joi 06 august
Login Contact
DeFapt.ro

Internațional

5864 articole
Internațional

Trump amenință NATO: SUA ar putea refuza sprijinul militar pentru aliați în anumite situații

Președintele american Donald Trump a declarat, în cadrul unui forum de afaceri organizat la Miami, că Statele Unite ar putea să nu mai intervină în sprijinul NATO în anumite situații, reluând criticile dure la adresa Alianței Nord-Atlantice. Liderul de la Casa Albă a sugerat că lipsa de implicare a aliaților în chestiuni de securitate globală ridică semne de întrebare privind angajamentele reciproce. Nemulțumiri legate de implicarea aliaților Declarațiile au venit în contextul în care Washingtonul ar fi solicitat sprijin militar pentru securizarea Strâmtoarea Ormuz, însă răspunsul aliaților a fost considerat insuficient. Citește și: EXCLUSIV Reprezentanții Ministerului Mediului în conducerea RetuRO SGR iau câte 90.000 de lei anual ca să închidă ochii Trump a criticat faptul că SUA suportă costuri uriașe pentru apărarea NATO, fără a primi un sprijin proporțional din partea partenerilor. „Cheltuim sute de miliarde de dolari pe an pentru NATO, sute de miliarde, pentru a-i proteja, şi am fi fost mereu acolo pentru ei, dar acum, având în vedere acţiunile lor, cred că nu mai trebuie să fim, nu-i aşa?”, a spus liderul de la Casa Albă. În ultimele săptămâni, liderul american a intensificat retorica împotriva NATO, descriind organizația drept ineficientă și acuzând aliații de lipsă de curaj. În același discurs, Trump a afirmat că operațiunea militară împotriva Iran, aflată deja în a cincea săptămână, decurge conform planului. Reacția aliaților și impactul asupra pieței energetice Mai multe state, printre care Regatul Unit, Franța, Germania, Italia, Olanda și Japonia, au anunțat disponibilitatea de a contribui la securizarea traficului maritim, însă au exclus implicarea militară directă. În paralel, blocajele din strâmtoare au dus la creșterea prețurilor energiei, afectând piețele internaționale.

Trump amenință NATO: SUA ar putea refuza sprijinul militar pentru aliați în anumite situații
Rubio îl acuză pe Zelenski că minte când spune că SUA ar fi condiționat garanțiile de securitate de cedarea Donbasului către Rusia
Internațional

Rubio îl acuză pe Zelenski că minte când spune că SUA ar fi condiționat garanțiile de securitate de cedarea Donbasului către Rusia

Secretarul de stat american Marco Rubio l-a acuzat pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski că a „mințit” atunci când a afirmat că Statele Unite ar condiționa garanțiile de securitate pentru Ucraina de concesii teritoriale în favoarea Rusiei. SUA pot deturna arme pentru Ucraina spre Iran Declarația a fost făcută după o reuniune G7 desfășurată lângă Paris, în contextul negocierilor blocate pentru încheierea războiului declanșat de invazia rusă în Ucraina. „Este o minciună”, a declarat Marco Rubio în fața jurnaliștilor. „L-am văzut (pe Zelenski - n.r.) afirmând asta și este regretabil că a spus-o, pentru că știe că nu este adevărat”, a adăugat șeful diplomației americane. Citește și: EXCLUSIV Reprezentanții Ministerului Mediului în conducerea RetuRO SGR iau câte 90.000 de lei anual ca să închidă ochii În același context, oficialul american a declarat că Statele Unite nu exclud posibilitatea ca unele transporturi de arme destinate Ucrainei să fie redirecționate, dacă va fi necesar, pentru alte priorități militare ale SUA, inclusiv în contextul tensiunilor cu Iranul. „Nimic nu a fost deviat încă, dar s-ar putea întâmpla”, a spus Rubio. „Dacă avem nevoie de ceva pentru America, iar acel ceva este american, îl vom păstra mai întâi pentru America”, a adăugat acesta.

Ucrainenii au calculat precis, la dolar, cât îi costă să lichideze un soldat rus
Internațional

Ucrainenii au calculat precis, la dolar, cât îi costă să lichideze un soldat rus

Ucrainenii au calculat precis, la dolar, cât îi costă să lichideze un soldat rus: fix 878$, potrivit unui interviu dat de Robert “Madyar” Brovdi publicației The Economist. Brovdi este comandantul sistemelor de drone ale Ucrainei. Înainte de agresiunea rusă era om de afaceri în sectorul agricol.  Citește și: Cea mai halucinantă solicitare către DeFapt.ro vine de la legendarul sinecurist PSD Hazem Kansou Ucrainenii au calculat precis, la dolar, cât îi costă să lichideze un soldat rus În declarațiile pentru The Economist, el a susținut că pierderile provocate armatei rusești de cea ucraineană sunt mai mari decât capacitatea Kremlinului de a înlocui soldații pierduți pe front. Potrivit lui Brovdi, dronele rusești au ucis sau incapacitat cu 8.776 mai mulți soldați ruși decât a putut Rusia să înlocuiască. El afirmă că Rusia pierde 400 de militari la un ucrainean Brovdi a calculat că toate cheltuielile pentru uciderea unui soldat rus - inclusiv echipamente, drone și muniție - sunt de 878 dolari americani.  Comandantul sistemelor de drone a explicat cum este organizat sistemul ucrainean: un ecosistem de 15 capacități interconectate, de la bruiaj la supraveghere și de la minare la producția de explozivi. The Economist scrie că generalii NATO trebuie încă să mai asimileze cum funcționează acest concept. Potrivit comandantului, generalii occidentali greșesc încercând să găsească „cea mai bună dronă”, în timp ce succesul depinde de întregul aparat de sprijin din spatele unui singur operator. Acest model permite atacuri împotriva infanteriei chiar și în condiții de lipsă de artilerie, creând o zonă de atac continuă la o adâncime de 3-5 km în spatele liniei frontului. Buncărul de comandă al sistemelor de drone are peste 100 de ecrane. Fiecare misiune este înregistrată și analizată de programe de „business intelligence”.  Potrivit lui Brovdi, doar 1% din operatorii ucraineni de drone și-au pierdut viața în conflictul cu Rusia.  În ciuda eficacității ridicate, Brovdi recunoaște că războiul a devenit o cursă tehnologică pentru supraviețuire, fără un final rapid în față. Protocoalele stricte de siguranță mențin pierderile operatorilor de drone la aproximativ 1%, ceea ce este esențial pentru conservarea personalului experimentat. Întregul proces de „mulgere” a inamicului are ca scop epuizarea critică a resurselor armatei ruse. Cu toate acestea, comandantul nu își face iluzii și se pregătește pentru o confruntare prelungită în care victoria va fi de partea ecosistemului industrial și software mai rezistent.

Doi iranieni relaxați: deocamdată, SUA și Israel i-au scos de pe lista celor care trebuie lichidați
Internațional

Doi iranieni relaxați: deocamdată, SUA și Israel i-au scos de pe lista celor care trebuie lichidați

Doi iranieni relaxați: deocamdată, SUA și Israel i-au scos de pe lista celor care trebuie lichidați, anunță Wall Street Journal. Este vorba de președintele Parlamentului iranian, Mohhamad Bagher Ghalif, și de ministrul de Externe al acestei țări, Abbas Araghchi. Citește și: Călin Georgescu, înapoi în comunism: propune naționalizarea resurselor și administrare „democratică” Ei au primit această imunitate fiindcă sunt implicați în negocierile cu SUA, dar ea este acordată doar pentru cinci zile. Doi iranieni relaxați: deocamdată, SUA și Israel i-au scos de pe lista celor care trebuie lichidați „Statele Unite și Israelul au decis să elimine temporar numele a două dintre cele mai importante figuri din ierarhia iraniană de pe lista țintelor de asasinat, a relatat Wall Street Journal în această seară (miercuri), citând surse guvernamentale americane. Potrivit raportului, măsura are scopul de a crea o fereastră scurtă de patru până la cinci zile, timp în care nu se vor face încercări de a-i răni pe președintele Parlamentului iranian, Mohammad-Bagher Ghalibaf, și pe ministrul de externe Abbas Araqchi. Suspendarea intențiilor ofensive are scopul de a crea un «spațiu de imunitate» temporar, permițându-le celor doi oficiali să participe la eforturile de stabilire a unui canal de negocieri direct sau indirect între Teheran și Washington, D.C.”, scrie Israel National News.  Însă presa israeliană este sceptică în ceea ce privește șansele unui acord de pace, arătând că există diferențe prea mari între ceea ce cer SUA și Israelul și pretențiile Teheranului.  Negocierile dintre SUA și Iran rămân „productive”, a declarat miercuri secretarul de presă al Casei Albe, Karoline Leavitt, după ce presa de stat iraniană a relatat că Teheranul a respins planul în 15 puncte al lui Trump pentru a pune capăt războiului.

Ucraina are deja rachete proprii cu rază lungă, nu mai are nevoie de Taurus ale Germaniei
Internațional

Ucraina are deja rachete proprii cu rază lungă, nu mai are nevoie de Taurus ale Germaniei

Cancelarul german Friedrich Merz a anunțat miercuri că Germania nu mai consideră necesară livrarea rachetelor Taurus către Ucraina, o decizie intens dezbătută în ultimii ani la Berlin. Schimbare de poziție față de perioada din opoziție În trecut, liderul german susținuse public ideea trimiterii acestor rachete cu rază lungă de acțiune către Kiev. Totuși, după preluarea mandatului, poziția sa s-a modificat. Citește și: Bolojan îl sfidează pe Ciolacu: PNL, pe cale să racoleze un deputat PSD ales în Buzău Răspunzând întrebărilor deputaților în Bundestag, Merz a explicat că declaraţiile iniţiale au fost formulate "într-un context diferit", într-un moment în care "se presupunea că armata germană dispunea de un număr suficient de rachete de croazieră Taurus operaţionale pentru a putea aproviziona Ucraina". Ucraina și-a dezvoltat propriile arme Cancelarul a subliniat că evoluțiile recente din industria militară ucraineană au schimbat complet datele problemei. "În prezent, Ucraina dispune de arme cu rază lungă de acţiune în depozitele sale pe care ea le-a construit singură, parţial cu ajutorul nostru, şi care sunt semnificativ mai eficiente decât numărul relativ mic de rachete de croazieră Taurus pe care noi le-am fi putut livra", a declarat acesta. Această realitate face, în opinia sa, ca dezbaterea privind livrarea rachetelor Taurus să devină irelevantă. Problemele Ucrainei: finanțarea, nu armamentul Deși Ucraina este mai bine echipată militar, provocările nu au dispărut. Friedrich Merz a atras atenția asupra dificultăților financiare cu care se confruntă Kievul. Chiar dacă Ucraina este "mai bine înarmată astăzi ca oricând", ea se confruntă cu "dificultăţi considerabile în materie de finanţare", a subliniat cancelarul, insistând asupra necesității de a "mobiliza fonduri pentru Ucraina". Germania, principalul susținător european al Kievului În contextul reducerii sprijinului american sub administrația Donald Trump, Germania a devenit principalul aliat al Ucrainei în Europa. Berlinul și-a majorat semnificativ ajutorul militar și a promis un sprijin de aproximativ 11,5 miliarde de euro pentru anul 2026. Acest pachet include sisteme de apărare aeriană Iris-T și baterii de rachete Patriot, esențiale pentru protejarea infrastructurii ucrainene.

Iranul continuă să-l sfideze pe Trump, propune un alt plan de pace în locul celui al SUA
Internațional

Iranul continuă să-l sfideze pe Trump, propune un alt plan de pace în locul celui al SUA

Iranul a refuzat un plan de pace în 15 puncte transmis de administrația americană prin intermediul Pakistanului, considerând propunerea „excesivă” și deconectată de realitatea din teren. Informația a fost relatată de presa de stat iraniană, în contextul conflictului declanșat de SUA și Israel. Teheranul acuză Washingtonul de propuneri „înșelătoare” Potrivit unei surse oficiale citate de Press TV, planul american a fost transmis pe canale diplomatice, însă autoritățile iraniene l-au respins ferm. Citește și: Bolojan îl sfidează pe Ciolacu: PNL, pe cale să racoleze un deputat PSD ales în Buzău Teheranul consideră că oferta de negocieri este „înşelătoare”, amintind că SUA și Israelul au lansat atacuri asupra Iranului chiar în perioade în care erau în desfășurare discuții diplomatice, atât în iunie anul trecut, cât și la finalul lunii februarie. Ce prevedea planul de pace al SUA Conform informațiilor publicate de presa internațională, planul propus de Washington includea o serie de condiții stricte pentru Iran: predarea întregului stoc de uraniu îmbogățit demontarea principalelor infrastructuri nucleare menținerea deschisă a Strâmtorii Ormuz renunțarea la sprijinul pentru grupări armate din regiune limitarea programului de rachete, inclusiv raza de acțiune În schimb, Iranul ar fi urmat să beneficieze de ridicarea sancțiunilor internaționale și de sprijin pentru dezvoltarea unui program nuclear civil. Condițiile Iranului pentru încetarea războiului Autoritățile de la Teheran au formulat, la rândul lor, propriile condiții pentru oprirea conflictului. Acestea includ încetarea completă a „agresiunii și crimelor” atribuite SUA și Israelului, instituirea unor garanții că nu va mai fi declanșat un nou război împotriva Iranului, plata unor reparații de război și recunoașterea suveranității Iranului asupra Strâmtorii Ormuz, considerată „un drept natural și legal”. Tensiuni în creștere în jurul Strâmtorii Ormuz Situația rămâne extrem de tensionată, în special în zona strategică a Strâmtorii Ormuz. Donald Trump a anunțat recent amânarea cu cinci zile a unor posibile atacuri asupra infrastructurii energetice iraniene, după ce a invocat discuții „productive” cu Teheranul. Iranul a negat existența unor negocieri directe, confirmând doar primirea unor mesaje prin intermediari. În același timp, Teheranul a transmis că strâmtoarea rămâne deschisă pentru navele fără legături cu „inamicii Iranului”, avertizând că orice acțiune militară americană ar putea duce la închiderea completă a acesteia. Amenințări privind atacuri asupra infrastructurii regionale Autoritățile iraniene au avertizat că, în cazul unei escaladări militare, vor viza instalațiile energetice din regiune, interesele economice americane și infrastructuri vitale. Aceste amenințări includ inclusiv uzinele de desalinizare a apei, esențiale pentru mai multe state din zonă, ceea ce amplifică riscul unui conflict extins cu impact global.

Trump se distrează zilnic vizionând filmulețe cu bombardamentele din Iran
Internațional

Trump se distrează zilnic vizionând filmulețe cu bombardamentele din Iran

Președintele american Donald Trump este informat zilnic despre evoluția conflictului cu Iranul printr-un videoclip scurt care rezumă cele mai importante bombardamente, potrivit unui reportaj difuzat de NBC News. Videoclipuri de două minute cu atacurile recente Conform unor oficiali americani citați de presa americană, materialul video primit de Trump are, de regulă, o durată de aproximativ două minute și include o sinteză a celor mai relevante atacuri din ultimele 48 de ore. Citește și: Bolojan îl sfidează pe Ciolacu: PNL, pe cale să racoleze un deputat PSD ales în Buzău Aceste imagini sunt menite să ofere o privire rapidă asupra operațiunilor militare desfășurate în cadrul conflictului declanșat pe 28 februarie de Statele Unite și Israel împotriva Iranului. Trump primește și alte informări despre război Videoclipurile nu reprezintă singura sursă de informare pentru liderul de la Casa Albă. Donald Trump are întâlniri zilnice cu consilierii militari și cu responsabilii serviciilor de informații, primește rapoarte oficiale, discută cu lideri internaționali și urmărește presa. Cu toate acestea, modul în care sunt sintetizate informațiile ridică semne de întrebare în rândul unor aliați politici. Îngrijorări privind percepția asupra conflictului Potrivit surselor citate, aceste videoclipuri au alimentat temeri în rândul apropiaților lui Trump că președintele nu are o imagine completă asupra războiului, aflat deja în a patra săptămână. Există îngrijorări că prezentarea concentrată pe imagini spectaculoase ar putea influența percepția liderului american asupra realității din teren. Frustrarea lui Trump față de mass-media În paralel, Trump ar fi devenit tot mai nemulțumit de modul în care mass-media relatează conflictul. Potrivit NBC News, el consideră că războiul este un succes, bazându-se pe imaginile pe care le urmărește zilnic. Sursele susțin că președintele i-a întrebat pe consilierii săi de ce presa nu reflectă mai mult „ceea ce vede el” în aceste videoclipuri. Casa Albă respinge criticile Reprezentanții administrației americane resping însă ideea că Donald Trump nu ar fi informat corect. "Oricine a participat la discuţii cu preşedintele Trump ştie că el solicită în mod activ contribuţia tuturor celor prezenţi şi aşteaptă onestitate absolută din partea tuturor consilierilor săi principali", a declarat Karoline Leavitt, secretara de presă a Casei Albe. Opoziția publică față de război crește În ciuda poziției administrației, sondajele arată că majoritatea americanilor se opun acestui conflict, inclusiv o parte semnificativă din electoratul lui Trump. Această atitudine este cu atât mai relevantă cu cât, în campania electorală, Donald Trump a promis că nu va implica Statele Unite în războaie de lungă durată.

Cernobîl în Iran: Rosatom avertizează că centrala de la Bushehr e în pericol după un bombardament
Internațional

Cernobîl în Iran: Rosatom avertizează că centrala de la Bushehr e în pericol după un bombardament

Compania de stat rusă Rosatom atrage atenția asupra unei situații extrem de grave la centrala nucleară iraniană de la Bushehr, după ce instalația a fost lovită marți de un proiectil. Oficialii ruși descriu contextul drept unul dintre cele mai îngrijorătoare scenarii posibile. Impact în apropierea unui reactor nuclear activ Directorul general al Rosatom, Aleksei Lihacev, a declarat că incidentul s-a produs în jurul orei 18:00 GMT, într-o zonă situată în imediata vecinătate a unui reactor nuclear aflat în funcțiune. Citește și: „Dacă băieții ăștia îl dau jos pe Bolojan, Bolojan mai câștigă zece procente” - Daniel Fenechiu Deși nu au fost raportate victime, proximitatea impactului față de infrastructura nucleară ridică semne serioase de alarmă privind siguranța instalației. Evacuare în etape a personalului rus În contextul riscurilor crescute, Rosatom a decis reducerea drastică a personalului de la Bushehr. Compania a inițiat deja a treia etapă de evacuare, în cadrul căreia un grup de angajați a părăsit miercuri dimineață situl, deplasându-se pe cale rutieră către frontiera Iranului cu Armenia. Potrivit declarațiilor oficiale, alte două grupuri urmează să fie evacuate în perioada imediat următoare, pe măsură ce situația din teren evoluează. AIEA, informată oficial despre incident Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a confirmat că a fost notificată de către autoritățile iraniene în legătură cu incidentul de la Bushehr. Monitorizarea internațională a situației este esențială, având în vedere riscurile asociate unei instalații nucleare active. Bushehr, singura centrală nucleară a Iranului Centrala de la Bushehr este unica instalație nucleară operațională din Iran. Reactoarele sale funcționează pe bază de combustibil nuclear furnizat de Rusia, iar la începutul lunii martie aproximativ 600 de specialiști ruși erau prezenți la fața locului, dintre care circa 250 în regim permanent. După un prim atac asupra centralei, produs pe 18 martie, Rosatom anunțase deja intenția de a evacua majoritatea personalului. Incidentul recent pare să accelereze aceste planuri, pe fondul deteriorării rapide a situației de securitate. Riscuri majore pentru securitatea nucleară Lovitura asupra centralei Bushehr readuce în prim-plan vulnerabilitatea infrastructurilor nucleare în zone de conflict. Chiar și în absența unor victime sau a unor avarii majore confirmate, orice incident în proximitatea unui reactor activ poate genera consecințe grave, atât la nivel regional, cât și global.

Trump, sprijin total pentru Orbán: E un prieten adevărat, un luptător, un câștigător
Internațional

Trump, sprijin total pentru Orbán: E un prieten adevărat, un luptător, un câștigător

Președintele american Donald Trump și-a declarat public sprijinul pentru premierul ungar Viktor Orban, înaintea alegerilor legislative programate luna viitoare în Ungaria. Mesajul a fost transmis pe platforma Truth Social, unde Trump l-a descris pe Orban drept „un prieten adevărat” și „un câștigător”, susținându-i fără rezerve candidatura pentru un nou mandat. Mesaj ferm: „Votați-l pe Viktor Orban” În postarea sa, Donald Trump a făcut apel direct către electoratul ungar să îl voteze pe Viktor Orban, subliniind relația apropiată dintre cei doi lideri. Citește și: Ciutacu, angajatul RTV, descrie legăturile cu penalii PSD: „Am primit-o în casă, am omenit-o” "Ungaria: VOTAŢI-L PE VIKTOR ORBAN. Este un prieten adevărat, un luptător şi un CÂŞTIGĂTOR şi are sprijinul meu deplin şi necondiţionat pentru realegerea sa ca prim-ministru al Ungariei" Donald Trump a lăudat politicile lui Viktor Orban, în special măsurile împotriva imigrației ilegale și eforturile de „restaurare a ordinii publice”. Liderul american a mai afirmat că relațiile dintre Ungaria și Statele Unite au atins „noi culmi de cooperare”. Viktor Orban, în dificultate în sondaje Aflat la putere din 2010, Viktor Orban se confruntă cu rezultate nefavorabile în sondajele independente înaintea alegerilor legislative din 12 aprilie. În paralel, Viktor Orban este criticat de instituțiile europene pentru limitarea independenței justiției, a presei și a mediului academic, precum și pentru presiunile asupra societății civile. De asemenea, guvernul ungar este acuzat de politici controversate în raport cu minoritățile, aspecte care continuă să tensioneze relațiile cu Bruxellesul.

Qatarul respinge afirmațiile lui Donald Trump: „Nu mediem discuții între SUA și Iran”
Internațional

Qatarul respinge afirmațiile lui Donald Trump: „Nu mediem discuții între SUA și Iran”

Qatarul a declarat marți că nu mediază în prezent discuții între Statele Unite și Iran, respingând afirmațiile făcute de președintele american Donald Trump privind existența unor negocieri între Washington și Teheran. Poziția oficială a fost exprimată de purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe din Qatar, Majid al-Ansari. Reacția Doha după declarațiile lui Donald Trump Majid al-Ansari a subliniat că autoritățile din Qatar nu sunt implicate în niciun proces de mediere între cele două state. Citește și: Siegfried Mureșan: Grindeanu „dezinformează masiv” când spune că încrederea în socialiști crește, în Europa „Nu suntem implicați în aceste discuții”, a declarat oficialul, răspunzând întrebărilor jurnaliștilor despre afirmațiile lui Donald Trump. Liderul american susținuse recent că Washingtonul ar purta „discuții productive” cu Iranul și că ar fi amânat atacuri asupra unor instalații energetice iraniene în acest context. Prioritatea Qatarului: securitatea națională și soluțiile diplomatice Oficialii de la Doha au precizat că, în actualul context tensionat, prioritatea principală este protejarea securității naționale. „Preocuparea noastră principală și focalizarea în prezent sunt pe protejarea țării noastre și luarea măsurilor diplomatice pentru a ne asigura de aceasta”, a afirmat al-Ansari. „Distrugerea Iranului nu este o opțiune”: apel la dialog în Golf Purtătorul de cuvânt al diplomației qatareze a transmis un mesaj clar privind necesitatea evitării escaladării conflictului. „Distrugerea totală a Iranului nu este o opțiune. Noi, în Golf, credem în coexistență. Credem în dialogul cu Iranul”, a declarat acesta. Oficialul a adăugat că regiunea traversează un moment extrem de dificil, dar a exprimat încrederea că va fi găsită o soluție diplomatică. Tensiuni în creștere în Orientul Mijlociu Qatarul a fost implicat anterior în eforturi diplomatice alături de aliați regionali pentru reducerea tensiunilor dintre Statele Unite și Iran, în încercarea de a evita o confruntare militară directă. Situația s-a deteriorat însă după atacurile lansate de Statele Unite și Israel asupra Iranului, pe 28 februarie, conflictul extinzându-se rapid în Orientul Mijlociu. Teheranul a răspuns prin lovituri asupra Israelului și asupra unor instalații energetice și militare ale statelor din Golf aliate cu Washingtonul.

Româncă, arestată în Germania pentru spionaj în favoarea Rusiei. Ar fi urmărit furnizorii de drone pentru Ucraina
Internațional

Româncă, arestată în Germania pentru spionaj în favoarea Rusiei. Ar fi urmărit furnizorii de drone pentru Ucraina

Autoritățile germane au anunțat marți destructurarea unei rețele suspectate de spionaj în favoarea Rusiei, în urma căreia o femeie româncă a fost arestată în Germania, iar un cetățean ucrainean a fost reținut în Spania. Cei doi sunt suspectați că ar fi acționat pentru un serviciu de informații rus, vizând o persoană implicată în furnizarea de drone și echipamente către Ucraina. Colectare de informații despre furnizori de drone pentru Ucraina Potrivit Parchetului german, cetățeanul ucrainean, identificat drept Serghei N., ar fi început activitățile de spionaj în Germania încă din decembrie 2025. Citește și: Siegfried Mureșan: Grindeanu „dezinformează masiv” când spune că încrederea în socialiști crește, în Europa Acesta ar fi colectat informații despre o persoană implicată în livrarea de drone și piese de schimb către Ucraina, folosind surse online și realizând inclusiv înregistrări video la locul de muncă al acesteia. Arestare în Spania, în baza unui mandat european După desfășurarea activităților de supraveghere, Serghei N. a părăsit Germania și s-a stabilit în Spania, în orașul Elda, din regiunea Alicante. El a fost arestat marți de poliția spaniolă, în baza unui mandat european de arestare emis de autoritățile germane pe 17 februarie 2026. Românca ar fi preluat misiunea de spionaj în Germania Anchetatorii susțin că, ulterior, o femeie româncă, identificată ca Alla S., ar fi continuat operațiunea de spionaj în Germania, cel târziu din martie 2026. Potrivit Parchetului german, aceasta s-ar fi deplasat la adresa persoanei vizate și ar fi filmat locația cu telefonul mobil. Anchetatorii consideră că aceste acțiuni ar fi avut rolul de a pregăti eventuale operațiuni ulterioare ale serviciilor de informații ruse împotriva țintei monitorizate. Arestare în Germania și percheziții la domiciliu Românca a fost arestată în orașul Rheine, situat în landul Renania de Nord-Westfalia, în vestul Germaniei. Ea urmează să fie prezentată miercuri în fața judecătorilor Curții Supreme a Germaniei, care vor decide asupra măsurii de arestare preventivă. În paralel, autoritățile germane așteaptă transferul cetățeanului ucrainean din Spania către Germania. Suspiciuni de colaborare cu un serviciu de informații străin Parchetul german a precizat că ambii suspecți sunt anchetați pentru implicare în activități desfășurate în beneficiul unui serviciu de informații străin. De asemenea, autoritățile au efectuat percheziții la domiciliile celor doi, în cadrul investigației în curs.

Republica Moldova, stare de urgență energetică: linie electrică vitală blocată, după atacurile Rusiei asupra infrastructurii din Ucraina
Internațional

Republica Moldova, stare de urgență energetică: linie electrică vitală blocată, după atacurile Rusiei asupra infrastructurii din Ucraina

Guvernul Republicii Moldova a aprobat instituirea stării de urgență în sectorul energetic, pe întreg teritoriul țării, pentru o perioadă de 60 de zile, începând cu 25 martie 2026. Decizia vine în contextul unor perturbări majore în sistemul energetic, cauzate de avarierea unei linii electrice esențiale pentru importul de energie. Decizia trebuie validată de Parlament Potrivit Ministerului Energiei, măsura urmează să fie aprobată oficial de Parlament, motiv pentru care a fost convocată o ședință extraordinară. Citește și: Siegfried Mureșan: Grindeanu „dezinformează masiv” când spune că încrederea în socialiști crește, în Europa "În conformitate cu articolul 29 din Legea nr. 248/2025 privind managementul situaţiilor de criză, măsura a fost propusă în baza şedinţei de astăzi convocată pe platforma Centrului Naţional de Management al Crizei şi în baza solicitării Ministerului Energiei. În contextul atacurilor militare ale Rusiei asupra infrastructurii din sudul Ucrainei care au dus la scoaterea din funcţiune a liniei electrice aeriene de 400 kV Vulcăneşti - Isaccea, decizia este fundamentată de analiza riscurilor, de necesitatea unor intervenţii urgente pentru protejarea infrastructurii critice şi mobilizarea resurselor suplimentare", se menţionează în comunicat. Linie electrică vitală, scoasă din funcțiune Incidentul a avut loc pe 23 martie, iar linia de înaltă tensiune Vulcănești–Isaccea, principala arteră de import din sistemul european ENTSO-E, a fost afectată. Aceasta asigură, în mod normal, între 60% și 70% din consumul de energie al malului drept al Republicii Moldova. În prezent, fluxul de energie pe această rută este zero, ceea ce generează un deficit estimat de până la 350–400 MW în orele de vârf. Tentative de reconectare fără succes Operatorul de transport ÎS „Moldelectrica” a intervenit imediat după incident, activând protocoalele de siguranță și încercând reconectarea automată a liniei. Defecțiunile tehnice identificate pe teritoriul Ucrainei indică însă un scurtcircuit sever, care necesită intervenții complexe. Sistemul funcționează la limită Autoritățile au reușit să mențină temporar stabilitatea sistemului prin soluții alternative, însă acestea sunt limitate. "Chiar dacă sistemul funcţionează momentan stabil prin utilizarea liniilor de 110 kV în regim insularizat şi prin reconectarea LEA 330 kV Bălţi-Dnestrovsc, aceste resurse sunt limitate şi pot acoperi doar o fracţiune din necesarul naţional. Mai mult, procesul de restabilire este îngreunat de identificarea unor rămăşite de drone prăbuşite în apropierea infrastructurii afectate pe partea ucraineană, fiind necesare lucrări de deminare înainte ca echipele tehnice să poată interveni în totalitate în siguranţă", se arată în comunicat. Ce presupune starea de urgență energetică Ministerul Energiei subliniază că declararea stării de urgență oferă autorităților instrumentele necesare pentru a gestiona criza. Măsura permite: adoptarea rapidă a deciziilor pentru asigurarea resurselor energetice derogări de la procedurile obișnuite de achiziții alocarea urgentă de fonduri pentru energie și echipamente posibilitatea raționalizării consumului Coordonare cu România și Ucraina Autoritățile anunță că măsurile vor facilita o coordonare mai eficientă cu partenerii regionali. "Totodată, acest regim facilitează o coordonare strategică centralizată prin CNMC, asigurând comunicarea constantă cu partenerii din România şi Ucraina, dar şi informarea corectă a populaţiei despre măsurile de economisire necesare. În paralel, echipele tehnice continuă monitorizarea permanentă şi verificările în teren. Reiterăm că această măsură este una de protecţie a securităţii naţionale, cu scopul de a limita efectele crizei şi de a asigura funcţionarea serviciilor vitale - sănătate, servicii sociale, ordine publică şi altele", se mai arată în comunicat. Autoritățile de la Chișinău consideră că situația actuală depășește un simplu incident tehnic și are implicații directe asupra securității naționale.

Rusia apără guvernul Orbán în scandalul scurgerilor de informații: acuzații de spionaj în interiorul UE
Internațional

Rusia apără guvernul Orbán în scandalul scurgerilor de informații: acuzații de spionaj în interiorul UE

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, Maria Zaharova, a intervenit public în favoarea guvernului ungar condus de Viktor Orbán, în contextul unor acuzații privind posibile scurgeri de informații către Rusia. Controversa îl vizează pe ministrul de externe al Ungariei, Peter Szijjarto, suspectat că ar fi transmis Moscovei detalii din discuțiile interne ale Uniunii Europene. Maria Zaharova laudă poziția Ungariei Într-o declarație pentru agenția TASS, oficialul rus a elogiat conducerea de la Budapesta, susținând că aceasta acționează în interesul național. Citește și: Siegfried Mureșan: Grindeanu „dezinformează masiv” când spune că încrederea în socialiști crește, în Europa "Trebuie, în primul rând, să recunoaştem meritele liderilor săi (ai Ungariei - n.r.), care au declarat sincer de-a lungul anilor că nu urmează directivele Rusiei sau ale nimănui altcuiva, că apără interesele ţării lor şi acţionează în interesul superior al poporului lor", a declarat Zaharova. Critici la adresa Uniunii Europene Maria Zaharova a comparat poziția Ungariei cu ceea ce ea a descris drept o tendință generală în Uniunea Europeană, criticând modul în care sunt luate deciziile. Potrivit acesteia, în alte state europene, interesele cetățenilor ar fi ignorate în favoarea unor elite. "Se prezintă ca aliaţi şi menţin o pseudo-unitate notorie, dar, în realitate, se spionează unii pe alţii", a adăugat ea, referindu-se la scandalul privind scurgerile de informații. Comisia Europeană reacționează: „situație foarte îngrijorătoare” Comisia Europeană a calificat drept „foarte îngrijorătoare” informațiile apărute în presă, potrivit cărora Peter Szijjarto ar fi transmis Rusiei detalii despre discuțiile confidențiale dintre miniștrii de externe ai statelor membre. În paralel, publicația americană The Washington Post a relatat că serviciul de informații externe al Rusiei ar fi propus un plan controversat, denumit „Gamechanger”. Potrivit articolului, acesta ar fi vizat înscenarea unei tentative de asasinare a premierului Viktor Orbán, cu scopul de a-i consolida poziția electorală înaintea alegerilor din aprilie. Acuzații privind comunicarea cu Moscova În același articol se susține că ministrul ungar de externe ar fi menținut contacte frecvente cu omologul său rus, Serghei Lavrov, oferindu-i informații despre evoluția discuțiilor din cadrul Consiliului UE. Șeful diplomației ungare a respins acuzațiile, calificând informațiile drept „zvonuri”, într-o postare pe platforma X.

Decizie importantă a Vaticanului: transplanturile de organe de la animale, permise pentru pacienții catolici
Internațional

Decizie importantă a Vaticanului: transplanturile de organe de la animale, permise pentru pacienții catolici

Vaticanul a anunțat că pacienții catolici pot beneficia de transplanturi de organe și țesuturi provenite de la animale, în contextul progreselor din domeniul xenogrefelor, care implică utilizarea organelor modificate genetic de la porci sau bovine. Decizia vine însoțită de un set detaliat de îndrumări etice privind aceste proceduri medicale. Biserica Catolică nu se opune transplanturilor de la animale Într-un document de 88 de pagini, Vaticanul reafirmă că nu există interdicții religioase privind utilizarea animalelor ca sursă de organe pentru transplanturi. Citește și: Siegfried Mureșan: Grindeanu „dezinformează masiv” când spune că încrederea în socialiști crește, în Europa "Teologia catolică nu are excluderi, pe bază religioasă sau rituală, în utilizarea vreunui animal ca sursă de organe, ţesuturi sau celule pentru transplant către fiinţe umane", se arată în document. Condiții etice: practici medicale corecte și protecția animalelor Deși aprobă xenogrefele, Vaticanul subliniază că acestea trebuie realizate în condiții stricte: respectarea celor mai bune practici medicale evitarea cruzimii față de animale Aceste criterii sunt esențiale pentru acceptarea morală a procedurilor. Xenogrefele, un domeniu în plină dezvoltare Transplanturile de organe de la animale la oameni sunt încă rare, dar înregistrează progrese importante. Vaticanul a aprobat pentru prima dată aceste proceduri în 2001, când se aflau într-un stadiu incipient. Între timp, cercetarea a avansat semnificativ, iar în 2024 a fost realizat, în Statele Unite, primul transplant de rinichi de la porc la om. Recomandări pentru cercetători: echilibru și sustenabilitate Documentul, elaborat cu sprijinul unor medici din Italia, SUA și Olanda, le cere oamenilor de știință să abordeze xenogrefele într-un mod responsabil. Specialiștii sunt îndemnați să desfășoare aceste intervenții într-un mod „oportun, proporțional și sustenabil”, ținând cont atât de beneficiile medicale, cât și de implicațiile etice. Riscuri medicale: respingere și infecții Vaticanul atrage atenția și asupra riscurilor asociate acestor transplanturi. Medicii trebuie să informeze pacienții despre posibilitatea respingerii organului de către sistemul imunitar sau riscul apariției unor infecții, ca urmare a tratamentelor de imunosupresie.

Putin militarizează firmele private de securitate: arme Kalașnikov pentru protecția rafinăriilor
Internațional

Putin militarizează firmele private de securitate: arme Kalașnikov pentru protecția rafinăriilor

Președintele rus Vladimir Putin a promulgat marți o lege care permite firmelor private de securitate să utilizeze arme de foc pentru apărarea instalațiilor energetice de importanță critică, în contextul intensificării atacurilor asupra infrastructurii ruse. Legea intră imediat în vigoare Potrivit autorităților ruse, noua legislație a fost adoptată pentru a extinde capacitățile de protecție ale obiectivelor strategice, în special în sectorul energetic. Citește și: Siegfried Mureșan: Grindeanu „dezinformează masiv” când spune că încrederea în socialiști crește, în Europa Actul normativ permite utilizarea unei game mai largi de arme în misiuni de securitate, oferind companiilor private atribuții sporite în apărarea acestor infrastructuri. Atacuri repetate asupra rafinăriilor și exporturilor Decizia vine pe fondul intensificării atacurilor lansate de Ucraina asupra rafinăriilor de petrol și a principalelor puncte de export ale Rusiei. Aceste acțiuni vizează reducerea veniturilor Moscovei și slăbirea capacităților sale militare, prin afectarea infrastructurii energetice. Arme de tip Kalașnikov pentru protecția siturilor strategice Conform noii legi, firmele private de securitate vor putea utiliza arme mai puternice, inclusiv puști de asalt Kalașnikov, pentru a proteja obiectivele considerate esențiale. Autoritățile ruse au anunțat încă din octombrie anul trecut intenția de a folosi rezerviști pentru protejarea infrastructurii civile, inclusiv a rafinăriilor de petrol. Măsuri suplimentare: protecție anti-drone În paralel, unele rafinării din Rusia, inclusiv cele din Republica Bașkortostan, situată în Munții Ural, au început să instaleze rețele anti-drone. Aceste sisteme sunt menite să limiteze impactul atacurilor aeriene asupra instalațiilor energetice.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră