vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5055 articole
Internațional

Controversele premiului Nobel pentru Pace continuă: Institutul suspectează un caz de spionaj

Institutul Nobel a anunțat sâmbătă că o posibilă scurgere de informații privind laureata Premiului Nobel pentru Pace, lidera opoziției venezuelene Maria Corina Machado, ar putea fi legată „foarte probabil de spionaj”. Scurgere de informații Pe platforma de pariuri predictive Polymarket, șansele ca Machado să câștige premiul au crescut cu 3,75%, ajungând la aproape 73%, în doar câteva ore, în noaptea de joi spre vineri – cu puțin timp înainte de anunțul oficial de la Oslo. Citește și: Șeful Armatei Române, generalul Gheorghiță Vlad, spune că și-ar dori ca fiecare cetățean să știe să tragă cu arma, ca în Israel sau Elveția „Este vorba foarte probabil de spionaj”, a declarat Kristian Berg Harpviken, directorul Institutului Nobel, pentru postul norvegian TV2. Acesta a precizat că instituția a fost vizată de acțiuni similare de-a lungul anilor: „Nu este un secret pentru nimeni că Institutul este victima spionajului. Acest lucru durează de decenii. Este evident că instituția interesează actori dornici să obțină informații, fie că este vorba de state sau de alte organizații.  Motivațiile pot fi atât politice, cât și economice.” Ancheta este în curs; securitatea va fi consolidată Harpviken a anunțat că Institutul Nobel va deschide o anchetă internă pentru a verifica sursa scurgerii și nu exclude măsuri suplimentare de securitate. Doar un număr foarte restrâns de persoane cunoșteau numele laureatului înainte de anunțul oficial, fapt care ridică suspiciuni privind o eventuală infiltrare informatică. Precedente și reacții De-a lungul anilor, presa norvegiană a speculat ocazional despre posibile scurgeri de informații privind laureații Premiului Nobel, însă în ultimii ani astfel de incidente nu au mai fost semnalate. De această dată, schimbările bruște de pe platformele de pariuri au atras atenția comunității internaționale. Maria Corina Machado, premiată pentru lupta democratică Lidera opoziției din Venezuela, Maria Corina Machado, a fost exclusă din cursa prezidențială din 2024, însă a fost recompensată de Comitetul Nobel „pentru munca sa neobosită în favoarea drepturilor democratice ale poporului venezuelean și pentru lupta sa pentru o tranziție pașnică de la dictatură la democrație”. Alegerea Comitetului Nobel a fost privită critic de Casa Albă, care a considerat că prin această decizie, „politica a fost pusă înaintea păcii” — o aluzie la faptul că Donald Trump aspirase de mai mult timp la Premiul Nobel pentru Pace.

Nobelul pentru Pace, suspiciuni de spionaj (sursa: nobelprize.qbank.se)
Danemarca investește miliarde în apărare (sursa: Facebook/Troels Lund Poulsen)
Internațional

Danemarca investește miliarde de dolari pentru a-și consolida apărarea

Guvernul danez a anunțat o investiție impresionantă de 8,7 miliarde de dolari pentru a întări securitatea în regiunile arctice și atlantice, inclusiv în Groenlanda, teritoriu autonom aflat sub suveranitate daneză. Potrivit BBC, această decizie vine într-un context geopolitic tensionat, în care Groenlanda a devenit un punct strategic disputat, dorit chiar și de președintele american Donald Trump. Acord cu Statele Unite pentru 16 avioane F-35 Pe lângă investiția de 4,2 miliarde de dolari anunțată anterior pentru consolidarea apărării regiunii, Danemarca a semnat un acord politic cu Statele Unite privind achiziția a 16 avioane de luptă F-35, în valoare de 4,5 miliarde de dolari (aproximativ 3,9 miliarde de euro). Citește și: Șeful Armatei Române, generalul Gheorghiță Vlad, spune că și-ar dori ca fiecare cetățean să știe să tragă cu arma, ca în Israel sau Elveția Astfel, flota daneză de F-35 ajunge la 43 de aparate. „Prin acest acord, consolidăm semnificativ capacitățile forțelor armate daneze din regiune. Sunt investiții necesare într-o perioadă dificilă, în care, din păcate, războiul a revenit pe continentul european”, a declarat Troels Lund Poulsen, ministrul danez al Apărării. Arctica, o zonă de interes strategic global Regiunea arctică, situată la intersecția dintre America de Nord, Rusia și Europa, are o importanță strategică majoră în actualul context geopolitic. Guvernul de la Copenhaga își propune să consolideze apărarea acestei zone în cadrul alianței NATO, în eventualitatea unei escaladări militare. Planul de investiții prevede achiziția a două nave arctice noi, dronelor militare, avionelor de patrulare și radarelor de avertizare timpurie. Totodată, Danemarca a colaborat cu Guvernele Groenlandei și Insulelor Feroe pentru a elabora un nou plan de apărare regională. Groenlanda caută sprijin în Uniunea Europeană Pentru prima dată în istorie, Guvernul Groenlandei s-a îndreptat către Uniunea Europeană, după ce părăsise blocul comunitar în 1985. Decizia a fost luată în contextul presiunilor crescânde exercitate de Statele Unite și Rusia. „Groenlanda are nevoie de Uniunea Europeană, iar Uniunea Europeană are nevoie de Groenlanda”, a declarat Jens Frederik Nielsen, premierul Groenlandei, în fața Parlamentului European. Cartier general militar la Nuuk Ca parte a noii strategii de apărare, Danemarca va înființa un cartier general militar la Nuuk, capitala Groenlandei. Tot acolo va fi creată o unitate militară subordonată Comandamentului Arctic Comun, responsabilă de coordonarea operațiunilor din regiune, conform BBC. Această amplă strategie marchează o nouă etapă în politica de securitate a Danemarcei, care își consolidează prezența militară într-una dintre cele mai sensibile și disputate regiuni ale lumii.

Alertă de securitate la Notre-Dame (sursa: Pexels/Adrienn)
Internațional

Alertă de securitate catedrala la Notre-Dame din Paris: o scrisoare avertizează asupra unui atac

Autoritățile franceze au intrat din nou în alertă după descoperirea unei scrisori anonime în curtea catedralei Notre-Dame din Paris. Incidentul a avut loc vineri după-amiază, când țârcovnicul bisericii a găsit plicul lângă zona cu lumânări aprinse. Alertă de securitate la Notre-Dame În interiorul plicului se afla un mesaj dactilografiat, cu un avertisment explicit: Citește și: Șeful Armatei Române, generalul Gheorghiță Vlad, spune că și-ar dori ca fiecare cetățean să știe să tragă cu arma, ca în Israel sau Elveția „Nu deschideți catedrala în 11 și 12 octombrie! Vor fi vizitatori străini care, cu ajutorul altor vizitatori, au ascuns deja cuțite în catedrală și vor face un măcel. Nu deschideți catedrala, vă rog!”, se arăta în scrisoare, potrivit publicației Le Parisien. Măsuri rapide de verificare și securitate Angajatul diocezei a alertat imediat echipa de pază, care a intervenit în timp ce în catedrală se aflau turiști. Autoritățile au decis să nu evacueze clădirea, pentru a evita panică, însă au efectuat controale riguroase în interior pentru a verifica dacă au fost ascunse arme. Conform informațiilor transmise ulterior, nu a fost descoperit niciun obiect suspect. Protecție sporită Sâmbătă dimineață, catedrala Notre-Dame a fost redeschisă publicului, conform programului obișnuit. Într-un comunicat oficial, Prefectura de Poliție din Paris a precizat că o inspecție comună, realizată de serviciul de pază al catedralei și de Direcția pentru Ordinea Publică și Circulație, a confirmat că nu există niciun risc pentru vizitatori. „Înaintea redeschiderii, o verificare minuțioasă a permis îndepărtarea oricărui pericol”, se arată în comunicat. Antecedente: o altă scrisoare de amenințare în aprilie Nu este prima dată când catedrala Notre-Dame devine ținta unor mesaje alarmiste. În aprilie, o altă scrisoare anonimă ce evoca un atentat terorist de Paște a fost descoperită în interiorul edificiului. Mesajul, lăsat pe o bancă, conținea o amenințare directă: „În duminica Paștelui va fi un atentat în catedrală.” Autoritățile au tratat incidentul cu maximă seriozitate, deschizând o anchetă pentru „amenințare concretă de crimă” și „răspândirea de informații false menite să inducă în eroare în legătură cu o distrugere periculoasă”. Posibile conexiuni Poliția franceză investighează dacă există o legătură între cele două scrisori anonime și alte incidente recente, precum coletele-capcană trimise unor personalități publice. Catedrala Notre-Dame, unul dintre cele mai vizitate monumente din lume, rămâne sub supraveghere permanentă, în contextul unui climat tensionat de securitate la nivel european.

Rafinărie rusă atacată de drone ucrainene (sursa: SBU)
Internațional

Ucraina lovește o rafinărie rusă aflată la 1.400 km de front: explozii și incendiu în Bashkortostan

Dronele Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) au lovit în dimineața zilei de 11 octombrie o rafinărie de petrol din Republica Bashkortostan, provocând explozii și un incendiu, potrivit unei surse din cadrul SBU, citată de publicația Kyiv Independent. Atac asupra unei rafinării-cheie care alimentează armata rusă Ținta atacului a fost uzina Bashnafta-UNPZ din orașul Ufa, unul dintre cele mai mari centre ale industriei petroliere din Rusia. Citește și: EXCLUSIV Tânărul pus șef la Romarm: protejat al lui Radu Oprea (PSD), și-a cosmetizat CV-ul pentru a avea măcar zece ani de muncă Complexul produce combustibil și lubrifianți pentru Forțele Armate ale Federației Ruse, potrivit sursei din cadrul SBU. Atacul s-a soldat cu mai multe explozii, urmate de un incendiu izbucnit în zona unității de procesare a țițeiului ELOU-AVT-6. Martorii au raportat o coloană densă de fum negru ridicându-se deasupra instalației, în timp ce echipaje de pompieri au fost trimise la fața locului. Deocamdată, amploarea pagubelor nu a fost stabilită. Rusia susține că a doborât cinci drone ucrainene Ministerul rus al Apărării a declarat că forțele sale ar fi doborât cinci drone ucrainene deasupra Bashkortostanului, în aceeași dimineață. Autoritățile regionale nu au oferit comentarii oficiale privind eventualele victime sau daune materiale. Atacul asupra acestei instalații – situată la aproximativ 1.400 de kilometri de linia frontului – este al treilea atac cu drone SBU asupra regiunii Bashkortostan în ultima lună. Seria de atacuri asupra infrastructurii petroliere ruse Anterior, dronele cu rază lungă ale SBU au lovit de două ori, pe 18 și 24 septembrie, complexul petrochimic Gazprom Neftekhim Salavat, aflat în aceeași regiune. Separat, la 12 septembrie, o altă lovitură cu drone efectuată de Direcția Principală de Informații a Armatei Ucrainene (HUR) a vizat rafinăria Bashneft-Novoyl, tot în Ufa. Impactul atacurilor: scădere a capacității de rafinare a Rusiei Comandantul-șef al forțelor ucrainene, Oleksandr Sîrski, a anunțat pe 11 octombrie că, în urma acestor atacuri repetate, capacitatea de rafinare a petrolului din Rusia a scăzut cu 21%. Potrivit oficialilor ucraineni, mai multe regiuni ruse se confruntă deja cu penurii de benzină, în timp ce Moscova este nevoită să crească importurile de combustibil pentru a-și acoperi nevoile interne. Răspunsul Moscovei: atacuri asupra infrastructurii energetice ucrainene Ca reacție, Rusia a intensificat la rândul său loviturile asupra infrastructurii energetice ucrainene. Pe 10 octombrie, un val de atacuri cu drone și rachete a provocat pene masive de curent în Kiev și alte orașe, vizând rețelele de energie ale Ucrainei. Aceste atacuri reciproce confirmă escaladarea războiului energetic dintre Moscova și Kiev, în contextul în care ambele părți încearcă să lovească sursele economice și logistice ale adversarului.

Misiune comună NATO la frontiera Rusiei (sursa: raf.mod.uk)
Internațional

Misiune comună NATO: aeronave britanice au patrulat granița rusă alături de SUA

Aeronave de supraveghere ale Forțelor Aeriene Regale Britanice (RAF) au efectuat o misiune de patrulare de 12 ore la granița Rusiei, în cooperare cu Statele Unite și Alianța Nord-Atlantică, a anunțat Ministerul britanic al Apărării într-un comunicat difuzat sâmbătă. Operațiune de 12 ore de-a lungul flancului estic al NATO Potrivit autorităților britanice, misiunea a avut loc joi și a implicat un avion de supraveghere electronică RAF RC-135 Rivet Joint și un avion de patrulare maritimă P-8A Poseidon. Citește și: EXCLUSIV Tânărul pus șef la Romarm: protejat al lui Radu Oprea (PSD), și-a cosmetizat CV-ul pentru a avea măcar zece ani de muncă Cele două aparate au parcurs în total peste 16.000 de kilometri, zburând din Extremul Nord și de-a lungul flancului estic al NATO, pe direcția Belarus–Ucraina. Tehnologie de interceptare și război antisubmarin Avionul RC-135 Rivet Joint este proiectat să capteze o gamă extinsă de semnale electromagnetice, fiind capabil să intercepteze comunicațiile militare. La rândul său, P-8A Poseidon, specializat în războiul antisubmarin, poate transporta torpile și rachete antinavă. Acesta a efectuat o rută concentrată pe zona Mării Baltice, regiune strategică pentru NATO. SUA au susținut misiunea cu un avion cisternă Operațiunea comună a fost sprijinită de un avion cisternă KC-135 Stratotanker al Forțelor Aeriene ale Statelor Unite, care a asigurat realimentarea în aer și a „extins raza de acțiune operațională” a aeronavelor britanice. Ministerul britanic al Apărării a subliniat că această colaborare reprezintă „o demonstrație clară a unității transatlantice” între partenerii Alianței Nord-Atlantice. Mesajul Londrei pentru Kremlin Ministrul britanic al apărării, John Healey, a descris misiunea ca fiind „importantă”, menționând că aceasta furnizează informații esențiale pentru consolidarea conștientizării operaționale a armatei britanice. „Această acțiune transmite un mesaj puternic al unității NATO către Vladimir Putin și către adversarii noștri. Ea face Regatul Unit mai sigur acasă și mai puternic în străinătate”, a declarat Healey, felicitând personalul RAF implicat în operațiune. Incursiuni repetate ale dronelor ruse în spațiul aerian NATO Oficialii britanici au explicat că misiunea are loc pe fondul incidentelor tot mai dese provocate de drone și aeronave rusești în spațiul aerian al statelor NATO, inclusiv în Polonia, România și Estonia. La începutul lunii, liderii Uniunii Europene au anunțat noi măsuri pentru întărirea apărării blocului comunitar împotriva amenințărilor provenite din utilizarea dronelor rusești.

The New York Times refuză acordul Pentagonului (sursa: X/Pentagon Force Protection Agency)
Internațional

The New York Times refuză să semneze acordul Pentagonului care limitează libertatea presei

Cotidianul american The New York Times a anunțat vineri că refuză să semneze documentul propus de Departamentul Apărării al Statelor Unite, care ar împiedica redacțiile să publice informații neautorizate dacă doresc să își mențină accesul în facilitățile Pentagonului. The New York Times refuză acordul Pentagonului „Jurnaliştii de la The New York Times nu vor semna politica revizuită a Pentagonului privind acreditarea presei, care ameninţă să-i pedepsească pentru activitatea lor de rutină de culegere de ştiri, protejată de Primul Amendament”, a declarat Richard Stevenson, redactorul-şef al publicației, într-un comunicat oficial. Citește și: EXCLUSIV Tânărul pus șef la Romarm: protejat al lui Radu Oprea (PSD), și-a cosmetizat CV-ul pentru a avea măcar zece ani de muncă Noua politică a Pentagonului, anunțată în septembrie, condiționează accesul jurnaliștilor de acceptarea unor reguli stricte privind publicarea informațiilor. Măsura ar conferi Departamentului Apărării un control fără precedent asupra conținutului difuzat de presă, limitând transparența instituțională. „Cetățenii au dreptul să știe cum funcționează guvernul și armata” Stevenson a subliniat că The New York Times respinge această abordare, pe care o consideră o limitare directă a libertății presei. „Politica impusă restrânge modul în care jurnaliştii pot relata despre armata americană, care este finanţată anual cu aproape un trilion de dolari din banii contribuabililor. Cetăţenii au dreptul să ştie cum funcţionează guvernul şi armata”, a afirmat redactorul-șef. El a adăugat că publicația rămâne dedicată apărării interesului public prin reportaje „amănunţite şi corecte” și printr-o „urmărire neclintită a faptelor”. Pentagonul impune o declarație de confidențialitate pentru jurnaliști Potrivit purtătorului de cuvânt al Pentagonului, Sean Parnell, reporterii vor fi obligați să semneze o declarație prin care se angajează să nu dezvăluie informații clasificate sau documente considerate sensibile — chiar dacă acestea nu sunt etichetate oficial ca secrete. Noua regulă urmează să intre în vigoare în termen de două până la trei săptămâni și se va aplica tuturor instituțiilor media care acoperă activitatea Departamentului Apărării. Decizia Pentagonului a fost criticată de numeroase organizații de presă și de experți în libertatea de exprimare, care avertizează că aceasta deschide calea către cenzură și subminează principiile democrației americane.  

Trump nu are probleme de sănătate, raport oficial (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump, perfect sănătos, potrivit raportului oficial. Vânătăile de pe mână, explicate de Casa Albă

Președintele american Donald Trump, în vârstă de 79 de ani, se află într-o stare de sănătate excelentă, potrivit celui mai recent raport medical publicat de Casa Albă după un control de rutină la Spitalul Militar Walter Reed. Trump nu are probleme de sănătate, raport oficial Documentul, semnat de medicul prezidențial Sean Barbabella, afirmă că Trump are o vârstă cardiacă cu 14 ani mai mică decât cea biologică și menționează performanțe „cardiovasculare, pulmonare, neurologice și fizice foarte bune”. Citește și: EXCLUSIV Tânărul pus șef la Romarm: protejat al lui Radu Oprea (PSD), și-a cosmetizat CV-ul pentru a avea măcar zece ani de muncă Examinarea efectuată săptămâna aceasta este al doilea control medical de la revenirea lui Trump la Casa Albă în ianuarie. Raportul arată că liderul republican a fost vaccinat antigripal și a primit o doză de rapel împotriva COVID-19, măsură luată „în pregătirea călătoriilor internaționale”. Decizia vine în contextul în care secretarul pentru sănătate, RFK Jr., cunoscut pentru scepticismul său față de vaccinuri, a limitat accesul la dozele anti-COVID. Vânătăile de pe mâna dreaptă, explicate de Casa Albă Imaginile recente care îl arată pe Trump cu vânătăi vizibile pe mâna dreaptă au alimentat speculațiile privind starea sa de sănătate. Casa Albă a explicat că aceste urme sunt consecința strângerilor de mână frecvente și a tratamentului cu aspirină, administrat ca parte a unei terapii cardiovasculare standard. Administrația americană a mai precizat că fostul președinte suferă de insuficiență venoasă cronică, o afecțiune comună și benignă, manifestată prin umflarea gleznelor. Cel mai în vârstă președinte din istoria SUA, sub atenția publică Donald Trump rămâne cel mai în vârstă președinte învestit în funcție în Statele Unite, motiv pentru care sănătatea sa este monitorizată atent de presă și opinia publică. Deși speculațiile persistă, raportul oficial confirmă o stare generală foarte bună, similară cu cea constatată la controlul din aprilie. Spre deosebire de predecesorul său, Joe Biden, Trump pare să gestioneze mai ușor presiunea publică legată de vârstă și sănătate.

Zaporojie, atacat masiv de Rusia (sursa: Telegram/State Emergency Service)
Internațional

Atacuri masive ale Rusiei asupra regiunii Zaporojie: 679 de atacuri în 24 de ore

Forțele ruse de invazie au lansat, într-un interval de 24 de ore, nu mai puțin de 679 de atacuri asupra regiunii ucrainene Zaporojie, potrivit guvernatorului Ivan Fedorov. Zaporojie, atacat masiv de Rusia În urma bombardamentelor, o femeie de 66 de ani și un copil de 7 ani au fost uciși, iar 11 persoane au fost rănite, a relatat oficialul pe Telegram. Citește și: EXCLUSIV Tânărul pus șef la Romarm: protejat al lui Radu Oprea (PSD), și-a cosmetizat CV-ul pentru a avea măcar zece ani de muncă Ivan Fedorov a precizat că 14 localități din regiune au fost vizate de loviturile rusești. Printre ele, orașul Zaporojie a fost ținta a patru atacuri cu rachete, în timp ce alte localități – Bilenke, Zaliznîșne, Uspenivka, Malînivka și Poltavka – au fost bombardate în 11 atacuri aeriene succesive. Pagube majore la clădiri și infrastructură civilă Autoritățile locale au raportat 68 de distrugeri cauzate de atacuri, inclusiv blocuri de locuințe, case private, mașini și instalații de infrastructură socială. Forțele ucrainene continuă operațiunile de salvare și evaluare a pagubelor, în contextul intensificării atacurilor asupra regiunii Zaporojie, una dintre cele mai afectate zone de la începutul invaziei ruse.

Machado, Nobelul și ego-ul lui Trump (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Donald Trump susține că Maria Corina Machado i-ar fi dedicat Premiul Nobel pentru Pace

Președintele american Donald Trump a declarat că a fost sunat de lidera opoziției venezuelene Maria Corina Machado, laureata Premiului Nobel pentru Pace 2025. Machado, Nobelul și ego-ul lui Trump Potrivit afirmațiilor sale, Machado i-ar fi spus că acceptă premiul „în onoarea ta, pentru că tu îl meritai cu adevărat”. Citește și: EXCLUSIV Tânărul pus șef la Romarm: protejat al lui Radu Oprea (PSD), și-a cosmetizat CV-ul pentru a avea măcar zece ani de muncă Trump a făcut declarația în fața reporterilor din Biroul Oval, fără a-i menționa numele, dar a adăugat cu umor că „nu i-am spus să mi-l dea mie, dar cred că ar fi făcut-o”. Nobel pentru „lupta neobosită pentru democrație în Venezuela” Comitetul Norvegian pentru Nobel a anunțat că Maria Corina Machado a fost recompensată pentru „munca sa neobosită de promovare a drepturilor democratice pentru poporul Venezuelei”. În reacția sa, Machado a dedicat premiul „poporului suferind din Venezuela” și a mulțumit lui Donald Trump pentru „sprijinul său decisiv” acordat cauzei democratice. Trump: „Am ajutat-o pe parcurs. Venezuela este un dezastru” Donald Trump a subliniat că a sprijinit-o pe Machado de-a lungul luptei sale politice și a comentat situația dificilă din Venezuela, pe care a numit-o „un dezastru”. Fosta candidată la președinție, în vârstă de 58 de ani, este considerată o figură unificatoare a opoziției și una dintre cele mai ferme adversare ale președintelui Nicolas Maduro, aflat la putere din 2013. Machado a fost exclusă din alegerile din 2024, după ce autoritățile i-au invocat presupuse nereguli.

Rusia amenință SUA cu represalii (sursa: Tass)
Internațional

Trump se mai gândește dacă dă Ucrainei rachete Tomahawk, rușii amenință că le vor distruge

Rusia a avertizat miercuri că va intercepta rachetele de croazieră Tomahawk şi va lovi poziţiile de lansare în cazul în care Statele Unite decid să le furnizeze Ucrainei, a declarat Andrei Kartapolov, preşedintele Comisiei pentru Apărare din Duma de Stat. Declaraţia dură a oficialului rus „Răspunsul nostru va fi dur, ambiguu, măsurat şi asimetric. Vom găsi modalităţi de a-i atinge pe cei care ne fac probleme”, a spus Andrei Kartapolov, fost ministru adjunct al Apărării, citat de RIA. Citește și: Ciolacu vrea să scoată USR de la guvernare și critică violent măsurile luate de Bolojan El a adăugat că Rusia cunoaşte foarte bine aceste rachete „— cum zboară, cum să le doborâm” — după experienţa confruntărilor din Siria. Kartapolov a subliniat că, în opinia sa, Tomahawk-urile, dacă ar fi furnizate, vor veni în număr relativ mic — „zeci, nu sute” — şi nu vor schimba esenţial situaţia de pe câmpul de luptă, dar „probleme” vor exista pentru cei care le furnizează şi pentru cei care le folosesc. Avertisment privind ţintele de lansare Oficialul rus a mai afirmat că Moscova nu a observat până în prezent semne că Ucraina ar pregăti situri de lansare pentru Tomahawk-uri. Totuși, a avertizat că, în cazul în care astfel de facilităţi vor apărea, Rusia le va viza cu drone şi rachete pentru a le distruge. Poziţia SUA şi apelul la prudenţă Preşedintele american Donald Trump a declarat luni că vrea să ştie în ce scop ar folosi Ucraina astfel de rachete înainte de a aproba livrările, pentru a evita o escaladare a conflictului cu Rusia. Totuşi, el a spus că „a luat într-un fel o decizie” în această privinţă, fără a oferi detalii definitive. Partea rusă, prin vocea adjunctului ministrului de externe Serghei Riabkov, a cerut Washingtonului să trateze posibilitatea furnizării de Tomahawk-uri „într-o manieră sănătoasă şi responsabilă”, avertizând că o astfel de decizie ar constitui un pas serios către escaladare şi ar „schimba calitativ” situaţia. Riscuri şi implicaţii regionale Anunţul lui Kartapolov marchează o creştere a retoricii militare ruse în contextul dezbaterilor internaţionale privind ajutorul de lungă rază pentru Ucraina. Dacă SUA ar decide livrările, ele ar putea declanşa o spirală de replici strategice: interceptări, lovituri împotriva infrastructurii de lansare şi presiune diplomatică intensificată între Washington şi Moscova.

Fără văl integral în Italia, propune Partidul Fratelli d’Italia (sursa: Facebook/Giorgia Meloni)
Internațional

Interdicție a vălului integral în spațiile publice în Italia, lege propusă de partidul lui Meloni

Partidul Fratelli d’Italia (FdI), condus de premierul italian Giorgia Meloni, a anunțat miercuri depunerea în Parlament a unui proiect de lege care interzice purtarea vălului integral în școli, universități și alte spații publice. Proiect de lege „împotriva separatismului” Inițiativa legislativă face parte dintr-un amplu proiect „împotriva separatismului”, prezentat în Camera Deputaților de parlamentarii Fratelli d’Italia, printre care și Andrea Delmastro, subsecretar de stat la Ministerul Justiției. Citește și: Ciolacu vrea să scoată USR de la guvernare și critică violent măsurile luate de Bolojan Potrivit autorilor, legea urmărește să prevină formarea de comunități paralele care nu respectă normele statului italian și promovează valori contrare democrației occidentale. Reglementări suplimentare: finanțarea moscheilor și pedepse pentru căsătorii aranjate Proiectul de lege include și noi reguli privind finanțarea moscheilor, alături de pedepsirea mai severă a celor care constrâng persoane să accepte căsătorii aranjate. Măsurile sunt prezentate ca parte a unei strategii naționale pentru consolidarea securității și protejarea drepturilor individuale, în special ale femeilor. Argumentul Fratelli d’Italia: „Nu Sharia, ci legea italiană” Deputata Sara Kelany, reprezentantă a Fratelli d’Italia, a declarat pentru ANSA că scopul proiectului este de a apăra statul de drept italian și valorile sale fundamentale: „Este nevoie să combatem crearea de enclave, contra-societăți în care se aplică legea Sharia, nu sistemul juridic italian, și unde înflorește fundamentalismul islamic.” Ea a adăugat că proiectul dorește să întărească principiul egalității între cetățeni și să descurajeze orice formă de separare culturală care contravine Constituției Italiei. Context politic și reacții anticipate Proiectul depus de FdI vine în contextul unei dezbateri intense privind integrarea comunităților musulmane și libertatea religioasă în Europa. Italia are deja legislații locale care limitează acoperirea feței în spațiile publice, însă această inițiativă ar reprezenta prima interdicție națională explicită privind vălul integral, similară celei adoptate anterior în Franța. Deocamdată, opoziția italiană nu a reacționat oficial, dar analiștii politici se așteaptă la o dezbatere aprinsă în Parlament, între tabăra conservatoare și cea liberal-progresistă.

Cehia nu va mai trimite arme Ucrainei (sursa: Facebook/Andrej Babiš)
Internațional

Cehia nu va mai acorda ajutor militar direct Ucrainei dacă populistul Babiš va face Guvernul

Cehia nu va mai trimite arme Ucrainei. Oligarhul ceh Andrej Babis, liderul mișcării populiste ANO și câștigător al alegerilor legislative din Cehia, a declarat miercuri că, în cazul în care va reuși să formeze un guvern, va pune capăt oricărei forme de ajutor militar direct acordat Ucrainei. Anunțul său marchează o ruptură clară față de politica pro-Kiev a actualului executiv de centru-dreapta, Babis: „Nu vom da Ucrainei nicio coroană pentru arme” „Nu vom da Ucrainei nicio coroană din bugetul nostru pentru arme”, a declarat Babis, reafirmând o promisiune făcută în timpul campaniei electorale. Citește și: Ciolacu vrea să scoată USR de la guvernare și critică violent măsurile luate de Bolojan Fostul premier a subliniat că Uniunea Europeană oferă deja ajutor militar, umanitar și economic Ucrainei din fonduri comune, la care Cehia contribuie cu aproximativ 2,4 miliarde de euro. În opinia sa, suplimentarea acestui sprijin cu fonduri naționale ar fi inutilă. Revocarea „inițiativei cehe privind muniția” Andrej Babis a anunțat și intenția de a revoca inițiativa cehă privind achiziția de muniție pentru Ucraina, prin care Praga cumpăra proiectile de calibru mare din afara Uniunii Europene pentru a le livra armatei ucrainene. Măsura ar contrazice apelul președintelui ceh Petr Pavel, care a cerut menținerea programului. Babis consideră însă că inițiativa este „puțin transparentă”, deși a fost lăudată de secretarul general al NATO, Mark Rutte, în timpul recentei sale vizite la Praga, cu ocazia celui de-al doilea summit internațional dedicat apărării, organizat sub egida Institutului Internațional de Studii Strategice (IISS). Critici privind lipsa de transparență „Nu știm ce este, știm doar că entități private câștigă zeci de miliarde de coroane pe seama ucrainenilor”, a declarat Babis. Liderul ANO a recunoscut că inițiativa „a fost bună, cu siguranță”, însă a criticat lipsa de claritate și supraveghere publică asupra fondurilor implicate. Apel la un rol mai activ al NATO Andrej Babis a pledat pentru ca NATO să coordoneze transparent achizițiile comune de armament și activitățile de mentenanță, pentru a reduce costurile și a evita suprapunerile între statele membre. „Alianța ar trebui să coordoneze un program comun, cu transparență totală, pentru a eficientiza cheltuielile și logistica”, a afirmat politicianul populist. O schimbare de direcție în politica externă cehă Dacă Andrej Babis va reuși să formeze un guvern, Cehia s-ar putea confrunta cu o schimbare majoră de orientare în politica sa externă, după ani de sprijin activ pentru Ucraina. Guvernul actual, condus de premierul Petr Fiala, a fost printre cei mai vocali susținători ai Kievului în Uniunea Europeană, furnizând arme, muniție și echipamente încă din primele luni ale invaziei ruse din 2022.

Danemarca limitează accesul minorilor la internet (sursa: Facebook/Mette Frederiksen)
Internațional

Danemarca va interzice rețelele sociale pentru minorii sub 15 ani. Pragul poate fi de 13 ani

Danemarca limitează accesul minorilor la internet. Guvernul danez pregătește o lege prin care copiii sub 15 ani nu vor mai putea folosi rețelele de socializare, a anunțat marți premierul Mette Frederiksen, în discursul său de deschidere a sesiunii parlamentare. Danemarca limitează accesul minorilor la internet „Guvernul va propune interzicerea mai multor rețele de socializare pentru copiii și tinerii sub 15 ani”, a declarat șefa executivului. Citește și: Panica autorităților de la București, care au închis școlile de teama ciclonului, contrazisă de prognozele externe Potrivit acesteia, măsura urmărește protejarea sănătății mintale a tinerilor, tot mai dependenți de mediul online. Frederiksen a subliniat că 60% dintre băieții danezi cu vârste între 11 și 19 ani preferă să rămână acasă în fiecare săptămână, în loc să iasă afară cu prietenii. „Telefoanele mobile și rețelele de socializare fură copilăria copiilor noștri”, a avertizat premierul. Părinții ar putea decide excepțiile Proiectul de lege, care urmează să fie prezentat în perioada următoare, prevede și o clauză de flexibilitate pentru părinți. Aceștia vor putea autoriza accesul copiilor lor la rețelele de socializare de la vârsta de 13 ani, cu consimțământ explicit. Detaliile privind modalitățile de aplicare și control ale interdicției nu au fost, deocamdată, făcute publice. Guvernul danez urmează să stabilească, împreună cu specialiștii în educație digitală și protecția minorilor, mecanismele tehnice care ar putea limita accesul copiilor la platforme precum TikTok, Instagram, Facebook sau X (fostul Twitter). O tendință globală: protejarea minorilor în mediul online Danemarca nu este prima țară europeană care ia în considerare o astfel de măsură. În iunie 2024, Grecia a propus introducerea unei „vârste digitale a majoratului” la nivelul Uniunii Europene, sub care copiii nu ar putea accesa rețelele de socializare fără acordul părinților. La nivel internațional, Australia a devenit una dintre țările-pionier în reglementarea internetului pentru minori. Parlamentul australian a adoptat, la sfârșitul anului 2024, o lege care interzice accesul copiilor sub 16 ani la platforme precum TikTok, X, Facebook și Instagram. O dezbatere tot mai amplă în Europa Inițiativa Danemarcei deschide o nouă etapă în dezbaterile europene despre siguranța digitală a copiilor. Mulți experți susțin că expunerea timpurie la rețelele de socializare are efecte negative asupra atenției, stimei de sine și interacțiunilor sociale reale. Prin acest proiect, guvernul danez își propune să ofere copiilor „un timp real al copilăriei, nu un timp al ecranelor”, potrivit mesajului transmis de Mette Frederiksen în Parlament. Dacă legea va fi adoptată, Danemarca ar putea deveni prima țară europeană care limitează accesul minorilor la rețelele de socializare printr-un cadru legal clar, consolidând mișcarea globală de protecție a generației digitale.

Putin primește elogiile liderilor apropiați Moscovei (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin împlinește 73 de ani, felicitat de liderul din Coreea de Nord și de cel din Belarus

Putin primește elogiile liderilor apropiați Moscovei. Președintele rus Vladimir Putin a împlinit marți 73 de ani, prilej cu care a primit mesaje de felicitare din partea unor lideri apropiați Moscovei, printre care liderul Coreei de Nord, Kim Jong Un, copreședinții Nicaraguei, Daniel Ortega și Rosario Murillo, și președintele Belarusului, Aleksandr Lukașenko. Putin primește elogiile liderilor apropiați Moscovei Într-o telegramă transmisă prin Agenția Centrală de Știri Coreeană (KCNA), liderul nord-coreean Kim Jong Un i-a adresat „cele mai sincere și călduroase felicitări” lui Putin, pe care l-a elogiat pentru „conducerea înțeleaptă și devotamentul patriotic”. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Nazare, asociat cu un pedofil grec condamnat, dar scăpat prin prescripție. Georgiadis, mâna dreaptă a premierului Mitsotakis Kim a afirmat că Rusia se află „în fruntea edificării unei lumi multipolarizate”, lăudând rolul acesteia în „lupta dreaptă pentru integritatea sa teritorială” — o formulare interpretată ca o referire indirectă la războiul din Ucraina. „Phenianul și Moscova vor fi mereu împreună, iar prietenia noastră va fi nemuritoare”, a transmis Kim, subliniind că alianța ruso-nord-coreeană a atins „un apogeu” și va rămâne „de nezdruncinat”. Declarația vine în contextul apropierii strategice dintre Rusia și Coreea de Nord, o schimbare notabilă de orientare față de China, aliatul tradițional al regimului de la Phenian. Ortega: Putin luptă „pentru o lume a păcii și dialogului” Copreședinții Nicaraguei, Daniel Ortega și Rosario Murillo, i-au transmis lui Vladimir Putin că aniversarea sa îl găsește „angajat în bătălii formidabile pentru o lume care promovează pacea, dialogul și binele tuturor”. Mesajul, publicat de El 19 Digital, subliniază solidaritatea guvernului nicaraguan cu Rusia, aliat important al acestuia în plan geopolitic. Lukașenko: „Numele lui Putin este asociat cu marile realizări ale Rusiei” Președintele Belarusului, Aleksandr Lukașenko, a elogiat la rândul său „realizările sociale, dezvoltarea economică dinamică și consolidarea suveranității Rusiei” sub conducerea lui Vladimir Putin. Liderul de la Minsk, considerat unul dintre cei mai fideli aliați ai Kremlinului, a subliniat că numele lui Putin este „ferm asociat cu progresul și stabilitatea Federației Ruse”. Reacția Kremlinului și mesajele din Rusia Potrivit Kremlinului, președintele rus a primit numeroase mesaje de felicitare interne, inclusiv din partea Patriarhului Rusiei, guvernatorilor regionali și altor oficiali de rang înalt. Consilierul prezidențial Vladimir Medinski, implicat în negocierile cu Ucraina, a afirmat că Putin „a oprit dezintegrarea Rusiei și a readus-o pe cursul său istoric”. Putin, aniversare marcată de un program oficial încărcat Conform anunțului Kremlinului, de ziua sa, Vladimir Putin urmează să poarte convorbiri telefonice cu mai mulți lideri mondiali, inclusiv din fostele republici sovietice, așa cum procedează tradițional. În ciuda aniversării, liderul de la Moscova are un program de lucru complet, care include o ședință a Consiliului de Securitate al Rusiei, semnalând că, și la 73 de ani, Putin rămâne activ în centrul deciziilor politice și militare ale țării.

Cehia, alianță guvernamentală cu partide radicale (sursa: Facebook/Andrej Babiš)
Internațional

Cehia alunecă în hău politic: coaliție de guvernare între populiști, eurosceptici și extrema dreaptă

Cehia, alianță guvernamentală cu partide radicale. Miliardarul populist ceh Andrej Babis, liderul partidului ANO (Acțiunea Cetățenilor Nemulțumiți), a anunțat marți că poartă negocieri pentru formarea unui nou guvern care ar putea include miniștri propuși de formațiuni eurosceptice și de extremă dreapta. Cehia, alianță guvernamentală cu partide radicale Declarația a fost făcută într-un mesaj video publicat pe Facebook. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Nazare, asociat cu un pedofil grec condamnat, dar scăpat prin prescripție. Georgiadis, mâna dreaptă a premierului Mitsotakis Partidul ANO a obținut cel mai mare număr de voturi în alegerile parlamentare din 3-4 octombrie, însă nu a reușit să atingă majoritatea necesară pentru a guverna singur. Inițial, Babis a declarat că își dorește un cabinet minoritar, sprijinit în Parlament de formațiunea Motoristé sobě (Șoferii împreună) și de partidul SPD, cunoscut pentru pozițiile sale anti-UE și anti-NATO. Cele două partide au respins, însă, ideea de a susține guvernul din afară, cerând să facă parte direct din noul executiv. Babis: „Negociem un guvern comun” „Negociem un guvern comun”, a anunțat Babis marți. Acesta a explicat că SPD ar urma să dețină câteva ministere conduse de experți independenți, în timp ce Motoristé sobě ar dori ca politicienii care au candidat în alegeri să ocupe posturi ministeriale. Atât ANO, cât și Motoristé sobě fac parte din grupul Patrioți pentru Europa din Parlamentul European, un bloc politic ce promovează naționalismul economic și euroscepticismul. ANO se opune pactelor UE privind migrația și decarbonizarea. Motoristé sobě respinge interdicția asupra motoarelor cu combustie internă și alte politici de mediu considerate excesive. SPD merge mai departe, cerând referendumuri privind ieșirea Cehiei din UE și NATO, precum și încetarea oricărui ajutor pentru Ucraina, inclusiv pentru refugiații stabiliți în Cehia. Babis a declarat totuși că nu susține ideea unor referendumuri pentru părăsirea UE sau NATO, încercând să păstreze un echilibru între partenerii săi potențiali. O politică externă mai rezervată față de Ucraina Fostul premier a sugerat o reevaluare a implicării Cehiei în sprijinirea Ucrainei, comparativ cu actualul guvern de centru-dreapta aflat la final de mandat. Printre măsurile puse sub semnul întrebării se numără programul de livrare de muniție de artilerie către Kiev, pe care Babis îl critică pentru supraevaluare și lipsă de transparență. În replică, președintele ceh Petr Pavel, unul dintre arhitecții programului, a cerut luni partidelor să continue sprijinul militar pentru Ucraina. Formarea noului guvern, posibil peste câteva săptămâni Chiar dacă Andrej Babis va reuși să ajungă la un acord de coaliție, formarea efectivă a guvernului ar putea dura câteva săptămâni. Președintele Petr Pavel a convocat prima ședință a noii camere inferioare a Parlamentului pentru data de 3 noiembrie, moment în care va fi ales și noul președinte al camerei. Abia după demisia oficială a actualului cabinet poate fi desemnat un nou prim-ministru, ceea ce face ca procesul de tranziție politică din Cehia să rămână încă deschis.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră