vineri 17 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5830 articole
Internațional

Imaginea lui Putin se clatină: rușii îl văd tot mai slab în fața ofensivelor geopolitice ale SUA

Imaginea președintelui rus Vladimir Putin pare să se deterioreze în percepția publică din Rusia, pe fondul stagnării războiului din Ucraina și al evoluțiilor geopolitice recente. Un sondaj sociologic publicat miercuri arată că tot mai mulți ruși, atât moderați cât și naționaliști, îl consideră pe liderul de la Kremlin prea slab în fața presiunilor venite din partea președintelui american Donald Trump. Percepția este alimentată de o serie de evenimente internaționale majore, de la situația militară din Ucraina până la pierderea unor aliați strategici ai Moscovei, precum Venezuela sau Iranul. Sondaj VTSIOM: sprijinul pentru Putin scade Potrivit unui sondaj realizat de centrul rus de cercetare sociologică VTSIOM, doar 32,1% dintre cetățenii ruși chestionați au declarat că ar avea încredere în Vladimir Putin pentru gestionarea principalelor activități ale statului. Citește și: EXCLUSIV Elicopterele Airbus prin SAFE nu au armament, muniție și protecție și nu vor genera nici o investiție în România Deși președintele rus rămâne politicianul cu cel mai mare nivel de încredere în rândul respondenților, procentul obținut este cel mai mic înregistrat în sondajele similare realizate după declanșarea invaziei ruse în Ucraina, în februarie 2022. Pe locul al doilea în clasament se află ministrul rus de externe, Serghei Lavrov. Disparițiile din spațiul public și reacțiile slabe, criticate de ruși Analiștii consideră că scăderea popularității liderului de la Kremlin este legată și de absențele sale prelungite din spațiul public, dar și de reacțiile considerate insuficiente în fața unor evenimente internaționale majore. Criticile s-au intensificat mai ales după capturarea liderului venezuelean Nicolas Maduro într-o operațiune militară americană desfășurată pe 3 ianuarie, eveniment care a reprezentat o lovitură importantă pentru influența geopolitică a Moscovei. Frontul din Ucraina: progres minim pentru armata rusă Pe plan militar, situația din Ucraina continuă să afecteze imaginea Kremlinului. Forțele ruse nu au înregistrat progrese semnificative pe front, reușind doar mici avansuri în regiunea Donețk. În schimb, potrivit informațiilor furnizate de armata ucraineană, Rusia ar fi pierdut teritorii în regiunile Dnipropetrovsk și Zaporojie în ultimele zile. În același timp, Ucraina a lovit cu rachete britanice Storm Shadow o fabrică din regiunea rusă Briansk care producea componente electronice pentru rachete. Atacul a provocat și victime civile. Moscova a reacționat acuzând Regatul Unit de implicare directă în conflict, susținând că astfel de rachete nu pot fi lansate de armata ucraineană fără sprijinul tehnic al aliaților occidentali. Pierderea aliaților: Venezuela și Iranul, lovituri pentru Kremlin Situația internațională devine tot mai complicată pentru Rusia și din cauza slăbirii alianțelor sale. După capturarea lui Nicolas Maduro, Moscova se confruntă și cu perspectiva pierderii influenței în Iran. Regimul de la Teheran a fost afectat puternic de bombardamentele americano-israeliene, în urma cărora a fost ucis liderul suprem iranian Ali Khamenei. Deși autoritățile iraniene susțin că mențin controlul politic asupra țării, moartea lui Khamenei este interpretată de analiști apropiați Kremlinului drept un avertisment pentru regimurile autoritare care cooperează strategic cu Rusia. Temeri privind următoarea țintă a SUA În rândul opiniei publice ruse se conturează și temerea că următoarea țintă a Washingtonului ar putea fi Cuba, un alt aliat tradițional al Moscovei. Mulți ruși cred că, în eventualitatea unei intervenții americane, Kremlinul ar avea o reacție similară cu cele din cazul Venezuelei sau Iranului: proteste diplomatice, dar fără acțiuni concrete. Flota din umbră a Rusiei, vizată de Occident Lista dificultăților cu care se confruntă Rusia este completată de acțiunile Occidentului împotriva așa-numitei „flote din umbră”, folosită de Moscova pentru exporturile de petrol. State precum SUA, Franța și Belgia au sechestrat mai multe petroliere suspectate că fac parte din această rețea. Reacția Kremlinului s-a limitat, însă, la proteste diplomatice. Imaginea unui lider slăbit în fața presiunilor externe Pe fondul acestor evoluții, tot mai mulți ruși – inclusiv susținători ai unei politici externe dure – îl percep pe Vladimir Putin drept un lider incapabil să apere eficient interesele Rusiei și ale aliaților săi. În percepția publică, această slăbiciune este amplificată de atitudinea agresivă atribuită administrației conduse de Donald Trump. Apariție publică rară și un moment stânjenitor Una dintre puținele apariții publice ale lui Vladimir Putin din acest an a avut loc pe 8 martie, când liderul rus a transmis un mesaj video cu ocazia Zilei Internaționale a Femeii. Discursul a fost însă reluat după ce președintele rus a început să tușească în timpul înregistrării. Prima versiune a mesajului, în care incidentul era vizibil, a fost difuzată din greșeală înainte de a fi înlocuită cu varianta finală.

Putin, perceput tot mai slab în Rusia (sursa: kremlin.ru)
Sfaturile unui analist de securitate către noul ayatollah al Iranului: renunță la frigider Foto: Captură video televiziunea iraniană
Internațional

Sfaturile unui analist de securitate către noul ayatollah al Iranului: renunță la frigider

Sfaturile unui analist de securitate, Aaron McLean, către noul ayatollah al Iranului, Mojtaba Khamenei, dacă vrea să rămână în viață: renunță la frigider, dacă este unul „smart”, și, în general, la dispozitivele electronice. McLean a fost pușcaș marin timp de șapte ani, a fost un an în Afganistan, și are o licență în filosofie și istoria matematicii și științelor la St. John’s College, Annapolis, și un masterat (cu distincție) în gândirea arabă medievală la Universitatea Oxford. Citește și: Două instituții de stat unde cheltuielile cu salariile nu se taie, ci cresc exploziv, cu circa 48% O siluetă în mărime naturală a lui Mojtaba Khamenei, asamblată din panouri maro lipite cu bandă adezivă, a fost adusă pe scenă la mitingul de loialitate din Teheran, organizat în Piața Revoluției pe 9 martie, în timp ce sute de mii de oameni fluturau steaguri iraniene și jurau loialitate unui om care nu se afla în sală. Televiziunea de stat a transmis evenimentul în direct. Sfaturile unui analist de securitate către noul ayatollah al Iranului: renunță la frigider „Dacă aș fi consilierul noului lider suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei, i-aș sugera să evite să trimită mesaje în zilele următoare. Sau, de fapt, să evite orice fel de dispozitiv electronic personal – tablete, laptopuri și așa mai departe. De asemenea, să evite frigiderul – să fie atent la funcțiile „inteligente”. Să circule cu o mașină fabricată în ultimii 15 ani este riscant, mai ales în apropierea camerelor de supraveghere a traficului. Sau să iasă afară. Sau să rămână înăuntru, dacă în preajmă se află ceva care colectează date. Fiecare expunere la unul dintre senzorii care satură acum lumea noastră sporește șansele ca locația sa specifică la un moment dat să devină cunoscută țintelor israeliene sau americane”, a scris MacLean pentru The Free Press. Analistul contestă faptul că un regim nu poate fi schimbat prin atacuri aeriene, fără trupe la sol.  „Poate că criticii vor avea dreptate. Există cu siguranță perspectiva unei crize economice, iar președintele ar putea ceda în această săptămână. Dar dacă războiul continuă, această poziție sceptică trebuie pusă în balanță cu faptul că armata condusă de Donald Trump dispune de o capacitate tehnologică de a găsi ținte și de a le distruge care este cu ani-lumină înaintea modului în care America lupta chiar și acum 10 ani. Israelienii sunt echipați în mod similar”, a explicat el, pe Twitter. 

Controversă în UE după discursul Ursulei von der Leyen (sursa: X/Ursula von der Leyen)
Internațional

Declarațiile Ursulei von der Leyen despre ordinea mondială provoacă un val de critici în UE

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a confruntat cu critici din partea mai multor oficiali de rang înalt din Uniunea Europeană după declarațiile făcute luni, potrivit cărora Europa „nu mai poate fi gardianul vechii ordini mondiale”. Afirmațiile liderului executivului european au generat reacții atât din partea unor reprezentanți ai instituțiilor UE, cât și din partea unor guverne naționale și a unor membri ai Parlamentului European. Antonio Costa: UE trebuie să apere ordinea internațională bazată pe reguli Una dintre cele mai ferme reacții a venit din partea președintelui Consiliului European, António Costa, care a transmis că misiunea Uniunii Europene rămâne apărarea ordinii internaționale bazate pe reguli. Citește și: Două instituții de stat unde cheltuielile cu salariile nu se taie, ci cresc exploziv, cu circa 48% „Într-o realitate în care Rusia încalcă pacea, China perturbă comerțul și Statele Unite sfidează ordinea internațională bazată pe norme, întrebarea este care ar trebui să fie misiunea Uniunii Europene. În primul rând, trebuie să apărăm această ordine bazată pe reguli”, a declarat Costa. Critici și din interiorul Comisiei Europene Și vicepreședinta Comisiei Europene, Teresa Ribera, a sugerat că declarațiile Ursulei von der Leyen nu au fost formulate în modul cel mai potrivit. Potrivit acesteia, lidera executivului european este în continuare angajată în apărarea ordinii internaționale. „Poate că nu s-a exprimat în modul cel mai adecvat”, a declarat Ribera, subliniind că dreptul internațional rămâne un element central al securității europene. „Trebuie să apărăm, să evidențiem și să subliniem faptul că legislația internațională este un pilon fundamental al proiectului european”, a adăugat ea. Declarațiile lui von der Leyen despre „vechea ordine mondială” Controversa a pornit de la discursul susținut luni de Ursula von der Leyen la conferința anuală a ambasadorilor Uniunii Europene. În intervenția sa, lidera Comisiei Europene a afirmat că lumea se află într-o perioadă de transformare profundă, iar Europa trebuie să își redefinească rolul. „Europa nu mai poate fi gardianul vechii ordini mondiale, al unei lumi care a dispărut și care nu se va mai întoarce”, a spus von der Leyen. Ea a subliniat însă că Uniunea Europeană va continua să apere un sistem internațional bazat pe reguli, dar nu se poate baza exclusiv pe această structură pentru a-și proteja interesele. „Trebuie să construim propriul nostru drum european și să găsim noi modalități de a coopera cu partenerii noștri”, a declarat președinta Comisiei. Reacții critice din Parlamentul European și din Spania Declarațiile Ursulei von der Leyen au stârnit îngrijorări și în Parlamentul European. Iratxe García, lidera grupului social-democrat din legislativul european, a afirmat că afirmațiile președintei Comisiei pot pune sub semnul întrebării multilateralismul și diplomația. „Aceste cuvinte ridică îngrijorări deoarece pot sugera o punere la îndoială a multilateralismului fără o reflecție adecvată”, a declarat ea. Critici au venit și din partea guvernului spaniol. Ministrul de externe José Manuel Albares a declarat că executivul de la Madrid susține poziția exprimată de António Costa. Potrivit acestuia, dezbaterea nu este despre o „veche ordine” și o „nouă ordine mondială”, ci despre alegerea între o ordine internațională bazată pe reguli și haos. La rândul său, vicepremiera spaniolă Yolanda Díaz a calificat declarațiile Ursulei von der Leyen drept „mai mult decât nefericite”. Ea a afirmat că, în loc să susțină legalitatea internațională, poziția exprimată de lidera Comisiei Europene riscă să fie percepută ca o poziționare „de partea barbariei”. Bruxellesul încearcă să clarifice sensul declarațiilor Surse din instituțiile europene au precizat ulterior că discursul Ursulei von der Leyen nu a avut ca scop contestarea sistemului internațional bazat pe reguli. Mesajul ar fi fost acela că, într-o lume tot mai instabilă și conflictuală, Uniunea Europeană nu poate depinde exclusiv de mecanismele tradiționale ale ordinii internaționale pentru a-și apăra interesele. În acest context, lidera Comisiei Europene ar fi dorit să sublinieze necesitatea ca Uniunea Europeană să își construiască o autonomie strategică mai puternică, bazată pe valorile și capacitățile proprii ale blocului comunitar.

Merz critică lipsa strategiei în războiul din Iran (sursa: Facebook/Friedrich Merz)
Internațional

Cancelarul german critică lipsa unui plan pentru încheierea războiului cu Iranul

Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, a criticat lipsa unei strategii clare pentru încheierea rapidă a conflictului dintre Israel, Statele Unite și Iran. Declarația a fost făcută în cadrul unei conferințe de presă susținute la Berlin alături de premierul ceh Andrej Babiš, în contextul intensificării tensiunilor din Orientul Mijlociu. Potrivit liderului german, războiul se prelungește deja de mai bine de o săptămână, iar pe măsură ce conflictul continuă apar tot mai multe incertitudini privind modul în care acesta ar putea fi încheiat. Germania, îngrijorată de lipsa unui plan comun Friedrich Merz a declarat că Berlinul este preocupat de faptul că nu există, în prezent, o strategie comună între principalii actori implicați în conflict. Citește și: Două instituții de stat unde cheltuielile cu salariile nu se taie, ci cresc exploziv, cu circa 48% „Statele Unite și Israelul duc acest război de peste o săptămână, iar cu fiecare zi apar tot mai multe întrebări”, a afirmat cancelarul german. El a subliniat că una dintre cele mai mari îngrijorări ale Germaniei este absența unui plan clar care să conducă la o încheiere rapidă și convingătoare a războiului. „Ne preocupă în mod deosebit faptul că, în mod evident, nu există un plan comun pentru a aduce acest război rapid la un final convingător”, a spus Merz. În același timp, cancelarul a atras atenția asupra unei „escaladări periculoase”, făcând referire la contraatacurile lansate de Iran. Merz avertizează asupra riscului unui scenariu precum în Irak sau Libia Cancelarul german a avertizat în mod explicit asupra riscului repetării unor scenarii similare celor din Irak sau Libia, unde intervențiile militare externe au fost urmate de instabilitate profundă. Potrivit lui Merz, în ambele cazuri rezultatul a fost haosul și izbucnirea unor conflicte interne. „Un astfel de scenariu ar afecta pe toată lumea”, a declarat liderul german. El a subliniat că Germania nu are niciun interes într-un conflict prelungit sau într-o destabilizare a Iranului. „Nu avem niciun interes într-un război fără sfârșit. Nu avem niciun interes în destrămarea integrității teritoriale, a statalității sau a viabilității economice a Iranului”, a afirmat cancelarul. Impact direct asupra Germaniei Friedrich Merz a explicat că evoluția conflictului din Orientul Mijlociu are consecințe directe asupra Germaniei. Potrivit acestuia, Berlinul este afectat în mod direct în mai multe domenii sensibile, precum securitatea, aprovizionarea cu energie și fluxurile migratorii. Germania caută o soluție diplomatică împreună cu partenerii occidentali Cancelarul german a precizat că lucrează împreună cu partenerii europeni pentru a identifica o perspectivă politică și diplomatică privind viitorul Iranului. „Suntem în dialog cu Israelul și cu Statele Unite, cu partenerii noștri din Uniunea Europeană și NATO, precum și cu partenerii din regiune”, a declarat Merz.

140 de militari americani răniți în războiului cu Iranul (sursa: Facebook/U.S. Central Command)
Internațional

140 de militari americani răniți de la începutul războiului cu Iranul. Opt sunt în stare gravă

Aproximativ 140 de militari americani au fost răniți de la începutul conflictului cu Iranul, declanșat pe 28 februarie, potrivit unui anunț făcut de Pentagon. Majoritatea rănilor sunt considerate minore, iar o parte dintre militari au revenit deja la serviciu. Informația a fost transmisă într-un comunicat oficial al Departamentului Apărării, publicat în paralel cu briefingul de presă susținut la Casa Albă. Aproximativ 140 de militari americani răniți în conflict Potrivit Pentagonului, în total aproximativ 140 de membri ai forțelor armate americane au fost răniți de la începutul operațiunilor militare legate de războiul cu Iranul. Citește și: Două instituții de stat unde cheltuielile cu salariile nu se taie, ci cresc exploziv, cu circa 48% Sean Parnell, purtător de cuvânt al Pentagonului, a precizat într-o declarație oficială că majoritatea acestor răni sunt de gravitate redusă. „Marea majoritate a acestor răni au fost minore”, a transmis reprezentantul Departamentului Apărării. Peste 100 de militari s-au întors deja la serviciu Potrivit datelor prezentate de Pentagon, 108 militari americani răniți au revenit deja la unitățile lor și și-au reluat activitatea. În același timp, Pentagonul a confirmat că opt membri ai forțelor armate americane sunt în continuare în stare gravă. „Opt militari rămân înregistrați ca fiind grav răniți și primesc cel mai înalt nivel de îngrijire medicală”, a precizat Sean Parnell. Autoritățile americane nu au oferit deocamdată detalii suplimentare despre circumstanțele în care au avut loc aceste răniri sau despre locațiile unde au fost implicați militarii.

Israelul avertizează asupra atacurilor hackerilor iranieni (sursa: Pexels/Pixabay)
Internațional

Hackeri iranieni au piratat camere de supraveghere pentru spionaj, avertizează Israelul

Autoritățile israeliene de securitate cibernetică au anunțat că au descoperit mai multe cazuri în care camere de supraveghere conectate la internet au fost piratate de grupări asociate Iranului pentru activități de spionaj. Instituția a lansat un apel public către cetățeni și companii să își securizeze urgent dispozitivele, în contextul intensificării conflictului dintre Israel, Statele Unite și Iran. Camere de supraveghere compromise în atacuri cibernetice Direcția israeliană pentru securitate cibernetică a transmis marți că a identificat „camere de supraveghere care au fost piratate în scopuri de spionaj” de către grupări iraniene. Citește și: Două instituții de stat unde cheltuielile cu salariile nu se taie, ci cresc exploziv, cu circa 48% Potrivit unei postări publicate de Cyber Israel pe rețeaua X, unitatea de apărare cibernetică a detectat zeci de tentative de acces ilegal la sisteme de supraveghere video de la începutul ofensivei lansate de Israel și Statele Unite împotriva Iranului, pe 28 februarie. Autoritățile israeliene avertizează că aceste dispozitive, adesea conectate la internet și insuficient securizate, pot deveni instrumente de colectare a informațiilor pentru operațiuni de spionaj. Autoritățile cer populației să își securizeze dispozitivele Unitatea de securitate cibernetică a precizat că a contactat deja sute de proprietari de camere de supraveghere pentru a-i avertiza asupra riscurilor. În același timp, instituția a făcut apel la public să ia măsuri urgente pentru a reduce vulnerabilitățile. „Unitatea lucrează pentru a alerta sute de proprietari de camere de supraveghere și face apel la public să își schimbe parolele și să își actualizeze software-ul pentru a preveni orice riscuri de securitate, atât naționale, cât și personale”, se arată în mesajul publicat pe platforma X. Războiul cibernetic dintre Iran și Israel se intensifică Atacurile cibernetice între Iran și Israel nu sunt un fenomen nou, însă conflictul a devenit mai vizibil pe fondul escaladării tensiunilor militare din regiune. În decembrie 2025, fostul premier israelian Naftali Bennett a anunțat că a fost ținta unui atac informatic care i-ar fi compromis contul de Telegram. Hackerii au susținut atunci că au obținut acces la telefonul său, publicând ulterior pe internet fișiere de corespondență, videoclipuri și fotografii atribuite dispozitivului lui Bennett. Materialele au fost difuzate pe un site asociat grupului de hackeri „Handala”, nume inspirat de un personaj simbolic al poporului palestinian, dar și pe un cont de pe platforma X legat de aceeași rețea. Hackeri apropiați de Iran vizează infrastructura digitală Potrivit unui raport publicat de compania israeliană de securitate cibernetică Check Point, activitatea hackerilor legați de Iran s-a intensificat semnificativ după declanșarea loviturilor împotriva Teheranului. Specialiștii au observat că atacatorii au reușit să acceseze camere de supraveghere conectate la internet, dispozitive folosite pe scară largă atât de instituții, cât și de persoane fizice. Aceste sisteme sunt frecvent slab securizate, ceea ce le transformă în ținte ușoare pentru operațiuni de spionaj digital. Camerele piratate pot oferi informații strategice Gil Messing, șeful departamentului de informații cibernetice al companiei Check Point, a explicat că imaginile colectate prin aceste dispozitive pot avea o valoare strategică importantă. Potrivit acestuia, hackerii ar putea folosi înregistrările pentru a evalua pagubele provocate de atacurile iraniene sau pentru a strânge informații despre obiceiurile persoanelor vizate și despre locațiile care ar putea deveni ținte viitoare.

Ucraina trimite experți militari în statele din Golf (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Ucraina trimite experți în statele din Golf pentru a ajuta la interceptarea dronelor iraniene

Experți militari ucraineni sunt așteptați în această săptămână în Qatar, Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită, unde vor împărtăși experiența dobândită pe front în interceptarea dronelor de concepție iraniană. Anunțul a fost făcut marți de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, într-un mesaj audio. Experiența Ucrainei în combaterea dronelor iraniene Potrivit lui Volodimir Zelenski, nu mai puțin de 11 țări, printre care Statele Unite și mai multe state europene, au solicitat sprijinul Ucrainei pentru combaterea atacurilor cu drone iraniene în Orientul Mijlociu. Citește și: Două instituții de stat unde cheltuielile cu salariile nu se taie, ci cresc exploziv, cu circa 48% Armata ucraineană a acumulat o experiență vastă în acest domeniu, după ce Rusia a folosit în mod constant drone de tip Shahed în războiul declanșat împotriva Ucrainei. Kievul este vizat aproape zilnic de atacuri cu sute de astfel de drone cu rază lungă de acțiune. Dronele Shahed sunt de concepție iraniană, iar Rusia le produce acum la scară largă sub denumirea Gheran-2. Același tip de drone a fost utilizat recent de Iran în atacuri împotriva Israelului și a unor state din Golf, ca răspuns la bombardamentele israeliene și americane lansate împotriva unor obiective iraniene începând cu 28 februarie. „Toți experții americani știu că, atunci când vine vorba despre contracararea atacurilor masive cu drone Shahed, experiența Ucrainei este în prezent cea mai relevantă”, a declarat Zelenski. Kievul cere rachete antiaeriene în schimbul sprijinului În schimbul expertizei oferite statelor din Orientul Mijlociu, liderul ucrainean a cerut țărilor aliate ale Statelor Unite din Golf să sprijine Ucraina cu sisteme și rachete de apărare antiaeriană. Aceste echipamente sunt esențiale pentru Kiev, care continuă să se confrunte cu atacuri aeriene intense din partea Rusiei. Sistemele de apărare antiaeriană sunt considerate una dintre cele mai critice nevoi ale armatei ucrainene, în condițiile în care atacurile cu drone și rachete asupra infrastructurii energetice și a orașelor ucrainene continuă. SUA, în situația de a cere ajutorul Ucrainei Potrivit informațiilor publicate de portalul Axios, Washingtonul se află într-o situație delicată. În urmă cu un an, Statele Unite ar fi respins o ofertă de cooperare venită din partea Ucrainei privind combaterea dronelor iraniene. Acum însă, oficialii americani sunt nevoiți să apeleze la experiența Kievului, iar unii dintre ei recunosc că refuzul inițial a fost o eroare tactică majoră. Propunerea ignorată a Kievului către Washington În august 2025, în cadrul unei întâlniri cu ușile închise la Casa Albă, Volodimir Zelenski i-ar fi propus lui Donald Trump o colaborare în domeniul tehnologiilor de interceptare a dronelor. Inițiativa urmărea consolidarea cooperării militare dintre cele două state, ca semn de recunoștință pentru sprijinul oferit de Washington Ucrainei în războiul împotriva Rusiei. În același timp, oficialii ucraineni avertizau asupra pericolului reprezentat de dezvoltarea accelerată a dronelor iraniene. Planul pentru centre regionale de combatere a dronelor La acea vreme, Kievul propusese și crearea unor „centre de drone de luptă” în Turcia, Iordania și în statele din Golf care găzduiesc baze militare americane. Potrivit agenției ucrainene UNN, experții ucraineni avertizau în rapoartele transmise Washingtonului că Iranul continuă să își perfecționeze dronele Shahed, ceea ce ar putea crește semnificativ riscurile de securitate în regiune.

Polonia a ajuns unul din marii exportatori de armament Foto: Facebook Polska Grupa Zbrojeniowa
Internațional

Polonia a ajuns unul din marii exportatori de armament, creștere de 4.387 ori 2021-2025/2016-2021

Polonia a ajuns unul din marii exportatori de armament, creșterea fiind de 4.387 ori în perioada 2021-2025 față de 2016-2021, arată un raport al Stockholm International Peace Research Institute (SIPRI), publicat luni. În topul exportatorilor de armament, Polonia este pe locul 14 și deține 1% din piață. Însă și importurile au crescut de 852 de ori, 2021-2026/2016-2021. Circa 47% din importurile Poloniei vin din Coreea de Sud, doar 44% din SUA.  Citește și: Gruparea Barna din USR blochează restructurarea Senatului ca să salveze un client politic: tergiversează desființarea unui post de secretar general adjunct Polonia a ajuns unul din marii exportatori de armament În Top 25, potrivit datelor SIPRI, din Europa de Est mai apare Cehia, pe locul 17, cu o cotă de 0,4% din pața globală. Ucraina este pe locul 23, dar exporturile ei de armament au scăzut masiv.  România nu apare în acest Top 25 al exportatorilor. Ea este pe locul 30 în topul importatorilor, cu 0,9% din piață. Circa 48% din armamentul importat vine din SUA, 17% din Norvegia și 15% din Elveția.  Principala piață de export a Poloniei a fost Ucraina, care absoarbe 94%, urmată de Estonia și Suedia. Industria de armament a Poloniei este dominată de gigantul de stat PGZ, dar firmele private joacă un rol tot mai mare, mai ales în furnizarea de muniție. În 2024, statul polonez a privatizat o fabrică de muniție.  Cehia a trimis 69% din exporturi în Ucraina, dar Vietnamul a acoperit 14% din cumpărături, iar Ungaria 9%. Raportul SIPRI arată că SUA este principalul exportator de arme, controlând 42% din piață. Israelul a ajuns pe locul șapte, înaintea Marii Britanii, iar Coreea de Sud pe locul nouă.  Importurile de arme ale statelor din Orientul Mijlociu au scăzut cu 13%, deşi Arabia Saudită şi Qatarul s-au numărat printre primii patru cumpărători individuali. Cota combinată a exporturilor Europei a fost de 28% - de patru ori mai mare decât cea a Rusiei şi de cinci ori mai mare decât cea a Chinei.

În 2025, Zelensky le-a oferit americanilor scutul anti-dronă Foto: Casa Albă
Internațional

În 2025, Zelensky le-a oferit americanilor scutul anti-dronă. A fost refuzat. Acum îl cheamă înapoi

În 2025, Zelensky le-a oferit americanilor scutul său anti-dronă, dar a fost refuzat, prin tergiversarea proiectului de cooperare. Acum, confruntați cu valurile de drone iraniene Shahed, americanii îl cheamă înapoi, relatează publicația Axios. Citește și: Gruparea Barna din USR blochează restructurarea Senatului ca să salveze un client politic: tergiversează desființarea unui post de secretar general adjunct În 2025, Zelensky le-a oferit americanilor scutul său anti-dronă „La o reuniune cu ușile închise la Casa Albă, pe 18 august, președintele ucrainean Volodymyr Zelensky i-a oferit președintelui Trump dronele interceptor ca o modalitate de a consolida relațiile și, potrivit unui oficial, de a-și arăta recunoștința pentru sprijinul acordat de SUA în fața agresiunii ruse. Ucrainenii au făcut o prezentare PowerPoint oficialilor americani, în care au afișat o hartă a Orientului Mijlociu și au transmis acest avertisment profetic: «Iranul îmbunătățește designul dronei Shahed cu atac unidirecțional». Prezentarea includea ideea creării de «centre de luptă cu drone» în Turcia, Iordania și statele din Golful Persic, unde se află bazele americane, pentru a face față amenințării din partea Iranului și a aliaților săi. «Am vrut să construim „ziduri de drone” și toate lucrurile necesare, cum ar fi radarul, etc.», a declarat un oficial ucrainean”, relatează Axios.  Președintele Trump ar fi spus echipei sale să lucreze cu trump, dar nu s-a petrecut nimic. Oficialii de la Casa Albă pur și simplu nu l-au crezut pe Zelensky. Joia trecută, potrivit New York Times, Statele Unite au cerut oficvial ajutorul Ucrainei.  O dronă Shahed costă 20-50.000 de dolari, iar ucrainenii le pot doborî la un preț mai mic. Potrivit Axios, Ucraina s-a oferit să cumpere arme americane cu banii obținuți din vânzarea acestui sistem către SUA. 

Israelul lovește din nou Teheranul (sursa: Facebook/Israel Defense Forces)
Internațional

Un nou atac asupra Teheranului, anunță Israelul. Forțele SUA par să fi luat o pauză

Armata israeliană a anunțat marți lansarea unui nou val de atacuri aeriene împotriva unor „obiective ale regimului iranian” din capitala Iranului. Operațiunile militare au vizat mai multe ținte din Teheran, inclusiv un complex subteran al Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC), potrivit unui comunicat oficial. Loviturile au avut loc în contextul intensificării conflictului dintre Israel, susținut de Statele Unite, și Iran, război care a ajuns în a 11-a zi. Israelul anunță atacuri asupra unor ținte ale regimului iranian Potrivit armatei israeliene, forțele sale au lansat un nou val de lovituri aeriene asupra unor obiective strategice din capitala Iranului. Citește și: Gruparea Barna din USR blochează restructurarea Senatului ca să salveze un client politic: tergiversează desființarea unui post de secretar general adjunct „Armata a început un val de atacuri împotriva țintelor regimului terorist iranian din Teheran”, se arată în comunicatul oficial. Operațiunile fac parte dintr-o campanie militară mai amplă care vizează infrastructura militară și tehnologică a Iranului. Complex al Gărzilor Revoluționare, vizat în atacurile nocturne Forțele israeliene au anunțat că, în cursul nopții, au lovit un complex subteran de cercetare și dezvoltare de armament aparținând Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC). Potrivit armatei israeliene, instalația era utilizată pentru testarea și dezvoltarea rachetelor balistice. Acest tip de infrastructură este considerat esențial pentru programul militar al Iranului, iar distrugerea sa ar putea afecta capacitatea de producție a armamentului strategic. Explozii puternice au zguduit capitala Iranului Martorii aflați la fața locului au relatat că explozii puternice s-au auzit marți în centrul Teheranului, iar presa iraniană a confirmat incidente similare în mai multe cartiere ale capitalei. Atacurile au avut loc în timp ce conflictul militar dintre Iran și alianța formată din Statele Unite și Israel continuă să escaladeze. Explozii și în Doha, pe fondul atacurilor iraniene de represalii În paralel, mai multe explozii au fost auzite și în Doha, capitala Qatarului. Incidentul a avut loc în contextul în care Iranul continuă atacurile de represalii împotriva statelor din Golf care găzduiesc baze militare americane. Autoritățile din Qatar au anunțat că sistemele de apărare au intervenit pentru a contracara atacul. Autoritățile din Qatar avertizează asupra unei amenințări ridicate Ministerul Apărării din Qatar a transmis, într-un mesaj publicat pe platforma X, că a interceptat un atac cu rachete. La rândul său, Ministerul de Interne a avertizat asupra unui nivel ridicat de amenințare la adresa securității, recomandând populației să rămână în locuințe și să evite apropierea de ferestre.

Forțele ucrainene au recuperat Dnipropetrovsk (sursa: Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei)
Internațional

Forțele ucrainene au recuperat Dnipropetrovsk. În 2026, Kievul a câștigat mult teren

Forțele armate ale Ucrainei au recucerit aproape tot teritoriul ocupat anterior de armata rusă în regiunea Dnipropetrovsk, potrivit unei declarații a șefului Comandamentului Operațional al Statului Major General ucrainean, generalul Oleksandr Komarenko. Informația a fost prezentată într-un interviu publicat de portalul RBK-Ukraine. Oficialul militar a precizat că operațiunile ucrainene au permis recuperarea unei mari părți a teritoriului pierdut în această zonă strategică din sud-estul țării. Ucraina controlează din nou aproape toată regiunea Dnipropetrovsk Generalul Oleksandr Komarenko a declarat că majoritatea localităților ocupate de trupele ruse au fost eliberate. Citește și: Gruparea Barna din USR blochează restructurarea Senatului ca să salveze un client politic: tergiversează desființarea unui post de secretar general adjunct „Aproape tot teritoriul regiunii Dnipropetrovsk a fost eliberat. Trei sate mici mai trebuie eliberate, iar alte două trebuie curățate de soldații ruși rămași acolo”, a afirmat acesta. Potrivit armatei ucrainene, operațiunile militare recente au dus la recuperarea a peste 400 de kilometri pătrați de teritoriu. Progrese confirmate și de Volodimir Zelenski Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat recent recucerirea aceleiași zone de-a lungul liniei frontului Oleksandrivka, situată în sud-estul țării. În această zonă se află și partea din regiunea Dnipropetrovsk unde se desfășoară în prezent luptele dintre forțele ucrainene și cele ruse. Potrivit autorităților de la Kiev, recâștigarea acestor teritorii reprezintă un progres important pe frontul din sud-estul Ucrainei. Ucraina a recuperat în 2026 mai mult teritoriu decât a pierdut Datele furnizate de armata ucraineană arată că, în februarie 2026, Ucraina a reușit să recupereze mai mult teritoriu decât a pierdut. Aceasta este prima astfel de evoluție de pe front din vara anului 2024, când forțele Kievului au lansat o operațiune transfrontalieră în regiunea Kursk din Rusia. În cadrul acelei operațiuni, armata ucraineană a ajuns să controleze peste 1.000 de kilometri pătrați pe teritoriul rus. Dnipropetrovsk, zonă strategică pe frontul de sud-est Regiunea Dnipropetrovsk are o importanță strategică majoră, fiind situată la granița cu regiunile Donețk și Zaporojie, două dintre principalele zone de conflict din estul și sudul Ucrainei. În cursul anului trecut, armata rusă a reușit să ocupe mai multe orașe din această regiune. În prezent, forțele Kremlinului controlează aproximativ două treimi din teritoriul regiunilor Donețk și Zaporojie, ceea ce menține presiunea militară asupra frontului ucrainean. Luptele continuă în sud-estul Ucrainei Deși Ucraina a recuperat o mare parte din teritoriul ocupat în regiunea Dnipropetrovsk, luptele continuă în mai multe zone ale frontului. Autoritățile de la Kiev susțin că operațiunile militare vor continua până la eliberarea completă a localităților rămase sub controlul trupelor ruse.

Trump, declarații contradictorii despre războiul din Iran (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump spune, în același interviu, ba că războiul cu Iran e încheiat, ba că va mai ataca ținte

Președintele american Donald Trump a făcut declarații contradictorii despre conflictul din Iran, sugerând pe de o parte că războiul s-ar putea încheia „în curând”, dar afirmând în același timp că ofensiva va continua până la o victorie totală. Mesajele sale au influențat imediat piețele energetice, iar prețul petrolului a scăzut după ce liderul american a sugerat o posibilă încheiere rapidă a conflictului. Trump: „Războiul se va încheia în curând” Într-o conferință de presă susținută la complexul său de golf Doral din Florida, Donald Trump a declarat că operațiunile militare ar putea avea o durată limitată. Citește și: Blocada iraniana asupra strâmtorii Ormuz se blegește: ce truc folosesc petrolierele care fug de sub nasul Teheranului „Asta se va încheia în curând”, a spus președintele american, adăugând că nu va permite „unui regim terorist să țină lumea ostatică” și să amenințe aprovizionarea globală cu petrol. Totuși, în același context, liderul republican a avertizat că Iranul ar putea fi lovit „mult, mult mai puternic” dacă va încerca să perturbe fluxurile energetice mondiale. Mesaje diferite despre evoluția conflictului Într-un discurs adresat parlamentarilor republicani reuniți la Doral, Trump a descris ofensiva ca pe „o excursie scurtă”, sugerând că operațiunile ar putea fi rapide. Într-un interviu telefonic acordat unei jurnaliste de la CBS News, el a mers chiar mai departe, afirmând că „războiul s-a terminat, practic”. Președintele american a susținut, de asemenea, că evoluția conflictului este „mult devansată” față de calendarul de patru-cinci săptămâni menționat anterior. SUA promit continuarea ofensivei până la victorie În același timp, Donald Trump le-a transmis parlamentarilor republicani că Statele Unite nu se vor opri până când inamicul nu va fi „înfrânt total și definitiv”. Potrivit liderului american, forțele implicate în ofensiva israeliano-americană au lovit deja peste 5.000 de ținte, inclusiv obiective considerate strategice. Trump a precizat că unele dintre cele mai importante ținte au fost lăsate pentru etape ulterioare, în cazul în care conflictul se va prelungi. Temeri politice și impact economic Aleșii conservatori se tem că războiul ar putea avea consecințe politice interne dacă va provoca o creștere semnificativă a prețurilor la benzină și o presiune suplimentară asupra economiei americane. Un astfel de scenariu ar putea afecta rezultatele Partidului Republican la alegerile legislative programate în noiembrie. Posibil control asupra strâmtorii Ormuz În discuția cu jurnalista CBS, Donald Trump a spus că ia în calcul preluarea controlului asupra strâmtorii Ormuz, o rută strategică pentru comerțul mondial și transportul petrolului. Traficul maritim din această zonă este afectat de conflict, iar controlul asupra strâmtorii ar avea implicații majore pentru piața energetică globală. Obiectivele reale ale ofensivei rămân neclare Președintele american a menținut ambiguitatea cu privire la scopurile exacte ale intervenției militare desfășurate împreună cu Israelul. El a vorbit atât despre neutralizarea programului nuclear iranian și a capacităților de rachete balistice, cât și despre posibilitatea unei schimbări de regim la Teheran.

UK respinge interzicerea rețelelor sociale pentru minori (sursa: Pexels/Andrea Piacquadio)
Internațional

Interdicția de folosire a rețelelor sociale de către copiii sub 16 ani nu a fost votată în UK

Deputații britanici au respins propunerea de interzicere a utilizării rețelelor de socializare de către copiii sub 16 ani, o măsură susținută anterior de membri ai Camerei Lorzilor și de mai multe personalități publice, printre care actorul Hugh Grant. Inițiativa urmărea introducerea unui model similar celui adoptat în Australia, însă nu a obținut sprijinul majorității în Camera Comunelor. Vot clar împotriva propunerii Amendamentul la proiectul de lege privind bunăstarea copiilor și școlile, propus de fostul subsecretar de stat conservator John Nash, a fost respins cu 307 voturi împotrivă și 173 pentru. Citește și: Blocada iraniana asupra strâmtorii Ormuz se blegește: ce truc folosesc petrolierele care fug de sub nasul Teheranului Susținătorii interdicției au argumentat că părinții se confruntă cu o „situație imposibilă”, fiind nevoiți să gestioneze riscurile online la care sunt expuși copiii lor. Temeri privind efectele unei interdicții Criticii măsurii, printre care Societatea Națională pentru Prevenirea Cruzimii față de Copii (NSPCC), au avertizat că o interdicție totală ar putea împinge adolescenții spre zone nereglementate ale internetului. Aceștia consideră că restricțiile drastice nu ar rezolva problema, ci ar muta-o în spații digitale mai greu de monitorizat. Guvernul analizează totuși restricții viitoare Chiar dacă interdicția nu a fost adoptată, Camera Comunelor a susținut o propunere care oferă puteri suplimentare secretarului de stat pentru științe. Astfel, ministrul ar putea introduce în viitor restricții sau chiar interdicții privind accesul copiilor la rețele sociale și la roboți de chat. Consultare națională privind siguranța online a copiilor Ministra educației, Olivia Bailey, a anunțat că guvernul britanic a lansat o consultare publică pentru a stabili pașii următori în privința protecției copiilor în mediul online. Printre măsurile analizate se numără stabilirea unei vârste minime pentru utilizarea platformelor sociale și dezactivarea funcțiilor care creează dependență, precum redarea automată a conținutului. Dezbatere și despre telefoanele mobile în școli În timpul dezbaterilor, responsabilul opoziției pentru educație, Laura Trott, a cerut guvernului să ia în calcul și interzicerea telefoanelor mobile în școli. Ea a invocat sondaje care arată că aproximativ 40% dintre elevi primesc conținut explicit în timpul orelor de curs. Proiectul de lege privind bunăstarea copiilor și școlile urmează să revină în Camera Lorzilor pentru noi analize și va deveni lege doar după aprobarea formei finale de către ambele Camere ale Parlamentului britanic.

Mirra Andreeva, ieșire nervoasă la Indian Wells (sursa: X/SK)
Internațional

Andreeva, către publicul de la Indian Wells: „Fuck you all!”. Rusoaica are 18 ani

Jucătoarea rusă Mirra Andreeva, în vârstă de 18 ani, a avut o reacție nervoasă după eliminarea de la Indian Wells 2026, turneu la care încerca să își apere titlul câștigat anul trecut. Sportiva a fost învinsă în turul al treilea de Katerina Siniakova, scor 6-4, 6-7, 3-6. Frustrată de rezultat, Andreeva a avut o ieșire dură la adresa publicului imediat după finalul meciului. Reacție nervoasă după meciul pierdut După încheierea partidei, tânăra jucătoare și-a aruncat racheta spre bancă și, vizibil iritată, a strigat de două ori către spectatori „Fuck you all!”, exprimându-și furia față de situația din teren. Citește și: Blocada iraniana asupra strâmtorii Ormuz se blegește: ce truc folosesc petrolierele care fug de sub nasul Teheranului Scenele au surprins publicul prezent la Indian Wells, iar adversara sa, Katerina Siniakova, a reacționat râzând în momentul incidentului. Criza de nervi nu s-a oprit însă aici. Andreeva s-a așezat pe bancă și a distrus o rachetă, gest care a completat momentul tensionat de la finalul meciului. Campioana din 2025, eliminată prematur Mirra Andreeva era campioana en-titre a turneului, după ce câștigase ediția din 2025 de la Indian Wells. Eliminarea din turul al treilea a însemnat că rusoaica nu își va mai putea apăra trofeul obținut anul trecut, în ciuda statutului de una dintre favoritele competiției. Andreeva regretă reacția avută La conferința de presă de după meci, sportiva a recunoscut că nu este mândră de comportamentul său și a spus că va încerca să își controleze mai bine reacțiile pe viitor. „Nu sunt prea mândră de felul în care am gestionat situația și nici de modul în care am reacționat la final. Sunt lucruri la care trebuie să lucrez cât mai curând”, a declarat Mirra Andreeva, potrivit NYTimes.

Blocada iraniana asupra strâmtorii Ormuz se blegește: ce truc folosesc petrolierele care fug Foto: Facebook Lloyds Maritime Institute
Internațional

Blocada iraniana asupra strâmtorii Ormuz se blegește: ce truc folosesc petrolierele care fug

Blocada iraniana asupra strâmtorii Ormuz se blegește: petrolierele care fug din Golful Persic opresc transponderul, dispozitivul electronic care transmite și primește automat date în timp real despre navă, respectiv identitate (MMSI), poziție GPS, viteză, curs și destinație. Dar oprirea transponderului nu este singurul truc cu care marinarii păcălesc blocajul iranian: unele nave se declară ca fiind ale Chinei comuniste - cu care Iranul întreține relații strânse - iar altele susțin că sunt turcești/musulmane.  Citește și: Răzbunarea lui Ponta: angajații lui Sebi Ghiță, de la România TV, sună noaptea la familia purtătorului de cuvânt al MAE, Andrei Țărnea Iranul a blocat strâmtoarea pe 28 februarie și a atacat cel puțin zece vase care încercau să o tranziteze. Însă Iranul nu poate folosi radare pentru a detecta navele din zonă, fiindcă orice semnal electronic ar atrage aviația SUA.  UPDATE: Prețurile la petrol, care săriseră la aproape 110 dolari barilul, au scăzut dramatic în această seară. La ora redactării acestei știri prețul era de 84 USD/baril.  Blocada iraniana asupra strâmtorii Ormuz se blegește: ce truc folosesc petrolierele care fug „O navă care transporta un milion de barili de țiței saudit a traversat Strâmtoarea Hormuz în ultimele zile, fiind unul dintre primele petroliere mari care au părăsit Golful Persic de când traficul prin acest punct de trecere a fost practic oprit.  Tankerul Shenlong, operat de compania greacă Dynacom Tankers Management Ltd., și-a oprit transponderul în Golful Persic pe 4 martie, în timp ce naviga spre Hormuz, și a început să emită semnale în apropierea coastei Indiei luni dimineață, potrivit datelor de urmărire a navelor compilate de Bloomberg”, a relatat, azi, Bloomberg.  „Luni, nava de marfă Guan Yuan Fu Xing, sub pavilionul Panama, a fost ultima care a traversat în siguranță Strâmtoarea Hormuz, la două zile după ce și-a schimbat destinația în „CHINA OWNER” prin intermediul transponderului AIS. Similar semnalelor aviatice, sistemul de siguranță AIS permite navelor să transmită detalii, poziții și destinații către porturi și alte nave. Aceste semnale sunt colectate de dispozitive de urmărire, inclusiv Marine Traffic. În ultima săptămână, aproximativ 30 de alte nave din Golf sau care tranzitau Strâmtoarea Hormuz au efectuat manevre similare, unele mai îndrăznețe decât altele. Nava Iron Maiden, înregistrată în Insulele Marshall, și nava Sino Ocean, sub pavilionul Liberiei, au afișat legături cu China în timp ce navigau prin strâmtoare, apoi le-au îndepărtat odată ce au ieșit din strâmtoare. Alte nave au transmis mesaje similare, uneori doar pentru câteva minute, în timp ce staționau. Cel puțin două nave au transmis semnale care indicau că sunt deținute de Turcia și au echipaj turc, iar într-un caz, în ziua izbucnirii războiului, s-au declarat „musulmane”. De luni trecută, peste 20 de nave comerciale au fost detectate traversând strâmtoarea, potrivit analizei AFP a datelor Marine Traffic”, arată France 24. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră