vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5055 articole
Internațional

Bază NATO din Belgia, survolată de drone neidentificate. Forțele belgiene, în alertă

Mai multe drone au fost observate deasupra bazei militare belgiene Kleine-Brogel, una dintre instalațiile folosite de NATO. Incidentul a declanșat o anchetă oficială a autorităților belgiene, care tratează situația ca pe o potențială amenințare la adresa securității naționale. Ministrul belgian al apărării confirmă detectarea dronelor „Sistemul de detectare funcţionează”, a declarat ministrul belgian al apărării, Theo Francken, într-o postare pe platforma X. Citește și: Cât îi dădea trustul lui Dan Voiculescu soției senatorului PSD Daniel Zamfir, cel supărat pe salariul Oanei Gheorghiu Oficialul a precizat că au loc investigaţii și că va avea o întâlnire cu poliția săptămâna viitoare pentru a analiza gravitatea situației și pentru a identifica persoanele responsabile. Potrivit ministrului, autoritățile belgiene intenționează să adopte măsuri suplimentare de securitate, menite să prevină incidente similare și să-i aresteze pe piloții dronelor. Kleine-Brogel, bază strategică a NATO Baza militară Kleine-Brogel, situată în regiunea Flandra, joacă un rol strategic în cadrul operațiunilor NATO. În luna octombrie, instalația a participat la manevrele anuale ale Alianței Nord-Atlantice, dedicate apărării teritoriale cu arme nucleare. Exercițiile au reunit aproximativ 2.000 de militari din statele membre NATO. Deși informația nu a fost confirmată oficial, presa internațională susține că baza ar fi una dintre locațiile europene unde sunt stocate arme nucleare americane, ceea ce explică nivelul sporit de vigilență. Incident similar în sud-estul Belgiei Acesta nu este primul incident de acest fel. Belgia a deschis deja o anchetă după ce drone au fost observate, duminica și marțea trecută, deasupra unei alte baze militare din Marche-en-Famenne, în sud-estul țării. Autoritățile investighează posibile legături între cele două cazuri, în contextul unei serii de incursiuni aeriene neautorizate asupra unor obiective militare europene. NATO, în alertă după incidente similare în Europa Țările membre NATO se află în alertă maximă de mai multe săptămâni, după ce drone neidentificate au pătruns în spațiul aerian al mai multor state europene. Printre zonele vizate s-au numărat alte baze militare belgiene, aeroporturile din Copenhaga și München, dar și regiunea baltică. Autoritățile occidentale analizează dacă aceste survoluri pot fi acțiuni de recunoaștere sau provocări deliberate, pe fondul tensiunilor internaționale crescute din ultimele luni. Măsuri sporite de securitate în bazele strategice Ministerul belgian al Apărării a anunțat că va colabora îndeaproape cu structurile NATO și serviciile de informații europene pentru a consolida monitorizarea spațiului aerian și pentru a preveni noi incidente. Oficialii de la Bruxelles au subliniat că siguranța bazelor strategice și a personalului militar rămâne o prioritate, în contextul intensificării activităților suspecte din proximitatea infrastructurilor sensibile.

Bază militară NATO, survolată de drone (sursa: Facebook/Kleine-Brogel Air Base)
Trei cadavre predate de Hamas, neidentificate oficial (sursa: Facebook/Benjamin Netanyahu)
Internațional

Hamas a returnat trei cadavre care nu aparțin ostaticilor israelieni, susține Ierusalimul

Cele trei cadavre neidentificate provenind din Fâșia Gaza, predate vineri seară Israelului prin intermediul Crucii Roșii Internaționale, nu aparțin ostaticilor răpiți pe 7 octombrie 2023 de gruparea islamistă Hamas, a anunțat un purtător de cuvânt al armatei israeliene. Verificările efectuate exclud legătura cu ostaticii israelieni Potrivit sursei militare, analizele preliminare au indicat că rămășițele umane nu corespund niciunei persoane din lista ostaticilor încă deținuți sau decedați în Gaza. Citește și: Cât îi dădea trustul lui Dan Voiculescu soției senatorului PSD Daniel Zamfir, cel supărat pe salariul Oanei Gheorghiu „În momentul predării, existau deja îndoieli că aceste corpuri ar putea aparține ostaticilor. Rezultatele verificărilor le-au confirmat”, a precizat oficialul militar israelian. Hamas a predat până acum 17 trupuri de ostatici decedați Conform armatei israeliene, Hamas a returnat până în prezent rămășițele a 17 dintre cei 28 de ostatici decedați pe care a fost de acord să îi predea în cadrul acordului de armistițiu mediat de Statele Unite. Negocierile continuă pentru identificarea și recuperarea tuturor persoanelor dispărute, în paralel cu eforturile diplomatice pentru menținerea încetării temporare a focului. Un an de la atacurile din 7 octombrie Atacurile din 7 octombrie 2023, comise de Hamas asupra teritoriului israelian, au provocat moartea a peste 1.200 de persoane și răpirea a circa 250 de ostatici. De atunci, conflictul dintre Israel și Hamas s-a intensificat, iar problema prizonierilor rămâne una dintre cele mai sensibile teme din negocierile internaționale privind pacea în Orientul Mijlociu.

Guvernul Republicii Moldova a fost învestit (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Internațional

Noul guvern al Moldovei a fost învestit, are doar trei ani să bage țara în UE

Noul guvern al Republicii Moldova, condus de prim-ministrul Alexandru Munteanu, a depus sâmbătă jurământul la Președinția Republicii, în prezența președintei Maia Sandu și a președintelui Parlamentului, Igor Grosu. Ceremonia oficială a urmat votului de încredere acordat vineri seară de Parlament, care a aprobat și programul de guvernare intitulat „UE, pace, dezvoltare”. Obiectiv major: aderarea la UE până în 2028 Programul de guvernare stabilește ca obiectiv prioritar finalizarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană până în 2028, alături de modernizarea economiei, consolidarea statului de drept și creșterea nivelului de trai. Citește și: Cât îi dădea trustul lui Dan Voiculescu soției senatorului PSD Daniel Zamfir, cel supărat pe salariul Oanei Gheorghiu „După anii de crize și provocări, avem nevoie de o guvernare concentrată pe dezvoltare și transformarea Republicii Moldova într-un stat european modern”, a declarat președinta Maia Sandu, subliniind că „volumul de muncă este fără precedent, dar cetățenii așteaptă rezultate concrete”. Planuri ambițioase de investiții și modernizare Guvernul Munteanu își propune investiții de până la 4 miliarde de euro în infrastructură, incluzând construcția a patru poduri peste Prut și reabilitarea a 3.000 km de drumuri. Alte 9 miliarde de lei vor fi direcționate către dezvoltarea comunităților locale, creșterea salariilor și pensiilor, precum și modernizarea spitalelor și școlilor. Executivul intenționează să finalizeze procesul de evaluare a judecătorilor și procurorilor, parte esențială a reformei justiției, și să asigure interconectarea deplină cu piața energetică a Uniunii Europene. Educație, sănătate și dezvoltare locală Guvernul va investi cel puțin 6 miliarde de lei în grădinițe, școli și universități, urmărind dublarea burselor pentru elevi și studenți. În paralel, sunt planificate lucrări de modernizare în spitalele din toată țara. Vor continua și programele „Satul European” și „Curtea Europeană”, cu investiții suplimentare de cel puțin 9 miliarde de lei pentru dezvoltarea infrastructurii rurale. O echipă guvernamentală cu experiență și nume noi Cabinetul Munteanu este format din 14 ministere și cinci vicepremieri, dintre care doi fără portofoliu – pentru integrare europeană și reintegrare. Echipa include atât membri noi, cât și oficiali din guvernul precedent. Cristina Gherasimov – vicepremier pentru integrare europeană (reeconfirmată în funcție). Mihai Popșoi – vicepremier și ministru de externe (reeconfirmat). Vladimir Bolea – vicepremier și ministru al infrastructurii și dezvoltării regionale. Eugen Osmochescu – vicepremier și ministru al dezvoltării economice și digitalizării. Valeriu Chiveri – vicepremier pentru reintegrare, fost ambasador în Ucraina. Ministere-cheie conduse de specialiști cu experiență Vladislav Cojuhari – ministrul justiției, jurist cu studii în Belgia și SUA. Andrian Gavrilița – ministrul finanțelor, cu 20 de ani de experiență în administrare și politici publice. Natalia Plugaru – ministrul muncii și protecției sociale, expertă în dezvoltare durabilă și egalitate de gen. Emil Ceban – ministrul sănătății, rector al Universității de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”. Gheorghe Hajder – ministrul mediului, fost secretar de stat al instituției. Cristian Jardan – ministrul culturii, jurnalist și manager media. Dorin Junghietu – ministrul energiei, în funcție din februarie 2025. Dan Perciun – ministrul educației, reconfirmat în funcție. Ludmila Catlabuga – ministrul agriculturii și industriei alimentare, fostă președintă a Asociației Fermierilor Producători de Lapte. Daniella-Misail Nichitin – ministrul afacerilor interne, în funcție din 2024. Anatolie Nosatîi – ministrul apărării, în funcție din 2021. Secretariatul General al Guvernului, condus de Alexei Buzu Alexei Buzu va ocupa funcția de secretar general al Guvernului, având rolul de coordonare a activităților interministeriale și implementare a reformelor administrative.

Fostul președinte Sarkozy speră la eliberare (sursa: Facebook/Nicolas Sarkozy)
Internațional

Sarkozy ar putea ieși din închisoare după trei săptămâni, deși are de executat cinci ani

Curtea de Apel din Paris va examina pe 10 noiembrie cererea de eliberare depusă de avocații fostului președinte francez Nicolas Sarkozy, încarcerat din 21 octombrie. Sarkozy execută o pedeapsă de cinci ani de închisoare pentru presupusa finanțare ilegală a campaniei sale prezidențiale din 2007 cu fonduri provenite din Libia. Fostul președinte Sarkozy speră la eliberare Potrivit presei franceze, instanța urmează să ia o decizie în aceeași zi, iar verdictul ar putea duce la eliberarea imediată a lui Nicolas Sarkozy, sub supraveghere judiciară. Citește și: Cât îi dădea trustul lui Dan Voiculescu soției senatorului PSD Daniel Zamfir, cel supărat pe salariul Oanei Gheorghiu În acest caz, fostul lider ar putea reveni în libertate în condiții stricte impuse de judecători. Măsuri de precauție: brățară electronică și supraveghere permanentă În scenariul unei eliberări condiționate, printre măsurile de control s-ar putea număra monitorizarea electronică, un sistem pe care Sarkozy îl cunoaște deja. În prima parte a anului, el a fost obligat să poarte o brățară electronică în urma unei condamnări definitive pentru corupție și trafic de influență, confirmată de Curtea Supremă. Fostul președinte, în vârstă de 70 de ani, continuă să își proclame nevinovăția și susține că acuzațiile împotriva sa sunt nefondate. O încarcerare fără precedent în istoria Franței Decizia de a-l încarcera pe Nicolas Sarkozy a generat un val de reacții în Franța. Este prima dată când un fost președinte francez este trimis efectiv în detenție. Cazul a captat atenția opiniei publice și a stârnit dezbateri aprinse despre imparțialitatea sistemului judiciar. Susținătorii lui Sarkozy acuză o „vânătoare politică”, în timp ce alți comentatori consideră că aplicarea legii „fără excepții” reprezintă o dovadă a solidității democrației franceze. Condiții speciale de detenție pentru fostul președinte Fostul lider francez ispășește pedeapsa într-o celulă privată, separat de ceilalți deținuți, beneficiind de măsuri speciale de securitate. Două persoane din cadrul serviciilor penitenciare sunt dedicate exclusiv supravegherii sale. Condițiile de detenție au fost intens comentate în presă, fiind văzute de unii ca o necesitate pentru protecția sa, iar de alții ca un tratament preferențial. Vizita ministrului justiției provoacă controverse Tensiunile au crescut după ce ministrul justiției, Gérald Darmanin, l-a vizitat pe Nicolas Sarkozy joi seară. Vizita a stârnit critici puternice din partea opoziției și a mediului juridic, fiind interpretată ca un gest nepotrivit și o posibilă formă de ingerință politică.

Trump prezintă renovarea băii de la Casa Albă (sursa: Truth Social/Donald J. Trump)
Internațional

Trump a renovat o baie la Casa Albă cu marmură și aur, a postat poze, inclusiv cu vasul de toaletă

Președintele american Donald Trump a anunțat finalizarea renovării unei băi istorice din Casa Albă, un proiect care reflectă din plin gustul său pentru luxul ostentativ. Lucrările vin după demolarea unei părți a clădirii pentru construirea unei săli de bal estimate la 300 de milioane de dolari. De la gresie verde la marmură albă Într-o serie de postări pe rețeaua sa de socializare, Truth Social, Donald Trump a publicat imagini „înainte și după” ale băii numite Lincoln. Citește și: Cât îi dădea trustul lui Dan Voiculescu soției senatorului PSD Daniel Zamfir, cel supărat pe salariul Oanei Gheorghiu Înainte de renovare, spațiul avea gresie verde pal, o chiuvetă albă simplă montată pe un picior metalic și un aspect specific anilor 1940. După renovare, baia s-a transformat radical: marmură albă și neagră lustruită acoperă podeaua și pereții, robinetele sunt aurii, iar de tavan atârnă un candelabru. „Am folosit marmură potrivită epocii lui Abraham Lincoln, care ar putea chiar să semene cu cea originală”, a scris liderul american. „Art Deco, complet nepotrivit pentru epoca Lincoln” Donald Trump a justificat intervenția prin dorința de a corecta o alegere arhitecturală pe care o consideră eronată: „Baia fusese renovată în anii 1940 în stil Art Deco, cu gresie verde, ceea ce este complet nepotrivit pentru perioada lui Lincoln.” Magnatul imobiliar, cunoscut pentru pasiunea sa pentru marmură și aur, a precizat că noul design reflectă „demnitatea și măreția epocii Lincoln”. Sala de bal de 300 de milioane de dolari Anunțul privind renovarea băii Lincoln vine la o săptămână după distrugerea completă a aripii estice a Casei Albe — o decizie controversată luată de Trump pentru a construi o sală de bal uriașă. Costul estimat al proiectului a crescut de la 200 la 300 de milioane de dolari. Casa Albă susține însă că lucrările nu implică fonduri publice. „Proiectul este finanțat exclusiv din donații private, provenite de la companii precum Amazon, Google și Lockheed Martin”, a precizat executivul american. Grădina de trandafiri transformată în patio Renovarea băii Lincoln nu este o surpriză pentru cei care urmăresc stilul prezidențial al lui Donald Trump. Liderul american a redecorat Biroul Oval cu elemente aurite, a transformat grădina de trandafiri într-un patio cu mobilier din fier forjat alb și a instalat două steaguri uriașe în curtea Casei Albe. Aceasta este prima renovare interioară majoră din actualul mandat al președintelui, după lucrările ample de exterior. Baia Lincoln, destinată oaspeților de rang înalt Baia Lincoln nu face parte din apartamentele private ale președintelui, ci dintr-un apartament destinat oaspeților de rang înalt. Printre aceștia s-a numărat, în primăvară, Elon Musk, pe atunci președinte al Comitetului pentru Eficiență Guvernamentală (Doge Committee). Apartamentul poartă numele președintelui Abraham Lincoln, care în secolul al XIX-lea îl transformase în propriul său birou.

Maria Zakharova, avere în urma războiului din Ucraina (sursa: Tass)
Internațional

Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a MAE rus, avere colosală în timpul războiului din Ucraina

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe al Rusiei, Maria Zaharova, ar fi acumulat, în timpul războiului din Ucraina, o avere de milioane de ruble care depășește cu mult veniturile sale oficiale, potrivit unei anchete publicate de platforma Explainer. Maria Zakharova, avere în urma războiului din Ucraina Surse publice și confidențiale citate de publicație susțin că veniturile reale ale oficialei ruse ar fi aproape duble față de salariul declarat. Citește și: Cât îi dădea trustul lui Dan Voiculescu soției senatorului PSD Daniel Zamfir, cel supărat pe salariul Oanei Gheorghiu Investigația arată că, în 2024, Maria Zakharova a încasat aproximativ 11 milioane de ruble (circa 137.800 de dolari), deși salariul său oficial din Ministerul de Externe era de 6 milioane de ruble (aproximativ 75.000 de dolari). Diferența ar proveni din plăți efectuate de presa de stat rusă și din drepturi de autor pentru compozițiile sale muzicale. Apartament de lux achiziționat în centrul Moscovei Potrivit Explainer, Zakharova ar fi cumpărat în decembrie 2022 un apartament de lux de 151 mp în centrul Moscovei, evaluat la peste 100 de milioane de ruble (1,2 milioane de dolari) — adică de 17 ori venitul ei anual din funcția publică. Inițial, proprietatea a fost înregistrată ca aparținând „Federației Ruse”, dar ulterior ar fi fost transferată către o altă entitate sub aceeași denumire. Documente interne obținute de Explainer ar arăta însă că adevărata cumpărătoare este chiar Zakharova, iar actualul proprietar ar fi tatăl ei. Soțul, implicat în afaceri cu statul rus Publicația menționează că soțul oficialei, Andrei Makhrov, este director executiv al companiei Severo-Zapad, specializată în cercetare geofizică și foraj. Firma sa ar fi beneficiat de contracte guvernamentale de milioane de ruble cu giganți energetici și minerit de stat, profitând de creșterea economică provocată de război. Lipsă de transparență și reacții oficiale absente Veniturile Mariei Zakharova sunt protejate de la dezvăluire publică în baza unui ordin semnat în 2014 de ministrul de externe Serghei Lavrov, care o exonerează de obligațiile de raportare financiară impuse altor diplomați. Ministerul rus de Externe nu a răspuns solicitărilor de comentarii transmise de Explainer.

Fundația Black Lives Matter, sub investigație (sursa: Pexels/Kelly)
Internațional

Administrația Trump investighează Fundația Black Lives Matter pentru delapidare

Departamentul de Justiție al Statelor Unite investighează un posibil caz de delapidare în cadrul administrației fundației independente Black Lives Matter, potrivit CBS News. Fundația Black Lives Matter, sub investigație Surse citate de postul american susțin că fondurile ar fi fost deturnate de conducerea organizației după valul masiv de donații primit în timpul protestelor pentru justiție rasială din 2020. Citește și: O companie românească bate Wizz Air la curse low cost internaționale: zboruri de la 23 de euro Deocamdată, nu este clar când a fost declanșată ancheta oficială. Cazul este gestionat de procurorul federal Bill Essaylid, din Districtul Central al Californiei, potrivit informațiilor preliminare obținute de presa americană. Fonduri de peste 90 de milioane de dolari sub semnul întrebării Fundația Black Lives Matter a acumulat, de la înființare, peste 90 de milioane de dolari în donații și deținea active evaluate la 18 milioane de dolari în iunie 2024, conform rapoartelor financiare. Presupusa deturnare de fonduri ridică semne de întrebare asupra modului în care au fost administrate sumele colectate în numele justiției sociale. Controverse privind achiziția unei vile în Los Angeles Organizația s-a confruntat cu valuri de critici în 2022, după ce a fost dezvăluit că a cheltuit peste 6 milioane de dolari pentru achiziția unei vile în Los Angeles. Într-un raport ulterior, reprezentanții fundației au justificat achiziția afirmând că imobilul urma să fie folosit ca „spațiu de creație și exprimare pentru persoanele de culoare”, destinat artei și colaborării comunitare.

Aleksandar Vučić cere scuze protestatarilor (sursa: Facebook/Aleksandar Vučić)
Internațional

Aleksandar Vučić, președintele Serbiei, prezintă scuze publice studenților și protestatarilor

Președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, a prezentat scuze publice vineri, într-un discurs televizat, pentru „anumite lucruri” pe care le-a spus despre studenții și protestatarii care manifestează împotriva guvernului său din noiembrie anul trecut. Aleksandar Vučić cere scuze protestatarilor „Așa cum unii și-au exprimat furia, și eu regret unele dintre cuvintele mele. Îmi cer iertare pentru aceasta”, a declarat liderul sârb, cu doar câteva ore înainte de comemorarea tragediei de la Novi Sad. Citește și: O companie românească bate Wizz Air la curse low cost internaționale: zboruri de la 23 de euro De la începutul protestelor, Aleksandar Vučić i-a catalogat pe manifestanți drept „teroriști”, „mercenari străini” și „creatori de blocaje”, susținând că mișcarea ar fi fost orchestratã din exterior. Deși și-a exprimat regretul, președintele nu a precizat care dintre numeroasele sale declarații l-au determinat să își ceară scuze. Comemorarea tragediei de la Novi Sad Discursul lui Vucic a precedat ceremonia de comemorare a unui an de la prăbușirea acoperișului gării din Novi Sad, în urma căreia 16 persoane, inclusiv doi copii, și-au pierdut viața. Evenimentul tragic a declanșat un amplu val de proteste antiguvernamentale în toată Serbia. Liderul sârb a transmis condoleanțe familiilor și a recunoscut că țara sa traversează o perioadă de frământări profunde. Zi de doliu și manifestație masivă la Novi Sad Guvernul sârb a declarat 1 noiembrie zi de doliu național. Mii de oameni sunt așteptați la Novi Sad, unde vor păstra 16 minute de reculegere, simbolizând victimele tragediei. Vucic a spus că va merge la biserică pentru a aprinde lumânări în memoria celor dispăruți, invitând populația să facă același gest „în mod pașnic și demn”.

Mii de germani, schimbare de sex în acte (sursa: Pexels/RDNE Stock project)
Internațional

Zeci de mii și-au schimbat sexul în acte după modificarea legislației (Germania)

De la intrarea în vigoare a noii legislații, în noiembrie 2024, peste 22.000 de cetățeni germani și-au schimbat sexul și prenumele în documentele oficiale, potrivit datelor comunicate de Oficiul Federal de Statistică de la Berlin. Legea permite oricărei persoane care se identifică cu un gen diferit de cel declarat la naștere să își modifice statutul legal printr-o simplă declarație la oficiul de stare civilă, depusă cu trei luni înainte. Patru opțiuni de gen în actele oficiale Noua legislație oferă posibilitatea ca în documentele de identitate să fie înscris genul masculin, feminin, divers – sau niciun gen. Citește și: Ne milogim de „străini” să ne apere de Rusia, după care înjurăm multinaționalele și sifonăm banii Apărării. Nu putea să țină la infinit această ipocrizie În același timp, persoanele care aleg să-și schimbe sexul în acte pot modifica și prenumele, fără a fi nevoie de evaluări medicale sau psihologice. De la birocrație la libertatea de alegere Anterior, Germania aplica o lege privind persoanele transsexuale, adoptată în urmă cu mai multe decenii, care impunea o procedură complexă, costisitoare și adesea traumatizantă. Pentru a-și schimba genul și prenumele, solicitanții trebuiau să treacă prin evaluări realizate de experți medicali și să obțină aprobarea unui tribunal, proces care putea dura luni întregi. Legea actuală, numită popular „legea autodeterminării”, a fost promovată de guvernul de centru-stânga condus de fostul cancelar Olaf Scholz, care a susținut ideea respectării dreptului fiecărui individ de a-și defini propria identitate. Peste 7.000 de cereri în prima lună de aplicare Potrivit statisticilor oficiale, 7.057 de persoane și-au schimbat sexul în acte în prima lună de aplicare a noii legi, în noiembrie 2024. În decembrie, numărul a scăzut la 2.936, iar în iulie 2025 s-au înregistrat 1.244 de cereri noi. Chiar și așa, cifra totală depășește cu mult numărul persoanelor care au reușit să finalizeze procedura în baza legii vechi — doar 596 de germani reușiseră acest lucru înainte de reforma legislativă. Germania, printre țările europene care recunosc identitatea de gen prin declarație Prin adoptarea acestei legi, Germania se alătură statelor europene care permit recunoașterea identității de gen prin simplă declarație administrativă, fără intervenția sistemului medical sau a instanțelor. Reforma a fost salutată de organizațiile pentru drepturile omului, care consideră că simplificarea procedurii reprezintă un pas esențial pentru respectarea demnității și libertății individuale.

Jaful de la Luvru, doi suspecți reținuți (sursa: Pexels/Shvets Anna)
Internațional

Doi suspecți în cazul furtului de bijuterii de la Luvru și-au recunoscut faptele. Prada, de negăsit

Cei doi bărbați arestați sâmbătă pentru furtul spectaculos al unor bijuterii din Muzeul Luvru au recunoscut parțial faptele, a anunțat miercuri procuroarea Parisului, Laure Beccuau, în cadrul unei conferințe de presă. Suspecții riscă până la 15 ani de închisoare Potrivit acesteia, suspecții sunt prezentați magistraților pentru a fi inculpați de „furt în bandă organizată”, infracțiune pedepsită cu până la 15 ani de închisoare, și de „asociere de răufăcători”, care poate atrage o pedeapsă de 10 ani. Citește și: Ne milogim de „străini” să ne apere de Rusia, după care înjurăm multinaționalele și sifonăm banii Apărării. Nu putea să țină la infinit această ipocrizie Cei doi bărbați urmează să compară în fața unui judecător de libertăți, care va decide dacă vor fi plasați în arest preventiv, conform solicitării formulate de Parchet. „Sunt bănuiți că au pătruns în Galeria lui Apollo pentru a sustrage bijuterii”, a explicat Laure Beccuau, confirmând că investigațiile sunt în desfășurare. Identitatea suspecților: un algerian și un rezident francez Primul suspect are 34 de ani, este cetățean algerian și locuiește în Franța. Al doilea are 39 de ani și s-a născut la Aubervilliers, în regiunea pariziană. Unul dintre ei a fost reținut sâmbătă pe aeroportul Roissy, în timp ce se pregătea să zboare spre Algeria, fără bilet de întoarcere. Cel de-al doilea a fost arestat în aceeași seară, în apropierea locuinței sale. Bijuteriile furate nu au fost încă recuperate „Bijuteriile nu sunt în posesia noastră la ora la care vă vorbesc”, a declarat procuroarea Parisului, exprimându-și speranța că obiectele vor fi recuperate în cursul anchetei. Laure Beccuau a respins totodată speculațiile apărute în presă privind o posibilă complicitate internă în cadrul muzeului: „Contrar informațiilor vehiculate în anumite media, nimic nu indică implicarea personalului Luvrului în acest stadiu al anchetei.” Patru răufăcători identificați până acum Ancheta a permis identificarea cu certitudine a patru persoane implicate în furt, însă autoritățile nu exclud existența altor complici sau a unor intermediari care ar fi putut participa la operațiune ori la valorificarea bijuteriilor. „Nu putem exclude că alte persoane au avut roluri secundare sau că bijuteriile au fost deja transferate”, a adăugat procuroarea Beccuau.

Prețurile la gaze în Germania au crescut cu 82% (sursa: Pexels/Dilyar Sultan)
Internațional

Facturile la încălzire, mai mari cu 82% după renunțarea la gazul rusesc (Germania)

Consumatorii germani plătesc în 2025, în medie, cu 82% mai mult pentru încălzire față de anul 2021, potrivit datelor asociației administratorilor imobiliari din Germania. Creșterea abruptă vine după oprirea importurilor de gaze rusești și sabotorarea conductelor Nord Stream, evenimente care au schimbat radical piața energetică europeană. Costul mediu al încălzirii unui apartament: 1.180 de euro Conform datelor publicate de Techem, o companie germană specializată în servicii energetice și măsurarea consumului, încălzirea unui apartament de 70 m² costă în medie 1.180 de euro în 2025, în creștere cu 15% față de anul precedent. Citește și: Ne milogim de „străini” să ne apere de Rusia, după care înjurăm multinaționalele și sifonăm banii Apărării. Nu putea să țină la infinit această ipocrizie Raportul, bazat pe consumul din peste 100.000 de clădiri rezidențiale, arată că majorarea facturilor este cea mai accentuată din ultimul deceniu. Deși guvernul german investește masiv în surse regenerabile de energie, aceste măsuri nu s-au tradus încă într-o reducere a costurilor pentru populație. Germania, dependentă în continuare de încălzirea pe gaz În prezent, majoritatea locuințelor din Germania sunt încălzite pe gaz, iar tranziția către alternative mai verzi este lentă. În 2020, 55% din gazul importat de Germania provenea din Rusia. După invazia rusă în Ucraina, autoritățile de la Berlin au decis să diversifice sursele de aprovizionare, importând gaze din Norvegia, Olanda, Belgia și SUA. Sabotajul asupra conductelor Nord Stream 1 și 2 din septembrie 2022 a accelerat procesul de renunțare la gazul rusesc. Conductele au fost grav avariate în urma unor explozii subacvatice, iar Germania a fost nevoită să oprească complet importurile. Sabotajul Nord Stream și investigațiile europene Explozia gazoductelor Nord Stream a declanșat anchete judiciare în Germania, Suedia și Danemarca. În timp ce țările scandinave și-au închis investigațiile în 2024, procurorii germani au identificat o celulă ucraineană compusă din cinci bărbați și o femeie, suspectați că ar fi plasat explozibilii pe conducte. Deși o secțiune a gazoductului Nord Stream 2 rămâne tehnic funcțională, Rusia a propus reluarea livrărilor către Germania, însă Berlinul a refuzat, invocând războiul din Ucraina și politica Uniunii Europene de reducere a dependenței de energia rusă. De ce au crescut prețurile la gaze în Germania Potrivit lui Andreas Fischer, expert în energie la Institutul German de Economie (IW), schimbarea surselor de aprovizionare reprezintă principalul factor care a dus la creșterea costurilor. „Gazul s-a scumpit. Se știa deja că aprovizionarea va deveni mai costisitoare, deoarece înainte provenea în principal din gazul rusesc livrat prin conducte. Acum ne aflăm într-o situație de criză”, explică Fischer. Pe lângă costurile logistice mai mari, gazul natural lichefiat (GNL) importat din SUA este semnificativ mai scump decât gazul transportat prin conducte, ceea ce afectează direct facturile consumatorilor. Norvegia, noul principal furnizor de gaze al Germaniei În 2025, Norvegia a devenit principalul furnizor de gaze naturale al Germaniei, acoperind aproximativ 48% din importuri. Alte surse importante sunt Olanda și Belgia, în timp ce Statele Unite furnizează tot mai mult gaz natural lichefiat, transportat cu nave specializate. Această reconfigurare a pieței energetice a permis Germaniei să-și reducă dependența de Rusia, dar a venit cu un preț ridicat pentru gospodării. Costurile mai mari de transport și infrastructură, combinate cu tensiunile geopolitice, continuă să mențină facturile la energie la un nivel ridicat.

Congresul SUA critică retragerea trupelor din România (sursa: Facebook/Roger Wicker)
Internațional

BREAKING Retragerea trupelor SUA din România, criticată dur de șefii comisiilor de apărare (Congres)

Congresul SUA critică decizia Pentagonului de a reduce prezența militară americană în România Liderii comisiilor pentru apărare avertizează că măsura contrazice strategia președintelui Donald Trump Congresul SUA critică retragerea trupelor din România Roger Wicker și Mike Rogers, președinții comisiilor pentru apărare din Senatul și Camera Reprezentanților Statelor Unite, ambii republicani, și-au exprimat miercuri îngrijorarea față de decizia Pentagonului de a opri rotația unei brigăzi americane staționate în România. Citește și: Ne milogim de „străini” să ne apere de Rusia, după care înjurăm multinaționalele și sifonăm banii Apărării. Nu putea să țină la infinit această ipocrizie Într-o declarație comună, cei doi oficiali afirmă că hotărârea pare necoordonată și contrară strategiei anunțate de președintele Donald Trump, subliniind că aceasta ar putea afecta descurajarea NATO în Europa de Est. „Ne opunem ferm retragerii trupelor americane din România” „Ne opunem ferm deciziei de a nu menține rotația brigăzii americane în România și procesului de revizuire a prezenței forțelor americane care ar putea duce la retrageri suplimentare din Europa de Est”, se arată în comunicatul comun transmis de cei doi congresmeni. Wicker și Rogers au reamintit că, pe 19 martie, Congresul a stabilit că nu vor fi acceptate modificări majore ale prezenței militare americane fără o analiză riguroasă și fără coordonare între instituțiile guvernamentale și aliați. „Din păcate, pare că exact acest lucru se întâmplă acum”, au transmis aceștia, adăugând că decizia Pentagonului contrazice declarațiile recente ale președintelui Trump, care afirmase că Statele Unite „nu vor retrage forțe din Europa, ci doar le-ar putea repoziționa puțin”. România, „un aliat puternic și esențial pentru securitatea NATO” Cei doi congresmeni au subliniat în declarația lor rolul strategic al României în arhitectura de securitate a NATO. „România este un aliat puternic, care a făcut investiții substanțiale pentru a găzdui forțele americane și pentru a moderniza infrastructura militară. Țara cheltuiește de mai mulți ani peste 2% din PIB pentru apărare și s-a angajat să ajungă la 5%”, au precizat Wicker și Rogers. Aceștia au amintit și importanța bazei antirachetă Aegis Ashore de la Deveselu, operațională din 2016, subliniind că România și-a asumat riscuri politice și militare semnificative pentru a contribui la apărarea colectivă a NATO. Critici la adresa Pentagonului: „Semnal greșit către Rusia” Liderii comisiilor de apărare avertizează că reducerea prezenței militare americane în România subminează descurajarea NATO și transmite un semnal greșit către Moscova, într-un moment delicat al conflictului din Ucraina. „Retragerea prematură a forțelor americane de pe flancul estic, la doar câteva săptămâni după ce drone rusești au încălcat spațiul aerian al României, riscă să invite Rusia la noi agresiuni”, au declarat congresmenii. Aceștia consideră că măsura Pentagonului contrazice eforturile președintelui Trump de a exercita presiune asupra lui Vladimir Putin pentru a negocia o pace durabilă în Ucraina. Lipsa de consultare cu Congresul, motiv suplimentar de tensiune Roger Wicker și Mike Rogers au criticat și lipsa de transparență a procesului decizional, afirmând că Congresul nu a fost consultat înainte de anunțarea acestei măsuri. „Este îngrijorător că o astfel de decizie a fost luată fără consultarea Congresului, în ciuda sprijinului bipartizan pentru o prezență americană robustă în Europa”, au subliniat ei. Potrivit acestora, legea apărării pentru anul fiscal 2026 prevede clar că nicio modificare a prezenței militare americane în Europa nu poate fi făcută fără o analiză interinstituțională completă. Solicitări oficiale către Pentagon Congresmenii americani au cerut clarificări urgente din partea Pentagonului privind modul în care Departamentul Apărării intenționează să atenueze impactul deciziei asupra capacității de descurajare și apărare a NATO. De asemenea, au solicitat garanții că Statele Unite vor menține brigăzile mecanizate din Polonia și vor continua prezența rotațională persistentă în Polonia, statele baltice și România. Pentagonul confirmă oprirea rotației unei brigăzi în România Potrivit publicației Kyiv Post, administrația președintelui Trump a notificat aliații NATO că intenționează să retragă mii de soldați americani din România, decizia fiind deja comunicată partenerilor occidentali la începutul acestei săptămâni. Ministrul apărării naționale, Ionuț Moșteanu, a declarat miercuri că efectivele americane rămân neschimbate la bazele de la Deveselu și Câmpia Turzii, singura modificare fiind la baza de la Mihail Kogălniceanu, unde nu va mai fi dislocată Brigada a 2-a Infanterie din Divizia 101 Aeropurtată.

SUA ar putea relaxa tarifele pentru China (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump anunță posibilitatea reducerii tarifelor pentru China înaintea întâlnirii cu Xi Jinping

Președintele american Donald Trump a declarat, miercuri, că ia în considerare reducerea tarifelor impuse importurilor din China, în special celor legate de fentanil, înaintea întrevederii programate cu liderul chinez Xi Jinping. Cei doi urmează să se întâlnească joi, în Coreea de Sud, în marja summitului APEC, pentru a discuta despre relațiile comerciale dintre cele mai mari două economii ale lumii. SUA ar putea relaxa tarifele pentru China Trump a afirmat că speră să ajungă la „un acord excelent pentru ambele părți”, care să pună capăt tensiunilor economice dintre Washington și Beijing. Citește și: Lacrimi și Dumnezeu: cum a decurs circul organizat de Anca Alexandrescu pentru a-și anunța candidatura Potrivit Wall Street Journal, China ar putea accepta controale mai stricte asupra exporturilor de substanțe chimice precursoare pentru fabricarea fentanilului, în schimbul unei relaxări a tarifelor americane. Președintele SUA a subliniat că „întreaga lume urmărește” rezultatul acestor discuții. Fentanilul, în centrul disputei comerciale Donald Trump a acuzat în repetate rânduri China că are o contribuție indirectă la criza fentanilului din Statele Unite, un opioid sintetic de până la 50 de ori mai puternic decât heroina. Administrația americană susține că substanțele chimice folosite la fabricarea drogului provin în mare parte din China, iar măsurile de control mai stricte ar putea salva mii de vieți. Turneu asiatic și discuții cu aliații regionali Vizita în Coreea de Sud reprezintă a treia etapă a turneului asiatic al președintelui american, după Malaezia și Japonia. Trump s-a întâlnit miercuri cu președintele sud-coreean Lee Jae Myung, pentru a discuta atât cooperarea în domeniul apărării în fața amenințării Coreei de Nord, cât și relațiile comerciale bilaterale. Liderul american a declarat că un acord comercial între SUA și Seul „va fi finalizat foarte curând”, deși persistă diferențe legate de taxele pentru automobile și investițiile sud-coreene în Statele Unite. Summitul APEC, test pentru relațiile Washington–Beijing Întâlnirea Trump–Xi este așteptată cu interes global, fiind prima după șase ani între cei doi lideri. Deși negociatorii au convenit deja asupra unui cadru preliminar de discuții, rămâne de văzut dacă va fi semnat un acord concret care să reducă tensiunile comerciale și să stabilizeze piețele. Analiștii consideră că SUA caută o „victorie diplomatică rapidă”, în timp ce China încearcă să restabilească încrederea și echilibrul în relațiile bilaterale.

Proteste în Slovenia după uciderea unui bărbat (sursa: n1info.si)
Internațional

Mii de oameni protestează împotriva unei comunități de romi după uciderea unui sloven

Câteva mii de persoane au manifestat marți, în orașul Novo Mesto, situat în sudul Sloveniei, pentru a cere guvernului „măsuri de securitate radicale” după moartea unui bărbat atacat de un individ presupus a fi membru al comunității rome. Protest organizat la apelul primarului „Guvernul ne-a abandonat”, a declarat un tânăr recepționist de hotel, în vârstă de 24 de ani, în timp ce mulțimea purta tricouri negre cu mesajul „Suntem toți Aco”, porecla lui Aleš Šutar, victima agresiunii. Citește și: Judecătoarele lui Grindeanu, atac grupat împotriva lui Kelemen Hunor: judecătorii nu dau „consultaţii în probleme de competenţa Curţii Constituţionale” Bărbatul de 48 de ani a decedat sâmbătă, iar fotografii cu el au fost distribuite în întreg orașul de aproximativ 40.000 de locuitori. Manifestația a fost organizată la apelul primarului Gregor Macedoni, iar coloana de protestatari s-a format la ora 16:00 GMT, pornind din centrul orașului. Pe măsură ce marșul a înaintat, numărul participanților a crescut constant, transformând demonstrația într-una dintre cele mai ample din ultimii ani în regiune. Cereri pentru intervenția guvernului și demisii politice Manifestanții i-au cerut premierului liberal Robert Golob să adopte „măsuri radicale” pentru restabilirea securității publice, promisiune făcută după incidentul mortal de sâmbătă. Tragedia a dus deja la demisia miniștrilor de interne și al justiției, în contextul criticilor tot mai puternice privind creșterea infracționalității. Mulți protestatari au acuzat comunitatea romă de implicare în tot mai multe acte de violență și delicte, cerând autorităților o reacție mai fermă. Reacția Consiliului romilor: „Se amplifică ura” În replică, Darko Rudaš, membru al Consiliului romilor din Slovenia, a avertizat că măsurile radicale cerute nu vor face decât să „amplifice sentimentul antirom”. Acesta a denunțat pasivitatea autorităților locale din zona unde s-a produs tragedia, subliniind că în alte regiuni ale țării incidentele sunt rare acolo unde s-a colaborat cu comunitatea romă. Comunitatea romă, între marginalizare și instrumentalizare politică Potrivit Consiliului romilor, aproximativ 15.000 de membri ai comunității rome trăiesc în Slovenia, țară cu două milioane de locuitori, membră a Uniunii Europene. Cei mai mulți locuiesc în aproximativ 100 de tabere, însă doar o treime dintre acestea dispun de apă și electricitate. Reprezentanții romilor se tem că tensiunile ar putea fi exploatate politic în perspectiva alegerilor legislative din martie 2026, pentru a alimenta resentimentele etnice. Amnesty International avertizează asupra intoleranței Organizația Amnesty International a atras atenția asupra riscului ca incidentul de sâmbătă să fie instrumentalizat pentru a alimenta intoleranța față de minoritatea romă. Premierul Robert Golob a anunțat desfășurarea de forțe suplimentare de poliție în orașul Novo Mesto și în regiunea Dolenjska. Totodată, a denunțat ani de neglijență în gestionarea problemelor comunității rome și a promis programe sociale suplimentare pentru integrarea locuitorilor din taberele ilegale.

Netanyahu ordonă lovituri imediate în Gaza (sursa: Facebook/Benjamin Netanyahu)
Internațional

Netanyahu ordonă lovituri imediate în Fâșia Gaza. Hamas, acuzat de încălcarea armistițiului

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a ordonat marți armatei să lanseze lovituri imediate asupra Fâșiei Gaza, după ce a acuzat gruparea islamistă palestiniană Hamas de încălcarea acordului de armistițiu. Potrivit autorităților israeliene, Hamas ar fi returnat rămășițele unui ostatic al cărui trup neînsuflețit fusese deja recuperat anterior. Hamas anunță predarea unui alt ostatic mort Brigăzile Ezzedin al-Qassam, ramura militară a Hamas, au declarat că la ora locală 20:00 (18:00 GMT) intenționează să predea un alt ostatic decedat, „găsit recent într-un tunel din Gaza”. Citește și: Judecătoarele lui Grindeanu, atac grupat împotriva lui Kelemen Hunor: judecătorii nu dau „consultaţii în probleme de competenţa Curţii Constituţionale” Astfel de transferuri se realizează, de obicei, prin intermediul Crucii Roșii Internaționale, în baza procedurilor umanitare convenite anterior. Acordul de încetare a focului și obligațiile Hamas Conform primei faze a acordului de încetare a focului, intrat în vigoare la 10 octombrie, Hamas a eliberat la 13 octombrie toți cei 20 de ostatici aflați în viață, din totalul de 251 răpiți în timpul atacului din 7 octombrie 2023 asupra Israelului. Organizația palestiniană s-a angajat, de asemenea, să returneze trupurile celor 28 de ostatici morți aflați în Gaza, însă până în prezent au fost predate doar 15 dintre acestea. Hamas a justificat întârzierea afirmând că resturile celorlalți ostatici sunt dificil de identificat în mijlocul ruinelor provocate de bombardamentele israeliene. Netanyahu cere „lovituri puternice” ca răspuns În urma incidentului, Netanyahu a reacționat dur, acuzând Hamas de nerespectarea acordului și cerând armatei israeliene să lanseze „lovituri puternice” asupra țintelor din Fâșia Gaza. Biroul premierului a transmis comunicatul oficial, fără a oferi detalii suplimentare privind amploarea operațiunilor militare ordonate. Israel Katz: Hamas va plăti scump Ministrul israelian al apărării, Israel Katz, a declarat marți seara că Hamas va plăti un preț ridicat după ce a atacat forțele israeliene din Fâșia Gaza, încălcând acordul privind returnarea cadavrelor ostaticilor. Într-un comunicat oficial, Katz a subliniat că armata israeliană (Tsahal) va răspunde ferm acțiunilor comise de gruparea islamistă palestiniană. În același timp, Apărarea Civilă din Gaza a anunțat că Israelul a lansat cel puțin trei atacuri aeriene asupra teritoriului palestinian, în pofida armistițiului în vigoare din 10 octombrie. Reprezentanții Hamas au acuzat Israelul că a încălcat armistițiul și au anunțat amânarea predării trupului unui ostatic decedat, planificată pentru marți seară. Potrivit Brigăzilor al-Qassam, reluarea bombardamentelor face imposibilă continuarea căutărilor în tunelurile din sudul Gazei.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră