sâmbătă 20 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5857 articole
Internațional

Trump dă un ultimatum de 48 de ore Iranului: dacă Strâmtoarea Ormuz nu este redeschisă, SUA le va distruge centrale electrice

Președintele american, Donald Trump, a lansat sâmbătă un avertisment dur la adresa Iranului, anunțând că Statele Unite ar putea lovi infrastructura energetică iraniană dacă Strâmtoarea Ormuz nu este redeschisă în termen de 48 de ore. Ultimatumul SUA: 48 de ore pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz Într-un mesaj publicat pe platforma sa, Truth Social, liderul american a transmis un ultimatum fără echivoc: Citește și: Un sondaj Pieleanu/Avangarde, distribuit de Agerpres, sugerează o neîncredere masivă în guvernul Bolojan „Dacă Iranul nu DESCHIDE COMPLET, FĂRĂ AMENINȚĂRI, Strâmtoarea Ormuz, în 48 DE ORE exact din acest moment, Statele Unite ale Americii vor lovi și șterge de pe fața pământului diferitele lor CENTRALE ELECTRICE, ÎNCEPÂND CU CEA MAI MARE.” Reacția Iranului: amenințări cu represalii regionale Autoritățile iraniene au răspuns rapid, avertizând că orice atac asupra instalațiilor energetice sau de carburanți va declanșa represalii extinse. Potrivit declarațiilor oficiale, Iranul ar putea viza infrastructura energetică asociată intereselor americane din întreaga regiune, ceea ce ar duce la o escaladare majoră a conflictului. Strâmtoarea Ormuz, blocată complet după ofensiva din 28 februarie Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime din lume, este în prezent complet blocată de forțele iraniene. Această situație a apărut în urma ofensivei americano-israeliene lansate pe 28 februarie, care a extins conflictul deja tensionat din Orientul Mijlociu. Impact global: 20% din petrolul mondial, afectat Înainte de declanșarea conflictului, aproximativ 20% din transporturile globale de petrol și gaze naturale lichefiate tranzitau Strâmtoarea Ormuz. Blocarea acestei rute esențiale are consecințe majore asupra piețelor energetice internaționale, crescând riscul unei crize globale a energiei și amplificând instabilitatea economică la nivel mondial.

Trump cere Iranului redeschiderea Ormuz în 48 ore (sursa: Facebook/The White House)
Cea mai puternică ofensivă ucraineană din ultimii ani, cu ajutorul lui Elon Musk Foto: X Elon Musk
Internațional

Cea mai puternică ofensivă ucraineană din ultimii ani, cu ajutorul lui Elon Musk - WSJ. Ucraina ar fi recuperat circa 400 km pătrați

Cea mai puternică ofensivă ucraineană din ultimii ani s-a produs, în ultima lună, cu ajutorul lui Elon Musk, scrie Wall Street Journal. Ucraina ar fi recuperat circa 400 kilometri pătrați de teren după ce Musk a tăiat accesul Rusiei la sistemul de comunicații Starlink.  Citește și: Un sondaj Pieleanu/Avangarde, distribuit de Agerpres, sugerează o neîncredere masivă în guvernul Bolojan Este cea mai consistentă ofensivă ucraineană din ultimii doi ani. Cea mai puternică ofensivă ucraineană din ultimii ani, cu ajutorul lui Elon Musk „Avansurile ucrainene în urma pierderii de către Rusia a accesului la Starlink – serviciul de internet prin satelit al companiei SpaceX a lui Musk – subliniază cât de vital a devenit sistemul comercial de internet prin satelit în războiul modern – precum și controlul pe care Musk însuși îl poate exercita asupra conflictului. La începutul lunii februarie, SpaceX a pus în funcțiune un sistem care permitea accesul la internet în Ucraina doar sistemelor Starlink incluse pe o listă albă aprobată. Sistemele Starlink deținute de forțele ucrainene au fost aprobate, în timp ce cele rusești nu au fost. De atunci, Ucraina afirmă că a recucerit aproximativ 150 de mile pătrate de teritoriu în regiunile sudice Zaporizhzhia și Dnipropetrovsk, unde forțele ruse avansaseră rapid anterior. Februarie a fost prima lună din 2023 în care Kievul a recucerit mai mult teritoriu în Ucraina decât a pierdut, potrivit analiștilor din surse deschise. Pe întreaga linie a frontului, Rusia deține în continuare un avantaj, inclusiv un raport de 3 la 1 în ceea ce privește numărul de soldați”, explică WSJ.  Publicația arată că numărul dronelor utilizate de Rusia a scăzut dramatic după ce i s-a tăiat accesul la sistemul Starlink - pe care-l cumpăra prin intermediari.  „Pierderea rețelei Starlink a afectat și sistemul de comandă și control din cadrul unităților ruse, reducând capacitatea de supraveghere a trupelor de pe linia frontului. Potrivit soldaților ucraineni, comandanții ruși se bazau anterior pe Starlink pentru a monitoriza pozițiile și a coordona mișcările în timp real. «Cu Starlink, ei controlau strict unitățile... Fără acesta, acei soldați sunt izolați», a declarat un ofițer din Corpul de Voluntari Ruși din Ucraina. Forțele ucrainene au raportat că unele trupe ruse au rămas fără instrucțiuni clare sau fără cunoștințe despre situația generală de pe câmpul de luptă”, arată și Kyiv Independent.  Forțele ruse au încercat să compenseze pierderea Starlink prin instalarea de cabluri de comunicații între poziții, utilizarea rețelelor wireless cu rază scurtă și apelarea la sisteme satelitare alternative, inclusiv servicii rusești și chineze. Totuși, aceste soluții s-au dovedit mai puțin eficiente. Analiștii spun că nivelul de coordonare al rușilor și-a revenit doar până la aproximativ 60% din nivelurile anterioare.

Cehia, protest masiv împotriva guvernului Babiš (sursa: X/NEXTA)
Internațional

Protest masiv în Cehia: peste 250.000 de oameni în stradă împotriva guvernului Babiš

Un protest de amploare a avut loc sâmbătă la Praga, unde peste 250.000 de persoane au ieșit în stradă pentru a contesta politicile guvernului condus de premierul Andrej Babiš. Manifestația este cea mai mare mobilizare antiguvernamentală din 2019 și reflectă nemulțumiri profunde legate de direcția politică a țării. „Nu vom permite ca viitorul să ne fie furat” Protestatarii au scandat sub sloganul „Nu vom permite ca viitorul nostru să ne fie furat”, exprimând temeri legate de un posibil regres democratic în Cehia. Citește și: Un sondaj Pieleanu/Avangarde, distribuit de Agerpres, sugerează o neîncredere masivă în guvernul Bolojan Participanții au acuzat creșterea influenței oligarhilor și au criticat măsurile guvernului care ar putea afecta instituțiile democratice. Temeri privind controlul asupra presei și reducerea cheltuielilor pentru apărare Opoziția și societatea civilă avertizează că guvernul intenționează să modifice sistemul de finanțare al mass-mediei publice, ceea ce ar putea duce la o limitare a independenței acesteia. În paralel, decizia de reducere a cheltuielilor pentru apărare și schimbarea tonului în relația cu Rusia ridică semne de întrebare în rândul protestatarilor și al liderilor politici din opoziție. Legea „agenților străini”, comparată cu modelul rusesc Un punct central al nemulțumirii îl reprezintă proiectul de lege privind „agenții străini”. Criticii susțin că acesta ar copia legislația adoptată în Rusia, fiind folosită pentru a controla ONG-urile și vocile critice. Protestatarii consideră că adoptarea unei astfel de legi ar putea marca o schimbare majoră în direcția politică a țării. Opoziția avertizează: Cehia riscă să urmeze modelul Ungariei și Slovaciei Liderii opoziției au tras un semnal de alarmă, susținând că, dacă actualul curs nu este schimbat, Cehia ar putea ajunge pe o traiectorie similară cu cea a Ungariei sau Slovaciei, unde democrația liberală a fost erodată în ultimii ani. Guvernul Babiš, revenit la putere după patru ani Andrej Babiš și partidul său populist ANO au revenit la guvernare în decembrie, după patru ani în opoziție. Executivul este susținut de partide de dreapta și de extremă dreapta, ceea ce amplifică îngrijorările legate de direcția politică. Tensiuni politice interne și proteste repetate Nemulțumirile față de guvern nu sunt noi. În februarie, o altă manifestație majoră, în sprijinul președintelui Petr Pavel, a adunat aproximativ 90.000 de persoane.  Președintele s-a aflat în conflict cu guvernul pe teme precum numirile ministeriale și bugetul apărării. Cine este Andrej Babiš Andrej Babiš este un politician controversat, cunoscut și pentru imperiul său de afaceri construit în sectoarele alimentar, chimic și agricol. El a mai ocupat funcția de prim-ministru în perioada 2017–2021.

Angajați iranieni din Dubai, concediați (sursa: Pexels/Timo Volz)
Internațional

Decizie fără precedent în Emirate: angajați iranieni din Dubai, obligați să-și părăsească locurile de muncă

Emiratele Arabe Unite au decis să adopte măsuri ferme în contextul escaladării conflictului din Golf, în care au fost implicate indirect. Autoritățile de la Abu Dhabi au ordonat închiderea unui spital iranian din Dubai, potrivit declarațiilor oferite de trei angajați ai instituției. Decizia vine pe fondul intensificării atacurilor lansate de Iran asupra statelor din regiune, ca reacție la ofensiva americano-israeliană. Atacuri repetate asupra statelor din Golf De la începutul războiului, pe 28 februarie, monarhiile din Golf sunt vizate aproape zilnic de atacuri. Citește și: Un sondaj Pieleanu/Avangarde, distribuit de Agerpres, sugerează o neîncredere masivă în guvernul Bolojan Emiratele Arabe Unite au fost ținta a peste 2.000 de tiruri, majoritatea interceptate de sistemele de apărare. Ca răspuns, autoritățile au retras ambasadorul din Iran și au închis mai multe entități considerate apropiate de regimul de la Teheran. Decizie bruscă: personalul spitalului, obligat să plece Angajații spitalului iranian din Dubai susțin că au fost anunțați în mod abrupt să părăsească instituția. „Guvernul ne-a cerut tuturor să plecăm”, a declarat un angajat sub protecția anonimatului. Conducerea spitalului le-ar fi transmis că decizia este direct legată de atacurile Iranului. La rândul lor, autoritățile din Emiratele Arabe Unite au invocat „măsuri administrative” aplicate unor instituții „direct legate de regimul iranian și de Gardienii Revoluției”, acuzate că au încălcat legislația locală. Angajații, prinși între două lumi Pentru angajații spitalului iranian, situația este dramatică. Mulți dintre ei veniseră în Emirate pentru a scăpa de dificultățile din Iran, iar acum se văd nevoiți să plece din nou. „Am venit aici ca să fugim de situația din țara noastră. Este sfâșietor să ajungem din nou într-un astfel de impas”, a declarat un medic. Un spital istoric, gestionat de Crucea Roșie iraniană Spitalul închis era unul dintre cele mai vechi din Emirate și era administrat de Semiluna Roșie iraniană. Instituția avea aproximativ 700 de angajați. Potrivit surselor citate, personalul a fost informat despre decizie sâmbătă și a avut doar câteva zile la dispoziție pentru a părăsi locul de muncă. Un medic povestește că situația a evoluat rapid: „Nu ne-am imaginat niciodată că lucrurile vor degenera atât de repede. Marți, când am ajuns, autoritățile erau deja în clădire.” Pacienții au fost transferați către alte spitale, iar site-ul oficial al instituției nu mai este funcțional. Alte instituții iraniene, închise în Dubai Măsurile nu s-au limitat doar la sectorul medical. Membri ai comunității iraniene din Dubai afirmă că patru școli iraniene au fost, de asemenea, închise. Numele uneia dintre ele a fost deja îndepărtat de pe clădire, iar personalul de pază a confirmat suspendarea activității. În plus, Iranian Club din Dubai și-a întrerupt activitatea, invocând „circumstanțele actuale”, potrivit unui mesaj publicat pe Instagram. Relații tensionate, după o perioadă de apropiere Decizia Emiratelor vine după o perioadă de relativă destindere în relațiile cu Iranul. În 2022, Abu Dhabi își redeschisese reprezentarea diplomatică la Teheran, într-un gest de reconciliere după ani de tensiuni. Actualul conflict a inversat însă acest trend, readucând regiunea într-o logică de confruntare.

Viața rușilor sub cenzura internetului (sursa: Pexels/Aghyad Najjar)
Internațional

Internetul, sub control total în Rusia: cum schimbă cenzura viața de zi cu zi a milioane de oameni

Cenzura internetului în Rusia atinge un nou nivel, pe fondul consolidării regimului autoritar al lui Vladimir Putin. Restricțiile impuse online nu mai vizează doar opoziția sau conținutul considerat periculos, ci afectează direct viața de zi cu zi a milioane de cetățeni. Revolta utilizatorilor Frustrarea populației este ilustrată de un videoclip devenit viral pe Instagram, chiar dacă platforma este blocată în Rusia. Citește și: Un sondaj Pieleanu/Avangarde, distribuit de Agerpres, sugerează o neîncredere masivă în guvernul Bolojan Un utilizator, Stanislav, critică vehement situația: „Plătesc pentru internet, plătesc pentru VPN, iar statul plătește ca să fie blocat. Plătim de două ori pentru un produs inferior. Banii mei lucrează împotriva mea!” Ulterior, videoclipul a fost ascuns, iar contul autorului a devenit privat, semn al temerii față de represalii. De la acceptare la restricții fără precedent Deși majoritatea rușilor au acceptat războiul din Ucraina și regimul autoritar, noile măsuri privind internetul marchează o schimbare semnificativă. Ultimele proteste majore au avut loc în urmă cu aproape patru ani, în contextul mobilizării rezerviștilor. Acum, însă, ingerințele statului în viața cotidiană ating un nivel fără precedent, chiar și pentru standardele Rusiei. Platformele occidentale, eliminate din spațiul digital Rețelele sociale occidentale precum X, Instagram sau Facebook sunt deja blocate. YouTube este sever limitat și devine aproape inutil fără utilizarea unui VPN – un serviciu plătit care redirecționează traficul prin servere externe. Noile măsuri merg însă mai departe decât atât. WhatsApp și Telegram, ținte ale noii cenzuri Autoritățile ruse au început să restricționeze și aplicațiile de mesagerie criptată, precum WhatsApp și Telegram. Utilizatorii se confruntă cu mesaje care nu mai ajung la destinație și apeluri care nu mai pot fi efectuate. Scopul este promovarea aplicației Max, un serviciu controlat de stat, care permite monitorizarea completă a comunicațiilor. Elevii, profesorii și angajații din sectorul public sunt obligați să instaleze și să utilizeze această aplicație. Criticile la adresa regimului, pedepsite penal Cenzura nu se limitează la infrastructura digitală. Orice critică la adresa Kremlinului sau a războiului poate atrage consecințe grave. De la începutul invaziei pe scară largă în Ucraina, aproximativ 1.400 de persoane au fost condamnate pentru „discreditarea armatei”. Dintre acestea, 357 au fost încarcerate, potrivit organizației pentru drepturile omului OVD-Info. Internetul, controlat până la nivel tehnic Statul rus nu se mai limitează la blocarea aplicațiilor, ci intervine direct asupra accesului la internet. La începutul lunii, internetul mobil din Moscova a fost întrerupt timp de o săptămână, iar de atunci funcționează instabil. Probleme similare au fost raportate și în alte regiuni. Consecințele sunt vizibile: aplicațiile de navigație nu mai funcționează, iar locuitorii capitalei revin la soluții tradiționale, cumpărând hărți pe hârtie și stații radio. Costuri economice și justificări oficiale Haosul digital are și un impact economic semnificativ, estimat la milioane de pierderi. Kremlinul justifică aceste măsuri prin „securitatea cetățenilor”, invocând necesitatea de a preveni atacurile cu drone și scurgerile de informații către Ucraina. Aceste metode drastice au fost utilizate pentru prima dată în urmă cu un an, dar acum sunt aplicate la scară mult mai largă. Influencerii și elitele, tot mai critice Chiar și susținători ai regimului încep să critice restricțiile. Influencerii se tem că își vor pierde audiența și veniturile din publicitate, iar unii consideră că blocarea Telegram avantajează inamicul. Aplicația este utilizată inclusiv de militarii ruși, în ciuda nemulțumirii Ministerului Apărării. Critici au apărut și din rândul elitei. Evgheni Primakov, șeful agenției Rossotrudnicestvo, a avertizat că închiderea Telegram ar fi celebrată de Ucraina drept „o zi a victoriei”. Presiuni politice înainte de alegeri Chiar și politicienii opoziției tolerate din Duma încearcă să se opună restricțiilor, în contextul alegerilor care se apropie. Comunicarea lor se bazează în mare parte pe Telegram. Partidul Comunist a propus măsuri împotriva blocării aplicației, însă fără succes până în prezent. Limitele tehnice ale cenzurii În ciuda controlului strict, sistemul de cenzură ar putea întâmpina obstacole tehnice. Potrivit ediției ruse a revistei Forbes, autoritatea de reglementare Roskomnadzor operează deja la limita capacităților sale, ceea ce ar putea duce la ridicarea parțială a unor restricții.

Baza militară Fort McNair, drone necunoscute (sursa: gomillie.com)
Internațional

Baza SUA care-i adăpostește pe Rubio și Hegseth, survolată de drone necunoscute

Autoritățile americane au intrat în alertă după ce mai multe drone neidentificate au fost detectate în această săptămână deasupra Fort McNair, o bază militară importantă din Washington. Incidentul este cu atât mai sensibil cu cât în această bază locuiesc oficiali de rang înalt, inclusiv secretarul de stat Marco Rubio și secretarul apărării Pete Hegseth. Posibilă relocare a oficialilor americani, analizată de Casa Albă În urma incidentului, Casa Albă a luat în calcul relocarea celor doi oficiali, pe fondul riscurilor de securitate. Citește și: Un sondaj Pieleanu/Avangarde, distribuit de Agerpres, sugerează o neîncredere masivă în guvernul Bolojan În cele din urmă, această măsură nu a fost pusă în aplicare, însă discuțiile reflectă nivelul ridicat de îngrijorare generat de situație. Măsuri de urgență la nivel federal Potrivit informațiilor publicate de presa americană, mai multe drone au fost identificate într-o singură noapte, ceea ce a determinat intensificarea măsurilor de securitate. Situația a dus inclusiv la convocarea unei reuniuni de urgență la Casa Albă, unde oficialii au analizat posibilele răspunsuri și scenarii. Investigații în curs: legături cu tensiunile din Orientul Mijlociu Forțele armate americane investighează dacă incidentul are legătură cu amenințările crescute la adresa SUA, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu și al atacurilor americane și israeliene asupra Iranului. Escaladarea tensiunilor a determinat deja o creștere a nivelului de alertă de securitate, în special în capitala americană. Reacția oficială: monitorizare și cooperare între agenții Un purtător de cuvânt al bazei Fort McNair a confirmat că autoritățile sunt la curent cu incidentele și colaborează cu forțele de ordine și alte agenții pentru a monitoriza și investiga survolurile suspecte. Pe fondul acestor evoluții, Departamentul de Stat a ordonat tuturor misiunilor diplomatice americane din lume să efectueze evaluări urgente de securitate.

Republicanii, omagii pentru Chuck Norris (sursa: X/Greg Abbott)
Internațional

Moartea lui Chuck Norris, confiscată de republicani, care-l laudă ca pe un loial

Actorul american Chuck Norris a murit joi, la vârsta de 86 de ani, iar vestea a generat un val de reacții din partea republicanilor americani, actorilor și personalităților publice din întreaga lume. Donald Trump: „Un tip dur și grozav” Președintele american Donald Trump l-a descris pe Chuck Norris drept „un tip grozav” și „foarte dur”. Citește și: Un sondaj Pieleanu/Avangarde, distribuit de Agerpres, sugerează o neîncredere masivă în guvernul Bolojan „Nu ai vrea să te bați cu el”, a spus Trump, subliniind atât forța, cât și caracterul actorului, pe care l-a numit un susținător important. Texasul deplânge pierderea unei legende Texasul a pierdut o legendă'', a scris pe X guvernatorul republican al Texasului, Gregg Abbott. ' 'Tot Texasul deplânge moartea lui Chuck Norris. A fost nu doar o legendă a artelor marţiale, ci şi unicul Walker, poliţistul texan. A entuziasmat generaţii de conservatori. Le-a oferit o pasiune şi o voce cu care să lupte pentru principiile care fac America să fie cea mai grozavă naţiune de pe faţa pământului''. ''A întruchipat duritatea, tăria de caracter şi patriotismul graţie cărora Texasul este de neegalat'', a mai spus guvernatorul. Acesta a evidențiat rolul iconic al lui Norris în serialul „Walker, Texas Ranger”, dar și influența sa asupra generațiilor de americani, pe care i-a inspirat să-și apere valorile. Benjamin Netanyahu: „Un mare prieten al Israelului” Premierul israelian Benjamin Netanyahu a subliniat relația apropiată pe care o avea cu actorul, numindu-l „un mare prieten al Israelului”. El a amintit impactul global al lui Norris, care a adus artele marțiale mai aproape de milioane de oameni din întreaga lume. Sylvester Stallone și colegii din industrie, mesaje de respect Actorul Sylvester Stallone a declarat că a avut o colaborare excelentă cu Chuck Norris, pe care l-a descris drept „un american adevărat” și „un om grozav”. Și alți actori din lumea filmului au transmis mesaje de apreciere, evidențiind caracterul și profesionalismul acestuia. Stephen King, Jean-Claude Van Damme și Dolph Lundgre Scriitorul Stephen King a rememorat impactul filmelor lui Chuck Norris, spunând că pelicula „Silent Rage” i-a impresionat profund familia. Actorul Jean-Claude Van Damme a subliniat relația de lungă durată cu Norris, pe care l-a respectat încă din tinerețe. La rândul său, Dolph Lundgren l-a descris drept „un campion” și un model de modestie, respect și forță. Industria divertismentului: „O legendă fără pereche” Jon Hurwitz, cocreatorul serialului „Cobra Kai”, a afirmat că Chuck Norris ocupă un loc unic în istoria artelor marțiale americane, numindu-l „o legendă fără pereche”. Unele reacții au păstrat tonul caracteristic glumelor despre Chuck Norris. Prezentatorul Glenn Beck a ironizat situația spunând că „Moartea a fost găsită fără suflare după ce a încercat să-l ia pe Chuck Norris”. Actorul Mario Lopez a completat într-un registru similar: „Chuck Norris nu a murit, și-a încheiat doar misiunea”. Moștenirea lui Chuck Norris Chuck Norris rămâne una dintre cele mai influente figuri din cultura populară, un simbol al forței, disciplinei și integrității. De la filme de acțiune la seriale TV și până la impactul asupra artelor marțiale, moștenirea sa continuă să inspire generații întregi.

CIA se străduie să afle dacă ayatollahul Khamenei mai trăiește: „Nu credem că au ales un mort” Foto: Twitter Mojtaba Khamenei
Internațional

CIA se străduie să afle dacă ayatollahul Khamenei mai trăiește: „Nu credem că au ales un mort”

CIA se străduie să afle dacă ayatollahul Khamenei mai trăiește: „Nu credem că au ales un mort”, a spus un oficial american, citat de Axiso. Însă guvernul de la Washington este intrigat de faptul că, la trei săptămâni de la alegerea sa în cea mai înaltă poziție din Iran, noul ayatollah Mojtaba Khamenei nu a putut fi văzut. Citește și: Un sondaj Pieleanu/Avangarde, distribuit de Agerpres, sugerează o neîncredere masivă în guvernul Bolojan Washingtonul a început să-și pună tot mai multe întrebări după Anul Nou persan, când, de obicei, ayatollahul trimitea un mesaj video. CIA se străduie să afle dacă ayatollahul Khamenei mai trăiește: „Nu credem că au ales un mort” Statele Unite și Israelul dețin informații care sugerează că Mojtaba este încă în viață — de exemplu, dovezi conform cărora oficiali iranieni au încercat să organizeze întâlniri față în față cu el (fără succes, din motive de securitate). „Misterul din jurul lui Mojtaba a fost adus în discuție în cadrul mai multor ședințe de informare a președintelui Trump. Echipa de securitate națională a lui Trump continuă să analizeze cine deține de fapt puterea la Teheran, a declarat un oficial american. «Nu avem dovezi că el este într-adevăr cel care dă ordinele», a declarat un înalt oficial israelian pentru Axios, referindu-se la Mojtaba. «Este mai mult decât ciudat. Nu credem că iranienii ar fi trecut prin toate aceste dificultăți pentru a alege un om mort ca lider suprem, dar, în același timp, nu avem dovezi că el este cel care deține frâiele puterii», a declarat un oficial american”, scrie Axios. „Directorul CIA, John Ratcliffe, și directorul Agenției de Informații a Apărării, generalul James Adams, au declarat joi, în cadrul unei audieri secrete în fața Comisiei de Informații a Camerei Reprezentanților, că regimul iranian se confruntă cu o criză profundă de comandă și control, dar că nu există semne ale unui colaps iminent, potrivit a trei surse bine informate. Doi înalți oficiali israelieni au afirmat că asasinarea lui Larijani a amplificat vidul de putere și că acesta este umplut în principal de Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice. Ascensiunea lui Mojtaba a fost posibilă datorită legăturilor sale strânse cu IRGC, care are o influență vastă asupra economiei, politicii și securității Iranului și care, potrivit oficialilor israelieni, conduce efectiv țara în prezent. «IRGC preia controlul asupra Iranului și sunt nebuni», a declarat un înalt oficial arab pentru Axios. «Sunt extrem de ideologici și sunt gata să moară și să se întâlnească cu Khamenei Senior»”, mai arată Axios.       

Trump anunță posibilă reducere militară în Iran (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Donald Trump anunță că ia în calcul reducerea operațiunilor militare împotriva Iranului

Președintele american Donald Trump a anunțat că analizează o posibilă „reducere treptată” a operațiunilor militare împotriva Iranului, marcând o schimbare de ton după ce, anterior, exclusese orice armistițiu în conflictul aflat în desfășurare de trei săptămâni. Relaxarea sancțiunilor asupra petrolului iranian În paralel cu semnalele privind reducerea intervenției militare, Statele Unite au anunțat o măsură de relaxare a sancțiunilor asupra petrolului iranian. Citește și: Un sondaj Pieleanu/Avangarde, distribuit de Agerpres, sugerează o neîncredere masivă în guvernul Bolojan Autoritățile americane au autorizat vânzarea și livrarea petrolului iranian aflat deja pe nave înainte de 20 martie, cu termen limită până la 19 aprilie. Această decizie are ca scop temperarea creșterii prețurilor la energie, generate de conflictul din regiune. Trump: „Suntem aproape de atingerea obiectivelor” Într-un mesaj publicat pe platforma sa Truth Social, Donald Trump a sugerat că operațiunile militare ar putea intra într-o nouă etapă. „Suntem foarte aproape de a ne atinge obiectivele, în timp ce luăm în considerare reducerea treptată a eforturilor noastre militare majore în Orientul Mijlociu, în ceea ce privește regimul terorist iranian: (1) Degradarea completă a capacității de rachete a Iranului, a lansatoarelor și a tuturor elementelor asociate acestora. (2) Distrugerea bazei industriale de apărare a Iranului. (3) Eliminarea marinei și forțelor aeriene ale Iranului, inclusiv a sistemelor de apărare antiaeriană. (4) Nepermiterea, sub nicio formă, ca Iranul să se apropie de capabilități nucleare și menținerea permanentă a unei poziții în care SUA să poată reacționa rapid și puternic în cazul unei astfel de situații. (5) Protejarea, la cel mai înalt nivel, a aliaților noștri din Orientul Mijlociu, inclusiv Israel, Arabia Saudită, Qatar, Emiratele Arabe Unite, Bahrain, Kuweit și alții. Strâmtoarea Hormuz va trebui să fie securizată și supravegheată, după caz, de alte state care o utilizează — Statele Unite nu o fac! Dacă ni se va cere, vom ajuta aceste țări în eforturile lor legate de Hormuz, dar nu ar trebui să fie necesar odată ce amenințarea iraniană este eliminată. Important, va fi o operațiune militară ușoară pentru ele.” Mesaje contradictorii de la Washington Declarațiile privind o posibilă reducere a intervenției vin însă în contrast cu informațiile apărute în presa americană, care indică o posibilă suplimentare a forțelor militare americane în regiune. În plus, cu doar câteva ore înainte de anunțul privind reducerea operațiunilor, Donald Trump respinsese ideea unui armistițiu. „Nu există armistițiu atunci când, practic, îți anihilezi adversarul”, le-a spus acesta jurnaliștilor înainte de a pleca din Washington. Casa Albă: misiunea ar putea dura până la șase săptămâni La scurt timp după declarațiile președintelui, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a precizat că administrația și Pentagonul estimaseră de la început durata conflictului. Potrivit acesteia, misiunea militară ar urma să fie finalizată într-un interval de patru până la șase săptămâni.

Orbán acuză UE și Ucraina de ingerință (sursa: Facebook/Orbán Viktor)
Internațional

Orbán Viktor acuză Bruxelles-ul și Kievul că încearcă să-i răstoarne guvernul

Prim-ministrul ungar Orbán Viktor a lansat sâmbătă acuzații dure la adresa Bruxelles-ului și Kievului, susținând că acestea încearcă să influențeze alegerile parlamentare din 12 aprilie pentru a provoca o schimbare de guvern la Budapesta. Declarațiile au fost făcute în cadrul unui discurs susținut în fața liderilor ultraconservatori reuniți la Budapesta. „Democrația europeană este pe moarte”, susține liderul ungar În intervenția sa din cadrul Conferinței de Acțiune Politică Conservatoare (CPAC), Orbán Viktor a criticat în termeni duri starea democrației în Uniunea Europeană. Citește și: Un sondaj Pieleanu/Avangarde, distribuit de Agerpres, sugerează o neîncredere masivă în guvernul Bolojan „Democrația europeană este pe moarte”, a afirmat premierul ungar, argumentând că problemele economice, cenzura politică și implicarea în alegeri naționale ar fi principalele cauze ale acestui declin. Potrivit lui Orbán, astfel de practici ar avea loc inclusiv în Ungaria, unde Bruxelles-ul ar susține instalarea unui guvern favorabil intereselor europene și ucrainene. Atac direct la Comisia Europeană Premierul ungar a continuat criticile, afirmând că instituțiile europene nu mai respectă rolul pentru care au fost create. „Bruxelles nu mai este gardianul tratatelor, ci le trădează”, a declarat Orbán, sugerând o deteriorare profundă a mecanismelor democratice la nivel european. CPAC Budapesta: lideri conservatori din întreaga lume Conferința CPAC s-a desfășurat pentru a cincea oară la Budapesta, reunind 667 de participanți din 51 de țări. Evenimentul a adus laolaltă figuri importante ale mișcării conservatoare internaționale. Printre invitați s-au numărat președintele Argentinei, Javier Milei, și liderul partidului Vox din Spania, Santiago Abascal, pe care Orban l-a elogiat public, afirmând că este un lider de referință. De asemenea, premierul ungar a avut cuvinte de apreciere și pentru Javier Milei, pe care l-a descris drept un exemplu de succes al politicilor de dreapta. Mesaj de susținere din partea lui Donald Trump Înaintea discursului lui Orbán, președintele american Donald Trump a transmis un mesaj video de susținere pentru premierul ungar. Trump a declarat că îl sprijină pe Orbán Viktor la alegerile din 12 aprilie, descriindu-l drept „o persoană fantastică” și lăudând angajamentul participanților la valorile conservatoare. Liderul american a subliniat, de asemenea, că Statele Unite și Ungaria ar putea juca un rol esențial în redefinirea viitorului Occidentului. Campanie electorală tensionată în Ungaria Cu doar câteva săptămâni înainte de alegeri, Orbán Viktor își axează campania pe tema interferențelor externe, în special din partea Ucrainei. Premierul ungar îl acuză pe președintele Volodimir Zelenski că ar fi blocat reluarea transportului de petrol rusesc prin conducta Drujba, afectată de conflictul din regiune. În același timp, sondajele indică o competiție strânsă, partidul Fidesz fiind amenințat de ascensiunea rivalului conservator Peter Magyar, liderul formațiunii Tisza. Organizația Freedom House clasifică Ungaria drept o țară „parțial liberă”, invocând modificările legislative și constituționale realizate în cei peste 15 ani de guvernare ai lui Orbán Viktor.

Atacul iranian asupra insulei Diego Garcia, la 4.000 km, arată de ce baza Deveselu este crucială Foto: Facebook US Naval Support Diego Garcia
Internațional

Atacul iranian asupra insulei Diego Garcia, la 4.000 km, arată de ce baza Deveselu - contestată de Călin Georgescu - este crucială pentru România și Europa Centrală

Atacul iranian asupra insulei Diego Garcia, la 4.000 km, arată de ce baza Deveselu - contestată de Călin Georgescu - este crucială pentru România și Europa Centrală: rachetele lansate asupra aeroportului americano-britanic din Oceanul Indian au dovedit a avea o rază de acțiune mult mai lungă decât ceea ce se estima că poate realiza regimul de la Teheran. Mai mulți analiști militari arată că, la o rază de acțiune de circa 4.000 de kilometri, Teheranul poate lovi ținte din Europa Centrală.  Citește și: Iranul lansează rachete balistice spre baza americano-britanică din Diego Garcia, dar ratează ținta În mai 2021, Călin Georgescu spunea: „Scutul Deveselu este o rușine diplomatică. Scutul nu are nimic legat de apărare. Din contră, ne-a tras într-un conflict de care nu aveam nevoie. Scutul ca atare este o parte a politicii de cofruntare. Scutul nu este o chestiune de pace, cum este prezentat de cei care au pupat ghiulul la diverse porți”.  Atacul iranian asupra insulei Diego Garcia, la 4.000 km, arată de ce baza Deveselu este crucială Radarul de la Deveselu face parte din scutul antirachetă Aegis Ashore al NATO, instalat de SUA în România și operațional din 2016. Scopul său principal este detectarea și urmărirea rachetelor balistice lansate din afara spațiului euro-atlantic, în special din Orientul Mijlociu (cum ar fi cele iraniene), pentru a proteja teritoriul europei al Alianței.  Potrivit Wall Street Journal, Iranul a lansat două rachete asupra bazei Diego Garcia, una s-a defectat în zbor, iar alta ar fi fost atacată de o navă de război americană, care a utilizat un sistem de apărare de tip SM-3 - însă nu este clar dacă interceptarea a reușit.  Este pentru prima oară când se constată că Iranul are rachete cu rază de acțiune atât de mare.  „Dacă acest lucru se confirmă, este un semnal strategic major: Iranul ar fi folosit o rachetă Khorramshahr-4 pentru a viza insula Diego Garcia.  Estimată până acum la o rază de acțiune de 2.000–3.000 km, această rachetă ar putea, în realitate, să depășească 4.000 km.  👉 Acest lucru ar putea plasa aproape întreaga Europă — până în Franța și Regatul Unit — în raza sa de acțiune”, scrie, pe Twitter, o cercetătoare în securitate și relații internaționale de la Universitatea din Tours, Elizabeth Shepard Sellam.  „Adevărata problemă nu este dacă racheta a fost interceptată sau nu. Ci faptul că Iranul ar fi demonstrat o rază de acțiune mult mai mare decât cea pe care o credea majoritatea lumii că o deține. O capacitate de 4.000 de kilometri schimbă complet situația. Marile capitale europene încep să intre în discuție. Parisul intră în raza de acțiune. Londra se apropie mult mai mult de limita vulnerabilității, în funcție de punctul de lansare și de încărcătura utilă. Acest lucru ar însemna că amenințarea rachetelor nu mai este limitată la Golful Persic, Israel sau anumite părți din Asia de Sud. Ar însemna că raza de descurajare, apărare și teamă s-a extins dramatic. Dacă se confirmă, Diego Garcia nu a fost doar o țintă. A fost un mesaj”, scrie Nawah al-Thani, fost general și director al „Defence Intelligence Operations” al statului Qatar. 

Iran, atac eșuat asupra bazei Diego Garcia (sursa: BBC)
Internațional

Iranul lansează rachete balistice spre baza americano-britanică din Diego Garcia, dar ratează ținta

Iranul a lansat două rachete balistice cu rază intermediară de acțiune asupra bazei navale americano-britanice de pe Insula Diego Garcia, una dintre cele mai importante poziții strategice din Oceanul Indian, potrivit informațiilor publicate de Wall Street Journal. Atac eșuat: rachetele nu și-au atins ținta Conform unor oficiali americani citați de presă, niciuna dintre rachetele lansate de Iran nu a lovit baza situată la aproximativ 4.000 de kilometri de teritoriul iranian. Citește și: Cum răspund securiștii iranieni când îi sună Mossad-ul și le spune cum trebuie să se comporte Una dintre rachete s-a defectat în timpul zborului, în timp ce cealaltă a fost interceptată de o navă de război americană, care a utilizat un sistem de apărare de tip SM-3. Totuși, nu există o confirmare clară privind succesul interceptării. Momentul exact al lansării nu a fost făcut public. Diego Garcia, punct strategic major pentru SUA Baza Diego Garcia, situată în arhipelagul Chagos, teritoriu britanic din Oceanul Indian, reprezintă un element-cheie al strategiei militare americane în regiune. Statele Unite utilizează această bază pentru desfășurarea de submarine nucleare, bombardiere și distrugătoare, fiind esențială pentru operațiuni militare și de descurajare în Orientul Mijlociu și Asia. Tensiuni geopolitice: SUA, Marea Britanie și Mauritius Arhipelagul Chagos se află în centrul unui conflict diplomatic de lungă durată între Regatul Unit, Statele Unite și Mauritius. În 2025, Marea Britanie a semnat un acord pentru a transfera suveranitatea asupra insulelor către Mauritius, păstrând însă un contract de închiriere pe 99 de ani pentru Diego Garcia, astfel încât baza militară să rămână operațională. Trump critică deciziile Londrei privind Iranul Donald Trump a criticat anterior refuzul inițial al premierului britanic Keir Starmer de a permite utilizarea bazei Diego Garcia pentru atacuri americano-israeliene împotriva Iranului. Ulterior, Trump și-a retras sprijinul pentru acordul privind transferul suveranității arhipelagului către Mauritius, accentuând tensiunile dintre aliați. Potrivit declarațiilor lui Donald Trump, baza Diego Garcia ar putea deveni esențială în cazul unui atac al Iranului, fiind un punct cheie pentru apărarea intereselor americane în regiune.

Ucrainenii au ajuns să râdă de Armata SUA, după ce au văzut în Golful Persic Foto: X CINC_AFU
Internațional

Ucrainenii au ajuns să râdă de Armata SUA, după ce au văzut în Golful Persic: „Nu înțeleg ce au făcut în ultimii patru ani, când noi eram în război”

Ucrainenii au ajuns să râdă de Armata SUA, după ce au văzut în Golful Persic: „Nu înțeleg ce au făcut ei și cu ce s-au ocupat în cei patru ani de când ne luptăm”, a spus un ofițer ucrainean, citat de The Times. Militarii ucraieni trimiși să asiste țările din Golf care se confruntă cu atacurile cu drone iraniene Shahed au fost șocați de faptul că americanii folosesc rachete interceptoare de milioane de dolari.  Citește și: Cum răspund securiștii iranieni când îi sună Mossad-ul și le spune cum trebuie să se comporte În plus, ei au critat faptul că radare ultrasofisticate, care costă circa un miliard de dolari, nu au fost camuflate și au putut fi lovite de iranieni. Ucrainenii au ajuns să râdă de Armata SUA, după ce au văzut în Golful Persic Potrivit președintelui Ucrainei, Volodymyr Zelensky, în primele patru zile ale războiului din Iran, Statele Unite și aliații săi au lansat peste 800 de rachete Patriot, adică cu aproximativ 200 mai multe decât a primit Ucraina în ultimii trei ani. „Adesea, ei (Statele Unite și aliații săi – n.r.) trăgeau fără să se gândească. De exemplu, au folosit racheta Standard Missile-6 de pe o navă, o rachetă foarte bună care costă aproximativ 6 milioane de dolari, pentru a doborî o rachetă Shahed în valoare de 70.000 de dolari”, a remarcat un ofițer ucrainean. Instructorii ucraineni au subliniat, de asemenea, că aliații sunt adesea incapabili să-și ascundă corespunzător radarele scumpe de inamic. Partea ucraineană are o experiență semnificativă în acest domeniu: sistemele radar mobile își schimbă constant pozițiile, astfel încât forțele ruse sunt aproape incapabile să le lovească. Un expert ucrainean a dat un exemplu ilustrativ: doar trei drone Shahed ieftine au reușit să lovească radarul de avertizare timpurie AN/FPS-132, în valoare de aproximativ un miliard de dolari, precum și cel puțin un radar al sistemelor de apărare aeriană la altitudine mare Terminal, care costă aproximativ 300 de milioane de dolari. Potrivit acestuia, aceste obiecte erau clar vizibile pe imaginile publice a unor sateliți.  „Timp de două luni, au stat în același loc. Apoi au zburat dronele Shahed. Trei drone Shahed care costă aproximativ 70.000 de dolari fiecare. Și asta a fost tot”, a spus ofițerul ucrainean. Pe de altă parte, publicația Gulf News, deși remarcă expertiza Ucrainei, arată că și armata SUA se adaptează. „În iulie 2025, Pentagonul a prezentat un nou sistem conceput pe aceeași logică de luptă: Sistemul de atac de luptă fără pilot și cu cost redus, LUCAS. Dezvoltată de compania SpektreWorks din Arizona, drona are o lungime de 3 metri, o anvergură a aripilor de 2,4 metri și poate transporta până la 18 kg de explozibili. Cu un preț de aproximativ 35.000 de dolari pe unitate, aceasta reflectă o schimbare dramatică în achizițiile de apărare ale SUA către sisteme mai ieftine”, scrie Gulf News. Cea mai cunoscută anti-dronă ucraineană este P1-SUN, un joc de cuvinte ucrainean care face referire la forma ei falică, asemănătoare unui glonț.  Creată de SkyFall, este o dronă de mare viteză concepută pentru a decola vertical. Cu o viteză cuprinsă între 300 km/h, în mod obișnuit, și 450 km/h, conform estimărilor maxime, este una dintre cele mai rapide drone de pe piață, capabilă să doboare cele mai comune modele de Shahed-136, care zboară cu aproximativ 185 km/h.  Ea costă circa 1.000 de dolari. 

Cum a reușit un marinar francez, amator de jogging, să dezvăluie localizarea portavionului de Gaulle Foto: Facebook Marine Nationale
Internațional

Cum a reușit un marinar francez, amator de jogging, să dezvăluie localizarea secretă și ruta de deplasare a portavionului de Gaulle

Cum a reușit un marinar francez, amator de jogging, să dezvăluie localizarea secretă și ruta de deplasare a portavionului de Gaulle: a folosit aplicația Strava. Strava este o aplicație mobilă și platformă web populară pentru urmărirea activităților sportive, în special alergare, ciclism, drumeții și mers pe jos, folosind GPS-ul dispozitivului. Utilizatorii împărtășesc activități în fluxuri („feed”), dau „kudos” (aprecieri), comentează și concurează pe segmente de traseu virtuale.  Citește și: Cum răspund securiștii iranieni când îi sună Mossad-ul și le spune cum trebuie să se comporte Cum a reușit un marinar francez, amator de jogging, să dezvăluie localizarea portavionului de Gaulle Cotidianul francez Le Monde, care a consultat profilul public al marinarului pe această aplicaţie, a stabilit că acesta a ieşit să facă jogging, pe 13 martie, pe portavionul aflat în largul mării, la nord-vest de Cipru, şi a confirmat poziţia portavionului folosind o imagine din satelit."Cazul raportat, dacă va fi confirmat, nu este în conformitate cu reglementările actuale. Comandamentul va lua măsuri în consecinţă", a declarat Statul Major al forţelor armate franceze într-un comunicat transmis AFP.Marinarii şi militarii francezi sunt informaţi cu regularitate despre riscurile de securitate asociate dispozitivelor conectate, a menţionat el."Pentru a evita orice divulgare de informaţii referitoare la o navă, în cadrul Marinei franceze se aplică diferite niveluri de restricţii privind utilizarea dispozitivelor conectate. Aceste niveluri de restricţii sunt determinate de comandament şi sunt luate în funcţie de nivelul de ameninţare", a adăugat Statul Major.În trecut, aplicaţia Strava a fost utilizată în mod repetat pentru a localiza personalul militar în operaţiuni.În ianuarie 2018, armata americană a constatat că aceasta permitea diseminarea de informaţii privind poziţia soldaţilor în bazele din Afganistan, Irak şi Siria.În toamna anului 2024, Le Monde a reuşit să identifice localizarea gărzilor de corp ale preşedinţilor american, francez şi rus ca urmare a utilizării de către acestea a aplicaţiei Strava.Portavionul francez şi navele care îl însoţesc sunt desfăşurate în estul Mediteranei începând cu 9 martie, ca parte a unei poziţii "strict defensive" care protejează interesele Franţei şi ale aliaţilor săi, potrivit Parisului.  

Cum răspund securiștii iranieni când îi sună Mossad-ul și le spune cum trebuie să se comporte Foto: X Mossad Farsi
Internațional

Cum răspund securiștii iranieni când îi sună Mossad-ul și le spune cum trebuie să se comporte

Cum răspund securiștii iranieni când îi sună Mossad-ul și le spune cum trebuie să se comporte: „Frate, mă jur pe Coran, nu sunt inamicul tău”, arată o înregistrare difuzată de Wall Street Journal. Nu este pentru prima oară când Mossad-ul duce un război psihologic cu Gardienii Revoluției din Iran, care au primit anterior mesaje de amenințare, dacă vor continua să terorizeze populația locală. Citește și: Strategia SUA-Israel în Iran funcționează, explică un expert în securitate la Al Jazeera Însă, acum, Mossad-ul a trecut la un nou nivel: îi sună pe comandanții structurilor iraniene de securitate.  Cum răspund securiștii iranieni când îi sună Mossad-ul și le spune cum trebuie să se comporte În înregistrarea despre care scrie Wall Street Jouranl, agentul israelian spune, în farsi: „Știm totul despre tine. Ești pe lista noastră neagră și avem toate informațiile despre tine”, la care comandantul iranian răspunde: „OK”. Agentul pare să-l îndemne pe ofițer să se alăture revoltelor sau, cel puțin, să se retragă, în cazul unei mișcări împotriva regimului. „Te-am sunat pentru a te avertiza din timp că ar trebui să fii de partea poporului tău... dacă nu vei face asta, soarta ta va fi aceeași cu a liderului tău”, a spus israelianul. „Frate, jur pe Coran că nu sunt dușmanul tău”, ar fi răspuns comandantul iranian. „Sunt deja un om mort. Te rog, vino să ne ajuți.” Pe lângă apelurile telefonice, atacurile israeliene care vizează ofițerii de rând au determinat forțele să se ascundă. Se pare că atacurile fac parte dintr-o diviziune a muncii între SUA și Israel, în care prima țară vizează „puterea militară și industrială” a regimului, în timp ce cea de-a doua vizează „structurile de control intern”. Cea mai dură astfel de lovitură a avut loc pe stadionul Azadi, din Teheran. Ulterior, Israelul și-a îndreptat atenția către punctele de control și barajele rutiere individuale gestionate de membrii forței paramilitare de voluntari Basij, atacând cu flote de drone de supraveghere. După lovitura de pe stadionul Azadi, forțele iraniene de securitate au început să se ascundă în spitale.     

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră