joi 08 octombrie
Login Contact
DeFapt.ro

Internațional

5867 articole
Internațional

Un fost comandant al armatei ucrainene susține că SUA nu înțelege ce dezastru ar fi un atac terestru asupra Iranului

Un fost comandant al armatei ucrainene, Valeri Zalujnîi, acum ambasador în Ucraina, susține că SUA nu înțelege ce dezastru ar fi un atac terestru asupra Iranului: „Este foarte periculos dacă una dintre părți încearcă să verifice cum funcționează «zona de distrugere» în terenul deșertic. Va fi un dezastru”, a spus el, într-un articol din The Telegraph.  Citește și: Cea mai puternică ofensivă ucraineană din ultimii ani, cu ajutorul lui Elon Musk - WSJ. Ucraina ar fi recuperat circa 400 km pătrați Fost comandant al armatei ucrainene susține că SUA nu înțelege ce dezastru ar fi un atac terestru O zonă de distrugere creată de drone pe câmpul de luptă, adesea numită „zonă de ucidere” sau „zonă interzisă”, este o zonă intens monitorizată unde supravegherea constantă a dronelor și atacurile fac extrem de dificilă supraviețuirea trupelor, vehiculelor sau echipamentelor. Această zonă se întinde pe aproximativ 10-20 km (sau mai mult) de o parte și de alta a liniei frontului, fiind saturată cu drone FPV (first-person view), drone de recunoaștere și drone kamikaze care detectează și distrug orice mișcare. Dronele provoacă până la 80% din daunele de pe câmpul de luptă, transformând zona într-o „bătălie aeriană de negare reciprocă” mortală, unde reaprovizionarea, evacuarea sau avansarea riscă să fie atacate aproape imediat.  Acum, Zalujnîi spune că militarii SUA nici nu înțeleg acest tip de conflict și nici nu au capacitatea să intre în astfel de confruntări. El a explicat că tehnologiile moderne de război controlate de drone fac practic imposibilă prezența oamenilor pe câmpul de luptă și pot duce la consecințe catastrofale. Potrivit lui Zalujnîi, încercarea de a utiliza metode tradiționale de luptă care implică soldați în astfel de condiții este o greșeală gravă, deoarece dronele au schimbat fundamental câmpul de luptă. Fostul comandant al armatei ucrainene a menționat că doar trei țări dețin în prezent capacitatea fizică de a purta acest tip de război modern: Ucraina, Rusia și Iranul. El a subliniat că voința politică și adaptarea tehnologică permit acestor națiuni să mențină capacități de luptă care depășesc resursele lor economice sau demografice.

Un fost comandant al armatei ucrainene susține că SUA nu înțelege ce dezastru ar fi un atac terestru asupra Iranului
VIDEO Cum a decurs arestarea lui Justin Timberlake pentru conducere sub influența alcoolului
Internațional

VIDEO Cum a decurs arestarea lui Justin Timberlake pentru conducere sub influența alcoolului

Poliția americană a publicat imagini video cu arestarea artistului Justin Timberlake pentru conducere sub influența alcoolului, după solicitări venite din partea mai multor instituții media. Clipul surprinde interacțiunea dintre cântăreț și agenții de poliție, dar și momentele tensionate din timpul controlului. Cum a fost oprit Justin Timberlake în trafic Imaginile, furnizate de poliția din Sag Harbor (Long Island, New York), arată cum un polițist se apropie de mașina artistului și îi semnalează că a trecut pe culoarea roșie a semaforului și a efectuat un viraj brusc la stânga. Citește și: Cea mai puternică ofensivă ucraineană din ultimii ani, cu ajutorul lui Elon Musk - WSJ. Ucraina ar fi recuperat circa 400 km pătrați În dialogul surprins de camera de corp, polițistul îl întreabă dacă se află în zonă în vizită, iar Timberlake răspunde: „Da, sunt într-un turneu mondial”. Întrebat ce face mai exact, artistul oferă un răspuns vag: „Este greu de explicat (...) Sunt Justin Timberlake”. Testele de alcoolemie și reacția artistului În continuarea intervenției, cântărețul este supus mai multor teste, inclusiv etilotestului și testului de echilibru în mers. Imaginile îl arată vizibil afectat, cu privirea pierdută. „Aceste teste sunt foarte dificile”, le spune el polițiștilor. Moment tensionat: însoțitoarea încearcă să intervină Într-o altă secvență, o femeie care îl însoțea pe artist încearcă să împiedice arestarea: „Nu se poate. Îl arestaţi pe Justin Timberlake, de ce? (...). Îmi puteţi face o favoare, pentru că v-au plăcut „Bye Bye Bye” sau „SexyBack”?” Intervenția sa nu schimbă însă decizia polițiștilor. Justin Timberlake, încătușat la secție: „Am băut doar un Martini” Videoclipul îl surprinde pe artist și la secția de poliție, încătușat, în timp ce discută cu agenții: „Am băut doar un Martini”, încearcă acesta să se apere. De ce au fost făcute publice imaginile Autoritățile din Sag Harbor au transmis videoclipul către presă în urma unei cereri formulate de mai multe instituții media, în baza legii privind libertatea informației. Publicarea imaginilor a avut loc după un acord între avocații artistului și reprezentanții municipalității. Proces și acuzații privind afectarea reputației La începutul lunii martie, Justin Timberlake a dat în judecată municipalitatea din Sag Harbor, contestând publicarea imaginilor. Artistul a susținut că videoclipul îi afectează reputația și îl prezintă „într-o stare de extremă vulnerabilitate”, expunând „detalii intime ale aspectului său fizic, comportamentului, vorbirii şi conduitei”. În cele din urmă, părțile au ajuns la un acord pentru difuzarea unei versiuni editate a înregistrării. A recunoscut fapta: amendă și muncă în folosul comunității După acceptarea unui acord de recunoaștere a vinovăției, artistul a pledat vinovat în septembrie 2024 pentru conducere sub influența alcoolului. Ca urmare, Justin Timberlake a primit o amendă și 25 de ore de muncă în folosul comunității.

Premierul Netanyahu transmite un apel către liderii lumii să se alăture războiului: Zdrobim inamicul
Internațional

Premierul Netanyahu transmite un apel către liderii lumii să se alăture războiului: Zdrobim inamicul

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a transmis un mesaj ferm în contextul escaladării conflictului cu Iranul, după ce a vizitat duminică o zonă din sudul Israelului lovită de rachete iraniene. Oficialul israelian a susținut că Israelul, alături de Statele Unite, „câștigă bătălia” și a lansat un apel către alte state să se alăture războiului. Vizită sub securitate maximă în Arad În condiții stricte de securitate, Netanyahu s-a deplasat în orașul Arad, unde o rachetă iraniană a lovit sâmbătă seara mai multe clădiri rezidențiale. Citește și: Cea mai puternică ofensivă ucraineană din ultimii ani, cu ajutorul lui Elon Musk - WSJ. Ucraina ar fi recuperat circa 400 km pătrați În urma atacului, peste 60 de persoane au fost rănite, dintre care zece se află în stare gravă. Incidentul vine la scurt timp după ce o altă rachetă a lovit zona orașului Dimona, aflat la aproximativ 30 de kilometri distanță. Dimona găzduiește cea mai importantă instalație nucleară a Israelului, ceea ce amplifică tensiunile din regiune. Atacuri în lanț: represalii după loviturile asupra Iranului Atacul iranian a fost descris drept o reacție la bombardamentele americano-israeliene care au vizat complexul nuclear de la Natanz, un punct-cheie al programului iranian de îmbogățire a uraniului. Escaladarea militară dintre cele două state marchează un nou nivel de tensiune, cu implicații majore asupra securității regionale și globale. Netanyahu: „Vom lovi regimul iranian și liderii săi” Din mijlocul dărâmăturilor din Arad, premierul israelian a transmis un mesaj fără echivoc. "Vom lovi regimul. Vom lovi Corpul Gărzilor Revoluţionare Islamice, această bandă de criminali și îi vom lovi personal, pe liderii lor, instalaţiile lor, activele lor economice". Premierul a subliniat faptul că "Israelul şi Statele Unite colaborează pentru binele lumii" și, în războiul împotriva Iranului, "câştigăm această bătălie" şi "zdrobim inamicul". Apel către comunitatea internațională Premierul israelian a cerut explicit implicarea altor țări în conflict. "A sosit momentul ca liderii celorlalte ţări să se alăture. Mă bucur să spun că văd că unii încep să meargă în această direcţie, dar este nevoie de mai mult", a declarat Netanyahu. Programul nuclear și schimbarea regimului Netanyahu a reiterat principalele obiective ale campaniei militare care vizează destructurarea completă a programului nuclear iranian și eliminarea programului de rachete balistice. De asemenea, capacitatea Iranului de a produce componente strategice va fi blocată a susținut Netanyahu, adăugând că atât Israel, cât și președintele Donald Trump urmăresc o schimbare de regim la Teheran.

Un ministru britanic contrazice scenariul unui atac iranian asupra Europei: Nu există nicio evaluare
Internațional

Un ministru britanic contrazice scenariul unui atac iranian asupra Europei: Nu există nicio evaluare

Un membru al guvernului britanic, ministrul pentru locuințe Steve Reed, a respins ferm scenariul potrivit căruia Iranul ar putea lansa atacuri cu rachete balistice asupra Europei. Declarațiile vin în contextul avertismentelor recente privind raza de acțiune a arsenalului iranian. Atacul asupra bazei Diego Garcia ridică semne de întrebare Potrivit informațiilor oficiale americane, Iranul a lansat două rachete către baza americano-britanică Diego Garcia, situată în Oceanul Indian, la aproximativ 4.000 de kilometri distanță de teritoriul iranian. Citește și: Cea mai puternică ofensivă ucraineană din ultimii ani, cu ajutorul lui Elon Musk - WSJ. Ucraina ar fi recuperat circa 400 km pătrați Una dintre rachete a fost interceptată, cealaltă a căzut în ocean. Deși atacul de vineri a eșuat, acesta a pus sub semnul întrebării estimările occidentale privind raza maximă a rachetelor balistice iraniene, considerată anterior a fi de aproximativ 2.000 de kilometri. În aceste condiții, analiștii atrag atenția că, dacă Iranul dispune de astfel de rachete, acestea ar putea atinge inclusiv capitale europene precum Londra. Rachetele iraniene pot ajunge în Europa, avertizează Israel Armata israeliană a transmis un mesaj pe rețelele sociale, susținând că Iranul deține rachete „ce pot ajunge la Londra, Paris sau Berlin”. Acest avertisment a fost urmat de apelul premierului Benjamin Netanyahu către alte state de a se alătura conflictului împotriva Iranului. Londra respinge scenariul: „Nu există nicio evaluare” Ministrul britanic Steve Reed a respins categoric aceste afirmații într-un interviu acordat BBC: „Nu există nicio evaluare care să susţină ceea ce se spune” Oficialul britanic a subliniat că nu există date care să indice intenția sau capacitatea Iranului de a lovi Europa: „Nu am cunoştinţă despre absolut nicio evaluare că ei (iranienii n.red) măcar ar încerca să ţintească Europa, cu atât mai puţin că ar putea să o facă” Marea Britanie își afirmă capacitatea de apărare Chiar și în ipoteza unui astfel de atac, Reed susține că Regatul Unit este pregătit să răspundă: „Avem cea mai bună armată din lume. Suntem perfect capabili să ne protejăm ţara” Distanțare față de amenințările lui Donald Trump Într-un interviu separat pentru Sky News, ministrul britanic a comentat și declarațiile președintelui american Donald Trump, care a amenințat Iranul cu distrugerea infrastructurii energetice dacă nu redeschide Strâmtoarea Ormuz. Reed a subliniat că liderul american vorbește exclusiv în numele SUA: „Preşedintele SUA este perfect capabil să vorbească în nume propriu şi să apere ceea ce spune” Totodată, oficialul britanic a precizat poziția Londrei: „Nu vom fi atraşi în război, dar ne vom proteja propriile interese în regiune. Vom colabora cu aliaţii noştri pentru a dezescalada situaţia” Baza Akrotiri nu va fi implicată în operațiuni Guvernul britanic a anunțat că baza aeriană Akrotiri din Cipru nu va fi utilizată în operațiunile „defensive” ale SUA împotriva Iranului. Decizia a fost comunicată după o discuție între premierul britanic Keir Starmer și președintele Ciprului, Nikos Christodoulides. De menționat că un hangar al acestei baze a fost lovit anterior, pe 2 martie, de o dronă iraniană. În schimb, Londra a autorizat anterior utilizarea bazei Fairford din Anglia și a facilităților de pe insula Diego Garcia pentru operațiuni descrise drept „defensive” împotriva unor ținte militare iraniene.

Filmul „doborârii” unui F-35 american, probabil creat integral sau doar editat cu AI
Internațional

Filmul „doborârii” unui F-35 american, probabil creat integral sau doar editat cu AI

Un videoclip distribuit de presa de stat iraniană, care ar pretinde că arată un avion american F-35 lovit de apărarea antiaeriană iraniană, ridică semne serioase de întrebare privind autenticitatea sa. Potrivit FlightGlobal, imaginile ar putea fi manipulate sau chiar generate cu ajutorul inteligenței artificiale. Ce ar arăta imaginile: o presupusă lovitură asupra unui F-35 Înregistrarea, publicată pe 19 martie, prezintă un avion Lockheed Martin F-35 Lightning II în zbor, urmărit de un senzor termic. Citește și: Cea mai puternică ofensivă ucraineană din ultimii ani, cu ajutorul lui Elon Musk - WSJ. Ucraina ar fi recuperat circa 400 km pătrați La un moment dat, un proiectil se apropie din partea inferioară și explodează în apropierea aeronavei. După explozie, imaginile arată o modificare a jetului motorului și o posibilă scurgere de gaz sau combustibil, sugerând o avarie cauzată de schije. Contextul incidentului: o urgență confirmată de SUA Imaginile au apărut la scurt timp după ce United States Central Command a confirmat că un F-35 american a avut o urgență în zbor în timpul unei misiuni de luptă deasupra Iranului, în aceeași zi. Aeronava a aterizat în siguranță, iar pilotul se afla în stare stabilă. Cu toate acestea, Pentagonul nu a confirmat că incidentul ar fi fost cauzat de foc inamic și nu a oferit detalii despre natura problemei tehnice. Analiza tehnică: indicii clare de manipulare digitală Analiza realizată de FlightGlobal a identificat mai multe inconsistențe în videoclip, care ar putea indica o manipulare digitală: reprezentarea nerealistă a temperaturii pe suprafața avionului modul suspect în care este redat proiectilul profilul neobișnuit al exploziei Experții au remarcat și o urmărire „perfect stabilă” a țintei de către senzorul termic, lucru considerat improbabil în condiții reale. Inteligența artificială confirmă suspiciunile Pentru o verificare suplimentară, cadre din videoclip au fost analizate cu ajutorul unor modele AI avansate, inclusiv Claude și Gemini. Concluziile au fost similare. Claude a catalogat imaginile drept „probabil neautentice”. Gemini a descris videoclipul ca fiind „aproape sigur o fabricație propagandistică”. Ambele sisteme au semnalat probleme precum: efecte termice nerealiste în momentul exploziei urmărirea neîntreruptă a țintei în condiții în care imaginea ar fi trebuit să fie afectată forme „prea perfecte” ale undei de explozie Diferențe față de imagini reale în infraroșu Experții au comparat videoclipul iranian cu imagini autentice captate de Teledyne FLIR, care arată cum ar trebui să arate un F-35 în infraroșu. În realitate, zonele cele mai fierbinți sunt marginea aripilor și duza motorului, iar restul fuselajului prezintă variații de temperatură. În videoclipul iranian, însă, avionul apare aproape uniform alb, ceea ce ridică semne de întrebare. Posibile scenarii: între propagandă și realitate Deși există numeroase indicii de manipulare, experții nu exclud complet posibilitatea unui incident real. Iran ar fi putut lovi avionul, dar fără dovezi video, creând ulterior imaginile. Incidentul ar fi putut fi complet fictiv, bazat pe informații din presă. Videoclipul ar putea fi autentic, dar realizat cu echipamente de calitate foarte slabă. Propaganda în era AI: un fenomen în creștere Cazul evidențiază un fenomen tot mai prezent în conflictele moderne: utilizarea imaginilor manipulate pentru influențarea opiniei publice. Tehnologiile bazate pe inteligență artificială fac din ce în ce mai ușoară crearea de conținut fals credibil, iar astfel de materiale au fost deja observate și în alte conflicte recente. În lipsa unor confirmări oficiale suplimentare din partea autorităților americane, autenticitatea incidentului rămâne incertă, iar videoclipul continuă să fie privit cu scepticism de experți.

Explozie în Istanbul: două clădiri s-au prăbușit în cartierul Fatih. Mai multe persoane, prinse sub dărâmături
Internațional

Explozie în Istanbul: două clădiri s-au prăbușit în cartierul Fatih. Mai multe persoane, prinse sub dărâmături

O explozie puternică produsă duminică, 22 martie 2026, în cartierul Fatih din Istanbul a dus la prăbușirea a două clădiri. Autoritățile au intervenit de urgență, iar operațiunile de salvare continuă pentru persoanele rămase sub dărâmături. Deflagrație provocată, cel mai probabil, de o scurgere de gaz Potrivit autorităților din Istanbul, explozia a avut loc în jurul orei 12:00, pe strada Ebe din cartierul Ayvansaray. Citește și: Cea mai puternică ofensivă ucraineană din ultimii ani, cu ajutorul lui Elon Musk - WSJ. Ucraina ar fi recuperat circa 400 km pătrați Primele evaluări indică faptul că deflagrația ar fi fost cauzată de o acumulare de gaze naturale. În urma exploziei, două clădiri alipite s-au prăbușit, iar mai multe persoane au fost surprinse sub dărâmături. Intervenție masivă a echipelor de salvare La locul incidentului au fost mobilizate rapid echipe de pompieri, poliție, ambulanță și intervenție în caz de dezastre. Salvatorii au început imediat căutările pentru a găsi supraviețuitori sub ruine. Până în prezent, nouă persoane au fost scoase în viață de sub dărâmături și transportate la spital pentru îngrijiri medicale. Printre răniți se află și un copil, conform informațiilor preliminare. Două persoane, încă dispărute sub dărâmături Autoritățile au confirmat că, la ora 15:00, două persoane erau încă prinse sub ruine, iar echipele de intervenție continuă operațiunile de căutare și salvare. Anterior, bilanțul indicase un număr mai mic de persoane surprinse de prăbușire, însă pe măsură ce intervenția a avansat, datele au fost actualizate. Starea răniților: fără pericol vital Guvernatorul Istanbulului, Davut Gül, a declarat că persoanele rănite nu sunt în stare critică și nu există, în acest moment, victime în pericol de moarte. „Prioritatea noastră este salvarea tuturor cetățenilor și acordarea de îngrijiri medicale celor răniți”, a transmis acesta. Autoritățile monitorizează situația Ministerul Sănătății a anunțat că persoanele rănite primesc tratament în spitale, iar echipele medicale sunt în continuare mobilizate la fața locului. Totodată, Ministerul de Interne a precizat că situația este monitorizată îndeaproape, iar operațiunile de salvare sunt coordonate la cel mai înalt nivel. Reprezentanți ai autorităților au transmis mesaje de susținere pentru victime și familiile acestora, mulțumind echipelor de intervenție pentru eforturile depuse. Operațiunile de salvare continuă, iar autoritățile speră ca persoanele rămase sub dărâmături să fie găsite în viață.

Simulare de tentativă de asasinat asupra lui Orbán, propunerea rușilor înainte de alegeri
Internațional

Simulare de tentativă de asasinat asupra lui Orbán, propunerea rușilor înainte de alegeri

Serviciile de informații ruse ar fi analizat posibilitatea înscenării unei tentative de asasinat împotriva premierului ungar Viktor Orbán, pentru a-i crește popularitatea înaintea alegerilor parlamentare decisive din aprilie, potrivit unei investigații publicate de The Washington Post. Informațiile provin dintr-un document intern atribuit serviciilor de spionaj ruse, care ar fi fost autentificat de o agenție europeană de informații. Planul SVR: manipularea emoțională a electoratului Raportul aparține Serviciul de Informații Externe al Rusiei și ar conține o strategie menită să „schimbe radical paradigma campaniei electorale” din Ungaria. Citește și: Un sondaj Pieleanu/Avangarde, distribuit de Agerpres, sugerează o neîncredere masivă în guvernul Bolojan Potrivit documentului, o tentativă de asasinat regizată ar putea muta atenția publică de la problemele socio-economice către teme emoționale, precum securitatea națională și stabilitatea politică. Scopul ar fi fost consolidarea imaginii lui Viktor Orbán ca lider capabil să protejeze statul într-un context de criză. Reacția Kremlinului: acuzații de „dezinformare” Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a respins informațiile, calificând documentul drept „dezinformare”. De asemenea, SVR nu a oferit un punct de vedere oficial în legătură cu aceste dezvăluiri. Nu este clar nici dacă propunerea ar fi ajuns la niveluri superioare ale conducerii ruse. Susținere indirectă pentru Orbán: campanii online pro-Kremlin Potrivit unor oficiali europeni din domeniul securității, Rusia ar fi sprijinit indirect campania lui Orbán prin acțiuni în mediul online. Acestea ar fi inclus campanii pe rețelele sociale, menite să transmită ideea că liderul ungar este singurul capabil să apere suveranitatea țării. Alegeri decisive în Ungaria: Orbán, în scădere în sondaje Documentul SVR ar fi fost elaborat pe fondul unei scăderi a popularității lui Viktor Orbán în sondaje. Alegerile parlamentare din aprilie se anunță cruciale, partidul său, Fidesz, riscând să piardă în fața formațiunii Tisza, condusă de rivalul conservator Peter Magyar. Orbán acuză interferențe externe în alegeri Premierul ungar a reacționat public, acuzând Uniunea Europeană și Ucraina că încearcă să influențeze alegerile din 12 aprilie pentru a-i înlătura guvernul. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei reuniuni a liderilor ultraconservatori la Budapesta. Tensiuni geopolitice: Ungaria, între UE, Rusia și SUA Viktor Orbán este considerat un aliat important al Moscovei în interiorul structurilor occidentale, precum NATO și Uniunea Europeană. În același timp, liderul ungar este perceput ca apropiat de administrația americană condusă de Donald Trump. În plan extern, Orbán continuă să blocheze anumite inițiative europene, inclusiv un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, invocând interesele energetice ale Ungariei legate de petrolul rusesc livrat prin conducta Drujba.

Rachetele iraniene pot ajunge la Berlin, Paris sau Roma, avertizează Israelul
Internațional

Rachetele iraniene pot ajunge la Berlin, Paris sau Roma, avertizează Israelul

Șeful Statului Major General israelian, Eyal Zamir, a declarat că un atac recent al Iranului asupra unei baze americano-britanice demonstrează extinderea periculoasă a razei de acțiune a rachetelor Teheranului. Potrivit acestuia, nu doar Orientul Mijlociu este vizat, ci și Europa, inclusiv capitale precum Berlin, Paris sau Roma. Rachetă intercontinentală lansată spre Diego Garcia Generalul israelian a precizat că Iranul a lansat o rachetă balistică intercontinentală în două trepte, cu o rază de aproximativ 4.000 de kilometri, către baza militară de pe Diego Garcia. Citește și: Un sondaj Pieleanu/Avangarde, distribuit de Agerpres, sugerează o neîncredere masivă în guvernul Bolojan Această bază strategică, utilizată de forțele SUA și ale Marii Britanii, a fost ținta unui atac care ridică semne de întrebare privind capacitățile militare ale Iranului. Europa, în raza directă de amenințare Declarațiile lui Eyal Zamir subliniază o schimbare majoră în evaluarea riscurilor globale. „Astfel de rachete nu sunt destinate să lovească Israelul. Raza lor de acțiune ajunge până în capitalele europene – Berlin, Paris și Roma se află toate în raza de amenințare directă”, a avertizat oficialul israelian. Israel: „Suntem la jumătatea drumului” în ofensivă După trei săptămâni de conflict, Israelul susține că a slăbit regimul iranian, dar că operațiunile militare sunt departe de a se fi încheiat. Generalul Zamir a afirmat că armata israeliană se află „la jumătatea drumului” și a avertizat că ofensiva va continua inclusiv în perioada Paștelui evreiesc, una dintre cele mai importante sărbători religioase. Iranul răspunde: noi atacuri și strategii avansate De partea cealaltă, Iranul adoptă o poziție sfidătoare. Potrivit televiziunii de stat IRIB, serviciile de informații ale Gardienii Revoluției Islamice au analizat „punctele vulnerabile ale inamicului” și pregătesc un nou val de atacuri. Oficialii iranieni au anunțat utilizarea unor strategii noi și a unor sisteme militare mai avansate în eventuale operațiuni viitoare. Mesajul Teheranului: „Lumea va deveni multipolară” Ali Akbar Velayati, consilier al liderului suprem iranian, a criticat declarațiile SUA și Israelului privind victoria în conflict. Acesta a afirmat că discursurile despre succes militar sunt mai degrabă o încercare de auto-convingere și a susținut că ordinea mondială se va schimba după război. „Lumea va deveni multipolară, iar Iranul va fi axa principală a polului islamic”, a declarat Velayati.

Trump se bucură de moartea lui Robert Mueller, procurorul care l-a anchetat pentru legături cu Rusia
Internațional

Trump se bucură de moartea lui Robert Mueller, procurorul care l-a anchetat pentru legături cu Rusia

Fostul procuror special Robert Mueller, cunoscut pentru investigarea presupuselor legături dintre Rusia și campania lui Donald Trump, a murit la vârsta de 81 de ani. Decesul său a fost confirmat de familie și relatat de publicații internaționale. Reacția președintelui american Donald Trump a generat însă un val de controverse, după un mesaj publicat pe rețeaua sa socială. Declarația lui Trump: „Sunt încântat că a murit” La scurt timp după anunțul decesului, Donald Trump a transmis un mesaj pe Truth Social, în care și-a exprimat satisfacția față de moartea fostului procuror. Citește și: Un sondaj Pieleanu/Avangarde, distribuit de Agerpres, sugerează o neîncredere masivă în guvernul Bolojan „Robert Mueller tocmai a murit. Bine. Sunt încântat că a murit. Nu va mai putea face rău celor nevinovați”, a scris liderul american. Declarația a fost rapid criticată în spațiul public, fiind considerată de mulți drept lipsită de decență în contextul dispariției unei personalități publice. Cine a fost Robert Mueller Robert Mueller a fost una dintre cele mai influente figuri din sistemul judiciar american. A condus Federal Bureau of Investigation între 2001 și 2013, perioadă marcată de provocări majore în securitatea națională. În 2017, a fost numit procuror special pentru a investiga ingerințele Rusiei în alegerile prezidențiale din SUA din 2016. Ancheta rusă care a marcat mandatul lui Trump Timp de aproape doi ani, Mueller a coordonat o investigație amplă privind posibilele legături dintre Moscova și echipa de campanie a lui Donald Trump. Raportul final, publicat în aprilie 2019 și întins pe peste 400 de pagini, a confirmat eforturile Rusiei de a influența alegerile în favoarea lui Trump, dar nu a identificat dovezi clare ale unui complot între cele două părți. Ancheta a avut un impact major asupra începutului primului mandat prezidențial al liderului republican. O figură discretă, dar influentă Cunoscut pentru stilul său rezervat și profesionalismul riguros, Robert Mueller a evitat expunerea publică și a condus ancheta într-un climat de maximă discreție. Moartea sa marchează dispariția unei figuri-cheie din istoria recentă a justiției americane, dar și reaprinde tensiunile politice legate de unul dintre cele mai controversate episoade din politica SUA.

Cel mai grav atac iranian asupra Israelului: două rachete balistice au ocolit antiaeriana și au lovit în apropierea unei instalații nucleare
Internațional

Cel mai grav atac iranian asupra Israelului: două rachete balistice au ocolit antiaeriana și au lovit în apropierea unei instalații nucleare

Peste 150 de persoane au fost rănite, dintre care 11 grav, în urma unor atacuri cu rachete lansate de Iran asupra orașelor Dimona și Arad din sudul Israelului. Incidentul a avut loc după ce sistemele de apărare aeriană israeliene nu au reușit să intercepteze cel puțin două rachete balistice. Printre victime se numără doi copii în stare gravă, în contextul în care atacurile ar fi vizat o instalație de cercetare nucleară din apropierea orașului Dimona. Ținte sensibile: instalația nucleară din apropierea Dimona Potrivit presei de stat iraniene, loviturile au vizat o facilitate nucleară aflată la aproximativ 10 kilometri de Dimona, cunoscută drept Shimon Peres Negev Nuclear Research Center. Citește și: Un sondaj Pieleanu/Avangarde, distribuit de Agerpres, sugerează o neîncredere masivă în guvernul Bolojan Iranul susține că atacul reprezintă o reacție la un presupus raid american asupra instalației de îmbogățire a uraniului de la Natanz, acuzații respinse de armata israeliană. Copii răniți grav și zeci de victime Printre răniții grav se află un băiat de 12 ani, rănit de schije în Dimona, și o fetiță de 5 ani, afectată în atacul ulterior din Arad. În total, sute de persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale, majoritatea suferind răni provocate de explozie, fragmente sau în timp ce încercau să se adăpostească. De asemenea, mai multe persoane au fost tratate pentru atacuri de panică. Distrugeri majore și intervenții de urgență Atacurile au provocat distrugeri semnificative în zone rezidențiale din ambele orașe. Clădiri au fost avariate sau incendiate, iar echipele de intervenție au descris scene de „haos” și distrugere. Zeci de ambulanțe și elicoptere au fost mobilizate pentru evacuarea răniților, iar echipele de salvare au continuat căutările printre dărâmături pentru a se asigura că nu există persoane dispărute. Eșec al apărării aeriene israeliene Armata israeliană a confirmat că sistemele de apărare au fost activate, însă nu au reușit să intercepteze rachetele. Reprezentanții militari au anunțat deschiderea unei anchete pentru a determina cauzele acestui eșec, subliniind totodată că tipul de armament utilizat nu reprezintă o amenințare nouă. Reacția Israelului: „Vom lupta pe toate fronturile” Premierul Benjamin Netanyahu a descris seara atacurilor drept „foarte dificilă” și a promis continuarea operațiunilor militare împotriva inamicilor Israelului. În paralel, armata israeliană a anunțat noi atacuri aeriene asupra infrastructurii regimului iranian din Teheran. Sistemul medical, în stare de urgență Autoritățile sanitare au activat nivelul maxim de alertă, iar pacienții au fost redistribuiți între spitale pentru a face față numărului mare de victime. Oficialii au anunțat și măsuri suplimentare pentru sprijin psihologic, în special pentru locuitorii din sudul țării și pentru persoanele evacuate. Măsuri excepționale: școlile închise în toată țara Ministrul Educației a decis suspendarea cursurilor fizice la nivel național pentru două zile, ca măsură de siguranță. Decizia reflectă gravitatea situației și riscurile persistente generate de escaladarea conflictului dintre Israel, Iran și aliații acestora. AIEA cere „reținere militară maximă” Agenția Internațională pentru Energie Atomică a lansat un apel urgent la calm și responsabilitate, după atacul asupra Dimona. Potrivit agenției ONU, nu există, până în prezent, informații care să indice avarii la instalația nucleară din Negev, cunoscută drept Shimon Peres Negev Nuclear Research Center. AIEA a precizat că nu au fost înregistrate niveluri anormale de radiații în urma impactului rachetei iraniene în zonă. „Informațiile provenite de la statele din regiune indică faptul că nu s-au detectat niveluri anormale de radiații”, a transmis instituția, cu sediul la Viena. Totuși, directorul general al AIEA, Rafael Grossi, a subliniat gravitatea situației și a insistat asupra necesității evitării unor acțiuni militare în proximitatea infrastructurii nucleare. „Trebuie să se dea dovadă de reținere militară maximă, în special în apropierea infrastructurilor nucleare”, a declarat acesta.

Trump dă un ultimatum de 48 de ore Iranului: dacă Strâmtoarea Ormuz nu este redeschisă, SUA le va distruge centrale electrice
Internațional

Trump dă un ultimatum de 48 de ore Iranului: dacă Strâmtoarea Ormuz nu este redeschisă, SUA le va distruge centrale electrice

Președintele american, Donald Trump, a lansat sâmbătă un avertisment dur la adresa Iranului, anunțând că Statele Unite ar putea lovi infrastructura energetică iraniană dacă Strâmtoarea Ormuz nu este redeschisă în termen de 48 de ore. Ultimatumul SUA: 48 de ore pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz Într-un mesaj publicat pe platforma sa, Truth Social, liderul american a transmis un ultimatum fără echivoc: Citește și: Un sondaj Pieleanu/Avangarde, distribuit de Agerpres, sugerează o neîncredere masivă în guvernul Bolojan „Dacă Iranul nu DESCHIDE COMPLET, FĂRĂ AMENINȚĂRI, Strâmtoarea Ormuz, în 48 DE ORE exact din acest moment, Statele Unite ale Americii vor lovi și șterge de pe fața pământului diferitele lor CENTRALE ELECTRICE, ÎNCEPÂND CU CEA MAI MARE.” Reacția Iranului: amenințări cu represalii regionale Autoritățile iraniene au răspuns rapid, avertizând că orice atac asupra instalațiilor energetice sau de carburanți va declanșa represalii extinse. Potrivit declarațiilor oficiale, Iranul ar putea viza infrastructura energetică asociată intereselor americane din întreaga regiune, ceea ce ar duce la o escaladare majoră a conflictului. Strâmtoarea Ormuz, blocată complet după ofensiva din 28 februarie Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime din lume, este în prezent complet blocată de forțele iraniene. Această situație a apărut în urma ofensivei americano-israeliene lansate pe 28 februarie, care a extins conflictul deja tensionat din Orientul Mijlociu. Impact global: 20% din petrolul mondial, afectat Înainte de declanșarea conflictului, aproximativ 20% din transporturile globale de petrol și gaze naturale lichefiate tranzitau Strâmtoarea Ormuz. Blocarea acestei rute esențiale are consecințe majore asupra piețelor energetice internaționale, crescând riscul unei crize globale a energiei și amplificând instabilitatea economică la nivel mondial.

Cea mai puternică ofensivă ucraineană din ultimii ani, cu ajutorul lui Elon Musk - WSJ. Ucraina ar fi recuperat circa 400 km pătrați
Internațional

Cea mai puternică ofensivă ucraineană din ultimii ani, cu ajutorul lui Elon Musk - WSJ. Ucraina ar fi recuperat circa 400 km pătrați

Cea mai puternică ofensivă ucraineană din ultimii ani s-a produs, în ultima lună, cu ajutorul lui Elon Musk, scrie Wall Street Journal. Ucraina ar fi recuperat circa 400 kilometri pătrați de teren după ce Musk a tăiat accesul Rusiei la sistemul de comunicații Starlink.  Citește și: Un sondaj Pieleanu/Avangarde, distribuit de Agerpres, sugerează o neîncredere masivă în guvernul Bolojan Este cea mai consistentă ofensivă ucraineană din ultimii doi ani. Cea mai puternică ofensivă ucraineană din ultimii ani, cu ajutorul lui Elon Musk „Avansurile ucrainene în urma pierderii de către Rusia a accesului la Starlink – serviciul de internet prin satelit al companiei SpaceX a lui Musk – subliniază cât de vital a devenit sistemul comercial de internet prin satelit în războiul modern – precum și controlul pe care Musk însuși îl poate exercita asupra conflictului. La începutul lunii februarie, SpaceX a pus în funcțiune un sistem care permitea accesul la internet în Ucraina doar sistemelor Starlink incluse pe o listă albă aprobată. Sistemele Starlink deținute de forțele ucrainene au fost aprobate, în timp ce cele rusești nu au fost. De atunci, Ucraina afirmă că a recucerit aproximativ 150 de mile pătrate de teritoriu în regiunile sudice Zaporizhzhia și Dnipropetrovsk, unde forțele ruse avansaseră rapid anterior. Februarie a fost prima lună din 2023 în care Kievul a recucerit mai mult teritoriu în Ucraina decât a pierdut, potrivit analiștilor din surse deschise. Pe întreaga linie a frontului, Rusia deține în continuare un avantaj, inclusiv un raport de 3 la 1 în ceea ce privește numărul de soldați”, explică WSJ.  Publicația arată că numărul dronelor utilizate de Rusia a scăzut dramatic după ce i s-a tăiat accesul la sistemul Starlink - pe care-l cumpăra prin intermediari.  „Pierderea rețelei Starlink a afectat și sistemul de comandă și control din cadrul unităților ruse, reducând capacitatea de supraveghere a trupelor de pe linia frontului. Potrivit soldaților ucraineni, comandanții ruși se bazau anterior pe Starlink pentru a monitoriza pozițiile și a coordona mișcările în timp real. «Cu Starlink, ei controlau strict unitățile... Fără acesta, acei soldați sunt izolați», a declarat un ofițer din Corpul de Voluntari Ruși din Ucraina. Forțele ucrainene au raportat că unele trupe ruse au rămas fără instrucțiuni clare sau fără cunoștințe despre situația generală de pe câmpul de luptă”, arată și Kyiv Independent.  Forțele ruse au încercat să compenseze pierderea Starlink prin instalarea de cabluri de comunicații între poziții, utilizarea rețelelor wireless cu rază scurtă și apelarea la sisteme satelitare alternative, inclusiv servicii rusești și chineze. Totuși, aceste soluții s-au dovedit mai puțin eficiente. Analiștii spun că nivelul de coordonare al rușilor și-a revenit doar până la aproximativ 60% din nivelurile anterioare.

Protest masiv în Cehia: peste 250.000 de oameni în stradă împotriva guvernului Babiš
Internațional

Protest masiv în Cehia: peste 250.000 de oameni în stradă împotriva guvernului Babiš

Un protest de amploare a avut loc sâmbătă la Praga, unde peste 250.000 de persoane au ieșit în stradă pentru a contesta politicile guvernului condus de premierul Andrej Babiš. Manifestația este cea mai mare mobilizare antiguvernamentală din 2019 și reflectă nemulțumiri profunde legate de direcția politică a țării. „Nu vom permite ca viitorul să ne fie furat” Protestatarii au scandat sub sloganul „Nu vom permite ca viitorul nostru să ne fie furat”, exprimând temeri legate de un posibil regres democratic în Cehia. Citește și: Un sondaj Pieleanu/Avangarde, distribuit de Agerpres, sugerează o neîncredere masivă în guvernul Bolojan Participanții au acuzat creșterea influenței oligarhilor și au criticat măsurile guvernului care ar putea afecta instituțiile democratice. Temeri privind controlul asupra presei și reducerea cheltuielilor pentru apărare Opoziția și societatea civilă avertizează că guvernul intenționează să modifice sistemul de finanțare al mass-mediei publice, ceea ce ar putea duce la o limitare a independenței acesteia. În paralel, decizia de reducere a cheltuielilor pentru apărare și schimbarea tonului în relația cu Rusia ridică semne de întrebare în rândul protestatarilor și al liderilor politici din opoziție. Legea „agenților străini”, comparată cu modelul rusesc Un punct central al nemulțumirii îl reprezintă proiectul de lege privind „agenții străini”. Criticii susțin că acesta ar copia legislația adoptată în Rusia, fiind folosită pentru a controla ONG-urile și vocile critice. Protestatarii consideră că adoptarea unei astfel de legi ar putea marca o schimbare majoră în direcția politică a țării. Opoziția avertizează: Cehia riscă să urmeze modelul Ungariei și Slovaciei Liderii opoziției au tras un semnal de alarmă, susținând că, dacă actualul curs nu este schimbat, Cehia ar putea ajunge pe o traiectorie similară cu cea a Ungariei sau Slovaciei, unde democrația liberală a fost erodată în ultimii ani. Guvernul Babiš, revenit la putere după patru ani Andrej Babiš și partidul său populist ANO au revenit la guvernare în decembrie, după patru ani în opoziție. Executivul este susținut de partide de dreapta și de extremă dreapta, ceea ce amplifică îngrijorările legate de direcția politică. Tensiuni politice interne și proteste repetate Nemulțumirile față de guvern nu sunt noi. În februarie, o altă manifestație majoră, în sprijinul președintelui Petr Pavel, a adunat aproximativ 90.000 de persoane.  Președintele s-a aflat în conflict cu guvernul pe teme precum numirile ministeriale și bugetul apărării. Cine este Andrej Babiš Andrej Babiš este un politician controversat, cunoscut și pentru imperiul său de afaceri construit în sectoarele alimentar, chimic și agricol. El a mai ocupat funcția de prim-ministru în perioada 2017–2021.

Decizie fără precedent în Emirate: angajați iranieni din Dubai, obligați să-și părăsească locurile de muncă
Internațional

Decizie fără precedent în Emirate: angajați iranieni din Dubai, obligați să-și părăsească locurile de muncă

Emiratele Arabe Unite au decis să adopte măsuri ferme în contextul escaladării conflictului din Golf, în care au fost implicate indirect. Autoritățile de la Abu Dhabi au ordonat închiderea unui spital iranian din Dubai, potrivit declarațiilor oferite de trei angajați ai instituției. Decizia vine pe fondul intensificării atacurilor lansate de Iran asupra statelor din regiune, ca reacție la ofensiva americano-israeliană. Atacuri repetate asupra statelor din Golf De la începutul războiului, pe 28 februarie, monarhiile din Golf sunt vizate aproape zilnic de atacuri. Citește și: Un sondaj Pieleanu/Avangarde, distribuit de Agerpres, sugerează o neîncredere masivă în guvernul Bolojan Emiratele Arabe Unite au fost ținta a peste 2.000 de tiruri, majoritatea interceptate de sistemele de apărare. Ca răspuns, autoritățile au retras ambasadorul din Iran și au închis mai multe entități considerate apropiate de regimul de la Teheran. Decizie bruscă: personalul spitalului, obligat să plece Angajații spitalului iranian din Dubai susțin că au fost anunțați în mod abrupt să părăsească instituția. „Guvernul ne-a cerut tuturor să plecăm”, a declarat un angajat sub protecția anonimatului. Conducerea spitalului le-ar fi transmis că decizia este direct legată de atacurile Iranului. La rândul lor, autoritățile din Emiratele Arabe Unite au invocat „măsuri administrative” aplicate unor instituții „direct legate de regimul iranian și de Gardienii Revoluției”, acuzate că au încălcat legislația locală. Angajații, prinși între două lumi Pentru angajații spitalului iranian, situația este dramatică. Mulți dintre ei veniseră în Emirate pentru a scăpa de dificultățile din Iran, iar acum se văd nevoiți să plece din nou. „Am venit aici ca să fugim de situația din țara noastră. Este sfâșietor să ajungem din nou într-un astfel de impas”, a declarat un medic. Un spital istoric, gestionat de Crucea Roșie iraniană Spitalul închis era unul dintre cele mai vechi din Emirate și era administrat de Semiluna Roșie iraniană. Instituția avea aproximativ 700 de angajați. Potrivit surselor citate, personalul a fost informat despre decizie sâmbătă și a avut doar câteva zile la dispoziție pentru a părăsi locul de muncă. Un medic povestește că situația a evoluat rapid: „Nu ne-am imaginat niciodată că lucrurile vor degenera atât de repede. Marți, când am ajuns, autoritățile erau deja în clădire.” Pacienții au fost transferați către alte spitale, iar site-ul oficial al instituției nu mai este funcțional. Alte instituții iraniene, închise în Dubai Măsurile nu s-au limitat doar la sectorul medical. Membri ai comunității iraniene din Dubai afirmă că patru școli iraniene au fost, de asemenea, închise. Numele uneia dintre ele a fost deja îndepărtat de pe clădire, iar personalul de pază a confirmat suspendarea activității. În plus, Iranian Club din Dubai și-a întrerupt activitatea, invocând „circumstanțele actuale”, potrivit unui mesaj publicat pe Instagram. Relații tensionate, după o perioadă de apropiere Decizia Emiratelor vine după o perioadă de relativă destindere în relațiile cu Iranul. În 2022, Abu Dhabi își redeschisese reprezentarea diplomatică la Teheran, într-un gest de reconciliere după ani de tensiuni. Actualul conflict a inversat însă acest trend, readucând regiunea într-o logică de confruntare.

Internetul, sub control total în Rusia: cum schimbă cenzura viața de zi cu zi a milioane de oameni
Internațional

Internetul, sub control total în Rusia: cum schimbă cenzura viața de zi cu zi a milioane de oameni

Cenzura internetului în Rusia atinge un nou nivel, pe fondul consolidării regimului autoritar al lui Vladimir Putin. Restricțiile impuse online nu mai vizează doar opoziția sau conținutul considerat periculos, ci afectează direct viața de zi cu zi a milioane de cetățeni. Revolta utilizatorilor Frustrarea populației este ilustrată de un videoclip devenit viral pe Instagram, chiar dacă platforma este blocată în Rusia. Citește și: Un sondaj Pieleanu/Avangarde, distribuit de Agerpres, sugerează o neîncredere masivă în guvernul Bolojan Un utilizator, Stanislav, critică vehement situația: „Plătesc pentru internet, plătesc pentru VPN, iar statul plătește ca să fie blocat. Plătim de două ori pentru un produs inferior. Banii mei lucrează împotriva mea!” Ulterior, videoclipul a fost ascuns, iar contul autorului a devenit privat, semn al temerii față de represalii. De la acceptare la restricții fără precedent Deși majoritatea rușilor au acceptat războiul din Ucraina și regimul autoritar, noile măsuri privind internetul marchează o schimbare semnificativă. Ultimele proteste majore au avut loc în urmă cu aproape patru ani, în contextul mobilizării rezerviștilor. Acum, însă, ingerințele statului în viața cotidiană ating un nivel fără precedent, chiar și pentru standardele Rusiei. Platformele occidentale, eliminate din spațiul digital Rețelele sociale occidentale precum X, Instagram sau Facebook sunt deja blocate. YouTube este sever limitat și devine aproape inutil fără utilizarea unui VPN – un serviciu plătit care redirecționează traficul prin servere externe. Noile măsuri merg însă mai departe decât atât. WhatsApp și Telegram, ținte ale noii cenzuri Autoritățile ruse au început să restricționeze și aplicațiile de mesagerie criptată, precum WhatsApp și Telegram. Utilizatorii se confruntă cu mesaje care nu mai ajung la destinație și apeluri care nu mai pot fi efectuate. Scopul este promovarea aplicației Max, un serviciu controlat de stat, care permite monitorizarea completă a comunicațiilor. Elevii, profesorii și angajații din sectorul public sunt obligați să instaleze și să utilizeze această aplicație. Criticile la adresa regimului, pedepsite penal Cenzura nu se limitează la infrastructura digitală. Orice critică la adresa Kremlinului sau a războiului poate atrage consecințe grave. De la începutul invaziei pe scară largă în Ucraina, aproximativ 1.400 de persoane au fost condamnate pentru „discreditarea armatei”. Dintre acestea, 357 au fost încarcerate, potrivit organizației pentru drepturile omului OVD-Info. Internetul, controlat până la nivel tehnic Statul rus nu se mai limitează la blocarea aplicațiilor, ci intervine direct asupra accesului la internet. La începutul lunii, internetul mobil din Moscova a fost întrerupt timp de o săptămână, iar de atunci funcționează instabil. Probleme similare au fost raportate și în alte regiuni. Consecințele sunt vizibile: aplicațiile de navigație nu mai funcționează, iar locuitorii capitalei revin la soluții tradiționale, cumpărând hărți pe hârtie și stații radio. Costuri economice și justificări oficiale Haosul digital are și un impact economic semnificativ, estimat la milioane de pierderi. Kremlinul justifică aceste măsuri prin „securitatea cetățenilor”, invocând necesitatea de a preveni atacurile cu drone și scurgerile de informații către Ucraina. Aceste metode drastice au fost utilizate pentru prima dată în urmă cu un an, dar acum sunt aplicate la scară mult mai largă. Influencerii și elitele, tot mai critice Chiar și susținători ai regimului încep să critice restricțiile. Influencerii se tem că își vor pierde audiența și veniturile din publicitate, iar unii consideră că blocarea Telegram avantajează inamicul. Aplicația este utilizată inclusiv de militarii ruși, în ciuda nemulțumirii Ministerului Apărării. Critici au apărut și din rândul elitei. Evgheni Primakov, șeful agenției Rossotrudnicestvo, a avertizat că închiderea Telegram ar fi celebrată de Ucraina drept „o zi a victoriei”. Presiuni politice înainte de alegeri Chiar și politicienii opoziției tolerate din Duma încearcă să se opună restricțiilor, în contextul alegerilor care se apropie. Comunicarea lor se bazează în mare parte pe Telegram. Partidul Comunist a propus măsuri împotriva blocării aplicației, însă fără succes până în prezent. Limitele tehnice ale cenzurii În ciuda controlului strict, sistemul de cenzură ar putea întâmpina obstacole tehnice. Potrivit ediției ruse a revistei Forbes, autoritatea de reglementare Roskomnadzor operează deja la limita capacităților sale, ceea ce ar putea duce la ridicarea parțială a unor restricții.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră