joi 06 august
Login Contact
DeFapt.ro

Internațional

5864 articole
Internațional

Cât e șpaga cerută de iranieni ca să permită petrolierelor să treacă prin strâmtoarea Ormuz. Navele SUA sau israeliene, complet interzise

Cât e șpaga cerută de iranieni ca să permită petrolierelor să treacă prin strâmtoarea Ormuz: două milioane de dolari. Însă navele SUA sau israeliene sunt complet interzise la trecerea spre sau dinspre Golful Persic.  Citește și: Ciutacu, angajatul RTV, descrie legăturile cu penalii PSD: „Am primit-o în casă, am omenit-o” Datele de azi arată că traficul prin strâmtoare este în creștere.  Cât e șpaga cerută de iranieni ca să permită petrolierelor să treacă prin strâmtoarea Ormuz „Traficul prin Strâmtoarea Hormuz este deviat din ce în ce mai mult către apele teritoriale iraniene, spre așa-numita «Cabina de taxare a Teheranului», unde se pare că Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice verifică detaliile navelor și, în unele cazuri, percepe o taxă de trecere. Peste 20 de nave de peste 10.000 de tone au urmat acest traseu, care trece între insulele Qeshm și Larak din Iran. Printre acestea s-au numărat două petroliere «zombie» care au tranzitat în timp ce își asumau identitatea unor nave decedate. Se pare că cel puțin două nave care au tranzitat strâmtoarea au plătit, una dintre plăți fiind estimată a fi în jur de 2 milioane de dolari”, scrie Lloydslist.  Plata s-ar face în yuani chinezești.  Parlamentarul iranian Alaeddin Boroujerdi a susținut la televiziunea de stat că Teheranul percepe taxe de aproximativ 2 milioane de dolari anumitor nave pentru „servicii de securitate” și un nou „regim suveran” în strâmtoare – prezentând acest lucru ca acoperind „costurile războiului” și demonstrând puterea Iranului. Cu toate acestea, ambasada Iranului în India a replicat vehement, numind rapoartele „nefondate” și afirmând că comentariile lui Boroujerdi sunt doar opinii personale, nu politici oficiale.

Cât e șpaga cerută de iranieni ca să permită petrolierelor să treacă prin strâmtoarea Ormuz. Navele SUA sau israeliene, complet interzise
UE și Australia, acord istoric de liber schimb după opt ani de negocieri: cooperare extinsă în apărare și acces la minerale critice
Internațional

UE și Australia, acord istoric de liber schimb după opt ani de negocieri: cooperare extinsă în apărare și acces la minerale critice

Uniunea Europeană și Australia au semnat marți, la Canberra, un acord de comerț liber amplu, finalizat după opt ani de negocieri intense. Documentul are ca obiectiv principal stimularea comerțului bilateral și consolidarea relațiilor economice dintre cei doi parteneri. Cooperare extinsă în apărare și acces la minerale critice Pe lângă componenta comercială, acordul prevede și întărirea cooperării în domeniul apărării, precum și facilitarea accesului Uniunii Europene la resursele de minerale critice din Australia. Citește și: EXCLUSIV Noul CEO al RetuRO SGR, o șomeră care a îngropat Brico Depot în datorii și pierderi de sute de milioane de lei Ursula von der Leyen a subliniat că, în ciuda distanței geografice, cele două părți împărtășesc o viziune comună asupra lumii și transmit un semnal puternic de cooperare internațională. Compromisuri privind denumirile geografice și produsele agricole Negocierile au fost deblocate după soluționarea unor puncte sensibile, precum utilizarea denumirilor geografice europene și accesul cărnii de vită australiene pe piața UE. Australia va putea folosi temporar termenul „prosecco” pe piața internă, dar nu și pentru export după zece ani, iar denumiri precum „feta” sau „gruyere” vor rămâne permise în anumite condiții. Avantaje economice pentru industrie și agricultură Producătorii auto europeni vor beneficia de facilități fiscale în Australia, inclusiv majorarea pragului taxei pentru mașinile electrice de lux. În același timp, exporturile UE către Australia ar putea crește cu o treime în următorul deceniu, cu avansuri semnificative în sectoarele auto și lactate. Creșterea cotelor pentru carne și impactul asupra pieței Acordul prevede majorarea semnificativă a cotei de carne de vită australiană acceptată în UE, până la 30.600 de tone, cu taxe reduse sau eliminate. De asemenea, va fi permisă importarea a 25.000 de tone de carne de oaie și capră, implementarea urmând să se facă gradual. Un parteneriat strategic cu impact economic major Acordul urmează să intre în vigoare după aprobarea Consiliului European și este așteptat să consolideze schimburile comerciale, care au atins deja zeci de miliarde de euro anual. În 2024, exporturile UE către Australia au inclus bunuri de 37 de miliarde de euro și servicii de 31 de miliarde de euro.

Româncă reținută după tentativa de pătrundere într-o bază navală strategică din Scoția: procurorii renunță la acuzații
Internațional

Româncă reținută după tentativa de pătrundere într-o bază navală strategică din Scoția: procurorii renunță la acuzații

O femeie româncă în vârstă de 31 de ani, reținută săptămâna trecută în Scoția după o presupusă tentativă de acces într-o bază navală strategică, nu va fi urmărită penal, au anunțat luni procurorii scoțieni. Decizia vine în urma evaluării probelor disponibile. Reținută alături de un cetățean iranian Românca a fost arestată joi împreună cu un bărbat iranian de 34 de ani, după ce poliția a semnalat o tentativă de pătrundere în Baza Navală HM Clyde, situată pe coasta de vest a Scoției. Citește și: Cine este liderul iranian cu care ar fi negociat Trump: președintele Parlamentului de la Teheran, Mohammad-Bagher Ghalibaf - un dur care pare a fi foarte corupt Inițial, autoritățile anunțaseră că ambii suspecți urmau să fie prezentați în fața instanței din Dumbarton. Procurorii: nu există motive pentru urmărire penală Procuratura publică din Scoția a decis că „nu ar trebui să existe proceduri judiciare” împotriva femeii românce. Totuși, anchetatorii au precizat că își rezervă dreptul de a relua cazul, în eventualitatea apariției unor dovezi suplimentare. Bărbatul iranian, eliberat în așteptarea anchetei În ceea ce îl privește pe cetățeanul iranian, acesta a fost eliberat din arest, iar investigațiile continuă. Procurorii au transmis că dosarul rămâne deschis și că bărbatul nu s-a prezentat în instanță. Incidentul, pe fondul tensiunilor internaționale Cazul are loc într-un context geopolitic tensionat, la scurt timp după izbucnirea conflictului dintre Statele Unite, Israel și Iran. Deși Marea Britanie nu a participat direct la operațiuni, forțele sale au intervenit în regiunea Golfului, interceptând rachete și drone iraniene. Baza HM Clyde, obiectiv strategic major Baza Navală HM Clyde este unul dintre cele mai importante obiective militare ale Regatului Unit, găzduind flota de submarine nucleare și submarinele de atac. Din acest motiv, orice tentativă de acces neautorizat este tratată ca un incident de securitate major.

Trump insistă că negociază cu Iranul și chiar anunță progrese: puncte majore de acord
Internațional

Trump insistă că negociază cu Iranul și chiar anunță progrese: puncte majore de acord

Președintele american Donald Trump a declarat luni că Statele Unite și Iranul au înregistrat progrese importante în urma unor discuții recente, sugerând că un acord ar putea fi încheiat în curând pentru a detensiona conflictul din regiune. Negocieri intense purtate de emisarii americani Liderul de la Casa Albă a precizat că trimisul său pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, și consilierul său apropiat Jared Kushner au purtat discuții cu oficiali iranieni duminică, iar negocierile au continuat și luni. Citește și: Cine este liderul iranian cu care ar fi negociat Trump: președintele Parlamentului de la Teheran, Mohammad-Bagher Ghalibaf - un dur care pare a fi foarte corupt „Am avut discuţii foarte, foarte solide. Vom vedea unde ne vor duce. Avem puncte, puncte majore de acord, aş spune, aproape toate punctele de acord... am avut discuţii foarte solide, domnul Witkoff şi domnul Kushner le-au avut”, a declarat Trump în faţa reporterilor în Florida. Ulterior, într-o declarație făcută la Memphis, Tennessee, Trump a subliniat că există șanse reale pentru un acord: „Cu Iranul, negociem de mult timp, iar de data aceasta, ei vorbesc serios”. Termen limită de cinci zile pentru un posibil acord Donald Trump a anunțat că administrația americană acordă un interval scurt pentru finalizarea negocierilor. „Acordăm cinci zile, apoi vom vedea unde ne duce asta. Aş spune că, la sfârşitul acestei perioade, cred că ar putea fi o înţelegere foarte bună pentru toată lumea”, a declarat președintele SUA. Totuși, acesta a refuzat să precizeze cu exactitate cine sunt liderii iranieni implicați în discuții, menționând doar că nu este vorba despre liderul suprem. „Discutăm cu omul despre care cred că e cel mai respectat şi lider”, a spus Trump. În schimb, agenția iraniană Fars a negat existența unor contacte directe sau indirecte cu Statele Unite. SUA amână atacurile asupra infrastructurii energetice iraniene Într-un gest de detensionare, Trump a anunțat că va amâna orice atac asupra infrastructurii energetice a Iranului, inclusiv asupra centralelor electrice. Decizia vine după ce Iranul amenințase că va lovi rețelele electrice din Israel și instalațiile care alimentează bazele americane din Golf, în cazul unui atac american. Tensiuni în jurul Strâmtorii Ormuz Anterior, Trump avertizase că infrastructura energetică iraniană ar putea fi distrusă dacă Teheranul nu redeschide complet Strâmtoarea Ormuz pentru transportul maritim. Această rută strategică, esențială pentru comerțul global, a fost afectată de atacuri iraniene, blocând aproximativ o cincime din livrările mondiale de petrol și gaze naturale lichefiate. „Strâmtoarea Ormuz va fi "deschisă foarte curând" dacă discuţiile vor funcţiona”, a declarat Trump, sugerând inclusiv ideea unui control comun asupra acesteia. „Poate eu. Poate eu. Eu şi ayatollahul, oricine ar fi ayatollahul, oricine ar fi următorul ayatollah...”, a adăugat liderul american. Impact global: piețe afectate și temeri privind inflația Conflictul declanșat pe 28 februarie de Statele Unite și Israel a avut deja consecințe majore la nivel global. Peste 2.000 de persoane și-au pierdut viața, iar piețele internaționale au fost puternic afectate. În plus, amenințările privind atacuri asupra infrastructurii energetice din regiunea Golfului au ridicat temeri legate de perturbarea sistemelor de desalinizare a apei și de noi șocuri pe piața petrolului.

Putin recunoaște că economia Rusiei este în declin: a cerut Guvernului să ia măsuri urgente
Internațional

Putin recunoaște că economia Rusiei este în declin: a cerut Guvernului să ia măsuri urgente

Economia Rusiei a început anul 2026 cu o contracție, potrivit declarațiilor făcute de președintele Vladimir Putin în cadrul unei reuniuni de guvern. Scăderea PIB-ului la început de an Presiunile economice devin tot mai vizibile în Rusia, în contextul în care războiul din Ucraina a intrat în al cincilea an. Citește și: Cine este liderul iranian cu care ar fi negociat Trump: președintele Parlamentului de la Teheran, Mohammad-Bagher Ghalibaf - un dur care pare a fi foarte corupt Liderul de la Kremlin a cerut Guvernului măsuri ferme pentru „revenirea pe calea creşterii durabile”. „În ianuarie anul acesta, PIB-ul Rusiei a fost cu 2,1% mai scăzut decât în urmă cu un an. Producţia industrială a înregistrat un declin de 0,8%, deoarece au fost mai multe sărbători în 2026 decât în 2025”, a declarat Putin. Economia de război nu mai susține creșterea După invazia Ucrainei în februarie 2022, Rusia a trecut la o economie orientată spre război, susținută masiv de investițiile statului în industria militară. Această strategie a permis menținerea unei creșteri economice în primii ani de conflict. Totuși, în 2025 au apărut primele semne de slăbiciune în economia civilă, iar datele din ianuarie 2026 sugerează că sectorul apărării nu mai poate compensa declinul general. Banca Centrală reduce dobânda, pe fondul presiunilor economice În încercarea de a susține economia, Banca Centrală a Rusiei a decis reducerea dobânzii de politică monetară, de la 15,5% la 15%. Este a doua reducere consecutivă, după cea din luna precedentă, când rata a scăzut de la 16% la 15,5%. „Economia se apropie de o traiectorie de creştere echilibrată”, a transmis instituția într-un comunicat oficial. Banca Centrală a subliniat că inflația a încetinit în februarie, după un vârf temporar în ianuarie. Instituția a precizat că va analiza o eventuală nouă reducere a dobânzii „în funcţie de sustenabilitatea încetinirii inflaţiei, de evoluţiile previziunilor privind inflaţia şi o analiză riscurilor reprezentate de condiţiile externe şi interne”. Inflația și dobânzile ridicate au afectat economia În ultimii doi ani, Banca Centrală a menținut dobânzi ridicate, aproape de 20%, pentru a combate inflația generată inclusiv de cheltuielile militare masive. Deși aceste investiții au susținut temporar economia, ele au dus și la creșterea prețurilor și la dificultăți pentru companii, care s-au confruntat cu costuri ridicate de finanțare. În 2025, inflația anuală a scăzut la aproximativ 5,6%, de la 9,5% în 2024, însă creșterea economică a încetinit semnificativ, ajungând la doar 1%, comparativ cu 4,3% în anul precedent. Deficit bugetar în creștere și majorări de taxe Pentru a acoperi deficitul bugetar, estimat la aproape 50 de miliarde de dolari de la începutul anului, autoritățile ruse au decis majorarea TVA de la 20% la 22%, începând cu 2026. În același timp, veniturile din petrol și gaze, care reprezintă circa o cincime din bugetul statului, au fost afectate de sancțiunile internaționale, scăderea prețurilor și atacurile asupra infrastructurii energetice. În 2025, aceste venituri au atins cel mai scăzut nivel din ultimii ani, comparabil cu perioada 2020. Factori externi oferă un respiro temporar În ciuda dificultăților, Rusia beneficiază momentan de creșterea prețurilor petrolului, alimentată de tensiunile din Orientul Mijlociu. De asemenea, o decizie temporară a Statelor Unite de a relaxa sancțiunile privind vânzarea petrolului rusesc deja transportat pe mare a contribuit la stabilizarea pieței și la susținerea veniturilor Moscovei pe termen scurt.

Cine este liderul iranian cu care ar fi negociat Trump: președintele Parlamentului de la Teheran, Mohammad-Bagher Ghalibaf - un dur care pare a fi foarte corupt
Internațional

Cine este liderul iranian cu care ar fi negociat Trump: președintele Parlamentului de la Teheran, Mohammad-Bagher Ghalibaf - un dur care pare a fi foarte corupt

Cine este liderul iranian cu care ar fi negociat Trump: președintele Parlamentului de la Teheran, Mohammad-Bagher Ghalibaf, anunță Jerusalem Post, citând surse neoficiale. „Negociem cu omul pe care îl consider cel mai respectat și lider”, a spus, azi, președintele SUA, care însă numele celui cu care Statele Unite au discutat. Citește și: Trump anunță negocieri „productive” cu Iranul. Prețul petrolului a căzut, bursele cresc Trump a adăugat că emisarul său pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, și ginerele său, Jared Kushner, au purtat discuțiile. „Am avut discuții foarte, foarte solide. Vom vedea unde ne vor duce. Avem puncte, puncte majore de acord, aș spune, aproape toate punctele de acord... am avut discuții foarte solide, domnul Witkoff și domnul Kushner le-au avut”, a spus Trump. Președintele a declarat că discuțiile au implicat și problema îmbogățirii uraniului, spunând că își menține angajamentul ca Iranul să nu poată îmbogoți uraniul, precum și față de predarea de către Iran a uraniului îmbogățit existent. UPDATE: Pe contul său de Twitter, Ghalibaf susține că nu au fost nici un fel de negocieri cu Statele Unite: „Nu au avut loc negocieri cu SUA, iar știrile false sunt folosite pentru a manipula piețele financiare și petroliere și pentru a scăpa din mlaștina în care sunt prinse SUA și Israel”.  Pe rețelele sociale există speculații că acest cont de X/Twitter, la fel ca și alte conturi ale unor oficiali iranieni, nu este controlat de Ghalibaf, ci de administratori desemnați de Garda Revoluționară.  Cine este liderul iranian cu care ar fi negociat Trump: radical islamic, dar foarte corupt Născut în 1961 lângă Mashhad, Mohammed-Bagher Ghalibaf a avansat în gradele IRGC în timpul războiului Iran-Irak, comandând ulterior Forța Aerospațială (1997-2000) și poliția națională (2000-2005), unde a supravegheat reprimarea protestelor. A fost primar al Teheranului din 2005 până în 2017, concentrându-se pe infrastructură, dezvoltare urbană și servicii publice pe fondul acuzațiilor de corupție. În timpul mandatului său de primar, cel puțin 20 de trilioane de toman (peste 5 miliarde de dolari la acea vreme) au dispărut din bugetele municipale, existând rapoarte despre cheltuieli nejustificate, angajarea ilegală a 13.000 de angajați și utilizarea abuzivă a fondurilor pentru alegeri. Succesorul său, Mohammad Ali Najafi, a documentat aceste încălcări, inclusiv donarea arbitrară a 674 de proprietăți ale orașului. O înregistrare audio din 2018 a arătat cum Ghalibaf făcea presiuni asupra oficialilor pentru a semna un memorandum fals de 8.000 de miliarde de tomani pentru a acoperi un deficit comun cu Garda Revoluționară descoperit în timpul mandatului său, asociindu-l cu delapidarea de fonduri cu legături cu IRGC. El s-a confruntat cu acuzații de vânzare de proprietăți de top din nordul Teheranului la reduceri către oficialii Gărzii Revoluționare, inclusiv legături cu soția lui Qasem Soleimani, dar o anchetă parlamentară a fost abandonată.  În 2022, familia sa a fost acuzată că a cumpărat apartamente de lux în Turcia cu 1,6 milioane de dolari, pe fondul unor acuzații mai ample de abateri financiare în timpul mandatului său de președinte al Parlamentului. În ciuda scandalurilor, anchetele au stagnat adesea din cauza influenței sale asupra regimului.

Dronele ucrainene au făcut prăpăd la terminalele petroliere rusești din Primorsk și Ust-Luga
Internațional

Dronele ucrainene au făcut prăpăd la terminalele petroliere rusești din Primorsk și Ust-Luga

Un atac masiv cu drone lansat de Ucraina asupra portului petrolier Primorsk, situat la Marea Baltică, a provocat incendii majore și a dus la suspendarea exporturilor de petrol din două terminale strategice ale Rusiei. Este cea mai amplă ofensivă aeriană asupra regiunii Leningrad de la începutul războiului și amplifică tensiunile deja existente pe piețele globale de energie. Imagini din satelit contrazic autoritățile ruse Imagini din satelit realizate de Planet Labs arată că cel puțin patru rezervoare de combustibil au fost cuprinse de flăcări, în contradicție cu declarațiile inițiale ale guvernatorului regiunii Leningrad, Alexander Drozdenko, care susținuse că doar un singur rezervor a fost afectat. Citește și: Trump anunță negocieri „productive” cu Iranul. Prețul petrolului a căzut, bursele cresc Incendiile au fost vizibile sub forma unor puncte intense de culoare portocalie, însoțite de coloane dense de fum care s-au extins deasupra instalațiilor petroliere. Exporturile de petrol, suspendate la Primorsk și Ust-Luga În urma atacului, activitatea porturilor Primorsk și Ust-Luga, aflat la aproximativ 80 de kilometri distanță, a fost suspendată. Cele două terminale gestionează împreună aproximativ 1,7 milioane de barili de petrol pe zi, iar oprirea operațiunilor vine într-un moment extrem de sensibil pentru piața globală, deja destabilizată de închiderea Strâmtorii Ormuz de către Iran. Nu este clar, deocamdată, dacă portul Ust-Luga a suferit daune directe în urma atacului. Ucraina confirmă atacul asupra infrastructurii energetice ruse Statul Major ucrainean a confirmat lovitura, precizând că au fost vizate atât rezervoarele de combustibil, cât și infrastructura de încărcare operată de compania Transneft. Datele furnizate de NASA indică faptul că incendiul a afectat un terminal de produse petroliere rafinate, inclusiv benzină, motorină și combustibil pentru avioane, ceea ce ar putea avea consecințe semnificative nu doar asupra exporturilor, ci și asupra logisticii militare ruse. Portul Primorsk reprezintă un nod esențial al sistemului Baltic Pipeline System și este utilizat inclusiv de așa-numita „flotă fantomă” a Rusiei pentru a evita sancțiunile internaționale. Cel mai mare atac cu drone asupra regiunii Leningrad Peste 60 de drone au fost lansate asupra regiunii Leningrad în mai puțin de 24 de ore, depășind recordul anterior stabilit în iulie 2025. Autoritățile ruse susțin că au interceptat 249 de drone în mai multe regiuni, însă impactul asupra infrastructurii a fost semnificativ. Aeroportul Pulkovo din Sankt Petersburg a fost închis timp de 15 ore, iar zeci de zboruri au fost anulate sau redirecționate. În plus, o dronă căzută a avariat o linie electrică în apropierea localității Ermilovo, iar un sistem de apărare antiaeriană a explodat în apropierea unei fabrici de armament din Gatchina. Rafinării și infrastructură strategică, ținte repetate Atacul nu s-a limitat la Primorsk. O rafinărie importantă din Ufa, Bashneft-Ufaneftekhim, a fost de asemenea vizată. Aceasta are o capacitate anuală de 6–8 milioane de tone și este considerată o sursă esențială de combustibil pentru armata rusă. Nu este pentru prima dată când portul Primorsk este atacat: un incident similar a avut loc în septembrie 2025, afectând temporar exporturile. Impact asupra pieței globale și strategiei Rusiei Atacurile repetate asupra infrastructurii energetice ruse vin într-un moment în care Moscova se confruntă deja cu dificultăți în valorificarea prețurilor ridicate ale petrolului. Exporturile din principalele porturi vestice ale Rusiei erau deja estimate să scadă în martie la aproximativ 1,7 milioane de barili pe zi, față de 1,8 milioane anterior. Loviturile asupra unor puncte-cheie precum Primorsk reduc capacitatea Rusiei de a redirecționa fluxurile de petrol și afectează direct veniturile din export — o componentă esențială pentru finanțarea războiului.

BREAKING Iranul îl umilește pe Trump: dezminte că ar negocia încetarea războiului
Internațional

BREAKING Iranul îl umilește pe Trump: dezminte că ar negocia încetarea războiului

Iranul a respins ferm afirmațiile președintelui american Donald Trump, potrivit cărora Washingtonul și Teheranul ar fi implicate în negocieri „productive” pentru încheierea conflictului din Orientul Mijlociu.  Teheranul neagă orice contact cu administrația Trump Potrivit agențiilor iraniene de stat Fars și Tasnim, apropiate de Corpul Gardienilor Revoluției Islamice, Iranul nu are niciun fel de contact cu Donald Trump, nici direct, nici prin intermediari. Citește și: Trump anunță negocieri „productive” cu Iranul. Prețul petrolului a căzut, bursele cresc Declarațiile contrazic frontal mesajul transmis de liderul american, care susținea existența unor discuții recente între cele două părți. Trump anunță o pauză în atacuri după „discuții productive” Cu puțin timp înainte de reacția Iranului, Donald Trump a scris pe rețeaua sa Truth Social că Statele Unite vor amâna timp de cinci zile orice lovitură militară asupra infrastructurii energetice iraniene. Președintele american a motivat decizia prin existența unor „discuții foarte bune și productive” purtate în ultimele două zile, care ar viza o „încetare completă și totală a ostilităților” din Orientul Mijlociu. Această schimbare de ton vine după un ultimatum lansat anterior de Trump. Amenințări reciproce privind Strâmtoarea Ormuz Sâmbătă, liderul de la Casa Albă a avertizat că SUA ar putea ataca centralele electrice iraniene dacă Teheranul nu redeschide Strâmtoarea Ormuz în termen de 48 de ore. În replică, Iranul a amenințat cu blocarea totală a strâmtorii – un punct strategic vital pentru transportul global de petrol – și a transmis că va lovi facilitățile energetice și instalațiile de desalinizare din statele din Golf aliate cu SUA, în cazul unui atac asupra infrastructurii sale. Presiuni și semnale contradictorii: ce spun sursele iraniene Agenția Fars a citat o sursă anonimă din conducerea iraniană, potrivit căreia Donald Trump ar fi făcut un pas înapoi după ce Teheranul a transmis că va considera drept ținte toate centralele electrice din vestul Asiei. La rândul său, agenția Tasnim susține că decizia liderului american ar fi fost influențată de presiunea piețelor financiare, în contextul riscurilor majore generate de escaladarea conflictului. Oficialii iranieni au transmis că își vor continua strategia defensivă până la atingerea unui nivel suficient de descurajare, sugerând că nu vor ceda presiunilor externe.

Trump anunță negocieri „productive” cu Iranul. Prețul petrolului a căzut, bursele cresc
Internațional

Trump anunță negocieri „productive” cu Iranul. Prețul petrolului a căzut, bursele cresc

Președintele SUA, Donald Trump, anunță negocieri „productive” cu Iranul, rezultatul imediat fiind că prețul petrolului a căzut, iar bursele cresc. Citește și: Un fost comandant al armatei ucrainene susține că SUA nu înțelege ce dezastru ar fi un atac terestru asupra Iranului Trump anunță negocieri „productive” cu Iranul. Prețul petrolului a căzut, bursele cresc „Sunt bucuros să anunţ că Statele Unite ale Americii şi Republica Islamică Iran au avut, în ultimele două zile, discuţii foarte bune şi productive privind o soluţionare completă şi totală a ostilităţilor noastre din Orientul Mijlociu. Pe baza tonului şi naturii acestor discuţii aprofundate, detaliate şi constructive, care vor continua pe parcursul săptămânii, am dispus Departamentului Apărării să amâne toate loviturile militare împotriva centralelor electrice şi infrastructurii energetice iraniene pentru o perioadă de cinci zile, sub rezerva succesului întâlnirilor şi discuţiilor în curs”, a scris trump pe o rețea socială. Aproape imediat, prețul barilului de petrol a scăzut cu circa 20%, ajungând la 84 de dolari barilul.  Brusele au crescut între 2 și 9% și, în plus, a crescut prețul aurului și argintului.  Totuși, agenția de știri iraniană Fars, citând o sursă, declară că nu există comunicări directe sau indirecte cu Statele Unite, în ciuda declarației recente a președintelui american Donald Trump despre discuțiile „productive” cu Teheranul. De asemenea, Fars spune că Trump a retras atacurile împotriva centralelor electrice iraniene după ce Iranul a avertizat că va viza centrale electrice din Asia de Vest ca răspuns.

De teamă că oficialii Ungariei spionează pentru Putin, liderii UE înghețau discuțiile în prezența acestora
Internațional

De teamă că oficialii Ungariei spionează pentru Putin, liderii UE înghețau discuțiile în prezența acestora

De teamă că oficialii Ungariei spionează pentru Putin, liderii UE înghețau discuțiile în prezența acestora, scrie Politico. Articolul din Politico vine după ce Washington Post a scris, în acest week-end, că guvernul lui Orbán a menținut contacte strânse cu Moscova pe tot parcursul războiului din Ucraina, iar ministrul de externe Péter Szijjártó a folosit pauzele din timpul întâlnirilor cu alte țări membre ale UE pentru a-l informa pe omologul său rus, Serghei Lavrov. Citește și: Un fost comandant al armatei ucrainene susține că SUA nu înțelege ce dezastru ar fi un atac terestru asupra Iranului De teamă că oficialii Ungariei spionează pentru Putin, liderii UE înghețau discuțiile „UE limitează fluxul de materiale confidențiale către Ungaria, iar liderii se întâlnesc în grupuri mai mici - după cum a avertizat premierul polonez Donald Tusk cu privire la suspiciunile de lungă durată că guvernul lui Viktor Orbán împărtășește informații cu Rusia. Însă nu va exista niciun răspuns oficial al UE la o nouă serie de acuzații din cauza posibilului impact asupra alegerilor maghiare din 12 aprilie, potrivit a cinci diplomați și oficiali europeni care au declarat pentru POLITICO că sunt îngrijorați de riscul ca Budapesta să scurgă informații sensibile către Kremlin”, a relatat Politico.  „Vestea că oamenii lui Orbán informează Moscova în detaliu despre ședințele Consiliului UE nu ar trebui să fie o surpriză pentru nimeni. Avem suspiciuni în această privință de mult timp. Acesta este unul dintre motivele pentru care iau cuvântul doar atunci când este strict necesar și spun doar atât cât este necesar”, a scris premierul polonez Donald Tusk, pe X/Twitter.  „Îngrijorările legate de trimiterea de informații direct către Moscova de către Ungaria au stat la baza apariției formatelor de discuții separate între lideri cu aceleași interese, în loc să se organizeze întâlniri cu toți cei 27 de membri ai UE, a declarat un  oficial guvernamental european, sub anonimat.  «În general, statele membre mai puțin loiale sunt principalul motiv pentru care cea mai mare parte a diplomației europene relevante se desfășoară acum în diferite formate mai mici - E3, E4, E7, E8, Weimar, NB8, JEF etc.», a spus oficialul. Cifrele se referă la numărul de lideri europeni din grup. Alianța de la Weimar este formată din Franța, Germania și Polonia. NB8 reprezintă cele opt țări din țările nordice și baltice. JEF este Forța Expediționară Comună a 10 națiuni din nordul Europei”, explică Politico. 

Iranul amenință să lovească țările care au cumpărat titluri de stat (bonduri) americane
Internațional

Iranul amenință să lovească țările care au cumpărat titluri de stat (bonduri) americane

Iranul a lansat o amenințare extrem de dură la adresa comunității internaționale, declarând că orice stat sau entitate care deține obligațiuni ale Trezoreriei SUA poate deveni „țintă militară legitimă”. Declarația extinde drastic aria potențialilor adversari, incluzând economii majore precum China și Japonia. Mesajul dur al liderului iranian: „Este ultimul avertisment” Anunțul a fost făcut de Mohammad Bagher Ghalibaf, președintele Parlamentului iranian și, în prezent, una dintre cele mai influente figuri ale regimului. Citește și: USR cere reducerea diurnei pentru magistrați: proiectul ajunge la vot în Senat „Obligațiunile Trezoreriei SUA sunt îmbibate în sângele iranienilor. Dacă le cumpărați, cumpărați un atac asupra sediului și activelor voastre.  Vă monitorizăm portofoliile. Acesta este ultimul avertisment.” Declarația a fost rapid remarcată pe plan internațional, inclusiv de analiști care au subliniat că amenințarea vizează, practic, „aproape toate economiile majore ale lumii”. Mohammad Bagher Ghalibaf, noul om forte al Iranului După o serie de evenimente dramatice, Ghalibaf a devenit figura centrală a puterii în Iran. Moartea liderului suprem Ali Khamenei în urma atacurilor din 28 februarie și asasinarea lui Ali Larijani pe 17 martie au lăsat un vid de putere. Noul lider suprem, Mojtaba Khamenei, nu a mai apărut public de la numirea sa, alimentând speculațiile privind rolul real al lui Ghalibaf. Analistul Arash Azizi a sintetizat situația: „Cel mai puternic om din Iran este acum, probabil, Ghalibaf.” Un profil cu influență militară și politică Cariera lui Ghalibaf confirmă această ascensiune: fost comandant al forțelor aerospațiale ale IRGC, fost șef al poliției naționale, primar al Teheranului timp de 12 ani și președinte al Parlamentului din 2020. El a coordonat deja strategii militare în conflictul recent cu Israel și a avut un rol esențial în instalarea lui Mojtaba Khamenei la conducerea statului, devenind astfel un veritabil „arhitect al puterii”. Amenințări extinse: infrastructură energetică și Strâmtoarea Hormuz În paralel cu declarațiile privind obligațiunile americane, Ghalibaf a avertizat că orice atac asupra centralelor electrice iraniene va duce la distrugerea „ireversibilă” a infrastructurii energetice din regiune. Aceste afirmații vin după ce Donald Trump ar fi acordat Iranului un ultimatum de 48 de ore pentru redeschiderea Strâmtorii Hormuz. În ceea ce privește un posibil armistițiu, poziția Teheranului rămâne fermă: „Un armistițiu devine logic doar dacă garantează că războiul nu va reîncepe, nu dacă oferă inamicului timp să-și rezolve problemele.” Escaladare periculoasă: de la baze militare la sistemul financiar global La 23 de zile de la începutul conflictului, care a provocat moartea a aproximativ 40 de oficiali iranieni de rang înalt, strategia regimului pare să se extindă rapid. Iranul nu mai vizează doar obiective militare, ci și infrastructura energetică și chiar sistemul financiar global, prin amenințarea deținătorilor de obligațiuni americane.

Budapesta a „scurs” la Moscova informații sensibile de la vârful UE, Bruxelles taie accesul Ungariei
Internațional

Budapesta a „scurs” la Moscova informații sensibile de la vârful UE, Bruxelles taie accesul Ungariei

Uniunea Europeană a început să restricționeze accesul Ungariei la informații confidențiale și să organizeze întâlniri în grupuri restrânse, pe fondul suspiciunilor că Budapesta ar transmite detalii sensibile către Rusia. Potrivit Politico, decizia vine după acuzații tot mai insistente privind comportamentul guvernului condus de Viktor Orbán. Suspiciuni vechi, confirmate public de Donald Tusk Premierul Poloniei, Donald Tusk, a declarat deschis că aceste temeri nu sunt noi și că liderii europeni sunt deja precauți în discuțiile sensibile. Citește și: USR cere reducerea diurnei pentru magistrați: proiectul ajunge la vot în Senat „Faptul că oamenii lui Orbán informează Moscova în detaliu despre reuniunile Consiliului UE nu ar trebui să surprindă pe nimeni”, a scris Tusk pe platforma X. „Avem aceste suspiciuni de mult timp. Acesta este unul dintre motivele pentru care iau cuvântul doar atunci când este strict necesar și spun doar atât cât este necesar.” Contacte directe între Budapesta și Moscova Potrivit unei investigații publicate de The Washington Post, guvernul ungar ar fi menținut legături strânse cu Rusia pe durata războiului din Ucraina. Mai mult, ministrul de externe Péter Szijjártó ar fi transmis informații omologului său rus, Sergey Lavrov, inclusiv în pauzele întâlnirilor oficiale cu alți lideri europeni. UE schimbă strategia: întâlniri în grupuri restrânse Din cauza temerilor privind scurgerile de informații, diplomații europeni au început să evite formatele complete cu toate cele 27 de state membre. „În ansamblu, statele membre mai puțin loiale sunt principalul motiv pentru care cea mai mare parte a diplomației europene relevante are loc acum în formate mai restrânse — E3, E4, E7, E8, Weimar, NB8, JEF etc.”, a declarat un oficial european sub protecția anonimatului. Ungaria, exclusă din discuții sensibile încă din 2023 Fostul ministru de externe al Lituaniei, Gabrielius Landsbergis, a confirmat că suspiciunile existau încă din 2023. „Vorbeam doar în termeni formali, iar apoi ne retrăgeam pentru a discuta fără Ungaria despre obiectivele summitului”, a explicat acesta, referindu-se la summitul NATO de la Vilnius. Reacția Budapestei: „Fake news” și „teorii conspiraționiste” Autoritățile ungare resping ferm acuzațiile. Ministrul pentru Afaceri Europene, János Bóka, a calificat informațiile drept „fake news”. La rândul său, Szijjártó a respins investigația și a acuzat presa că promovează „teorii conspiraționiste mai absurde decât orice s-a văzut până acum.” Posibile măsuri: clasificarea informațiilor Diplomații europeni iau în calcul restricționarea suplimentară a accesului la informații sensibile. „Există argumente solide pentru clasificarea informațiilor și documentelor la nivelul UE”, a declarat un diplomat. Acesta a adăugat că o astfel de măsură „ar putea descuraja scurgerile de informații și transmiterea datelor sensibile către terți.” Reacții dure: acuzații de „trădare” Liderul opoziției maghiare, Péter Magyar, a lansat acuzații extrem de grave în campania electorală. „Faptul că ministrul ungar de externe [...] a raportat rușilor aproape minut cu minut din fiecare reuniune a UE este o trădare în toată regula”, a declarat acesta. „Acest om nu și-a trădat doar propria țară, ci și Europa.” UE evită o reacție oficială înainte de alegeri În ciuda gravității acuzațiilor, Uniunea Europeană evită, pentru moment, o reacție oficială, pentru a nu influența alegerile din Ungaria programate pe 12 aprilie. Un diplomat a explicat: „Nu cred că cineva își dorește să facă ceva care ar turna gaz pe foc înainte de 12 aprilie.” Tensiuni crescute: blocajul ajutorului pentru Ucraina Situația este agravată de poziția Ungariei față de Ucraina. Viktor Orbán a refuzat recent aprobarea unui pachet de 90 de miliarde de euro destinat Kievului, provocând reacții dure în rândul liderilor europeni. „Nu ar fi deloc surprinzător dacă aceste informații se confirmă”, a declarat un diplomat european. „Ungaria a fost mult timp aliatul lui Putin în interiorul UE și continuă să saboteze securitatea europeană. Blocarea celor 90 de miliarde de euro este doar cel mai recent exemplu.”

Un fost comandant al armatei ucrainene susține că SUA nu înțelege ce dezastru ar fi un atac terestru asupra Iranului
Internațional

Un fost comandant al armatei ucrainene susține că SUA nu înțelege ce dezastru ar fi un atac terestru asupra Iranului

Un fost comandant al armatei ucrainene, Valeri Zalujnîi, acum ambasador în Ucraina, susține că SUA nu înțelege ce dezastru ar fi un atac terestru asupra Iranului: „Este foarte periculos dacă una dintre părți încearcă să verifice cum funcționează «zona de distrugere» în terenul deșertic. Va fi un dezastru”, a spus el, într-un articol din The Telegraph.  Citește și: Cea mai puternică ofensivă ucraineană din ultimii ani, cu ajutorul lui Elon Musk - WSJ. Ucraina ar fi recuperat circa 400 km pătrați Fost comandant al armatei ucrainene susține că SUA nu înțelege ce dezastru ar fi un atac terestru O zonă de distrugere creată de drone pe câmpul de luptă, adesea numită „zonă de ucidere” sau „zonă interzisă”, este o zonă intens monitorizată unde supravegherea constantă a dronelor și atacurile fac extrem de dificilă supraviețuirea trupelor, vehiculelor sau echipamentelor. Această zonă se întinde pe aproximativ 10-20 km (sau mai mult) de o parte și de alta a liniei frontului, fiind saturată cu drone FPV (first-person view), drone de recunoaștere și drone kamikaze care detectează și distrug orice mișcare. Dronele provoacă până la 80% din daunele de pe câmpul de luptă, transformând zona într-o „bătălie aeriană de negare reciprocă” mortală, unde reaprovizionarea, evacuarea sau avansarea riscă să fie atacate aproape imediat.  Acum, Zalujnîi spune că militarii SUA nici nu înțeleg acest tip de conflict și nici nu au capacitatea să intre în astfel de confruntări. El a explicat că tehnologiile moderne de război controlate de drone fac practic imposibilă prezența oamenilor pe câmpul de luptă și pot duce la consecințe catastrofale. Potrivit lui Zalujnîi, încercarea de a utiliza metode tradiționale de luptă care implică soldați în astfel de condiții este o greșeală gravă, deoarece dronele au schimbat fundamental câmpul de luptă. Fostul comandant al armatei ucrainene a menționat că doar trei țări dețin în prezent capacitatea fizică de a purta acest tip de război modern: Ucraina, Rusia și Iranul. El a subliniat că voința politică și adaptarea tehnologică permit acestor națiuni să mențină capacități de luptă care depășesc resursele lor economice sau demografice.

VIDEO Cum a decurs arestarea lui Justin Timberlake pentru conducere sub influența alcoolului
Internațional

VIDEO Cum a decurs arestarea lui Justin Timberlake pentru conducere sub influența alcoolului

Poliția americană a publicat imagini video cu arestarea artistului Justin Timberlake pentru conducere sub influența alcoolului, după solicitări venite din partea mai multor instituții media. Clipul surprinde interacțiunea dintre cântăreț și agenții de poliție, dar și momentele tensionate din timpul controlului. Cum a fost oprit Justin Timberlake în trafic Imaginile, furnizate de poliția din Sag Harbor (Long Island, New York), arată cum un polițist se apropie de mașina artistului și îi semnalează că a trecut pe culoarea roșie a semaforului și a efectuat un viraj brusc la stânga. Citește și: Cea mai puternică ofensivă ucraineană din ultimii ani, cu ajutorul lui Elon Musk - WSJ. Ucraina ar fi recuperat circa 400 km pătrați În dialogul surprins de camera de corp, polițistul îl întreabă dacă se află în zonă în vizită, iar Timberlake răspunde: „Da, sunt într-un turneu mondial”. Întrebat ce face mai exact, artistul oferă un răspuns vag: „Este greu de explicat (...) Sunt Justin Timberlake”. Testele de alcoolemie și reacția artistului În continuarea intervenției, cântărețul este supus mai multor teste, inclusiv etilotestului și testului de echilibru în mers. Imaginile îl arată vizibil afectat, cu privirea pierdută. „Aceste teste sunt foarte dificile”, le spune el polițiștilor. Moment tensionat: însoțitoarea încearcă să intervină Într-o altă secvență, o femeie care îl însoțea pe artist încearcă să împiedice arestarea: „Nu se poate. Îl arestaţi pe Justin Timberlake, de ce? (...). Îmi puteţi face o favoare, pentru că v-au plăcut „Bye Bye Bye” sau „SexyBack”?” Intervenția sa nu schimbă însă decizia polițiștilor. Justin Timberlake, încătușat la secție: „Am băut doar un Martini” Videoclipul îl surprinde pe artist și la secția de poliție, încătușat, în timp ce discută cu agenții: „Am băut doar un Martini”, încearcă acesta să se apere. De ce au fost făcute publice imaginile Autoritățile din Sag Harbor au transmis videoclipul către presă în urma unei cereri formulate de mai multe instituții media, în baza legii privind libertatea informației. Publicarea imaginilor a avut loc după un acord între avocații artistului și reprezentanții municipalității. Proces și acuzații privind afectarea reputației La începutul lunii martie, Justin Timberlake a dat în judecată municipalitatea din Sag Harbor, contestând publicarea imaginilor. Artistul a susținut că videoclipul îi afectează reputația și îl prezintă „într-o stare de extremă vulnerabilitate”, expunând „detalii intime ale aspectului său fizic, comportamentului, vorbirii şi conduitei”. În cele din urmă, părțile au ajuns la un acord pentru difuzarea unei versiuni editate a înregistrării. A recunoscut fapta: amendă și muncă în folosul comunității După acceptarea unui acord de recunoaștere a vinovăției, artistul a pledat vinovat în septembrie 2024 pentru conducere sub influența alcoolului. Ca urmare, Justin Timberlake a primit o amendă și 25 de ore de muncă în folosul comunității.

Premierul Netanyahu transmite un apel către liderii lumii să se alăture războiului: Zdrobim inamicul
Internațional

Premierul Netanyahu transmite un apel către liderii lumii să se alăture războiului: Zdrobim inamicul

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a transmis un mesaj ferm în contextul escaladării conflictului cu Iranul, după ce a vizitat duminică o zonă din sudul Israelului lovită de rachete iraniene. Oficialul israelian a susținut că Israelul, alături de Statele Unite, „câștigă bătălia” și a lansat un apel către alte state să se alăture războiului. Vizită sub securitate maximă în Arad În condiții stricte de securitate, Netanyahu s-a deplasat în orașul Arad, unde o rachetă iraniană a lovit sâmbătă seara mai multe clădiri rezidențiale. Citește și: Cea mai puternică ofensivă ucraineană din ultimii ani, cu ajutorul lui Elon Musk - WSJ. Ucraina ar fi recuperat circa 400 km pătrați În urma atacului, peste 60 de persoane au fost rănite, dintre care zece se află în stare gravă. Incidentul vine la scurt timp după ce o altă rachetă a lovit zona orașului Dimona, aflat la aproximativ 30 de kilometri distanță. Dimona găzduiește cea mai importantă instalație nucleară a Israelului, ceea ce amplifică tensiunile din regiune. Atacuri în lanț: represalii după loviturile asupra Iranului Atacul iranian a fost descris drept o reacție la bombardamentele americano-israeliene care au vizat complexul nuclear de la Natanz, un punct-cheie al programului iranian de îmbogățire a uraniului. Escaladarea militară dintre cele două state marchează un nou nivel de tensiune, cu implicații majore asupra securității regionale și globale. Netanyahu: „Vom lovi regimul iranian și liderii săi” Din mijlocul dărâmăturilor din Arad, premierul israelian a transmis un mesaj fără echivoc. "Vom lovi regimul. Vom lovi Corpul Gărzilor Revoluţionare Islamice, această bandă de criminali și îi vom lovi personal, pe liderii lor, instalaţiile lor, activele lor economice". Premierul a subliniat faptul că "Israelul şi Statele Unite colaborează pentru binele lumii" și, în războiul împotriva Iranului, "câştigăm această bătălie" şi "zdrobim inamicul". Apel către comunitatea internațională Premierul israelian a cerut explicit implicarea altor țări în conflict. "A sosit momentul ca liderii celorlalte ţări să se alăture. Mă bucur să spun că văd că unii încep să meargă în această direcţie, dar este nevoie de mai mult", a declarat Netanyahu. Programul nuclear și schimbarea regimului Netanyahu a reiterat principalele obiective ale campaniei militare care vizează destructurarea completă a programului nuclear iranian și eliminarea programului de rachete balistice. De asemenea, capacitatea Iranului de a produce componente strategice va fi blocată a susținut Netanyahu, adăugând că atât Israel, cât și președintele Donald Trump urmăresc o schimbare de regim la Teheran.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră