joi 08 octombrie
Login Contact
DeFapt.ro

Internațional

5867 articole
Internațional

Baza SUA care-i adăpostește pe Rubio și Hegseth, survolată de drone necunoscute

Autoritățile americane au intrat în alertă după ce mai multe drone neidentificate au fost detectate în această săptămână deasupra Fort McNair, o bază militară importantă din Washington. Incidentul este cu atât mai sensibil cu cât în această bază locuiesc oficiali de rang înalt, inclusiv secretarul de stat Marco Rubio și secretarul apărării Pete Hegseth. Posibilă relocare a oficialilor americani, analizată de Casa Albă În urma incidentului, Casa Albă a luat în calcul relocarea celor doi oficiali, pe fondul riscurilor de securitate. Citește și: Un sondaj Pieleanu/Avangarde, distribuit de Agerpres, sugerează o neîncredere masivă în guvernul Bolojan În cele din urmă, această măsură nu a fost pusă în aplicare, însă discuțiile reflectă nivelul ridicat de îngrijorare generat de situație. Măsuri de urgență la nivel federal Potrivit informațiilor publicate de presa americană, mai multe drone au fost identificate într-o singură noapte, ceea ce a determinat intensificarea măsurilor de securitate. Situația a dus inclusiv la convocarea unei reuniuni de urgență la Casa Albă, unde oficialii au analizat posibilele răspunsuri și scenarii. Investigații în curs: legături cu tensiunile din Orientul Mijlociu Forțele armate americane investighează dacă incidentul are legătură cu amenințările crescute la adresa SUA, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu și al atacurilor americane și israeliene asupra Iranului. Escaladarea tensiunilor a determinat deja o creștere a nivelului de alertă de securitate, în special în capitala americană. Reacția oficială: monitorizare și cooperare între agenții Un purtător de cuvânt al bazei Fort McNair a confirmat că autoritățile sunt la curent cu incidentele și colaborează cu forțele de ordine și alte agenții pentru a monitoriza și investiga survolurile suspecte. Pe fondul acestor evoluții, Departamentul de Stat a ordonat tuturor misiunilor diplomatice americane din lume să efectueze evaluări urgente de securitate.

Baza SUA care-i adăpostește pe Rubio și Hegseth, survolată de drone necunoscute
Moartea lui Chuck Norris, confiscată de republicani, care-l laudă ca pe un loial
Internațional

Moartea lui Chuck Norris, confiscată de republicani, care-l laudă ca pe un loial

Actorul american Chuck Norris a murit joi, la vârsta de 86 de ani, iar vestea a generat un val de reacții din partea republicanilor americani, actorilor și personalităților publice din întreaga lume. Donald Trump: „Un tip dur și grozav” Președintele american Donald Trump l-a descris pe Chuck Norris drept „un tip grozav” și „foarte dur”. Citește și: Un sondaj Pieleanu/Avangarde, distribuit de Agerpres, sugerează o neîncredere masivă în guvernul Bolojan „Nu ai vrea să te bați cu el”, a spus Trump, subliniind atât forța, cât și caracterul actorului, pe care l-a numit un susținător important. Texasul deplânge pierderea unei legende Texasul a pierdut o legendă'', a scris pe X guvernatorul republican al Texasului, Gregg Abbott. ' 'Tot Texasul deplânge moartea lui Chuck Norris. A fost nu doar o legendă a artelor marţiale, ci şi unicul Walker, poliţistul texan. A entuziasmat generaţii de conservatori. Le-a oferit o pasiune şi o voce cu care să lupte pentru principiile care fac America să fie cea mai grozavă naţiune de pe faţa pământului''. ''A întruchipat duritatea, tăria de caracter şi patriotismul graţie cărora Texasul este de neegalat'', a mai spus guvernatorul. Acesta a evidențiat rolul iconic al lui Norris în serialul „Walker, Texas Ranger”, dar și influența sa asupra generațiilor de americani, pe care i-a inspirat să-și apere valorile. Benjamin Netanyahu: „Un mare prieten al Israelului” Premierul israelian Benjamin Netanyahu a subliniat relația apropiată pe care o avea cu actorul, numindu-l „un mare prieten al Israelului”. El a amintit impactul global al lui Norris, care a adus artele marțiale mai aproape de milioane de oameni din întreaga lume. Sylvester Stallone și colegii din industrie, mesaje de respect Actorul Sylvester Stallone a declarat că a avut o colaborare excelentă cu Chuck Norris, pe care l-a descris drept „un american adevărat” și „un om grozav”. Și alți actori din lumea filmului au transmis mesaje de apreciere, evidențiind caracterul și profesionalismul acestuia. Stephen King, Jean-Claude Van Damme și Dolph Lundgre Scriitorul Stephen King a rememorat impactul filmelor lui Chuck Norris, spunând că pelicula „Silent Rage” i-a impresionat profund familia. Actorul Jean-Claude Van Damme a subliniat relația de lungă durată cu Norris, pe care l-a respectat încă din tinerețe. La rândul său, Dolph Lundgren l-a descris drept „un campion” și un model de modestie, respect și forță. Industria divertismentului: „O legendă fără pereche” Jon Hurwitz, cocreatorul serialului „Cobra Kai”, a afirmat că Chuck Norris ocupă un loc unic în istoria artelor marțiale americane, numindu-l „o legendă fără pereche”. Unele reacții au păstrat tonul caracteristic glumelor despre Chuck Norris. Prezentatorul Glenn Beck a ironizat situația spunând că „Moartea a fost găsită fără suflare după ce a încercat să-l ia pe Chuck Norris”. Actorul Mario Lopez a completat într-un registru similar: „Chuck Norris nu a murit, și-a încheiat doar misiunea”. Moștenirea lui Chuck Norris Chuck Norris rămâne una dintre cele mai influente figuri din cultura populară, un simbol al forței, disciplinei și integrității. De la filme de acțiune la seriale TV și până la impactul asupra artelor marțiale, moștenirea sa continuă să inspire generații întregi.

CIA se străduie să afle dacă ayatollahul Khamenei mai trăiește: „Nu credem că au ales un mort”
Internațional

CIA se străduie să afle dacă ayatollahul Khamenei mai trăiește: „Nu credem că au ales un mort”

CIA se străduie să afle dacă ayatollahul Khamenei mai trăiește: „Nu credem că au ales un mort”, a spus un oficial american, citat de Axiso. Însă guvernul de la Washington este intrigat de faptul că, la trei săptămâni de la alegerea sa în cea mai înaltă poziție din Iran, noul ayatollah Mojtaba Khamenei nu a putut fi văzut. Citește și: Un sondaj Pieleanu/Avangarde, distribuit de Agerpres, sugerează o neîncredere masivă în guvernul Bolojan Washingtonul a început să-și pună tot mai multe întrebări după Anul Nou persan, când, de obicei, ayatollahul trimitea un mesaj video. CIA se străduie să afle dacă ayatollahul Khamenei mai trăiește: „Nu credem că au ales un mort” Statele Unite și Israelul dețin informații care sugerează că Mojtaba este încă în viață — de exemplu, dovezi conform cărora oficiali iranieni au încercat să organizeze întâlniri față în față cu el (fără succes, din motive de securitate). „Misterul din jurul lui Mojtaba a fost adus în discuție în cadrul mai multor ședințe de informare a președintelui Trump. Echipa de securitate națională a lui Trump continuă să analizeze cine deține de fapt puterea la Teheran, a declarat un oficial american. «Nu avem dovezi că el este într-adevăr cel care dă ordinele», a declarat un înalt oficial israelian pentru Axios, referindu-se la Mojtaba. «Este mai mult decât ciudat. Nu credem că iranienii ar fi trecut prin toate aceste dificultăți pentru a alege un om mort ca lider suprem, dar, în același timp, nu avem dovezi că el este cel care deține frâiele puterii», a declarat un oficial american”, scrie Axios. „Directorul CIA, John Ratcliffe, și directorul Agenției de Informații a Apărării, generalul James Adams, au declarat joi, în cadrul unei audieri secrete în fața Comisiei de Informații a Camerei Reprezentanților, că regimul iranian se confruntă cu o criză profundă de comandă și control, dar că nu există semne ale unui colaps iminent, potrivit a trei surse bine informate. Doi înalți oficiali israelieni au afirmat că asasinarea lui Larijani a amplificat vidul de putere și că acesta este umplut în principal de Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice. Ascensiunea lui Mojtaba a fost posibilă datorită legăturilor sale strânse cu IRGC, care are o influență vastă asupra economiei, politicii și securității Iranului și care, potrivit oficialilor israelieni, conduce efectiv țara în prezent. «IRGC preia controlul asupra Iranului și sunt nebuni», a declarat un înalt oficial arab pentru Axios. «Sunt extrem de ideologici și sunt gata să moară și să se întâlnească cu Khamenei Senior»”, mai arată Axios.       

Donald Trump anunță că ia în calcul reducerea operațiunilor militare împotriva Iranului
Internațional

Donald Trump anunță că ia în calcul reducerea operațiunilor militare împotriva Iranului

Președintele american Donald Trump a anunțat că analizează o posibilă „reducere treptată” a operațiunilor militare împotriva Iranului, marcând o schimbare de ton după ce, anterior, exclusese orice armistițiu în conflictul aflat în desfășurare de trei săptămâni. Relaxarea sancțiunilor asupra petrolului iranian În paralel cu semnalele privind reducerea intervenției militare, Statele Unite au anunțat o măsură de relaxare a sancțiunilor asupra petrolului iranian. Citește și: Un sondaj Pieleanu/Avangarde, distribuit de Agerpres, sugerează o neîncredere masivă în guvernul Bolojan Autoritățile americane au autorizat vânzarea și livrarea petrolului iranian aflat deja pe nave înainte de 20 martie, cu termen limită până la 19 aprilie. Această decizie are ca scop temperarea creșterii prețurilor la energie, generate de conflictul din regiune. Trump: „Suntem aproape de atingerea obiectivelor” Într-un mesaj publicat pe platforma sa Truth Social, Donald Trump a sugerat că operațiunile militare ar putea intra într-o nouă etapă. „Suntem foarte aproape de a ne atinge obiectivele, în timp ce luăm în considerare reducerea treptată a eforturilor noastre militare majore în Orientul Mijlociu, în ceea ce privește regimul terorist iranian: (1) Degradarea completă a capacității de rachete a Iranului, a lansatoarelor și a tuturor elementelor asociate acestora. (2) Distrugerea bazei industriale de apărare a Iranului. (3) Eliminarea marinei și forțelor aeriene ale Iranului, inclusiv a sistemelor de apărare antiaeriană. (4) Nepermiterea, sub nicio formă, ca Iranul să se apropie de capabilități nucleare și menținerea permanentă a unei poziții în care SUA să poată reacționa rapid și puternic în cazul unei astfel de situații. (5) Protejarea, la cel mai înalt nivel, a aliaților noștri din Orientul Mijlociu, inclusiv Israel, Arabia Saudită, Qatar, Emiratele Arabe Unite, Bahrain, Kuweit și alții. Strâmtoarea Hormuz va trebui să fie securizată și supravegheată, după caz, de alte state care o utilizează — Statele Unite nu o fac! Dacă ni se va cere, vom ajuta aceste țări în eforturile lor legate de Hormuz, dar nu ar trebui să fie necesar odată ce amenințarea iraniană este eliminată. Important, va fi o operațiune militară ușoară pentru ele.” Mesaje contradictorii de la Washington Declarațiile privind o posibilă reducere a intervenției vin însă în contrast cu informațiile apărute în presa americană, care indică o posibilă suplimentare a forțelor militare americane în regiune. În plus, cu doar câteva ore înainte de anunțul privind reducerea operațiunilor, Donald Trump respinsese ideea unui armistițiu. „Nu există armistițiu atunci când, practic, îți anihilezi adversarul”, le-a spus acesta jurnaliștilor înainte de a pleca din Washington. Casa Albă: misiunea ar putea dura până la șase săptămâni La scurt timp după declarațiile președintelui, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a precizat că administrația și Pentagonul estimaseră de la început durata conflictului. Potrivit acesteia, misiunea militară ar urma să fie finalizată într-un interval de patru până la șase săptămâni.

Orbán Viktor acuză Bruxelles-ul și Kievul că încearcă să-i răstoarne guvernul
Internațional

Orbán Viktor acuză Bruxelles-ul și Kievul că încearcă să-i răstoarne guvernul

Prim-ministrul ungar Orbán Viktor a lansat sâmbătă acuzații dure la adresa Bruxelles-ului și Kievului, susținând că acestea încearcă să influențeze alegerile parlamentare din 12 aprilie pentru a provoca o schimbare de guvern la Budapesta. Declarațiile au fost făcute în cadrul unui discurs susținut în fața liderilor ultraconservatori reuniți la Budapesta. „Democrația europeană este pe moarte”, susține liderul ungar În intervenția sa din cadrul Conferinței de Acțiune Politică Conservatoare (CPAC), Orbán Viktor a criticat în termeni duri starea democrației în Uniunea Europeană. Citește și: Un sondaj Pieleanu/Avangarde, distribuit de Agerpres, sugerează o neîncredere masivă în guvernul Bolojan „Democrația europeană este pe moarte”, a afirmat premierul ungar, argumentând că problemele economice, cenzura politică și implicarea în alegeri naționale ar fi principalele cauze ale acestui declin. Potrivit lui Orbán, astfel de practici ar avea loc inclusiv în Ungaria, unde Bruxelles-ul ar susține instalarea unui guvern favorabil intereselor europene și ucrainene. Atac direct la Comisia Europeană Premierul ungar a continuat criticile, afirmând că instituțiile europene nu mai respectă rolul pentru care au fost create. „Bruxelles nu mai este gardianul tratatelor, ci le trădează”, a declarat Orbán, sugerând o deteriorare profundă a mecanismelor democratice la nivel european. CPAC Budapesta: lideri conservatori din întreaga lume Conferința CPAC s-a desfășurat pentru a cincea oară la Budapesta, reunind 667 de participanți din 51 de țări. Evenimentul a adus laolaltă figuri importante ale mișcării conservatoare internaționale. Printre invitați s-au numărat președintele Argentinei, Javier Milei, și liderul partidului Vox din Spania, Santiago Abascal, pe care Orban l-a elogiat public, afirmând că este un lider de referință. De asemenea, premierul ungar a avut cuvinte de apreciere și pentru Javier Milei, pe care l-a descris drept un exemplu de succes al politicilor de dreapta. Mesaj de susținere din partea lui Donald Trump Înaintea discursului lui Orbán, președintele american Donald Trump a transmis un mesaj video de susținere pentru premierul ungar. Trump a declarat că îl sprijină pe Orbán Viktor la alegerile din 12 aprilie, descriindu-l drept „o persoană fantastică” și lăudând angajamentul participanților la valorile conservatoare. Liderul american a subliniat, de asemenea, că Statele Unite și Ungaria ar putea juca un rol esențial în redefinirea viitorului Occidentului. Campanie electorală tensionată în Ungaria Cu doar câteva săptămâni înainte de alegeri, Orbán Viktor își axează campania pe tema interferențelor externe, în special din partea Ucrainei. Premierul ungar îl acuză pe președintele Volodimir Zelenski că ar fi blocat reluarea transportului de petrol rusesc prin conducta Drujba, afectată de conflictul din regiune. În același timp, sondajele indică o competiție strânsă, partidul Fidesz fiind amenințat de ascensiunea rivalului conservator Peter Magyar, liderul formațiunii Tisza. Organizația Freedom House clasifică Ungaria drept o țară „parțial liberă”, invocând modificările legislative și constituționale realizate în cei peste 15 ani de guvernare ai lui Orbán Viktor.

Atacul iranian asupra insulei Diego Garcia, la 4.000 km, arată de ce baza Deveselu - contestată de Călin Georgescu - este crucială pentru România și Europa Centrală
Internațional

Atacul iranian asupra insulei Diego Garcia, la 4.000 km, arată de ce baza Deveselu - contestată de Călin Georgescu - este crucială pentru România și Europa Centrală

Atacul iranian asupra insulei Diego Garcia, la 4.000 km, arată de ce baza Deveselu - contestată de Călin Georgescu - este crucială pentru România și Europa Centrală: rachetele lansate asupra aeroportului americano-britanic din Oceanul Indian au dovedit a avea o rază de acțiune mult mai lungă decât ceea ce se estima că poate realiza regimul de la Teheran. Mai mulți analiști militari arată că, la o rază de acțiune de circa 4.000 de kilometri, Teheranul poate lovi ținte din Europa Centrală.  Citește și: Iranul lansează rachete balistice spre baza americano-britanică din Diego Garcia, dar ratează ținta În mai 2021, Călin Georgescu spunea: „Scutul Deveselu este o rușine diplomatică. Scutul nu are nimic legat de apărare. Din contră, ne-a tras într-un conflict de care nu aveam nevoie. Scutul ca atare este o parte a politicii de cofruntare. Scutul nu este o chestiune de pace, cum este prezentat de cei care au pupat ghiulul la diverse porți”.  Atacul iranian asupra insulei Diego Garcia, la 4.000 km, arată de ce baza Deveselu este crucială Radarul de la Deveselu face parte din scutul antirachetă Aegis Ashore al NATO, instalat de SUA în România și operațional din 2016. Scopul său principal este detectarea și urmărirea rachetelor balistice lansate din afara spațiului euro-atlantic, în special din Orientul Mijlociu (cum ar fi cele iraniene), pentru a proteja teritoriul europei al Alianței.  Potrivit Wall Street Journal, Iranul a lansat două rachete asupra bazei Diego Garcia, una s-a defectat în zbor, iar alta ar fi fost atacată de o navă de război americană, care a utilizat un sistem de apărare de tip SM-3 - însă nu este clar dacă interceptarea a reușit.  Este pentru prima oară când se constată că Iranul are rachete cu rază de acțiune atât de mare.  „Dacă acest lucru se confirmă, este un semnal strategic major: Iranul ar fi folosit o rachetă Khorramshahr-4 pentru a viza insula Diego Garcia.  Estimată până acum la o rază de acțiune de 2.000–3.000 km, această rachetă ar putea, în realitate, să depășească 4.000 km.  👉 Acest lucru ar putea plasa aproape întreaga Europă — până în Franța și Regatul Unit — în raza sa de acțiune”, scrie, pe Twitter, o cercetătoare în securitate și relații internaționale de la Universitatea din Tours, Elizabeth Shepard Sellam.  „Adevărata problemă nu este dacă racheta a fost interceptată sau nu. Ci faptul că Iranul ar fi demonstrat o rază de acțiune mult mai mare decât cea pe care o credea majoritatea lumii că o deține. O capacitate de 4.000 de kilometri schimbă complet situația. Marile capitale europene încep să intre în discuție. Parisul intră în raza de acțiune. Londra se apropie mult mai mult de limita vulnerabilității, în funcție de punctul de lansare și de încărcătura utilă. Acest lucru ar însemna că amenințarea rachetelor nu mai este limitată la Golful Persic, Israel sau anumite părți din Asia de Sud. Ar însemna că raza de descurajare, apărare și teamă s-a extins dramatic. Dacă se confirmă, Diego Garcia nu a fost doar o țintă. A fost un mesaj”, scrie Nawah al-Thani, fost general și director al „Defence Intelligence Operations” al statului Qatar. 

Iranul lansează rachete balistice spre baza americano-britanică din Diego Garcia, dar ratează ținta
Internațional

Iranul lansează rachete balistice spre baza americano-britanică din Diego Garcia, dar ratează ținta

Iranul a lansat două rachete balistice cu rază intermediară de acțiune asupra bazei navale americano-britanice de pe Insula Diego Garcia, una dintre cele mai importante poziții strategice din Oceanul Indian, potrivit informațiilor publicate de Wall Street Journal. Atac eșuat: rachetele nu și-au atins ținta Conform unor oficiali americani citați de presă, niciuna dintre rachetele lansate de Iran nu a lovit baza situată la aproximativ 4.000 de kilometri de teritoriul iranian. Citește și: Cum răspund securiștii iranieni când îi sună Mossad-ul și le spune cum trebuie să se comporte Una dintre rachete s-a defectat în timpul zborului, în timp ce cealaltă a fost interceptată de o navă de război americană, care a utilizat un sistem de apărare de tip SM-3. Totuși, nu există o confirmare clară privind succesul interceptării. Momentul exact al lansării nu a fost făcut public. Diego Garcia, punct strategic major pentru SUA Baza Diego Garcia, situată în arhipelagul Chagos, teritoriu britanic din Oceanul Indian, reprezintă un element-cheie al strategiei militare americane în regiune. Statele Unite utilizează această bază pentru desfășurarea de submarine nucleare, bombardiere și distrugătoare, fiind esențială pentru operațiuni militare și de descurajare în Orientul Mijlociu și Asia. Tensiuni geopolitice: SUA, Marea Britanie și Mauritius Arhipelagul Chagos se află în centrul unui conflict diplomatic de lungă durată între Regatul Unit, Statele Unite și Mauritius. În 2025, Marea Britanie a semnat un acord pentru a transfera suveranitatea asupra insulelor către Mauritius, păstrând însă un contract de închiriere pe 99 de ani pentru Diego Garcia, astfel încât baza militară să rămână operațională. Trump critică deciziile Londrei privind Iranul Donald Trump a criticat anterior refuzul inițial al premierului britanic Keir Starmer de a permite utilizarea bazei Diego Garcia pentru atacuri americano-israeliene împotriva Iranului. Ulterior, Trump și-a retras sprijinul pentru acordul privind transferul suveranității arhipelagului către Mauritius, accentuând tensiunile dintre aliați. Potrivit declarațiilor lui Donald Trump, baza Diego Garcia ar putea deveni esențială în cazul unui atac al Iranului, fiind un punct cheie pentru apărarea intereselor americane în regiune.

Ucrainenii au ajuns să râdă de Armata SUA, după ce au văzut în Golful Persic: „Nu înțeleg ce au făcut în ultimii patru ani, când noi eram în război”
Internațional

Ucrainenii au ajuns să râdă de Armata SUA, după ce au văzut în Golful Persic: „Nu înțeleg ce au făcut în ultimii patru ani, când noi eram în război”

Ucrainenii au ajuns să râdă de Armata SUA, după ce au văzut în Golful Persic: „Nu înțeleg ce au făcut ei și cu ce s-au ocupat în cei patru ani de când ne luptăm”, a spus un ofițer ucrainean, citat de The Times. Militarii ucraieni trimiși să asiste țările din Golf care se confruntă cu atacurile cu drone iraniene Shahed au fost șocați de faptul că americanii folosesc rachete interceptoare de milioane de dolari.  Citește și: Cum răspund securiștii iranieni când îi sună Mossad-ul și le spune cum trebuie să se comporte În plus, ei au critat faptul că radare ultrasofisticate, care costă circa un miliard de dolari, nu au fost camuflate și au putut fi lovite de iranieni. Ucrainenii au ajuns să râdă de Armata SUA, după ce au văzut în Golful Persic Potrivit președintelui Ucrainei, Volodymyr Zelensky, în primele patru zile ale războiului din Iran, Statele Unite și aliații săi au lansat peste 800 de rachete Patriot, adică cu aproximativ 200 mai multe decât a primit Ucraina în ultimii trei ani. „Adesea, ei (Statele Unite și aliații săi – n.r.) trăgeau fără să se gândească. De exemplu, au folosit racheta Standard Missile-6 de pe o navă, o rachetă foarte bună care costă aproximativ 6 milioane de dolari, pentru a doborî o rachetă Shahed în valoare de 70.000 de dolari”, a remarcat un ofițer ucrainean. Instructorii ucraineni au subliniat, de asemenea, că aliații sunt adesea incapabili să-și ascundă corespunzător radarele scumpe de inamic. Partea ucraineană are o experiență semnificativă în acest domeniu: sistemele radar mobile își schimbă constant pozițiile, astfel încât forțele ruse sunt aproape incapabile să le lovească. Un expert ucrainean a dat un exemplu ilustrativ: doar trei drone Shahed ieftine au reușit să lovească radarul de avertizare timpurie AN/FPS-132, în valoare de aproximativ un miliard de dolari, precum și cel puțin un radar al sistemelor de apărare aeriană la altitudine mare Terminal, care costă aproximativ 300 de milioane de dolari. Potrivit acestuia, aceste obiecte erau clar vizibile pe imaginile publice a unor sateliți.  „Timp de două luni, au stat în același loc. Apoi au zburat dronele Shahed. Trei drone Shahed care costă aproximativ 70.000 de dolari fiecare. Și asta a fost tot”, a spus ofițerul ucrainean. Pe de altă parte, publicația Gulf News, deși remarcă expertiza Ucrainei, arată că și armata SUA se adaptează. „În iulie 2025, Pentagonul a prezentat un nou sistem conceput pe aceeași logică de luptă: Sistemul de atac de luptă fără pilot și cu cost redus, LUCAS. Dezvoltată de compania SpektreWorks din Arizona, drona are o lungime de 3 metri, o anvergură a aripilor de 2,4 metri și poate transporta până la 18 kg de explozibili. Cu un preț de aproximativ 35.000 de dolari pe unitate, aceasta reflectă o schimbare dramatică în achizițiile de apărare ale SUA către sisteme mai ieftine”, scrie Gulf News. Cea mai cunoscută anti-dronă ucraineană este P1-SUN, un joc de cuvinte ucrainean care face referire la forma ei falică, asemănătoare unui glonț.  Creată de SkyFall, este o dronă de mare viteză concepută pentru a decola vertical. Cu o viteză cuprinsă între 300 km/h, în mod obișnuit, și 450 km/h, conform estimărilor maxime, este una dintre cele mai rapide drone de pe piață, capabilă să doboare cele mai comune modele de Shahed-136, care zboară cu aproximativ 185 km/h.  Ea costă circa 1.000 de dolari. 

Cum a reușit un marinar francez, amator de jogging, să dezvăluie localizarea secretă și ruta de deplasare a portavionului de Gaulle
Internațional

Cum a reușit un marinar francez, amator de jogging, să dezvăluie localizarea secretă și ruta de deplasare a portavionului de Gaulle

Cum a reușit un marinar francez, amator de jogging, să dezvăluie localizarea secretă și ruta de deplasare a portavionului de Gaulle: a folosit aplicația Strava. Strava este o aplicație mobilă și platformă web populară pentru urmărirea activităților sportive, în special alergare, ciclism, drumeții și mers pe jos, folosind GPS-ul dispozitivului. Utilizatorii împărtășesc activități în fluxuri („feed”), dau „kudos” (aprecieri), comentează și concurează pe segmente de traseu virtuale.  Citește și: Cum răspund securiștii iranieni când îi sună Mossad-ul și le spune cum trebuie să se comporte Cum a reușit un marinar francez, amator de jogging, să dezvăluie localizarea portavionului de Gaulle Cotidianul francez Le Monde, care a consultat profilul public al marinarului pe această aplicaţie, a stabilit că acesta a ieşit să facă jogging, pe 13 martie, pe portavionul aflat în largul mării, la nord-vest de Cipru, şi a confirmat poziţia portavionului folosind o imagine din satelit."Cazul raportat, dacă va fi confirmat, nu este în conformitate cu reglementările actuale. Comandamentul va lua măsuri în consecinţă", a declarat Statul Major al forţelor armate franceze într-un comunicat transmis AFP.Marinarii şi militarii francezi sunt informaţi cu regularitate despre riscurile de securitate asociate dispozitivelor conectate, a menţionat el."Pentru a evita orice divulgare de informaţii referitoare la o navă, în cadrul Marinei franceze se aplică diferite niveluri de restricţii privind utilizarea dispozitivelor conectate. Aceste niveluri de restricţii sunt determinate de comandament şi sunt luate în funcţie de nivelul de ameninţare", a adăugat Statul Major.În trecut, aplicaţia Strava a fost utilizată în mod repetat pentru a localiza personalul militar în operaţiuni.În ianuarie 2018, armata americană a constatat că aceasta permitea diseminarea de informaţii privind poziţia soldaţilor în bazele din Afganistan, Irak şi Siria.În toamna anului 2024, Le Monde a reuşit să identifice localizarea gărzilor de corp ale preşedinţilor american, francez şi rus ca urmare a utilizării de către acestea a aplicaţiei Strava.Portavionul francez şi navele care îl însoţesc sunt desfăşurate în estul Mediteranei începând cu 9 martie, ca parte a unei poziţii "strict defensive" care protejează interesele Franţei şi ale aliaţilor săi, potrivit Parisului.  

Cum răspund securiștii iranieni când îi sună Mossad-ul și le spune cum trebuie să se comporte
Internațional

Cum răspund securiștii iranieni când îi sună Mossad-ul și le spune cum trebuie să se comporte

Cum răspund securiștii iranieni când îi sună Mossad-ul și le spune cum trebuie să se comporte: „Frate, mă jur pe Coran, nu sunt inamicul tău”, arată o înregistrare difuzată de Wall Street Journal. Nu este pentru prima oară când Mossad-ul duce un război psihologic cu Gardienii Revoluției din Iran, care au primit anterior mesaje de amenințare, dacă vor continua să terorizeze populația locală. Citește și: Strategia SUA-Israel în Iran funcționează, explică un expert în securitate la Al Jazeera Însă, acum, Mossad-ul a trecut la un nou nivel: îi sună pe comandanții structurilor iraniene de securitate.  Cum răspund securiștii iranieni când îi sună Mossad-ul și le spune cum trebuie să se comporte În înregistrarea despre care scrie Wall Street Jouranl, agentul israelian spune, în farsi: „Știm totul despre tine. Ești pe lista noastră neagră și avem toate informațiile despre tine”, la care comandantul iranian răspunde: „OK”. Agentul pare să-l îndemne pe ofițer să se alăture revoltelor sau, cel puțin, să se retragă, în cazul unei mișcări împotriva regimului. „Te-am sunat pentru a te avertiza din timp că ar trebui să fii de partea poporului tău... dacă nu vei face asta, soarta ta va fi aceeași cu a liderului tău”, a spus israelianul. „Frate, jur pe Coran că nu sunt dușmanul tău”, ar fi răspuns comandantul iranian. „Sunt deja un om mort. Te rog, vino să ne ajuți.” Pe lângă apelurile telefonice, atacurile israeliene care vizează ofițerii de rând au determinat forțele să se ascundă. Se pare că atacurile fac parte dintr-o diviziune a muncii între SUA și Israel, în care prima țară vizează „puterea militară și industrială” a regimului, în timp ce cea de-a doua vizează „structurile de control intern”. Cea mai dură astfel de lovitură a avut loc pe stadionul Azadi, din Teheran. Ulterior, Israelul și-a îndreptat atenția către punctele de control și barajele rutiere individuale gestionate de membrii forței paramilitare de voluntari Basij, atacând cu flote de drone de supraveghere. După lovitura de pe stadionul Azadi, forțele iraniene de securitate au început să se ascundă în spitale.     

Lituania interzice accesul pentru sute de ruși implicați în războiul din Ucraina: Nu există loc în Europa pentru ei
Internațional

Lituania interzice accesul pentru sute de ruși implicați în războiul din Ucraina: Nu există loc în Europa pentru ei

Autoritățile din Lituania au decis să interzică intrarea pe teritoriul țării pentru 268 de cetățeni ruși care au participat la războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei în februarie 2022. Măsura vine în contextul preocupărilor crescute privind securitatea regională și riscurile generate de foști combatanți implicați în conflict. Vilnius: „Amenințările pentru securitate sunt evidente” Ministrul de Interne al Lituaniei, Vladislav Kondratovic, a justificat decizia guvernului prin riscurile de securitate pe care le reprezintă acești indivizi. Citește și: EXCLUSIV Salariul unui director la monopolul RetuRO: peste 38.000 de lei net lunar. Compania, buget secret „Ameninţările pentru securitate reprezentate de foştii luptători ruşi sunt evidente. Nu le putem ignora”, a declarat oficialul. Apel pentru interdicții la nivel european Ministrul de Externe al Lituaniei, Kestutis Budrys, a susținut extinderea acestor măsuri la nivelul întregii Uniuni Europene. „Nu există niciun loc în Europa pentru criminalii care au contribuit la agresiunea şi teroarea împotriva Ucrainei”, a afirmat acesta. Budrys i-a calificat drept criminali de război pe cei implicați direct în conflict și a subliniat că aceștia ar trebui să fie interziși în întreg spațiul UE și Schengen. Măsuri similare în Estonia și presiuni din partea liderilor europeni Decizia Lituaniei se aliniază unei inițiative similare adoptate de Estonia, care a interzis la începutul anului accesul pentru peste 1.300 de cetățeni ruși implicați în război. În paralel, cancelarul german Friedrich Merz și alți șapte lideri europeni au cerut recent introducerea unei interdicții generale la nivelul Uniunii Europene pentru militarii ruși implicați în conflictul din Ucraina.

Trump amenință aliații și schimbă regulile jocului: suspendă o lege veche de 100 de ani pentru a controla criza energetică
Internațional

Trump amenință aliații și schimbă regulile jocului: suspendă o lege veche de 100 de ani pentru a controla criza energetică

Președintele american Donald Trump a lansat un avertisment dur la adresa aliaților SUA, sugerând că Washingtonul ar putea renunța la protejarea Strâmtorii Hormuz, una dintre cele mai importante rute energetice din lume. În paralel, administrația americană a decis să relaxeze temporar o lege veche de peste un secol pentru a reduce presiunile asupra pieței energetice. Trump, mesaj dur către aliați: „Să se descurce singuri” Donald Trump a reacționat la refuzul Germaniei și al altor state de a sprijini militar SUA în regiune, afirmând că țările care depind de Strâmtoarea Hormuz pentru transportul maritim ar putea fi lăsate să gestioneze singure situația. Citește și: EXCLUSIV Salariul unui director la monopolul RetuRO: peste 38.000 de lei net lunar. Compania, buget secret Declarația a fost publicată pe platforma Truth Social și vine pe fondul tensiunilor crescute generate de conflictul din Iran. Legea Jones, suspendată temporar pentru a stabiliza piața energiei Pentru a contracara creșterea prețurilor la energie, administrația americană a decis suspendarea temporară a Jones Act pentru o perioadă de 60 de zile. Anunțul a fost făcut de purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, care a explicat că măsura va facilita transportul resurselor energetice. „Suspendarea va permite resurselor vitale precum petrolul, gazele naturale, îngrăşămintele şi cărbunele să ajungă liber în porturile americane timp de 60 de zile”, a declarat aceasta. Leavitt a descris decizia drept „un nou pas în eforturile de contracarare a perturbărilor pe termen scurt de pe piaţa petrolieră”, generate de războiul din Iran. Ce este Jones Act și de ce este controversată Jones Act, adoptată în 1920, impune ca transportul de mărfuri între porturile americane să fie realizat exclusiv de nave sub pavilion american. Legea a fost creată pentru a proteja industria maritimă din SUA, însă criticii susțin că aceasta duce la costuri mai mari pentru transport și, implicit, la prețuri mai ridicate pentru consumatori. Numărul limitat de nave disponibile pentru transportul intern de petrol contribuie la creșterea costurilor logistice. Strâmtoarea Hormuz, blocată de conflictul din Iran Războiul din Iran a afectat grav traficul maritim prin Strâmtoarea Hormuz, o rută esențială pentru comerțul global cu petrol și gaze naturale lichefiate. Deși SUA este în prezent un exportator net de petrol, impactul asupra piețelor globale a dus la creșterea prețurilor combustibililor pe piața americană. Anterior, Karoline Leavitt a declarat că SUA nu depinde direct de această rută pentru aprovizionarea internă, însă a subliniat importanța menținerii deschise a strâmtorii: Washingtonul consideră că Strâmtoarea Hormuz trebuie să rămână funcțională „pentru piaţa globală a petrolului şi pentru a stabiliza preţurile”. Măsuri similare în trecut: precedentul Puerto Rico Nu este pentru prima dată când Donald Trump suspendă temporar Jones Act. În 2017, măsura a fost aplicată pentru a facilita livrarea ajutoarelor în Puerto Rico, după un dezastru natural. Decizia actuală vine însă într-un context geopolitic mult mai tensionat, cu implicații directe asupra piețelor energetice globale.

Israel atacă infrastructura energetică a Iranului: South Pars, cel mai mare zăcământ de gaze din lume, lovit crunt
Internațional

Israel atacă infrastructura energetică a Iranului: South Pars, cel mai mare zăcământ de gaze din lume, lovit crunt

Un atac lansat de Israel asupra câmpului de gaze South Pars din Iran ar fi fost coordonat și aprobat de administrația americană condusă de Donald Trump, potrivit unei investigații publicate de site-ul Axios, care citează doi oficiali israelieni de rang înalt. Informația a fost confirmată și de un oficial din domeniul apărării din SUA, conform aceleiași surse. Cel mai mare câmp de gaze din lume Câmpul offshore South Pars, situat în Golful Persic și împărțit între Iran și Qatar, este cel mai mare zăcământ de gaze naturale din lume. Citește și: EXCLUSIV Salariul unui director la monopolul RetuRO: peste 38.000 de lei net lunar. Compania, buget secret Partea exploatată de Qatar este cunoscută sub numele de North Field, iar autoritățile de la Doha au reacționat dur la atac. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe din Qatar, Majed Al Ansari, a calificat lovitura drept „un pas periculos și iresponsabil”. Iranul a transmis, la rândul său, că va lua „măsuri decisive” în urma atacului. Drone americane și israeliene au lovit infrastructura energetică din Iran Potrivit presei de stat iraniene, patru unități de procesare a gazelor din sudul Iranului au fost avariate în urma unor atacuri cu drone atribuite SUA și Israelului. Țintele au fost instalații din Assaluyeh, care procesează gaze provenite din fazele 3, 4, 5 și 6 ale câmpului South Pars. Guvernatorul local, Eskandar Pasalar, a declarat că facilitățile „au fost scoase din funcțiune” pentru a limita și preveni extinderea incendiilor. Deși nu au fost raportate victime, impactul asupra producției de gaze nu a fost încă estimat oficial. Posibile efecte asupra producției și piețelor energetice Atacul ar putea duce la scăderea producției din platformele offshore conectate la instalațiile afectate, însă autoritățile nu au oferit detalii privind amploarea pierderilor. Reacția piețelor nu a întârziat: indicele olandez TTF pentru gaze a crescut cu 5% în decurs de o oră de la apariția informației contractele futures pentru petrolul Brent au înregistrat, de asemenea, creșteri South Pars asigură între 70% și 75% din producția de gaze a Iranului și este esențial pentru industria petrochimică și producția de benzină a țării. Al doilea val de atacuri asupra infrastructurii energetice iraniene Loviturile recente reprezintă al doilea val de atacuri asupra infrastructurii energetice iraniene de la începutul conflictului, declanșat pe 28 februarie. Anterior, au fost vizate depozite de petrol din Karaj, Shahran, Aghdasieh și Shahr-e Rey, în apropierea capitalei Teheran. De asemenea, rafinăria de stat din Teheran, cu o capacitate de 220.000 de barili pe zi, ar fi fost afectată, deși amploarea pagubelor nu este clară. Instalațiile din Assaluyeh, lovite și în conflictul anterior Instalațiile de procesare a gazelor din Assaluyeh nu sunt la prima lovitură. Acestea au fost vizate și în timpul conflictului de 12 zile dintre Iran și Israel din luna iunie. Atunci, o unitate din faza 14 a fost lovită, provocând incendii și perturbări ale producției. Iranul a reușit însă să reia activitatea în aproximativ două săptămâni. Riscuri majore pentru exporturile de petrol ale Iranului Escaladarea atacurilor asupra infrastructurii energetice ar putea avea consecințe majore asupra producției și exporturilor Iranului. Estimările indică faptul că până la 3,4 milioane de barili pe zi din producția de țiței și aproximativ 1,5 milioane de barili pe zi din exporturi ar putea fi afectate în cazul unor noi lovituri.

Documentar despre îndoctrinarea din școlile rusești, premiat cu Oscar, vizat de acuzațiile Rusiei: Încalcă drepturile copiilor
Internațional

Documentar despre îndoctrinarea din școlile rusești, premiat cu Oscar, vizat de acuzațiile Rusiei: Încalcă drepturile copiilor

Un documentar recent premiat cu Oscar, „Mr. Nobody Against Putin”, se află în centrul unei controverse după ce un organism oficial din Rusia a acuzat producția că ar fi folosit imagini cu minori fără acordul părinților. Filmul expune mecanismele de propagandă și îndoctrinare din școlile rusești. Acuzațiile Consiliului prezidențial pentru drepturile omului Consiliul prezidențial rus pentru drepturile omului, un organism cu rol consultativ, a anunțat că a transmis solicitări către organizatorii Premiilor Oscar și către directorul general al UNESCO. Citește și: EXCLUSIV Care este oferta „umbrelei nucleare” franceze pentru România: două avioane Rafale cu rachete nucleare Instituția cere verificarea respectării normelor etice și juridice în acordarea premiului pentru acest documentar. Potrivit reprezentanților Consiliului, filmul ar include imagini cu minori realizate fără consimțământul părinților sau al reprezentanților legali. Aceștia susțin că materialele video ar fi fost inițial filmate în scop educațional, iar utilizarea lor într-un documentar ar depăși limitele legale și morale. Mai mult, autoritățile ruse afirmă că părinții copiilor care apar în film au sesizat instituțiile competente pentru a-și apăra drepturile. Povestea din spatele filmului: un profesor devenit avertizor de integritate Documentarul are la bază înregistrările realizate de Pavel Talankine, profesor într-o școală din Karabaș, o localitate din Munții Ural. În calitate de responsabil cu filmarea evenimentelor școlare, acesta a surprins modul în care propaganda autorităților ruse s-a intensificat în rândul elevilor după declanșarea invaziei din Ucraina, la 24 februarie 2022. Opoziția sa față de război l-a determinat pe Talankine să părăsească Rusia în vara anului 2024. El a luat cu sine hard-disk-urile care conțineau imaginile filmate, acestea devenind ulterior fundamentul documentarului. Filmul, cu o durată de 90 de minute, este co-regizat de Talankine și regizorul american David Borenstein și a fost recompensat cu Oscarul pentru cel mai bun documentar. Reacția Kremlinului și tăcerea oficială În ciuda controversei generate, Kremlinul a evitat să comenteze în mod direct conținutul documentarului. Purtătorul de cuvânt al președintelui Vladimir Putin, Dmitri Peskov, a declarat că nu a vizionat filmul, evitând astfel o poziție oficială clară. De asemenea, agenția de presă rusă Ria Novosti nu a inclus documentarul în lista oficială a câștigătorilor Premiilor Oscar, publicată recent. Mesajul filmului: complicitatea tăcută și pierderea libertății La ceremonia de decernare a premiilor, regizorul David Borenstein a subliniat miza profundă a documentarului. Acesta a declarat că filmul explorează modul în care o societate își poate pierde libertatea prin gesturi aparent minore de complicitate. „Este vorba despre momentul în care nu reacționăm, când acceptăm abuzurile sau când controlul asupra mass-media devine normă”, a explicat regizorul, sugerând că tăcerea colectivă poate contribui la consolidarea unor regimuri autoritare.

Ca să arate că e viu, Netanyahu s-a filmat discutând cu ambasadorul american în Israel
Internațional

Ca să arate că e viu, Netanyahu s-a filmat discutând cu ambasadorul american în Israel

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a respins zvonurile apărute pe rețelele sociale despre presupusa sa moarte, în contextul tensiunilor cu Iranul. Într-un videoclip publicat pe Facebook, liderul israelian apare alături de ambasadorul SUA în Israel, Mike Huckabee, confirmând că este în viață și tratând situația cu umor: „Da, Mike, da. Sunt în viaţă". Speculații virale și conținut generat cu inteligență artificială Netanyahu a reacționat și la teoriile conspiraționiste legate de videoclipuri generate cu inteligență artificială, inclusiv afirmații bizare despre aspectul său fizic. Citește și: EXCLUSIV Monopolul RetuRO, sinecură grasă pentru pile politice din toate partidele. Compania, model de opacitate În înregistrare, acesta a demonstrat în mod ironic autenticitatea imaginilor, respingând speculațiile care au devenit virale online. Războiul cu Iranul, informații contradictorii Zvonurile au fost amplificate de informații difuzate de agenția iraniană Tasnim, care a susținut că premierul ar fi fost rănit sau ucis. În paralel, armata israeliană a anunțat eliminarea unor oficiali de rang înalt din Iran, inclusiv Ali Larijani și Gholamreza Soleimani. Publicația The Jerusalem Post consideră că aceste informații fac parte dintr-o campanie de dezinformare susținută de media de stat iraniene.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră