miercuri 25 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5508 articole
Internațional

Drepturile omului, în pericol în SUA: Amnesty International avertizează asupra politicilor lui Trump

Practicile autoritare ale administrației republicane conduse de Donald Trump au erodat drepturile omului în Statele Unite și au avut efecte negative la nivel global, avertizează Amnesty International (AI), la un an de la revenirea acestuia la Casa Albă. Concluziile apar într-un raport publicat marți, intitulat „Sunând alarma: creșterea practicilor autoritare și erodarea drepturilor omului în Statele Unite”. Slăbirea statului de drept și atacuri la adresa libertăților fundamentale Potrivit raportului, statul de drept este tot mai fragil în SUA, iar libertatea de exprimare și accesul la informație sunt supuse unor presiuni constante. Citește și: BREAKING Bolojan ar fi reușit o reducere-șoc a deficitului bugetar: doar 7,65%, față de ținta de 8,4% - surse presă Directorul executiv al Amnesty International SUA, Paul O’Brien, afirmă că administrația Trump urmează „o traiectorie periculoasă” care a generat deja o veritabilă urgență în domeniul drepturilor omului. Concentrarea puterii și limitarea mecanismelor de control Amnesty International atrage atenția că executivul republican concentrează puterea pentru a reduce posibilitatea de a fi tras la răspundere. Această tendință sporește riscurile pentru jurnaliști, protestatari, avocați, studenți și apărători ai drepturilor omului, dar și pentru opoziția politică și societatea civilă în ansamblu. Pilonii unei societăți libere, subminați sistematic Raportul identifică multiple domenii în care administrația Trump subminează fundamentele unei societăți democratice: libertatea presei, dreptul la întrunire pașnică, autonomia universităților, independența justiției și protecția sistemului juridic. Sunt menționate și atacurile asupra drepturilor refugiaților și migranților, reculul măsurilor anti-discriminare, utilizarea armatei în chestiuni interne și slăbirea responsabilității corporative. Un model autoritar cu ecouri globale Amnesty International subliniază că a documentat practici similare în numeroase țări, unde guvernele își consolidează puterea, controlează informația, stigmatizează criticii și restrâng spațiul civic. Deși contexte diferite, mecanismele sunt aceleași și duc la compromiterea instituțiilor menite să prevină abuzurile. Apel la reacție înainte ca autoritarismul să devină normă Paul O’Brien avertizează că, odată înrădăcinate, practicile autoritare afectează grav instituțiile de control și echilibru democratic. El subliniază însă că există încă o oportunitate de a schimba direcția, avertizând că autoritarismul se impune doar atunci când este acceptat ca normalitate. Amnesty International face apel la acțiune colectivă pentru protejarea drepturilor omului și apărarea democrației în Statele Unite.

Drepturile omului în pericol în SUA (sursa: Facebook/The White House)
Trump îl invită pe Putin în „Consiliul de Pace” (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

De la UE la Putin, Trump trimite zeci de invitații pentru „Consiliul de Pace”

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a propus crearea unui așa-numit „Consiliu de Pace”, o nouă organizație internațională menită, potrivit Casei Albe, să contribuie la soluționarea conflictelor armate din lume. Inițiativa a fost prezentată inițial în contextul planului american de a pune capăt războiului din Fâșia Gaza, însă proiectul de cartă atribuie consiliului un rol mult mai amplu, cu ambiții globale. Aproximativ 60 de state au primit invitații oficiale pentru a face parte din această nouă entitate, printre ele numărându-se Canada, Franța, Germania, România, Rusia, Belarus, India și Uniunea Europeană. Canada acceptă invitația, dar refuză să plătească Guvernul de la Ottawa a confirmat că premierul Mark Carney intenționează să accepte invitația de a participa la „Consiliul de Pace”, însă Canada a exclus categoric plata sumei de un miliard de dolari cerute pentru obținerea unui loc permanent. Citește și: Atacuri în serie la Bolojan și USR, după revenirea lui Grindeanu din vacanță. S-a întors până și Rareș Bogdan „Canada nu va plăti pentru un loc în Consiliu”, a declarat o sursă guvernamentală, precizând că, până în prezent, nu a fost formulată nicio cerere oficială în acest sens. Totuși, un consilier de rang înalt al premierului canadian a subliniat că „este important să ai un loc la masă pentru a da formă acestui proces din interior”. Ce prevede Carta „Consiliului de Pace” Potrivit documentului de opt pagini transmis statelor invitate, „Consiliul de Pace” este definit ca o organizație internațională care urmărește promovarea stabilității, restabilirea unei guvernanțe fiabile și legitime și garantarea unei păci durabile în regiunile afectate sau amenințate de conflicte. Textul critică explicit „abordările și instituțiile care au eșuat de prea multe ori”, o referire indirectă la Organizația Națiunilor Unite, și insistă asupra „necesității unei organizații de pace mai agile și mai eficiente”. Puteri extinse pentru Donald Trump Donald Trump ar urma să fie „primul președinte al Consiliului de Pace”, iar atribuțiile sale sunt extrem de largi. Doar președintele SUA va avea dreptul de a invita alți șefi de stat și de guvern să se alăture inițiativei și, de asemenea, va putea revoca participarea acestora, cu excepția cazului în care două treimi dintre statele membre se opun. În plus, Trump va avea drept de veto asupra deciziilor adoptate de Consiliu, chiar dacă acestea sunt votate de statele membre. Mandate limitate și contribuții financiare de un miliard de dolari Conform proiectului de Cartă, fiecare stat membru va avea un mandat de maximum trei ani, reînnoibil la discreția președintelui Consiliului. Excepție fac statele care contribuie cu cel puțin un miliard de dolari în numerar în primul an de la intrarea în vigoare a Cartei, acestea beneficiind de un statut special, fără limită de mandat. Țările care nu achită această sumă nu vor putea ocupa un loc permanent și vor avea un rol temporar în structura Consiliului. Putin a primit invitația „pe canale diplomatice” Kremlinul a confirmat că președintele rus Vladimir Putin a primit invitația de a se alătura „Consiliului de Pace”. Potrivit purtătorului de cuvânt Dmitri Peskov, invitația a fost transmisă „pe canale diplomatice”, iar Moscova analizează în prezent detaliile propunerii. Rusia a anunțat că va solicita clarificări suplimentare părții americane înainte de a lua o decizie, în contextul în care crearea unei noi arhitecturi de securitate în Europa este una dintre condițiile avansate de Putin pentru soluționarea conflictului din Ucraina. Belarus salută inițiativa Președintele belarus Aleksandr Lukașenko a primit pozitiv invitația transmisă de Donald Trump, autoritățile de la Minsk anunțând că Belarus este dispus să devină membru fondator al „Consiliului de Pace”. Ministerul belarus de Externe a declarat că inițiativa ar putea contribui la construirea unei păci durabile și la dezvoltarea unei noi arhitecturi de securitate internațională. Relațiile dintre Belarus și SUA au cunoscut o relativă normalizare în ultimul an, inclusiv prin eliberarea unor deținuți politici. Poziția Franței: atașament ferm față de ONU Franța, stat cu statut de membru permanent în Consiliul de Securitate al ONU, a reacționat prudent la invitația primită din partea Statelor Unite. Diplomația franceză a subliniat că Parisul analizează proiectul în coordonare cu partenerii săi, dar și-a reafirmat atașamentul față de Carta Națiunilor Unite. Ministerul francez de Externe a precizat că ONU rămâne „cheia de boltă a unui multilateralism eficient”, bazat pe drept internațional, egalitate suverană și soluționarea pașnică a diferendelor. Uniunea Europeană, invitată, dar fără o decizie clară Comisia Europeană a confirmat că Uniunea Europeană a fost invitată să se alăture „Consiliului de Pace”, însă nu a precizat dacă invitația va fi acceptată. Potrivit unui purtător de cuvânt al Comisiei, președinta Ursula von der Leyen se află în consultări cu liderii europeni pe teme geopolitice. UE a transmis că prioritatea sa rămâne obținerea păcii și contribuția la un plan global pentru încheierea conflictului din Fâșia Gaza. Narendra Modi, invitat personal de Trump Premierul indian Narendra Modi a primit o invitație personală din partea lui Donald Trump de a participa la „Consiliul de Pace”. Ambasadorul SUA în India a descris invitația drept un „efort istoric” pentru consolidarea păcii în Orientul Mijlociu și pentru adoptarea unei noi abordări globale în gestionarea conflictelor. India nu a anunțat încă o poziție oficială privind acceptarea invitației sau eventuala contribuție financiară.

Tragedia feroviară din Spania, 40 de morți (sursa: Facebook/Guardia Civil)
Internațional

Tragedia feroviară din sudul Spaniei: bilanțul victimelor a ajuns la 40 de morți

Numărul morților în urma accidentului feroviar produs duminică în sudul Spaniei a ajuns la 40, potrivit celui mai recent bilanț oficial. Tragedia a avut loc în apropierea orașului Adamuz, unde două trenuri de mare viteză au intrat în coliziune, provocând una dintre cele mai grave catastrofe feroviare din ultimii ani în Spania. Peste 100 de persoane rănite în urma coliziunii Pe lângă victimele decedate, peste 100 de persoane au fost rănite, unele dintre ele aflându-se în stare gravă. Citește și: Atacuri în serie la Bolojan și USR, după revenirea lui Grindeanu din vacanță. S-a întors până și Rareș Bogdan Echipele de intervenție au acționat ore întregi pentru evacuarea pasagerilor și acordarea primului ajutor, iar spitalele din regiune au fost mobilizate pentru a face față numărului mare de răniți. Pedro Sánchez promite aflarea adevărului Premierul spaniol Pedro Sánchez s-a deplasat luni la locul tragediei, unde a dat asigurări că autoritățile vor stabili cu exactitate cauzele accidentului. Șeful guvernului a declarat că populația va fi informată „cu deplină transparență și claritate” cu privire la motivele care au dus la deraierea și coliziunea celor două trenuri. „Vom afla adevărul”, a subliniat Pedro Sánchez, promițând că ancheta va fi una riguroasă și independentă. Trei zile de doliu național în Spania În urma tragediei, premierul a decretat trei zile de doliu național. De asemenea, el a transmis condoleanțe familiilor îndoliate și a asigurat că răniții și apropiații victimelor vor beneficia de tot sprijinul necesar din partea statului spaniol. Cum s-a produs accidentul Accidentul a avut loc duminică după-amiază, când ultimele trei vagoane ale unui tren aparținând companiei feroviare private Iryo, care circula pe ruta Malaga–Madrid, au deraiat. Trenul transporta 317 pasageri. Vagoanele deraiate au ajuns pe linia ferată paralelă, unde s-au ciocnit frontal cu un alt tren, care se deplasa în sens opus, spre orașul Huelva. Acesta era operat de compania feroviară publică Renfe și avea la bord 184 de pasageri. Ancheta este în desfășurare Autoritățile spaniole au deschis o anchetă pentru a stabili dacă accidentul a fost cauzat de o eroare umană, o defecțiune tehnică sau o problemă de infrastructură. Rezultatele investigației sunt așteptate în perioada următoare și vor fi făcute publice, potrivit promisiunilor guvernului de la Madrid.

Președintele Bulgariei și-a anunțat demisia (sursa: Facebook/Румен Радев)
Internațional

Președintele Bulgariei, Rumen Radev, și-a anunțat demisia. Este posibil să fondeze un partid

Președintele Bulgariei, Rumen Radev, a părăsit luni sediul Președinției, situat pe bulevardul „Dondukov” nr. 2, la aproximativ o oră după ce a anunțat public că își va depune demisia din funcția de șef al statului. Plecarea sa a avut loc sub escorta Serviciului Național de Protecție (NSO), cu care a ieșit din curtea instituției. Deși demisia lui Radev era așteptată de mai mult timp și, încă de sâmbătă, circulau informații potrivit cărora anunțul urma să fie făcut chiar în cursul zilei de luni, în fața Președinției nu s-au adunat cetățeni sau susținători care să-l aștepte. Lipsă de reacții publice la plecarea președintelui În ciuda importanței momentului politic, zona din fața Palatului Prezidențial a rămas lipsită de agitație. Citește și: Atacuri în serie la Bolojan și USR, după revenirea lui Grindeanu din vacanță. S-a întors până și Rareș Bogdan Nu au fost prezenți curioși sau manifestanți, iar plecarea lui Rumen Radev s-a desfășurat într-un climat calm, fără incidente sau reacții publice vizibile. Consilierii și secretarii au părăsit ulterior Palatul Prezidențial La câteva minute după plecarea președintelui, din clădirea de pe „Dondukov” 2 au început să iasă și secretarii, precum și consilierii prezidențiali care au fost prezenți la discursul oficial. Declarația lui Rumen Radev a avut o durată de aproximativ 12 minute și a fost transmisă public. Demisia va fi depusă la Curtea Constituțională În discursul său, Rumen Radev a confirmat că își va depune oficial demisia marți, la Curtea Constituțională a Bulgariei. Totodată, acesta a precizat că vicepreședinta Iliana Iotova va prelua atribuțiile de șef al statului și va duce la bun sfârșit restul mandatului prezidențial, conform prevederilor constituționale. Fără anunț oficial privind intrarea în politică de partid Deși în ultimele zile au circulat numeroase speculații privind o eventuală candidatură a lui Rumen Radev la alegerile parlamentare sau despre posibilitatea înființării unui nou partid politic, fostul președinte nu a confirmat explicit niciuna dintre aceste ipoteze. În declarația sa publică, el a evitat orice referire directă la viitoarele sale planuri politice.

Trump leagă Nobelul de controlul Groenlandei (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Noaptea minții: Trump spune că vrea Groenlanda pentru că nu a primit Nobel pentru Pace

Președintele american Donald Trump a transmis luni o scrisoare prim-ministrului norvegian Jonas Gahr, în care afirmă că, după ce nu i-a fost acordat Premiul Nobel pentru Pace, nu se mai simte obligat să acționeze exclusiv în numele păcii. Mesaj dur al lui Trump către Norvegia „Dragă Jonas, având în vedere că țara ta a decis să nu îmi acorde Premiul Nobel pentru Pace, deși am oprit opt războaie – și chiar mai multe –, nu mai simt obligația de a mă gândi doar la pace. Citește și: ANALIZĂ România a ajuns să plătească pe dobânzi mai mult decât banii atrași de la UE Deși pacea va rămâne predominantă, acum pot să mă gândesc la ceea ce este bine și potrivit pentru Statele Unite”, se arată în scrisoarea liderului de la Casa Albă. Groenlanda, legată direct de eșecul Nobelului Donald Trump a asociat explicit nemulțumirea legată de Premiul Nobel pentru Pace cu poziția sa expansionistă privind Groenlanda. În mesajul adresat premierului norvegian, liderul american a pus sub semnul întrebării dreptul Danemarcei asupra teritoriului arctic. „Danemarca nu este capabilă să protejeze acel teritoriu în fața Rusiei sau a Chinei. În plus, de ce ar avea un presupus «drept de proprietate»? Nu există documente scrise, ci doar faptul că o navă a ajuns acolo acum sute de ani. Și noi am trimis nave”, a susținut Trump. Trump: „Am făcut mai mult pentru NATO decât oricine” În același context, președintele SUA a afirmat că a contribuit decisiv la consolidarea NATO, mai mult decât oricare alt lider de la înființarea alianței. „Am făcut mai mult pentru NATO decât orice altă persoană de la crearea sa. Acum NATO ar trebui să facă ceva pentru Statele Unite”, a declarat Trump, insistând că securitatea globală depinde de controlul american asupra Groenlandei. „Lumea nu va fi sigură decât dacă avem control deplin și absolut asupra Groenlandei”, a concluzionat el. Premiul Nobel pentru Pace 2025, acordat Mariei Corina Machado Comitetul Norvegian al Premiului Nobel a decis ca distincția pentru Pace în 2025 să fie acordată liderului opoziției venezuelene Maria Corina Machado, „pentru munca sa neobosită în promovarea drepturilor democratice ale poporului din Venezuela”. În cadrul unei întâlniri la Casa Albă, pe 15 ianuarie, Machado i-a oferit simbolic președintelui Trump premiul, în semn de recunoștință pentru operațiunea americană care a dus la înlăturarea lui Nicolas Maduro de la putere la începutul lunii. De la Oslo s-a reamintit însă că Premiul Nobel pentru Pace nu este transferabil. „A venit momentul să eliminăm amenințarea rusă din Groenlanda” Luni, Donald Trump a reluat retorica dură privind Groenlanda și a invocat din nou „amenințarea rusă” din regiune. Într-o postare pe rețeaua sa Truth Social, liderul american a acuzat Danemarca de inacțiune. „Timp de 20 de ani, NATO i-a spus Danemarcei că trebuie să elimine amenințarea rusă din Groenlanda. Din păcate, Danemarca nu a fost capabilă să facă acest lucru. A venit momentul și se va face”, a scris președintele Statelor Unite.

Securitatea liderului Khamenei, temerile Teheranului (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Teheranul se teme că liderul suprem Ali Khamenei ar putea fi eliminat de SUA

Președintele Iranului, Masud Pezeshkian, a avertizat că orice agresiune împotriva liderului suprem Ali Khamenei ar echivala cu un „război total” împotriva poporului iranian. Declarația vine după ce președintele SUA, Donald Trump, a afirmat că „este momentul să căutăm o nouă conducere” la Teheran. Reacția dură a Teheranului la declarațiile SUA Într-un mesaj publicat pe rețeaua X, Masud Pezeshkian a subliniat că un atac asupra liderului suprem ar însemna un conflict deschis cu Iranul. Citește și: ANALIZĂ România a ajuns să plătească pe dobânzi mai mult decât banii atrași de la UE Totodată, liderul iranian a acuzat Statele Unite și aliații lor pentru dificultățile economice ale populației, invocând „o dușmănie istorică” și „sancțiuni inumane” impuse Teheranului. Donald Trump cere schimbarea conducerii Iranului Donald Trump a declarat într-un interviu acordat Politico că Iranul ar avea nevoie de „o nouă conducere”, acuzându-l pe Ali Khamenei de folosirea violenței la scară largă pentru menținerea puterii. Liderul de la Casa Albă a susținut că, în cei 37 de ani de conducere ai lui Khamenei, Iranul ar fi ajuns într-o stare de „distrugere totală”. Proteste, represiune și acuzații reciproce Tensiunile s-au amplificat pe fondul protestelor antiguvernamentale izbucnite la finalul lunii decembrie, ca urmare a deteriorării situației economice din Iran. Potrivit ONG-ului Iran Human Rights, represiunea autorităților ar fi provocat peste 3.400 de morți, cifră recunoscută parțial și de liderul suprem, care a vorbit despre „câteva mii” de victime. Autoritățile iraniene susțin însă că violențele ar fi fost provocate de grupuri armate infiltrate, pe care le leagă de SUA și Israel, acuzații respinse de Washington.

SUA, suspectate de spionaj împotriva Danemarcei (sursa: berlingske.dk/Danish Defence Command)
Internațional

SUA au cerut informații militare din Groenlanda fără acordul Danemarcei, arată documente secrete

Documente confidențiale ale apărării daneze, dezvăluite recent de publicația daneză Berlingske, arată că Statele Unite au încercat să obțină, pe canale informale și fără implicarea autorităților de la Copenhaga, informații sensibile despre infrastructura militară din Groenlanda. Potrivit acestor documente, solicitările vizau instalații militare, porturi și baze aeriene, iar demersul a generat îngrijorări serioase în rândul conducerii militare daneze, care a avertizat asupra riscului unor acțiuni de spionaj american împotriva unui aliat NATO. Solicitări ocolind canalele diplomatice oficiale Potrivit documentelor, în cursul anului 2025, SUA ar fi încercat să colecteze date sensibile despre Groenlanda evitând canalele instituționale obișnuite, precum Ministerul danez de Externe, Ministerul Apărării și conducerea militară a Danemarcei. Citește și: ANALIZĂ România a ajuns să plătească pe dobânzi mai mult decât banii atrași de la UE Acest demers a stârnit îngrijorări serioase la Copenhaga, experții avertizând asupra unor posibile acțiuni de spionaj american împotriva unui aliat NATO. Informații esențiale pentru o eventuală invazie Tipul de informații solicitate – infrastructură strategică, instalații militare și capacități logistice – ar putea fi relevante pentru planificarea unei operațiuni militare, inclusiv a unei posibile invazii a insulei arctice. Documentele indică faptul că aceste date sunt considerate de importanță majoră pentru securitatea națională a Danemarcei. Două solicitări transmise în ianuarie 2025 Conform documentelor Forțelor Armate daneze, un ofițer militar american a solicitat informații de două ori, la un interval de șase zile, de la comandamentul militar danez din Groenlanda. „Prima solicitare a fost primită pe 16 ianuarie 2025. Pe 26 ianuarie, autoritățile din domeniul apărării au fost informate că aceeași persoană anonimă a cerut informații suplimentare”, se arată în documentele citate. Rămâne neclar dacă vreo informație a fost transmisă efectiv către Washington și, în caz afirmativ, ce anume a fost comunicat. Vizita lui Donald Trump Jr. în Groenlanda Publicația daneză notează, de asemenea, că pe 7 ianuarie 2025, Donald Trump Jr., fiul președintelui american, a efectuat o vizită în Groenlanda. Momentul vizitei ridică întrebări suplimentare, în contextul solicitărilor de informații și al retoricii tot mai agresive a administrației de la Washington. Reacția Ambasadei SUA la Copenhaga Ambasada Statelor Unite în Danemarca a declarat că nu ar trebui să surprindă pe nimeni faptul că SUA mențin dialog și contacte cu partenerii din Groenlanda și Danemarca. Potrivit diplomaților americani, aceste interacțiuni sunt parte a cooperării pentru securitate în cadrul alianței și al regiunii arctice.

UE pregătește taxe masive împotriva SUA (sursa: Facebook/European Commission)
Internațional

UE ar putea impune SUA taxe vamale de 93 de miliarde de euro, ca răspuns la amenințările lui Trump

Statele membre ale Uniunii Europene iau în calcul impunerea unor taxe vamale în valoare de până la 93 de miliarde de euro asupra produselor americane, ca măsură de retorsiune față de amenințările formulate de președintele Statelor Unite, Donald Trump, la adresa aliaților NATO care se opun intențiilor sale privind Groenlanda. Reacție europeană la presiunile comerciale ale Washingtonului Potrivit informațiilor publicate de Financial Times, măsurile pregătite la nivel european vin în contextul escaladării tensiunilor transatlantice, după ce Donald Trump a amenințat mai multe state europene cu tarife vamale suplimentare. Citește și: ANALIZĂ România a ajuns să plătească pe dobânzi mai mult decât banii atrași de la UE Aceste amenințări ar fi fost condiționate de acceptarea unui acord privind transferul controlului asupra Groenlandei către Statele Unite. UE analizează și restricționarea accesului companiilor americane Surse din rândul oficialilor europeni implicați în negocieri afirmă că planul de răspuns al Uniunii Europene nu se limitează la tarife vamale. Printre opțiunile aflate în discuție se numără și restricționarea accesului companiilor americane pe piața europeană, o măsură care ar putea avea un impact semnificativ asupra relațiilor economice dintre UE și SUA. Decizii pregătite înaintea reuniunilor din Elveția Potrivit acelorași surse, aceste măsuri sunt analizate în perspectiva unor întâlniri diplomatice programate să aibă loc în Elveția, unde oficialii europeni și americani ar urma să discute evoluțiile recente și posibilele consecințe ale unei confruntări comerciale. Dacă vor fi puse în aplicare, taxele vamale și eventualele restricții ar putea marca una dintre cele mai serioase deteriorări ale relațiilor comerciale dintre Uniunea Europeană și Statele Unite din ultimii ani, amplificând tensiunile politice și economice dintre parteneri tradiționali.

Trump amenință cu trupe în Minnesota (sursa: Facebook/Minnesota National Guard)
Internațional

Pentagonul pregătește trupe pentru Minnesota, pe fondul protestelor împotriva deportărilor

Departamentul de Război al Statelor Unite a ordonat unor militari aflați în serviciu activ în Alaska să se pregătească pentru o eventuală desfășurare în statul Minnesota, unde au loc proteste ample împotriva politicilor federale de deportare. 1.500 de soldați, puși în stare de alertă Potrivit informațiilor transmise de autoritățile americane, unități ale armatei au primit ordin să intre în stare de pregătire pentru o posibilă mobilizare a aproximativ 1.500 de soldați, în cazul în care violențele se intensifică. Citește și: ANALIZĂ România a ajuns să plătească pe dobânzi mai mult decât banii atrași de la UE Deocamdată, nu a fost luată o decizie finală privind trimiterea efectivă a trupelor în Minnesota. Pentagonul: armata este pregătită să execute ordinele președintelui Reprezentanții Pentagonului au subliniat că armata este pregătită să răspundă oricăror ordine venite din partea comandantului suprem. Purtătorul de cuvânt al instituției, Sean Parnell, a declarat că „Departamentul de Război este întotdeauna gata să execute ordinele comandantului suprem”, folosind denumirea preferată de actuala administrație de la Washington. Trump amenință cu invocarea Legii Insurecției Președintele Donald Trump a avertizat joi că ar putea invoca Legea Insurecției pentru a permite intervenția trupelor federale, dacă autoritățile statului Minnesota nu vor reuși să oprească protestatarii care atacă agenții Serviciului pentru Imigrație și Control Vamal (ICE). Legea Insurecției oferă președintelui prerogative extinse pentru utilizarea armatei pe teritoriul SUA în cazul tulburărilor interne. Proteste declanșate după un incident mortal în Minneapolis Confruntările dintre localnici și agenții federali au izbucnit în Minneapolis, cel mai mare oraș din Minnesota, după ce, pe 7 ianuarie, un agent al ICE a împușcat mortal o femeie de 37 de ani, Renee Good, aflată la volanul automobilului său. Incidentul a declanșat un val de indignare publică și proteste de amploare. Autoritățile locale avertizează asupra riscului de escaladare Primarul orașului Minneapolis, Jacob Frey, a declarat duminică că o eventuală desfășurare militară ar putea agrava tensiunile existente. Potrivit acestuia, în zonă se află deja aproximativ 3.000 de agenți ai ICE și ai poliției de frontieră, iar majoritatea protestelor au fost până acum non-violente. Șefa Departamentului pentru Securitate Internă, Kristi Noem, a afirmat duminică, într-o intervenție televizată, că autoritățile locale ar trebui să stabilească o „zonă pentru proteste pașnice”, pentru a preveni escaladarea violențelor și confruntările directe cu agenții federali.

„Mii de morți” în Iran, recunoaște Ayatollahul Khamenei (sursa: X/Khamenei.ir)
Internațional

Ayatollahul Khamenei recunoaște „mii de morți” în Iran, după reprimarea protestelor

Liderul suprem al Republicii Islamice Iran, ayatollahul Ali Khamenei, a recunoscut pentru prima dată existența a „mii de oameni uciși” în contextul protestelor antiguvernamentale care au zguduit țara în ultimele săptămâni. O declarație fără precedent a liderului suprem Până în acest moment, autoritățile de la Teheran au evitat să ofere orice bilanț oficial al victimelor represiunii. Citește și: ANALIZĂ România a ajuns să plătească pe dobânzi mai mult decât banii atrași de la UE Declarația lui Ali Khamenei marchează o schimbare semnificativă de discurs, fiind prima recunoaștere publică, la cel mai înalt nivel al puterii, a dimensiunii pierderilor de vieți omenești. Totuși, liderul suprem a pus responsabilitatea pentru violențe pe seama „răsculaților”, susținând că aceștia ar fi fost manipulați din exterior, în special de Statele Unite și Israel. Proteste reprimate violent în marile orașe ale Iranului Manifestațiile au început pe 28 decembrie și au fost relansate cu intensitate sporită în 8 ianuarie, extinzându-se rapid în Teheran și în numeroase alte orașe. Forțele de ordine au intervenit în forță pentru a dispersa protestele, iar represiunea a fost descrisă de martori și organizații pentru drepturile omului ca fiind extrem de dură. Informațiile despre victime, transmise în afara țării în pofida blocadei digitale În contextul restricțiilor severe impuse asupra accesului la internet, informațiile despre violențele împotriva protestatarilor și despre arestările masive au continuat să ajungă în afara Iranului prin canale alternative, inclusiv prin conexiuni la rețeaua de sateliți Starlink. Accesul la internet, parțial restabilit sub control strict Organizația Netblocks a anunțat că autoritățile iraniene au permis duminică o redeschidere parțială a accesului la internet. Datele de trafic indică revenirea selectivă a unor servicii online, precum Google, sugerând o restabilire a conectivității într-o formă puternic filtrată. Autoritățile susțin că situația este sub control Teheranul afirmă că a recâștigat controlul asupra situației interne. Potrivit televiziunii de stat, școlile și universitățile au fost redeschise după o săptămână de suspendare a cursurilor, în încercarea de a transmite un mesaj de revenire la normalitate.

Trump, declarații șocante și afirmații absurde (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump, la un an de mandat: cele mai controversate și improbabile declarații ale președintelui SUA

La doar un an de la revenirea sa la Casa Albă, Donald Trump a reușit deja să adune un adevărat florilegiu de declarații șocante. De la afirmații absurde și atacuri la persoană, până la momente care frizează suprarealismul, primul an al noului său mandat a fost marcat de controverse constante. Trump, declarații șocante și afirmații absurde Pe 20 ianuarie, președintele american va marca oficial un an de mandat, perioadă în care a fost aproape zilnic în atenția presei internaționale pentru derapaje verbale, postări agresive și conferințe de presă greu de anticipat. Citește și: ANALIZĂ România a ajuns să plătească pe dobânzi mai mult decât banii atrași de la UE Iată o selecție, în ordine cronologică, a celor mai improbabile zece declarații făcute de Donald Trump în ultimele 12 luni. „Trump Gaza number one”: viziunea AI a unei crize umanitare Pe 26 februarie 2025, în plină catastrofă umanitară în Gaza, Donald Trump a publicat un videoclip generat cu ajutorul inteligenței artificiale, în care prezenta enclava palestiniană drept „Coasta de Azur a Orientului Mijlociu”. Clipul, însoțit de o melodie cu versuri precum „fără lanțuri, fără frică”, afișa hoteluri de lux, iahturi, mașini scumpe și scene absurde cu dansatoare cu barbă, în timp ce Trump și Benjamin Netanyahu apar în costume de baie, savurând cocktailuri. Trump îl umilește pe Zelenski și atacă administrația Biden Pe 28 februarie, în Biroul Oval, Donald Trump l-a mustrat public pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski, cerându-i „recunoștință” pentru ajutorul american. În același discurs, Trump a afirmat că Statele Unite ar fi oferit Ucrainei 350 de miliarde de dolari prin intermediul unui „președinte stupid”, referindu-se la Joe Biden. Declarația vine în contextul în care Trump mai distribuise anterior teorii conspiraționiste potrivit cărora Biden ar fi fost executat și înlocuit cu un „clone robot”. „Un vas distrus salvează 25.000 de vieți”: matematica lui Trump La 15 octombrie 2025, Donald Trump a justificat atacurile americane asupra navelor suspectate de trafic de droguri în Pacific printr-o formulă proprie: fiecare navă distrusă ar salva 25.000 de vieți americane. Președintele nu a făcut nicio referire la posibilele victime de la bord, susținând că piloții navelor sunt „vinovați că au încercat să omoare oameni”. Atac misogin la adresa unei jurnaliste, la bordul Air Force One Pe 14 noiembrie 2025, Trump a stârnit un scandal major după ce a jignit o jurnalistă care insista cu întrebări despre dosarele Epstein. „Taci, porcico”, i-a spus președintele, într-o scenă filmată și viralizată rapid pe rețelele sociale. Casa Albă a încercat ulterior să minimizeze incidentul, susținând că Trump era „frustrat” de dezinformarea mediatică. Mesajul de Crăciun adresat „putreziciunilor de stânga” Pe 25 decembrie 2025, Donald Trump a publicat un mesaj de sărbători în stilul său caracteristic. După ce le-a urat Crăciun fericit americanilor, a transmis un mesaj special „putreziciunilor de stânga radicală” care, potrivit lui, încearcă să distrugă țara. În același mesaj, Trump a susținut că SUA nu mai au inflație, că criminalitatea este în scădere și că America este „respectată ca niciodată”. Maduro, acuzat că îi copiază dansul După capturarea președintelui venezuelean Nicolas Maduro, Donald Trump l-a acuzat că i-ar fi imitat dansul, considerând gestul o provocare la adresa Statelor Unite. Potrivit unor surse citate de presa americană, această „imitare” ar fi contribuit chiar la decizia administrației Trump de a-l elimina politic pe liderul venezuelean. Trump îi cere fotografului să-l facă „mai slab” Pe 6 ianuarie 2026, în timpul unui eveniment oficial, Donald Trump a întrerupt discursul pentru a-i cere fotografului Doug Mills să-l surprindă dintr-un unghi care să-l facă să pară mai slab. Momentul a devenit rapid viral, declanșând o avalanșă de ironii și meme-uri. Trump pretinde că l-a forțat pe Macron să tripleze prețul medicamentelor În aceeași zi, președintele american a afirmat că l-ar fi constrâns pe Emmanuel Macron să crească prețul medicamentelor în Franța cu 200%, sub amenințarea unor tarife vamale. Potrivit lui Trump, liderul francez ar fi acceptat, cu rugămintea ca informația să nu ajungă la populație. Palatul Élysée a dezmințit ferm această versiune. „Nu am nevoie de drept internațional” Într-un interviu acordat pe 8 ianuarie New York Times, Trump a declarat că singura limită a acțiunilor sale externe este propria sa morală. Dreptul internațional, a sugerat el, este opțional și aplicabil doar atunci când îi convine. Groenlanda, redusă la „două sănii trase de câini” Pe 11 ianuarie 2026, Donald Trump a revenit asupra obsesiei sale pentru Groenlanda, afirmând că teritoriul ar trebui să accepte un acord cu SUA pentru a evita influența Rusiei și Chinei. Capacitatea defensivă a Groenlandei? „Două sănii trase de câini”, potrivit președintelui american.

Adolescent atacat de rechin în portul Sydney (sursa: Sky News)
Internațional

Incident grav în Australia: un adolescent atacat de rechin, în timp ce înota în portul Sydney

Un adolescent în vârstă de aproximativ 13 ani se află în stare critică după ce a fost atacat, duminică, de un rechin în timp ce înota în portul din Sydney. Băiatul a suferit răni grave la picioare și a fost transportat de urgență la spital. Incidentul a avut loc în zona Shark Beach Potrivit poliției din statul australian New South Wales, atacul s-a produs la finalul după-amiezii, în largul zonei Shark Beach, aflată în portul Sydney. Citește și: ANALIZĂ România a ajuns să plătească pe dobânzi mai mult decât banii atrași de la UE Autoritățile au precizat că rănile suferite de adolescent sunt compatibile cu cele provocate de un rechin de mari dimensiuni. Intervenție rapidă a poliției: adolescentul, scos din apă La câteva minute după primirea apelului de urgență, agenții de poliție au intervenit și au reușit să-l scoată pe adolescent din apă, în largul plajei portului din Vaucluse, o suburbie din estul orașului Sydney. Victimei i-au fost acordate primele îngrijiri medicale chiar pe o ambarcațiune a poliției. Agenții au aplicat două garouri pentru a opri sângerările provocate de rănile grave suferite la nivelul picioarelor. Transport de urgență la Sydney Children’s Hospital După acordarea primului ajutor, adolescentul a fost transportat de urgență la Sydney Children’s Hospital. Medicii au confirmat că starea acestuia este critică, fiind internat sub supraveghere medicală strictă. Avertisment pentru înotători: acces restricționat temporar În urma incidentului, poliția a recomandat înotătorilor să evite, temporar, apele din zona în care a avut loc atacul, până la finalizarea verificărilor de siguranță. Conform unei baze de date care monitorizează interacțiunile dintre oameni și rechini, în Australia au fost înregistrate peste 1.280 de incidente începând din anul 1791. Dintre acestea, peste 250 au avut un deznodământ fatal. Oamenii de știință avertizează că încălzirea apelor oceanice și creșterea numărului de activități umane în zonele de coastă pot influența migrația rechinilor, contribuind la o creștere a numărului de atacuri, în ciuda pescuitului excesiv care a redus populațiile unor specii. Incidente recente în apropierea orașului Sydney În septembrie anul trecut, un mare rechin alb a ucis un surfer pe o plajă intens frecventată din nordul orașului Sydney. Două luni mai târziu, un rechin-taur a atacat mortal o femeie care înota în largul unei plaje izolate, tot în nordul orașului.

Israel contestă Consiliul de Pace pentru Gaza (sursa: Facebook/Benjamin Netanyahu)
Internațional

Tensiuni Israel–SUA după anunțul privind Consiliul de Pace pentru Gaza. Netanyahu cere explicații

Israelul a reacționat critic la anunțul privind componența unui organism-cheie al Consiliului de Pace pentru Gaza, inițiativă lansată de președintele american Donald Trump. Autoritățile israeliene susțin că structura acestui comitet nu a fost coordonată cu statul israelian și contravine poziției sale oficiale. Guvernul Netanyahu: decizia nu a fost coordonată cu Israelul Într-un comunicat publicat de biroul premierului Benjamin Netanyahu, guvernul israelian afirmă că anunțul referitor la Comitetul Director pentru Gaza, parte a Consiliului de Pace pentru Gaza, a fost făcut fără consultarea Israelului. Citește și: Concediu prelungit: Grindeanu, dispărut din viața publică din 23 decembrie 2025. Surse: ar fi în Brazilia, în vacanță. PSD condus, de facto, de familia Olguța Vasilescu „Anunțul privind componența Comitetului Director pentru Gaza, care ține de Consiliul de Pace pentru Gaza, nu a fost coordonat cu Israelul și contravine politicii sale”, se arată în comunicatul oficial. Din acest organism ar urma să facă parte, printre alții, ministrul turc de Externe Hakan Fidan și un oficial din Qatar, aspect care a generat nemulțumirea autorităților israeliene. Netanyahu cere explicații Washingtonului Potrivit aceleiași surse, premierul Benjamin Netanyahu i-a cerut ministrului său de Externe să ia legătura cu secretarul de stat american Marco Rubio pentru a clarifica situația și pentru a transmite poziția Israelului în legătură cu această inițiativă. Demersul subliniază tensiunile apărute între aliați în contextul planului de pace pentru Fâșia Gaza, aflat într-o etapă sensibilă. Consiliul de Pace pentru Gaza, inițiativă a lui Donald Trump Președintele american Donald Trump a anunțat crearea așa-numitului Consiliu de Pace pentru Gaza, o structură care face parte din cea de-a doua fază a planului său de pace pentru regiune. Obiectivele acestui plan includ încetarea războiului din Fâșia Gaza și dezarmarea organizației extremiste Hamas. Deși Trump a confirmat că mai mulți lideri mondiali au fost invitați să se alăture consiliului, componența exactă a acestuia nu a fost prezentată oficial în detaliu. Lideri internaționali, invitați în Consiliul de Pace Potrivit informațiilor apărute, Washingtonul ar fi trimis invitații mai multor șefi de stat și de guvern, printre care președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, președintele Egiptului, Abdel-Fattah al-Sissi, și președintele Argentinei, Javier Milei, alături de alți lideri internaționali. Participarea unor state-cheie din regiune și din afara ei ar urma să confere consiliului o dimensiune internațională extinsă, însă lipsa clarității privind rolurile și componența exactă alimentează controversele. Rolul Consiliului în reconstrucția Fâșiei Gaza Consiliul de Pace pentru Gaza ar urma să supravegheze activitatea unui nou comitet de tranziție pentru Fâșia Gaza, teritoriu grav afectat de conflictul dintre Hamas și Israel. Acest organism ar avea misiunea de a coordona procesul de stabilizare și reconstrucție post-conflict. Președintele Donald Trump va prezida Consiliul de Pace pentru Gaza, consolidând astfel implicarea directă a administrației americane în gestionarea viitorului regiunii.

Macron condamnă amenințările tarifare ale lui Trump (sursa: Facebook/Emmanuel Macron)
Internațional

Macron condamnă amenințările tarifare ale lui Donald Trump: „Inacceptabile și inadecvate”

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a reacționat ferm la declarațiile recente ale lui Donald Trump privind impunerea unor noi tarife vamale împotriva țărilor care se opun unei eventuale anexări a Groenlandei de către Statele Unite. Liderul de la Paris a calificat aceste amenințări drept „inacceptabile” și a anunțat un răspuns „unit și coordonat” al statelor europene. Emmanuel Macron: Europa va răspunde unitar și coordonat Într-un mesaj publicat pe platforma X, Emmanuel Macron a transmis că amenințările comerciale formulate de președintele american nu își au locul într-un asemenea context geopolitic. Citește și: Concediu prelungit: Grindeanu, dispărut din viața publică din 23 decembrie 2025. Surse: ar fi în Brazilia, în vacanță. PSD condus, de facto, de familia Olguța Vasilescu Șeful statului francez a subliniat că, în cazul în care aceste măsuri vor fi confirmate, europenii vor reacționa împreună pentru a-și apăra interesele și suveranitatea. „Amenințările tarifare sunt inacceptabile și inadecvate în acest context. Europenii vor răspunde la ele în mod unit și coordonat dacă acestea sunt confirmate. Vom ști să facem respectată suveranitatea europeană”, a declarat Emmanuel Macron. Amenințările lui Trump, legate de Groenlanda Declarațiile liderului francez vin după ce Donald Trump a amenințat mai multe state europene implicate într-o misiune militară în Groenlanda cu impunerea unor noi tarife vamale. Președintele american a condiționat evitarea acestor sancțiuni de „vânzarea integrală” a teritoriului Groenlandei către Statele Unite, o afirmație care a stârnit reacții dure în Europa. Groenlanda, teritoriu autonom aflat sub suveranitate daneză, are o importanță strategică majoră în contextul securității arctice și al competiției geopolitice globale. Exercițiul „Arctic Endurance” și prezența militară europeană Mai multe state europene – Franța, Suedia, Germania și Norvegia – au trimis personal militar în Groenlanda în cadrul exercițiului danez „Arctic Endurance”, organizat împreună cu aliați NATO. Ulterior, inițiativei i s-au alăturat și Olanda, Finlanda, Slovenia și Regatul Unit. Scopul misiunii este unul de recunoaștere și cooperare militară, fiind parte a eforturilor comune de consolidare a securității în regiunea arctică, o zonă tot mai sensibilă din punct de vedere strategic. „Nicio intimidare nu ne va influența” Emmanuel Macron a transmis un mesaj clar de respingere a oricărei forme de presiune politică sau economică. Potrivit acestuia, Franța și partenerii săi nu vor ceda în fața intimidărilor, indiferent de regiunea vizată. „Nicio intimidare și nicio amenințare nu ne va putea influența, nici în Ucraina, nici în Groenlanda, nici în altă parte a lumii”, a afirmat liderul francez. Suveranitatea națiunilor, principiu-cheie pentru Franța Președintele Franței a reiterat atașamentul ferm al țării sale față de suveranitatea și independența statelor, atât în Europa, cât și la nivel global. Acest principiu stă, în opinia sa, la baza politicii externe franceze și a sprijinului pentru instituțiile internaționale. „Franța este atașată suveranității și independenței Națiunilor, în Europa la fel ca în altă parte. Aceasta fundamentează atașamentul nostru față de Națiunile Unite și față de Carta lor”, a subliniat Emmanuel Macron. Legătura cu sprijinul pentru Ucraina și securitatea arctică Macron a făcut legătura directă între poziția Franței față de Groenlanda și sprijinul acordat Ucrainei în contextul războiului. Ambele situații sunt, potrivit lui, expresii ale aceleiași viziuni: apărarea suveranității statelor și a securității europene. Pe această bază, Franța susține Ucraina și participă la o „coaliție de voluntari” pentru o pace durabilă. Tot pe această bază a decis să se alăture exercițiului militar din Groenlanda, considerând că securitatea Arcticii este strâns legată de securitatea Europei. Consultări europene și posibile contramăsuri Surse din anturajul președintelui francez au anunțat că Emmanuel Macron va discuta „în următoarele ore” cu omologii săi europeni, în special cu liderii statelor direct vizate de amenințările tarifare americane. Uniunea Europeană dispune, potrivit acelorași surse, de „instrumente robuste” pentru a răspunde unor astfel de practici și pentru a-și proteja companiile.

Trump amenință țările UE care sprijină Groenlanda (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump, foarte agresiv cu țările UE care sprijină Groenlanda: va impune tarife de 10%, apoi de 25%

Președintele american Donald Trump a declarat sâmbătă că Statele Unite vor impune un tarif vamal de 10% pentru „toate bunurile” provenite din Danemarca, Germania, Regatul Unit, Franța și alte țări, începând cu 1 februarie. Tarifele ar urma să crească la 25% de la 1 iunie, dacă nu va fi încheiat un acord. Anunțul a fost făcut într-o postare pe platforma Truth Social, unde Trump a susținut că Statele Unite ar fi „subvenționat” timp de decenii țările europene prin lipsa taxelor vamale. Trump: „Este timpul ca Danemarca să dea ceva înapoi” „Am subvenționat Danemarca și toate țările Uniunii Europene, și altele, timp de mulți ani, neimpunând tarife sau alte forme de remunerație”, a scris Trump. Citește și: Concediu prelungit: Grindeanu, dispărut din viața publică din 23 decembrie 2025. Surse: ar fi în Brazilia, în vacanță. PSD condus, de facto, de familia Olguța Vasilescu „Acum, după secole, este timpul ca Danemarca să dea ceva înapoi — pacea mondială este în joc!”, a adăugat liderul de la Casa Albă. Declarațiile au fost primite cu îngrijorare în capitalele europene, în special în contextul tensiunilor deja existente în relațiile transatlantice. Groenlanda, prezentată de Trump drept esențială pentru securitatea globală Donald Trump a reiterat argumentul potrivit căruia Groenlanda este crucială pentru securitatea Statelor Unite și a lumii, susținând că Danemarca nu ar asigura o apărare suficientă a teritoriului arctic. Președintele american a avertizat că desfășurarea unui număr redus de militari de către statele europene în Groenlanda ar crea „o situație extrem de periculoasă pentru siguranța, securitatea și supraviețuirea planetei”. Trump a amintit că Statele Unite ar fi încercat să obțină controlul asupra Groenlandei de peste 150 de ani și a argumentat că sistemele moderne de armament și proiectele de apărare antirachetă, inclusiv inițiativa „Golden Dome”, sporesc importanța strategică a insulei. Tensiuni diplomatice între SUA, Danemarca și aliații NATO Declarațiile repetate ale lui Donald Trump au tensionat relațiile diplomatice dintre Statele Unite și Danemarca, care deține suveranitatea asupra Groenlandei, dar recunoaște dreptul populației locale la autodeterminare. Poziția Washingtonului a fost criticată și de mai multe state europene membre NATO, care au condamnat public ideea unei posibile anexări a Groenlandei și amenințările comerciale asociate. Exerciții militare NATO în Groenlanda În acest context, mai multe state europene membre NATO au desfășurat în această săptămână contingente militare reduse în Groenlanda, pentru a participa la exerciții comune alături de Danemarca. Deși astfel de exerciții nu sunt neobișnuite în cadrul Alianței Nord-Atlantice, momentul și simbolismul lor au fost interpretate drept un semnal politic clar de susținere pentru Danemarca și un indiciu al tensiunilor existente în alianța transatlantică. Proteste în Groenlanda și Danemarca împotriva declarațiilor lui Trump Sâmbătă, protestatari au ieșit în stradă atât în Groenlanda, cât și în Danemarca, pentru a condamna declarațiile lui Donald Trump privind preluarea insulei arctice și pentru a cere respectarea dreptului groenlandezilor de a-și decide singuri viitorul. În Danemarca, mii de persoane au manifestat în orașe precum Copenhaga, Aarhus, Aalborg și Odense, în semn de solidaritate cu populația groenlandeză. Protestele au fost organizate de organizații groenlandeze, în colaborare cu ONG-ul ActionAid Danemarca. Manifestație de amploare în capitala Groenlandei, Nuuk Un protest important a avut loc și în Nuuk, capitala Groenlandei. Potrivit estimărilor, aproximativ 5.000 de persoane au participat la manifestație, o proporție semnificativă din populația totală a insulei, de aproximativ 56.000 de locuitori. Protestatarii au afișat pancarte cu mesaje precum „Yankee go home” și „Greenland is already great”. În Danemarca, manifestanții au fluturat steaguri ale Groenlandei și bannere cu sloganul „Hands off Greenland”. „Nu suntem de vânzare”, mesajul protestatarilor groenlandezi „Demonstrăm împotriva declarațiilor și ambițiilor americane de a anexa Groenlanda”, a declarat Camilla Siezing, președinta Asociației Comune Inuit. „Cerem respect pentru Regatul Danemarcei și pentru dreptul Groenlandei la autodeterminare.” În Nuuk, o protestatară a transmis un mesaj direct președintelui american: „Nu suntem de vânzare”. Alți participanți au exprimat temeri legate de o posibilă intervenție militară americană, deși mulți au spus că nu cred că un astfel de scenariu se va materializa. Delegație bipartizană a Congresului SUA, vizită la Copenhaga Pe fondul escaladării tensiunilor, o delegație bipartizană a Congresului american a sosit sâmbătă la Copenhaga pentru întâlniri cu lideri din Danemarca și Groenlanda. Senatorul democrat Chris Coons, care conduce delegația, a declarat într-o conferință de presă că „ritmul declarațiilor” administrației Trump privind posibila achiziție a Groenlandei nu este constructiv. El a exprimat totodată respectul față de populația indigenă a Groenlandei și față de parteneriatul militar dintre Statele Unite și Danemarca. Critici inclusiv din interiorul Partidului Republican Planurile și declarațiile lui Donald Trump au fost criticate inclusiv de unii membri ai Partidului Republican. Congresmanul Don Bacon (Nebraska) a calificat amenințările la adresa altor state NATO drept „rușinoase”, subliniind că statutul Groenlandei sub umbrela NATO oferă deja Statelor Unite toate instrumentele necesare pentru consolidarea prezenței militare în regiune.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră