vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5055 articole
Internațional

Nou atac armat al Israelului în Gaza, în ciuda armistițiului. Ținta: Jihadul Islamic

Armata israeliană a anunțat sâmbătă seară că a lansat o lovitură aeriană în zona Nuseirat, din centrul Fâșiei Gaza, vizând un membru al organizației Jihadul Islamic. Atacul a avut loc în ciuda acordului de încetare a focului negociat de Statele Unite. Armistițiu fragil între Israel și Hamas De aproape două săptămâni, în regiune este în vigoare un armistițiu fragil între mișcarea islamistă palestiniană Hamas – aliată a Jihadului Islamic – și Israel. Citește și: Nici un șofer nu va mai scăpa de radar: cum funcționează sistemul de "viteză medie" cu camere multiple Deși acordul este încă activ, autoritățile israeliene au subliniat că își rezervă dreptul de a se apăra și de a acționa împotriva oricărei amenințări directe. Țintă: un membru al Jihadului Islamic suspectat de atac iminent „Cu puțin timp în urmă, armata israeliană a lansat un atac țintit în zona Nuseirat, din centrul Fâșiei Gaza, care a vizat un terorist al organizației Jihadul Islamic ce plănuia să comită un atac terorist iminent împotriva trupelor armatei israeliene”, se arată în comunicatul oficial al armatei. Atacul a lovit o mașină civilă, incident confirmat și de spitalul Al-Awda, care a raportat patru persoane rănite. „Spitalul a primit patru răniți după ce armata de ocupație israeliană a vizat o mașină civilă în zona Clubului Al-Ahli, din tabăra Nuseirat, în centrul Gazei”, a transmis spitalul Al-Awda, citat de agențiile internaționale. Armata israeliană: „Vom continua operațiunile în Gaza” Forțele de Apărare ale Israelului (IDF) au precizat că operațiunile militare vor continua în Fâșia Gaza „pentru a elimina orice amenințare imediată” la adresa trupelor israeliene. Lovitura de sâmbătă vine pe fondul unei tensiuni persistente în regiune, în ciuda încetării oficiale a focului.

Nou atac armat al Israelului în Gaza (sursa: Facebook/Benjamin Netanyahu)
Pakistan, eșecul negocierilor cu Afganistanul (sursa: X/Team Khawaja Asif)
Internațional

Un nou război stă să izbucnească: Pakistanul avertizează Afganistanul

Ministrul pakistanez al apărării, Khawaja Muhammad Asif, a declarat sâmbătă că este convins că Afganistanul își dorește pacea, dar a avertizat că un eșec al negocierilor de la Istanbul ar putea declanșa „un război deschis” între cele două țări. Declarațiile vin la doar câteva zile după ce Pakistanul și Afganistanul au convenit asupra unui armistițiu, în urma unor confruntări armate sângeroase la frontieră. Negocierile de la Istanbul: o nouă încercare de a evita escaladarea violenței Discuțiile de la Istanbul, începute sâmbătă și programate să continue până duminică, reprezintă cea mai recentă tentativă de detensionare a relațiilor dintre cele două state vecine. Citește și: Pacient care a venit la spital pentru un accident minor, scăpat de pe targă, operat, în comă Scopul principal al întâlnirilor este stabilirea unui mecanism de implementare pe termen lung a armistițiului convenit anterior la Doha, pentru a preveni noi violențe de frontieră. Pakistanul și Afganistanul respectă armistițiul, dar tensiunile rămân ridicate Ministrul Khawaja Muhammad Asif a afirmat că, în ultimele zile, nu au mai avut loc incidente armate între cele două țări și că armistițiul este respectat de ambele părți. „Avem opțiunea, dacă nu se ajunge la un acord (la Istanbul), să avem un război deschis cu ei”, a declarat oficialul pakistanez într-o intervenție televizată. „Dar am văzut că afganii vor pace”, a adăugat acesta, exprimându-și speranța într-o soluție diplomatică. Confruntări sângeroase la frontieră între Pakistan și Afganistan Tensiunile au escaladat la începutul lunii, după ce Islamabadul a cerut regimului taliban să oprească militanții care atacă teritoriul pakistanez din baze situate în interiorul Afganistanului. Ca răspuns, Pakistanul a lansat atacuri aeriene pe teritoriul afgan, iar ambele părți au deschis focul în mai multe puncte de frontieră, soldându-se cu zeci de victime și cu închiderea unor puncte-cheie de trecere care continuă să rămână blocate. Schimb de acuzații între Islamabad și Kabul Autoritățile pakistaneze acuză guvernul taliban de la Kabul că adăpostește grupări militante care atacă forțele pakistaneze din regiunile de graniță. De cealaltă parte, talibanii resping acuzațiile și susțin că operațiunile militare ale Pakistanului încalcă suveranitatea Afganistanului. O situație fragilă cu potențial de escaladare Deși ambele state afirmă că își doresc menținerea păcii, lipsa unui acord clar la Istanbul ar putea reaprinde conflictele de frontieră și amenința stabilitatea unei regiuni deja fragile. Pentru moment, armistițiul de la Doha rămâne valabil, dar viitorul relațiilor dintre Islamabad și Kabul depinde de rezultatul discuțiilor diplomatice din Turcia.

Amenințarea rusă și contraofensiva franceză (sursa: Facebook/Armée française - Opérations militaires)
Internațional

Franța se pregătește pentru un posibil conflict cu Rusia. Hexagonul accelerează reînarmarea

Generalul Fabien Mandon, noul șef al Statului Major al Armatei franceze, avertizează că țara trebuie să fie „pregătită pentru un șoc în trei sau patru ani”, subliniind că Moscova ar putea fi tentată să extindă conflictul pe continentul european. Avertisment direct: Rusia, o amenințare potențială pentru Europa „Primul obiectiv pe care l-am trasat armatei este acela de a fi pregătită pentru un șoc în trei, patru ani”, a declarat generalul Fabien Mandon în fața Comisiei de Apărare a Adunării Naționale. Citește și: Siegfried Mureșan: „Adevărul este că PSD-ul este partidul care s-a opus mereu reformelor” Potrivit acestuia, un astfel de șoc ar putea lua forma unui „test” militar, care există deja sub diverse forme hibride, dar care ar putea deveni „mult mai violent”. Generalul a precizat că Rusia „poate fi tentată să continue războiul pe continentul nostru”, ceea ce impune Franței o strategie de apărare solidă și o consolidare rapidă a capacităților militare. Analiza sa se aliniază avertismentelor recente venite din partea serviciilor secrete germane, care au estimat că Rusia s-ar putea afla „în poziția de a intra într-un conflict militar direct cu NATO înainte de 2029”. „Rusia ne percepe ca pe o Europă slabă colectiv” Generalul Mandon a explicat că Moscova are „percepția unei Europe colectiv slabe” și manifestă o tot mai mare „dezinhibare în recurgerea la forță”. Totuși, el a transmis un mesaj de încredere: „Avem totul pentru a fi siguri de noi. Din punct de vedere economic, demografic și industrial, europenii sunt superiori Rusiei.” În opinia sa, puterea colectivă a Europei este suficientă pentru a descuraja orice agresiune, cu condiția ca statele membre să manifeste unitate și hotărâre. „Rusia nu ne poate speria dacă vrem să ne apărăm”, a subliniat Mandon, pledând pentru fermitate și coeziune strategică la nivel european. Efortul de reînarmare al Franței: bugetul Apărării crește semnificativ Pentru a atinge acest nivel de pregătire, Franța își accelerează efortul bugetar pentru Apărare, care va ajunge la 57,1 miliarde de euro în 2026, potrivit ministrului francez al Apărării, Catherine Vautrin. Aceasta reprezintă o creștere de 13% față de anul precedent, ridicând cheltuielile militare la 2,2% din PIB, în concordanță cu angajamentele NATO. Generalul Mandon a subliniat importanța acestei investiții: „Dacă adversarii noștri percep că suntem hotărâți să ne apărăm, pot renunța. Dacă simt că nu suntem pregătiți, nimic nu-i va opri.” Pentru liderul militar francez, consolidarea apărării nu este doar o măsură militară, ci și una de descurajare psihologică, menită să transmită un mesaj clar de forță și reziliență. Dincolo de Rusia: o lume în criză multiplă Generalul Mandon avertizează că amenințarea rusă nu este singura provocare cu care se confruntă Franța. El a evocat și alte crize emergente, de la terorismul din Orientul Mijlociu până la instabilitatea globală crescută: „Situația crapă peste tot”, a declarat el, subliniind nevoia unei armate franceze capabile să reacționeze rapid în fața oricărui tip de amenințare.

Slovacia condiționează susținerea sancțiunilor împotriva Rusiei (sursa: Facebook/Robert Fico)
Internațional

Slovacia condiționează sprijinul pentru noile sancțiuni împotriva Rusiei

Premierul slovac Robert Fico a declarat miercuri că Slovacia ar putea susține cel de-al 19-lea pachet de sancțiuni al Uniunii Europene împotriva Rusiei, dacă solicitările sale vor fi incluse în concluziile summitului liderilor europeni de la sfârșitul săptămânii. Slovacia condiționează susținerea sancțiunilor împotriva Rusiei Slovacia este singurul stat membru UE care s-a opus până acum semnării noului pachet de sancțiuni, solicitând garanții privind impactul obiectivelor climatice asupra industriei auto și măsuri pentru reducerea prețurilor ridicate la energie în interiorul blocului comunitar. Citește și: Siegfried Mureșan: „Adevărul este că PSD-ul este partidul care s-a opus mereu reformelor” Robert Fico a anunțat că va avea o întrevedere cu cancelarul german Friedrich Merz înainte de reuniunea de la Bruxelles, pentru a discuta despre energie și sectorul auto, domenii considerate strategice pentru economia slovacă. „Dacă vom vedea concluziile pe care le-am cerut, le voi analiza din nou în această seară și, probabil, îi voi spune cancelarului Merz că suntem de acord cu cel de-al 19-lea pachet”, a declarat Fico, menționând că o parte dintre cerințele Slovaciei au fost deja incluse în documentul final al summitului. Slovacia, un partener dificil în negocierile europene Bratislava a întârziat și adoptarea pachetului anterior de sancțiuni, invocând probleme legate de planul UE de eliminare treptată a importurilor de energie din Rusia. În timp ce sancțiunile necesită unanimitate între statele membre, planurile energetice pot fi adoptate prin majoritate calificată, ceea ce a generat tensiuni politice la nivel european. Cel de-al 19-lea pachet de sancțiuni include noi măsuri energetice și financiare, iar Slovacia și-a prezentat condițiile de sprijin încă din urmă cu o lună. Fico: „Sancțiunile afectează Europa mai mult decât Rusia” Premierul slovac și-a exprimat în repetate rânduri criticile față de politica de sancțiuni a Uniunii Europene, susținând că efectele negative se resimt mai puternic în economiile europene decât în Rusia. Robert Fico a rupt rândurile cu aliații europeni, adoptând o poziție deschis pro-Moscova. De la revenirea sa la putere, s-a întâlnit de trei ori cu președintele rus Vladimir Putin și a menținut relațiile comerciale cu Moscova, inclusiv importurile de energie, pe care le consideră esențiale pentru stabilitatea economică a Slovaciei.

Antreprenorii ruși, sacrificați pentru bugetul războiului (sursa: Tass)
Internațional

Antreprenorii ruși, în pragul revoltei: taxele impuse pentru finanțarea războiului îi ruinează

Cel mai recent val de creșteri de impozite din Rusia, conceput pentru a consolida finanțele statului în contextul continuării războiului din Ucraina, amenință până la 10% dintre firmele mici. Antreprenorii ruși, sacrificați pentru bugetul războiului Mulți antreprenori avertizează că nu vor putea supraviețui noilor reguli fiscale și vor fi nevoiți să închidă afacerile sau să treacă în economia gri. Citește și: Siegfried Mureșan: „Adevărul este că PSD-ul este partidul care s-a opus mereu reformelor” Rusia a început majorarea treptată a impozitelor încă din 2023, al doilea an de conflict, crescând impozitele pe venit și pe profit pentru a acoperi cheltuielile militare – cele mai ridicate de la sfârșitul Războiului Rece. Reducerea pragului de scutire de TVA lovește întreprinderile mici Noul regim fiscal prevede scăderea pragului anual de venituri pentru scutirea de TVA de la 60 de milioane la 10 milioane de ruble (aproximativ 123.000 de dolari). Măsura urmează să intre în vigoare în 2026, după aprobarea de către Parlament. „Este un șoc pentru toate întreprinderile mici”, a declarat Serghei Borisov, președintele organizației „Opora”, care reprezintă interesele sectorului IMM. Aceasta, împreună cu alte organizații, a trimis o scrisoare Parlamentului rus pentru a opri adoptarea inițiativei. Conform propunerilor, companiile cu venituri între 10 și 250 de milioane de ruble, până acum scutite de TVA, vor trebui să plătească un impozit de până la 5% și să angajeze contabili pentru gestionarea noilor obligații. Peste 700.000 de antreprenori, afectați direct Organizația Opora estimează că aproximativ 700.000 de antreprenori, adică o zecime din totalul clasei antreprenoriale din Rusia, vor fi afectați de noile reglementări. Un sondaj realizat în rândul a 11.000 de proprietari de afaceri arată că o treime plănuiesc să-și închidă activitatea, iar o proporție similară ar putea migra în economia informală, renunțând complet la plata impozitelor. „Am funcționat ani de zile într-un sistem simplificat și clar. Acum costurile vor exploda și nu știm cum vom supraviețui”, a declarat Serghei Pahomov, proprietar al unui magazin alimentar din centrul Moscovei. TVA mai mare pentru toți: 22% în loc de 20% Pe lângă schimbările care vizează IMM-urile, guvernul rus analizează și majorarea cotei generale de TVA de la 20% la 22%, o măsură care ar urma să aducă aproximativ 1.000 de miliarde de ruble la bugetul de stat. Banii ar urma să acopere cheltuielile militare și deficitul bugetar tot mai mare. Contribuția IMM-urilor la economia rusă Conform datelor Ministerului Economiei, întreprinderile mici și mijlocii generează peste 20% din PIB-ul Rusiei și angajează 31 de milioane de persoane, reprezentând circa 40% din forța de muncă națională. Guvernul speră ca noile măsuri fiscale să aducă 200 de miliarde de ruble (aproximativ 2,5 miliarde de dolari) în plus la buget. Însă organizația Opora estimează că impactul negativ asupra mediului de afaceri va depăși veniturile obținute: costurile suplimentare pentru companii ar putea ajunge la 420 de miliarde de ruble – dublul sumei pe care guvernul intenționează să o încaseze. Antreprenorii cer revizuirea măsurilor fiscale În scrisoarea adresată Parlamentului, reprezentanții mediului de afaceri au propus stabilirea pragului de TVA la 30 de milioane de ruble, în locul celor 10 milioane propuse. „Înțelegem necesitatea creșterii veniturilor bugetare pentru apărare și securitate, dar consecințele pentru microîntreprinderi vor fi devastatoare”, se arată în document. Confruntat cu criticile, ministrul Finanțelor, Anton Siluanov, a declarat în Parlament că este dispus să ajusteze propunerea, fără a oferi însă detalii suplimentare. Guvernul justifică măsura prin combaterea evaziunii Ministerul Finanțelor susține că reformele vor limita practicile frauduloase prin care companiile mari își împart activitatea în entități mai mici pentru a evita taxele. P rin reducerea pragului de scutire, autoritățile speră să descurajeze divizările artificiale și să crească transparența fiscală. „Luați bani de la cei mari, nu de la noi” – reacțiile micilor afaceri Antreprenorii consideră însă că vor fi victimele colaterale ale reformei. „Luați bani de la marii rechini, nu de la noi, cei mici. Deja ne storc de viață”, a spus Irina Pankratova, proprietara unui atelier de croitorie din Moscova. Și Anna Slavutina, creatoare de bijuterii cu trei magazine, avertizează că noul regim fiscal ar putea forța închiderea unor afaceri de familie. „Unul dintre magazinele noastre a fost pe pierdere tot anul. Clienții ne întreabă dacă vom închide. Ce le pot spune? Vom vedea. Dacă se întâmplă asta, statul va pierde impozite”, a spus antreprenoarea. O reformă fiscală care riscă să slăbească economia reală Deși Kremlinul justifică măsurile prin nevoia de a finanța efortul de război și de a reduce deficitul, efectele secundare asupra mediului de afaceri ar putea fi dramatice. Cu mii de firme mici în pragul falimentului, Rusia riscă să își împingă o parte semnificativă a economiei în zona informală, diminuând pe termen lung baza fiscală și încrederea antreprenorilor.

Germania plătește salariile angajaților bazelor americane (sursa: Facebook/Ramstein Air Base, Germany)
Internațional

Germania va plăti salariile angajaților bazelor americane, afectate de blocajul bugetar din SUA

Germania va acoperi salariile pe luna octombrie pentru aproximativ 11.000 de angajați civili care lucrează la bazele militare americane de pe teritoriul său, a anunțat Ministerul de Finanțe de la Berlin. Guvernul german intervine pentru a evita întârzieri salariale „Guvernul federal va angaja o cheltuială excepțională pentru a garanta că salariile pe octombrie sunt achitate la timp”, a declarat un purtător de cuvânt al ministerului. Citește și: Siegfried Mureșan: „Adevărul este că PSD-ul este partidul care s-a opus mereu reformelor” Acesta a precizat că sumele vor fi rambursate ulterior de Statele Unite. Decizia vine pe fondul blocajului bugetar din SUA, care a afectat plata salariilor în mai multe instituții federale americane. Sindicatele cer protejarea angajaților Sindicatul german Verdi, care reprezintă lucrătorii din sectorul serviciilor, a solicitat marți guvernului de la Berlin să se asigure că angajații bazelor americane își primesc la timp salariile, indiferent de situația din SUA. Potrivit estimărilor sindicatului, este vorba de aproximativ 12.000 de angajați care lucrează în bazele americane de pe teritoriul german. Blocajul bugetar american afectează și bazele din Germania De la 1 octombrie, o parte a administrației federale americane se confruntă cu așa-numitul shutdown, cauzat de neaprobarea creditelor bugetare de către Congres. Sute de mii de funcționari publici americani au fost trimiși în șomaj tehnic, iar efectele se extind și în afara SUA. În Germania, problema riscă să afecteze băncile militare americane de la Ramstein, Kaiserslautern (Renania-Palatinat), Oberpfalz (Bavaria), Wiesbaden (Hesse) și Stuttgart (Baden-Württemberg) – toate situate în sudul țării. Precedente și măsuri de protecție pentru personalul local Ministerul de Finanțe german a reamintit că, în situații similare din trecut, personalul local a fost plătit conform contractului colectiv aplicabil forțelor armate americane din Germania, fără să fie afectat de blocajele bugetare din SUA. Angajații civili din aceste baze asigură servicii esențiale de logistică, alimentație, asistență medicală, securitate și stingerea incendiilor, fiind indispensabili funcționării infrastructurii militare americane din Europa.

Întâlnire neașteptată, Mark Rutte și Donald Trump (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Mark Rutte, chemat la Washington pentru discuții cu Donald Trump. Ucraina, în centrul discuțiilor

NATO a anunțat marți seară, printr-un comunicat scurt, că secretarul general Mark Rutte se va întâlni miercuri la Washington cu președintele american Donald Trump. Întâlnire neașteptată, Mark Rutte și Donald Trump Potrivit purtătoarei de cuvânt a Alianței, Allison Hart, nu sunt planificate evenimente publice sau declarații de presă după întrevedere. Citește și: Siegfried Mureșan: „Adevărul este că PSD-ul este partidul care s-a opus mereu reformelor” Întâlnirea are loc pe fondul eforturilor continue ale lui Donald Trump de a pune capăt conflictului din Ucraina. Săptămâna trecută, liderul de la Casa Albă a avut o convorbire telefonică cu președintele rus Vladimir Putin, menționând posibilitatea unei întâlniri directe la Budapesta. Potrivit surselor citate de presa americană, reuniunea ar fi fost însă amânată sau suspendată. Ucraina cere sprijin militar suplimentar din partea SUA Autoritățile de la Kiev speră că, în cazul în care Putin nu face concesii, Trump va relua sprijinul militar pentru Ucraina, inclusiv prin aprobarea vânzării de rachete de croazieră Tomahawk produse în Statele Unite. „Cu cât armele ucrainene ajung mai departe, cu atât va fi mai mare disponibilitatea Rusiei de a pune capăt războiului”, a declarat președintele Volodimir Zelenski într-un mesaj video transmis marți seara. Sprijinul politic și militar acordat Ucrainei va fi discutat și vineri, la Londra, în cadrul reuniunii Coaliției Voluntarilor, prezidate de premierul britanic Keir Starmer și președintele francez Emmanuel Macron. Mark Rutte este așteptat, de asemenea, să participe la această întâlnire, alături de principalii susținători ai Kievului.

Întâlnirea dintre Putin și Trump, incertă (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Kremlinul temperează așteptările unui summit Putin–Trump: planul, amânat pe termen nedeterminat

Kremlinul a declarat marți că nu există încă o dată concretă pentru un potențial summit între Vladimir Putin și Donald Trump, subliniind că discuțiile privind o astfel de întâlnire sunt abia în faza preliminară. Moscova: „Nu putem amâna ceva ce nu a fost încă stabilit” Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a precizat că nu a fost stabilită nici o dată oficială pentru o întâlnire între cei doi lideri. Citește și: Șoșoacă, părăsită din nou: fostul ei apropiat își face partid și racolează parlamentari PSD „Avem o înțelegere a președinților, însă nu putem amâna ceva ce nu a fost încă finalizat. Nici președintele Trump, nici președintele Putin nu au avansat vreo dată exactă”, a declarat Peskov. Acesta a explicat că o eventuală reuniune „necesită o pregătire serioasă”, motiv pentru care „nu s-a stabilit de la bun început o dată exactă”. Divergențe între Washington și Moscova Donald Trump a anunțat, după o convorbire telefonică cu Vladimir Putin pe 16 octombrie, că secretarul de stat Marco Rubio și ministrul rus de externe Serghei Lavrov urmează să se întâlnească în această săptămână pentru a discuta detaliile unui posibil summit la Budapesta, care ar putea avea loc „în cel mult două săptămâni”. Însă CNN a relatat că întrevederea Rubio–Lavrov a fost amânată, potrivit unui oficial al Casei Albe care a vorbit sub protecția anonimatului. Acesta a menționat că cei doi au așteptări divergente cu privire la condițiile unei eventuale încetări a războiului din Ucraina. Lavrov: contactele vor continua prin discuții telefonice Marți, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a confirmat că a convenit cu Marco Rubio să continue contactele telefonice, fără a menționa vreo dată pentru o întâlnire față în față. „Nu există o înțelegere privind o dată concretă pentru summit”, a reiterat Dmitri Peskov, respingând speculațiile apărute în presă. Trump: „Pacea în Ucraina e mai greu de obținut decât un armistițiu în Gaza” Donald Trump a afirmat în mai multe rânduri că vrea să pună capăt războiului din Ucraina, dar a recunoscut că acest obiectiv este mai dificil decât obținerea unui armistițiu în Gaza sau a unei încetări a conflictului dintre India și Pakistan. Liderul american consideră totuși că o pace între Kiev și Moscova este posibilă, deși l-a avertizat pe liderul ucrainean Volodimir Zelenski că „nu are cărțile câștigătoare” în actualul context militar. Trump a descris Rusia drept un „tigru de hârtie”, afirmând că Moscova a eșuat în a-și atinge obiectivele, în ciuda superiorității sale militare. Putin: disponibil pentru negocieri, dar cu condiții clare Președintele Vladimir Putin a declarat în mai multe rânduri că este pregătit pentru negocieri de pace, dar a reiterat că acestea trebuie să se desfășoare în conformitate cu condițiile impuse de Moscova. Putin a ordonat invadarea Ucrainei în februarie 2022, după opt ani de conflict în estul țării între forțele ucrainene și separatiștii susținuți de Rusia. De atunci, Kremlinul susține că „operațiunea militară specială” va continua până la atingerea obiectivelor stabilite. O întâlnire tensionată în Alaska, urmată de incertitudine diplomatică Trump și Putin au avut o întâlnire pe 15 august, la o bază aeriană din orașul Anchorage, Alaska, fost punct strategic în timpul Războiului Rece. Scopul declarat al întrevederii a fost identificarea unor soluții pentru încetarea războiului din Ucraina, însă surse americane și ruse au relatat că discuțiile au fost marcate de divergențe semnificative între cei doi lideri. Contacte diplomatice, dar fără perspective clare Potrivit Moscovei și Washingtonului, Lavrov și Rubio au discutat luni la telefon despre „următorii pași”, însă niciuna dintre părți nu a confirmat stabilirea unei date pentru o nouă întâlnire directă. În acest moment, Kremlinul menține o atitudine rezervată, insistând că orice eventual summit „va necesita timp și o pregătire atentă”, în contextul tensiunilor persistente dintre Rusia și Statele Unite.

Inteligența artificială poate influența alegerile (sursa: Pexels/Element5 Digital)
Internațional

Autoritățile olandeze avertizează alegătorii: nu întrebați Inteligența Artificială cu cine să votați

Autoritatea olandeză pentru protecția datelor (AP) a transmis un avertisment public alegătorilor, cu doar câteva zile înaintea alegerilor din 29 octombrie: nu apelați la inteligența artificială (AI) pentru recomandări de vot, deoarece răspunsurile pot fi părtinitoare și înșelătoare. Chatboturile testate au înclinat către stânga sau extrema dreaptă Într-un raport recent, AP a anunțat că a testat patru chatboturi bazate pe inteligență artificială, menite să ofere asistență utilizatorilor în funcție de preferințele exprimate. Citește și: Șoșoacă, părăsită din nou: fostul ei apropiat își face partid și racolează parlamentari PSD Rezultatul: toate chatboturile au recomandat în mod repetat alegerea unor partide aflate la extremele spectrului politic – fie spre stânga, fie spre extrema dreaptă. Concret, recomandările s-au concentrat aproape exclusiv asupra Partidului pentru Libertate (PVV), condus de Geert Wilders, și asupra alianței GroenLinks-PvdA, formată din Stânga Verde și Partidul Laburist, condusă de Frans Timmermans, fost vicepreședinte al Comisiei Europene. Partidele de centru, ignorate de inteligența artificială Raportul AP arată că patru partide importante, printre care Apelul Creștin-Democrat (CDA), de centru-dreapta, „nu sunt menționate aproape niciodată”, chiar și atunci când răspunsurile utilizatorilor corespund pozițiilor acestor formațiuni. Autoritatea a subliniat că această distorsionare a recomandărilor electorale poate influența în mod neintenționat decizia alegătorilor și poate submina echilibrul democratic. „AI nu este imparțială” – un risc pentru integritatea alegerilor Deși chatboturile nu sunt părtinitoare în mod intenționat, lacunele din funcționarea sistemelor de inteligență artificială le fac să ofere rezultate distorsionate. Monique Verdier, directoare adjunctă a AP, a explicat că aceste instrumente „par inteligente, dar ca asistență pentru vot dau greș sistematic”. Alegătorii care cer sfaturi politice de la un chatbot pot fi direcționați către un partid care nu reflectă propriile lor convingeri, ceea ce, potrivit ei, „afectează direct una dintre bazele democrației: integritatea alegerilor libere și echitabile”. PVV, în fruntea sondajelor, dar avantajul se reduce În prezent, Partidul pentru Libertate (PVV) al lui Geert Wilders este cotat drept favorit în sondajele de opinie, însă diferența față de GroenLinks-PvdA și CDA s-a redus în ultimele zile de campanie. Mulți alegători olandezi sunt încă nehotărâți, iar formațiunile principale au exclus orice alianță politică cu PVV, ceea ce înseamnă că partidul clasat pe locul al doilea ar putea avea cele mai mari șanse să impună viitorul prim-ministru.

Trump, sceptic privind victoria Ucrainei (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Trump, declarații controversate despre conflictul din Ucraina: Războiul e un lucru ciudat

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a declarat luni că nu crede că Ucraina va câștiga războiul împotriva Rusiei, deși nu a exclus complet această posibilitate. „Războiul e un lucru ciudat” „Încă ar putea să câștige. Nu cred că o vor face, dar tot ar putea să câștige. Nu am spus niciodată că vor câștiga, am spus că ar putea câștiga”, a afirmat liderul american, într-o conferință comună cu premierul australian Anthony Albanese, aflat în vizită oficială la Washington. În timpul declarațiilor, Trump a evitat să ofere o poziție fermă privind evoluția conflictului, menționând doar caracterul imprevizibil al războiului. „Războiul e un lucru foarte ciudat. Se întâmplă multe lucruri rele. Se întâmplă și lucruri bune”, a spus președintele SUA, fără a detalia la ce se referă. Washington, poziție ambiguă Afirmațiile sale vin pe fondul criticilor internaționale privind poziția ambiguă a Washingtonului față de sprijinul militar acordat Kievului. Potrivit Financial Times, Trump ar fi declarat în weekend că linia frontului ar trebui înghețată pentru a pune capăt conflictului, chiar dacă acest lucru ar însemna divizarea regiunii estice Donbas. Publicația, care citează surse anonime, afirmă că liderul american l-ar fi îndemnat pe Volodimir Zelenski, în timpul întâlnirii lor de vineri la Washington, să renunțe la întregul Donbas pentru a opri războiul. O astfel de mișcare ar reprezenta o victorie strategică pentru Vladimir Putin, care ar atinge astfel unul dintre principalele sale obiective din invazia lansată în februarie 2022. Trump neagă că i-ar fi cerut lui Zelenski să cedeze teritorii Rusiei Întrebat duminică de jurnaliști dacă i-a sugerat președintelui ucrainean să cedeze Donbasul Rusiei, Trump a răspuns ferm: „Nu. Nu am discutat niciodată despre asta.” Cu toate acestea, într-un interviu acordat postului Fox News, liderul american a spus că președintele rus „va lua ceva”, sugerând că o parte din teritoriile ocupate de Rusia vor rămâne, cel puțin temporar, sub controlul Moscovei. „Putin are o mulțime de proprietăți” În același interviu, Trump a descris regiunile ocupate de Rusia în Ucraina drept „proprietăți”, folosind o formulare care a stârnit critici în mediul diplomatic. „Adică, s-au luptat, și el are o mulțime de proprietăți”, a spus liderul de la Casa Albă, referindu-se la teritoriile capturate de armata rusă. Trump, posibilă întâlnire cu Vladimir Putin la Budapesta Donald Trump se pregătește pentru o posibilă întâlnire cu președintele rus Vladimir Putin, care ar putea avea loc la Budapesta. O asemenea întrevedere, dacă se va concretiza, ar fi prima între cei doi lideri de la revenirea lui Trump la Casa Albă și ar putea marca o schimbare de ton în politica externă americană privind războiul din Ucraina.

Tornadă în nordul Franțe (sursa: X/Reed Timmer, PhD)
Internațional

Tornadă devastatoare lângă Paris: o persoană a murit, mai mulți răniți în stare gravă

O tornadă bruscă și extrem de violentă a lovit luni după-amiază mai multe localități situate la nord de Paris, provocând moartea unui tânăr de 23 de ani și rănirea gravă a altor patru persoane. Tornadă în nordul Franței Autoritățile franceze au confirmat că fenomenul a afectat cel puțin zece comune din departamentul Val-d’Oise, printre care orașul Ermont, aflat la aproximativ 21 de kilometri de capitală. Citește și: ANALIZĂ Cum a ajuns CCR să blocheze și să sfideze România: răspunderea PSD și PNL „A fost un episod de vânt puternic, brusc și violent, localizat într-o zonă restrânsă, care a avut loc la ora 17:50”, a declarat prefectul Philippe Court, evocând „un fel de mini-tornadă” ce a traversat mai multe localități. Un mort și mai mulți răniți Tragedia s-a produs pe un șantier din Ermont, unde rafalele violente au doborât trei macarale, potrivit procurorului din Pontoise, Guirec Le Bras. „Sunt zece victime, dintre care una decedată – un bărbat de 23 de ani, angajat al firmei de construcții aflată pe șantier”, a precizat procurorul. Prefectura a anunțat că patru persoane se află „în stare de urgență absolută”, iar alte cinci „în stare de urgență relativă”. Mai multe acoperișuri au fost smulse, iar clădirile din zonă au suferit pagube importante. Imagini dramatice: macaralele se prăbușesc una după alta Clipuri video publicate pe rețeaua X (fostul Twitter) arată momentul în care cele trei macarale se prăbușesc în câteva secunde, una după alta, sub forța vântului. Unul dintre utilaje a căzut peste un centru medico-social, din fericire fără a provoca victime, iar o altă macara s-a prăbușit peste o clădire rezidențială, a declarat prefectul Philippe Court. Ministrul de Interne: „Un episod de o intensitate rară” Ministrul francez de Interne, Laurent Nunez, a confirmat pe platforma X că este vorba despre „un episod de tornadă brusc și de o intensitate rară”, adăugând că autoritățile locale sunt mobilizate pentru sprijinirea sinistraților și evaluarea pagubelor. Pentru gestionarea situației, autoritățile au mobilizat aproximativ 80 de pompieri, 50 de polițiști și 20 de membri ai Serviciului de urgență medicală (SAMU). Aceștia au intervenit pentru salvarea persoanelor blocate, securizarea clădirilor afectate și degajarea infrastructurii. Ancheta privind circumstanțele exacte ale incidentului este în desfășurare, iar observatorii meteo analizează caracteristicile tornadei, considerată una dintre cele mai puternice produse în regiunea pariziană în ultimii ani.

Trump demolează o parte din Casa Albă (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump demolează o parte din Casa Albă: vrea o sală de bal de 250 de milioane de dolari

O parte a Casei Albe a fost demolată luni pentru a face loc viitoarei săli de bal a președintelui SUA, Donald Trump. Proiectul marchează începutul unuia dintre cele mai ample șantiere desfășurate la celebra reședință prezidențială din ultimul secol. „Va fi grandioasă și magnifică” „Sunt încântat să anunţ că au început lucrările la Casa Albă pentru a construi noua, grandioasa şi magnifica sală de bal”, a scris Donald Trump pe platforma sa Truth Social. Citește și: ANALIZĂ Cum a ajuns CCR să blocheze și să sfideze România: răspunderea PSD și PNL Noua construcție, estimată la 250 de milioane de dolari, va avea o suprafață de peste 8.000 de metri pătrați și o capacitate de până la 1.000 de persoane. Potrivit liderului de la Washington, sala va fi destinată dineurilor fastuoase oferite șefilor de stat străini și altor evenimente oficiale de amploare. Sala de bal va înlocui aripa de est a Casei Albe Conform planurilor prezentate, noua clădire impunătoare, cu ferestre mari și arhitectură monumentală, va fi ridicată pe locul actualei East Wing, aripa unde se află tradițional birourile Primei Doamne. Trump a declarat că aripa este „pe cale de a fi complet modernizată” și că va fi „mai frumoasă ca niciodată când va fi finalizată”. Finanțare privată de la „patrioți generoși” și corporații gigant Președintele a subliniat că proiectul va fi finanțat exclusiv din fonduri private, venite de la „patrioți generoși și companii superbe”. Săptămâna trecută, Trump a organizat un dineu la Casa Albă pentru a le mulțumi donatorilor, printre care s-au aflat miliardari și reprezentanți ai unor companii de top precum Amazon, Apple, Meta, Google, Microsoft, Palantir și gigantul din industria apărării Lockheed Martin. Mar-a-Lago, inspirația pentru noul decor prezidențial De la revenirea sa la putere, Donald Trump s-a inspirat din luxoasa sa reședință din Florida, Mar-a-Lago, pentru a remodela Casa Albă. Biroul Oval a fost redecorat cu ornamente aurite, iar două steaguri americane uriașe au fost instalate pe peluzele din fața clădirii, într-un stil caracteristic magnatului imobiliar devenit președinte. O clădire istorică în transformare Casa Albă, reședința și locul de muncă al președinților Statelor Unite încă din anul 1800, a fost locuită pentru prima dată de John Adams, al doilea președinte al Americii. Proiectul lui Donald Trump reprezintă cea mai amplă intervenție asupra clădirii din ultimii o sută de ani și promite să schimbe semnificativ aspectul simbolului puterii americane.

Bulgaria oferă culoar aerian pentru Putin (sursa: Facebook/Georg Georgiev)
Internațional

Bulgaria ar putea permite avionului lui Putin să survoleze teritoriul său pentru întâlnirea cu Trump

Avionul preşedintelui rus Vladimir Putin, care urmează să-l transporte pe liderul de la Kremlin la Budapesta pentru o posibilă întâlnire cu preşedintele american Donald Trump, ar putea primi autorizaţie specială de survol a spaţiului aerian bulgar. Bulgaria ia în calcul o excepţie pentru un zbor „al păcii” Informaţia a fost confirmată de ministrul bulgar de externe, Georg Georgiev, în marja reuniunii miniştrilor de externe ai Uniunii Europene de la Luxemburg. Citește și: ANALIZĂ Cum a ajuns CCR să blocheze și să sfideze România: răspunderea PSD și PNL Potrivit presei bulgare, nu există informații că Moscova ar fi făcut o solicitare oficială în acest sens. „Dacă se depun eforturi pentru a obţine pacea, iar condiţia pentru aceasta este să aibă loc o întâlnire, atunci cel mai logic lucru este ca o astfel de întâlnire să fie facilitată într-un mod realizabil”, a declarat Georgiev, sugerând că Sofia ar putea face o excepţie temporară de la interdicţia impusă zborurilor ruseşti. Aceasta ar fi prima încercare a lui Putin de a vizita capitala unei țări din Uniunea Europeană de la începutul invaziei din februarie 2022. Avionul președintelui rus are interdicție de zbor și deasupra Statelor Unite, dar în vara anului 2025 a primit o autorizație specială pentru a ateriza în Alaska, pentru ca acolo să poată avea loc prima întâlnire dintre Vladimir Putin și Donald Trump de la începutul războiului. Posibile rute de zbor: peste Marea Neagră sau prin Belarus O rută directă între Moscova şi Budapesta ar presupune traversarea Mării Negre, Bulgariei şi Serbiei, însă spaţiul aerian bulgar este închis avioanelor ruseşti de peste doi ani. Alte opţiuni includ rute mai lungi şi mai costisitoare, precum cea prin Belarus şi Polonia sau prin Marea Baltică, Germania şi Republica Cehă. Totuşi, o eventuală autorizare specială din partea Sofiei ar scurta semnificativ traseul şi ar facilita întâlnirea ruso-americană planificată la Budapesta. Trump anunţă pe Truth Social o posibilă întâlnire cu Putin Donald Trump a confirmat, joi, pe platforma Truth Social, că echipele de consilieri de nivel înalt lucrează la organizarea unei întâlniri cu Vladimir Putin. „Preşedintele Putin şi cu mine ne vom întâlni apoi într-un loc convenit, la Budapesta, în Ungaria, pentru a vedea dacă putem pune capăt acestui război 'lipsit de glorie', dintre Rusia şi Ucraina”, a scris Trump, fără a oferi o dată exactă a întrevederii. Budapesta, posibil centru diplomatic între Est şi Vest O eventuală întâlnire Trump–Putin la Budapesta ar transforma capitala ungară într-un nou pol al diplomaţiei internaţionale, în condiţiile în care premierul Viktor Orbán menţine relaţii apropiate cu Moscova, dar şi un dialog constant cu Washingtonul. Această iniţiativă ar putea marca prima interacţiune directă dintre liderii american şi rus de la începutul invaziei Ucrainei, într-un moment în care negocierile de pace par blocate, iar tensiunile geopolitice din regiune ating noi cote.

Londra autorizează doborârea dronelor suspecte (sursa: Facebook/John Healey)
Internațional

Guvernul britanic dă undă verde armatei să doboare dronele rusești suspecte

Guvernul britanic a decis să acorde forțelor armate dreptul de a doborî dronele neidentificate care survolează bazele militare. Măsura vine pe fondul unei creșteri alarmante a numărului de drone suspecte observate în spațiul aerian al mai multor țări europene în ultimele săptămâni. Măsura anunțată de ministrul britanic al apărării, John Healey Într-un discurs programat luni seara, extrase din care au fost publicate în avans, ministrul apărării John Healey a precizat că noile reglementări vor permite „doborârea dronelor neidentificate deasupra siturilor militare britanice”. Citește și: ANALIZĂ Cum a ajuns CCR să blocheze și să sfideze România: răspunderea PSD și PNL „Vom face întotdeauna tot ce este necesar pentru a proteja poporul britanic”, a declarat Healey, subliniind că siguranța națională rămâne o prioritate absolută pentru guvernul de la Londra. Incidentul din München, semnal de alarmă pentru Europa Anunțul Londrei vine după o serie de incursiuni ale dronelor în spațiul aerian al unor state europene, inclusiv Polonia, Danemarca și Germania. Activitatea aeroportului din München a fost paralizată timp de 48 de ore din cauza unor astfel de aparate de zbor neidentificate, care au fost atribuite dronelor rusești. Potrivit aliaților europeni ai Kievului, Moscova ar testa sistemele de apărare aeriană ale NATO, într-o strategie de escaladare a tensiunilor în Europa. Schimbare majoră în protocolul militar britanic Până acum, armata britanică era autorizată doar să devieze sau să bruieze dronele suspecte, intervenind fizic asupra lor doar în circumstanțe extreme. Noile reguli oferă libertate de acțiune totală în cazul dronelor care amenință securitatea națională, permițând doborârea acestora imediat ce sunt identificate ca pericol. Dronelor necunoscute, tot mai frecvente deasupra bazelor americane din Marea Britanie În 2024, mai multe baze aeriene britanice folosite de forțele americane au raportat prezența unor drone de origine necunoscută. O anchetă comună a fost lansată de armatele Statelor Unite și Regatului Unit, însă până în prezent nu au fost comunicate rezultate concrete privind proveniența aparatelor. Aceste baze, precum cea de la Lakenheath (estul Angliei), sunt de importanță strategică pentru forțele americane, care au desfășurat aici avioane de vânătoare F-22A după bombardamentele SUA asupra siturilor nucleare iraniene, din iunie. Europa se pregătește de o nouă eră a apărării anti-drone Confruntată cu amenințarea tot mai mare a dronelor, Comisia Europeană a anunțat, în octombrie, planuri pentru construirea unui „zid anti-drone” la nivel continental. De asemenea, Germania a permis, la începutul lunii octombrie, poliției federale să doboare dronele care reprezintă un risc pentru securitatea națională.

Olanda limitează schimbul de informații cu SUA (sursa: Facebook/Ministerie van Defensie)
Internațional

Serviciile de informaţii olandeze limitează cooperarea cu SUA

Pentru prima dată, serviciile de informaţii olandeze au recunoscut public că transmit mai puţine informaţii către partenerii americani, în special către CIA şi NSA. Motivul: îngrijorările privind politizarea informaţiilor şi posibilele încălcări ale drepturilor omului în timpul administraţiei preşedintelui Donald Trump, potrivit unui interviu publicat de cotidianul Volkskrant. Olanda, mai prudentă în colaborarea cu CIA şi NSA Directorul AIVD (Serviciul General de Informaţii şi Securitate), Erik Akerboom, şi şeful serviciului militar de informaţii MIVD, Peter Reesink, au confirmat în interviu că Olanda a devenit mai selectivă în partajarea informaţiilor sensibile cu partenerii americani. Citește și: ANALIZĂ Cum a ajuns CCR să blocheze și să sfideze România: răspunderea PSD și PNL „Într-adevăr, uneori nu mai comunicăm anumite lucruri”, a recunoscut Reesink. La rândul său, Akerboom a declarat că „decidem de la caz la caz dacă împărtăşim sau nu informaţii”. Cei doi oficiali au subliniat că relațiile cu SUA rămân funcționale și cordiale, dar că evaluarea fiecărui schimb de informații este acum obligatorie pentru a preveni eventuale abuzuri politice sau încălcări ale drepturilor fundamentale ale omului. „Suntem foarte atenţi la politizarea serviciilor de informaţii” „Nu evaluăm ceea ce se întâmplă la nivel politic în SUA, dar suntem foarte atenți la politizarea serviciilor de informații și la încălcarea drepturilor omului”, a explicat Akerboom. Afirmațiile marchează o schimbare notabilă de ton în raport cu partenerul strategic american, într-un context global dominat de neîncredere și tensiuni geopolitice. Cooperarea europeană, consolidată în contextul războiului din Ucraina Pe fondul deteriorării încrederii în parteneriatul transatlantic, Țările de Jos și-au intensificat colaborarea cu serviciile europene – în special cu cele din Regatul Unit, Germania, Franţa, Polonia și țările nordice. Războiul din Ucraina și amenințarea tot mai mare din partea Rusiei au accelerat acest proces, au subliniat cei doi șefi ai serviciilor olandeze. Avertisment: crește numărul atacurilor cibernetice din Rusia și China Akerboom și Reesink au tras un semnal de alarmă privind atacurile cibernetice tot mai frecvente și sofisticate lansate de Rusia și China. Potrivit Akerboom, Rusia reușește zeci de atacuri cibernetice pe an împotriva țintelor din Olanda, vizând instituții, infrastructuri și companii strategice. China, avertizează oficialii, a devenit o „superputere cibernetică”, capabilă să rivalizeze cu Statele Unite. Beijingul, acuzat de operațiuni de spionaj asupra cetățenilor olandezi Conform datelor AIVD, serviciile chineze desfășoară „operațiuni de acces apropiat” asupra jurnaliștilor, funcționarilor și angajaților companiilor olandeze care călătoresc în China. În cadrul acestor operațiuni, dispozitivele electronice ale țintelor sunt accesate și datele extrase sunt analizate ulterior cu ajutorul inteligenței artificiale, în scop de supraveghere și control informațional.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră