miercuri 25 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5508 articole
Internațional

Trădarea lui Trump: oferă garanții de securitate Kievului numai dacă Ucraina cedează Donbasul Rusiei

Statele Unite ar fi transmis Ucrainei că eventualele garanții de securitate americane ar putea fi oferite doar în cazul în care Kievul acceptă cedarea regiunii Donbas către Rusia, în cadrul unui acord de pace cu Moscova, relatează Financial Times. Informația se bazează pe opt surse apropiate negocierilor, însă nu a fost confirmată independent, iar Casa Albă nu a oferit inițial un răspuns oficial. Retragere din est și sprijin militar suplimentar Potrivit publicației, Washingtonul s-ar fi arătat dispus să furnizeze mai multe arme Ucrainei pentru consolidarea apărării pe timp de pace, cu condiția retragerii forțelor ucrainene din unele zone din estul țării aflate încă sub controlul Kievului. Citește și: Bolojan acuză aliații că, prin scandaluri, au generat creșterea dobânzilor și au amânat reformele. Ce spune premierul despre un guvern minoritar Această abordare ar indica o posibilă schimbare de strategie în negocierile pentru încetarea conflictului. Kievul cere garanții înainte de concesii Președintele ucrainean Volodimir Zelenski declara recent că garanțiile de securitate americane sunt „100% gata”, lipsind doar stabilirea datei și locului semnării. Totuși, un oficial ucrainean de rang înalt a afirmat că există tot mai multe îndoieli la Kiev privind angajamentul SUA, acuzând că Washingtonul ezită de fiecare dată când se ajunge în punctul semnării unor astfel de garanții. Poziții divergente între SUA și Ucraina Ucraina insistă ca garanțiile de securitate să fie confirmate înainte de orice concesii teritoriale, în timp ce SUA ar considera cedarea Donbasului drept o condiție necesară pentru pace, fără a exercita presiuni similare asupra președintelui rus Vladimir Putin. Kremlinul a reiterat, la rândul său, că problema teritorială rămâne fundamentală pentru orice acord. Reacția Casei Albe Anna Kelly, adjunctă a secretarului de presă al Casei Albe, a respins informațiile publicate de Financial Times, calificându-le drept „complet false”. Potrivit poziției oficiale americane, rolul Washingtonului este exclusiv acela de a aduce cele două părți la masa negocierilor, iar Statele Unite nu încearcă să forțeze Ucraina să accepte concesii teritoriale.

SUA și Ucraina, tensiuni privind Donbas (sursa: kremlin.ru)
Italia respinge prezența agenților ICE la Olimpice (sursa: Facebook/Matteo Piantedosi)
Internațional

Agenți ICE vor fi prezenți la Jocurile Olimpice de iarnă din Italia, controverse la Roma

Ministrul italian de Interne, Matteo Piantedosi, a afirmat că Serviciul de imigrare și control vamal al Statelor Unite (ICE) nu va opera pe teritoriul italian, respingând informațiile despre posibila implicare a agenților americani la deschiderea Jocurilor Olimpice de iarnă de la Milano-Cortina d’Ampezzo din 2026. El a subliniat că ordinea și siguranța publică în Italia sunt garantate exclusiv de statul italian, numind speculațiile despre desfășurarea forței americane „o controversă bazată pe nimic”. Italiei nu îi convin metodele ICE Piantedosi a adăugat că „metodologiile” serviciului american nu fac parte din background-ul profesional și cultural al Italiei în aplicarea legii și managementul securității, reafirmând controlul suveran al Italiei asupra propriului teritoriu. Citește și: Bolojan acuză aliații că, prin scandaluri, au generat creșterea dobânzilor și au amânat reformele. Ce spune premierul despre un guvern minoritar Declarațiile vin după ce șeful regiunii Lombardia, Attilio Fontana, gazda Olimpicelor, sugerase că agenții ICE ar putea soși ca parte a securității pentru delegația americană condusă de vicepreședintele JD Vance și secretarul de stat Marco Rubio. Reacții și îngrijorări în Italia Anunțul privind posibila prezență a membrilor serviciului vamal american a stârnit îngrijorări în Italia, amplificate de controversele recente legate de acțiunile ICE în Statele Unite, inclusiv după cazul fatal al cetățeanului american Alex Pretti, ucis de agenți federali în Minneapolis în timpul unor operațiuni de imigrare și proteste sociale. Acest incident a generat discuții la nivel internațional privind tacticile serviciilor de aplicare a legii și drepturile civile, ceea ce a alimentat sensibilitățile din unele țări europene. Milano-Cortina 2026: securitate și suveranitate italiană Italia se pregătește să găzduiască cea de-a 25-a ediție a Jocurilor Olimpice de iarnă între 6 și 22 februarie 2026 la Milano și Cortina d’Ampezzo, cu participarea sportivilor din 93 de țări. În contextul organizării evenimentului, autoritățile italiene insistă că securitatea competiției, de la protecția publică până la gestionarea fluxurilor internaționale, va rămâne exclusiv în atribuțiile forțelor de ordine italiene.

Suedia propune pedepse penale de la 13 ani (sursa: Facebook/Polisen)
Internațional

Suedia vrea să bage la închisoare minori de la 13 ani. Țara, terorizată de bande cu arme

Guvernul suedez a anunțat luni că va prezenta un proiect de lege care prevede reducerea vârstei răspunderii penale de la 15 la 13 ani pentru infracțiuni grave. Inițiativa ar deschide calea pentru pedepse cu închisoarea în anumite cazuri și marchează o schimbare majoră în politica penală a statului nordic. Măsura vizează doar infracțiunile grave Ministrul Justiției, Gunnar Strömmer, a precizat că nu este vorba despre o reducere generală a vârstei răspunderii penale, ci despre o aplicare strict limitată la cele mai grave infracțiuni. Citește și: Bolojan acuză aliații că, prin scandaluri, au generat creșterea dobânzilor și au amânat reformele. Ce spune premierul despre un guvern minoritar Printre acestea se numără omorul, tentativa de omor, atacurile cu explozibil în circumstanțe agravante, infracțiunile legate de arme de foc și violul, toate în forme agravante. Creșterea violenței și rolul bandelor criminale Suedia se confruntă de peste un deceniu cu o recrudescență a violenței asociate criminalității organizate, alimentată de conflicte între bande rivale și de lupta pentru controlul pieței drogurilor. Autoritățile avertizează că rețelele infracționale recrutează tot mai frecvent minori sub 15 ani pentru comiterea de atacuri armate sau atentate cu explozibil, mizând pe faptul că aceștia nu riscă pedepse cu închisoarea. Opoziție puternică din partea instituțiilor Proiectul de lege a stârnit reacții critice din partea mai multor instituții și organizații. Poliția, procurorii și reprezentanți ai sistemului penitenciar s-au declarat împotriva reducerii vârstei răspunderii penale, avertizând că măsura ar putea duce la implicarea unor copii și mai tineri în rețelele criminale. Alți critici au subliniat că sistemul penitenciar suedez nu este pregătit să gestioneze deținuți atât de tineri și că inițiativa riscă să încalce drepturile copilului. De la 14 la 13 ani: evoluția proiectului O anchetă guvernamentală lansată în ianuarie 2025 propunea inițial reducerea vârstei răspunderii penale la 14 ani. Ulterior, în septembrie, guvernul a decis să meargă mai departe și să propună pragul de 13 ani, trimițând proiectul spre consultare către 126 de autorități și organizații. Majoritatea entităților consultate au criticat sau respins ferm propunerea. „Suntem într-o situație de urgență”, spune ministrul Justiției În pofida opoziției, Gunnar Strömmer a apărat proiectul, afirmând că Suedia se află într-o situație de urgență și că măsurile adoptate trebuie să reflecte gravitatea contextului actual. Potrivit ministrului, reducerea vârstei răspunderii penale ar urma să fie aplicată temporar, pentru o perioadă inițială de cinci ani. Când ar putea intra în vigoare noua lege Proiectul de lege va fi transmis mai întâi Consiliului Legislativ suedez, organismul care analizează legalitatea inițiativelor guvernamentale. Ministrul Justiției speră ca legea să fie adoptată și să intre în vigoare în cursul acestei veri.

Trump acuză democrații pentru uciderea infirmierului (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Pentru moartea infirmierului ucis de ICE sunt de vină democrații care protestează, spune Casa Albă

Casa Albă a declarat luni că președintele Statelor Unite, Donald Trump, nu dorește să vadă oameni răniți sau uciși pe străzile americane, în contextul tensiunilor generate de politica sa privind expulzarea imigranților. Reacția vine după un incident grav petrecut la Minneapolis, unde un infirmier a fost ucis în timpul unei intervenții a ofițerilor federali. Tragedia de la Minneapolis, recunoscută de administrația Trump Administrația de la Washington a calificat moartea infirmierului drept o tragedie, subliniind însă că aceasta s-ar fi produs pe fondul unui climat tensionat și al unei opoziții politice puternice. Citește și: Hoții au spart o vilă a rectorului Marilen Pîrtea, deputat PNL, care nu apare în declarația de avere. Eternul bugetar are o avere uriașă Potrivit Casei Albe, evenimentele care au dus la acest deznodământ au fost influențate de acțiuni deliberate de contestare a autorităților federale. Acuzații directe la adresa liderilor democrați Secretarul de presă al Casei Albe, Karoline Leavitt, a afirmat că incidentul de la Minneapolis este rezultatul unei „rezistențe deliberate și ostile” din partea liderilor democrați din statul Minnesota. Oficialul a susținut că opoziția politică față de măsurile federale în domeniul imigrației ar fi contribuit la escaladarea tensiunilor din ultimele săptămâni. Trump cere „sfârșitul rezistenței și haosului” În declarațiile transmise presei, Karoline Leavitt a reiterat poziția președintelui Trump, care solicită încetarea rezistenței față de politicile federale și restabilirea ordinii publice. Administrația consideră că măsurile de control al imigrației trebuie aplicate ferm și fără blocaje politice. Politica de imigrație, sursă majoră de tensiuni interne Incidentul din Minneapolis readuce în prim-plan polarizarea profundă din societatea americană în jurul politicilor de imigrație. Prezența ofițerilor federali și intervențiile acestora au generat proteste, critici și apeluri la responsabilizare, în timp ce administrația Trump insistă asupra necesității menținerii ordinii și aplicării stricte a legii.

Rusia, ingerință masivă în alegerile din Moldova (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Internațional

Rusia a cheltuit 7 miliarde de lei MD pentru a influența parlamentarele din Moldova (Maia Sandu)

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat că Federația Rusă a investit aproximativ 2% din Produsul Intern Brut al țării, echivalentul a circa 7 miliarde de lei moldovenești (352 de milioane de euro) în acțiuni menite să vicieze alegerile parlamentare din 2025. Afirmațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă comune susținute la Varșovia, alături de președintele Poloniei, Karol Nawrocki. Manipulare informațională, atacuri cibernetice, finanțări ilegale Potrivit șefei statului, ingerința Rusiei s-a manifestat printr-un arsenal complex de instrumente hibride, atent coordonate. Citește și: Hoții au spart o vilă a rectorului Marilen Pîrtea, deputat PNL, care nu apare în declarația de avere. Eternul bugetar are o avere uriașă Maia Sandu a precizat că aceste acțiuni au inclus manipulare informațională sistematică, atacuri cibernetice, finanțarea ilegală a partidelor politice, acte de sabotaj, organizarea de proteste plătite și tentative deliberate de a provoca violențe în spațiul public. „Estimăm că Rusia a cheltuit aproape 2% din PIB-ul Moldovei pentru a vicia alegerile noastre parlamentare din 2025”, a declarat Maia Sandu, subliniind caracterul coordonat și de lungă durată al acestor acțiuni. Presiuni fără precedent asupra instituțiilor și societății Maia Sandu a arătat că Republica Moldova s-a confruntat, timp de trei ani electorali consecutivi, cu o ingerință rusă „sistematică și fără precedent”. În ciuda presiunilor exercitate asupra instituțiilor publice, presei și cetățenilor, statul moldovean a reușit să reziste, fără a-și abandona direcția politică și strategică. Președintele a subliniat că aceste tentative de destabilizare nu au deturnat Republica Moldova de la parcursul său european. Consolidarea direcției europene Șefa statului a afirmat că, paradoxal, atacurile hibride au contribuit la întărirea rezilienței interne. „Dimpotrivă, ne-a consolidat direcția. Am accelerat reformele, am întărit instituțiile și ne-am aliniat mai profund la standardele Uniunii Europene”, a declarat Maia Sandu. Sprijinul Poloniei și angajamentul ferm pentru integrarea europeană În cadrul conferinței de presă, Maia Sandu a evidențiat sprijinul constant al Poloniei pentru consolidarea rezilienței Republicii Moldova, apreciind cooperarea bilaterală în contextul provocărilor de securitate din regiune. Totodată, președintele moldovean a reafirmat angajamentul ferm al Chișinăului pentru integrarea europeană, subliniind că „aderarea la Uniunea Europeană reprezintă cea mai clară garanție de securitate, democrație și libertate pentru Republica Moldova”.

Comisia Europeană, anchetă extinsă împotriva X și Grok (sursa: X/Elon Musk)
Internațional

UE continuă războiul cu Elon Musk: X și Grok, anchetă extinsă pentru pornografie și alte nereguli

Comisia Europeană a lansat o nouă procedură oficială de investigare împotriva platformei X, în baza Regulamentului privind serviciile digitale (DSA). În paralel, executivul UE a extins investigaţia aflată deja în desfăşurare din decembrie 2023, vizând modul în care platforma îşi gestionează riscurile asociate sistemelor de recomandare, potrivit unui comunicat publicat luni pe site-ul instituţiei. Ce vizează noua anchetă: funcţionalităţile Grok Noua investigaţie se concentrează pe evaluarea modului în care X a analizat şi a redus riscurile generate de implementarea funcţionalităţilor Grok în Uniunea Europeană. Citește și: EXCLUSIV Noul șef al Romarm, cu sesizare la DNA pentru numire ilegală, a fost și incompatibil: și la Romarm, și la ARICE Printre riscurile investigate se află diseminarea de conţinut ilegal, inclusiv imagini sexuale explicite manipulate, materiale care pot constitui abuzuri sexuale asupra copiilor şi alte forme grave de conţinut dăunător. Comisia Europeană avertizează că aceste riscuri par să se fi materializat, expunând cetăţenii UE la vătămări grave, motiv pentru care ancheta va analiza în detaliu respectarea obligaţiilor legale de către platformă. Obligaţiile X privind riscurile sistemice Potrivit Regulamentului privind serviciile digitale, X are obligaţia de a evalua şi de a atenua riscurile sistemice generate de serviciile sale. Acestea includ nu doar răspândirea conţinutului ilegal, ci şi efectele negative asupra drepturilor fundamentale, precum violenţa bazată pe gen şi impactul sever asupra sănătăţii fizice şi mentale a utilizatorilor, rezultate din utilizarea funcţionalităţilor Grok. De asemenea, platforma trebuia să transmită Comisiei Europene un raport ad-hoc de evaluare a riscurilor înainte de implementarea funcţionalităţilor Grok cu impact major asupra profilului de risc al serviciului X. Extinderea anchetei începute în decembrie 2023 Separat, Comisia Europeană a decis extinderea procedurii oficiale deschise în decembrie 2023, pentru a verifica dacă X a evaluat şi a gestionat în mod corespunzător toate riscurile sistemice asociate sistemelor sale de recomandare. Ancheta include şi analiza trecerii recente a platformei la un sistem de recomandare bazat pe Grok. Dacă se confirmă deficienţele semnalate, acestea ar putea constitui încălcări ale mai multor articole din Regulamentul privind serviciile digitale, inclusiv articolele 34, 35 şi 42. Posibile sancţiuni şi măsuri provizorii Comisia Europeană va desfăşura o investigaţie aprofundată, cu prioritate, fără ca deschiderea procedurii să anticipeze rezultatul final. În acest proces, executivul UE va continua să colecteze dovezi prin solicitări suplimentare de informaţii, interviuri sau inspecţii şi poate impune măsuri provizorii, în lipsa unor ajustări semnificative din partea platformei X. Iniţierea procedurii oficiale permite Comisiei să adopte o decizie de neconformitate sau să accepte eventuale angajamente asumate de X pentru remedierea problemelor identificate. Rolul autorităţilor naţionale în aplicarea DSA Deschiderea procedurilor oficiale nu limitează competenţele coordonatorilor serviciilor digitale sau ale altor autorităţi naţionale din statele membre UE. Acestea îşi păstrează atribuţiile de supraveghere şi aplicare a Regulamentului privind serviciile digitale în cazul încălcărilor suspectate. Ce este Grok şi cum este folosit pe platforma X Grok este un instrument de inteligenţă artificială dezvoltat de furnizorul platformei X. Începând cu 2024, acesta a fost integrat în mai multe funcţionalităţi ale platformei, permiţând utilizatorilor să genereze texte şi imagini sau să adauge informaţii contextuale postărilor. În calitate de platformă online foarte mare, X este obligată să identifice şi să reducă riscurile potenţiale generate de utilizarea Grok, inclusiv cele care vizează minorii şi alte grupuri vulnerabile. Legătura cu sancţiunile anterioare aplicate X Investigaţia actuală completează ancheta lansată la 18 decembrie 2023, care a vizat mecanismele de notificare şi acţiune ale X, măsurile de combatere a conţinutului ilegal, precum materialele teroriste, şi riscurile asociate sistemelor de recomandare. În cadrul acestei proceduri, Comisia Europeană a adoptat, la 5 decembrie 2025, o decizie de neconformitate, amendând X cu 120 de milioane de euro pentru design înşelător, lipsa transparenţei publicităţii şi accesul insuficient al cercetătorilor la date. Ulterior, la 19 septembrie, Comisia a solicitat informaţii suplimentare despre Grok, inclusiv privind conţinutul antisemit generat de acest instrument în 2025. Cetățeni afectaţi de conţinutul generat de IA Comisia reaminteşte că persoanele afectate negativ de imagini generate de inteligenţa artificială, inclusiv de materiale care conţin abuzuri sexuale asupra copiilor sau imagini intime neconsensuale, pot beneficia de sprijin la nivel naţional. În temeiul Regulamentului privind serviciile digitale, cetăţenii UE au dreptul de a depune plângeri privind posibile încălcări ale DSA la coordonatorul serviciilor digitale din statul lor membru.

Venezuela respinge ingerința SUA (sursa: Facebook/Delcy Rodríguez)
Internațional

Președinta Venezuelei spune că „ajunge cu ordinele de la Washington!”

Președinta interimară a Venezuelei, Delcy Rodríguez, a transmis un mesaj ferm către Statele Unite, cerând Washingtonului să se abțină de la influențarea politicii interne a țării. Declarația vine după ce președintele american Donald Trump a afirmat public că intenționează să dicteze direcțiile politice ale Venezuelei. Mesaj dur adresat Washingtonului Într-un discurs susținut în fața lucrătorilor din industria petrolieră din statul Anzoátegui, Delcy Rodríguez a condamnat intervențiile externe și a cerut ca problemele interne să fie rezolvate exclusiv de venezueleni. Citește și: EXCLUSIV Noul șef al Romarm, cu sesizare la DNA pentru numire ilegală, a fost și incompatibil: și la Romarm, și la ARICE Ea a subliniat costurile mari suportate de țară în urma confruntărilor cu extremismul și influențele străine. Preluarea puterii la Caracas Delcy Rodríguez a depus jurământul ca președintă interimară pe 5 ianuarie, după capturarea președintelui Nicolás Maduro de către Statele Unite, într-o operațiune militară desfășurată la Caracas. Ulterior, Donald Trump a anunțat că administrația americană va influența deciziile politice ale Venezuelei până la noi ordine. Reforme și concesii sub presiune internațională De la preluarea mandatului, Delcy Rodríguez a semnat acorduri petroliere cu Statele Unite, a inițiat reforme legislative, inclusiv o nouă lege a hidrocarburilor, și a dispus eliberarea unor prizonieri politici. Totodată, ea a lansat apeluri pentru dialog și compromis cu opoziția. Posibilă vizită oficială în Statele Unite Casa Albă a anunțat recent intenția de a o invita pe Delcy Rodríguez în Statele Unite, fără a preciza o dată exactă. Anunțul a venit după o convorbire telefonică între cei doi lideri și după mai multe declarații favorabile făcute de Donald Trump la adresa președintei interimare a Venezuelei.

Furtună de iarnă devastatoare în SUA (sursa: CBS News)
Internațional

Apocalipsă de ger cumplit, zăpadă și ploaie înghețată în SUA: morți, degerați, fără electricitate

O furtună majoră de iarnă a lovit estul Statelor Unite, provocând moartea a cel puțin 10 persoane, pene masive de curent și blocarea traficului aerian. Fenomenul a adus un amestec periculos de ninsori abundente, lapoviță și ploaie înghețată, de la Ohio Valley și Mid-South până în New England, pe fondul unui val de aer arctic extrem de sever. Temperaturi arctice și avertismente meteo fără precedent Meteorologii descriu episodul drept unul dintre cele mai grave evenimente de iarnă din ultimele decenii, cu temperaturi care ar putea coborî până la minus 45 de grade Celsius în unele regiuni. Citește și: Sondaj CURS: majoritatea românilor vrea reunificarea cu Republica Moldova Serviciul Național de Meteorologie a avertizat că frigul extrem poate provoca degerături în doar câteva minute, iar condițiile periculoase ar putea persista mai bine de o săptămână. Decese confirmate în mai multe state Autoritățile au raportat decese în mai multe zone ale țării, inclusiv în New York, Texas și Louisiana. La New York, cinci persoane au fost găsite decedate în aer liber, iar oficialii au atras atenția asupra vulnerabilității persoanelor fără adăpost în fața frigului extrem. Transport aerian paralizat și zboruri anulate Furtuna a afectat grav transportul aerian, determinând anularea a peste 11.000 de zboruri într-o singură zi. Aeroportul Național Ronald Reagan din Virginia a fost închis, iar aeroporturile din New York, Philadelphia și Charlotte au raportat anulări pentru peste 80% din cursele programate. Pene masive de curent în sudul Statelor Unite Ploaia înghețată și acumulările masive de gheață au doborât copaci și linii electrice, lăsând peste un milion de locuințe și sedii comerciale fără electricitate în opt state. Tennessee a fost cel mai afectat, cu sute de mii de consumatori rămași fără curent. Mobilizare de urgență și stare de dezastru Guvernatorii mai multor state au mobilizat Garda Națională pentru intervenții de urgență, iar președintele Donald Trump a aprobat declarații federale de dezastru pentru 12 state. În total, 17 state și Districtul Columbia au instituit stare de urgență meteorologică. Valul de frig continuă după furtună Deși sistemul de furtună este așteptat să se îndepărteze, autoritățile avertizează că aerul arctic va continua să afecteze regiunea, prelungind condițiile de îngheț și riscurile pentru infrastructură și populație. Experții subliniază că acumularea de gheață va continua să pună presiune pe rețelele electrice și pe serviciile de urgență.

Incendiul din Crans Montana, patronului barului, eliberat (sursa: X/SNews)
Internațional

Patronului barului din Crans Montana în care au murit 40 de tineri, eliberat. Furie în Italia

Președintele Elveției, Guy Parmelin, a adoptat un ton conciliator față de criticile venite din partea guvernului italian, după ce un tribunal elvețian a decis eliberarea pe cauțiune a proprietarului barului din Crans-Montana, locul tragediei în care 40 de persoane și-au pierdut viața, printre care și șase cetățeni italieni, în urma unui incendiu izbucnit în noaptea de Revelion. „Putem înțelege furia”: mesajul transmis Italiei Într-un interviu acordat ziarului italian Corriere della Sera, publicat duminică, Guy Parmelin a declarat că autoritățile elvețiene înțeleg reacția emoțională a Italiei, dar a subliniat existența unor diferențe fundamentale între sistemele judiciare ale celor două state. Citește și: Sondaj CURS: majoritatea românilor vrea reunificarea cu Republica Moldova „Putem bineînțeles înțelege furia”, a afirmat președintele elvețian, făcând apel la calm și la respectarea cadrului legal. Eliberarea pe cauțiune și separația puterilor în stat Întrebat despre decizia de eliberare pe cauțiune a proprietarului barului, Jacques Moretti, Parmelin a subliniat importanța principiului separației puterilor în stat și a neintervenției politice în actul de justiție. „Nu este sarcina politicienilor să intervină în sistemul nostru judiciar”, a declarat acesta, precizând că deciziile instanțelor trebuie respectate, indiferent de presiunea publică sau diplomatică. Reacția dură a guvernului italian Sâmbătă, guvernul de la Roma a criticat ferm hotărârea tribunalului elvețian, calificând eliberarea pe cauțiune drept un afront adus familiilor victimelor. Autoritățile italiene au transmis că sunt „profund revoltate” de această decizie, în contextul în care șase adolescenți italieni se numără printre cei decedați în incendiul produs în primele ore ale zilei de 1 ianuarie. Giorgia Meloni recheamă ambasadorul Italiei în Elveția Ca reacție la decizia instanței elvețiene, premierul italian Giorgia Meloni a anunțat rechemarea ambasadorului Italiei în Elveția, pentru consultări privind următorii pași diplomatici. Într-o declarație acordată Corriere della Sera, Meloni a propus înființarea imediată a unei echipe comune de anchetă, care să includă și expertiza autorităților italiene, pentru a clarifica circumstanțele tragediei.

Aliata lui Trump, Giorgia Meloni, s-a supărat: este uluită de declarațiile privind NATO Foto: X/Twitter
Internațional

Aliata lui Trump, Giorgia Meloni, s-a supărat: este uluită de declarațiile privind NATO

Aliata lui Donald Trump, premierul italian Giorgia Meloni, s-a supărat: ea este uluită de declarațiile președintelui SUA privind intervenția NATO în Afganistan. „Guvernul italian a luat cunoștință cu uimire de declarațiile președintelui Trump, potrivit cărora aliații NATO ar fi «rămas în urmă» în timpul operațiunilor din Afganistan”, a postat ea, pe Twitter.  Citește și: Epurare stalinistă la vârful armatei chineze: Comisia Militară Centrală, lichidată, cel mai important general, sub anchetă Într-un interviu acordat joi postului american Fox News, Trump a pus la îndoială fiabilitatea alianței și a respins amploarea contribuțiilor aliaților în Afganistan, unde trupele europene au luptat alături de forțele americane timp de aproape două decenii.  Referindu-se la aliații NATO, Trump a declarat: „Nu am avut niciodată nevoie de ei. Nu le-am cerut niciodată nimic. Știți, ei vor spune că au trimis niște trupe în Afganistan, și au făcut-o – au rămas puțin în spate, puțin în afara liniei frontului”.  Aliata lui Trump, Giorgia Meloni, s-a supărat: este uluită de declarațiile privind NATO „În urma atacurilor teroriste din 11 septembrie 2001, NATO a activat articolul 5 pentru prima și singura dată în istoria sa: un act extraordinar de solidaritate față de Statele Unite. În cadrul acestei operațiuni de amploare împotriva celor care au alimentat terorismul, Italia a răspuns imediat alături de aliații săi, desfășurând mii de soldați și asumându-și întreaga responsabilitate pentru Comandamentul Regional Vest, una dintre cele mai importante zone operaționale ale întregii misiuni internaționale. De-a lungul a aproape douăzeci de ani de angajament, națiunea noastră a suportat un cost incontestabil: 53 de soldați italieni căzuți și peste 700 răniți în timpul operațiunilor de luptă, misiunilor de securitate și programelor de instruire pentru forțele afgane. Din acest motiv, declarațiile care minimalizează contribuția țărilor NATO în Afganistan sunt inacceptabile, mai ales dacă provin de la o națiune aliată. Italia și Statele Unite sunt legate de o prietenie solidă, fondată pe o comunitate de valori și o colaborare istorică, care este și mai necesară în fața numeroaselor provocări actuale. Dar prietenia necesită respect, o condiție fundamentală pentru a continua să asigure solidaritatea care stă la baza Alianței Atlantice”, se arată în declarația guvernului de la Roma. 

Crima comisă de agenți ICE, aprobată de Trump (sursa: CNN)
Internațional

Noua crimă comisă de agenți ICE în Minneapolis îi îngrozește și pe republicani. Trump aprobă omorul

Împușcarea mortală a unui cetățean american în vârstă de 37 de ani de către agenți federali a declanșat, sâmbătă, noi proteste în Minneapolis. Este al doilea caz din luna ianuarie în care un civil este ucis de agenți federali în acest oraș, aflat de săptămâni întregi sub presiunea manifestațiilor împotriva operațiunilor Serviciului de Imigrare și Control Vamal (ICE). Cine era Alex Pretti, bărbatul împușcat mortal Alex Pretti, asistent medical într-o unitate de terapie intensivă, a murit după o altercație cu agenți federali, în timp ce încerca să se interpună între ofițerii ICE și cetățeni care protestau față de operațiunile antiimigrație. Citește și: Epurare stalinistă la vârful armatei chineze: Comisia Militară Centrală, lichidată, cel mai important general, sub anchetă Moartea sa survine la doar câteva săptămâni după uciderea lui Renee Good, o americancă împușcată mortal pe 7 ianuarie, în timp ce se afla în mașina sa, tot de un agent ICE, în Minneapolis. Administrația Trump: victima ar fi pus în pericol agenții La fel ca în cazul Renee Good, administrația președintelui Donald Trump a susținut imediat că Alex Pretti ar fi reprezentat o amenințare pentru agenții federali. Autoritățile federale au cerut calm, însă apelurile nu au împiedicat izbucnirea protestelor. Sute de persoane s-au adunat sâmbătă seara într-un parc din Minneapolis pentru a denunța violențele, în ciuda temperaturilor extrem de scăzute. Proteste și omagii în mai multe orașe din SUA Manifestații și momente de reculegere în memoria lui Alex Pretti au avut loc și în alte orașe americane, de la New York la Los Angeles. Pe plan politic, democrații și-au exprimat indignarea și au amenințat cu blocarea finanțării federale, ceea ce ar putea duce la un nou „shutdown” guvernamental la finalul lunii. Guvernatorul Minnesota cere anchetă locală, nu federală Guvernatorul democrat al statului Minnesota, Tim Walz, a cerut ca ancheta să fie coordonată de autoritățile locale, nu de cele federale. „Nu putem avea încredere în guvernul federal”, a declarat acesta, acuzând ICE că răspândește „haos și violență”. În tabăra republicană, senatorul Bill Cassidy a cerut o anchetă comună, locală și federală, afirmând că „credibilitatea ICE și a Departamentului pentru Securitate Internă este în joc”. Imagini video controversate: bărbatul, împușcat de cel puțin zece ori O înregistrare video, a cărei autenticitate a fost confirmată de autorități, arată mai mulți agenți purtând veste cu inscripția „Poliție” luptându-se să imobilizeze un bărbat pe care îl lovesc în mod repetat. Se aud apoi focuri de armă, iar ofițerii se îndepărtează de corpul acestuia, continuând să tragă în timp ce bărbatul zace pe asfalt. Potrivit unei analize realizate de publicația de investigații Bellingcat, asupra lui Alex Pretti s-au tras cel puțin zece focuri de armă, majoritatea după ce acesta era deja imobilizat la sol. Disputa privind arma presupusă a victimei Secretarul pentru securitate internă, Kristi Noem, a afirmat că Pretti era înarmat și pregătit să comită acte de violență. Consilierul Casei Albe, Stephen Miller, l-a numit „asasin”, afirmație redistribuită de vicepreședintele JD Vance. DHS a publicat pe platforma X o fotografie cu o armă despre care susține că i-ar fi aparținut victimei. Cu toate acestea, în imaginile video disponibile public nu se observă ca Alex Pretti să folosească vreo armă. Mai mult, analiza Bellingcat arată că, înainte de primul foc de armă, unul dintre ofițeri este surprins plecând de la fața locului cu un pistol similar cu cel prezentat ulterior de DHS. Familia victimei: „Minciuni dezgustătoare” Părinții lui Alex Pretti au transmis un comunicat presei americane în care acuză administrația Trump că a răspândit „minciuni dezgustătoare” despre fiul lor, descris ca „o persoană cu o inimă uriașă”. Șeful poliției din Minneapolis, Brian O’Hara, a declarat că Pretti locuia în oraș, deținea legal permis de portarmă și nu figura în evidențele poliției. Trump laudă agenții ICE și atacă autoritățile locale Donald Trump a reacționat dur pe platforma Truth Social, acuzând primarul și guvernatorul din Minnesota că „incită la insurecție”. Președintele american a numit agenții ICE „patrioți” și i-a felicitat pentru arestarea și expulzarea a 12.000 de imigranți ilegali din stat. Trump a susținut, de asemenea, că autoritățile locale ar încerca o „mușamalizare” pentru a induce în eroare guvernul federal. Garda Națională, mobilizată în Minnesota Guvernatorul Tim Walz a anunțat mobilizarea Gărzii Naționale a statului Minnesota, confirmând că trupele sunt pregătite să intervină. Prima misiune vizează securizarea unei clădiri federale care găzduiește agenți ICE în Minneapolis. Numărul exact al militarilor desfășurați nu a fost făcut public. Agentul care a tras avea opt ani de experiență Autoritățile federale au precizat că agentul care l-a împușcat mortal pe Pretti avea opt ani de experiență în cadrul Patrulei de Frontieră a SUA și pregătire extinsă în utilizarea armelor letale și neletale. Potrivit oficialilor, incidentul a avut loc în timpul unei operațiuni împotriva unui imigrant ilegal, iar agentul ar fi tras „în legitimă apărare”. Noi imagini sugerează că Pretti încerca să protejeze civili Noi înregistrări video apărute ulterior arată că Alex Pretti încerca să protejeze doi civili de agenții ICE, în timp ce filma intervenția cu telefonul mobil. În imagini se observă cum un agent folosește gaze lacrimogene, iar mai mulți ofițeri îl înconjoară și îl imobilizează pe Pretti, înainte ca acesta să fie împușcat de mai multe ori în timp ce se afla deja la pământ.

SUA pregătesc deportarea unor migranți iranieni (sursa: Pexels/Inimafoto A)
Internațional

Trump a promis că va ajuta iranienii care protestează. Face invers: îi expulzează pe cei din SUA

Statele Unite intenționează să deporteze în perioada următoare migranți iranieni către Iran, în contextul unei represiuni violente declanșate după recente proteste, soldate cu mii de morți, avertizează un ONG iraniano-american. Organizația atrage atenția asupra riscurilor majore la care ar fi expuși cei returnați forțat într-o țară marcată de execuții și persecuții politice. Prima deportare către Iran de la declanșarea protestelor din ianuarie Potrivit ONG-ului, aceasta ar fi prima deportare a migranților iranieni către Iran de la izbucnirea mișcării de protest din 8 ianuarie, care a fost reprimată violent de autoritățile de la Teheran. Citește și: Epurare stalinistă la vârful armatei chineze: Comisia Militară Centrală, lichidată, cel mai important general, sub anchetă Alte două zboruri similare ar fi avut loc anterior, în lunile septembrie și decembrie. Critici dure la adresa administrației Trump Președintele Consiliului Național Iranian-American, Jamal Abdi, a criticat decizia administrației americane, subliniind contradicția dintre mesajele publice și acțiunile concrete. „Aceeași administrație care le-a promis iranienilor că «ajutorul este pe drum» în punctul culminant al unei represiuni mortale îi trimite acum cu forța pe iranieni înapoi către pericol”, a declarat Abdi într-un comunicat oficial. Aproximativ 40 de iranieni, deportați din Arizona Abolfazl Mehrabadi, diplomat care reprezintă interesele Iranului în Statele Unite, a declarat agenției iraniene IRNA că aproximativ 40 de cetățeni iranieni urmează să fie deportați. Potrivit acestuia, zborul este programat să plece duminică de pe un aeroport din Phoenix, statul Arizona. ONG-uri: doi bărbați homosexuali riscă execuția în Iran Consiliul American pentru Imigrație avertizează că printre persoanele deportate se află doi bărbați homosexuali, care riscă pedeapsa cu moartea în Iran, unde homosexualitatea este incriminată și sancționată prin execuție. Cei doi se află în prezent într-un centru de detenție pentru migranți din Arizona, iar procedurile legale pentru blocarea deportării lor sunt încă în desfășurare. Avertisment privind încălcarea dreptului la un proces echitabil Organizația care îi reprezintă a subliniat că deportarea acestora înainte de finalizarea procedurilor judiciare ar reprezenta o încălcare gravă a dreptului la un proces echitabil. „Deportarea lor în acest stadiu ar constitui o încălcare gravă a principiilor fundamentale ale justiției”, se arată în comunicatul ONG-ului. Politica dură a lui Trump privind imigrația Donald Trump a transformat combaterea imigrației ilegale într-o prioritate majoră a administrației sale, descriind fenomenul drept o „invazie” a Statelor Unite de către „infractori străini”. Președintele american a susținut public măsuri dure de deportare, inclusiv în cazuri care implică migranți proveniți din state cu regimuri represive.

Europa va ceda presiunilor lui Trump, spune Kremlinul (sursa: TASS)
Internațional

Liderii europeni, prea slabi pentru a i se opune lui Trump, spune Kremlinul

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat duminică că actuala clasă politică europeană este prea slabă pentru a face față presiunilor exercitate de președintele american Donald Trump sau pentru a gestiona schimbările majore care au loc pe scena internațională. „Sunt incapabili să reziste presiunilor lui Trump”, a afirmat Peskov într-o intervenție la televiziunea de stat rusă. Peskov acuză "ipocrizia" europeană Oficialul rus a susținut că transformările „dramatice” din ultima perioadă sunt consecința directă a politicilor europene din ultimele decenii, caracterizate, în opinia sa, de standarde duble și ipocrizie. Citește și: Epurare stalinistă la vârful armatei chineze: Comisia Militară Centrală, lichidată, cel mai important general, sub anchetă „Din păcate, acestea sunt produsul unei generații slabe de politicieni care se află acum la putere în Europa”, a declarat Peskov. Exemplul Macron–Trump de la Davos, invocat de Kremlin Pentru a-și susține afirmațiile, purtătorul de cuvânt al Kremlinului a amintit reacțiile liderilor europeni după ce Donald Trump a făcut publică, la Forumul Economic Mondial de la Davos, o conversație cu președintele francez Emmanuel Macron. „Foarte interesant. Toți europenii s-au enervat pur și simplu. Dar când Macron a făcut publică o conversație cu Vladimir Putin, nimeni nu s-a mai enervat”, a spus Peskov. Rusia refuză orice dialog cu șefa diplomației UE, Kaja Kallas Potrivit Reuters, care citează agenția Interfax, Kremlinul a transmis că Rusia nu va purta niciun fel de discuții cu șefa diplomației europene, Kaja Kallas, și va aștepta încheierea mandatului acesteia. „Cum poți discuta orice cu Kaja Kallas? Noi nu vom discuta niciodată nimic cu ea și nici americanii nu vor discuta cu ea, iar acest lucru este evident. Ce putem face? Trebuie doar să așteptăm până când pleacă”, a declarat Peskov pentru jurnalistul Pavel Zarubin, de la televiziunea de stat rusă. Trump și „legea celui mai puternic” Dmitri Peskov a recunoscut că metodele utilizate de Donald Trump nu corespund pe deplin viziunii Rusiei privind o ordine mondială multipolară. Potrivit acestuia, liderul american preferă să impună „legea celui mai puternic” și să obțină supunerea adversarilor. „Trump este un politician experimentat care își construiește abordarea pe principiile lumii afacerilor – o lume dură și nemiloasă. El își apără interesele, în primul rând interesele țării sale”, a spus Peskov, subliniind că Rusia nu are nicio intenție să „își plece capul”. Moscova va monitoriza planurile SUA privind scutul antirachetă „Domul de Aur” Kremlinul a mai anunțat că armata rusă va urmări cu atenție planurile Statelor Unite privind scutul de apărare antirachetă „Domul de Aur”, inclusiv în contextul intenției exprimate de Donald Trump de a dobândi Groenlanda. „Ce fel de scut va fi? Împotriva cărui tip de amenințări va fi conceput? Nu am nicio îndoială că armata noastră va monitoriza îndeaproape și va analiza aceste planuri”, a declarat Peskov. Putin nu a răspuns invitației la Consiliul pentru Pace din Gaza În același context, președintele rus Vladimir Putin, care nu a criticat public acțiunile administrației americane în Venezuela, Iran sau Groenlanda, nu a oferit încă un răspuns invitației de a se alătura Consiliului pentru Pace din Gaza, inițiativă promovată de Donald Trump.

Epurare stalinistă la vârful armatei chineze Foto: Ambasada Chinei la București
Internațional

Epurare stalinistă la vârful armatei chineze: Comisia Militară Centrală, lichidată

Epurare stalinistă la vârful armatei chineze: Comisia Militară Centrală (CMC) a fost, de facto, lichidată, iar cel mai important general al acestei armate, Zhang Youxia, este sub anchetă.  Citește și: Premierul Bolojan nu a mai suportat atacurile Olguței Vasilescu și i-a răspuns cu fapte: „Patru ani de zile nu s-au făcut lucrările acolo” La 24 ianuarie 2026, Ministerul Apărării de la Beijing a anunțat anchete asupra generalului Zhang Youxia (vicepreședinte al CMC, considerat un aliat al liderului Chinei comuniste, Xi Jinping) și generalului Liu Zhenli (șef al statului major comun) pentru „încălcări grave ale disciplinei și legii”, mesaj care semnalează de obicei desfășurarea unor anchete privind corupția. Epurare stalinistă la vârful armatei chineze Xi a demis aproape toate cele șase cadre militare din CMC, numite în 2022, marcând astfel cea mai amplă epurare de la epoca lui Mao Zedong. Analiștii consideră că aceasta este o măsură menită să asigure loialitatea, să combată corupția (peste 200.000 de funcționari pedepsiți din 2012) și să modernizeze armata pe fondul frustrărilor legate de pregătirea pentru atingerea unor obiective legate de Taiwan. Epurarea ar putea întârzia acțiunile agresive, lăsând armata în dezordine, fără conducere de rang înalt. „Ancheta înseamnă că Xi a golit, de fapt, întreaga conducere militară într-o epurare fără precedent de la moartea lui Mao Zedong în 1976. Deși generalii Zhang și Liu nu au fost încă destituiți oficial din CMC, anchete de acest gen implică de obicei arestarea și sunt urmate în mod obișnuit de destituirea oficială. Patru dintre ceilalți ofițeri în uniformă ai CMC au fost deja demisi oficial din funcțiile lor din partid și din armată. Drept urmare, organismul care supraveghează Armata Populară de Eliberare (PLA), cu aproximativ două milioane de membri, are acum doar doi membri activi: Xi, în calitate de președinte, și șeful disciplinar al PLA, generalul Zhang Shengmin, care a devenit vicepreședinte în octombrie”, scrie The Economist.  Însă publicația britanică apreciază că este posibil ca Xi să fi vrut să scape de un general care acumulase prea multă putere. Care sunt efectele epuărilor din ultimii ani:  Paralizia comandamentului rachetelor: înlăturarea comandanților Forțelor de Rachete ale Armatei Populare de Eliberare (responsabile pentru rachetele nucleare și convenționale) sugerează o corupție profundă sau încălcări ale securității. Analiștii apreciază că acest lucru a provocat o „paralizie agresivă”, în care ramura aceasta a armatei rămâne declarativ puternică, dar ezitantă din punct de vedere operațional din cauza neîncrederii interne. Aversiune față de risc: odată cu „dispariția” sau anchetarea comandanților superiori, ofițerii de nivel mediu devin, potrivit rapoartelor, mai aversi față de risc, temându-se că orice eșec operațional sau decizie independentă ar putea fi interpretată ca „lipsă de ,„loalitate”. Ancheta asupra Departamentului de Dezvoltare a Echipamentelor a dus la o încetinire masivă a contractelor de armament. De exemplu, veniturile gigantului NORINCO, specializat în sisteme terestre, au scăzut cu peste 30% în 2024/2025, deoarece „auditurile de integritate” au blocat proiecte majore. Pe de altă parte, există riscul ca o armată mai centralizată și „epurată” să fie de fapt mai periculoasă, deoarece îi lipsesc „forțele moderatoare” interne ale generalilor din generația mai veche. Epurările din cadrul Armatei Populare de Eliberare a Chinei (PLA) au creat un paradox: în timp ce conducerea de vârf se află într-o dezordine totală, activitatea militară de pe frontul din apropierea Taiwanului și din Marea Chinei de Sud s-a intensificat. Recentele anchete asupra lui Zhang Youxia și Liu Zhenli (cel mai important planificator militar) nu au încetinit operațiunile; dimpotrivă, PLA pare să folosească manevre agresive pentru a-și „dovedi” loialitatea și continuitatea operațională față de Xi Jinping. Rapoarte din ianuarie 2026 indică faptul că PLA practică „lovituri de decapitare” împotriva conducerii politice a Taiwanului. Analiștii sugerează că aceste exerciții sunt folosite de noii comandanți, numiți după epurări, pentru a-și demonstra alinierea agresivă la obiectivele de pregătire ale lui Xi pentru 2027. În ultimele 24 de ore (24 ianuarie 2026), Taiwanul a detectat 26 de aeronave și 6 nave ale Armatei Populare de Eliberare, dintre care 18 aeronave au traversat linia mediană — un ritm susținut, în ciuda faptului că generalii care au conceput aceste strategii sunt în prezent interogați.

Ginerele lui Trump vs organizații ecologiste (Albania) (sursa: BIRN)
Internațional

Ginerele lui Trump se luptă cu zeci de organizații ecologiste pentru o insulă protejată din Albania

Zeci de organizații ecologiste internaționale au solicitat suspendarea proiectului de dezvoltare turistică de lux propus de Jared Kushner, ginerele președintelui american Donald Trump, pe insula albaneză Sazan. Activiștii de mediu avertizează că investiția ar reprezenta o amenințare majoră pentru biodiversitatea zonei. Un proiect de 1,4 miliarde de dolari Jared Kushner intenționează să transforme insula Sazan, situată în sud-vestul Albaniei, într-o destinație exclusivistă de lux. Citește și: Epurare stalinistă la vârful armatei chineze: Comisia Militară Centrală, lichidată, cel mai important general, sub anchetă Proiectul este estimat la 1,4 miliarde de dolari și vizează dezvoltarea unei zone de aproximativ 45 de hectare. Insula are o suprafață totală de 562 de hectare și a devenit recent disponibilă pentru investiții turistice, după dezafectarea unei foste baze militare secrete, în decembrie 2024. Îngrijorări privind impactul asupra biodiversității Într-o scrisoare transmisă premierului albanez Edi Rama și ministrului mediului Sofjan Jaupaj, 41 de organizații ecologiste din 28 de țări și-au exprimat îngrijorarea față de consecințele proiectului. Insula Sazan este înconjurată de o rezervație națională marină, iar intervențiile propuse ar putea afecta grav ecosistemele fragile din zonă. Habitate critice pentru specii marine amenințate Potrivit organizațiilor de mediu, insula și apele din jurul său constituie habitate esențiale pentru unele dintre cele mai amenințate specii marine din lume. Printre acestea se numără foca mediteraneană, specie aflată în pericol de dispariție, dar și alte 36 de specii marine considerate vulnerabile sau amenințate. Cerere oficială de suspendare a proiectului Semnatarii scrisorii solicită suspendarea imediată a oricărei decizii privind avansarea proiectului și cer ca zonele terestre ale insulei Sazan să fie integrate în parcul național marin care o înconjoară, pentru a asigura protecția pe termen lung a biodiversității. Regiunea Vlora, unde se află insula Sazan, este una dintre cele mai afectate de expansiunea rapidă a turismului în Albania. Dezvoltarea accelerată a complexelor rezidențiale și hoteliere a dus la supraaglomerarea coastei în sezonul estival, atrăgând milioane de turiști și accentuând presiunea asupra mediului natural. Vizita Ivankăi Trump și discuții despre investiții strategice Recent, Ivanka Trump a vizitat mai multe zone turistice din Albania, fiind însoțită de aproximativ 60 de arhitecți. Aceasta s-a întâlnit cu premierul Edi Rama, iar potrivit presei locale, discuțiile au vizat relansarea unor proiecte de investiții considerate strategice de autoritățile de la Tirana. Proiecte imobiliare controversate asociate familiei Trump Familia Trump este cunoscută pentru lansarea unor proiecte imobiliare de lux în diferite regiuni ale lumii. La mijlocul lunii decembrie, o companie de investiții asociată cu Jared Kushner s-a retras dintr-un proiect controversat de construire a unui hotel pe ruinele fostului cartier general al armatei iugoslave, la Belgrad, în urma protestelor societății civile.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră