miercuri 25 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5510 articole
Internațional

Macron condamnă amenințările tarifare ale lui Donald Trump: „Inacceptabile și inadecvate”

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a reacționat ferm la declarațiile recente ale lui Donald Trump privind impunerea unor noi tarife vamale împotriva țărilor care se opun unei eventuale anexări a Groenlandei de către Statele Unite. Liderul de la Paris a calificat aceste amenințări drept „inacceptabile” și a anunțat un răspuns „unit și coordonat” al statelor europene. Emmanuel Macron: Europa va răspunde unitar și coordonat Într-un mesaj publicat pe platforma X, Emmanuel Macron a transmis că amenințările comerciale formulate de președintele american nu își au locul într-un asemenea context geopolitic. Citește și: Concediu prelungit: Grindeanu, dispărut din viața publică din 23 decembrie 2025. Surse: ar fi în Brazilia, în vacanță. PSD condus, de facto, de familia Olguța Vasilescu Șeful statului francez a subliniat că, în cazul în care aceste măsuri vor fi confirmate, europenii vor reacționa împreună pentru a-și apăra interesele și suveranitatea. „Amenințările tarifare sunt inacceptabile și inadecvate în acest context. Europenii vor răspunde la ele în mod unit și coordonat dacă acestea sunt confirmate. Vom ști să facem respectată suveranitatea europeană”, a declarat Emmanuel Macron. Amenințările lui Trump, legate de Groenlanda Declarațiile liderului francez vin după ce Donald Trump a amenințat mai multe state europene implicate într-o misiune militară în Groenlanda cu impunerea unor noi tarife vamale. Președintele american a condiționat evitarea acestor sancțiuni de „vânzarea integrală” a teritoriului Groenlandei către Statele Unite, o afirmație care a stârnit reacții dure în Europa. Groenlanda, teritoriu autonom aflat sub suveranitate daneză, are o importanță strategică majoră în contextul securității arctice și al competiției geopolitice globale. Exercițiul „Arctic Endurance” și prezența militară europeană Mai multe state europene – Franța, Suedia, Germania și Norvegia – au trimis personal militar în Groenlanda în cadrul exercițiului danez „Arctic Endurance”, organizat împreună cu aliați NATO. Ulterior, inițiativei i s-au alăturat și Olanda, Finlanda, Slovenia și Regatul Unit. Scopul misiunii este unul de recunoaștere și cooperare militară, fiind parte a eforturilor comune de consolidare a securității în regiunea arctică, o zonă tot mai sensibilă din punct de vedere strategic. „Nicio intimidare nu ne va influența” Emmanuel Macron a transmis un mesaj clar de respingere a oricărei forme de presiune politică sau economică. Potrivit acestuia, Franța și partenerii săi nu vor ceda în fața intimidărilor, indiferent de regiunea vizată. „Nicio intimidare și nicio amenințare nu ne va putea influența, nici în Ucraina, nici în Groenlanda, nici în altă parte a lumii”, a afirmat liderul francez. Suveranitatea națiunilor, principiu-cheie pentru Franța Președintele Franței a reiterat atașamentul ferm al țării sale față de suveranitatea și independența statelor, atât în Europa, cât și la nivel global. Acest principiu stă, în opinia sa, la baza politicii externe franceze și a sprijinului pentru instituțiile internaționale. „Franța este atașată suveranității și independenței Națiunilor, în Europa la fel ca în altă parte. Aceasta fundamentează atașamentul nostru față de Națiunile Unite și față de Carta lor”, a subliniat Emmanuel Macron. Legătura cu sprijinul pentru Ucraina și securitatea arctică Macron a făcut legătura directă între poziția Franței față de Groenlanda și sprijinul acordat Ucrainei în contextul războiului. Ambele situații sunt, potrivit lui, expresii ale aceleiași viziuni: apărarea suveranității statelor și a securității europene. Pe această bază, Franța susține Ucraina și participă la o „coaliție de voluntari” pentru o pace durabilă. Tot pe această bază a decis să se alăture exercițiului militar din Groenlanda, considerând că securitatea Arcticii este strâns legată de securitatea Europei. Consultări europene și posibile contramăsuri Surse din anturajul președintelui francez au anunțat că Emmanuel Macron va discuta „în următoarele ore” cu omologii săi europeni, în special cu liderii statelor direct vizate de amenințările tarifare americane. Uniunea Europeană dispune, potrivit acelorași surse, de „instrumente robuste” pentru a răspunde unor astfel de practici și pentru a-și proteja companiile.

Macron condamnă amenințările tarifare ale lui Trump (sursa: Facebook/Emmanuel Macron)
Trump amenință țările UE care sprijină Groenlanda (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump, foarte agresiv cu țările UE care sprijină Groenlanda: va impune tarife de 10%, apoi de 25%

Președintele american Donald Trump a declarat sâmbătă că Statele Unite vor impune un tarif vamal de 10% pentru „toate bunurile” provenite din Danemarca, Germania, Regatul Unit, Franța și alte țări, începând cu 1 februarie. Tarifele ar urma să crească la 25% de la 1 iunie, dacă nu va fi încheiat un acord. Anunțul a fost făcut într-o postare pe platforma Truth Social, unde Trump a susținut că Statele Unite ar fi „subvenționat” timp de decenii țările europene prin lipsa taxelor vamale. Trump: „Este timpul ca Danemarca să dea ceva înapoi” „Am subvenționat Danemarca și toate țările Uniunii Europene, și altele, timp de mulți ani, neimpunând tarife sau alte forme de remunerație”, a scris Trump. Citește și: Concediu prelungit: Grindeanu, dispărut din viața publică din 23 decembrie 2025. Surse: ar fi în Brazilia, în vacanță. PSD condus, de facto, de familia Olguța Vasilescu „Acum, după secole, este timpul ca Danemarca să dea ceva înapoi — pacea mondială este în joc!”, a adăugat liderul de la Casa Albă. Declarațiile au fost primite cu îngrijorare în capitalele europene, în special în contextul tensiunilor deja existente în relațiile transatlantice. Groenlanda, prezentată de Trump drept esențială pentru securitatea globală Donald Trump a reiterat argumentul potrivit căruia Groenlanda este crucială pentru securitatea Statelor Unite și a lumii, susținând că Danemarca nu ar asigura o apărare suficientă a teritoriului arctic. Președintele american a avertizat că desfășurarea unui număr redus de militari de către statele europene în Groenlanda ar crea „o situație extrem de periculoasă pentru siguranța, securitatea și supraviețuirea planetei”. Trump a amintit că Statele Unite ar fi încercat să obțină controlul asupra Groenlandei de peste 150 de ani și a argumentat că sistemele moderne de armament și proiectele de apărare antirachetă, inclusiv inițiativa „Golden Dome”, sporesc importanța strategică a insulei. Tensiuni diplomatice între SUA, Danemarca și aliații NATO Declarațiile repetate ale lui Donald Trump au tensionat relațiile diplomatice dintre Statele Unite și Danemarca, care deține suveranitatea asupra Groenlandei, dar recunoaște dreptul populației locale la autodeterminare. Poziția Washingtonului a fost criticată și de mai multe state europene membre NATO, care au condamnat public ideea unei posibile anexări a Groenlandei și amenințările comerciale asociate. Exerciții militare NATO în Groenlanda În acest context, mai multe state europene membre NATO au desfășurat în această săptămână contingente militare reduse în Groenlanda, pentru a participa la exerciții comune alături de Danemarca. Deși astfel de exerciții nu sunt neobișnuite în cadrul Alianței Nord-Atlantice, momentul și simbolismul lor au fost interpretate drept un semnal politic clar de susținere pentru Danemarca și un indiciu al tensiunilor existente în alianța transatlantică. Proteste în Groenlanda și Danemarca împotriva declarațiilor lui Trump Sâmbătă, protestatari au ieșit în stradă atât în Groenlanda, cât și în Danemarca, pentru a condamna declarațiile lui Donald Trump privind preluarea insulei arctice și pentru a cere respectarea dreptului groenlandezilor de a-și decide singuri viitorul. În Danemarca, mii de persoane au manifestat în orașe precum Copenhaga, Aarhus, Aalborg și Odense, în semn de solidaritate cu populația groenlandeză. Protestele au fost organizate de organizații groenlandeze, în colaborare cu ONG-ul ActionAid Danemarca. Manifestație de amploare în capitala Groenlandei, Nuuk Un protest important a avut loc și în Nuuk, capitala Groenlandei. Potrivit estimărilor, aproximativ 5.000 de persoane au participat la manifestație, o proporție semnificativă din populația totală a insulei, de aproximativ 56.000 de locuitori. Protestatarii au afișat pancarte cu mesaje precum „Yankee go home” și „Greenland is already great”. În Danemarca, manifestanții au fluturat steaguri ale Groenlandei și bannere cu sloganul „Hands off Greenland”. „Nu suntem de vânzare”, mesajul protestatarilor groenlandezi „Demonstrăm împotriva declarațiilor și ambițiilor americane de a anexa Groenlanda”, a declarat Camilla Siezing, președinta Asociației Comune Inuit. „Cerem respect pentru Regatul Danemarcei și pentru dreptul Groenlandei la autodeterminare.” În Nuuk, o protestatară a transmis un mesaj direct președintelui american: „Nu suntem de vânzare”. Alți participanți au exprimat temeri legate de o posibilă intervenție militară americană, deși mulți au spus că nu cred că un astfel de scenariu se va materializa. Delegație bipartizană a Congresului SUA, vizită la Copenhaga Pe fondul escaladării tensiunilor, o delegație bipartizană a Congresului american a sosit sâmbătă la Copenhaga pentru întâlniri cu lideri din Danemarca și Groenlanda. Senatorul democrat Chris Coons, care conduce delegația, a declarat într-o conferință de presă că „ritmul declarațiilor” administrației Trump privind posibila achiziție a Groenlandei nu este constructiv. El a exprimat totodată respectul față de populația indigenă a Groenlandei și față de parteneriatul militar dintre Statele Unite și Danemarca. Critici inclusiv din interiorul Partidului Republican Planurile și declarațiile lui Donald Trump au fost criticate inclusiv de unii membri ai Partidului Republican. Congresmanul Don Bacon (Nebraska) a calificat amenințările la adresa altor state NATO drept „rușinoase”, subliniind că statutul Groenlandei sub umbrela NATO oferă deja Statelor Unite toate instrumentele necesare pentru consolidarea prezenței militare în regiune.

Anexarea Groenlandei, impact asupra locuitorilor (sursa: Facebook/Jens-Frederik Nielsen)
Internațional

Cum s-ar schimba viața locuitorilor Groenlandei dacă insula ar fi anexată de SUA

Ideea ca Groenlanda să ajungă sub suveranitate americană revine periodic în discursul public actualului președinte Donald Trump, care a invocat argumente de securitate națională și competiția strategică din Arctica. Deși o „anexare” este, în practică, improbabilă fără acordul explicit al groenlandezilor și al Danemarcei, scenariul merită analizat prin prisma consecințelor posibile asupra celor aproximativ 56.000 de locuitori ai insulei. Dreptul la autodeterminare și riscul unui șoc politic intern Groenlanda este teritoriu autonom în cadrul Regatului Danemarcei, iar cadrul legal al autonomiei recunoaște groenlandezii ca „popor” cu drept la autodeterminare în dreptul internațional. Citește și: Concediu prelungit: Grindeanu, dispărut din viața publică din 23 decembrie 2025. Surse: ar fi în Brazilia, în vacanță. PSD condus, de facto, de familia Olguța Vasilescu Procesul de autonomie s-a consolidat prin referendumul din 2008 și intrarea în vigoare a Self-Government Act (2009), în logica unei evoluții graduale către mai multă suveranitate. În acest context, o anexare la SUA ar putea fi percepută de o parte importantă a societății ca o întrerupere a parcursului propriu către independență sau ca o schimbare de „centru de putere” care nu răspunde unei opțiuni politice interne. Presa internațională a relatat deja reacții ferme ale conducerii groenlandeze împotriva ideii de „preluare” a insulei, ceea ce sugerează că subiectul poate deveni rapid un factor de polarizare internă și de tensiune diplomatică. Identitate, limbă, cultură: presiunea unei integrări accelerate Groenlanda are o identitate culturală majoritar inuită și o limbă oficială proprie, kalaallisut (groenlandeză), asociată direct cu proiectul de consolidare națională. Într-un scenariu de integrare într-un stat mult mai mare, presiunea de „armonizare” administrativă și educațională ar crește: mai multă engleză în instituții, o mobilitate mai mare a forței de muncă din exterior, și o expunere sporită la dinamici de piață care pot marginaliza culturile minoritare. Nu înseamnă automat pierderea identității, dar pentru o populație mică, schimbările instituționale rapide pot produce efecte disproporționate: migrație internă spre centre urbane, transformarea tradițiilor în produse turistice și apariția tensiunilor între „dezvoltare” și protecția modului de viață local. Economie: investiții posibile, dar și dependențe noi Economia Groenlandei rămâne strâns legată de transferurile din Danemarca, printr-un „block grant” anual semnificativ, care susține bugetul public. În paralel, există presiuni structurale (demografie, costuri sociale) care fac ca sustenabilitatea finanțelor publice să fie o temă constantă. O anexare la SUA ar putea aduce, teoretic, un val de investiții în infrastructură, logistică arctică și proiecte minerale (pământuri rare, metale critice). Dar ar putea produce și dependențe noi: contracte federale americane, reconfigurarea regimului de taxe și redevențe, precum și o piață a muncii expusă unor fluctuații puternice. În comunități mici, boom-urile de resurse pot crește rapid costul vieții și inegalitățile, chiar dacă PIB-ul crește. Militarizare și securitate: mai multă protecție, dar și mai multă vulnerabilitate Groenlanda are deja un rol strategic pentru SUA prin baza Pituffik (fosta Thule), importantă pentru supraveghere și avertizare timpurie. O anexare ar transforma insula într-un avanpost strategic major al SUA în competiția cu Rusia și China. O integrare politică în SUA ar putea intensifica această dimensiune: mai multe investiții militare, infrastructură extinsă și o prezență instituțională americană consolidată. Pentru locuitori, consecințele pot fi mixte: pe de o parte, s-ar crea mai multe locuri de muncă și îmbunătățirea infrastructurii. Pe de alta, creșterea prezenței militare, ar supune locuitorii unor tensiuni geopolitice directe. Servicii publice și drepturi: schimbarea „contractului social” Un efect major ar ține de modul în care sunt finanțate sănătatea, educația și serviciile sociale. Danemarca nu doar oferă grantul anual, ci a anunțat și pachete suplimentare pentru infrastructură și sănătate (inclusiv acoperirea unor costuri medicale în Danemarca). Sub administrație americană, arhitectura serviciilor publice ar putea fi reconfigurată după reguli federale și statale, cu rezultate greu de anticipat: pot exista îmbunătățiri de infrastructură, dar și riscul ca standardele și accesul să varieze în funcție de politici și bugete americane.

Kazahstanul înființează școală militară pentru drone (sursa: gov.kz)
Internațional

Kazahstan intră în războiul dronelor după ce i-au fost atacate terminalele și petrolierele

Kazahstanul a decis să înființeze o școală de formare a operatorilor de drone militare, în urma atacurilor recente atribuite Ucrainei asupra terminalelor petroliere din Marea Neagră și asupra petrolierelor închiriate de statul kazah. Decizia marchează un pas important în adaptarea capacităților sale militare, în contextul conflictului ruso-ucrainean, în care Kazahstanul a încercat până acum să își mențină neutralitatea. Peste 300 de cadeți instruiți pentru operarea dronelor FPV Potrivit unui comunicat al Ministerului Apărării din Kazahstan, peste 300 de cadeți aflați în ultimul an de studii la Institutul Militar al Forțelor Terestre „General al Armatei Sagadat Nurmagambetov” participă la cursuri de operare a dronelor FPV (first-person view). Citește și: Concediu prelungit: Grindeanu, dispărut din viața publică din 23 decembrie 2025. Surse: ar fi în Brazilia, în vacanță. PSD condus, de facto, de familia Olguța Vasilescu „În acest scop, instituția a creat Școala de formare a specialiștilor în drone”, precizează oficialii ministerului. Armata kazahă mizează pe sisteme fără pilot Comandamentul militar a subliniat că, prin sprijinul instructorilor cu experiență, cadeții dobândesc competențe avansate în utilizarea sistemelor aeriene fără pilot, tehnologii care au schimbat fundamental tacticile moderne de luptă. „Prin stăpânirea acestor tehnologii moderne, cadeții obțin cunoștințe practice despre operarea dronelor, utilizate astăzi într-o varietate de domenii”, a declarat directorul școlii, locotenent-colonelul Daniar Dilbadaiev. Ce presupune pregătirea viitorilor operatori de drone În cadrul centrului de instruire, viitorii ofițeri studiază: - caracteristicile tehnice și construcția dronelor - modul de utilizare și întreținere - măsurile de siguranță - utilizarea dronelor în diverse condiții operaționale Programul de pregătire este completat de exerciții practice intensive, desfășurate atât în simulatoare computerizate, cât și în condiții reale. Simulatoare, zboruri reale și misiuni de recunoaștere O atenție deosebită este acordată instruirii în simulatoare digitale, unde cadeții execută misiuni de zbor și învață să reacționeze la situații neprevăzute, fără a pune în pericol echipamentele sau trupele. De asemenea, sunt organizate zboruri reale, care includ manevre cu obstacole și misiuni de recunoaștere. Școala dispune și de o pistă specială pentru drone FPV, destinată inclusiv competițiilor între cadeți. Neutralitate sub presiune, în contextul conflictului ruso-ucrainean „Instruirea specialiștilor în domeniul sistemelor aeriene fără pilot are ca scop asigurarea forțelor armate cu personal înalt calificat, capabil să utilizeze tehnologii moderne în interesul securității și apărării țării”, se arată în comunicatul Ministerului Apărării. Kazahstanul, stat din Asia Centrală care a încercat să rămână neutru în războiul dintre Rusia și Ucraina, a raportat atacuri repetate cu drone asupra terminalelor maritime ale Consorțiului Conductei Caspice (KTK) din Marea Neagră, precum și asupra petrolierelor închiriate de statul kazah. Aceste incidente par să fi accelerat decizia autorităților de a investi în capacități militare bazate pe drone, considerate esențiale în conflictele contemporane.

Iranul reia parțial comunicațiile după zile de blocaj (sursa: Facebook/Hrana)
Internațional

Iranul permite doar comunicațiile interne prin SMS, dar internetul este în continuare blocat

Autoritățile iraniene au reluat sâmbătă funcționarea serviciului intern de mesaje SMS, după o întrerupere de nouă zile impusă pe fondul protestelor care au zguduit țara. Informația a fost confirmată de agenția de presă Tasnim, care a precizat că mesajele au fost reactivate fără a oferi detalii suplimentare. Internetul și SMS-urile internaționale rămân blocate Deși serviciul intern de SMS este din nou funcțional, mesajele internaționale și accesul global la internet continuă să fie blocate. Citește și: Concediu prelungit: Grindeanu, dispărut din viața publică din 23 decembrie 2025. Surse: ar fi în Brazilia, în vacanță. PSD condus, de facto, de familia Olguța Vasilescu În prezent, singura modalitate de comunicare cu exteriorul rămâne apelul telefonic internațional, în timp ce restricțiile digitale sunt menținute. Blocarea comunicațiilor, declanșată de protestele naționale Iranul a întrerupt complet comunicațiile și accesul la internet pe 8 ianuarie, pe măsură ce protestele s-au intensificat. Mișcarea de contestare a început pe 28 decembrie, după ce comercianți din Teheran și-au închis magazinele în urma prăbușirii rialului, extinzându-se rapid la nivel național. Proteste violente și represiune dură La apogeu, pe 8 august, protestele au cuprins aproape întreg teritoriul Iranului, degenerând în acte de vandalism, jafuri și incendieri ale unor clădiri publice, inclusiv zeci de moschei, potrivit autorităților. Regimul de la Teheran susține că manifestațiile au fost alimentate de „mercenari” sprijiniți de Israel și SUA. Bilanț controversat al victimelor și arestărilor Autoritățile iraniene afirmă că nu dețin un bilanț exact al victimelor, dar ONG-uri din exil, precum Iran Human Rights, estimează peste 3.400 de morți. În timp ce regimul vorbește despre aproximativ 3.000 de arestări, organizația HRANA susține că numărul real depășește 19.000. Calm fragil, sub supraveghere strictă În ultimele zile, situația pare să se fi stabilizat parțial, însă o prezență masivă a forțelor de ordine rămâne vizibilă pe străzi. Accesul la internet continuă să fie restricționat, semnalând că autoritățile mențin un control strict asupra comunicațiilor și informației.

SUA, invitate la exerciții militare NATO în Groenlanda (sursa: Facebook/ARKTISK KOMMANDO - Joint Arctic Command)
Internațional

Americanii refuză să se alăture trupelor NATO care fac exerciții în Groenlanda

Statele Unite au fost invitate să participe la exerciții militare în Groenlanda, a declarat vineri șeful Comandamentului Arctic Danez, generalul Soren Andersen. Oficialul a subliniat că invitația este firească, având în vedere statutul SUA de membru NATO, și a fost adresată direct aliaților, inclusiv americanilor. Exercițiile din Arctica, motivate de amenințarea Rusiei Generalul danez a explicat că exercițiile militare din Groenlanda sunt legate direct de Rusia și de evoluțiile războiului din Ucraina. Citește și: Concediu prelungit: Grindeanu, dispărut din viața publică din 23 decembrie 2025. Surse: ar fi în Brazilia, în vacanță. PSD condus, de facto, de familia Olguța Vasilescu În opinia sa, după încheierea conflictului, Moscova ar putea redistribui resursele militare către alte zone strategice, inclusiv Arctica, ceea ce impune o pregătire sporită a aliaților NATO. Trupe europene în Groenlanda, în absența SUA Mai multe state europene membre NATO, printre care Franța și Germania, au trimis deja soldați în Groenlanda pentru antrenamente în condiții de climă extremă. Statele Unite nu fac parte, deocamdată, din acest contingent, deși au fost invitate oficial să se alăture exercițiilor. Tensiuni geopolitice și declarațiile lui Donald Trump Desfășurarea militară are loc pe fondul tensiunilor legate de statutul Groenlandei, teritoriu autonom danez, despre care președintele Donald Trump a declarat în repetate rânduri că SUA ar trebui să îl „dobândească” pentru securitatea națională. Casa Albă a transmis însă că exercițiile NATO nu vor avea „niciun impact” asupra obiectivelor strategice ale lui Trump privind Groenlanda. Arctica, miză strategică pentru marile puteri Generalul Andersen a precizat că, în cei doi ani și jumătate de comandă în Groenlanda, nu a observat nave de război rusești sau chineze în regiune. Cu toate acestea, Washingtonul continuă să susțină că Groenlanda este esențială pentru limitarea influenței Rusiei și Chinei în Arctica, zonă considerată tot mai importantă din punct de vedere strategic și militar.

Kazahstan, petroliere distruse de drone ucrainene (sursa: X/Jack Prandelli)
Internațional

Kazahstan începe să simtă colaborarea cu rușii: petrolierele, distruse de drone ucrainene

Ministerul Afacerilor Externe al Kazahstanului a transmis miercuri o declarație oficială privind incidentul de la terminalul maritim CPC din Marea Neagră, după ce mai multe petroliere aflate în tranzit au fost vizate de atacuri cu drone.  Atacuri cu drone asupra petrolierelelor care se îndreptau spre terminalul CPC Potrivit reprezentantului oficial al MAE kazah, Yerlan Zhetybayev, ministerul își exprimă „îngrijorarea profundă” în legătură cu atacurile din 13 ianuarie asupra a trei petroliere care se îndreptau către terminalul maritim CPC din Marea Neagră. Citește și: Un fost director de pușcărie, îmbuibat cu sinecuri, numit director interimar la Tarom Ministerul Afacerilor Externe a precizat că a organizat întâlniri de urgență cu ambasadori din mai multe state europene, precum și cu reprezentanți ai Statelor Unite și alți parteneri internaționali. În cadrul acestor discuții, oficialii au subliniat necesitatea adoptării unor măsuri eficiente pentru garantarea siguranței transportului de hidrocarburi, inclusiv pe rutele maritime, în strictă conformitate cu dreptul internațional. Kazahstanul subliniază statutul său de stat neimplicat în conflicte armate Yerlan Zhetybayev a reamintit că Republica Kazahstan nu este parte la niciun conflict armat și joacă un rol important în consolidarea securității energetice globale și europene. Oficialul a subliniat că statul kazah asigură livrarea neîntreruptă de energie, în deplină conformitate cu standardele internaționale. Totodată, acesta a precizat că petrolierele implicate în incidente dețineau toate autorizațiile necesare și erau dotate cu echipamentele de identificare cerute de legislația internațională. Creșterea riscurilor pentru infrastructura energetică internațională Ministerul Afacerilor Externe a atras atenția asupra faptului că numărul tot mai mare de incidente similare indică riscuri crescute pentru funcționarea infrastructurii energetice internaționale. În acest context, autoritățile de la Astana au făcut apel la partenerii internaționali pentru o cooperare mai strânsă, în vederea prevenirii unor situații similare în viitor. Petrolierul Matilda, atacat de o dronă pe 13 ianuarie În data de 13 ianuarie, petrolierul Matilda, aflat sub pavilion maltez și închiriat de o filială a companiei KazMunayGas, a fost atacat de o dronă. La bordul navei a fost detectată o explozie, fără izbucnirea unui incendiu ulterior. Potrivit autorităților, nu au existat victime sau răniți în rândul echipajului. Evaluările preliminare ale serviciilor tehnice arată că nava rămâne navigabilă, iar până în prezent nu au fost identificate avarii critice ale corpului navei. Incident și pe petrolierul Delta Harmony, sub pavilion liberian Un alt incident a vizat petrolierul Delta Harmony, sub pavilion liberian, care a fost atacat de o dronă în timp ce aștepta încărcarea. Atacul a provocat un incendiu, care a fost stins rapid, fără a exista victime în rândul echipajului. Potrivit grupului de lucru, nava nu fusese încărcată cu petrol la momentul incidentului, iar rezervoarele de marfă erau goale. În consecință, autoritățile kazahstaneze au precizat că nu au existat pagube asupra resurselor de export ale Kazahstanului.

Iulia Timoșenko, vizată de o anchetă anticorupție (sursa: NABU)
Internațional

VIDEO Iulia Timoșenko, percheziționată de DNA-ul ucrainean. Teancuri de dolari pentru voturi

Iulia Timoșenko, fost premier al Ucrainei și una dintre cele mai cunoscute figuri ale politicii ucrainene, a anunțat miercuri că biroul partidului său din Kiev a fost percheziționat. Agențiile anticorupție susțin că aceasta este suspectată într-un dosar privind cumpărarea voturilor unor deputați. Suspiciuni de cumpărare de voturi în Parlamentul ucrainean Anterior, Agenția Națională Anticorupție a Ucrainei (NABU) și Parchetul Specializat Anticorupție (SAP) au transmis că o „șefă” a unuia dintre grupurile parlamentare este suspectată că ar fi propus mai multor deputați bani în schimbul voturilor lor. Citește și: Un fost director de pușcărie, îmbuibat cu sinecuri, numit director interimar la Tarom Fapta este pedepsită de lege cu până la 10 ani de închisoare. Deși NABU și SAP nu au menționat numele Iuliei Timoșenko, aceasta este ușor de recunoscut într-o înregistrare video publicată de anchetatori, în care apar perchezițiile desfășurate la biroul său. În imagini pot fi observați anchetatori care așază teancuri de dolari pe biroul deputatei, în prezența acesteia, cu fața blurată. Timoșenko confirmă perchezițiile și respinge acuzațiile Iulia Timoșenko a confirmat că perchezițiile au avut loc pe parcursul nopții la sediul partidului său din Kiev. Într-un mesaj publicat pe Facebook, ea a respins categoric acuzațiile, pe care le-a calificat drept „absurde”. Fostul premier a susținut că anchetatorii „nu au găsit nimic” ilegal și a afirmat că este victima unui „contract de eliminare politică”. O figură centrală a politicii ucrainene de aproape 30 de ani În vârstă de 65 de ani, Iulia Timoșenko este una dintre cele mai influente personalități politice ale Ucrainei din ultimele trei decenii. Ea s-a remarcat în special în timpul Revoluției Portocalii din 2004, care a adus la putere forțele prooccidentale de la Kiev. Timoșenko a condus guvernul ucrainean în 2005, iar apoi în perioada 2007–2010. Înfrângerea în alegerile prezidențiale și închisoarea În 2010, Iulia Timoșenko a pierdut alegerile prezidențiale în fața lui Viktor Ianukovici, lider prorus care a fost destituit patru ani mai târziu în urma unei revolte populare prooccidentale. Între 2011 și 2014, Timoșenko a fost încarcerată în urma unor dosare considerate de opoziția ucraineană și de Occident drept represalii politice orchestrate de regimul Ianukovici. „Prințesa gazului” și trecutul din sectorul energetic În anii 1990, Iulia Timoșenko a fost supranumită „prințesa gazului”, după ce a condus o companie prosperă de distribuție de hidrocarburi, în special din Rusia, devenind una dintre cele mai influente femei de afaceri din Ucraina. Ancheta în care este vizată Timoșenko apare într-un context mai amplu al luptei anticorupție din Ucraina. În toamna acestui an, NABU și SAP au dezvăluit un scandal major privind presupusa deturnare a aproape 100 de milioane de dolari din sectorul energetic, dosar în care este implicat un apropiat al președintelui Volodimir Zelenski. Ulterior, șeful statului a declanșat o amplă remaniere a echipei guvernamentale. La finalul lunii decembrie, NABU a anunțat, de asemenea, că mai mulți deputați sunt acuzați că au acceptat mită în schimbul voturilor exprimate în Parlament.

Julio Iglesias, dosar penal de viol (sursa: Facebook/Julio Iglesias)
Internațional

Julio Iglesias, 83 de ani, dosar penal de viol, hărțuire sexuală și trafic de persoane

Două foste angajate ale cântărețului spaniol Julio Iglesias au depus plângeri penale împotriva artistului, acuzându-l de fapte extrem de grave, printre care hărțuire sexuală, trafic de persoane și muncă forțată. Cazul este susținut public de organizațiile Women’s Link Worldwide și Amnesty International. Violență sexuală, psihologică și economică Potrivit celor două organizații, Laura și Rebeca (pseudonime) ar fi fost victimele mai multor forme de violență – sexuală, psihologică, fizică și economică – în perioada ianuarie–octombrie 2021. Citește și: Un fost director de pușcărie, îmbuibat cu sinecuri, numit director interimar la Tarom Informațiile apar în două comunicate separate, dar cu conținut similar, emise de Women’s Link și Amnesty International. Trafic de persoane și încălcarea drepturilor muncii La 5 ianuarie, Parchetul spaniol a fost informat despre fapte considerate „susceptibile să constituie un delict de trafic de persoane în scopul impunerii muncii forțate și servituții”, precum și despre „încălcări ale libertății și integrității sexuale, inclusiv hărțuire sexuală”. De asemenea, sesizarea face referire la un posibil delict de vătămări corporale și la încălcări ale drepturilor muncii. Rebeca: „Nu este invincibil. Vreau să se facă dreptate” În comunicatele publice, reclamanta Rebeca a explicat că a ales să vorbească deschis și să depună plângere pentru a face „dreptate” și pentru a încuraja alte persoane care ar fi lucrat pentru artist. „Vreau să le spun să fie puternice, să vorbească deschis, să nu uite că el nu este invincibil”, a declarat aceasta. Acuzații de agresiune sexuală și condiții de muncă inumane O investigație publicată de televiziunea americană Univision și cotidianul spaniol elDiario.es aduce noi mărturii. Două femei – o fostă menajeră și o fostă fizioterapeută – susțin că ar fi fost victime ale agresiunilor sexuale și hărțuirii sexuale din partea lui Julio Iglesias, la reședințele acestuia din Republica Dominicană și Bahamas. Una dintre femei descrie fapte care ar putea fi încadrate juridic drept viol, afirmând totodată că artistul ar fi restricționat libertatea de mișcare a angajatelor, obligându-le să rămână zile la rând în reședințe și impunând condiții de muncă nedemne. Julio Iglesias: o carieră legendară, umbrită de acuzații Născut în 1943, Julio Iglesias a cunoscut un succes internațional major începând cu anii 1970, devenind artistul latino – și, probabil, artistul spaniol – cu cele mai mari vânzări de discuri din lume, cu sute de milioane de albume vândute. Acuzațiile recente, aflate în prezent în atenția autorităților, riscă să umbrească profund imaginea unei cariere considerate până acum legendare. Potrivit investigației, Julio Iglesias nu a răspuns solicitărilor de comentarii formulate de Univision și elDiario.es.

Senatori SUA vor să interzică ocuparea unui teritoriu NATO (sursa: Pexels/ArcticDesire.com Polarreisen)
Internațional

Proiect de lege bipartizan în Senatul SUA care să interzică ocuparea unui teritoriu NATO

Mai mulți senatori americani au depus un proiect de lege care ar interzice administrației președintelui Donald Trump să anexeze, să ocupe sau să controleze în orice alt mod teritoriul unui stat aliat din NATO fără acordul explicit al țării respective. Inițiativa legislativă vine pe fondul declarațiilor repetate ale liderului de la Casa Albă privind interesul SUA pentru Groenlanda, teritoriu aflat sub suveranitatea Danemarcei. Inițiativă bipartizană în Senatul SUA Proiectul a fost introdus marți de senatoarele Lisa Murkowski, din partea Partidului Republican, și Jeanne Shaheen, reprezentantă a Partidului Democrat, subliniind caracterul bipartizan al demersului. Citește și: Propuneri-șoc ale PSD pentru șefia SRI: plagiator, premierul lui Dragnea, și soțul Olguței Vasilescu - surse presă Documentul avertizează că orice tentativă de preluare a Groenlandei ar încălca Tratatul Nord-Atlantic, ar slăbi coeziunea NATO și ar afecta capacitatea alianței de a contracara amenințările venite dinspre Rusia și China. NATO și respectarea suveranității statelor membre Potrivit textului legislativ, credibilitatea NATO se bazează pe principiul respectării suveranității statelor membre și pe angajamentul de apărare reciprocă. Senatorii susțin că alianța rămâne cea mai de succes structură defensivă din istorie tocmai datorită acestui consens fundamental, care nu permite acțiuni unilaterale asupra teritoriilor aliate. Limitarea fondurilor pentru acțiuni împotriva aliaților Dacă va fi adoptată, legea ar interzice administrației americane să folosească fonduri ale Departamentului de Stat și Departamentului Apărării pentru orice demers care ar viza preluarea sau controlul unui teritoriu NATO. O inițiativă similară a fost introdusă și în Camera Reprezentanților, cu sprijinul a cel puțin 20 de deputați, însă perspectivele de adoptare rămân incerte. Trump insistă asupra obținerii Groenlandei În pofida acestor demersuri legislative, Donald Trump a reafirmat recent că Statele Unite vor obține Groenlanda „într-un fel sau altul”, invocând riscul ca Rusia sau China să preia controlul asupra insulei. Președintele american a declarat la bordul Air Force One că Washingtonul nu urmărește o închiriere temporară, ci dobândirea completă a teritoriului, precizând că SUA „au nevoie de un titlu de proprietate”. Reacția Danemarcei și a autorităților groenlandeze Atât premierul danez Mette Frederiksen, cât și șeful guvernului groenlandez, Jens-Frederik Nielsen, au respins ferm orice scenariu de vânzare sau anexare a Groenlandei. Oficialii au subliniat în mod repetat că insula nu este de vânzare și că statutul său nu poate fi negociat. Groenlanda: teritoriu strategic și resurse naturale Groenlanda face parte din Danemarca de peste 600 de ani și are în prezent statut de teritoriu semiautonom, cu o populație de aproximativ 57.000 de locuitori. Economia sa se bazează în principal pe pescuit și este susținută anual de guvernul danez cu circa un miliard de dolari, deși insula dispune de resurse naturale semnificative, inclusiv petrol și gaze naturale, care îi conferă o importanță strategică tot mai mare.

Donald Trump, surprins făcând un gest obscen (sursa: YouTube/R.Digital)
Internațional

VIDEO Trump îi arată degetul mijlociu unui muncitor, după ce e numit protector de pedofili

Președintele Donald Trump a fost surprins într-un moment controversat în timpul unei vizite la o fabrică Ford din statul Michigan. Un videoclip apărut marți arată cum liderul de la Casa Albă pare să facă un gest obscen către o persoană aflată pe podeaua fabricii, după ce ar fi fost insultat verbal. Incidentul, filmat și distribuit de TMZ, a stârnit reacții puternice, iar Casa Albă a intervenit rapid pentru a justifica gestul președintelui. Reacția Casei Albe: „Un răspuns adecvat și fără echivoc” Casa Albă a apărat comportamentul lui Donald Trump, susținând că gestul a fost un răspuns justificat la un atac verbal extrem. Citește și: Propuneri-șoc ale PSD pentru șefia SRI: plagiator, premierul lui Dragnea, și soțul Olguței Vasilescu - surse presă Steven Cheung, directorul de comunicare al administrației prezidențiale, a declarat că președintele a reacționat „în mod adecvat și fără echivoc” la ceea ce a descris drept comportamentul „unui individ dezechilibrat care țipa obscenități într-un acces de furie”. Potrivit oficialilor de la Casa Albă, incidentul nu ar trebui interpretat ca o ieșire necontrolată, ci ca o reacție directă la provocări agresive. Ce arată imaginile video apărute în presă Într-un clip de aproximativ 30 de secunde, obținut de TMZ, se poate observa o persoană care strigă în direcția președintelui, fără ca mesajul să fie pe deplin inteligibil. Conform TMZ, individul ar fi strigat „protector al pedofililor” la adresa lui Trump. În imagini, președintele continuă inițial să meargă prin fabrică, indicând de câteva ori spre zona de producție. La scurt timp, acesta pare să ridice mâna dreaptă și să facă un gest obscen către cineva aflat pe podeaua fabricii. Un al doilea videoclip, filmat de mai aproape, surprinde aceeași interacțiune. În această variantă, Donald Trump pare să arate cu degetul către persoana respectivă și să rostească sau să mimeze de două ori expresia „fuck you”. Angajatul Ford care l-a confruntat pe Trump: „Nu am niciun regret” TJ Sabula, un muncitor de 40 de ani de pe linia de producție a fabricii Ford, a declarat pentru The Washington Post că el este persoana care a strigat către președinte. Sabula a precizat că a fost suspendat temporar de la locul de muncă, în așteptarea finalizării unei anchete interne. „În ceea ce privește faptul că l-am confruntat, nu am absolut niciun regret”, a declarat Sabula pentru publicația americană. Acesta a mai afirmat că este convins că președintele l-a auzit „foarte, foarte clar”. CNN a încercat să obțină un punct de vedere suplimentar din partea lui Sabula, însă până la acest moment nu a primit un răspuns oficial. Reacția Ford: respectul, o valoare esențială în fabrică Conducerea Ford a reacționat rapid după apariția imaginilor. David Tovar, director executiv pentru comunicare corporativă, a subliniat că evenimentul, per ansamblu, a fost unul reușit, dar că limbajul sau comportamentul inadecvat nu este tolerat în cadrul companiei. „Una dintre valorile noastre fundamentale este respectul. Nu încurajăm și nu tolerăm exprimări nepotrivite în facilitățile noastre. Avem proceduri clare pentru astfel de situații, însă nu comentăm cazuri individuale de personal”, a declarat Tovar. Cazul Jeffrey Epstein TJ Sabula a explicat că afirmațiile sale făceau referire la modul în care administrația Trump a gestionat dosarele legate de Jeffrey Epstein, finanțatorul condamnat pentru infracțiuni sexuale și trafic de minori. De la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, Departamentul de Justiție a promis în repetate rânduri că va face publice informații noi și potențial explozive despre rețeaua de pedofilie asociată lui Epstein. După ce Congresul a adoptat o lege care a obligat administrația să desecretizeze documente, mii de fișiere au fost făcute publice. Cu toate acestea, procesarea volumului uriaș de documente este încă în desfășurare. Trump nu este acuzat penal în dosarul Epstein Este important de menționat că Donald Trump nu a fost acuzat de nicio faptă penală și nu a fost pus sub acuzare în legătură cu cazul Jeffrey Epstein. Numele său nu apare în vreo anchetă penală care să îl vizeze direct.

Mii de protestatari uciși în Iran (sursa: X/Mario Nawfal)
Internațional

Mii de morți în Iran dintre protestatari, mii de răniți și zeci de mii de arestări

ONG-ul Iran Human Rights (IHRNGO) a anunțat marți că numărul manifestanților decedați în urma represiunii forțelor statului iranian a ajuns la cel puțin 734, în cele 17 zile de proteste antiguvernamentale din Iran. Printre victime se numără 12 copii și șase femei, potrivit datelor furnizate de organizația cu sediul la Oslo. Datele se bazează pe informații limitate din teritoriu IHRNGO precizează că cifrele centralizate provin din mai puțin de jumătate dintre provinciile Iranului și din sub 10% dintre spitalele din țară. Citește și: Propuneri-șoc ale PSD pentru șefia SRI: plagiator, premierul lui Dragnea, și soțul Olguței Vasilescu - surse presă Din acest motiv, organizația avertizează că bilanțul real al deceselor este probabil mult mai mare, estimările indicând „mii” de victime. Proteste anti-guvernamentale în 15 provincii iraniene Conform informațiilor verificate direct de ONG sau confirmate de două surse independente, cel puțin 734 de manifestanți au murit în 15 provincii iraniene de la începutul protestelor. De asemenea, alte mii de persoane ar fi fost rănite în urma intervențiilor violente ale forțelor de ordine. Rapoarte indică peste 1.600 de decese doar în Isfahan Iran Human Rights afirmă că primește în continuare rapoarte privind „mii de persoane ucise” în mai multe orașe și provincii. Două surse independente ar fi confirmat existența a cel puțin 1.600 de decese asociate protestelor, înregistrate doar la nivelul Organizației de Medicină Legală din provincia Isfahan. Presa din exil vorbește despre peste 12.000 de victime Potrivit postului Iran International, citat de IHRNGO, numărul total al victimelor ar fi depășit 12.000. Organizația menționează că aceste cifre nu pot fi verificate independent, din cauza restricțiilor severe impuse de autoritățile iraniene. Peste 10.000 de persoane reținute, potrivit estimărilor ONG-ul cu sediul în Norvegia indică și estimări care arată că numărul persoanelor deținute în contextul protestelor a depășit 10.000, amplificând îngrijorările privind amploarea represiunii. Iran Human Rights susține că a primit informații potrivit cărora mulți dintre cei uciși au fost inițial răniți de arme cu bile, dar au murit ulterior după ce au fost împușcați în cap sau în gât, sugerând posibile execuții extrajudiciare. Pe de altă parte, mass-media de stat din Iran au raportat că cel puțin 121 de membri ai forțelor militare, judiciare, de poliție și de securitate ale Republicii Islamice și-au pierdut viața în timpul protestelor, potrivit informațiilor centralizate de IHRNGO. Întreruperea internetului îngreunează verificarea cifrelor Organizația atrage atenția că întreruperea completă a internetului, impusă de joi seara, precum și restricțiile drastice privind accesul la informații fac extrem de dificilă verificarea independentă a bilanțului real al victimelor. Iran Human Rights solicită convocarea de urgență a Consiliului de Securitate al ONU, cerând adoptarea unor măsuri imediate pentru protejarea cetățenilor iranieni „de crimele comise de Republica Islamică”.

Trump îndeamnă iranienii să continue protestele (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump prezintă MIGA: le cere protestatarilor din Iran să atace instituțiile, promite ajutor urgent

Președintele american Donald Trump le-a transmis marți manifestanților iranieni să continue protestele până la înlăturarea autorităților de la Teheran, promițând că „ajutorul este pe drum”, fără a oferi însă detalii concrete privind natura acestui sprijin. Mesaj direct către „patrioții iranieni”, pe Truth Social Într-o postare publicată pe platforma sa, Truth Social, Donald Trump a adresat un mesaj direct protestatarilor din Iran, încurajându-i să preia controlul instituțiilor statului. Citește și: Propuneri-șoc ale PSD pentru șefia SRI: plagiator, premierul lui Dragnea, și soțul Olguței Vasilescu - surse presă „Patrioți iranieni, continuați să protestați – luați controlul instituțiilor voastre! Ajutorul este pe drum”, a scris liderul de la Casa Albă, folosind un ton imperativ și mobilizator. Trump anunță suspendarea dialogului cu oficialii iranieni Președintele SUA a mai precizat că a decis să anuleze toate întâlnirile cu oficiali iranieni, invocând violențele comise împotriva protestatarilor. Potrivit declarației sale, dialogul diplomatic nu va fi reluat până când „uciderea fără sens a manifestanților” nu va înceta. Declarații repetate de susținere a protestelor din Iran Mesajul de marți nu este singular. Sâmbătă, Donald Trump a transmis un nou mesaj de sprijin pentru mișcarea de contestare a regimului de la Teheran, afirmând că Iranul „aspiră la libertate” într-un mod fără precedent. „Statele Unite sunt pregătite să ajute”, afirmă Trump Într-o altă postare pe Truth Social, președintele american a subliniat disponibilitatea Statelor Unite de a sprijini populația iraniană. „Iranul aspiră la libertate, cum poate niciodată înainte. Statele Unite sunt pregătite să ajute”, a scris Trump, în contextul intensificării protestelor antiguvernamentale din Iran.

Zăcământul Dobra, miză strategică SUA–Ucraina (sursa: Facebook/Юлія Свириденко)
Internațional

Ucraina cedează o parte din zăcămintele de litiu unui grup de companii americane

Un grup de investiții cu legături directe cu Statele Unite a obținut drepturile de a dezvolta zăcământul de litiu Dobra din Ucraina, într-un demers considerat un test-cheie pentru capacitatea Kievului de a atrage capital occidental într-o economie grav afectată de război. Acord de partajare a producției pentru zăcământul Dobra Premierul ucrainean Iulia Sviridenko a transmis că Ucraina a încredințat drepturile de dezvoltare pentru zăcământul Dobra, situat în regiunea centrală a țării, grupului Dobra Lithium Holdings. Citește și: Ciucu explică dezastrul financiar din București: „Vor urma restructurări, comasări, tăieri”. Apel la Nicușor Dan Proiectul va fi derulat în baza unui acord de partajare a producției cu statul ucrainean. Investiții de cel puțin 179 de milioane de dolari Potrivit premierului, proiectul ar urma să atragă investiții de capital de minimum 179 de milioane de dolari. Din această sumă, aproximativ 12 milioane de dolari vor fi alocați pentru explorare și pentru realizarea unui audit al resurselor de litiu existente. Acționarii Dobra Lithium Holdings sunt companiile TechMet și Rock Holdings. TechMet, companie susținută de guvernul SUA TechMet este sprijinită de guvernul Statelor Unite, prin U.S. International Development Finance Corporation (DFC). Instituția americană a precizat că susține investiții de capital destinate consolidării lanțului de aprovizionare cu minerale esențiale, considerate strategice pentru industrii precum cea a bateriilor și a tehnologiilor verzi. Investitori cu legături politice la Washington Săptămâna trecută, publicația The New York Times a relatat că printre investitorii implicați în proiect s-ar afla și Ronald S. Lauder, miliardar american și apropiat al președintelui SUA, Donald Trump, fapt care subliniază dimensiunea politică și strategică a investiției. Conform acordului, Dobra Lithium Holdings va dezvolta unul dintre cele mai mari zăcăminte de litiu din Ucraina, urmând să împartă veniturile obținute cu statul ucrainean. Litiul este un metal esențial pentru producția de baterii auto, dispozitive electronice și alte tehnologii-cheie ale tranziției energetice. Economia Ucrainei, afectată sever de război Economia ucraineană rămâne profund afectată de invazia pe scară largă lansată de Rusia în urmă cu patru ani. Infrastructura a suferit distrugeri masive, iar sistemele energetice și logistice sunt constant vizate de atacurile forțelor ruse. Proiect strategic în cadrul cooperării Ucraina–SUA În luna august, Kievul a lansat licitația pentru proiectul Dobra, acesta fiind primul din cadrul unui mecanism de finanțare comună între Ucraina și Statele Unite. Scopul acordului este consolidarea parteneriatului strategic cu Washingtonul în contextul războiului, dar și sprijinirea reconstrucției economice a Ucrainei. Acordul mai amplu, promovat de președintele Donald Trump, oferă Statelor Unite acces preferențial la noile proiecte privind mineralele critice ale Ucrainei și direcționează investiții financiare către refacerea țării.

Poleiul paralizează traficul aerian în Europa (sursa: youtube/DRM News)
Internațional

Poleiul paralizează traficul aerian în Europa: aeroporturi închise la Viena, Budapesta și Bratislava

Condițiile severe de formare a poleiului au determinat, marți, suspendarea temporară a operațiunilor pe mai multe aeroporturi importante din Europa Centrală. Aeroporturile din Viena, Budapesta și Bratislava au fost nevoite să oprească traficul aerian, în timp ce zborurile de pe Aeroportul Václav Havel din Praga au fost operate în regim limitat. Aeroportul din Viena își reia treptat activitatea Aeroportul Internațional din Viena a anunțat reluarea graduală a operațiunilor începând cu ora locală 11:00 (10:00 GMT), după suspendarea temporară a zborurilor cauzată de polei. Citește și: Ciucu explică dezastrul financiar din București: „Vor urma restructurări, comasări, tăieri”. Apel la Nicușor Dan Potrivit unui purtător de cuvânt, decolările vor fi reluate de la ora 11:00, iar aterizările începând de la prânz. Un strat gros de gheață a acoperit pistele, iar poleiul a continuat să se formeze chiar și după intervențiile echipelor de degivrare. Din acest motiv, mai multe zboruri au fost deviate către alte aeroporturi din regiune. Aeroportul din Budapesta, închis din cauza „înghețului extrem” Aeroportul Internațional din Budapesta a fost închis temporar ca urmare a poleiului și a condițiilor de „îngheț extrem”. Anunțul a fost făcut marți de reprezentanții aeroportului, printr-un comunicat publicat pe pagina oficială de Facebook. Autoritățile aeroportuare nu au oferit un termen exact pentru reluarea traficului, avertizând asupra riscurilor majore pentru siguranța zborurilor. Praga funcționează în regim sever restricționat La Praga, ploaia înghețată a forțat Aeroportul Václav Havel să opereze într-un „mod foarte limitat”, au transmis reprezentanții instituției într-un mesaj publicat pe rețeaua X. Pe parcursul zilei sunt anticipate întârzieri semnificative, iar sosirile au fost restricționate pe durata operațiunilor de degivrare a pistei principale. Aeroportul din Bratislava, închis temporar Aeroportul M. R. Štefánik din Bratislava a fost închis până la ora locală 11:15 din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile de pe pista de rulare. Potrivit informațiilor publicate pe site-ul aeroportului, întârzierile zborurilor sunt așteptate pe parcursul dimineții. Recomandări pentru pasageri Reprezentanții Aeroportului din Bratislava le recomandă pasagerilor să urmărească în permanență site-urile oficiale ale aeroporturilor, aplicațiile mobile ale companiilor aeriene și anunțurile din terminale pentru cele mai recente informații privind plecările și sosirile. Autoritățile avertizează că situația rămâne dinamică, iar reluarea completă a traficului aerian depinde de evoluția condițiilor meteorologice.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră