vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5055 articole
Internațional

India va produce primul avion de pasageri din 1988: acord strategic cu Rusia pentru SJ-100

Compania aerospațială publică indiană Hindustan Aeronautics Limited (HAL) și compania rusă de stat United Aircraft Corporation (UAC) au semnat un acord istoric pentru producția în India a avionului de pasageri SJ-100, marcând prima fabricare integrală a unei aeronave civile în țară din 1988. Acord semnat la Moscova pentru producția avionului SJ-100 Potrivit unui comunicat oficial publicat de HAL pe rețeaua X, memorandumului de înțelegere a fost semnat la Moscova, pe 27 octombrie 2025. Citește și: DOCUMENT EXCLUSIV Șeful Informațiilor Secrete de la Cotroceni, șomer oficial în Elveția. Cât a încasat Vlădică de la cantonul Luzern după ce a lucrat la Frank Timiș „HAL și UAC au semnat la Moscova un memorandum de înțelegere pentru producția avionului civil SJ-100”, a transmis compania indiană, subliniind importanța strategică a proiectului. SJ-100, un avion dezvoltat de compania Suhoi Modelul SJ-100 este un avion cu fuselaj îngust, dezvoltat de compania rusă Suhoi la începutul anilor 2000. Până în prezent, au fost construite peste 200 de unități, utilizate de 16 companii aeriene comerciale din întreaga lume. Noua colaborare permite adaptarea producției acestui model la infrastructura industrială indiană, consolidând capacitatea locală de fabricație și transferul de tehnologie. Primul avion civil produs în India după 1988 HAL a subliniat că SJ-100 va fi prima aeronavă de pasageri fabricată în India după modelul AVRO HS-748, de concepție britanică, produs între 1961 și 1988. Proiectul este văzut ca un pas major în revitalizarea industriei aerospațiale indiene și în reducerea dependenței de importurile occidentale. Acordul, semnat pe fondul izolării Rusiei Parteneriatul vine într-un context geopolitic tensionat, în care Rusia se confruntă cu izolare internațională și sancțiuni severe din cauza războiului din Ucraina. În acest climat, India s-a remarcat ca unul dintre puținii parteneri comerciali care au menținut relațiile economice cu Moscova, adoptând o politică de echilibru între Occident și Est. Relațiile indo-ruse, consolidate la nivel diplomatic Apropierea dintre cele două țări a fost confirmată în august 2025, la summitul Organizației pentru Cooperare de la Shanghai (OCS), unde premierul indian Narendra Modi s-a întâlnit cu președintele rus Vladimir Putin. Acordul HAL–UAC este perceput ca o continuare practică a acestei cooperări, cu implicații majore pentru industria aeronautică și pentru poziția Indiei pe piața globală a aviației civile.

India va produce avionul rusesc SJ-100 (sursa: X/HAL)
Criză la Ierusalim după greșeala Hamas (sursa: Facebook/Benjamin Netanyahu)
Internațional

Hamas a returnat rămășițe umane care nu aparțineau unui ostatic israelian, acuză Netanyahu

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a convocat marți o reuniune de urgență a guvernului, după ce s-a confirmat că trupul returnat luni seara de gruparea islamistă Hamas nu aparținea niciunuia dintre cei 13 ostatici israelieni decedați aflați încă în Fâșia Gaza, ci unui ostatic identificat și înmormântat anterior în Israel. Trupul returnat aparținea lui Ofir Tzarfati, deja înmormântat în 2023 Biroul premierului israelian a anunțat că, după procesul de identificare, rămășițele predate luni s-au dovedit a fi ale lui Ofir Tzarfati, tânăr de 27 de ani răpit în timpul atacului de la festivalul de muzică Nova, pe 7 octombrie 2023. Citește și: DOCUMENT EXCLUSIV Șeful Informațiilor Secrete de la Cotroceni, șomer oficial în Elveția. Cât a încasat Vlădică de la cantonul Luzern după ce a lucrat la Frank Timiș „Aceasta constituie o încălcare clară a acordului”, se arată în declarația oficială, în care se precizează că premierul va organiza o întâlnire cu înalți oficiali din domeniul securității pentru a stabili ce măsuri vor fi luate ca răspuns. Reuniunea este programată pentru ora 14:00, ora locală. Tzarfati fusese rănit și răpit de Hamas, iar trupul său fusese recuperat de armata israeliană în decembrie 2023. El a fost înmormântat în orașul Kiryat Ata, din districtul Haifa. Familia ostaticului: „Am fost din nou înșelați” Familia Tzarfati a reacționat dur, acuzând Hamas că manipulează emoțiile publice și sabotează acordul privind returnarea ostaticilor. „Este pentru a treia oară când ne vedem obligați să deschidem mormântul lui Ofir și să-l reînhumăm. Cercul se presupunea că a fost închis în decembrie 2023, dar nu se închide niciodată complet”, au transmis părinții tânărului. Aceștia au calificat gestul Hamas drept „o manipulare abominabilă menită să saboteze acordul și să abandoneze efortul de a aduce acasă toți ostaticii”. Presa israeliană confirmă eroarea Institutul Național de Medicină Legală al Ministerului Sănătății din Israel a confirmat, prin intermediul presei, că rămășițele returnate nu aparțin niciunuia dintre ostaticii decedați aflați încă în Gaza. Este a doua oară în ultimele luni când Hamas trimite corpuri identificate anterior, după un incident similar petrecut în octombrie 2024. Hamas anunțase luni seara că predă rămășițele unui „nou ostatic”, în cadrul acordului de încetare a focului. În realitate, trupul aparținea lui Tzarfati, deja înmormântat. Extremiștii cer represalii militare Incidentul a provocat reacții dure din partea miniștrilor de extremă dreapta din guvernul israelian. Itamar Ben Gvir, ministrul securității naționale, a cerut reluarea atacurilor asupra Fâșiei Gaza: „Hamas continuă să joace jocuri și să refuze transferul corpurilor. Este timpul să-i rupem picioarele odată pentru totdeauna.” De asemenea, Bezalel Smotrich, ministrul de finanțe, a declarat că va solicita premierului Netanyahu să ordone rearestarea tuturor prizonierilor palestinieni eliberați în temeiul acordului privind ostaticii. Opoziția cere prudență În opoziție, liderul Yair Lapid a pledat pentru reținere, subliniind că procesul de identificare și recuperare a cadavrelor este unul complex. „Aceasta nu justifică reluarea luptelor la scară largă, dar nici tăcerea Israelului. Trebuie să lucrăm până când toți ostaticii vor fi aduși acasă”, a declarat Lapid pentru publicația Ynet. Hamas acuză dificultăți în identificarea trupurilor ostaticilor Gruparea islamistă susține că întâmpină dificultăți în localizarea rămășițelor ostaticilor israelieni din cauza tonelor de moloz rezultate în urma bombardamentelor și pentru că mulți dintre comandanții care cunoșteau amplasamentele au fost uciși. Israelul a permis recent intrarea în Gaza a unei echipe tehnice egiptene și a Crucii Roșii, pentru a sprijini căutarea cadavrelor. Facțiunile palestiniene au extins operațiunile în zone aflate încă sub controlul armatei israeliene, care menține 53% din enclavă sub ocupație. Presiuni internaționale pentru finalizarea acordului Mediatorii internaționali, în special Statele Unite, presează Hamas să finalizeze procesul de returnare a trupurilor, condiție esențială pentru a doua fază a planului președintelui american Donald Trump, care prevede: dezarmarea completă a Hamas; demilitarizarea Fâșiei Gaza; formarea unei administrații civile care să înceapă reconstrucția.

Ucraina nu face concesii teritoriale Rusiei (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Ucraina nu va ceda nici un teritoriu, insistă Zelenski

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat marți că Ucraina nu va renunța la nicio parte a teritoriului său și nu va face niciun pas înapoi la eventualele negocieri de pace cu Rusia. Liderul de la Kiev a subliniat că țara sa este deschisă oricărui format de discuții, cu condiția ca Ucraina să nu fie exclusă de la masa negocierilor și ca acestea să aibă șanse reale de succes. Deschidere față de negocieri, dar fără compromisuri teritoriale „Nu vom face niciun pas înapoi și nu vom renunța la nicio parte a statului nostru”, a afirmat ferm Zelenski, respingând cerințele Moscovei privind cedări teritoriale. Citește și: DOCUMENT EXCLUSIV Șeful Informațiilor Secrete de la Cotroceni, șomer oficial în Elveția. Cât a încasat Vlădică de la cantonul Luzern după ce a lucrat la Frank Timiș Președintele ucrainean a adăugat că Kievul rămâne deschis dialogului dacă acesta poate duce la rezultate concrete: „Dacă ar exista rezultate, negocierile pot să aibă loc oriunde – chiar și la Budapesta – cu condiția ca Ucraina să fie invitată.” Rezerve față de un eventual summit la Budapesta Zelenski s-a arătat reticent față de ideea unui summit la Budapesta, nu din cauza locației, ci a premierului ungar Viktor Orbán, despre care a spus că „blochează tot ceea ce privește Ucraina”. Președintele ucrainean a amintit de asemenea de Memorandumul de la Budapesta semnat în 1994, prin care Ucraina a primit garanții de securitate în schimbul renunțării la arsenalul nuclear moștenit de la URSS – un acord care, potrivit lui, „nu a fost respectat”. „Dacă întâlnirea tripartită va servi la încheierea războiului, suntem pregătiți, indiferent unde – dar numai nu în Rusia sau în Belarus”, a subliniat Zelenski. Sancțiunile împotriva Rusiei: „O lovitură puternică pentru Kremlin” Referindu-se la sancțiunile internaționale, Zelenski a afirmat că deciziile președintelui american Donald Trump de a sancționa companiile petroliere Rosneft și Lukoil au avut un impact major asupra Moscovei: „Kremlinul s-a speriat, iar o altă lovitură puternică este faptul că Europa este dispusă să folosească activele rusești înghețate – nu doar profiturile, ci și fondurile propriu-zise.” El a adăugat că, în funcție de evoluția conflictului, aceste fonduri vor fi folosite pentru reconstrucția țării sau, dacă războiul continuă, „pentru arme”. „Nu va exista epuizare financiară a Ucrainei” Zelenski a subliniat că decizia Europei de a utiliza activele rusești înghețate transmite un mesaj clar Kremlinului: „Cel mai oribil lucru pentru Putin este că Europa a dat semnalul că nu are rost să continue războiul până când Ucraina va fi epuizată, pentru că nu va exista epuizare financiară.” El a catalogat această abordare drept „direcția corectă de presiune asupra Rusiei”, bazată pe sancțiuni, sprijin militar și folosirea activelor confiscate. Putin „evită o întâlnire” cu Zelenski În ceea ce privește perspectivele unui acord direct, Zelenski a spus că președintele rus Vladimir Putin „va face tot posibilul să evite o întâlnire” cu el. „Pentru el, un acord Rusia–Ucraina nu este necesar în sine. Vrea doar să ne disprețuiască și să spună: ‘Cine sunteți voi? Eu decid fără voi’”, a declarat liderul ucrainean. „Pacea nu se poate face fără Ucraina” Zelenski a subliniat că nicio soluție diplomatică nu poate fi obținută fără participarea Ucrainei: „Sincer vorbind, nu mă interesează în ce format putem pune capăt războiului. Dar nu se poate face fără noi. Și asta este important.” El a adăugat că este dispus să accepte inclusiv un format de diplomație indirectă, în care alți lideri, precum Donald Trump, să joace un rol de intermediere: „Dacă președintele Trump se întâlnește cu Putin și apoi cu noi, să fie formatul respectiv. Întotdeauna am spus că nu ne pasă de format. Suntem gata să ne întâlnim.”

Japonia cere ajutorul armatei contra urșilor (sursa: Pexels/Rasmus Svinding)
Internațional

Urșii ucid necontrolat oameni și animale, s-a cerut ajutorul Armatei în nordul Japoniei

Guvernatorul regiunii Akita, din nordul Japoniei, a cerut marți intervenția armatei pentru a face față unei crize fără precedent provocate de atacurile tot mai dese ale urșilor. Zece persoane au fost ucise de la începutul anului, depășind recordul anterior de șase victime înregistrat în perioada aprilie 2023 – martie 2024, potrivit datelor Ministerului Mediului. Autoritățile locale, în alertă maximă Guvernatorul Kenta Suzuki a avertizat că situația a devenit „cu adevărat îngrozitoare” și că populația nu mai poate fi protejată fără sprijinul Forțelor de Autoapărare. Citește și: Clopotele Catedralei Mântuirii Neamului, fabricate în Austria - trei ani după boicotul AUR împotriva produselor din această țară El a explicat că atacurile se concentrează adesea asupra feței și gâtului, provocând răni fatale, și a atras atenția că urșii ajung acum nu doar în zonele montane, ci și în orașe. „Nu este normal ca viața cotidiană să fie perturbată în acest mod”, a declarat oficialul japonez. Ministerele Apărării și Mediului promit măsuri ferme Noul ministru al apărării, Shinjiro Koizumi, a afirmat că armata va utiliza toate resursele disponibile pentru a restabili siguranța cetățenilor. La rândul său, ministrul Mediului, Hirotaka Ishihara, a catalogat situația drept „o problemă serioasă”, anunțând intensificarea pregătirii vânătorilor autorizați și măsuri suplimentare pentru controlul populației de urși. Urșii coboară tot mai des în orașe Numărul victimelor ar putea fi mai mare, întrucât ultimele cazuri – inclusiv cel al unei femei găsite moarte lângă un câmp de orez și al unui bărbat atacat împreună cu câinele său – sunt încă investigate. Urșii au fost observați recent lângă școli, parcuri și magazine din nordul Japoniei, semănând panică în comunități. Încălzirea globală și penuria de hrană, cauze majore Experții pun creșterea numărului de atacuri pe seama schimbărilor climatice, care au redus drastic cantitatea de ghinde – principala sursă de hrană pentru urși – și au perturbat ciclurile de hibernare. În căutarea hranei, animalele ajung tot mai frecvent în zone populate. Japonia este habitatul a două specii de urși: ursul negru asiatic și ursul brun din insula Hokkaido. Reguli relaxate pentru vânătorii urbani Pe fondul acestei crize, guvernul nipon a relaxat recent regulile privind folosirea armelor de foc în mediul urban, pentru a permite intervenții mai rapide în cazurile de urgență. Totodată, mii de urși sunt împușcați anual în arhipelag, în încercarea de a limita atacurile asupra oamenilor. Autoritățile japoneze au anunțat că vor întări măsurile de prevenție și educație pentru populație, cu scopul de a reduce riscurile pe termen lung.

Lavrov îl critică pe Donald Trump (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Lavrov îl acuză pe Trump de o „schimbare radicală” privind pacea în Ucraina

Poziția președintelui american Donald Trump față de soluționarea conflictului din Ucraina s-a „schimbat radical” sub influența liderilor europeni, a declarat duminică ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, într-un interviu acordat canalului maghiar de YouTube Ultrahang. Lavrov a afirmat că Trump și-a modificat abordarea privind pacea durabilă în Ucraina după summitul din Alaska, unde s-a întâlnit cu președintele rus Vladimir Putin. Trump, criticat de Lavrov Șeful diplomației ruse a amintit că, după întâlnirea din august de la Alaska, Trump promisese să urmărească o soluție de „pace pe termen lung”, nu doar un armistițiu temporar. Citește și: Clopotele Catedralei Mântuirii Neamului, fabricate în Austria - trei ani după boicotul AUR împotriva produselor din această țară Totuși, în această lună, președintele american a anulat reuniunea de follow-up planificată la Budapesta și a cerut ambelor părți — Kiev și Moscova — „să ajungă la o înțelegere”. „Când aud acum oameni spunând: «nimic altceva decât o încetare imediată a focului, iar apoi istoria va judeca», aceasta este o schimbare radicală”, a declarat Lavrov, într-un interviu publicat integral pe site-ul Ministerului rus de Externe. Lavrov acuză presiuni uriașe din partea Europei și a Kievului Diplomatul rus a acuzat liderii europeni și pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski că exercită „o presiune enormă și incredibilă” asupra Washingtonului, pentru a bloca orice formă de cooperare între SUA și Rusia. „Europenii nu dorm, nu mănâncă, fac totul pentru a răsuci brațele acestei administrații”, a spus Lavrov, reluând retorica Kremlinului, potrivit căreia aliații europeni ai Ucrainei ar sabota eforturile de pace. Condițiile unui nou summit Trump-Putin Întrebat despre posibilitatea unei noi întâlniri între Donald Trump și Vladimir Putin, Lavrov a răspuns că acest lucru „depinde de cei care au inițiat procesul”. El a precizat că Washingtonul nu a propus nicio nouă întâlnire sau discuție cu secretarul de stat american Marco Rubio, de la convorbirea telefonică avută luni. „Nu am ridicat problema, deoarece întreaga inițiativă a venit din partea Statelor Unite. Noi suntem pregătiți să avansăm în ritmul care le convine americanilor”, a spus Lavrov.

Aderarea Ucrainei la UE, blocată de Ungaria (sursa: Facebook/Szijjártó Péter)
Internațional

Ungaria va bloca aderarea Ucrainei la UE cât timp Orbán Viktor va fi premier

Ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, a reafirmat luni că Budapesta se va opune în continuare deschiderii negocierilor de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană, atâta timp cât actualul „guvern național” condus de Viktor Orban se află la putere. Oficialul a avertizat că începerea discuțiilor de aderare ar reprezenta „un pericol pentru Europa”, potrivit agenției ungare MTI. Ungaria, singurul stat care se opune negocierilor cu Ucraina Peter Szijjarto a subliniat că Ungaria este în prezent singurul stat membru al UE care blochează lansarea discuțiilor substanțiale de aderare cu Ucraina. Citește și: Clopotele Catedralei Mântuirii Neamului, fabricate în Austria - trei ani după boicotul AUR împotriva produselor din această țară „Atât timp cât eu sunt ministru de externe și Viktor Orban este prim-ministru, deschiderea capitolelor de aderare cu Ucraina nu se va întâmpla”, a declarat Szijjarto, menționând „presiunea enormă” exercitată de Bruxelles asupra Budapestei pentru a-și schimba poziția. Budapesta: Aderarea Ucrainei ar aduce UE „în război” Șeful diplomației ungare a argumentat că aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană ar implica direct blocul comunitar în războiul cu Rusia și ar reprezenta o povară financiară masivă pentru contribuabilii europeni. Potrivit declarațiilor sale, la o reuniune recentă a Consiliului Afaceri Externe al UE, Ucraina ar fi solicitat 60 de miliarde de euro pentru susținerea armatei și 135 de miliarde de euro pentru finanțarea statului în următorii doi ani. Szijjarto a precizat că aceste sume ar urma să fie acoperite din fondurile publice europene, inclusiv de contribuabilii ungari. Szijjarto critică „strategia pro-război” a Bruxellesului Oficialul ungar a acuzat Comisia Europeană că promovează o „strategie pro-război”, prin care prioritizează finanțarea Ucrainei în detrimentul diplomației. El a afirmat că Bruxellesul ignoră dificultățile economice ale cetățenilor europeni, care se confruntă deja cu costuri tot mai mari la energie și inflație ridicată. „Este inacceptabil ca banii europenilor să fie redirecționați spre un conflict care nu are soluție militară”, a concluzionat Szijjarto, reiterând poziția fermă a Budapestei împotriva deschiderii negocierilor de aderare a Ucrainei.

Baraj din Belgorod, avariat de drone ucrainene (sursa: Planet Labs PBC)
Internațional

Un baraj din Belgorod, avariat de drone ucrainene: autoritățile ruse avertizează populația

Un baraj situat în orașul rus Belgorod, aflat aproape de granița cu Ucraina, a fost avariat în urma unui atac cu drone ucrainene, potrivit anunțului făcut luni de autoritățile ruse. Incidentul a dus la o scădere semnificativă a nivelului apei în lacul artificial din apropiere. Nivelul apei a scăzut cu un metru Conform datelor transmise de Agenția Federală pentru Resursele de Apă din Federația Rusă, nivelul apei din lacul de acumulare a scăzut cu aproximativ un metru după loviturile cu drone. Citește și: Clopotele Catedralei Mântuirii Neamului, fabricate în Austria - trei ani după boicotul AUR împotriva produselor din această țară Informația a fost confirmată luni de agenția de presă TASS. Guvernatorul regiunii Belgorod, Viaceslav Gladkov, i-a îndemnat pe locuitorii din zonele aflate în aval de baraj să manifeste prudență sporită și să urmărească anunțurile oficiale. Ucraina confirmă atacul asupra barajului Comandantul forțelor de drone ale Ucrainei, Robert Brovdi, a confirmat duminică loviturile asupra barajului din Belgorod, afirmând că apele râului au inundat pozițiile ruse din apropierea satului Grafovka. Râul afectat se varsă ulterior pe teritoriul ucrainean, în zona unde trupele ruse mențineau un mic cap de pod lângă localitatea Vovciansk, încă din anul 2024. Atacurile asupra barajelor, interzise de dreptul internațional Potrivit legislației umanitare internaționale, atacurile asupra barajelor sau altor structuri hidrotehnice sunt interzise, deoarece deteriorarea acestora poate provoca inundații masive și victime civile. Există însă o excepție: atunci când aceste instalații sunt folosite în scopuri militare, pentru a sprijini operațiuni de război. Precedente: barajul Kahovka și atacurile asupra hidrocentralelor Incidentul din Belgorod amintește de distrugerea barajului Kahovka, aruncat în aer de trupele ruse în vara anului 2023. Explozia a provocat inundații catastrofale în sudul Ucrainei, soldate cu numeroase victime și pagube majore. Totodată, Rusia a fost acuzată în repetate rânduri că a țintit hidrocentrale de pe fluviul Nipru, într-o strategie de război menită să afecteze infrastructura energetică și civilă a Ucrainei.

Orbán Viktor îl critică pe Trump (sursa: Facebook/Orbán Viktor)
Internațional

Orbán Viktor îl critică pe Trump: sancțiunile împotriva companiilor petroliere ruse, o greșeală

Premierul Ungariei, Orbán Viktor, a declarat luni că președintele american Donald Trump a greșit atunci când a aprobat sancțiuni împotriva companiilor petroliere ruse, subliniind că măsura afectează grav economiile dependente de energie, precum cea a Ungariei. Liderul de la Budapesta a anunțat că va călători în curând la Washington pentru a discuta această problemă direct cu liderul american. Ungaria, dependentă de petrolul și gazele rusești Într-un interviu acordat publicației italiene La Repubblica, Viktor Orbán a explicat că Ungaria nu poate renunța brusc la importurile energetice din Rusia, întrucât acest lucru ar duce la o explozie a prețurilor și la blocaje de aprovizionare. Citește și: Clopotele Catedralei Mântuirii Neamului, fabricate în Austria - trei ani după boicotul AUR împotriva produselor din această țară „Cu președintele Trump discutăm despre cum să construim un sistem sustenabil pentru economia țării mele, deoarece Ungaria este puternic dependentă de petrolul și gazele rusești. Fără ele, prețurile la energie vor crește vertiginos, provocând penurii de aprovizionare”, a declarat premierul ungar. Critici la adresa sancțiunilor: „O greșeală” Întrebat despre sancțiunile impuse de Washington companiilor petroliere ruse, ca reacție la lipsa unui angajament real al Moscovei față de procesul de pace din Ucraina, Orbán a afirmat că decizia a fost o greșeală din punctul de vedere al Ungariei. „Din perspectiva Ungariei, președintele american a făcut o greșeală cu sancțiunile. Vom căuta o soluție pentru a proteja interesele economiei ungare”, a spus liderul de la Budapesta. Întâlniri diplomatice la Vatican și la Roma În aceeași zi, Viktor Orbán s-a întâlnit la Vatican cu Papa Leon al XIV-lea, căruia i-a cerut sprijin pentru eforturile Ungariei de a opri războiul din Ucraina. Ulterior, premierul ungar a avut o întrevedere cu prim-ministrul italian Giorgia Meloni, cu care a discutat despre viitorul economiei europene. „Europa, exclusă din peisajul decizional al războiului” Orbán a declarat că Uniunea Europeană nu mai are un rol semnificativ în soluționarea conflictului din Ucraina. „Am delegat americanilor și rușilor capacitatea de a rezolva acest război. Din păcate, Europa este complet exclusă din peisaj”, a afirmat premierul ungar, subliniind că singura soluție realistă este o abordare diplomatică între Washington și Moscova, nu o implicare militară prelungită.

Serviciul de informații german BfV, puteri sporite (sursa: Facebook/Friedrich Merz)
Internațional

Germania își consolidează apărarea: serviciul de informații BfV primește puteri sporite

Serviciul federal de informații interne al Germaniei (Bundesamt für Verfassungsschutz – BfV) va beneficia de noi competențe și instrumente legale, pentru a răspunde mai eficient provocărilor de securitate actuale. Decizia vine la 75 de ani de la înființarea instituției, într-un context marcat de intensificarea amenințărilor hibride și a influențelor străine. Reforma BfV: „imună la provocările viitorului” În cadrul ceremoniei dedicate aniversării, ministrul de interne Alexander Dobrindt a declarat că Biroul Federal pentru Protejarea Constituției trebuie să devină „imun la provocările viitorului” prin reforme tehnice și juridice. Citește și: AUR ar putea să o susțină pe Anca Alexandrescu, dar așteaptă ca aceasta să se decidă dacă va candida la primăria Capitalei „În vremuri cu amenințări hibride și influențe străine, este mai important ca niciodată să ne apărăm Constituția în mod activ”, a subliniat ministrul. Guvernul Merz promite o legislație modernizată Executivul condus de cancelarul Friedrich Merz a anunțat intenția de a reforma legislația privind funcționarea serviciilor de informații, pentru a permite un schimb de informații mai rapid și mai eficient între instituțiile de securitate. Reforma urmărește să reducă birocrația internă și să consolideze capacitatea Germaniei de a reacționa în timp real la amenințările emergente. „Securitatea a devenit o marfă rară” Directorul BfV, Sinan Selen, a afirmat că arhitectura de securitate a Germaniei trebuie consolidată „tehnic, fizic și mental”, avertizând că securitatea „este din nou o marfă extrem de rară, pe care rivalii noștri sistemici o fac și mai greu de obținut”. Declarațiile sale reflectă preocuparea tot mai mare a autorităților germane față de războiul informațional, atacurile cibernetice și propaganda străină. Un bastion împotriva spionajului și infiltrării comuniste BfV a fost fondat pe 7 noiembrie 1950, cu aprobarea puterilor aliate occidentale, la începutul Războiului Rece. În primii ani, instituția a avut rolul de bastion împotriva spionajului sovietic și infiltrării comuniste în Germania de Vest. Astăzi, misiunea sa se extinde asupra unui spectru mult mai larg de amenințări – de la extremismul de dreapta și islamismul radical, până la campanii de dezinformare orchestrate de state ostile.

Aeronave ale Marinei SUA, prăbușite în Marea Chinei (sursa: Seaman Edward Jacome/Digital/USS Nimitz)
Internațional

Elicopter și avion militare americane, prăbușite în Marea Chinei de Sud, Trump - turneu în Asia

Un elicopter și un avion de luptă ale Marinei Statelor Unite s-au prăbușit duminică în Marea Chinei de Sud, în două incidente separate. Potrivit autorităților americane, nu au existat victime, iar toate persoanele implicate au fost salvate și se află în stare stabilă. Aeronave ale Marinei SUA, prăbușite în Marea Chinei Primul incident a avut loc în timpul unei misiuni de rutină, când un elicopter MH-60R Sea Hawk s-a prăbușit în mare după ce decolase de pe portavionul USS Nimitz. Citește și: VIDEO Lupte de stradă foarte violente la Moscova, rușii sunt îngroziți de agresori Flota SUA din Pacific a anunțat că cele trei persoane aflate la bord au fost recuperate rapid, fără răni grave. La aproximativ 30 de minute după prăbușirea elicopterului, un avion de vânătoare Boeing F/A-18F Super Hornet s-a prăbușit, de asemenea, în Marea Chinei de Sud, tot în timpul unei operațiuni de rutină de pe același portavion. Cei doi piloți s-au catapultat la timp și au fost recuperați în siguranță de echipele de intervenție. Anchete în desfășurare Marina SUA a confirmat că ambele accidente sunt investigate pentru a stabili cauzele exacte. Pierderea celor două aeronave are loc în timp ce președintele american Donald Trump efectuează primul său turneu în Asia din cel de-al doilea mandat. În acest an, alte două avioane militare americane s-au prăbușit în Marea Roșie, în incidente similare petrecute la interval de zece zile.

Bărbat ucis de romi, demisii în guvernul sloven (sursa: Facebook/Boštjan Poklukar)
Internațional

Bărbat ucis de un grup de romi, demisii în guvernul sloven

Miniștrii sloveni de Interne și de Justiție și-au dat demisia duminică, în urma morții unui bărbat de 48 de ani agresat de un grup de romi în orașul Novo Mesto, din sud-estul Sloveniei. Tragedia a provocat o undă puternică de indignare publică și a determinat guvernul să convoace o ședință de urgență. Bărbat ucis de romi, demisii în guvernul sloven Premierul liberal Robert Golob a anunțat că i-a acceptat demisiile ministrului de Interne, Boštjan Poklukar, și ale ministrei Justiției, Andreja Katič, în cadrul unei conferințe de presă desfășurate după o ședință extraordinară a guvernului. Citește și: VIDEO Lupte de stradă foarte violente la Moscova, rușii sunt îngroziți de agresori „Nu ar fi trebuit să se întâmple așa ceva. Miniștrii în cauză și-au asumat responsabilitățile și au demisionat”, a declarat Golob. Cei doi oficiali vor rămâne în funcție până la numirea succesorilor lor, a precizat premierul. Bărbatul, ucis în fața unui bar Incidentul a avut loc sâmbătă noaptea, în fața unui bar din Novo Mesto, potrivit agenției slovene de presă STA. Un bărbat de 48 de ani a fost atacat și bătut de un grup de persoane, după ce venise să-l ia pe fiul său, care fusese anterior amenințat. Victima a murit ulterior la spital din cauza rănilor suferite. Poliția a anunțat arestarea unui tânăr de 21 de ani, cunoscut autorităților pentru fapte anterioare de violență. Tensiuni crescânde între comunitatea locală și minoritatea romă Potrivit presei slovene, atacatorii ar face parte din comunitatea romă din Novo Mesto, unde tensiunile s-au amplificat în ultimul an pe fondul creșterii infracționalității și violențelor minore. Tragedia a reaprins dezbaterea privind integrarea și răspunderea penală a membrilor acestei minorități, estimată la 7.000–12.000 de persoane la nivel național, într-o țară cu aproximativ 2 milioane de locuitori. Comunitatea din Novo Mesto, solidară cu familia victimei Sute de oameni s-au adunat duminică dimineața în centrul orașului Novo Mesto pentru a aduce un omagiu victimei. Participanții au aprins lumânări și au cerut măsuri ferme pentru restabilirea siguranței în oraș. „Aceste violențe arată că problema romilor, asupra căreia atragem atenția de mult timp, se agravează. Instituțiile publice nu au luat măsuri, deși situația este gravă”, a declarat primarul Gregor Macedoni, într-un comunicat publicat online. Primarul cere acțiuni din partea guvernului În urma tragediei, primarul din Novo Mesto a convocat o reuniune de urgență a autorităților locale și a anunțat organizarea unei manifestații publice marți după-amiază, pentru a cere guvernului măsuri concrete de securitate. Guvernul de la Ljubljana a confirmat că, într-o primă etapă, vor fi trimise unități suplimentare de poliție în regiune, pentru a preveni noi incidente și pentru a restabili ordinea publică. O problemă sensibilă în Slovenia Consiliul comunității rome din Slovenia estimează că în țară trăiesc între 7.000 și 12.000 de romi, majoritatea în regiunile sudice și sud-estice. Autoritățile au recunoscut în repetate rânduri dificultatea de a gestiona tensiunile dintre comunitățile locale și populația romă, un subiect care reapare periodic în dezbaterile publice din Slovenia.

Acord comercial major între SUA și China (sursa: NBC)
Internațional

Șantajul lui Trump la China pare să funcționeze: tarife mai mici pentru minerale rare

Negociatorii americani și chinezi au ajuns la un „cadru semnificativ de acord” care ar putea preveni impunerea unor taxe vamale suplimentare de 100% asupra exporturilor chineze către Statele Unite. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul american al finanțelor, Scott Bessent, după cea de-a cincea rundă de discuții cu vicepremierul chinez He Lifeng. Întâlniri la nivel înalt înainte de summitul Trump–Xi Discuțiile bilaterale s-au desfășurat la Kuala Lumpur, înaintea întâlnirii dintre președinții Donald Trump și Xi Jinping, programată pentru joi, în Coreea de Sud, în marja summitului Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC). Citește și: VIDEO Lupte de stradă foarte violente la Moscova, rușii sunt îngroziți de agresori „Cred că avem șanse reale să ajungem la un acord global”, a declarat Trump sâmbătă, la bordul avionului prezidențial Air Force One. Beijingul ar amâna restricțiile la exportul de minerale rare Potrivit lui Scott Bessent, China intenționează să amâne cu un an introducerea restricțiilor la exportul de minerale rare, materii esențiale pentru industria tehnologică și energetică globală. În același timp, Beijingul ar urma să reia achizițiile de soia americană, o decizie care ar aduce beneficii majore fermierilor din SUA. În schimb, Washingtonul nu va mai impune taxele suplimentare de 100% asupra produselor chinezești, măsură pe care președintele Trump o anunțase anterior ca posibilă sancțiune comercială. „Cred că vom evita acest lucru, pentru ca taxele vamale să fie evitate”, a declarat Bessent pentru postul ABC. Acordul, o gură de oxigen pentru fermierii americani Ministrul american al finanțelor a subliniat că înțelegerea va include achiziții agricole substanțiale din partea Chinei, în special de soia. „După ce acordul va fi făcut public, fermierii americani vor fi foarte mulțumiți, atât pentru acest sezon, cât și pentru următorii ani”, a precizat Bessent, el însuși producător de soia. Discuțiile includ și cooperarea împotriva traficului de fentanil Într-un interviu acordat postului NBC, Scott Bessent a menționat că negocierile au vizat și alte domenii sensibile, inclusiv combaterea traficului de droguri sintetice. Beijingul ar fi acceptat să colaboreze cu Washingtonul pentru limitarea fluxurilor de precursori chimici folosiți la fabricarea fentanilului, care ajung în Statele Unite prin Mexic și Canada. „Acordul va include o cooperare foarte importantă pentru a bloca precursorii de droguri care alimentează criza fentanilului”, a explicat oficialul american. Trump și Xi vor discuta și despre „planul de pace global” În cadrul viitoarei întrevederi, Donald Trump și Xi Jinping ar urma să abordeze și „planul de pace global” propus de liderul american, potrivit lui Bessent. Detaliile nu au fost încă făcute publice, însă oficialii de la Washington descriu întâlnirea ca pe un moment decisiv pentru stabilitatea economică și diplomatică mondială.

Luptă violentă între migranți la Moscova (sursa: Facebook/Euromaidan Press)
Internațional

VIDEO Lupte de stradă foarte violente la Moscova, rușii sunt îngroziți de agresori

Ministerul de Interne din Rusia a anunțat că peste 80 de persoane au fost duse la secțiile de poliție pentru interogatorii, după o confruntare violentă între migranți într-o zonă rezidențială din Moscova (VIDEO). Autoritățile au precizat că toți străinii implicați în incident vor fi expulzați. Scene de violență pe străzile Moscovei Mass-media ruse au publicat mai multe înregistrări video care surprind zeci de persoane luptându-se pe stradă cu bâte și lopeți, spargând geamuri și avariind mașini parcate în apropierea complexului rezidențial Prokșino. Citește și: Nici un șofer nu va mai scăpa de radar: cum funcționează sistemul de "viteză medie" cu camere multiple Deocamdată, nu a fost stabilit motivul exact al altercației. 19 persoane arestate pentru huliganism Potrivit Ministerului de Interne, 19 persoane au fost arestate pentru huliganism. Într-un comunicat transmis duminică, autoritățile au precizat că migranților care dețin și cetățenie rusă li se poate revoca acest statut. Ceilalți străini implicați vor fi expulzați din țară. „Cetățenii străini implicați care nu sunt închiși vor fi expulzați și li se va interzice reintrarea în Rusia”, a declarat purtătoarea de cuvânt a ministerului, Irina Volk. Migrația, problemă politică tot mai tensionată în Rusia Migrația din fostele republici sovietice din Asia Centrală și Caucaz a devenit o temă sensibilă în politica internă rusă. Restricțiile asupra migrației s-au intensificat după atacul terorist de la sala de concerte Crocus City Hall, din martie 2024, atribuit de autoritățile ruse unor cetățeni din Tadjikistan. Peste 6 milioane de migranți în Rusia în 2024 Conform datelor Ministerului de Interne, aproximativ 6,3 milioane de migranți au sosit în Rusia în 2024. Aproape jumătate provin din Uzbekistan, Tadjikistan și Kârgâzstan. Deși economia rusă se bazează puternic pe forța de muncă ieftină provenită din aceste țări – mai ales în construcții și în industria bunurilor de larg consum – tot mai mulți cetățeni ruși reacționează negativ la ceea ce consideră un aflux masiv de persoane care nu se integrează cultural. Războiul din Ucraina a agravat criza forței de muncă De la începutul invaziei din Ucraina, Rusia se confruntă cu un deficit sever de forță de muncă. Sute de mii de persoane s-au alăturat armatei, iar numeroși lucrători au părăsit țara. În acest context, dependența de migranții din Asia Centrală a crescut, amplificând tensiunile sociale și riscul de confruntări precum cea din Moscova.

Atac rusesc la Kiev, morți și răniți (sursa: Telegram/Ukraine’s State Emergency Service Kyiv)
Internațional

Atac cu drone rusești la Kiev: trei morți și aproape treizeci de răniți, inclusiv șase copii

Un nou atac cu drone rusești asupra Kievului a provocat moartea a trei persoane și rănirea altor 27, printre care șase copii, a anunțat duminică primarul capitalei ucrainene, Vitali Kliciko. Dronele rusești au lovit cartierele Desnianski și Obolonski „Conform primelor informații, trei persoane au murit și 27 au fost rănite în cartierul Desnianski din Kiev”, a scris Kliciko pe Telegram. Citește și: Nici un șofer nu va mai scăpa de radar: cum funcționează sistemul de "viteză medie" cu camere multiple Atacul a provocat pagube materiale semnificative, iar în mai multe apartamente ale unei clădiri rezidențiale au izbucnit incendii care au fost ulterior stinse. În cartierul Obolonski, resturi ale unei drone au căzut peste o clădire cu 16 etaje, potrivit edilului. Ucraina, sub valuri repetate de bombardamente Atacul de duminică are loc la doar o zi după un alt val de bombardamente rusești asupra Ucrainei, soldate cu patru morți și aproximativ 20 de răniți în cursul nopții de sâmbătă spre duminică. Valurile succesive de atacuri confirmă intensificarea ofensivei rusești asupra infrastructurii civile ucrainene. Trump: „Nu îmi voi pierde timpul cu Putin fără un acord de pace” Pe plan diplomatic, președintele american Donald Trump a declarat sâmbătă că nu va organiza o nouă întâlnire cu Vladimir Putin până când nu va exista o perspectivă reală pentru încheierea conflictului din Ucraina. „Nu-mi voi pierde timpul. Am avut întotdeauna o relație excelentă cu Vladimir Putin, dar această situație a fost foarte dezamăgitoare”, a afirmat Trump. Trimis al Kremlinului, în discuții la Washington Între timp, Kirill Dmitriev, trimis al Kremlinului pentru afaceri economice, se află în Statele Unite din 25 octombrie, pentru discuții cu oficiali ai administrației Trump. Potrivit presei americane, Dmitriev s-a întâlnit sâmbătă în Florida cu Steve Witkoff, unul dintre consilierii apropiați ai lui Trump, și urmează să continue negocierile la Washington duminică.

Trump condiționează întâlnirea cu Putin (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump condiționează o întâlnire cu Putin: Nu îmi voi pierde timpul fără o înțelegere de pace

Președintele american Donald Trump a declarat sâmbătă că nu intenționează să se întâlnească cu omologul său rus, Vladimir Putin, până când nu va considera că există un acord real care să asigure pacea între Rusia și Ucraina Trump condiționează întâlnirea cu Putin „Trebuie să știți că vom face o înțelegere, nu îmi voi pierde timpul”, a declarat Donald Trump jurnaliștilor prezenți la Doha, în cadrul unei escale din turneul său asiatic. Citește și: Nici un șofer nu va mai scăpa de radar: cum funcționează sistemul de "viteză medie" cu camere multiple Liderul american a subliniat că o eventuală discuție cu Vladimir Putin va avea loc doar în momentul în care negocierile de pace vor avea o bază solidă. Discuții la Doha despre situația din Fâșia Gaza În cursul zilei de sâmbătă, Trump s-a întâlnit la bordul avionului său cu emirul și premierul Qatarului, pentru discuții privind fragilul armistițiu din Fâșia Gaza. Escala din capitala Qatarului a avut loc în drumul către Malaezia, unde sunt programate noi întrevederi diplomatice. „O pace durabilă” și o posibilă forță internațională în Gaza Trump a afirmat că eforturile de stabilizare a Fâșiei Gaza avansează, iar în curând ar putea fi desfășurată o forță internațională de menținere a păcii. „Ar trebui să fie o pace durabilă”, a spus președintele american, răspunzând întrebărilor jurnaliștilor despre situația din Gaza. Qatarul, lăudat pentru rolul său în stabilitatea regională Donald Trump a adăugat că Qatarul ar putea contribui cu trupe de menținere a păcii, dacă situația o va impune. El a lăudat statul din Golf, pe care l-a descris drept un aliat important al Statelor Unite și un actor cheie în stabilitatea regională.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră