vineri 17 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5830 articole
Internațional

400 de valuri de bombardamente în Iran și peste 200 de ținte lovite într-o singură zi, anunță Israel

Armata israeliană a anunțat sâmbătă că forțele sale aeriene au efectuat aproximativ 400 de valuri de bombardamente în Iran de la lansarea operațiunii militare desfășurate împreună cu Statele Unite, la data de 28 februarie. Potrivit unui comunicat militar, ultimele atacuri au vizat mai multe obiective din vestul și centrul Iranului, în cadrul unei campanii aeriene extinse care continuă să intensifice tensiunile din regiune. Obiective militare vizate: lansatoare de rachete și sisteme de apărare Armata israeliană a precizat că bombardamentele au avut ca țintă infrastructuri militare iraniene, în special sisteme de lansare a rachetelor și rețele de apărare aeriană. Citește și: Călin Georgescu le cere susținătorilor săi „să se trezească în inteligență” „Astăzi, forțele aeriene israeliene și-au încheiat valul de atacuri cu numărul 400 în vestul și centrul Iranului”, se arată în comunicatul oficial. Potrivit aceleiași surse, doar în ultimele 24 de ore, avioanele de vânătoare israeliene au lovit peste 200 de obiective militare, inclusiv: zeci de lansatoare de rachete balistice sisteme de apărare aeriană depozite de armament Iranul acuză distrugerea unor monumente istorice Guvernul iranian a denunțat sâmbătă faptul că cel puțin 59 de monumente și situri istorice au fost afectate de bombardamentele din cadrul conflictului aerian. Potrivit celui mai recent bilanț oficial iranian, publicat pe 5 martie, războiul aerian a provocat cel puțin 1.230 de victime. UNESCO confirmă pagube la monumente importante Organizația UNESCO a confirmat că mai multe monumente de patrimoniu au suferit daune în urma bombardamentelor. Printre acestea se numără: Palatul Golestan din Teheran Palatul Chehel Sotoun din Isfahan Moscheea Jameh din Isfahan Aceste situri sunt considerate simboluri importante ale patrimoniului cultural iranian. Victime și în Israel după atacurile cu rachete iraniene Conflictul a provocat pierderi și în Israel. Potrivit autorităților israeliene, rachetele lansate de Iran au provocat până acum 12 decese.

Bombardamente masive ale Israelului în Iran (sursa: Facebook/Israeli Air Force)
Proteste anti-guvernamentale în Cuba (sursa: Facebook/Libertad Cubana)
Internațional

Proteste violente anti-guvernamentale în Cuba: sediu al Partidului Comunist, atacat în Morón

Un protest anti-guvernamental izbucnit în orașul Morón, din centrul Cubei, a degenerat în violențe, când manifestanții au atacat sediul local al Partidului Comunist, potrivit informațiilor publicate de presa de stat cubaneză. Manifestația a pornit inițial ca un protest față de penele de curent prelungite și penuria de alimente, probleme care s-au accentuat în contextul crizei energetice și al blocajului petrolier impus de Statele Unite. De la protest pașnic la acte de vandalism Potrivit publicației de stat Invasor, adunarea a început pașnic vineri seara, când locuitorii s-au strâns pentru a discuta cu autoritățile locale despre lipsa energiei electrice și dificultățile economice. Citește și: Călin Georgescu le cere susținătorilor săi „să se trezească în inteligență” În primele ore ale dimineții de sâmbătă, situația a escaladat, iar o parte dintre protestatari au atacat sediul Comitetului Municipal al Partidului Comunist. „Ceea ce a început inițial pașnic, după un schimb cu autoritățile locale, s-a transformat în acte de vandalism împotriva sediului Comitetului Municipal al Partidului”, a relatat ziarul Invasor. Un grup restrâns de manifestanți a aruncat cu pietre în clădire și a provocat un incendiu pe stradă, folosind mobilier din zona de recepție a clădirii. Imagini cu incendii și scandări pentru libertate Pe rețelele sociale au circulat videoclipuri care arată un incendiu puternic în apropierea clădirii atacate, în timp ce mai multe persoane aruncau pietre prin ferestre. În imagini se aud voci scandând „libertate”. Alte instituții de stat, vizate de protestatari Potrivit relatărilor oficiale, protestatarii violenți au vizat și alte instituții de stat din zonă, inclusiv o farmacie și o piață guvernamentală. Presa de stat a încercat însă să tempereze informațiile apărute în mediul online. Publicația Vanguardia de Cuba a transmis pe platforma X că imaginile reflectă scena protestului, dar a insistat că nu au existat victime împușcate. „Imaginea care circulă arată scena protestului, dar este important ca publicul să știe adevărul: nimeni nu a fost rănit de focuri de armă”, a transmis publicația. În același mesaj, presa de stat a acuzat o posibilă manipulare mediatică menită să răspândească teamă și confuzie în rândul populației. Cinci persoane reținute după protest Autoritățile au anunțat că cinci persoane au fost reținute în urma incidentelor. De asemenea, un participant la protest, aflat în stare de ebrietate, a fost transportat la spital pentru tratament după ce a căzut și s-a rănit. Nemulțumirea populației crește din cauza penelor de curent În ultimele zile, tensiunile sociale au crescut în mai multe zone din Cuba. În capitala Havana, grupuri de locuitori au protestat împotriva penelor de curent prelungite, bătând în oale și tigăi în semn de nemulțumire. Situația a fost agravată de lipsa combustibilului, care a redus drastic transportul public și a afectat funcționarea normală a instituțiilor. Studenții protestează după suspendarea cursurilor Luni, studenții au organizat un sit-in pe treptele Universității din Havana, după ce guvernul a suspendat prezența fizică la cursuri, invocând blocada petrolieră a SUA și lipsa combustibilului. Transportul public limitat a făcut dificilă deplasarea profesorilor și a studenților, iar multe activități academice au fost afectate. Morón, oraș cu antecedente de proteste anti-guvernamentale Morón este un oraș situat pe coasta de nord a Cubei, la aproximativ 400 de kilometri est de Havana, aproape de stațiunea turistică Cayo Coco. Orașul a mai fost scena unor proteste importante și în timpul revoltelor din 11 iulie 2021, cele mai mari manifestații anti-guvernamentale din Cuba de la revoluția condusă de Fidel Castro în 1959.

Trump cere sprijin internațional pentru Ormuz (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump cere sprijin militar internațional pentru Strâmtoarea Ormuz: apel către China, Franța, Japonia

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a cerut sâmbătă mai multor state să contribuie militar la protejarea traficului comercial prin Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii. Liderul american a anunțat că Washingtonul intenționează să asigure rapid reluarea navigației în siguranță în această zonă strategică. Apel către aliați: China, Franța, Japonia, Coreea de Sud și Marea Britanie Mesajul a fost publicat pe platforma sa Truth Social, unde Trump a transmis că Statele Unite sunt hotărâte să garanteze libertatea de navigație în regiune. Citește și: Călin Georgescu le cere susținătorilor săi „să se trezească în inteligență” „Într-un fel sau altul, vom deschide în curând Strâmtoarea Ormuz, sigură și liberă!”, a scris președintele american. Donald Trump a declarat că speră ca mai multe state importante să participe la o misiune navală menită să protejeze transporturile maritime. Printre țările menționate se numără China, Franța, Japonia, Coreea de Sud și Regatul Unit, dar și alte state interesate de stabilitatea fluxurilor comerciale. Potrivit președintelui american, implicarea internațională ar contribui la protejarea petrolierelelor și a navelor de marfă care tranzitează zona dintre Iran și Oman, unde tensiunile geopolitice au afectat serios traficul maritim. Strâmtoarea Ormuz, punct vital pentru exporturile globale de petrol Strâmtoarea Ormuz reprezintă una dintre cele mai strategice rute maritime din lume, fiind un coridor esențial pentru exporturile globale de petrol din Orientul Mijlociu. În contextul conflictului recent cu Iranul, traficul prin această zonă îngustă a fost grav afectat, iar numărul navelor comerciale care o traversează a scăzut drastic. Această situație a generat o creștere semnificativă a prețurilor la petrol pe piețele internaționale, amplificând îngrijorările privind stabilitatea energetică globală. G7 analizează o misiune navală pentru escortarea petrolierelelor După consultări între statele membre ale G7, președintele Franței, Emmanuel Macron, a anunțat că grupul discută organizarea unei misiuni navale internaționale. Scopul acesteia ar fi escortarea petrolierelelor și a navelor comerciale prin Strâmtoarea Ormuz, pentru a preveni incidentele și pentru a garanta siguranța transporturilor. Inițiativa ar putea implica nave militare din mai multe state occidentale, într-o operațiune similară altor misiuni internaționale de securizare a rutelor maritime strategice. Germania se opune unei desfășurări militare internaționale Nu toate statele europene susțin însă ideea unei intervenții navale. Cancelarul german Friedrich Merz a declarat că nu consideră necesară o desfășurare militară internațională în zonă, exprimând astfel o poziție mai rezervată față de propunerea discutată în cadrul G7. Diferențele de poziție dintre liderii europeni reflectă sensibilitatea situației din regiune și temerile privind escaladarea tensiunilor. Navele de război americane ar putea începe escortarea petrolierelelor Donald Trump a afirmat vineri, în fața jurnaliștilor, că navele de război americane vor începe „în curând” să escorteze petrolierele care tranzitează Strâmtoarea Ormuz. O astfel de operațiune ar avea ca obiectiv principal protejarea transporturilor energetice și prevenirea unor eventuale atacuri sau blocaje într-una dintre cele mai sensibile zone ale comerțului global.

UE prelungește sancțiunile Rusiei, Slovacia cedează (sursa: Facebook/Robert Fico)
Internațional

Slovacia renunță în ultimul moment la blocarea sancțiunilor UE împotriva Rusiei

Uniunea Europeană a reușit, în ultimul moment, să prelungească sancțiunile individuale impuse Rusiei după invazia Ucrainei, după ce Slovacia a renunțat să mai blocheze procedura. Decizia permite menținerea restricțiilor împotriva a aproximativ 2.500 de oligarhi, oficiali și entități ruse, inclusiv a președintelui Vladimir Putin. UE prelungește sancțiunile împotriva Rusiei Uniunea Europeană a lansat pe 14 martie procedura scrisă pentru reînnoirea sancțiunilor, cu doar o zi înainte de expirarea termenului limită. Citește și: Călin Georgescu le cere susținătorilor săi „să se trezească în inteligență” Potrivit unui oficial european citat de surse diplomatice, procedura a fost necesară pentru a evita anularea automată a sancțiunilor. Restricțiile individuale impuse Moscovei după invazia Ucrainei din 24 februarie 2022 trebuie reînnoite la fiecare șase luni, iar decizia necesită unanimitatea celor 27 de state membre ale UE. Dacă acordul nu ar fi fost obținut înainte de termenul limită, sancțiunile ar fi fost anulate automat. Slovacia a cerut eliminarea unor oligarhi ruși de pe listă În timpul negocierilor, Slovacia a solicitat eliminarea de pe lista sancțiunilor a două nume importante din mediul de afaceri rus: Alișer Usmanov, miliardar rus cu influență majoră în industrie Mihail Fridman, cofondator al grupului financiar Alfa Bratislava a amenințat că va bloca prelungirea sancțiunilor dacă aceste solicitări nu sunt acceptate. În cele din urmă, însă, autoritățile slovace au renunțat la această cerință, permițând adoptarea deciziei. Aproximativ 2.500 de persoane și companii ruse sunt sancționate Lista sancțiunilor UE include aproximativ 2.500 de persoane și entități ruse, printre care oficiali ai Kremlinului, oligarhi și companii considerate apropiate de regimul de la Moscova. Măsurile adoptate de Uniunea Europeană includ: înghețarea activelor în statele membre ale UE interdicția de călătorie pe teritoriul Uniunii Europene Aceste sancțiuni reprezintă una dintre principalele pârghii de presiune economică exercitate de UE asupra Rusiei. Ungaria continuă să blocheze noi măsuri împotriva Rusiei Deși sancțiunile existente au fost reînnoite, tensiunile din interiorul UE rămân. Ungaria continuă să se opună adoptării unor noi sancțiuni economice împotriva Moscovei. Budapesta blochează, de asemenea, lansarea unui împrumut de 90 de miliarde de euro destinat Ucrainei, cerând reluarea livrărilor de petrol rusesc către Ungaria și Slovacia. În trecut, atât Ungaria, cât și Slovacia au amenințat de mai multe ori că vor bloca prelungirea sancțiunilor, cerând eliminarea unor persoane sau companii de pe lista neagră. De fiecare dată însă, negocierile au dus la un compromis, adesea chiar înainte de expirarea termenului limită.

Iranul amenință Ucraina după sprijinul acordat Israelului (sursa: X/Ebrahimazizi33)
Internațional

Iranul amenință Ucraina după sprijinul acordat Israelului: Kievul a devenit „țintă legitimă”

Tensiunile geopolitice dintre Iran și Ucraina escaladează după declarațiile dure ale unui oficial iranian de rang înalt. Președintele Comisiei pentru securitate națională din Parlamentul iranian, Ebrahim Azizi, a afirmat că Ucraina ar fi devenit o „țintă legitimă” pentru Iran după ce ar fi oferit sprijin cu drone Israelului. Declarația vine pe fondul întâlnirii dintre președintele ucrainean Volodimir Zelenski și opozantul iranian Reza Pahlavi, la Paris, unde au discutat situația din Iran și cooperarea internațională împotriva regimului de la Teheran. Iranul acuză Ucraina că s-a implicat în război Ebrahim Azizi a susținut într-un mesaj publicat pe platforma X că implicarea Ucrainei în sprijinul Israelului ar transforma teritoriul ucrainean într-o țintă legitimă pentru Iran. Citește și: Călin Georgescu le cere susținătorilor săi „să se trezească în inteligență” „Prin oferirea de sprijin cu drone regimului israelian, Ucraina s-a implicat de facto în război și, conform Cartei ONU, și-a transformat întreg teritoriul într-o țintă legitimă pentru Iran”, a declarat oficialul iranian. Declarația reprezintă una dintre cele mai dure poziții exprimate de Teheran față de Kiev în contextul conflictelor regionale și al relațiilor tensionate dintre Iran și Occident. Întâlnirea Zelenski – Reza Pahlavi la Paris Comentariile oficialului iranian vin la scurt timp după întâlnirea de vineri, la Paris, dintre Volodimir Zelenski și Reza Pahlavi, fiul fostului șah al Iranului și una dintre cele mai cunoscute figuri ale opoziției iraniene în exil. Cei doi au discutat despre situația politică din Iran și despre ceea ce Zelenski a numit „operațiunea Statelor Unite împotriva regimului terorist” de la Teheran. Ucraina împărtășește experiența în combaterea dronelor iraniene În cadrul declarațiilor comune, liderul ucrainean a subliniat că Ucraina a trimis echipe de experți în Qatar, Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită pentru a împărtăși experiența dobândită în războiul cu Rusia, în special în ceea ce privește interceptarea dronelor iraniene Shahed. Aceste drone au fost utilizate intens de Rusia în atacurile asupra infrastructurii ucrainene, iar Kievul a dezvoltat sisteme eficiente de apărare împotriva lor. Zelenski vorbește despre „pierderi semnificative” ale regimului iranian Volodimir Zelenski a afirmat că conducerea iraniană ar fi suferit „pierderi semnificative” și a făcut apel la o protecție mai mare pentru populația Iranului. Liderul ucrainean a susținut că iranienii trebuie să își poată decide singuri viitorul, fără ca regimul de la Teheran să profite de contextul geopolitic actual. Apel pentru presiune internațională asupra Iranului Președintele ucrainean a cerut intensificarea presiunii internaționale asupra regimului iranian și o cooperare mai strânsă între statele occidentale și aliații lor. Zelenski a declarat că își dorește să vadă „un Iran liber”, care să nu mai colaboreze cu Rusia și să nu mai destabilizeze Orientul Mijlociu, Europa și scena geopolitică globală. Totodată, liderul ucrainean i-a mulțumit lui Reza Pahlavi pentru sprijinul exprimat față de suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei.

Statele Unite se pregătesc să ducă un „război de litoral” cu Iranul Foto: Twitter US Marines
Internațional

ANALIZĂ Statele Unite se pregătesc să ducă un „război de litoral” cu Iranul

Statele Unite se pregătesc să ducă un „război de litoral” cu Iranul: mii pușcașii marini se îndreaptă spre Golful Persic. Conceptul de „război de litoral” („littoral warfare”) a apărut în 1993 într-un studiu din 1993 al lui Ralph Stokes și Richard Thompson. Citește și: Fostul polițist Grecea și soția controlează consulatul din Emiratele Arabe Unite. Grecea a fost prefect în guvernarea Năstase și apoi s-a plimbat din consulat în consulat Statele Unite se pregătesc să ducă un „război de litoral” cu Iranul „Sfârșitul Războiului Rece și posibila intensificare a conflictelor regionale la nivel mondial au determinat o schimbare semnificativă în strategia militară și maritimă a Statelor Unite. Multe dintre conflictele viitoare vor implica operațiuni comune ale tuturor forțelor și vor include situații care vor culmina cu operațiuni de proiecție a puterii de amploare și extrem de coordonate, desfășurate pe mare”, au arătat cei doi.  „Prin definiție, războiul de litoral implică operațiuni desfășurate în apropierea țărmului, precum și în zone maritime mai înguste, precum Strâmtoarea Hormuz sau Golful Persic. «În apropierea țărmului”»înseamnă suficient de aproape pentru a exercita presiune asupra teritoriului adiacent, iar distanța poate varia de la câteva mile, în cazul supravegherii sub acoperire sau al sprijinului cu foc de artilerie navală, până la sute de mile, în cazul operațiunilor de atac ale portavioanelor”, anticipau cei doi. Sunt mai multe insule din Golful Persic unde SUA ar putea debarca trupe: in primul rând Kharg, pe unde trec 90% din exporturile de petrol ale Iranului, dar și Abu Musa, Greater Tunb și Lesser Tunb – aflate la intrarea în Strâmtoarea Hormuz și care sunt disputate de Iran și Emiratrele Arabe Unite.  Jerusalem Post a scris, azi: „Este posibil ca acum pușcașii marini și armata americană în general să se angajeze în genul de luptă litorală despre care se discută de zeci de ani. Dan Lamothe, care scrie despre afaceri militare pentru The Washington Post, a menționat pe X tipul de unități trimise astăzi în Orientul Mijlociu: «O unitate expediționară a pușcașilor marini, o forță fundamentală a Corpului Pușcașilor Marini, care de obicei se desfășoară pe nave, dar care debarcă și pe uscat, după cum este necesar»”.

Trump amenință infrastructura petrolieră a Iranului (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Strategicul hub petrolier iranian de pe insula Kharg va fi distrus dacă Ormuz e blocat (Trump)

Președintele american Donald Trump a avertizat că Statele Unite ar putea ataca infrastructura petrolieră de pe insula Kharg, principalul hub de export al petrolului iranian, dacă Teheranul nu încetează atacurile asupra navelor din Strâmtoarea Ormuz. Avertismentul vine într-un moment de tensiuni extreme în Orientul Mijlociu, pe fondul unei perturbări majore a aprovizionării globale cu energie. Declarațiile liderului de la Casa Albă au stârnit îngrijorări pe piețele internaționale, deoarece orice escaladare în această zonă strategică ar putea avea consecințe majore asupra prețului petrolului și asupra economiei globale. Ultimatumul lui Donald Trump privind insula Kharg Donald Trump a transmis vineri un mesaj ferm către Iran, sugerând că infrastructura petrolieră de pe insula Kharg ar putea deveni o țintă militară dacă atacurile asupra navelor comerciale din Strâmtoarea Ormuz continuă. Citește și: Fostul polițist Grecea și soția controlează consulatul din Emiratele Arabe Unite. Grecea a fost prefect în guvernarea Năstase și apoi s-a plimbat din consulat în consulat Într-o postare pe rețelele sociale, președintele american a susținut că armata SUA a „distrus complet” mai multe ținte militare de pe insulă, care găzduiește terminalul prin care trece aproximativ 90% din exportul de petrol al Iranului. Insula Kharg se află la aproximativ 500 de kilometri nord-vest de Strâmtoarea Ormuz. Totuși, Washingtonul a precizat că infrastructura petrolieră nu a fost vizată în atacurile recente. „Dacă Iranul sau oricine altcineva încearcă să interfereze cu trecerea liberă și sigură a navelor prin Strâmtoarea Ormuz, voi reconsidera imediat această decizie”, a scris Trump. SUA pregătesc escortarea petrolierelor prin Strâmtoarea Ormuz Președintele american a declarat, de asemenea, că Marina Statelor Unite va începe în curând să escorteze petrolierele care tranzitează Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul energiei la nivel global. Aproximativ 20% din aprovizionarea mondială cu combustibili fosili trece prin această cale navigabilă strategică, iar orice blocaj sau atac ar putea avea efecte dramatice asupra piețelor energetice. Iranul refuză să cedeze presiunii militare Deși conflictul dintre Iran și coaliția americano-israeliană a intrat în a treia săptămână, autoritățile de la Teheran nu au dat semne că ar fi dispuse să capituleze. Liderul suprem iranian Mojtaba Khamenei, succesorul tatălui său ucis, a declarat că Strâmtoarea Ormuz ar trebui menținută închisă ca instrument de presiune strategică. În același timp, armata iraniană a avertizat că orice atac asupra infrastructurii energetice a Iranului ar putea declanșa lovituri împotriva instalațiilor petroliere ale companiilor care colaborează cu Statele Unite în regiune. Explozii pe insula Kharg în timpul atacurilor americane Agenția semi-oficială iraniană Fars a relatat că peste 15 explozii au fost auzite pe insula Kharg în timpul atacurilor americane. Potrivit surselor citate, au fost lovite sisteme de apărare aeriană, o bază navală și infrastructuri aeroportuare. Autoritățile iraniene susțin însă că instalațiile petroliere nu au fost afectate. Insula Kharg este un punct vital pentru exporturile de petrol ale Iranului și orice lovitură asupra acestei infrastructuri ar putea avea consecințe semnificative asupra pieței globale. Exporturile de petrol ale Iranului continuă, în ciuda războiului Datele furnizate de TankerTracker.com și Kpler arată că Iranul continuă să exporte petrol într-un ritm de aproximativ 1,1–1,5 milioane de barili pe zi, chiar și după intensificarea conflictului. O mare parte din petrolul transportat prin terminalul Kharg ajunge în China, principalul importator mondial de țiței. Piețele urmăresc cu atenție situația infrastructurii petroliere iraniene, deoarece chiar și întreruperi minore ar putea reduce oferta globală de energie și ar putea genera noi creșteri de preț. Iranul afirmă că a doborât peste 100 de drone Televiziunea de stat iraniană a anunțat că forțele de apărare aeriană ale țării au doborât cinci drone suplimentare, ridicând la 114 numărul total al aparatelor fără pilot americane și israeliene distruse de la începutul conflictului. Escaladarea conflictului destabilizează piețele globale Prețurile petrolului au fluctuat puternic în ultimele zile, pe fondul declarațiilor contradictorii ale lui Donald Trump privind durata războiului și perspectivele conflictului. Confruntarea, începută pe 28 februarie cu bombardamente masive ale SUA și Israelului asupra Iranului, s-a extins rapid într-un conflict regional care influențează piețele energetice și financiare la nivel global. Atacuri și violențe în întreaga regiune Tensiunile s-au extins în mai multe zone ale Orientului Mijlociu. Ambasada Statelor Unite din Bagdad a fost lovită sâmbătă de un atac cu rachete, potrivit unor surse din securitatea irakiană. În același timp, Gărzile Revoluționare iraniene au anunțat că au lansat noi lovituri asupra Israelului împreună cu miliția libaneză Hezbollah. În Emiratele Arabe Unite, unele operațiuni de încărcare a petrolului din portul Fujairah au fost suspendate după un atac cu drone și focuri de armă raportate sâmbătă dimineață. Victime în Liban și Iran În sudul Libanului, cel puțin 12 membri ai personalului medical au fost uciși într-un atac israelian asupra unui centru medical din orașul Borj Qalaouiya, potrivit agenției de presă de stat libaneze. În Iran, presa locală a relatat că cel puțin 12 persoane au murit și mai multe au fost rănite în atacuri desfășurate în diferite regiuni ale țării, inclusiv în provinciile centrale și sud-estice.

Nave indiene trec prin Strâmtoarea Ormuz (sursa: Pexels/Salem Raju)
Internațional

Iranul a permis trecerea prin Strâmtoarea Ormuz a două nave cu destinația India

Două nave sub pavilion indian care transportau gaz petrolier lichefiat (GPL) au reușit să tranziteze Strâmtoarea Ormuz și se îndreaptă în prezent către porturi din vestul Indiei, a anunțat sâmbătă Ministerul Porturilor, Transportului Maritim și Căilor Navigabile din India. Traversarea are loc într-un context geopolitic extrem de tensionat, după ce Iranul a restricționat în mare parte traficul prin această rută maritimă strategică, ca reacție la campania de bombardamente lansată de Statele Unite și Israel. Autoritățile indiene confirmă tranzitul în siguranță Rajesh Kumar Sinha, secretar special în cadrul Ministerului indian al Transportului Maritim, a declarat într-o conferință de presă la New Delhi că cele două nave au trecut fără incidente prin una dintre cele mai sensibile zone maritime din lume. Citește și: Fostul polițist Grecea și soția controlează consulatul din Emiratele Arabe Unite. Grecea a fost prefect în guvernarea Năstase și apoi s-a plimbat din consulat în consulat „Navele au tranzitat în siguranță Strâmtoarea Ormuz în această dimineață devreme și se îndreaptă spre India”, a precizat oficialul indian. Transporturile de GPL sunt esențiale pentru aprovizionarea energetică a Indiei, iar siguranța rutelor maritime din Golful Persic este monitorizată atent de autoritățile de la New Delhi. Strâmtoarea Ormuz, punct strategic al crizei din Orientul Mijlociu Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul global de energie, prin care trece o parte semnificativă a exporturilor mondiale de petrol și gaze. De la începutul campaniei de bombardamente lansate de Statele Unite și Israel asupra Iranului, în urmă cu aproximativ două săptămâni, Teheranul a restricționat în mare parte traficul maritim prin această zonă.

srael anunță „fază decisivă” în războiul cu Iranul (sursa: Facebook/Israel Defense Forces)
Internațional

Israel anunță că războiul cu Iran se intensifică, intră în „faza decisivă” și va dura cât e necesar

Conflictul dintre Israel, Statele Unite și Iran se intensifică și intră într-o fază decisivă care ar putea continua „atât timp cât va fi necesar”, a declarat sâmbătă ministrul israelian al Apărării, Israel Katz. Oficialul israelian a susținut că actuala escaladare reprezintă un moment critic pentru viitorul regimului de la Teheran. Declarațiile au fost făcute într-un discurs televizat difuzat de mass-media, în care ministrul israelian a vorbit despre evoluția războiului și despre presiunea militară tot mai mare exercitată asupra Iranului. Israel Katz: conflictul a intrat într-o fază decisivă Ministrul Apărării a afirmat că actuala confruntare marchează un punct de cotitură, în care regimul iranian încearcă să se mențină la putere, în timp ce populația Iranului ar suporta consecințe tot mai grave. Citește și: Fostul polițist Grecea și soția controlează consulatul din Emiratele Arabe Unite. Grecea a fost prefect în guvernarea Năstase și apoi s-a plimbat din consulat în consulat „Intrăm în faza decisivă a conflictului, între încercările regimului iranian de a supraviețui, provocând în același timp suferințe tot mai mari poporului iranian, și capitularea acestuia”, a declarat Israel Katz. Oficialul israelian a subliniat că presiunea militară și politică asupra Iranului va continua până la atingerea obiectivelor strategice stabilite de Israel și aliații săi. Apeluri către populația iraniană pentru proteste În discursul său, ministrul israelian al Apărării a reluat apelurile adresate populației iraniene de a se ridica împotriva autorităților de la Teheran. Israelul a transmis în ultimele zile mai multe mesaje publice prin care a încurajat protestele interne. „Doar poporul iranian poate pune capăt acestui lucru printr-o luptă hotărâtă – până când regimul va fi răsturnat și Iranul va fi salvat”, a declarat Katz. Mesajul face parte dintr-o strategie de presiune politică și psihologică asupra conducerii iraniene, în paralel cu operațiunile militare desfășurate în regiune. Lovitură americană asupra insulei petroliere Kharg Ministrul israelian l-a felicitat public pe președintele american Donald Trump pentru bombardarea insulei petroliere iraniene Kharg, un obiectiv strategic pentru exporturile de petrol ale Iranului. Potrivit lui Katz, aviația militară americană a lansat vineri un atac asupra instalațiilor petroliere de pe insulă, considerată una dintre principalele infrastructuri energetice ale Iranului. „Acesta este răspunsul adecvat la câmpurile minate din Strâmtoarea Ormuz și la încercările de șantaj ale regimului terorist iranian”, a declarat ministrul israelian al Apărării. Atacuri aeriene israeliene asupra Teheranului și altor zone din Iran Israel Katz a anunțat că operațiunile militare ale Israelului continuă, iar forțele aeriene israeliene desfășoară un nou val de atacuri asupra unor ținte din Teheran și din alte regiuni ale Iranului. „Forțele aeriene israeliene continuă un val de atacuri puternice împotriva Teheranului și a întregului Iran”, a afirmat ministrul. El a acuzat regimul iranian că ar fi implicat în „terorism regional și global” și că ar utiliza presiuni și amenințări pentru a descuraja Israelul și Statele Unite să își continue campania militară.

SUA trimit nave și trupe suplimentare în Orientul Mijlociu (sursa: Facebook/U.S. Department of War)
Internațional

SUA mută nave și trupe suplimentare în Orientul Mijlociu, nu este clar ce va urma

Statele Unite pregătesc o consolidare a prezenței militare în Orientul Mijlociu, trimițând trupe ale Corpului pușcașilor marini și nave suplimentare în regiune. Decizia vine în contextul intensificării conflictului cu Iranul, la aproape două săptămâni de la declanșarea războiului pe 28 februarie. Aproximativ 2.500 de pușcași marini trimiși în regiune Potrivit publicației New York Times, aproximativ 2.500 de pușcași marini și trei nave militare americane se îndreaptă spre Orientul Mijlociu. Citește și: PSD, atac la Bolojan printr-un videoclip de nivel TikTok distribuit pe Facebook. Fără probe, premierul este acuzat că favorizează multinaționalele Informația este confirmată și de Wall Street Journal, care citează oficiali americani potrivit cărora nava de asalt USS Tripoli, staționată în Japonia, se deplasează către zona de conflict împreună cu unitățile de pușcași marini atașate. CNN relatează, de asemenea, că a fost mobilizată o unitate expediționară de pușcași marini, formată în mod obișnuit din aproximativ 2.500 de militari. Decizia, aprobată de Pentagon Potrivit Wall Street Journal, solicitarea de întărire a prezenței militare americane a fost făcută de Comandamentul Central al SUA (CENTCOM), responsabil pentru operațiunile militare din Orientul Mijlociu. Cererea a fost aprobată de secretarul american al Apărării, Pete Hegseth. Trupe de pușcași marini erau deja desfășurate în regiune pentru a sprijini operațiunile militare americane împotriva Iranului. Escaladarea conflictului dintre SUA, Israel și Iran Statele Unite și Israelul au lansat pe 28 februarie o campanie aeriană de amploare împotriva Iranului. În replică, Teheranul a răspuns cu valuri de drone și rachete, dar și cu atacuri asupra navelor comerciale din strâmtoarea Ormuz. Această rută strategică este una dintre cele mai importante din lume pentru transportul de petrol, aproximativ o cincime din comerțul global cu țiței tranzitând zona.

Hamas cere Iranului să nu-și mai atace vecinii (sursa: iranintl.com)
Internațional

Hamas cere Iranului să nu-și mai atace vecinii. Teheranul, sponsorul principal al grupării

Mişcarea islamistă palestiniană Hamas a îndemnat sâmbătă Iranul să evite atacurile asupra statelor din Golf, în contextul tensiunilor generate de loviturile americano-israeliene. Mesajul a fost transmis public pe platforma Telegram, într-un moment de escaladare a conflictului regional. Hamas: Iranul are dreptul să răspundă, dar fără a lovi țările vecine În declaraţia oficială, Hamas a afirmat că recunoaşte dreptul Republicii Islamice Iran de a reacţiona la atacurile asupra sa, însă a cerut ca eventualele represalii să nu vizeze statele vecine din regiunea Golfului. Citește și: PSD, atac la Bolojan printr-un videoclip de nivel TikTok distribuit pe Facebook. Fără probe, premierul este acuzat că favorizează multinaționalele „Mişcarea îşi îndeamnă fraţii din Iran să nu vizeze ţările vecine”, se arată în mesajul transmis de Hamas. Apel către comunitatea internațională pentru oprirea războiului Hamas a făcut, de asemenea, apel la comunitatea internaţională să intervină pentru a pune capăt conflictului în curs. Organizaţia a cerut demersuri urgente pentru oprirea războiului şi reducerea tensiunilor din regiune. Conflictul dintre Israel și Hamas Mişcarea islamistă, care controlează Fâşia Gaza din 2007, a lansat pe 7 octombrie 2023 un atac major asupra Israelului, declanşând un război devastator în teritoriul palestinian. După doi ani de confruntări intense, un armistiţiu fragil a intrat în vigoare la 10 octombrie 2025. Hamas condamnă uciderea liderului iranian Ali Khamenei Anterior, Hamas a condamnat asasinarea liderului suprem iranian Ali Khamenei, ucis într-un atac aerian israelian la Teheran, pe 28 februarie. Organizaţia a descris incidentul drept o „crimă odioasă” şi a subliniat sprijinul pe care liderul iranian l-a oferit cauzei palestiniene. Potrivit Hamas, Khamenei a susţinut „politic, diplomatic şi militar” lupta palestinienilor şi rezistenţa împotriva Israelului.

Trump a ajuns ținta ironiilor la Teheran: Dacă ne-a distrus armata și navele, de ce Strâmtoarea Ormuz e închisă? (sursa: Facebook/IRNA News Agency)
Internațional

Trump, ironizat la Teheran: Dacă ne-a distrus armata și navele, de ce Strâmtoarea Ormuz e închisă?

Iranul a respins ferm declarațiile președintelui american Donald Trump privind starea forțelor sale militare, în special a celor navale și aeriene. Oficialii de la Teheran susțin că realitatea din teren contrazice afirmațiile făcute de liderul american. Întrebări retorice la Teheran Mohammad Akbarzadeh, adjunct politic al comandantului forțelor navale din cadrul Corpul Gardienilor Revoluției Islamice, a declarat că afirmațiile Washingtonului potrivit cărora marina iraniană ar fi fost distrusă nu se confirmă. Citește și: VIDEO Cuba comunistă, semne că se predă: regimul negociază cu SUA și acceptă FBI-ul pe teritoriul său „Statele Unite susțin că forțele navale iraniene au fost distruse”, a afirmat Akbarzadeh, citat de agenția oficială IRNA. „Atunci trebuie să ne punem întrebarea: de ce strâmtoarea Ormuz este încă închisă și de ce niciun petrolier nu poate trece prin ea?”, a spus acesta. Comentariile vin după ce Donald Trump a scris pe platforma Truth Social că forțele aeriene și navale ale Iranului „au dispărut”, iar rachetele, dronele și alte sisteme de armament ar fi fost distruse. Oficialul iranian a respins aceste afirmații, întrebând retoric: „Din nou se pune întrebarea: de ce rachetele și dronele iraniene continuă să-și lovească țintele la intervale regulate?” Crește presiunea asupra SUA La aproape două săptămâni de la atacurile lansate de Statele Unite și Israel asupra Iranului, autoritățile de la Teheran continuă să riposteze, menținând tensiunile ridicate în regiune și crescând presiunea asupra Washingtonului, a aliaților săi și asupra economiei globale. În același timp, Gardienii Revoluției mențin o blocadă aproape totală în Strâmtoarea Ormuz, un culoar maritim strategic cu o lățime de aproximativ 55 de kilometri între Iran și Oman, esențial pentru transportul global de petrol.

Cuba comunistă, semne că se predă: regimul negociază cu SUA și acceptă FBI-ul pe teritoriul său Foto: X/Twitter Miguel Díaz-Canel
Internațional

Cuba comunistă, semne că se predă: regimul negociază cu SUA și acceptă FBI-ul pe teritoriul său

Cuba comunistă, semne că se predă: regimul negociază cu SUA și acceptă FBI-ul pe teritoriul său. Președintele cubanez Miguel Díaz-Canel a confirmat vineri discuțiile recente dintre Havana și Washington, menite să rezolve divergențele de lungă durată dintre cele două țări. Citește și: Olguța Vasilescu se ceartă acum cu mama lui Bolojan: „Luați-l acasă”. Val de insulte ale fanilor Tot azi, Cuba a anunțat că FBI-ul va trimite o echipă în Cuba pentru a investiga o incursiune a 10 exilați cubanezi aflați la bordul unei ambarcațiuni rapide, acuzați că au provocat un schimb de focuri cu forțele cubaneze, în urma căruia au murit jumătate dintre infiltrați. „Există o colaborare cu omologii noștri americani și așteptăm sosirea unui grup de experți ai FBI pentru a continua ancheta”, a declarat vineri președintele cubanez Miguel Diaz-Canel în cadrul unei conferințe de presă, precizând că schimbul dintre FBI și Ministerul de Interne al Cubei a fost organizat prin canale diplomatice și consulare. Guvernul cubanez a purtat discuții cu administrația lui Donald Trump, a declarat vineri președintele țării, Miguel Díaz-Canel. Aceasta confirmă speculațiile potrivit cărora cele două țări se aflau în dialog după ce președintele american Trump și-a reînnoit amenințarea cu o „preluare prietenoasă” a Cubei, afirmând că insula din Caraibe condusă de comuniști se află în „mare dificultate”. „Aceste discuții au avut ca scop găsirea de soluții, prin dialog, la diferențele bilaterale care există între cele două națiuni”, a spus Díaz-Canel, potrivit unui comunicat postat pe rețelele de socializare de ministrul de externe Bruno Rodríguez Parrilla. „Există factori internaționali care au facilitat aceste schimburi”, a spus Díaz-Canel. Țara se confruntă cu o criză economică tot mai gravă. SUA au impus un blocaj petrolier asupra insulei încă din ianuarie, la scurt timp după ce aliatul său și un furnizor cheie de petrol, președintele venezuelean Nicolás Maduro, a fost răpit într-o operațiune militară extraordinară. O pană de curent masivă de săptămâna trecută a lăsat milioane de oameni de pe insulă fără energie electrică. La o conferință de presă vineri, Díaz-Canel a avertizat, de asemenea, că negocierile sunt „procese îndelungate” care necesită voință și canale de dialog, spunând: „Toate acestea necesită timp”.    

Guvernul israelian a tăiat salariile armatei iraniene și a Gărzii Revoluționare - Jerusalem Post Foto: Facebook
Internațional

Guvernul israelian a tăiat salariile armatei iraniene și a Gărzii Revoluționare - Jerusalem Post

Guvernul israelian a tăiat salariile armatei iraniene și a Gărzii Revoluționare, arată Jerusalem Post: aviația guvernului de la Ierusalim a bombardat centrul de date al Băncii Sepah, care gestionează salariile acestor structuri militare ale regimului de la Teheran.  Citește și: EXCLUSIV Elicopterele Airbus prin SAFE nu au armament, muniție și protecție și nu vor genera nici o investiție în România Guvernul israelian a tăiat salariile armatei iraniene și a Gărzii Revoluționare „Centrul de date al băncii de stat iraniene Bank Sepah a fost lovit de un atac în Teheran miercuri, a aflat The Jerusalem Post. Întreruperea activității băncii, care este în mare parte responsabilă de plata salariilor armatei iraniene și Corpului Gărzii Revoluționare Islamice, se așteaptă să o împiedice să plătească salariile pentru o perioadă, forțând-o să găsească soluții alternative. Atacul a avut loc la începutul zilei, a raportat Iran International, organizație anti-regim cu sediul la Londra. Atacul a avut loc în timp ce banca procesa plățile salariale pentru militari, a adăugat sursa. Marți, atât Bank Sepah, cât și o altă instituție de stat, Bank Melli, au avut serviciile întrerupte în urma unui aparent atac cibernetic. Întreruperile au continuat și miercuri, serviciile bancare online fiind inoperabile și funcționând doar serviciile bazate pe carduri, a anunțat Iran International”, scrie Jerusalem Post. Guvernul de la Teheran a recunoscut, printr-un mesaj pe X/Twitter al ministrului de Externe, că banca a fost atacată, însă s-a plâns că au fost loviți funcționari bancari în timp ce munceau ca iranienii „să aibă mâncare pe masă în ajunul Anului Nou iranian”. 

Trump amenință Spania cu sancțiuni comerciale (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump amenință Spania cu sancțiuni comerciale pentru lipsa de sprijin în războiul contra Iranului

Președintele american Donald Trump a lansat din nou critici dure la adresa Spaniei, acuzând guvernul de la Madrid că „nu cooperează deloc” în operațiunile militare desfășurate de Statele Unite și Israel împotriva Iranului. Liderul de la Casa Albă a calificat atitudinea autorităților spaniole drept „foarte rea” și a reiterat amenințarea de a întrerupe relațiile comerciale cu această țară. Declarațiile vin în contextul în care Spania a refuzat utilizarea unor baze militare pentru operațiunile aeriene americane, obligând avioanele cisternă ale SUA să se mute la alte baze din Europa. Trump acuză Spania de lipsă de cooperare Într-o declarație făcută presei, Donald Trump a afirmat că guvernul spaniol nu oferă sprijin în campania de bombardamente împotriva Iranului. Citește și: EXCLUSIV Elicopterele Airbus prin SAFE nu au armament, muniție și protecție și nu vor genera nici o investiție în România „Cred că nu cooperează deloc. Cred că s-au comportat foarte rău, foarte rău. Probabil vom întrerupe comerțul cu Spania”, a declarat președintele american. Trump a criticat direct guvernul condus de premierul spaniol Pedro Sánchez, susținând că acesta nu respectă angajamentele din cadrul NATO. Dispută privind cheltuielile pentru apărare Un alt motiv de tensiune invocat de Donald Trump este refuzul Spaniei de a accepta propunerea sa privind majorarea bugetelor militare ale statelor membre NATO la 5% din PIB. Potrivit liderului american, Madridul ar fi singurul guvern care s-a opus deschis acestei solicitări, ceea ce, în opinia sa, reprezintă o atitudine necooperantă față de alianță. „Oamenii din Spania sunt fantastici. Dar conducerea lor nu este atât de grozavă”, a afirmat Trump. Spania refuză utilizarea bazelor militare pentru atacurile asupra Iranului Tensiunile s-au amplificat după ce autoritățile spaniole nu au permis folosirea bazelor aeriene Naval Station Rota și Morón Air Base pentru operațiunile aeriene americane îndreptate împotriva Iranului. Ca urmare, armata americană a fost nevoită să își relocheze o parte din infrastructura militară în alte state europene. În special, aproximativ 15 avioane de realimentare aeriană KC-135 au fost mutate din Spania către alte baze din Europa. Aceste aeronave sunt esențiale pentru operațiunile militare, fiind utilizate pentru realimentarea în aer a avioanelor de vânătoare și bombardament implicate în misiuni. Amenințările comerciale ale SUA, greu de aplicat Deși Donald Trump a amenințat cu întreruperea comerțului cu Spania, o astfel de măsură ar fi dificil de pus în aplicare. Spania este stat membru al Uniunea Europeană, iar schimburile comerciale cu Statele Unite se desfășoară în cadrul acordurilor economice stabilite între UE și SUA. În aceste condiții, orice decizie privind restricționarea comerțului ar implica negocieri și mecanisme la nivel european, nu doar o decizie unilaterală a Washingtonului.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră