vineri 17 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5830 articole
Internațional

Ucrainenii au ajuns să râdă de Armata SUA, după ce au văzut în Golful Persic

Ucrainenii au ajuns să râdă de Armata SUA, după ce au văzut în Golful Persic: „Nu înțeleg ce au făcut ei și cu ce s-au ocupat în cei patru ani de când ne luptăm”, a spus un ofițer ucrainean, citat de The Times. Militarii ucraieni trimiși să asiste țările din Golf care se confruntă cu atacurile cu drone iraniene Shahed au fost șocați de faptul că americanii folosesc rachete interceptoare de milioane de dolari.  Citește și: Cum răspund securiștii iranieni când îi sună Mossad-ul și le spune cum trebuie să se comporte În plus, ei au critat faptul că radare ultrasofisticate, care costă circa un miliard de dolari, nu au fost camuflate și au putut fi lovite de iranieni. Ucrainenii au ajuns să râdă de Armata SUA, după ce au văzut în Golful Persic Potrivit președintelui Ucrainei, Volodymyr Zelensky, în primele patru zile ale războiului din Iran, Statele Unite și aliații săi au lansat peste 800 de rachete Patriot, adică cu aproximativ 200 mai multe decât a primit Ucraina în ultimii trei ani. „Adesea, ei (Statele Unite și aliații săi – n.r.) trăgeau fără să se gândească. De exemplu, au folosit racheta Standard Missile-6 de pe o navă, o rachetă foarte bună care costă aproximativ 6 milioane de dolari, pentru a doborî o rachetă Shahed în valoare de 70.000 de dolari”, a remarcat un ofițer ucrainean. Instructorii ucraineni au subliniat, de asemenea, că aliații sunt adesea incapabili să-și ascundă corespunzător radarele scumpe de inamic. Partea ucraineană are o experiență semnificativă în acest domeniu: sistemele radar mobile își schimbă constant pozițiile, astfel încât forțele ruse sunt aproape incapabile să le lovească. Un expert ucrainean a dat un exemplu ilustrativ: doar trei drone Shahed ieftine au reușit să lovească radarul de avertizare timpurie AN/FPS-132, în valoare de aproximativ un miliard de dolari, precum și cel puțin un radar al sistemelor de apărare aeriană la altitudine mare Terminal, care costă aproximativ 300 de milioane de dolari. Potrivit acestuia, aceste obiecte erau clar vizibile pe imaginile publice a unor sateliți.  „Timp de două luni, au stat în același loc. Apoi au zburat dronele Shahed. Trei drone Shahed care costă aproximativ 70.000 de dolari fiecare. Și asta a fost tot”, a spus ofițerul ucrainean. Pe de altă parte, publicația Gulf News, deși remarcă expertiza Ucrainei, arată că și armata SUA se adaptează. „În iulie 2025, Pentagonul a prezentat un nou sistem conceput pe aceeași logică de luptă: Sistemul de atac de luptă fără pilot și cu cost redus, LUCAS. Dezvoltată de compania SpektreWorks din Arizona, drona are o lungime de 3 metri, o anvergură a aripilor de 2,4 metri și poate transporta până la 18 kg de explozibili. Cu un preț de aproximativ 35.000 de dolari pe unitate, aceasta reflectă o schimbare dramatică în achizițiile de apărare ale SUA către sisteme mai ieftine”, scrie Gulf News. Cea mai cunoscută anti-dronă ucraineană este P1-SUN, un joc de cuvinte ucrainean care face referire la forma ei falică, asemănătoare unui glonț.  Creată de SkyFall, este o dronă de mare viteză concepută pentru a decola vertical. Cu o viteză cuprinsă între 300 km/h, în mod obișnuit, și 450 km/h, conform estimărilor maxime, este una dintre cele mai rapide drone de pe piață, capabilă să doboare cele mai comune modele de Shahed-136, care zboară cu aproximativ 185 km/h.  Ea costă circa 1.000 de dolari. 

Ucrainenii au ajuns să râdă de Armata SUA, după ce au văzut în Golful Persic Foto: X CINC_AFU
Cum a reușit un marinar francez, amator de jogging, să dezvăluie localizarea portavionului de Gaulle Foto: Facebook Marine Nationale
Internațional

Cum a reușit un marinar francez, amator de jogging, să dezvăluie localizarea portavionului de Gaulle

Cum a reușit un marinar francez, amator de jogging, să dezvăluie localizarea secretă și ruta de deplasare a portavionului de Gaulle: a folosit aplicația Strava. Strava este o aplicație mobilă și platformă web populară pentru urmărirea activităților sportive, în special alergare, ciclism, drumeții și mers pe jos, folosind GPS-ul dispozitivului. Utilizatorii împărtășesc activități în fluxuri („feed”), dau „kudos” (aprecieri), comentează și concurează pe segmente de traseu virtuale.  Citește și: Cum răspund securiștii iranieni când îi sună Mossad-ul și le spune cum trebuie să se comporte Cum a reușit un marinar francez, amator de jogging, să dezvăluie localizarea portavionului de Gaulle Cotidianul francez Le Monde, care a consultat profilul public al marinarului pe această aplicaţie, a stabilit că acesta a ieşit să facă jogging, pe 13 martie, pe portavionul aflat în largul mării, la nord-vest de Cipru, şi a confirmat poziţia portavionului folosind o imagine din satelit."Cazul raportat, dacă va fi confirmat, nu este în conformitate cu reglementările actuale. Comandamentul va lua măsuri în consecinţă", a declarat Statul Major al forţelor armate franceze într-un comunicat transmis AFP.Marinarii şi militarii francezi sunt informaţi cu regularitate despre riscurile de securitate asociate dispozitivelor conectate, a menţionat el."Pentru a evita orice divulgare de informaţii referitoare la o navă, în cadrul Marinei franceze se aplică diferite niveluri de restricţii privind utilizarea dispozitivelor conectate. Aceste niveluri de restricţii sunt determinate de comandament şi sunt luate în funcţie de nivelul de ameninţare", a adăugat Statul Major.În trecut, aplicaţia Strava a fost utilizată în mod repetat pentru a localiza personalul militar în operaţiuni.În ianuarie 2018, armata americană a constatat că aceasta permitea diseminarea de informaţii privind poziţia soldaţilor în bazele din Afganistan, Irak şi Siria.În toamna anului 2024, Le Monde a reuşit să identifice localizarea gărzilor de corp ale preşedinţilor american, francez şi rus ca urmare a utilizării de către acestea a aplicaţiei Strava.Portavionul francez şi navele care îl însoţesc sunt desfăşurate în estul Mediteranei începând cu 9 martie, ca parte a unei poziţii "strict defensive" care protejează interesele Franţei şi ale aliaţilor săi, potrivit Parisului.  

Cum răspund securiștii iranieni când îi sună Mossad-ul și le spune cum trebuie să se comporte Foto: X Mossad Farsi
Internațional

Cum răspund securiștii iranieni când îi sună Mossad-ul și le spune cum trebuie să se comporte

Cum răspund securiștii iranieni când îi sună Mossad-ul și le spune cum trebuie să se comporte: „Frate, mă jur pe Coran, nu sunt inamicul tău”, arată o înregistrare difuzată de Wall Street Journal. Nu este pentru prima oară când Mossad-ul duce un război psihologic cu Gardienii Revoluției din Iran, care au primit anterior mesaje de amenințare, dacă vor continua să terorizeze populația locală. Citește și: Strategia SUA-Israel în Iran funcționează, explică un expert în securitate la Al Jazeera Însă, acum, Mossad-ul a trecut la un nou nivel: îi sună pe comandanții structurilor iraniene de securitate.  Cum răspund securiștii iranieni când îi sună Mossad-ul și le spune cum trebuie să se comporte În înregistrarea despre care scrie Wall Street Jouranl, agentul israelian spune, în farsi: „Știm totul despre tine. Ești pe lista noastră neagră și avem toate informațiile despre tine”, la care comandantul iranian răspunde: „OK”. Agentul pare să-l îndemne pe ofițer să se alăture revoltelor sau, cel puțin, să se retragă, în cazul unei mișcări împotriva regimului. „Te-am sunat pentru a te avertiza din timp că ar trebui să fii de partea poporului tău... dacă nu vei face asta, soarta ta va fi aceeași cu a liderului tău”, a spus israelianul. „Frate, jur pe Coran că nu sunt dușmanul tău”, ar fi răspuns comandantul iranian. „Sunt deja un om mort. Te rog, vino să ne ajuți.” Pe lângă apelurile telefonice, atacurile israeliene care vizează ofițerii de rând au determinat forțele să se ascundă. Se pare că atacurile fac parte dintr-o diviziune a muncii între SUA și Israel, în care prima țară vizează „puterea militară și industrială” a regimului, în timp ce cea de-a doua vizează „structurile de control intern”. Cea mai dură astfel de lovitură a avut loc pe stadionul Azadi, din Teheran. Ulterior, Israelul și-a îndreptat atenția către punctele de control și barajele rutiere individuale gestionate de membrii forței paramilitare de voluntari Basij, atacând cu flote de drone de supraveghere. După lovitura de pe stadionul Azadi, forțele iraniene de securitate au început să se ascundă în spitale.     

Ruși implicați în război, interziși în Lituania (sursa: Facebook/Władysław Kondratowicz)
Internațional

Lituania interzice accesul rușilor implicați în războiul din Ucraina: Nu e loc în Europa pentru ei

Autoritățile din Lituania au decis să interzică intrarea pe teritoriul țării pentru 268 de cetățeni ruși care au participat la războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei în februarie 2022. Măsura vine în contextul preocupărilor crescute privind securitatea regională și riscurile generate de foști combatanți implicați în conflict. Vilnius: „Amenințările pentru securitate sunt evidente” Ministrul de Interne al Lituaniei, Vladislav Kondratovic, a justificat decizia guvernului prin riscurile de securitate pe care le reprezintă acești indivizi. Citește și: EXCLUSIV Salariul unui director la monopolul RetuRO: peste 38.000 de lei net lunar. Compania, buget secret „Ameninţările pentru securitate reprezentate de foştii luptători ruşi sunt evidente. Nu le putem ignora”, a declarat oficialul. Apel pentru interdicții la nivel european Ministrul de Externe al Lituaniei, Kestutis Budrys, a susținut extinderea acestor măsuri la nivelul întregii Uniuni Europene. „Nu există niciun loc în Europa pentru criminalii care au contribuit la agresiunea şi teroarea împotriva Ucrainei”, a afirmat acesta. Budrys i-a calificat drept criminali de război pe cei implicați direct în conflict și a subliniat că aceștia ar trebui să fie interziși în întreg spațiul UE și Schengen. Măsuri similare în Estonia și presiuni din partea liderilor europeni Decizia Lituaniei se aliniază unei inițiative similare adoptate de Estonia, care a interzis la începutul anului accesul pentru peste 1.300 de cetățeni ruși implicați în război. În paralel, cancelarul german Friedrich Merz și alți șapte lideri europeni au cerut recent introducerea unei interdicții generale la nivelul Uniunii Europene pentru militarii ruși implicați în conflictul din Ucraina.

Trump amenință aliații și suspendă Jones Act (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump își amenință aliații și relaxează o lege veche de peste 100 de ani privind transportul maritim

Președintele american Donald Trump a lansat un avertisment dur la adresa aliaților SUA, sugerând că Washingtonul ar putea renunța la protejarea Strâmtorii Hormuz, una dintre cele mai importante rute energetice din lume. În paralel, administrația americană a decis să relaxeze temporar o lege veche de peste un secol pentru a reduce presiunile asupra pieței energetice. Trump, mesaj dur către aliați: „Să se descurce singuri” Donald Trump a reacționat la refuzul Germaniei și al altor state de a sprijini militar SUA în regiune, afirmând că țările care depind de Strâmtoarea Hormuz pentru transportul maritim ar putea fi lăsate să gestioneze singure situația. Citește și: EXCLUSIV Salariul unui director la monopolul RetuRO: peste 38.000 de lei net lunar. Compania, buget secret Declarația a fost publicată pe platforma Truth Social și vine pe fondul tensiunilor crescute generate de conflictul din Iran. Legea Jones, suspendată temporar pentru a stabiliza piața energiei Pentru a contracara creșterea prețurilor la energie, administrația americană a decis suspendarea temporară a Jones Act pentru o perioadă de 60 de zile. Anunțul a fost făcut de purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, care a explicat că măsura va facilita transportul resurselor energetice. „Suspendarea va permite resurselor vitale precum petrolul, gazele naturale, îngrăşămintele şi cărbunele să ajungă liber în porturile americane timp de 60 de zile”, a declarat aceasta. Leavitt a descris decizia drept „un nou pas în eforturile de contracarare a perturbărilor pe termen scurt de pe piaţa petrolieră”, generate de războiul din Iran. Ce este Jones Act și de ce este controversată Jones Act, adoptată în 1920, impune ca transportul de mărfuri între porturile americane să fie realizat exclusiv de nave sub pavilion american. Legea a fost creată pentru a proteja industria maritimă din SUA, însă criticii susțin că aceasta duce la costuri mai mari pentru transport și, implicit, la prețuri mai ridicate pentru consumatori. Numărul limitat de nave disponibile pentru transportul intern de petrol contribuie la creșterea costurilor logistice. Strâmtoarea Hormuz, blocată de conflictul din Iran Războiul din Iran a afectat grav traficul maritim prin Strâmtoarea Hormuz, o rută esențială pentru comerțul global cu petrol și gaze naturale lichefiate. Deși SUA este în prezent un exportator net de petrol, impactul asupra piețelor globale a dus la creșterea prețurilor combustibililor pe piața americană. Anterior, Karoline Leavitt a declarat că SUA nu depinde direct de această rută pentru aprovizionarea internă, însă a subliniat importanța menținerii deschise a strâmtorii: Washingtonul consideră că Strâmtoarea Hormuz trebuie să rămână funcțională „pentru piaţa globală a petrolului şi pentru a stabiliza preţurile”. Măsuri similare în trecut: precedentul Puerto Rico Nu este pentru prima dată când Donald Trump suspendă temporar Jones Act. În 2017, măsura a fost aplicată pentru a facilita livrarea ajutoarelor în Puerto Rico, după un dezastru natural. Decizia actuală vine însă într-un context geopolitic mult mai tensionat, cu implicații directe asupra piețelor energetice globale.

Israel atacă zăcământul South Pars din Iran (sursa: rogtecmagazine.com)
Internațional

Israel atacă infrastructura energetică iraniană: South Pars, cel mai mare zăcământ de gaze din lume

Un atac lansat de Israel asupra câmpului de gaze South Pars din Iran ar fi fost coordonat și aprobat de administrația americană condusă de Donald Trump, potrivit unei investigații publicate de site-ul Axios, care citează doi oficiali israelieni de rang înalt. Informația a fost confirmată și de un oficial din domeniul apărării din SUA, conform aceleiași surse. Cel mai mare câmp de gaze din lume Câmpul offshore South Pars, situat în Golful Persic și împărțit între Iran și Qatar, este cel mai mare zăcământ de gaze naturale din lume. Citește și: EXCLUSIV Salariul unui director la monopolul RetuRO: peste 38.000 de lei net lunar. Compania, buget secret Partea exploatată de Qatar este cunoscută sub numele de North Field, iar autoritățile de la Doha au reacționat dur la atac. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe din Qatar, Majed Al Ansari, a calificat lovitura drept „un pas periculos și iresponsabil”. Iranul a transmis, la rândul său, că va lua „măsuri decisive” în urma atacului. Drone americane și israeliene au lovit infrastructura energetică din Iran Potrivit presei de stat iraniene, patru unități de procesare a gazelor din sudul Iranului au fost avariate în urma unor atacuri cu drone atribuite SUA și Israelului. Țintele au fost instalații din Assaluyeh, care procesează gaze provenite din fazele 3, 4, 5 și 6 ale câmpului South Pars. Guvernatorul local, Eskandar Pasalar, a declarat că facilitățile „au fost scoase din funcțiune” pentru a limita și preveni extinderea incendiilor. Deși nu au fost raportate victime, impactul asupra producției de gaze nu a fost încă estimat oficial. Posibile efecte asupra producției și piețelor energetice Atacul ar putea duce la scăderea producției din platformele offshore conectate la instalațiile afectate, însă autoritățile nu au oferit detalii privind amploarea pierderilor. Reacția piețelor nu a întârziat: indicele olandez TTF pentru gaze a crescut cu 5% în decurs de o oră de la apariția informației contractele futures pentru petrolul Brent au înregistrat, de asemenea, creșteri South Pars asigură între 70% și 75% din producția de gaze a Iranului și este esențial pentru industria petrochimică și producția de benzină a țării. Al doilea val de atacuri asupra infrastructurii energetice iraniene Loviturile recente reprezintă al doilea val de atacuri asupra infrastructurii energetice iraniene de la începutul conflictului, declanșat pe 28 februarie. Anterior, au fost vizate depozite de petrol din Karaj, Shahran, Aghdasieh și Shahr-e Rey, în apropierea capitalei Teheran. De asemenea, rafinăria de stat din Teheran, cu o capacitate de 220.000 de barili pe zi, ar fi fost afectată, deși amploarea pagubelor nu este clară. Instalațiile din Assaluyeh, lovite și în conflictul anterior Instalațiile de procesare a gazelor din Assaluyeh nu sunt la prima lovitură. Acestea au fost vizate și în timpul conflictului de 12 zile dintre Iran și Israel din luna iunie. Atunci, o unitate din faza 14 a fost lovită, provocând incendii și perturbări ale producției. Iranul a reușit însă să reia activitatea în aproximativ două săptămâni. Riscuri majore pentru exporturile de petrol ale Iranului Escaladarea atacurilor asupra infrastructurii energetice ar putea avea consecințe majore asupra producției și exporturilor Iranului. Estimările indică faptul că până la 3,4 milioane de barili pe zi din producția de țiței și aproximativ 1,5 milioane de barili pe zi din exporturi ar putea fi afectate în cazul unor noi lovituri.

„Mr. Nobody Against Putin” criticat de Rusia (sursa: Facebook/The Academy)
Internațional

Rusia acuză documentarul Oscar despre îndoctrinare în școlile rusești: încalcă drepturile copiilor

Un documentar recent premiat cu Oscar, „Mr. Nobody Against Putin”, se află în centrul unei controverse după ce un organism oficial din Rusia a acuzat producția că ar fi folosit imagini cu minori fără acordul părinților. Filmul expune mecanismele de propagandă și îndoctrinare din școlile rusești. Acuzațiile Consiliului prezidențial pentru drepturile omului Consiliul prezidențial rus pentru drepturile omului, un organism cu rol consultativ, a anunțat că a transmis solicitări către organizatorii Premiilor Oscar și către directorul general al UNESCO. Citește și: EXCLUSIV Care este oferta „umbrelei nucleare” franceze pentru România: două avioane Rafale cu rachete nucleare Instituția cere verificarea respectării normelor etice și juridice în acordarea premiului pentru acest documentar. Potrivit reprezentanților Consiliului, filmul ar include imagini cu minori realizate fără consimțământul părinților sau al reprezentanților legali. Aceștia susțin că materialele video ar fi fost inițial filmate în scop educațional, iar utilizarea lor într-un documentar ar depăși limitele legale și morale. Mai mult, autoritățile ruse afirmă că părinții copiilor care apar în film au sesizat instituțiile competente pentru a-și apăra drepturile. Povestea din spatele filmului: un profesor devenit avertizor de integritate Documentarul are la bază înregistrările realizate de Pavel Talankine, profesor într-o școală din Karabaș, o localitate din Munții Ural. În calitate de responsabil cu filmarea evenimentelor școlare, acesta a surprins modul în care propaganda autorităților ruse s-a intensificat în rândul elevilor după declanșarea invaziei din Ucraina, la 24 februarie 2022. Opoziția sa față de război l-a determinat pe Talankine să părăsească Rusia în vara anului 2024. El a luat cu sine hard-disk-urile care conțineau imaginile filmate, acestea devenind ulterior fundamentul documentarului. Filmul, cu o durată de 90 de minute, este co-regizat de Talankine și regizorul american David Borenstein și a fost recompensat cu Oscarul pentru cel mai bun documentar. Reacția Kremlinului și tăcerea oficială În ciuda controversei generate, Kremlinul a evitat să comenteze în mod direct conținutul documentarului. Purtătorul de cuvânt al președintelui Vladimir Putin, Dmitri Peskov, a declarat că nu a vizionat filmul, evitând astfel o poziție oficială clară. De asemenea, agenția de presă rusă Ria Novosti nu a inclus documentarul în lista oficială a câștigătorilor Premiilor Oscar, publicată recent. Mesajul filmului: complicitatea tăcută și pierderea libertății La ceremonia de decernare a premiilor, regizorul David Borenstein a subliniat miza profundă a documentarului. Acesta a declarat că filmul explorează modul în care o societate își poate pierde libertatea prin gesturi aparent minore de complicitate. „Este vorba despre momentul în care nu reacționăm, când acceptăm abuzurile sau când controlul asupra mass-media devine normă”, a explicat regizorul, sugerând că tăcerea colectivă poate contribui la consolidarea unor regimuri autoritare.

Netanyahu dezminte zvonurile privind moartea sa (sursa: Facebook/Benjamin Netanyahu)
Internațional

Ca să arate că e viu, Netanyahu s-a filmat discutând cu ambasadorul american în Israel

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a respins zvonurile apărute pe rețelele sociale despre presupusa sa moarte, în contextul tensiunilor cu Iranul. Într-un videoclip publicat pe Facebook, liderul israelian apare alături de ambasadorul SUA în Israel, Mike Huckabee, confirmând că este în viață și tratând situația cu umor: „Da, Mike, da. Sunt în viaţă". Speculații virale și conținut generat cu inteligență artificială Netanyahu a reacționat și la teoriile conspiraționiste legate de videoclipuri generate cu inteligență artificială, inclusiv afirmații bizare despre aspectul său fizic. Citește și: EXCLUSIV Monopolul RetuRO, sinecură grasă pentru pile politice din toate partidele. Compania, model de opacitate În înregistrare, acesta a demonstrat în mod ironic autenticitatea imaginilor, respingând speculațiile care au devenit virale online. Războiul cu Iranul, informații contradictorii Zvonurile au fost amplificate de informații difuzate de agenția iraniană Tasnim, care a susținut că premierul ar fi fost rănit sau ucis. În paralel, armata israeliană a anunțat eliminarea unor oficiali de rang înalt din Iran, inclusiv Ali Larijani și Gholamreza Soleimani. Publicația The Jerusalem Post consideră că aceste informații fac parte dintr-o campanie de dezinformare susținută de media de stat iraniene.

Putin l-a adus în Rusia pe noul ayatollah Khamenei, ca să-l protejeze de israelieni Foto: Kremlin.ru Putin și fostul ayatollah, Ali Khamenei, la Teheran, în 2017
Internațional

Putin l-a luat în Rusia pe noul ayatollah Khamenei, ca să-l protejeze de israelieni

Putin l-a adus în Rusia pe noul ayatollah iranian Mojtaba Khamenei, ca să-l protejeze de israelieni și să-și vindece rănile, susține o publicație din Kuweit, Al-Jarida, citată de United24, un site de știri din Ucraina. Nu este prima oară când Rusia oferă protecție și tratament medical unor lideri autocrați sprijiniți de regimul de la Kremlin. Printre ei: fostul lider sirian Bashar al-Assad, fostul președinte al Ucrainei, Viktor Yanukovic, sau ex-președintele Venezuelei, Nicolas Maduro.  Citește și: EXCLUSIV Monopolul RetuRO, sinecură grasă pentru pile politice din toate partidele. Compania, model de opacitate Putin l-a adus în Rusia pe noul ayatollah Khamenei, ca să-l protejeze de israelieni „Mojtaba Khamenei, recent numit noul Lider Suprem al Iranului, ar fi fost transportat în secret la Moscova cu un avion militar rus pentru a primi îngrijiri medicale de urgență, a relatat Al-Jarida pe 16 martie. Transferul strict secret a fost considerat necesar din cauza stării grave de sănătate a lui Khamenei și a amenințărilor de securitate tot mai mari din Iran. O sursă de rang înalt apropiată Liderului Suprem a dezvăluit că acesta a suferit o operație reușită la sosirea în Rusia și se recuperează în prezent într-un spital privat situat în incinta unui palat prezidențial.  Se pare că serviciile de securitate iraniene au aprobat mutarea din cauza temerilor intense că serviciile secrete israeliene ar putea urmări medicii și specialiștii locali pentru a identifica locația lui Khamenei, în contextul declarației publice a Israelului că îl va viza pe noul lider. Transferul medical a fost propus personal de liderul rus Vladimir Putin în timpul unei convorbiri telefonice cu președintele iranian Masoud Pezeshkian. După o analiză atentă din partea oficialilor iranieni, Khamenei a fost transportat cu avionul în acea seară, însoțit de o echipă de medici iranieni care să colaboreze cu personalul medical rus. Între timp, scepticismul cu privire la capacitatea actuală de guvernare a Liderului Suprem este în creștere. O sursă iraniană apropiată taberei reformiste a declarat pentru Al-Jarida că primul mesaj oficial al lui Khamenei de la atacuri a fost probabil redactat de Ali Larijani, secretarul general al Consiliului Suprem de Securitate Națională, remarcând similitudini izbitoare cu declarațiile anterioare ale lui Larijani”, scrie United24. 

AfD cere petrol importat din Rusia (sursa: Facebook/Alice Weidel)
Internațional

Lidera extremiștilor germani AfD critică SUA și cere reluarea importurilor de energie din Rusia

Alice Weidel, lidera partidului german AfD, a criticat dur Statele Unite în contextul conflictului din Iran și a cerut reluarea livrărilor de petrol și gaze din Rusia, invocând riscurile majore pentru economia europeană și securitatea energetică. Declarațiile au fost făcute la Berlin, înaintea unei ședințe a grupului parlamentar AfD. Critici la adresa strategiei SUA în conflictul din Iran Weidel a pus sub semnul întrebării modul în care Washingtonul a gestionat intervenția militară, sugerând lipsa unui plan clar: Citește și: Încă o megainvestiție a statului într-un terminal al unui aeroport cu 2-3 zboruri pe zi: Kogălniceanu, Constanța „Faptul că acum se solicită ajutor arată că această intervenție a fost abordată fără o strategie coerentă. Aceste lucruri ar fi trebuit gândite dinainte.” Lidera AfD a reacționat astfel la apelul președintelui american Donald Trump către aliații NATO de a sprijini securizarea transporturilor de petrol prin Strâmtoarea Ormuz. AfD avertizează: NATO riscă să devină o alianță ofensivă Potrivit lui Weidel, implicarea NATO în astfel de operațiuni ar schimba natura alianței: „Ar însemna că, dacă un stat membru atacă un alt stat, ceilalți ar trebui să intervină. Consider acest lucru destul de periculos.” Aceasta a subliniat că nu există o obligație clară de sprijin în acest context și a avertizat asupra riscului transformării NATO dintr-o alianță defensivă într-una ofensivă. Lipsa unei strategii de ieșire, criticată de AfD Partidul german susține că a avertizat încă de la început asupra riscului de escaladare a conflictului. „Este evident că nici americanii nu au gândit o strategie de ieșire și nu este clar cum va evolua situația”, a declarat Weidel. Apel pentru reluarea importurilor de energie din Rusia În contextul creșterii prețurilor la energie, lidera AfD a cerut schimbări majore în politica energetică a Germaniei și a Europei. Printre măsurile propuse se numără: renunțarea la taxarea CO₂; stoparea subvențiilor pentru energia eoliană și solară; revenirea la energia nucleară; reluarea negocierilor cu Rusia pentru importurile de petrol și gaze. „Europa nu poate renunța la resursele rusești” Alice Weidel a avertizat că situația geopolitică actuală face dificilă renunțarea completă la resursele energetice rusești: „Nici economia mondială, nici Germania nu pot, pe termen lung, să renunțe la materiile prime și la energia din Rusia, în contextul situației explozive din Golful Persic.”

SUA nu mai au nevoie NATO, spune Trump (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

SUA nu mai au nevoie de ajutorul NATO, spune Trump după refuzul aliaților privind strâmtoarea Ormuz

Președintele american Donald Trump a declarat că Statele Unite nu mai au nevoie de sprijinul țărilor din NATO, după ce majoritatea aliaților au refuzat solicitarea Washingtonului de a se implica în securizarea strâmtorii Ormuz. Trump critică NATO: „Un sistem cu sens unic” Într-o postare publicată pe rețeaua sa Truth Social, Donald Trump a transmis un mesaj dur la adresa aliaților din NATO: Citește și: Încă o megainvestiție a statului într-un terminal al unui aeroport cu 2-3 zboruri pe zi: Kogălniceanu, Constanța „Statele Unite au fost informate de majoritatea «aliaților» noștri din NATO că nu ar dori să fie implicați în operațiunea noastră militară contra regimului terorist iranian.” Liderul de la Casa Albă a mers mai departe, afirmând că alianța funcționează în defavoarea SUA: „Nu mai avem nevoie și nu mai dorim ajutorul țărilor NATO. NU AM AVUT NICIODATĂ NEVOIE.” Trump a criticat și contribuția financiară a Statelor Unite în cadrul NATO, susținând că Washingtonul cheltuiește „sute de miliarde de dolari anual” pentru protejarea altor state, fără a primi sprijin reciproc în momente critice. „Nu sunt surprins de această atitudine, pentru că am considerat întotdeauna NATO, pentru care cheltuim sute de miliarde de dolari anual pentru a proteja aceste țări, ca fiind o relație într-un singur sens - noi îi protejăm, dar ei nu fac nimic pentru noi, în special într-un moment de nevoie.” Aliați importanți refuză apelul SUA Pe lângă statele NATO, președintele american a menționat și alte țări aliate care au respins solicitarea Washingtonului, printre care Japonia, Australia și Coreea de Sud. Anterior, administrația americană ar fi contactat cel puțin șapte state pentru a obține sprijin în asigurarea securității navigației prin strâmtoarea Ormuz, însă Trump a evitat să le nominalizeze oficial. Totuși, într-o postare anterioară, acesta își exprimase speranța că țări precum Franța, China, Japonia, Coreea de Sud și Regatul Unit vor participa la operațiune. Franța și Marea Britanie spun „nu” intervenției Refuzurile nu au întârziat să apară. Președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat marți că Parisul nu va participa la operațiuni militare în contextul actual: „Este exclus ca Franța să se angajeze în operațiuni de securizare a strâmtorii Ormuz în contextul actual, cu bombardamente.” Totuși, liderul francez a lăsat deschisă posibilitatea unei implicări ulterioare, în cazul unei detensionări a situației, prin misiuni de escortare a navelor comerciale. De asemenea, Regatul Unit a respins solicitarea formulată de Washington. Strâmtoarea Ormuz, punct strategic pentru economia globală Strâmtoarea Ormuz, situată între Iran și Oman, este una dintre cele mai importante rute maritime din lume pentru transportul de petrol. Potrivit estimărilor, aproximativ o cincime din necesarul global de petrol tranzitează această zonă. În prezent, Iranul a blocat practic această cale navigabilă, afectând grav fluxurile energetice globale și amplificând tensiunile internaționale.

Lideri din securitatea Iranului, eliminați (sursa: Facebook/Israel Katz)
Internațional

Cei mai importanți oameni din securitatea Iranului, eliminați, spune Israelul

Ministrul apărării israelian, Israel Katz, a anunțat marți eliminarea a doi oficiali de rang înalt din Iran, în urma unor atacuri aeriene desfășurate în cursul nopții. Este vorba despre Ali Larijani, secretarul general al Consiliului Suprem de Securitate Națională, și generalul Gholamreza Soleimani, comandantul miliției Basij. Anunțul a fost făcut printr-un mesaj video, în care oficialul israelian a precizat că informația i-a fost confirmată de șeful Statului Major. Operațiune militară de amploare împotriva regimului iranian Potrivit lui Israel Katz, atacurile fac parte dintr-o campanie militară mai amplă, care vizează slăbirea structurilor de putere ale regimului de la Teheran. Citește și: EXCLUSIV Monopolul RetuRO, sinecură grasă pentru pile politice din toate partidele. Compania, model de opacitate „Premierul Benjamin Netanyahu și cu mine am ordonat armatei să urmărească neobosit liderii regimului iranian”, a declarat ministrul apărării. Acesta a susținut că operațiunile militare continuă cu intensitate ridicată, fiind vizate capacitățile de lansare a rachetelor și infrastructura strategică a Iranului. „Revoluția islamică este destructurată”, susține Israelul În discursul său, Katz a afirmat că acțiunile armatei israeliene au dus la slăbirea semnificativă a regimului iranian. Potrivit acestuia, liderii și capacitățile militare ale Iranului sunt „neutralizate”, iar structurile de putere ale Revoluției islamice ar fi în curs de destructurare. Ministrul a felicitat forțele aeriene și serviciile de informații pentru succesul operațiunii, pe care a descris-o drept una „fără precedent” în istoria conflictelor moderne. Netanyahu ar fi ordonat eliminarea oficialilor iranieni Anterior, biroul premierului israelian Benjamin Netanyahu a transmis că acesta a dat ordin pentru eliminarea unor înalți oficiali ai regimului iranian. Mesajul a fost însoțit de o fotografie în care liderul israelian apare în timpul unei convorbiri telefonice, alături de colaboratori apropiați. Fără confirmare oficială din partea Iranului Până în acest moment, autoritățile iraniene nu au confirmat informațiile privind moartea celor doi oficiali. Totuși, presa de stat iraniană a difuzat o notă scrisă de mână atribuită lui Ali Larijani, în care acesta aduce un omagiu marinarilor iranieni uciși într-un atac american. Documentul, distribuit pe rețelele sociale, ar putea indica faptul că informațiile privind eliminarea sa nu sunt, deocamdată, confirmate oficial.

Strategia SUA-Israel în Iran funcționează, explică un expert în securitate la Al Jazeera Foto X Centcom
Internațional

Strategia SUA-Israel în Iran funcționează, explică un expert în securitate la Al Jazeera

Strategia SUA-Israel în Iran funcționează, explică un expert în securitate la Al Jazeera: „Dacă analizăm ce s-a întâmplat de fapt cu principalele instrumente de putere ale Iranului – arsenalul său de rachete balistice, infrastructura nucleară, sistemele de apărare aeriană, marina și structura de comandă a forțelor sale proxy – imaginea care se conturează nu este una a unui eșec al Statelor Unite. Este vorba, dimpotrivă, de o reducere sistematică și treptată a unei amenințări pe care administrațiile anterioare au lăsat-o să se amplifice timp de patru decenii”, scrie Muhanad Seloom.  Citește și: Bolojan sugerează că corupția Transelectrica, condusă de clientul PSD, blochează piața de energie. Plus un atac la Hidroelectrica: „N-a făcut nimic să facă stocare” Acesta este profesor asistent în politică internațională și securitate la  Doha Institute for Graduate Studies. Strategia SUA-Israel în Iran funcționează, explică un expert în securitate la Al Jazeera Seloom arată cum a distrusă, sistematic, apărarea Iranului: „Lansările de rachete balistice iraniene au scăzut cu peste 90% de la 350 pe 28 februarie la aproximativ 25 pe 14 martie, potrivit datelor disponibile public. Lansările de drone arată aceeași tendință: de la peste 800 în prima zi la aproximativ 75 în a 15-a zi” „Forțele navale ale Iranului, ambarcațiunile de atac rapid, submarinele miniaturale și capacitățile de minare sunt în curs de lichidare. Sistemele sale de apărare aeriană au fost neutralizate până la punctul în care SUA zboară acum cu bombardiere B-1 vizibile pe rdar peste spațiul aerian iranian, o decizie care denotă o încredere aproape totală în supremația aeriană” În această fază a campaniei sunt atacate instalațiile de producție a rachetelor, centrele de cercetare cu dublă utilizare și complexele subterane în care sunt depozitate stocurile rămase. Saleem susține că Iranul mai avea doar două săptămâni și producea o bombă nucleară. El spune că criticii acțiunii din Iarn fac o greșeală: „Tratează costurile acțiunii ca și cum costurile inacțiunii ar fi zero”. „Nu este așa. Acestea (Nota redacției: costurile) s-au măsurat prin acumularea lentă a unei amenințări care, lăsată nesupravegheată, ar fi generat exact criza de care toată lumea pretinde că se teme: un Iran dotat cu arme nucleare, capabil să închidă Strâmtoarea Hormuz după bunul său plac, înconjurat de forțe proxy care ar putea ține întreaga regiune ostatică pe termen nelimitat. După 17 zile, liderul suprem al Iranului este mort, succesorul său este, se pare, rănit, iar toate instrumentele principale de proiecție a puterii iraniene – rachete, infrastructură nucleară, apărare aeriană, marina, rețelele de comandă ale forțelor proxy – au fost degradate într-o măsură care nu permite o recuperare pe termen scurt. Execuția campaniei a fost imperfectă, comunicarea publică a fost slabă, iar planificarea post-conflict este incompletă. Războiul nu este niciodată curat. Dar strategia – strategia reală, măsurată în capacități degradate mai degrabă decât în ciclurile de știri de la televizor – funcționează”, a apreciat expertul în securitate.     

Sean Penn, întâlnire cu Zelenski la Kiev (sursa: X/Volodimir Zelenski)
Internațional

Sean Penn revine la Kiev după câștigarea Oscarului și se întâlnește cu Zelenski

Actorul american Sean Penn, recent laureat cu al treilea premiu Oscar, a revenit în Ucraina, unde s-a întâlnit la Kiev cu președintele Volodimir Zelenski.  Sean Penn, din nou la Kiev după câștigarea Oscarului Câștigător al premiilor Oscar pentru rolurile din Mystic River și Milk, Sean Penn a fost văzut sosind la un hotel din Kiev. Actorul, în vârstă de 65 de ani, purta ochelari de soare și avea părul alb ciufulit. Potrivit unui oficial ucrainean de rang înalt, actorul se află într-o „vizită privată” în Ucraina. „Pur și simplu vrea să sprijine Ucraina”, a explicat acesta. Vizita vine la scurt timp după ce Sean Penn a câștigat un nou Oscar pentru rol secundar în filmul One Battle After Another, regizat de Paul Thomas Anderson. Zelenski: „Un adevărat prieten al Ucrainei” Președintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a primit pe Sean Penn la sediul administrației prezidențiale și l-a descris drept „un adevărat prieten al Ucrainei”. Citește și: Bolojan sugerează că corupția Transelectrica, condusă de clientul PSD, blochează piața de energie. Plus un atac la Hidroelectrica: „N-a făcut nimic să facă stocare” Într-o postare pe rețelele de socializare, însoțită de o fotografie realizată în biroul său, liderul ucrainean i-a mulțumit actorului pentru sprijinul constant oferit țării sale. „Ai fost alături de Ucraina încă din prima zi a acestui război de amploare. La fel este și astăzi. Și știm că vei continua să fii alături de țara și poporul nostru”, a transmis Zelenski. Actorul ar urma să meargă pe linia frontului Potrivit unor surse ucrainene, Sean Penn intenționează să se deplaseze și în zone apropiate de front pentru a vedea situația militară și umanitară. Actorul este unul dintre cei mai vocali susținători ai Ucrainei la Hollywood și a vizitat țara de mai multe ori de la începutul invaziei ruse la scară largă din 2022. Documentarul despre Zelenski, prezentat la Berlin În 2023, Sean Penn a coregizat un documentar dedicat președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, care urmărește transformarea acestuia din actor de comedie în lider al unei țări aflate în război. Filmul a avut premiera la Berlin International Film Festival și oferă un portret elogios al liderului ucrainean și al modului în care acesta a gestionat primele luni ale invaziei ruse. În timpul interviurilor realizate pentru documentar, Sean Penn și Volodimir Zelenski au vorbit despre o relație de prietenie care s-a consolidat în contextul conflictului. Apel la sprijin pentru Ucraina la Cannes Actorul american a continuat să promoveze cauza Ucrainei și pe scena marilor evenimente culturale. În 2025, Sean Penn și Bono au lansat un apel puternic către Occident pentru sprijinirea Kievului, în cadrul Cannes Film Festival. Cei doi au apărut pe covorul roșu alături de soldați ucraineni, într-un gest simbolic menit să atragă atenția comunității internaționale asupra războiului din Ucraina.

Trump amenință NATO din cauza Ormuz (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump critică lipsa de „entuziasm” a aliaților pentru misiunea din Ormuz și amenință NATO

Președintele american Donald Trump și-a exprimat nemulțumirea față de reacția rezervată a unor aliați ai Statelor Unite în legătură cu solicitarea Washingtonului de a trimite nave de război pentru o misiune militară menită să protejeze traficul maritim în Strâmtoarea Ormuz. Liderul de la Casa Albă a criticat ceea ce a numit „lipsa de entuziasm” a unor state care, în opinia sa, au beneficiat timp de decenii de protecția militară a SUA. Trump cere aliaților să participe la misiunea din Strâmtoarea Ormuz Într-o declarație făcută la Casa Albă, Donald Trump a afirmat că unele țări s-au arătat dispuse să sprijine o eventuală operațiune navală, însă altele au reacționat cu reticență. Citește și: Bolojan sugerează că corupția Transelectrica, condusă de clientul PSD, blochează piața de energie. Plus un atac la Hidroelectrica: „N-a făcut nimic să facă stocare” „Unii sunt foarte entuziasmați, alții nu. Iar unele dintre aceste țări sunt state pe care le-am ajutat timp de mulți ani. Le-am protejat de amenințări externe teribile, iar ele nu prea sunt entuziaste. Iar nivelul de entuziasm contează pentru mine”, a spus președintele american. Trump a subliniat că Washingtonul a asigurat securitatea unor aliați timp de patru decenii și consideră că aceștia ar trebui acum să participe la o operațiune pe care o descrie drept „minoră”. „De 40 de ani vă protejăm, iar voi nu doriți să vă implicați într-un lucru foarte mic”, a adăugat liderul american. Coaliție navală pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz Președintele american a declarat că unele state ar fi acceptat deja să se alăture unei coaliții navale pentru a asigura reluarea traficului maritim prin Strâmtoarea Ormuz. Trump nu a dorit însă să dezvăluie care sunt aceste țări, explicând că ele ar putea deveni ținte ale unor eventuale atacuri. Totuși, el a precizat că secretarul de stat Marco Rubio ar urma să anunțe în curând lista statelor dispuse să participe la misiune. Trump a menționat și o discuție cu președintele francez Emmanuel Macron, afirmând că Franța ar fi dispusă să sprijine operațiunile pentru redeschiderea strâmtorii. Apel către NATO, Japonia și Coreea de Sud Administrația americană a cerut sprijin nu doar din partea statelor NATO, ci și a unor aliați importanți din Asia, precum Japonia și Coreea de Sud. Trump a mers chiar mai departe, solicitând implicarea Chinei în eforturile de asigurare a securității maritime în fața amenințărilor iraniene. Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai importante rute maritime din lume, prin care tranzitează o parte semnificativă din exporturile globale de petrol și gaze naturale. Trump amenință cu „consecințe grave pentru NATO” Președintele american a avertizat că refuzul statelor NATO de a trimite nave militare în zonă ar putea avea „consecințe foarte grave pentru viitorul alianței”. În ciuda presiunilor exercitate de Washington, mai multe state și-au exprimat deja rezervele față de participarea la o astfel de misiune militară. Regatul Unit și Germania au exclus luni posibilitatea unei operațiuni NATO pentru restabilirea traficului în Strâmtoarea Ormuz, iar Japonia a transmis că nu ia în calcul o astfel de implicare. Germania respinge ferm solicitarea SUA Reacția Germaniei a fost una dintre cele mai ferme. Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a pus sub semnul întrebării eficiența unei eventuale misiuni europene în regiune. „Cum se așteaptă Donald Trump ca una sau două fregate europene să facă în Strâmtoarea Ormuz ceea ce puternicele forțe navale americane nu pot face?”, a declarat Pistorius. Oficialul german a subliniat că Berlinul nu consideră conflictul actual drept unul în care ar trebui să se implice. „Acesta nu este războiul nostru, nu noi l-am început”, a adăugat ministrul german. Iranul neagă blocarea Strâmtorii Ormuz Autoritățile iraniene resping acuzațiile potrivit cărora ar fi închis Strâmtoarea Ormuz după izbucnirea conflictului cu Statele Unite și Israelul. Ministrul de externe iranian, Abbas Araghchi, a declarat într-un interviu acordat postului NBC News că Teheranul nu a blocat navigația în zonă și nici nu intenționează să o facă. „Nu am închis strâmtoarea. Navele și petrolierele sunt cele care nu încearcă să o traverseze, pentru că se tem că ar putea fi lovite de una dintre tabere”, a explicat diplomatul iranian. Amenințări ale Gărzilor Revoluționare și atacuri asupra navelor În paralel, Corpul Gărzilor Revoluționare iraniene a avertizat că orice navă cu legături cu Statele Unite, Israelul sau țările care le susțin ar putea deveni o țintă în Strâmtoarea Ormuz. De la izbucnirea conflictului, pe 28 februarie, cel puțin 16 nave comerciale au fost atacate în zona Golfului Persic, ceea ce a amplificat tensiunile într-o regiune esențială pentru comerțul global cu energie.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră