sâmbătă 20 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5857 articole
Internațional

BREAKING Iranul îl umilește pe Trump: dezminte că ar negocia încetarea războiului

Iranul a respins ferm afirmațiile președintelui american Donald Trump, potrivit cărora Washingtonul și Teheranul ar fi implicate în negocieri „productive” pentru încheierea conflictului din Orientul Mijlociu.  Teheranul neagă orice contact cu administrația Trump Potrivit agențiilor iraniene de stat Fars și Tasnim, apropiate de Corpul Gardienilor Revoluției Islamice, Iranul nu are niciun fel de contact cu Donald Trump, nici direct, nici prin intermediari. Citește și: Trump anunță negocieri „productive” cu Iranul. Prețul petrolului a căzut, bursele cresc Declarațiile contrazic frontal mesajul transmis de liderul american, care susținea existența unor discuții recente între cele două părți. Trump anunță o pauză în atacuri după „discuții productive” Cu puțin timp înainte de reacția Iranului, Donald Trump a scris pe rețeaua sa Truth Social că Statele Unite vor amâna timp de cinci zile orice lovitură militară asupra infrastructurii energetice iraniene. Președintele american a motivat decizia prin existența unor „discuții foarte bune și productive” purtate în ultimele două zile, care ar viza o „încetare completă și totală a ostilităților” din Orientul Mijlociu. Această schimbare de ton vine după un ultimatum lansat anterior de Trump. Amenințări reciproce privind Strâmtoarea Ormuz Sâmbătă, liderul de la Casa Albă a avertizat că SUA ar putea ataca centralele electrice iraniene dacă Teheranul nu redeschide Strâmtoarea Ormuz în termen de 48 de ore. În replică, Iranul a amenințat cu blocarea totală a strâmtorii – un punct strategic vital pentru transportul global de petrol – și a transmis că va lovi facilitățile energetice și instalațiile de desalinizare din statele din Golf aliate cu SUA, în cazul unui atac asupra infrastructurii sale. Presiuni și semnale contradictorii: ce spun sursele iraniene Agenția Fars a citat o sursă anonimă din conducerea iraniană, potrivit căreia Donald Trump ar fi făcut un pas înapoi după ce Teheranul a transmis că va considera drept ținte toate centralele electrice din vestul Asiei. La rândul său, agenția Tasnim susține că decizia liderului american ar fi fost influențată de presiunea piețelor financiare, în contextul riscurilor majore generate de escaladarea conflictului. Oficialii iranieni au transmis că își vor continua strategia defensivă până la atingerea unui nivel suficient de descurajare, sugerând că nu vor ceda presiunilor externe.

Iranul neagă negocierile anunțate de Trump (sursa: Tasnim)
Trump anunță negocieri „productive” cu Iranul. Prețul petrolului a căzut, bursele cresc Foto: Facebook The White House
Internațional

Trump anunță negocieri „productive” cu Iranul. Prețul petrolului a căzut, bursele cresc

Președintele SUA, Donald Trump, anunță negocieri „productive” cu Iranul, rezultatul imediat fiind că prețul petrolului a căzut, iar bursele cresc. Citește și: Un fost comandant al armatei ucrainene susține că SUA nu înțelege ce dezastru ar fi un atac terestru asupra Iranului Trump anunță negocieri „productive” cu Iranul. Prețul petrolului a căzut, bursele cresc „Sunt bucuros să anunţ că Statele Unite ale Americii şi Republica Islamică Iran au avut, în ultimele două zile, discuţii foarte bune şi productive privind o soluţionare completă şi totală a ostilităţilor noastre din Orientul Mijlociu. Pe baza tonului şi naturii acestor discuţii aprofundate, detaliate şi constructive, care vor continua pe parcursul săptămânii, am dispus Departamentului Apărării să amâne toate loviturile militare împotriva centralelor electrice şi infrastructurii energetice iraniene pentru o perioadă de cinci zile, sub rezerva succesului întâlnirilor şi discuţiilor în curs”, a scris trump pe o rețea socială. Aproape imediat, prețul barilului de petrol a scăzut cu circa 20%, ajungând la 84 de dolari barilul.  Brusele au crescut între 2 și 9% și, în plus, a crescut prețul aurului și argintului.  Totuși, agenția de știri iraniană Fars, citând o sursă, declară că nu există comunicări directe sau indirecte cu Statele Unite, în ciuda declarației recente a președintelui american Donald Trump despre discuțiile „productive” cu Teheranul. De asemenea, Fars spune că Trump a retras atacurile împotriva centralelor electrice iraniene după ce Iranul a avertizat că va viza centrale electrice din Asia de Vest ca răspuns.

De teamă că oficialii Ungariei spionează pentru Putin, liderii UE înghețau discuțiile Foto: Kremlin.ru
Internațional

De teamă că oficialii Ungariei spionează pentru Putin, liderii UE înghețau discuțiile în prezența acestora

De teamă că oficialii Ungariei spionează pentru Putin, liderii UE înghețau discuțiile în prezența acestora, scrie Politico. Articolul din Politico vine după ce Washington Post a scris, în acest week-end, că guvernul lui Orbán a menținut contacte strânse cu Moscova pe tot parcursul războiului din Ucraina, iar ministrul de externe Péter Szijjártó a folosit pauzele din timpul întâlnirilor cu alte țări membre ale UE pentru a-l informa pe omologul său rus, Serghei Lavrov. Citește și: Un fost comandant al armatei ucrainene susține că SUA nu înțelege ce dezastru ar fi un atac terestru asupra Iranului De teamă că oficialii Ungariei spionează pentru Putin, liderii UE înghețau discuțiile „UE limitează fluxul de materiale confidențiale către Ungaria, iar liderii se întâlnesc în grupuri mai mici - după cum a avertizat premierul polonez Donald Tusk cu privire la suspiciunile de lungă durată că guvernul lui Viktor Orbán împărtășește informații cu Rusia. Însă nu va exista niciun răspuns oficial al UE la o nouă serie de acuzații din cauza posibilului impact asupra alegerilor maghiare din 12 aprilie, potrivit a cinci diplomați și oficiali europeni care au declarat pentru POLITICO că sunt îngrijorați de riscul ca Budapesta să scurgă informații sensibile către Kremlin”, a relatat Politico.  „Vestea că oamenii lui Orbán informează Moscova în detaliu despre ședințele Consiliului UE nu ar trebui să fie o surpriză pentru nimeni. Avem suspiciuni în această privință de mult timp. Acesta este unul dintre motivele pentru care iau cuvântul doar atunci când este strict necesar și spun doar atât cât este necesar”, a scris premierul polonez Donald Tusk, pe X/Twitter.  „Îngrijorările legate de trimiterea de informații direct către Moscova de către Ungaria au stat la baza apariției formatelor de discuții separate între lideri cu aceleași interese, în loc să se organizeze întâlniri cu toți cei 27 de membri ai UE, a declarat un  oficial guvernamental european, sub anonimat.  «În general, statele membre mai puțin loiale sunt principalul motiv pentru care cea mai mare parte a diplomației europene relevante se desfășoară acum în diferite formate mai mici - E3, E4, E7, E8, Weimar, NB8, JEF etc.», a spus oficialul. Cifrele se referă la numărul de lideri europeni din grup. Alianța de la Weimar este formată din Franța, Germania și Polonia. NB8 reprezintă cele opt țări din țările nordice și baltice. JEF este Forța Expediționară Comună a 10 națiuni din nordul Europei”, explică Politico. 

Țările cu bonduri SUA, amenințate de Iran (sursa: X/MB Ghalibaf)
Internațional

Iranul amenință să lovească țările care au cumpărat titluri de stat (bonduri) americane

Iranul a lansat o amenințare extrem de dură la adresa comunității internaționale, declarând că orice stat sau entitate care deține obligațiuni ale Trezoreriei SUA poate deveni „țintă militară legitimă”. Declarația extinde drastic aria potențialilor adversari, incluzând economii majore precum China și Japonia. Mesajul dur al liderului iranian: „Este ultimul avertisment” Anunțul a fost făcut de Mohammad Bagher Ghalibaf, președintele Parlamentului iranian și, în prezent, una dintre cele mai influente figuri ale regimului. Citește și: USR cere reducerea diurnei pentru magistrați: proiectul ajunge la vot în Senat „Obligațiunile Trezoreriei SUA sunt îmbibate în sângele iranienilor. Dacă le cumpărați, cumpărați un atac asupra sediului și activelor voastre.  Vă monitorizăm portofoliile. Acesta este ultimul avertisment.” Declarația a fost rapid remarcată pe plan internațional, inclusiv de analiști care au subliniat că amenințarea vizează, practic, „aproape toate economiile majore ale lumii”. Mohammad Bagher Ghalibaf, noul om forte al Iranului După o serie de evenimente dramatice, Ghalibaf a devenit figura centrală a puterii în Iran. Moartea liderului suprem Ali Khamenei în urma atacurilor din 28 februarie și asasinarea lui Ali Larijani pe 17 martie au lăsat un vid de putere. Noul lider suprem, Mojtaba Khamenei, nu a mai apărut public de la numirea sa, alimentând speculațiile privind rolul real al lui Ghalibaf. Analistul Arash Azizi a sintetizat situația: „Cel mai puternic om din Iran este acum, probabil, Ghalibaf.” Un profil cu influență militară și politică Cariera lui Ghalibaf confirmă această ascensiune: fost comandant al forțelor aerospațiale ale IRGC, fost șef al poliției naționale, primar al Teheranului timp de 12 ani și președinte al Parlamentului din 2020. El a coordonat deja strategii militare în conflictul recent cu Israel și a avut un rol esențial în instalarea lui Mojtaba Khamenei la conducerea statului, devenind astfel un veritabil „arhitect al puterii”. Amenințări extinse: infrastructură energetică și Strâmtoarea Hormuz În paralel cu declarațiile privind obligațiunile americane, Ghalibaf a avertizat că orice atac asupra centralelor electrice iraniene va duce la distrugerea „ireversibilă” a infrastructurii energetice din regiune. Aceste afirmații vin după ce Donald Trump ar fi acordat Iranului un ultimatum de 48 de ore pentru redeschiderea Strâmtorii Hormuz. În ceea ce privește un posibil armistițiu, poziția Teheranului rămâne fermă: „Un armistițiu devine logic doar dacă garantează că războiul nu va reîncepe, nu dacă oferă inamicului timp să-și rezolve problemele.” Escaladare periculoasă: de la baze militare la sistemul financiar global La 23 de zile de la începutul conflictului, care a provocat moartea a aproximativ 40 de oficiali iranieni de rang înalt, strategia regimului pare să se extindă rapid. Iranul nu mai vizează doar obiective militare, ci și infrastructura energetică și chiar sistemul financiar global, prin amenințarea deținătorilor de obligațiuni americane.

Ungaria, scurgere de informații către Rusia (sursa: Facebook/Szijjártó Péter)
Internațional

Budapesta a „scurs” la Moscova informații sensibile de la vârful UE, Bruxelles taie accesul Ungariei

Uniunea Europeană a început să restricționeze accesul Ungariei la informații confidențiale și să organizeze întâlniri în grupuri restrânse, pe fondul suspiciunilor că Budapesta ar transmite detalii sensibile către Rusia. Potrivit Politico, decizia vine după acuzații tot mai insistente privind comportamentul guvernului condus de Viktor Orbán. Suspiciuni vechi, confirmate public de Donald Tusk Premierul Poloniei, Donald Tusk, a declarat deschis că aceste temeri nu sunt noi și că liderii europeni sunt deja precauți în discuțiile sensibile. Citește și: USR cere reducerea diurnei pentru magistrați: proiectul ajunge la vot în Senat „Faptul că oamenii lui Orbán informează Moscova în detaliu despre reuniunile Consiliului UE nu ar trebui să surprindă pe nimeni”, a scris Tusk pe platforma X. „Avem aceste suspiciuni de mult timp. Acesta este unul dintre motivele pentru care iau cuvântul doar atunci când este strict necesar și spun doar atât cât este necesar.” Contacte directe între Budapesta și Moscova Potrivit unei investigații publicate de The Washington Post, guvernul ungar ar fi menținut legături strânse cu Rusia pe durata războiului din Ucraina. Mai mult, ministrul de externe Péter Szijjártó ar fi transmis informații omologului său rus, Sergey Lavrov, inclusiv în pauzele întâlnirilor oficiale cu alți lideri europeni. UE schimbă strategia: întâlniri în grupuri restrânse Din cauza temerilor privind scurgerile de informații, diplomații europeni au început să evite formatele complete cu toate cele 27 de state membre. „În ansamblu, statele membre mai puțin loiale sunt principalul motiv pentru care cea mai mare parte a diplomației europene relevante are loc acum în formate mai restrânse — E3, E4, E7, E8, Weimar, NB8, JEF etc.”, a declarat un oficial european sub protecția anonimatului. Ungaria, exclusă din discuții sensibile încă din 2023 Fostul ministru de externe al Lituaniei, Gabrielius Landsbergis, a confirmat că suspiciunile existau încă din 2023. „Vorbeam doar în termeni formali, iar apoi ne retrăgeam pentru a discuta fără Ungaria despre obiectivele summitului”, a explicat acesta, referindu-se la summitul NATO de la Vilnius. Reacția Budapestei: „Fake news” și „teorii conspiraționiste” Autoritățile ungare resping ferm acuzațiile. Ministrul pentru Afaceri Europene, János Bóka, a calificat informațiile drept „fake news”. La rândul său, Szijjártó a respins investigația și a acuzat presa că promovează „teorii conspiraționiste mai absurde decât orice s-a văzut până acum.” Posibile măsuri: clasificarea informațiilor Diplomații europeni iau în calcul restricționarea suplimentară a accesului la informații sensibile. „Există argumente solide pentru clasificarea informațiilor și documentelor la nivelul UE”, a declarat un diplomat. Acesta a adăugat că o astfel de măsură „ar putea descuraja scurgerile de informații și transmiterea datelor sensibile către terți.” Reacții dure: acuzații de „trădare” Liderul opoziției maghiare, Péter Magyar, a lansat acuzații extrem de grave în campania electorală. „Faptul că ministrul ungar de externe [...] a raportat rușilor aproape minut cu minut din fiecare reuniune a UE este o trădare în toată regula”, a declarat acesta. „Acest om nu și-a trădat doar propria țară, ci și Europa.” UE evită o reacție oficială înainte de alegeri În ciuda gravității acuzațiilor, Uniunea Europeană evită, pentru moment, o reacție oficială, pentru a nu influența alegerile din Ungaria programate pe 12 aprilie. Un diplomat a explicat: „Nu cred că cineva își dorește să facă ceva care ar turna gaz pe foc înainte de 12 aprilie.” Tensiuni crescute: blocajul ajutorului pentru Ucraina Situația este agravată de poziția Ungariei față de Ucraina. Viktor Orbán a refuzat recent aprobarea unui pachet de 90 de miliarde de euro destinat Kievului, provocând reacții dure în rândul liderilor europeni. „Nu ar fi deloc surprinzător dacă aceste informații se confirmă”, a declarat un diplomat european. „Ungaria a fost mult timp aliatul lui Putin în interiorul UE și continuă să saboteze securitatea europeană. Blocarea celor 90 de miliarde de euro este doar cel mai recent exemplu.”

Fost comandant al armatei ucrainene susține că SUA nu înțelege ce dezastru ar fi un atac terestru Foto: X Valeri Zalujnîi
Internațional

Un fost comandant al armatei ucrainene susține că SUA nu înțelege ce dezastru ar fi un atac terestru asupra Iranului

Un fost comandant al armatei ucrainene, Valeri Zalujnîi, acum ambasador în Ucraina, susține că SUA nu înțelege ce dezastru ar fi un atac terestru asupra Iranului: „Este foarte periculos dacă una dintre părți încearcă să verifice cum funcționează «zona de distrugere» în terenul deșertic. Va fi un dezastru”, a spus el, într-un articol din The Telegraph.  Citește și: Cea mai puternică ofensivă ucraineană din ultimii ani, cu ajutorul lui Elon Musk - WSJ. Ucraina ar fi recuperat circa 400 km pătrați Fost comandant al armatei ucrainene susține că SUA nu înțelege ce dezastru ar fi un atac terestru O zonă de distrugere creată de drone pe câmpul de luptă, adesea numită „zonă de ucidere” sau „zonă interzisă”, este o zonă intens monitorizată unde supravegherea constantă a dronelor și atacurile fac extrem de dificilă supraviețuirea trupelor, vehiculelor sau echipamentelor. Această zonă se întinde pe aproximativ 10-20 km (sau mai mult) de o parte și de alta a liniei frontului, fiind saturată cu drone FPV (first-person view), drone de recunoaștere și drone kamikaze care detectează și distrug orice mișcare. Dronele provoacă până la 80% din daunele de pe câmpul de luptă, transformând zona într-o „bătălie aeriană de negare reciprocă” mortală, unde reaprovizionarea, evacuarea sau avansarea riscă să fie atacate aproape imediat.  Acum, Zalujnîi spune că militarii SUA nici nu înțeleg acest tip de conflict și nici nu au capacitatea să intre în astfel de confruntări. El a explicat că tehnologiile moderne de război controlate de drone fac practic imposibilă prezența oamenilor pe câmpul de luptă și pot duce la consecințe catastrofale. Potrivit lui Zalujnîi, încercarea de a utiliza metode tradiționale de luptă care implică soldați în astfel de condiții este o greșeală gravă, deoarece dronele au schimbat fundamental câmpul de luptă. Fostul comandant al armatei ucrainene a menționat că doar trei țări dețin în prezent capacitatea fizică de a purta acest tip de război modern: Ucraina, Rusia și Iranul. El a subliniat că voința politică și adaptarea tehnologică permit acestor națiuni să mențină capacități de luptă care depășesc resursele lor economice sau demografice.

Justin Timberlake arestat, beat la volan (sursa: Sag Harbor Police Departament)
Internațional

VIDEO Cum a decurs arestarea lui Justin Timberlake pentru conducere sub influența alcoolului

Poliția americană a publicat imagini video cu arestarea artistului Justin Timberlake pentru conducere sub influența alcoolului, după solicitări venite din partea mai multor instituții media. Clipul surprinde interacțiunea dintre cântăreț și agenții de poliție, dar și momentele tensionate din timpul controlului. Cum a fost oprit Justin Timberlake în trafic Imaginile, furnizate de poliția din Sag Harbor (Long Island, New York), arată cum un polițist se apropie de mașina artistului și îi semnalează că a trecut pe culoarea roșie a semaforului și a efectuat un viraj brusc la stânga. Citește și: Cea mai puternică ofensivă ucraineană din ultimii ani, cu ajutorul lui Elon Musk - WSJ. Ucraina ar fi recuperat circa 400 km pătrați În dialogul surprins de camera de corp, polițistul îl întreabă dacă se află în zonă în vizită, iar Timberlake răspunde: „Da, sunt într-un turneu mondial”. Întrebat ce face mai exact, artistul oferă un răspuns vag: „Este greu de explicat (...) Sunt Justin Timberlake”. Testele de alcoolemie și reacția artistului În continuarea intervenției, cântărețul este supus mai multor teste, inclusiv etilotestului și testului de echilibru în mers. Imaginile îl arată vizibil afectat, cu privirea pierdută. „Aceste teste sunt foarte dificile”, le spune el polițiștilor. Moment tensionat: însoțitoarea încearcă să intervină Într-o altă secvență, o femeie care îl însoțea pe artist încearcă să împiedice arestarea: „Nu se poate. Îl arestaţi pe Justin Timberlake, de ce? (...). Îmi puteţi face o favoare, pentru că v-au plăcut „Bye Bye Bye” sau „SexyBack”?” Intervenția sa nu schimbă însă decizia polițiștilor. Justin Timberlake, încătușat la secție: „Am băut doar un Martini” Videoclipul îl surprinde pe artist și la secția de poliție, încătușat, în timp ce discută cu agenții: „Am băut doar un Martini”, încearcă acesta să se apere. De ce au fost făcute publice imaginile Autoritățile din Sag Harbor au transmis videoclipul către presă în urma unei cereri formulate de mai multe instituții media, în baza legii privind libertatea informației. Publicarea imaginilor a avut loc după un acord între avocații artistului și reprezentanții municipalității. Proces și acuzații privind afectarea reputației La începutul lunii martie, Justin Timberlake a dat în judecată municipalitatea din Sag Harbor, contestând publicarea imaginilor. Artistul a susținut că videoclipul îi afectează reputația și îl prezintă „într-o stare de extremă vulnerabilitate”, expunând „detalii intime ale aspectului său fizic, comportamentului, vorbirii şi conduitei”. În cele din urmă, părțile au ajuns la un acord pentru difuzarea unei versiuni editate a înregistrării. A recunoscut fapta: amendă și muncă în folosul comunității După acceptarea unui acord de recunoaștere a vinovăției, artistul a pledat vinovat în septembrie 2024 pentru conducere sub influența alcoolului. Ca urmare, Justin Timberlake a primit o amendă și 25 de ore de muncă în folosul comunității.

Netanyahu cere sprijin global împotriva Iranului (sursa: Facebook/Benjamin Netanyahu)
Internațional

Premierul Netanyahu transmite un apel către liderii lumii să se alăture războiului: Zdrobim inamicul

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a transmis un mesaj ferm în contextul escaladării conflictului cu Iranul, după ce a vizitat duminică o zonă din sudul Israelului lovită de rachete iraniene. Oficialul israelian a susținut că Israelul, alături de Statele Unite, „câștigă bătălia” și a lansat un apel către alte state să se alăture războiului. Vizită sub securitate maximă în Arad În condiții stricte de securitate, Netanyahu s-a deplasat în orașul Arad, unde o rachetă iraniană a lovit sâmbătă seara mai multe clădiri rezidențiale. Citește și: Cea mai puternică ofensivă ucraineană din ultimii ani, cu ajutorul lui Elon Musk - WSJ. Ucraina ar fi recuperat circa 400 km pătrați În urma atacului, peste 60 de persoane au fost rănite, dintre care zece se află în stare gravă. Incidentul vine la scurt timp după ce o altă rachetă a lovit zona orașului Dimona, aflat la aproximativ 30 de kilometri distanță. Dimona găzduiește cea mai importantă instalație nucleară a Israelului, ceea ce amplifică tensiunile din regiune. Atacuri în lanț: represalii după loviturile asupra Iranului Atacul iranian a fost descris drept o reacție la bombardamentele americano-israeliene care au vizat complexul nuclear de la Natanz, un punct-cheie al programului iranian de îmbogățire a uraniului. Escaladarea militară dintre cele două state marchează un nou nivel de tensiune, cu implicații majore asupra securității regionale și globale. Netanyahu: „Vom lovi regimul iranian și liderii săi” Din mijlocul dărâmăturilor din Arad, premierul israelian a transmis un mesaj fără echivoc. "Vom lovi regimul. Vom lovi Corpul Gărzilor Revoluţionare Islamice, această bandă de criminali și îi vom lovi personal, pe liderii lor, instalaţiile lor, activele lor economice". Premierul a subliniat faptul că "Israelul şi Statele Unite colaborează pentru binele lumii" și, în războiul împotriva Iranului, "câştigăm această bătălie" şi "zdrobim inamicul". Apel către comunitatea internațională Premierul israelian a cerut explicit implicarea altor țări în conflict. "A sosit momentul ca liderii celorlalte ţări să se alăture. Mă bucur să spun că văd că unii încep să meargă în această direcţie, dar este nevoie de mai mult", a declarat Netanyahu. Programul nuclear și schimbarea regimului Netanyahu a reiterat principalele obiective ale campaniei militare care vizează destructurarea completă a programului nuclear iranian și eliminarea programului de rachete balistice. De asemenea, capacitatea Iranului de a produce componente strategice va fi blocată a susținut Netanyahu, adăugând că atât Israel, cât și președintele Donald Trump urmăresc o schimbare de regim la Teheran.

Iranul nu poate lovi Europa, susține UK (sursa: Facebook/Steve Reed)
Internațional

Un ministru britanic contrazice scenariul unui atac iranian asupra Europei: Nu există nicio evaluare

Un membru al guvernului britanic, ministrul pentru locuințe Steve Reed, a respins ferm scenariul potrivit căruia Iranul ar putea lansa atacuri cu rachete balistice asupra Europei. Declarațiile vin în contextul avertismentelor recente privind raza de acțiune a arsenalului iranian. Atacul asupra bazei Diego Garcia ridică semne de întrebare Potrivit informațiilor oficiale americane, Iranul a lansat două rachete către baza americano-britanică Diego Garcia, situată în Oceanul Indian, la aproximativ 4.000 de kilometri distanță de teritoriul iranian. Citește și: Cea mai puternică ofensivă ucraineană din ultimii ani, cu ajutorul lui Elon Musk - WSJ. Ucraina ar fi recuperat circa 400 km pătrați Una dintre rachete a fost interceptată, cealaltă a căzut în ocean. Deși atacul de vineri a eșuat, acesta a pus sub semnul întrebării estimările occidentale privind raza maximă a rachetelor balistice iraniene, considerată anterior a fi de aproximativ 2.000 de kilometri. În aceste condiții, analiștii atrag atenția că, dacă Iranul dispune de astfel de rachete, acestea ar putea atinge inclusiv capitale europene precum Londra. Rachetele iraniene pot ajunge în Europa, avertizează Israel Armata israeliană a transmis un mesaj pe rețelele sociale, susținând că Iranul deține rachete „ce pot ajunge la Londra, Paris sau Berlin”. Acest avertisment a fost urmat de apelul premierului Benjamin Netanyahu către alte state de a se alătura conflictului împotriva Iranului. Londra respinge scenariul: „Nu există nicio evaluare” Ministrul britanic Steve Reed a respins categoric aceste afirmații într-un interviu acordat BBC: „Nu există nicio evaluare care să susţină ceea ce se spune” Oficialul britanic a subliniat că nu există date care să indice intenția sau capacitatea Iranului de a lovi Europa: „Nu am cunoştinţă despre absolut nicio evaluare că ei (iranienii n.red) măcar ar încerca să ţintească Europa, cu atât mai puţin că ar putea să o facă” Marea Britanie își afirmă capacitatea de apărare Chiar și în ipoteza unui astfel de atac, Reed susține că Regatul Unit este pregătit să răspundă: „Avem cea mai bună armată din lume. Suntem perfect capabili să ne protejăm ţara” Distanțare față de amenințările lui Donald Trump Într-un interviu separat pentru Sky News, ministrul britanic a comentat și declarațiile președintelui american Donald Trump, care a amenințat Iranul cu distrugerea infrastructurii energetice dacă nu redeschide Strâmtoarea Ormuz. Reed a subliniat că liderul american vorbește exclusiv în numele SUA: „Preşedintele SUA este perfect capabil să vorbească în nume propriu şi să apere ceea ce spune” Totodată, oficialul britanic a precizat poziția Londrei: „Nu vom fi atraşi în război, dar ne vom proteja propriile interese în regiune. Vom colabora cu aliaţii noştri pentru a dezescalada situaţia” Baza Akrotiri nu va fi implicată în operațiuni Guvernul britanic a anunțat că baza aeriană Akrotiri din Cipru nu va fi utilizată în operațiunile „defensive” ale SUA împotriva Iranului. Decizia a fost comunicată după o discuție între premierul britanic Keir Starmer și președintele Ciprului, Nikos Christodoulides. De menționat că un hangar al acestei baze a fost lovit anterior, pe 2 martie, de o dronă iraniană. În schimb, Londra a autorizat anterior utilizarea bazei Fairford din Anglia și a facilităților de pe insula Diego Garcia pentru operațiuni descrise drept „defensive” împotriva unor ținte militare iraniene.

F-35 american lovit de Iran, manipulare AI (sursa: IRNA)
Internațional

Filmul „doborârii” unui F-35 american, probabil creat integral sau doar editat cu AI

Un videoclip distribuit de presa de stat iraniană, care ar pretinde că arată un avion american F-35 lovit de apărarea antiaeriană iraniană, ridică semne serioase de întrebare privind autenticitatea sa. Potrivit FlightGlobal, imaginile ar putea fi manipulate sau chiar generate cu ajutorul inteligenței artificiale. Ce ar arăta imaginile: o presupusă lovitură asupra unui F-35 Înregistrarea, publicată pe 19 martie, prezintă un avion Lockheed Martin F-35 Lightning II în zbor, urmărit de un senzor termic. Citește și: Cea mai puternică ofensivă ucraineană din ultimii ani, cu ajutorul lui Elon Musk - WSJ. Ucraina ar fi recuperat circa 400 km pătrați La un moment dat, un proiectil se apropie din partea inferioară și explodează în apropierea aeronavei. După explozie, imaginile arată o modificare a jetului motorului și o posibilă scurgere de gaz sau combustibil, sugerând o avarie cauzată de schije. Contextul incidentului: o urgență confirmată de SUA Imaginile au apărut la scurt timp după ce United States Central Command a confirmat că un F-35 american a avut o urgență în zbor în timpul unei misiuni de luptă deasupra Iranului, în aceeași zi. Aeronava a aterizat în siguranță, iar pilotul se afla în stare stabilă. Cu toate acestea, Pentagonul nu a confirmat că incidentul ar fi fost cauzat de foc inamic și nu a oferit detalii despre natura problemei tehnice. Analiza tehnică: indicii clare de manipulare digitală Analiza realizată de FlightGlobal a identificat mai multe inconsistențe în videoclip, care ar putea indica o manipulare digitală: reprezentarea nerealistă a temperaturii pe suprafața avionului modul suspect în care este redat proiectilul profilul neobișnuit al exploziei Experții au remarcat și o urmărire „perfect stabilă” a țintei de către senzorul termic, lucru considerat improbabil în condiții reale. Inteligența artificială confirmă suspiciunile Pentru o verificare suplimentară, cadre din videoclip au fost analizate cu ajutorul unor modele AI avansate, inclusiv Claude și Gemini. Concluziile au fost similare. Claude a catalogat imaginile drept „probabil neautentice”. Gemini a descris videoclipul ca fiind „aproape sigur o fabricație propagandistică”. Ambele sisteme au semnalat probleme precum: efecte termice nerealiste în momentul exploziei urmărirea neîntreruptă a țintei în condiții în care imaginea ar fi trebuit să fie afectată forme „prea perfecte” ale undei de explozie Diferențe față de imagini reale în infraroșu Experții au comparat videoclipul iranian cu imagini autentice captate de Teledyne FLIR, care arată cum ar trebui să arate un F-35 în infraroșu. În realitate, zonele cele mai fierbinți sunt marginea aripilor și duza motorului, iar restul fuselajului prezintă variații de temperatură. În videoclipul iranian, însă, avionul apare aproape uniform alb, ceea ce ridică semne de întrebare. Posibile scenarii: între propagandă și realitate Deși există numeroase indicii de manipulare, experții nu exclud complet posibilitatea unui incident real. Iran ar fi putut lovi avionul, dar fără dovezi video, creând ulterior imaginile. Incidentul ar fi putut fi complet fictiv, bazat pe informații din presă. Videoclipul ar putea fi autentic, dar realizat cu echipamente de calitate foarte slabă. Propaganda în era AI: un fenomen în creștere Cazul evidențiază un fenomen tot mai prezent în conflictele moderne: utilizarea imaginilor manipulate pentru influențarea opiniei publice. Tehnologiile bazate pe inteligență artificială fac din ce în ce mai ușoară crearea de conținut fals credibil, iar astfel de materiale au fost deja observate și în alte conflicte recente. În lipsa unor confirmări oficiale suplimentare din partea autorităților americane, autenticitatea incidentului rămâne incertă, iar videoclipul continuă să fie privit cu scepticism de experți.

Explozie în Istanbul, două clădiri prăbușite (sursa: hurriet.com.tr)
Internațional

Explozie în Istanbul: două clădiri s-au prăbușit în cartierul Fatih. Mai multe persoane, prinse sub dărâmături

O explozie puternică produsă duminică, 22 martie 2026, în cartierul Fatih din Istanbul a dus la prăbușirea a două clădiri. Autoritățile au intervenit de urgență, iar operațiunile de salvare continuă pentru persoanele rămase sub dărâmături. Deflagrație provocată, cel mai probabil, de o scurgere de gaz Potrivit autorităților din Istanbul, explozia a avut loc în jurul orei 12:00, pe strada Ebe din cartierul Ayvansaray. Citește și: Cea mai puternică ofensivă ucraineană din ultimii ani, cu ajutorul lui Elon Musk - WSJ. Ucraina ar fi recuperat circa 400 km pătrați Primele evaluări indică faptul că deflagrația ar fi fost cauzată de o acumulare de gaze naturale. În urma exploziei, două clădiri alipite s-au prăbușit, iar mai multe persoane au fost surprinse sub dărâmături. Intervenție masivă a echipelor de salvare La locul incidentului au fost mobilizate rapid echipe de pompieri, poliție, ambulanță și intervenție în caz de dezastre. Salvatorii au început imediat căutările pentru a găsi supraviețuitori sub ruine. Până în prezent, nouă persoane au fost scoase în viață de sub dărâmături și transportate la spital pentru îngrijiri medicale. Printre răniți se află și un copil, conform informațiilor preliminare. Două persoane, încă dispărute sub dărâmături Autoritățile au confirmat că, la ora 15:00, două persoane erau încă prinse sub ruine, iar echipele de intervenție continuă operațiunile de căutare și salvare. Anterior, bilanțul indicase un număr mai mic de persoane surprinse de prăbușire, însă pe măsură ce intervenția a avansat, datele au fost actualizate. Starea răniților: fără pericol vital Guvernatorul Istanbulului, Davut Gül, a declarat că persoanele rănite nu sunt în stare critică și nu există, în acest moment, victime în pericol de moarte. „Prioritatea noastră este salvarea tuturor cetățenilor și acordarea de îngrijiri medicale celor răniți”, a transmis acesta. Autoritățile monitorizează situația Ministerul Sănătății a anunțat că persoanele rănite primesc tratament în spitale, iar echipele medicale sunt în continuare mobilizate la fața locului. Totodată, Ministerul de Interne a precizat că situația este monitorizată îndeaproape, iar operațiunile de salvare sunt coordonate la cel mai înalt nivel. Reprezentanți ai autorităților au transmis mesaje de susținere pentru victime și familiile acestora, mulțumind echipelor de intervenție pentru eforturile depuse. Operațiunile de salvare continuă, iar autoritățile speră ca persoanele rămase sub dărâmături să fie găsite în viață.

Atentat înscenat de Rusia asupra lui Orbán (sursa: Facebook/Orbán Viktor)
Internațional

Simulare de tentativă de asasinat asupra lui Orbán, propunerea rușilor înainte de alegeri

Serviciile de informații ruse ar fi analizat posibilitatea înscenării unei tentative de asasinat împotriva premierului ungar Viktor Orbán, pentru a-i crește popularitatea înaintea alegerilor parlamentare decisive din aprilie, potrivit unei investigații publicate de The Washington Post. Informațiile provin dintr-un document intern atribuit serviciilor de spionaj ruse, care ar fi fost autentificat de o agenție europeană de informații. Planul SVR: manipularea emoțională a electoratului Raportul aparține Serviciul de Informații Externe al Rusiei și ar conține o strategie menită să „schimbe radical paradigma campaniei electorale” din Ungaria. Citește și: Un sondaj Pieleanu/Avangarde, distribuit de Agerpres, sugerează o neîncredere masivă în guvernul Bolojan Potrivit documentului, o tentativă de asasinat regizată ar putea muta atenția publică de la problemele socio-economice către teme emoționale, precum securitatea națională și stabilitatea politică. Scopul ar fi fost consolidarea imaginii lui Viktor Orbán ca lider capabil să protejeze statul într-un context de criză. Reacția Kremlinului: acuzații de „dezinformare” Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a respins informațiile, calificând documentul drept „dezinformare”. De asemenea, SVR nu a oferit un punct de vedere oficial în legătură cu aceste dezvăluiri. Nu este clar nici dacă propunerea ar fi ajuns la niveluri superioare ale conducerii ruse. Susținere indirectă pentru Orbán: campanii online pro-Kremlin Potrivit unor oficiali europeni din domeniul securității, Rusia ar fi sprijinit indirect campania lui Orbán prin acțiuni în mediul online. Acestea ar fi inclus campanii pe rețelele sociale, menite să transmită ideea că liderul ungar este singurul capabil să apere suveranitatea țării. Alegeri decisive în Ungaria: Orbán, în scădere în sondaje Documentul SVR ar fi fost elaborat pe fondul unei scăderi a popularității lui Viktor Orbán în sondaje. Alegerile parlamentare din aprilie se anunță cruciale, partidul său, Fidesz, riscând să piardă în fața formațiunii Tisza, condusă de rivalul conservator Peter Magyar. Orbán acuză interferențe externe în alegeri Premierul ungar a reacționat public, acuzând Uniunea Europeană și Ucraina că încearcă să influențeze alegerile din 12 aprilie pentru a-i înlătura guvernul. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei reuniuni a liderilor ultraconservatori la Budapesta. Tensiuni geopolitice: Ungaria, între UE, Rusia și SUA Viktor Orbán este considerat un aliat important al Moscovei în interiorul structurilor occidentale, precum NATO și Uniunea Europeană. În același timp, liderul ungar este perceput ca apropiat de administrația americană condusă de Donald Trump. În plan extern, Orbán continuă să blocheze anumite inițiative europene, inclusiv un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, invocând interesele energetice ale Ungariei legate de petrolul rusesc livrat prin conducta Drujba.

Rachetele Iranului pot lovi capitale europene (sursa: IDF)
Internațional

Rachetele iraniene pot ajunge la Berlin, Paris sau Roma, avertizează Israelul

Șeful Statului Major General israelian, Eyal Zamir, a declarat că un atac recent al Iranului asupra unei baze americano-britanice demonstrează extinderea periculoasă a razei de acțiune a rachetelor Teheranului. Potrivit acestuia, nu doar Orientul Mijlociu este vizat, ci și Europa, inclusiv capitale precum Berlin, Paris sau Roma. Rachetă intercontinentală lansată spre Diego Garcia Generalul israelian a precizat că Iranul a lansat o rachetă balistică intercontinentală în două trepte, cu o rază de aproximativ 4.000 de kilometri, către baza militară de pe Diego Garcia. Citește și: Un sondaj Pieleanu/Avangarde, distribuit de Agerpres, sugerează o neîncredere masivă în guvernul Bolojan Această bază strategică, utilizată de forțele SUA și ale Marii Britanii, a fost ținta unui atac care ridică semne de întrebare privind capacitățile militare ale Iranului. Europa, în raza directă de amenințare Declarațiile lui Eyal Zamir subliniază o schimbare majoră în evaluarea riscurilor globale. „Astfel de rachete nu sunt destinate să lovească Israelul. Raza lor de acțiune ajunge până în capitalele europene – Berlin, Paris și Roma se află toate în raza de amenințare directă”, a avertizat oficialul israelian. Israel: „Suntem la jumătatea drumului” în ofensivă După trei săptămâni de conflict, Israelul susține că a slăbit regimul iranian, dar că operațiunile militare sunt departe de a se fi încheiat. Generalul Zamir a afirmat că armata israeliană se află „la jumătatea drumului” și a avertizat că ofensiva va continua inclusiv în perioada Paștelui evreiesc, una dintre cele mai importante sărbători religioase. Iranul răspunde: noi atacuri și strategii avansate De partea cealaltă, Iranul adoptă o poziție sfidătoare. Potrivit televiziunii de stat IRIB, serviciile de informații ale Gardienii Revoluției Islamice au analizat „punctele vulnerabile ale inamicului” și pregătesc un nou val de atacuri. Oficialii iranieni au anunțat utilizarea unor strategii noi și a unor sisteme militare mai avansate în eventuale operațiuni viitoare. Mesajul Teheranului: „Lumea va deveni multipolară” Ali Akbar Velayati, consilier al liderului suprem iranian, a criticat declarațiile SUA și Israelului privind victoria în conflict. Acesta a afirmat că discursurile despre succes militar sunt mai degrabă o încercare de auto-convingere și a susținut că ordinea mondială se va schimba după război. „Lumea va deveni multipolară, iar Iranul va fi axa principală a polului islamic”, a declarat Velayati.

Trump, bucuros de moartea lui Robert Mueller (sursa: NBC News)
Internațional

Trump se bucură de moartea lui Robert Mueller, procurorul care l-a anchetat pentru legături cu Rusia

Fostul procuror special Robert Mueller, cunoscut pentru investigarea presupuselor legături dintre Rusia și campania lui Donald Trump, a murit la vârsta de 81 de ani. Decesul său a fost confirmat de familie și relatat de publicații internaționale. Reacția președintelui american Donald Trump a generat însă un val de controverse, după un mesaj publicat pe rețeaua sa socială. Declarația lui Trump: „Sunt încântat că a murit” La scurt timp după anunțul decesului, Donald Trump a transmis un mesaj pe Truth Social, în care și-a exprimat satisfacția față de moartea fostului procuror. Citește și: Un sondaj Pieleanu/Avangarde, distribuit de Agerpres, sugerează o neîncredere masivă în guvernul Bolojan „Robert Mueller tocmai a murit. Bine. Sunt încântat că a murit. Nu va mai putea face rău celor nevinovați”, a scris liderul american. Declarația a fost rapid criticată în spațiul public, fiind considerată de mulți drept lipsită de decență în contextul dispariției unei personalități publice. Cine a fost Robert Mueller Robert Mueller a fost una dintre cele mai influente figuri din sistemul judiciar american. A condus Federal Bureau of Investigation între 2001 și 2013, perioadă marcată de provocări majore în securitatea națională. În 2017, a fost numit procuror special pentru a investiga ingerințele Rusiei în alegerile prezidențiale din SUA din 2016. Ancheta rusă care a marcat mandatul lui Trump Timp de aproape doi ani, Mueller a coordonat o investigație amplă privind posibilele legături dintre Moscova și echipa de campanie a lui Donald Trump. Raportul final, publicat în aprilie 2019 și întins pe peste 400 de pagini, a confirmat eforturile Rusiei de a influența alegerile în favoarea lui Trump, dar nu a identificat dovezi clare ale unui complot între cele două părți. Ancheta a avut un impact major asupra începutului primului mandat prezidențial al liderului republican. O figură discretă, dar influentă Cunoscut pentru stilul său rezervat și profesionalismul riguros, Robert Mueller a evitat expunerea publică și a condus ancheta într-un climat de maximă discreție. Moartea sa marchează dispariția unei figuri-cheie din istoria recentă a justiției americane, dar și reaprinde tensiunile politice legate de unul dintre cele mai controversate episoade din politica SUA.

Iranul lovește Dimona, oraș cu miză nucleară (sursa: Israel Defense Forces)
Internațional

Cel mai grav atac iranian asupra Israelului: două rachete balistice au ocolit antiaeriana și au lovit în apropierea unei instalații nucleare

Peste 150 de persoane au fost rănite, dintre care 11 grav, în urma unor atacuri cu rachete lansate de Iran asupra orașelor Dimona și Arad din sudul Israelului. Incidentul a avut loc după ce sistemele de apărare aeriană israeliene nu au reușit să intercepteze cel puțin două rachete balistice. Printre victime se numără doi copii în stare gravă, în contextul în care atacurile ar fi vizat o instalație de cercetare nucleară din apropierea orașului Dimona. Ținte sensibile: instalația nucleară din apropierea Dimona Potrivit presei de stat iraniene, loviturile au vizat o facilitate nucleară aflată la aproximativ 10 kilometri de Dimona, cunoscută drept Shimon Peres Negev Nuclear Research Center. Citește și: Un sondaj Pieleanu/Avangarde, distribuit de Agerpres, sugerează o neîncredere masivă în guvernul Bolojan Iranul susține că atacul reprezintă o reacție la un presupus raid american asupra instalației de îmbogățire a uraniului de la Natanz, acuzații respinse de armata israeliană. Copii răniți grav și zeci de victime Printre răniții grav se află un băiat de 12 ani, rănit de schije în Dimona, și o fetiță de 5 ani, afectată în atacul ulterior din Arad. În total, sute de persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale, majoritatea suferind răni provocate de explozie, fragmente sau în timp ce încercau să se adăpostească. De asemenea, mai multe persoane au fost tratate pentru atacuri de panică. Distrugeri majore și intervenții de urgență Atacurile au provocat distrugeri semnificative în zone rezidențiale din ambele orașe. Clădiri au fost avariate sau incendiate, iar echipele de intervenție au descris scene de „haos” și distrugere. Zeci de ambulanțe și elicoptere au fost mobilizate pentru evacuarea răniților, iar echipele de salvare au continuat căutările printre dărâmături pentru a se asigura că nu există persoane dispărute. Eșec al apărării aeriene israeliene Armata israeliană a confirmat că sistemele de apărare au fost activate, însă nu au reușit să intercepteze rachetele. Reprezentanții militari au anunțat deschiderea unei anchete pentru a determina cauzele acestui eșec, subliniind totodată că tipul de armament utilizat nu reprezintă o amenințare nouă. Reacția Israelului: „Vom lupta pe toate fronturile” Premierul Benjamin Netanyahu a descris seara atacurilor drept „foarte dificilă” și a promis continuarea operațiunilor militare împotriva inamicilor Israelului. În paralel, armata israeliană a anunțat noi atacuri aeriene asupra infrastructurii regimului iranian din Teheran. Sistemul medical, în stare de urgență Autoritățile sanitare au activat nivelul maxim de alertă, iar pacienții au fost redistribuiți între spitale pentru a face față numărului mare de victime. Oficialii au anunțat și măsuri suplimentare pentru sprijin psihologic, în special pentru locuitorii din sudul țării și pentru persoanele evacuate. Măsuri excepționale: școlile închise în toată țara Ministrul Educației a decis suspendarea cursurilor fizice la nivel național pentru două zile, ca măsură de siguranță. Decizia reflectă gravitatea situației și riscurile persistente generate de escaladarea conflictului dintre Israel, Iran și aliații acestora. AIEA cere „reținere militară maximă” Agenția Internațională pentru Energie Atomică a lansat un apel urgent la calm și responsabilitate, după atacul asupra Dimona. Potrivit agenției ONU, nu există, până în prezent, informații care să indice avarii la instalația nucleară din Negev, cunoscută drept Shimon Peres Negev Nuclear Research Center. AIEA a precizat că nu au fost înregistrate niveluri anormale de radiații în urma impactului rachetei iraniene în zonă. „Informațiile provenite de la statele din regiune indică faptul că nu s-au detectat niveluri anormale de radiații”, a transmis instituția, cu sediul la Viena. Totuși, directorul general al AIEA, Rafael Grossi, a subliniat gravitatea situației și a insistat asupra necesității evitării unor acțiuni militare în proximitatea infrastructurii nucleare. „Trebuie să se dea dovadă de reținere militară maximă, în special în apropierea infrastructurilor nucleare”, a declarat acesta.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră