vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5055 articole
Internațional

Stagiul militar obligatoriu declanșează o criză politică în Germania, nemții nu vor voluntariat

Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a reacționat miercuri la criticile aduse după eșecul unui compromis guvernamental privind reintroducerea serviciului militar obligatoriu. Proiectul, considerat esențial pentru consolidarea armatei germane în fața amenințării ruse, a fost blocat chiar de către ministru, fapt ce a provocat tensiuni în coaliția aflată la putere. Serviciul militar, un proiect strategic blocat în Parlament Boris Pistorius, membru al Partidului Social-Democrat (SPD), a respins acuzațiile potrivit cărora ar fi torpilat un compromis privind revenirea la serviciul militar. Citește și: Banca de stat Eximbank are credite neperformante de miliarde lei, acordate de politrucii din CIFGA El a catalogat acordul dintre social-democrați și conservatori drept „putred”, explicând că refuzul său nu este o criză politică majoră, ci o divergență firească într-o reformă complexă. „Disputa este mai puțin dramatică decât se spune”, a declarat Pistorius, subliniind că obiectivul său rămâne intrarea în vigoare, la 1 ianuarie, a unei legi care ar urma să mărească efectivele Bundeswehr de la 182.000 la cel puțin 260.000 de militari. Conservatorii îl acuză de sabotaj legislativ Decizia ministrului a provocat o reacție dură din partea conservatorilor din coaliția cancelarului Friedrich Merz. Norbert Röttgen, vicepreședinte al grupului parlamentar conservator, l-a acuzat pe Pistorius că a „cufundat propriul partid în haos”. „În 30 de ani de Bundestag, nu am văzut niciodată un ministru care să torpileze o procedură legislativă ce ține chiar de domeniul său de responsabilitate”, a declarat Röttgen pentru Süddeutsche Zeitung. Voluntariatul militar, soluția preferată de Pistorius În centrul disputei se află opțiunea unei trageri la sorți pentru completarea efectivelor armatei, în cazul în care recrutările voluntare nu ating obiectivele stabilite. Pistorius s-a opus ferm acestei variante, preferând o creștere a numărului de soldați prin stimularea voluntariatului. Totuși, armata germană se confruntă deja cu o criză de recrutare, într-un moment în care cancelarul Merz își propune ca Germania să dețină „cea mai puternică armată convențională din Europa”, pe fondul creșterii tensiunilor cu Rusia și al diminuării prezenței militare americane pe continent. Dispută și privind doborârea dronelor suspecte Conflictul politic privind serviciul militar se suprapune cu un alt subiect controversat: doborârea dronelor suspecte care survolează obiective sensibile din Germania. Ministrul de Interne, Alexander Dobrindt, reprezentant al Uniunii Creștin-Sociale (CSU), propune implicarea armatei în protecția infrastructurilor critice, inclusiv a aeroporturilor — o sarcină aflată în prezent în responsabilitatea poliției federale. Pistorius: „Să vorbim întâi despre realități” Boris Pistorius a respins ferm propunerea, invocând probleme logistice și juridice în aplicarea unei astfel de măsuri. „Să vorbim întâi despre realități”, a spus el, criticând totodată retorica „de pistolar” a liderului bavarez Markus Söder, care a cerut doborârea imediată a dronelor suspecte. „Ceea ce ne ajută cel mai puțin este retorica de pistolar”, a declarat Pistorius pentru portalul The Pioneer.

Stagiul militar obligatoriu, criză politică în Germania (sursa: Facebook/Bundeswehr)
Musk și Trump, uniți în fața Chinei (sursa: X/SpaceX)
Internațional

Trump nu se poate certa cu Musk: magnatul trebuie să ducă iar americani pe lună și să ia fața Chinei

Megaracheta Starship, dezvoltată de compania SpaceX a lui Elon Musk pentru viitoarele misiuni spre Lună și Marte, a efectuat luni un nou zbor de test reușit. Deși performanța consolidează progresul programului, experții avertizează că întârzierile și provocările tehnice rămân semnificative. Cel mai mare vehicul spațial din lume, un nou succes Racheta colosală, cu o înălțime de peste 120 de metri – echivalentul unui imobil de 40 de etaje – a fost lansată din Texas, ridicându-se spectaculos într-un nor dens de fum. Citește și: ANALIZĂ Adevăratul șef PSD nu va fi Grindeanu, secundant de carieră, pentru Dragnea, pentru Ciolacu Starship, cea mai mare și mai puternică rachetă construită vreodată, a încheiat cu succes cea de-a 11-a misiune de test suborbitală, dublând succesul înregistrat la zborul precedent, din luna august. Cele două trepte ale rachetei – Super Heavy (propulsorul) și Ship (etajul superior) – s-au separat în aer conform planului, fiecare executând manevre controlate înainte de amerizarea programată în Golful Mexic și Oceanul Indian. De la eșecuri explozive la perfecționare tehnologică Acest progres vine după o serie dificilă de teste, la începutul anului 2025, marcate de explozii și pierderi de vehicule. Primele zboruri de test (7, 8 și 9) au fost compromise de defecțiuni majore, iar o altă navă a explodat la sol în iunie. În contrast, Zborul 10 din august și Zborul 11 din această săptămână au fost considerate succese complete, confirmând îmbunătățirile aduse designului și sistemelor de control. Starship a reușit reaprinderea unuia dintre motoarele Raptor în spațiu, o manevră esențială pentru viitoarele misiuni interplanetare, și a lansat opt încărcături utile fictive – versiuni de test ale sateliților Starlink. Obiectivele zborului: testarea reutilizării și performanței Zborul 11 a urmărit aceleași obiective principale ca misiunea anterioară: recuperarea propulsorului Super Heavy în Golful Mexic și amerizarea navei Ship după o reaprindere controlată a motorului. De această dată, SpaceX a introdus o nouă strategie de aprindere la aterizare, menită să pregătească versiunea de generație următoare a propulsorului. De asemenea, racheta Ship a fost modificată pentru a testa zone vulnerabile ale ecranului termic, oferind date esențiale pentru viitoarele reveniri atmosferice. Elon Musk, prezent la lansare: „Va fi mult mai visceral” Elon Musk a asistat personal la lansare, declarând că este „prima dată” când urmărește un zbor Starship din afara centrului de control. „Va fi mult mai visceral așa”, a spus fondatorul SpaceX, zâmbind în timpul transmisiunii live. După reușita misiunii, inginerul-șef Jake Berkowitz a felicitat echipa: „A fost incredibil! Starship a livrat entuziasmul promis.” Miza uriașă: rivalitatea cu China Starship este vehiculul selectat de NASA pentru misiunea Artemis 3, programată pentru 2027, care va readuce astronauți americani pe Lună pentru prima dată după epoca Apollo. Totuși, un raport recent al experților avertizează că versiunea pentru aselenizare ar putea suferi întârzieri de câțiva ani, ceea ce ar amâna planurile NASA. În acest context, China ar putea fi prima națiune care trimite din nou oameni pe Lună, având o misiune similară programată pentru 2030. Fostul administrator NASA, Jim Bridenstine, a avertizat că „este puțin probabil ca SUA să ajungă pe Lună înaintea Chinei”, sugerând dezvoltarea unui „Plan B”. Provocări tehnice și ambiții interplanetare Elon Musk rămâne optimist, deși recunoaște că mai sunt „mii de provocări tehnice” de depășit. Starship este proiectată să transporte până la 165 de tone în spațiu și să fie complet reutilizabilă, o inovație care ar putea transforma radical costurile și frecvența misiunilor spațiale. Strategia de recuperare rapidă a componentelor ar putea permite, potrivit lui Musk, lansări multiple într-o singură zi din aceeași bază – un pas uriaș spre zborurile interplanetare. Un nou pas spre viitorul explorării spațiale Deși rămâne departe de obiectivele finale – Luna în 2027 și Marte în 2026 –, succesul Zborului 11 consolidează statutul SpaceX ca lider global în inovația spațială. „Am promis entuziasm maxim”, a spus Berkowitz la finalul misiunii. „Și Starship a livrat.”

Hamas, acuzat că nu respectă acordul (sursa: Facebook/IDF Spokesperson)
Internațional

Gaza, noi tulburări: Hamas nu a predat toate cadavrele, Israel blochează ajutoarele umanitare

În ciuda armistițiului recent și a discuțiilor privind un plan de pace, relațiile dintre Israel și Hamas rămân extrem de fragile. Punctul de trecere a frontierei către Egipt, situat la Rafah, în sudul Fâșiei Gaza, va rămâne închis până miercuri inclusiv, potrivit unor surse oficiale israeliene. Decizia vine în contextul tensiunilor reînnoite dintre Israel și Hamas, în ciuda acordului de încetare a focului convenit recent. Israelul acuză Hamas că nu și-a respectat angajamentele Reluarea livrărilor de ajutoare umanitare către Gaza prin punctul de trecere Rafah era planificată pentru marți. Citește și: ANALIZĂ Adevăratul șef PSD nu va fi Grindeanu, secundant de carieră, pentru Dragnea, pentru Ciolacu Totuși, autoritățile israeliene susțin că Hamas nu și-a îndeplinit obligația de a preda trupurile neînsuflețite ale tuturor ostaticilor israelieni decedați în captivitate. În cadrul acordului recent, gruparea palestiniană ar fi trebuit să returneze toate cele 28 de cadavre ale ostaticilor, după ce ultimii 20 de supraviețuitori au fost deja transferați în Israel. Israelul impune sancțiuni și restricții umanitare Ca reacție, Israelul a decis să sancționeze Hamas, reducând accesul ajutoarelor umanitare în Fâșia Gaza. Măsura a fost anunțată de COGAT, unitatea din cadrul Ministerului israelian al Apărării care gestionează fluxul de ajutoare. Potrivit unei note transmise către ONU, Israelul va permite doar 300 de camioane să treacă prin Rafah, jumătate din volumul convenit anterior. ONU confirmă reducerea ajutoarelor pentru Gaza Olga Cherevko, purtătoarea de cuvânt a Oficiului ONU pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare (OCHA) în Gaza, a confirmat primirea notificării israeliene. Documentul precizează că reducerea la jumătate a convoiului umanitar este o consecință directă a nerespectării de către Hamas a înțelegerii privind returnarea ostaticilor decedați.

Întâlnire Trump, Zelenski la Casa Albă (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Surpriză neplăcută pentru Putin: Zelenski, din nou la Casa Albă, îi va face propuneri lui Trump

Președintele american Donald Trump a confirmat că îl va primi vineri pe omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, la Casa Albă. Vizita marchează a treia deplasare a liderului ucrainean la Washington de la revenirea miliardarului republican la putere. Declarația a fost făcută de Trump la bordul avionului său, în drum spre Washington, după vizitele oficiale din Israel și Egipt, dedicate viitorului Fâșiei Gaza. Zelenski: „Voi propune o serie de măsuri” La Kiev, președintele Volodimir Zelenski a confirmat la rândul său întâlnirea cu liderul american, precizând că va merge la Washington în cursul acestei săptămâni. Citește și: ANALIZĂ Adevăratul șef PSD nu va fi Grindeanu, secundant de carieră, pentru Dragnea, pentru Ciolacu „Trebuie să discutăm o serie de măsuri pe care vreau să le propun președintelui Trump”, a declarat el într-o conferință de presă comună cu șefa diplomației europene, Kaja Kallas. Zelenski a adăugat că va avea și alte întrevederi cu oficiali americani și reprezentanți ai companiilor militare. Apărarea aeriană și energia, teme principale ale discuțiilor Liderul ucrainean a precizat că subiectul principal al întâlnirii va fi consolidarea apărării aeriene a Ucrainei, însă vor fi abordate și proiecte din domeniul energetic. În ultimele zile, infrastructura energetică a țării a fost puternic afectată de atacuri rusești, care amenință să lase milioane de oameni fără electricitate și căldură în pragul iernii. Delegatie ucraineană deja în drum spre Washington Zelenski a anunțat că o delegație formată din înalți oficiali ucraineni, printre care premierul Iulia Sviridenko, șeful administrației prezidențiale Andrii Iermak și secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare, Rustem Umerov, se află deja în drum spre Statele Unite. „Sunt recunoscător președintelui Trump pentru dialogul nostru și pentru sprijinul său”, a transmis Zelenski pe platforma X.

Biden și Clinton îl felicită pe Trump (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Biden și Clinton l-au felicitat pe Trump pentru acordul de încetare a focului în Gaza

Foștii președinți americani Joe Biden și Bill Clinton l-au felicitat pe Donald Trump pentru contribuția sa la negocierea unui nou armistițiu în războiul din Gaza. Biden: „Orientul Mijlociu este pe calea spre pace” Într-un mesaj publicat pe platforma X, Joe Biden a transmis felicitări lui Donald Trump și echipei sale pentru „munca depusă în vederea obținerii unui acord reînnoit de armistițiu”. Citește și: Nicușor Dan cere SRI să fie preocupat de corupție. Corupția, în noua Strategie de Securitate Națională Fostul președinte democrat a adăugat că, datorită sprijinului Statelor Unite și al partenerilor globali, Orientul Mijlociu se află „pe calea spre pace”. Totodată, Biden a subliniat rolul propriei sale administrații în facilitarea negocierilor, amintind eforturile depuse pentru aducerea ostaticilor acasă și sprijinirea civililor palestinieni. Clinton: „Un moment fragil ce trebuie transformat în pace” Bill Clinton a transmis un mesaj similar, afirmând că „președintele Trump, administrația sa, Qatarul și alți actori regionali merită recunoaștere pentru că au menținut dialogul până la obținerea acordului”. El a îndemnat Israelul și Hamas, cu sprijinul Statelor Unite, să transforme acest moment „fragil” într-o pace durabilă, menționând că acest lucru este posibil doar „dacă o fac împreună”. O rară apreciere bipartizană în politica americană Bill Clinton, care a condus SUA între 1993 și 2001, a fost în trecut un critic ferm al politicilor lui Donald Trump. Totuși, declarațiile sale recente, alături de cele ale lui Joe Biden, marchează o rară convergență între foști lideri democrați și actualul președinte republican în privința eforturilor de pace din Orientul Mijlociu.

Acord istoric de încetare a focului în Gaza (sursa: Facebook/Recep Tayyip Erdoğan)
Internațional

A fost semnat acordul de încetare a focului între Hamas și Israel. Nu este clar ce urmează în Gaza

Președintele american Donald Trump și liderii din Egipt, Qatar și Turcia au semnat luni, în stațiunea Sharm el-Sheikh, acordul de încetare a focului între Israel și Hamas, menit să pună capăt războiului din Fâșia Gaza. Ceremonia a reunit aproximativ 30 de lideri mondiali, marcând un moment considerat istoric pentru stabilitatea Orientului Mijlociu. O ceremonie simbolică la Marea Roșie La o masă lungă amplasată în fața liderilor mondiali, Donald Trump, președintele Egiptului Abdel-Fattah al-Sisi, emirul Qatarului Tamim bin Hamad Al Thani și președintele Turciei Recep Tayyip Erdogan au semnat documentul comun privind încetarea focului. Citește și: Nicușor Dan cere SRI să fie preocupat de corupție. Corupția, în noua Strategie de Securitate Națională Planul propus de Trump are ca scop consolidarea păcii și reconstrucția Fâșiei Gaza, la un an după izbucnirea conflictului din 7 octombrie 2023, când Hamas a lansat un atac masiv asupra Israelului. Lideri mondiali, prezenți la semnarea acordului Printre personalitățile internaționale care au asistat la ceremonie s-au numărat Friedrich Merz, cancelarul Germaniei; Keir Starmer, prim-ministrul Regatului Unit; Emmanuel Macron, președintele Franței; Regele Abdullah al II-lea al Iordaniei. Această participare amplă a fost percepută drept un semn de sprijin internațional pentru demersul de pace din Orientul Mijlociu. Trump: „Nu am mai văzut atâta fericire” După semnarea documentului, Donald Trump a declarat că momentul a fost „o mare cumpănă” în istoria recentă a regiunii: „Totul a mers atât de bine încât nimeni nu ar fi crezut că putem ajunge aici, certificând și încheind totul. Nu am mai văzut niciodată atâta fericire”, a spus liderul american. Trump a descris acordul drept „cel mai mare și mai complex” pe care l-a negociat vreodată, subliniind că a evitat „un potențial al Treilea Război Mondial” în Orientul Mijlociu. Un acord amplu, ale cărui detalii nu au fost publicate Președintele american a explicat că documentul semnat este „cuprinzător și detaliat”, conținând reguli și reglementări menite să garanteze pacea pe termen lung. Deocamdată, conținutul exact al acordului nu a fost făcut public, însă surse diplomatice afirmă că acesta include prevederi privind oprirea completă a ostilităților și inițierea unui plan de reconstrucție economică în Gaza. „Acesta a fost cel mai mare și cel mai dificil acord. Poate că în multe privințe așa a fost, dar am fost foarte talentați”, a mai spus Trump. Liderii regionali, în centrul negocierilor Donald Trump a elogiat sprijinul liderilor din Egipt, Qatar și Turcia, afirmând că fără cooperarea lor acordul nu ar fi fost posibil: „Acești lideri sunt cei mai mari, mai puternici și mai bogați. Toți s-au unit pentru a rezolva criza din Gaza. A devenit o nebunie, dar când am început să vorbim, totul s-a rezolvat”, a declarat președintele american. Președintele Egiptului, Abdel-Fattah al-Sisi, i-a spus lui Trump: „Ești singurul capabil să obții pacea în regiune.” Conferință pentru reconstrucția Gazei În cadrul discuțiilor, Egiptul a propus organizarea unei conferințe internaționale pentru reconstrucția Fâșiei Gaza, în colaborare cu Germania. Potrivit surselor egiptene, evenimentul ar urma să aibă loc în noiembrie, la Cairo, însă data exactă nu a fost încă stabilită. Un pas istoric spre pace în Orientul Mijlociu Semnarea acordului de la Sharm el-Sheikh marchează cel mai amplu demers diplomatic pentru pace în Orientul Mijlociu din ultimul deceniu. Deși conținutul complet al documentului rămâne confidențial, evenimentul este considerat un punct de cotitură în relațiile dintre Israel și Hamas, dar și o victorie diplomatică majoră pentru administrația Trump.

Nicolas Sarkozy, cinci ani de închisoare (sursa: Facebook/Nicolas Sarkozy)
Internațional

Sarkozy merge la închisoare pe 21 octombrie: condamnat la cinci ani (finanțare ilegală a campaniei)

Fostul președinte al Franței, Nicolas Sarkozy, a fost informat oficial luni despre data și locul în care trebuie să înceapă executarea condamnării la cinci ani de închisoare. Potrivit Le Monde, Sarkozy va merge la închisoare pe 21 octombrie. Sarkozy, condamnat pentru conspirație infracțională Fostul președinte a fost condamnat pentru implicare într-o conspirație infracțională, legată de presupusa finanțare ilegală a campaniei sale prezidențiale din 2007. Citește și: PSD se reformează: se retrage tractoristul Stănescu, vine soțul Olguței Vasilescu, Manda, care a scăpat de un dosar penal prin prescrierea faptelor Comisia juridică i-a comunicat personal lui Sarkozy procedura care va fi urmată în privința încarcerării, însă nici echipa sa de avocați, nici procuratura nu au oferit detalii publice. După întâlnirea cu reprezentanții comisiei, Sarkozy s-a întors la reședința sa din arondismentul 16 al Parisului, o zonă cunoscută pentru luxul și exclusivismul său. Condamnare executorie, chiar dacă a fost făcut apel La finalul lunii septembrie, instanța a decis ca Sarkozy să execute o pedeapsă de cinci ani de închisoare, dintre care unul cu suspendare. Hotărârea a fost însoțită de dispoziția ca sentința să fie aplicată imediat, în ciuda faptului că fostul președinte a formulat apel și a respins vehement toate acuzațiile. El a fost găsit vinovat de participarea la o organizație infracțională care ar fi încercat să obțină sprijin financiar din partea regimului condus de Muammar Gaddafi. Deși nu au fost identificate dovezi directe ale unor plăți, instanța a considerat că Sarkozy și apropiații săi au acționat activ pentru a obține fonduri ilegale. Posibilitatea executării pedepsei sub supraveghere Având peste 70 de ani, Nicolas Sarkozy poate solicita eliberarea condiționată sau executarea pedepsei în afara penitenciarului, sub supraveghere electronică. Legea franceză oferă această opțiune deținuților vârstnici, din motive umanitare și logistice. Închisoarea La Santé, locul probabil al detenției Potrivit informațiilor este foarte probabil ca Nicolas Sarkozy să fie încarcerat în închisoarea La Santé din Paris, una dintre cele mai cunoscute unități de detenție din Franța. Aceasta dispune de o aripă de înaltă securitate destinată deținuților celebri sau celor care necesită protecție specială. Cazul Sarkozy, un nou episod în lupta anticorupție din Franța Cazul fostului președinte francez marchează un moment fără precedent în istoria recentă a Republicii, consolidând imaginea unei justiții care acționează indiferent de statutul persoanei. Nicolas Sarkozy devine astfel primul fost șef de stat francez condamnat la închisoare cu executare, în urma unei sentințe definitive pentru fapte de corupție și conspirație.

Hamas eliberează șapte ostatici israelieni (sursa: Facebook/Benjamin Netanyahu)
Internațional

Hamas eliberează șapte ostatici israelieni în prima etapă a acordului de încetare a focului din Gaza

Gruparea islamistă palestiniană Hamas a predat luni șapte ostatici israelieni reprezentanților Comitetului Internațional al Crucii Roșii în Fâșia Gaza, marcând prima etapă a acordului de încetare a focului cu Israelul. Hamas eliberează șapte ostatici israelieni Schimbul prevede eliberarea treptată a ostaticilor în schimbul deținuților palestinieni. Citește și: ANALIZĂ Coaliția de guvernare a mărit taxele și acum nu mai produce nimic Evenimentul are loc cu câteva ore înaintea unui summit internațional pentru pace programat în Egipt, la care participă președintele american Donald Trump. Primele transferuri de ostatici și reacțiile din Israel Hamas a publicat luni dimineață o listă cu 20 de ostatici care urmează să fie eliberați, iar armata israeliană a confirmat că vehiculele Crucii Roșii se îndreaptă spre un punct de predare convenit în nordul Fâșiei Gaza. În Piața Ostaticilor din Tel Aviv, zeci de persoane așteptau cu emoție în fața ecranelor care afișau portretele celor răpiți. Potrivit planului american, 48 de ostatici, vii sau morți, urmează să fie readuși în Israel, în paralel cu eliberarea a 250 de prizonieri palestinieni, dintre care mulți condamnați pentru atacuri mortale asupra israelienilor. Netanyahu: „Un eveniment istoric între tristețe și bucurie” În a patra zi a încetării focului, premierul Benjamin Netanyahu a descris eliberarea ostaticilor ca pe un „eveniment istoric”, ce îmbină „tristețea și bucuria”. Potrivit purtătoarei sale de cuvânt, Shosh Bedrosian, cei 20 de ostatici aflați în viață urmau să fie predați Crucii Roșii simultan. O organizație internațională inclusă în planul de pace urmează să ajute la identificarea ostaticilor decedați care nu au fost încă returnați. Trump participă la summitul pentru pace din Egipt După o vizită oficială în Israel, unde va vorbi în fața Knessetului și se va întâlni cu familiile ostaticilor, Donald Trump va merge la Sharm el-Sheikh, în Egipt. Acolo va coprezida un summit pentru pace împreună cu președintele egiptean Abdel Fattah al-Sissi, alături de lideri din peste 20 de țări și secretarul general al ONU, Antonio Guterres. Reuniunea are ca temă centrală viitorul guvernării Fâșiei Gaza, devastată de doi ani de război. Țările mediatoare și planul american pentru Gaza Statele Unite, Egiptul, Qatarul și, posibil, Turcia vor semna un document de garantare a acordului de încetare a focului. Nici Israelul, nici Hamas nu vor participa la reuniune, iar Iranul, susținător al mișcării Hamas, a fost invitat, dar nu va fi prezent. Planul american prevede excluderea Hamas din conducerea Fâșiei Gaza și distrugerea arsenalului său militar, guvernarea urmând să fie preluată de un comitet palestinian tehnocrat aflat sub supervizarea unui organism internațional de tranziție condus de președintele Trump. Palestinienii se întorc în nordul devastat al Gazei Odată cu armistițiul, sute de mii de palestinieni strămutați s-au întors în nordul Gazei, transformat într-un câmp de ruine. Camioane încărcate cu ajutoare umanitare au început să intre în enclavă prin punctele Kerem Shalom și Rafah, deși unele transporturi ar fi fost jefuite, potrivit martorilor locali. Un conflict cu bilanț tragic Războiul din Gaza a fost declanșat pe 7 octombrie 2023, când Hamas a atacat teritoriul israelian, ucigând 1.219 persoane, majoritatea civili, și răpind 251 de ostatici. În urma campaniei de represalii, peste 67.000 de palestinieni au fost uciși în Fâșia Gaza, potrivit Ministerului Sănătății al guvernului Hamas, cifre considerate de ONU ca fiind credibile.

SUA sprijină atacurile Ucrainei contra Rusiei (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

SUA furnizează informații Ucrainei pentru a lovi rafinării și alte ținte în interiorul Rusiei

Statele Unite ajută de mai multe luni Ucraina să organizeze atacuri la distanţă asupra instalaţiilor energetice ruse, într-un efort coordonat de a afecta economia Rusiei şi de a-l determina pe preşedintele Vladimir Putin să accepte negocieri de pace, relatează Financial Times. Implicarea serviciilor de informaţii americane în planificarea atacurilor Potrivit sursei, serviciile de informaţii americane oferă sprijin strategic Ucrainei în desfăşurarea atacurilor asupra unor obiective-cheie din infrastructura energetică rusă, inclusiv rafinării de petrol situate adânc în teritoriul rus. Citește și: Primar PNL, trimis în judecată de DNA, atac dur la Bolojan: „Ați dat un telefon și v-au dat bani” Informațiile provin de la oficiali ucraineni și americani neidentificați, familiarizați cu campania în desfășurare. Nici o reacție oficială de la Kiev, Washington sau Moscova Casa Albă, biroul preşedintelui Volodimir Zelenski și Ministerul de Externe ucrainean nu au răspuns solicitărilor de comentarii.  Nici Ministerul de Externe rus nu a oferit o reacţie imediată. Anterior, Moscova acuzase Washingtonul și NATO că furnizează constant informații Kievului, pentru a sprijini operațiunile militare împotriva Rusiei. „Furnizarea şi utilizarea infrastructurii NATO şi a Statelor Unite pentru colectarea şi transferul de informaţii către ucraineni este evidentă”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Asistență americană în planificarea misiunilor cu drone Potrivit Financial Times, SUA contribuie direct la planificarea rutelor, altitudinii, momentului și deciziilor tactice privind misiunile ucrainene. Aceste date permit dronelor de atac cu rază lungă să evite sistemele de apărare antiaeriană ruse. Trei surse citate de publicația britanică afirmă că Statele Unite sunt implicate în toate etapele de planificare, de la selecția țintelor până la analiza vulnerabilităților. Un oficial american a precizat că Ucraina identifică obiectivele, iar Washingtonul oferă ulterior informații detaliate despre punctele slabe ale infrastructurii energetice ruse. Washingtonul analizează livrarea de rachete cu rază lungă La începutul lunii, doi oficiali americani au declarat că administrația americană ia în considerare furnizarea de informaţii despre ţinte energetice aflate adânc în interiorul Rusiei. Totodată, se analizează posibilitatea de a trimite Ucrainei rachete cu rază lungă de acţiune, capabile să lovească astfel de obiective. De asemenea, SUA ar fi solicitat aliaţilor din NATO să ofere sprijin similar, pentru a coordona mai eficient atacurile și a spori presiunea asupra Moscovei. Zelenski și Trump, discuție „pozitivă” despre apărarea antiaeriană Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat sâmbătă că a avut o convorbire „pozitivă şi productivă” cu preşedintele american Donald Trump, axată pe consolidarea sistemului energetic și a apărării antiaeriene a Ucrainei. „Am discutat despre oportunităţi de a ne consolida apărarea antiaeriană şi despre acorduri concrete pentru a garanta acest lucru. Există opţiuni bune şi idei solide pentru a ne întări cu adevărat”, a transmis Zelenski pe platforma X.

Hamas renunță la guvernarea Fâșiei Gaza (sursa: X/Global Sumud Flotilla)
Internațional

Hamas nu va guverna Gaza, dar nici nu acceptă să predea armele, în ciuda cererii lui Trump

Hamas nu va participa la guvernarea Fâșiei Gaza după încheierea războiului, a anunțat o sursă din cadrul mișcării islamiste palestiniene. Declarația vine în ajunul unui summit internațional dedicat viitorului enclavei palestiniene, care va avea loc luni în Egipt și va reuni aproximativ 20 de lideri mondiali, inclusiv președintele american Donald Trump. Armistițiu după doi ani de conflict sângeros După doi ani de război între Israel și Hamas, un armistițiu a intrat în vigoare vineri, pe baza unui plan în 20 de puncte propus de administrația Trump. Citește și: Primar PNL, trimis în judecată de DNA, atac dur la Bolojan: „Ați dat un telefon și v-au dat bani” Acesta prevede dezarmarea completă a Hamas și excluderea mișcării islamiste din viitoarea guvernare a Fâșiei Gaza. Potrivit sursei citate, Hamas consideră că problema guvernării este „rezolvată”: „Hamas nu va participa deloc la faza de tranziție. A renunțat la controlul asupra Fâșiei Gaza, dar rămâne un element fundamental al societății palestiniene.” Mișcarea islamistă refuză dezarmarea Deși există un consens intern privind retragerea din guvernare, refuzul de a preda armele rămâne ferm. „Propunerea de predare a armelor este exclusă și nu este negociabilă”, a declarat un oficial Hamas. Totuși, mișcarea acceptă un armistițiu pe termen lung, garantând că arsenalul său nu va fi folosit „decât în caz de atac israelian asupra Gazei”. Planul Trump Prima clauză a planului american de pace prevede transformarea Fâșiei Gaza într-o „zonă deradicalizată și liberă de terorism”, care să nu mai reprezinte o amenințare pentru statele vecine. În acest context, Hamas este exclus din orice rol politic sau administrativ, iar infrastructura militară a organizației urmează să fie distrusă complet. Guvern tehnocratic palestinian în perioada de tranziție Pe durata tranziției, un comitet palestinian tehnocratic și apolitic va prelua gestionarea serviciilor publice din Fâșia Gaza. Sursa apropiată echipei de negociatori Hamas a precizat că Egiptul, în calitate de mediator, a fost rugat să organizeze o întâlnire până la sfârșitul săptămânii viitoare pentru a stabili componența comitetului. „Lista de nume este aproape gata. Hamas, împreună cu celelalte facțiuni, a propus 40 de persoane. Niciunul dintre acestea nu aparține Hamas, iar asupra lor nu există drept de veto.”

Germania reia deportările către Siria (sursa: Facebook/Friedrich Merz)
Internațional

Germania, mai dură cu migranții: Berlinul va deporta sirieni, chiar dacă nu au cazier judiciar

Germania se pregăteşte să deporteze tineri sirieni chiar şi în absenţa unui cazier judiciar, a anunţat Ministerul de Interne de la Berlin. Decizia marchează o schimbare majoră în politica germană de azil, după o pauză de peste un deceniu. Procesarea cererilor de azil siriene, reluată oficial O purtătoare de cuvânt a Ministerului de Interne german a confirmat că autoritățile au început din nou procesarea cererilor de azil provenite de la cetățeni sirieni. Citește și: Primar PNL, trimis în judecată de DNA, atac dur la Bolojan: „Ați dat un telefon și v-au dat bani” Este pentru prima dată din 2012 când Germania face acest pas, după ce războiul civil din Siria determinase suspendarea oricărei forme de deportare directă către Damasc. Berlinul vizează „tinerii apți de muncă” Ministrul de interne, Alexander Dobrindt, a declarat pentru publicația Bild că obiectivul imediat este returnarea în Siria a „tinerilor apți de muncă” care solicită azil în Germania. Oficialul a subliniat că aceste deportări vor necesita, totuși, un acord prealabil cu noul guvern sirian instalat la Damasc. Schimbare de direcție după căderea regimului Assad Potrivit agenției dpa, schimbarea de poziție a Berlinului este legată de răsturnarea regimului lui Bashar al-Assad, survenită în decembrie 2024. Până atunci, Germania se limita la transferarea solicitanților sirieni către alte state membre ale Uniunii Europene, în funcție de țara prin care au pătruns prima dată în blocul comunitar. Noua coaliție Merz adoptă o linie dură în privința migrației Guvernul de centru-dreapta condus de cancelarul Friedrich Merz, aflat la putere din luna mai, a promis o abordare mai strictă în materie de imigrație. Printre priorități se numără respingerea cererilor de azil ale persoanelor cu antecedente penale și o reducere a fluxului migrator, în special din zonele de conflict. Refuzul azilului pentru sirienii care își vizitează țara natală Ministrul Alexander Dobrindt a mai anunțat că Germania intenționează să refuze azilul sirienilor care, deși susțin că fug de pericol, se întorc ulterior în Siria pentru a-și vizita familia. În opinia sa, aceste cazuri demonstrează că persoanele respective nu se mai află într-o situație de risc real, ceea ce le face neeligibile pentru protecție umanitară.

Donald Trump ordonă plata militarilor americani (sursa: Inquam Photos/Eduard Vînătoru)
Internațional

Militarii vor fi plătiți în ciuda blocajului bugetar, deja a fost dat ordinul de către Trump

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a dispus ca militarii americani să își primească salariile pe 15 octombrie, în ciuda paraliziei bugetare („shutdown”) care afectează guvernul federal. Decizia, anunțată sâmbătă, a fost făcută publică pe platforma sa Truth Social. Salarii plătite „cu orice preț” „Îmi folosesc autoritatea de comandant-șef pentru a-i ordona secretarului nostru de război, Pete Hegseth, să utilizeze toate fondurile disponibile pentru a se asigura că trupele noastre sunt plătite pe 15 octombrie”, a declarat Trump. Citește și: Primar PNL, trimis în judecată de DNA, atac dur la Bolojan: „Ați dat un telefon și v-au dat bani” De regulă, în timpul blocajului bugetar, niciun salariu nu este plătit angajaților federali, inclusiv militarilor, până la adoptarea unui nou buget. Congresul american, blocat între republicani și democrați Impasul politic din Congres durează de peste o săptămână. Republicanii și democrații nu au ajuns la un acord privind bugetul federal, ceea ce a dus la închiderea parțială a guvernului. Peste 700.000 de angajați federali din funcții neesențiale au fost trimiși în șomaj tehnic, iar alți 2,3 milioane de funcționari și 1,3 milioane de militari lucrează fără a fi plătiți. „Nu-i voi lăsa pe democrați să țină ostatici armata noastră” Donald Trump a acuzat opoziția democrată, condusă de Chuck Schumer, că este responsabilă pentru blocajul bugetar. „Dacă nu se face nimic din cauza liderului Schumer și a democraților, bravii noștri soldați vor fi fără salariul care li se cuvine pe 15 octombrie. Nu-i voi lăsa pe democrați să țină ostatici armata noastră și întreaga securitate a țării”, a scris președintele republican. Negocieri blocate în Senat Republicanii propun prelungirea bugetului actual, menținând aceleași niveluri de cheltuieli, în timp ce democrații cer extinderea finanțării pentru programele de sănătate destinate familiilor cu venituri mici. Deoarece Senatul necesită o majoritate calificată, voturile democraților sunt esențiale pentru adoptarea unui nou buget. Totuși, Donald Trump a respins orice negociere privind asigurările de sănătate înainte de redeschiderea guvernului federal, condiție pe care o consideră prioritară. Concedieri și presiune asupra opoziției Casa Albă a confirmat vineri că a început concedierile în rândul angajaților federali, o măsură anticipată de Trump pentru a accentua presiunea asupra democraților. Blocajul bugetar, unul dintre cele mai tensionate din ultimii ani, evidențiază polarizarea politică profundă din SUA și testul de rezistență la care este supusă administrația Trump în fața unui Congres divizat.

Summit al păcii la Sharm el-Sheikh (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump merge luni în Egipt să-și "revendice" rolul de pacificator în Gaza (summit)

Președintele Egiptului, Abdel Fattah al-Sisi, și președintele american Donald Trump vor prezida luni, la Sharm el-Sheikh, un amplu Summit al păcii, la care vor participa lideri din peste 20 de țări, potrivit unui comunicat oficial transmis de președinția egipteană. Obiectivul principal: încetarea războiului din Fâșia Gaza Evenimentul are ca scop principal punerea capăt conflictului din Fâșia Gaza și consolidarea eforturilor internaționale pentru pace și stabilitate în Orientul Mijlociu. Citește și: Șeful Armatei Române, generalul Gheorghiță Vlad, spune că și-ar dori ca fiecare cetățean să știe să tragă cu arma, ca în Israel sau Elveția Summitul se desfășoară în contextul celei de-a doua zile de armistițiu între Israel și Hamas, un moment considerat esențial pentru deschiderea unui dialog diplomatic real. Un nou capitol pentru securitatea regională Conform declarației oficiale, summitul de la Sharm el-Sheikh își propune să „deschidă un nou capitol în securitatea și stabilitatea regională”, printr-o cooperare mai strânsă între liderii lumii arabe, americani și europeni. Organizat într-un context geopolitic tensionat, evenimentul este văzut ca o încercare de relansare a procesului de pace și de reducere a violenței care afectează regiunea de mai bine de un an. Participare internațională extinsă Potrivit autorităților egiptene, la summit vor lua parte reprezentanți ai peste 20 de state, inclusiv din Orientul Mijlociu, Europa și America de Nord, confirmând astfel interesul global pentru stabilitatea regiunii. Reuniunea de la Sharm el-Sheikh ar putea marca un moment-cheie în reluarea dialogului diplomatic dintre principalele puteri implicate în conflictul israelo-palestinian.

Supraviețuitor al masacrului Hamas s-a sinucis (sursa: jpost.com)
Internațional

Supraviețuitor al atacului Hamas de pe 7 octombrie 2023 s-a sinucis. Mama sa se sinucisese după atac

Tragedie în Israel: sinuciderea lui Roei Shalev, supraviețuitor al masacrului de la festivalul Nova a provocat un val de emoții în Israel. Trupul său a fost descoperit vineri seară, în mașina sa carbonizată, în nordul Tel Aviv-ului, la doar câteva ore după intrarea în vigoare a unei noi încetări a focului între Israel și gruparea Hamas. Ultimul mesaj: „Nu mai pot suporta această durere” Cu puțin timp înainte de moarte, Roei Shalev a publicat un mesaj sfâșietor pe Instagram: Citește și: Șeful Armatei Române, generalul Gheorghiță Vlad, spune că și-ar dori ca fiecare cetățean să știe să tragă cu arma, ca în Israel sau Elveția „Nu mai pot suporta această durere, ard din interior (...). Vreau doar ca această durere să înceteze.” Tânărul fusese profund marcat de pierderea iubitei sale, Mapal Adam, și a celui mai bun prieten, Hili Solomon, uciși sub ochii lui în timpul atacului armat de la festival. Reacții și apeluri la sprijin pentru supraviețuitorii masacrului Tragedia a stârnit reacții puternice din partea liderilor politici israelieni, în special din opoziție, care au folosit rețelele sociale chiar și în timpul shabatului pentru a-i aduce un omagiu lui Roei Shalev. Fostul ministru și lider al partidului Israel Beiteinou, Avigdor Lieberman, a declarat: „Este timpul ca Statul Israel să-i trateze pe cei care suferă de probleme de sănătate mentală ca pe niște eroi, nu ca pe niște statistici.” La rândul său, Yair Golan, liderul formațiunii de stânga Democrații, a subliniat importanța sprijinului pentru cei care încă încearcă să-și refacă viața: „Roei nu a putut suporta durerea, dar alții sunt încă acolo, luptându-se, încercând să trăiască. Trebuie să le oferim tot ajutorul posibil pentru ca ei să nu se simtă singuri.” Masacrul de la festivalul Nova, cel mai sângeros episod al atacului Hamas Festivalul de muzică Nova, desfășurat în sudul Israelului, a devenit scena celui mai grav masacru din 7 octombrie 2023. Atunci, comandouri Hamas venite din Fâșia Gaza au atacat participanții, ucigând peste 370 de persoane. În total, atacurile din acea zi s-au soldat cu 1.219 morți, majoritatea civili israelieni. Roei Shalev a fost rănit în timpul atacului, în timp ce încerca, alături de iubita și prietenul său, să se ascundă sub mașini pentru a scăpa de focurile armate. O familie distrusă de durere Tragedia lui Roei Shalev a fost dublată de un alt gest disperat. La doar două săptămâni după masacru, mama sa s-a sinucis. Potrivit presei israeliene, femeia era extrem de apropiată de prietena fiului ei și a fost profund afectată de moartea acesteia. Apel la conștientizarea traumei și sprijin psihologic Cazul lui Roei Shalev readuce în atenția publică problema sănătății mintale a supraviețuitorilor atacului din 7 octombrie, o temă recurentă în dezbaterea israeliană. Societatea israeliană este chemată, din nou, să acorde sprijin real și empatie celor care trăiesc cu traume profunde, într-o țară marcată de conflict, frică și pierdere.

Proteste violente în Madagascar (sursa: X/Jon Elliot#FreeMadagascar)
Internațional

Criză în Madagascar: armata se alătură protestatarilor. MAE avertizează românii să evite călătoriile

Republica Madagascar traversează cea mai gravă criză politică din ultimii ani, după ce o parte din armată s-a alăturat protestatarilor din capitala Antananarivo. Nemulțumiri sociale transformate în revoltă politică Demonstrațiile, care au început la sfârșitul lunii septembrie, s-au transformat rapid într-o revoltă împotriva președintelui Andry Rajoelina, reales în 2023. Citește și: Șeful Armatei Române, generalul Gheorghiță Vlad, spune că și-ar dori ca fiecare cetățean să știe să tragă cu arma, ca în Israel sau Elveția Pentru prima dată de la debutul manifestațiilor, soldați au escortat protestatarii până în Piața 13 Mai, simbol al mișcărilor populare malgașe, cerând camarazilor lor „să nu mai asculte ordinele” și „să nu tragă asupra civililor”. "Madagscar Gen Z" Protestele au fost inițiate de colectivul „Madagascar Gen Z”, care denunță penuriile de apă, electricitate și corupția endemică. Mișcarea s-a extins rapid, iar revendicările au devenit politice: demisia președintelui, dizolvarea Senatului și formarea unei comisii electorale independente. Președintele Rajoelina, ajuns la putere în 2009 printr-o mișcare populară, a încercat să calmeze spiritele prin remanierea guvernului și numirea generalului Ruphin Fortunat Zafisambo ca premier, însă măsura nu a avut efect. Implicarea armatei și apeluri la nesupunere Un moment decisiv l-a reprezentat intervenția unității CAPSAT, care l-a sprijinit pe Rajoelina în 2009, dar care acum îl contestă. Militarii au cerut colegilor să se alăture protestatarilor și au îndemnat la oprirea traficului aerian, inclusiv prin blocarea aeroportului internațional Ivato. Potrivit Națiunilor Unite, bilanțul confruntărilor a ajuns la cel puțin 22 de morți și peste 100 de răniți, în timp ce autoritățile malgașe admit doar 12 victime. Zborurile internaționale, suspendate pe termen nedeterminat Pe fondul violențelor, traficul aerian spre și dinspre Madagascar a fost suspendat, inclusiv cursele operate de Air France. Ministerul Afacerilor Externe al României a transmis sâmbătă un avertisment de călătorie de nivel 6 din 9 – „Evitați călătoriile neesențiale”, menționând că nu există o perspectivă clară pentru reluarea zborurilor. Recomandările MAE pentru cetățenii români aflați în Madagascar MAE îi sfătuiește pe românii care se află în Madagascar să: respecte cu strictețe instrucțiunile autorităților locale, evite zonele cu proteste și adunările publice, manifeste vigilență sporită, contacteze companiile aeriene pentru informații actualizate privind programul zborurilor. Asistență consulară și informații utile Pentru asistență consulară, cetățenii români pot contacta Ambasada României la Pretoria (acreditată pentru Republica Madagascar) la numărul +27 012 346 4231 – apelurile sunt preluate de Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS), disponibil permanent. În cazuri de urgență, este disponibil și numărul de urgență al misiunii diplomatice: +27 82 819 1765. Informații actualizate pot fi consultate pe paginile oficiale: https://pretoria.mae.ro/ https://www.mae.ro/

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră