vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5055 articole
Internațional

Conflict Ungaria-Ucraina: Budapesta vorbește de "mafia ucraineană" care nu trebuie să intre în UE

Ungaria acuză Ucraina de ingerință politică. Ministrul ungar de externe Peter Szijjarto a afirmat marți că Ucraina ar încerca să influențeze rezultatul alegerilor parlamentare din Ungaria de anul viitor. Ungaria acuză Ucraina de ingerință politică Declarația vine ca reacție la informații potrivit cărora ucrainenii ar fi contribuit la dezvoltarea aplicației digitale a partidului de opoziție Tisza. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Nazare, asociat cu un pedofil grec condamnat, dar scăpat prin prescripție. Georgiadis, mâna dreaptă a premierului Mitsotakis „Dacă cineva mai avea îndoieli cu privire la faptul că ucrainenii se amestecă în alegerile legislative din Ungaria, acestea au fost risipite”, a transmis Szijjarto într-un comunicat al Ministerului de Externe de la Budapesta. El a susținut că Ucraina este profund interesată de rezultatul scrutinului, încercând să influențeze scena politică prin intermediul formațiunii Tisza. „Guvernul ungar va apăra interesele naționale” Oficialul ungar a declarat că autoritățile de la Kiev sunt conștiente că, dacă actualul guvern condus de Viktor Orbán rămâne în funcție, deciziile de politică internă și externă vor continua să servească exclusiv intereselor naționale ale Ungariei. În viziunea sa, o asemenea poziție ar împiedica aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană. Critici dure la adresa Bruxelles-ului și Kievului Peter Szijjarto a acuzat Bruxelles-ul că încearcă să impună o agendă favorabilă Ucrainei și a afirmat că guvernul ungar nu va permite Uniunii Europene „să dezlănțuie mafia ucraineană, produsele agricole substandard și războiul în sine asupra Europei”. Declarațiile amplifică tensiunile diplomatice dintre Budapesta și Kiev, aflate deja la cote ridicate în contextul războiului din Ucraina.

Ungaria acuză Ucraina de ingerință politică (sursa: Facebook/Szijjártó Péter)
Rusia pregătește producția internă de banane (sursa: TASS)
Internațional

Rusia începe să cultive banane și alte fructe exotice în sere, a anunțat ministra Agriculturii

Rusia pregătește producția internă de banane. Rusia se pregătește să înceapă producția internă de banane și alte fructe tropicale, a anunțat luni ministrul rus al Agriculturii, Oxana Lut, în cadrul unui forum internațional dedicat industriei și tehnologiei, desfășurat în orașul Ghelendjik, pe coasta Mării Negre. Rusia pregătește producția internă de banane „Am început construirea primelor sere pentru banane”, a declarat Oxana Lut, adăugând că există și propuneri pentru cultivarea altor fructe exotice în Rusia. Citește și: EXCLUSIV Cum a primit ministrul Nazare două apartamente nedeclarate de la soția unui fost client al DNA. Schema creditării firmei de către acționarul insignifiant Ministrul a menționat că un cercetător specializat în selecția plantelor a solicitat recent sprijin pentru a cultiva kiwi roșu, specie care nu a mai fost produsă niciodată pe teritoriul rus. „În Rusia se poate cultiva orice” Oxana Lut a afirmat că, datorită noilor tehnologii, în Rusia se poate cultiva aproape orice, inclusiv fructe tropicale. După o vizită recentă în Kazahstan, unde a observat sere de banane, oficialul rus a subliniat că un proiect similar ar putea fi lansat în Rusia, cu condiția ca acesta să fie profitabil pentru fermierii locali. Bananele, incluse pe lista culturilor agricole ruse În februarie 2025, guvernul rus a inclus bananele pe lista produselor agricole care pot fi cultivate în țară. Guvernatorul regiunii Stavropol, Vladimir Vladimirov, a declarat anterior că prima recoltă de banane rusești ar putea ajunge pe piață în 2027. Proiect de 36 de milioane de dolari în Stavropol Guvernul rus a alocat un buget echivalent cu 36 de milioane de dolari pentru dezvoltarea unei culturi de banane pe o suprafață de aproximativ 46 de hectare, la periferia orașului Nevinnomissk, în sudul țării. Proiectul prevede o producție anuală estimată la 21.500 de tone de banane, care ar urma să reducă dependența Rusiei de importuri. Rusia, dependentă în prezent de importurile tropicale În momentul de față, bananele comercializate în Rusia provin în principal din Ecuador, Columbia și Costa Rica. Prin lansarea acestui proiect agricol, autoritățile ruse urmăresc să diminueze importurile și să crească autonomia alimentară într-un context economic marcat de sancțiuni și restricții internaționale.

Judecător ucis în sala de judecată (sursa: gazetatema.net)
Internațional

Un judecător, executat în instanță cu trei focuri de armă de un bărbat, parte în proces (Albania)

Judecător ucis în sala de judecată. Un incident șocant a avut loc luni la Curtea de Apel din Tirana, unde un judecător albanez a fost împușcat mortal în timpul unei ședințe de judecată. Atacatorul, parte într-un proces aflat în desfășurare, a fost arestat imediat la fața locului, potrivit poliției albaneze. Judecător ucis în sala de judecată Victima, judecătorul Astrit Kalaja, prezida ședința de judecată când atacatorul a scos o armă și a deschis focul asupra sa. Citește și: EXCLUSIV Cum a primit ministrul Nazare două apartamente nedeclarate de la soția unui fost client al DNA. Schema creditării firmei de către acționarul insignifiant Magistratul a fost transportat de urgență la spital, însă a murit pe drum din cauza rănilor suferite. Alte două persoane rănite în atac În incident au fost răniți și doi bărbați, tată și fiu, implicați la rândul lor în proces. Cei doi au fost transportați la spital, iar medicii au anunțat că viața lor este în afara oricărui pericol. Atacatorul, parte în procesul aflat pe rol Conform presei locale, atacatorul era parte într-un litigiu privind dreptul de proprietate asupra unui teren. Surse judiciare citate de jurnaliștii albanezi susțin că acesta ar fi declarat, după arestare, că a comis crima pentru că avea convingerea că va pierde procesul. Ancheta, preluată de autoritățile albaneze Poliția a anunțat că ancheta este în curs, iar procurorii încearcă să stabilească modul în care atacatorul a reușit să introducă arma în sala de judecată. Incidentul a stârnit emoție și indignare în rândul opiniei publice albaneze, fiind considerat un atac grav la adresa independenței justiției și a siguranței sistemului judiciar din țară.

Criză politică în Franța, premierul demisionează (sursa: Facebook/Sébastien Lecornu)
Internațional

Criză politică fără sfârșit în Franța: premierul Lecornu demisionează după nici o lună în funcție

Criză politică în Franța, premierul demisionează. Premierul francez Sébastien Lecornu și-a prezentat luni demisia, iar președintele Emmanuel Macron a acceptat-o, a anunțat Palatul Élysée. Criză politică în Franța, premierul demisionează Numit în funcție pe 9 septembrie, Lecornu urma să-și prezinte marți declarația de politică generală în Parlament, însă demisia sa neașteptată adâncește criza politică din Franța, aflată deja într-o perioadă de instabilitate accentuată. Citește și: EXCLUSIV Cum a primit ministrul Nazare două apartamente nedeclarate de la soția unui fost client al DNA. Schema creditării firmei de către acționarul insignifiant Sébastien Lecornu, considerat un aliat apropiat al președintelui Emmanuel Macron, a fost desemnat premier în urma mai multor săptămâni de consultări cu partidele din întreg spectrul politic. Duminică, el își anunțase componența guvernului, care urma să se reunească luni după-amiază pentru prima ședință. Totuși, noul cabinet a stârnit controverse din toate părțile: opoziția l-a acuzat că este „prea de dreapta”, în timp ce o parte dintre aliați l-au considerat „insuficient de ferm”. Criticile au ridicat semne de întrebare privind stabilitatea executivului, într-un moment în care Franța se confruntă cu un Parlament extrem de fragmentat. „Domnul Sébastien Lecornu a înmânat demisia guvernului său președintelui Republicii, care a acceptat-o”, a transmis Palatul Élysée într-un comunicat oficial. Lecornu: „Nu erau întrunite condițiile pentru a guverna” Într-o declarație făcută în curtea Palatului Matignon, Lecornu a explicat că a demisionat pentru că „nu erau întrunite condițiile” pentru a conduce guvernul. „Eram pregătit pentru compromis, dar fiecare partid vrea să se adopte întregul său program. Toate formațiunile politice se comportă ca și cum ar avea majoritate în Parlament”, a spus el. Demisia vine la mai puțin de o lună după numirea sa, ceea ce face din Lecornu al cincilea premier al lui Macron în ultimii doi ani. O Franță fără majoritate stabilă De la realegerea lui Emmanuel Macron în 2022, politica franceză se confruntă cu o instabilitate cronică. Niciun partid nu deține majoritatea parlamentară, iar decizia președintelui de a convoca alegeri anticipate anul trecut a amplificat fragmentarea. Parlamentul rezultat este și mai divizat, iar dificultatea formării unei coaliții stabile a transformat fiecare nou guvern într-un test de supraviețuire politică. Reacții în lanț: cereri de dizolvare și atacuri la Macron Demisia lui Lecornu a declanșat o avalanșă de reacții din partea opoziției. Liderul extremei drepte, Jordan Bardella (RN), a cerut dizolvarea imediată a Parlamentului: „Macron trebuie să aleagă: dizolvă sau demisionează, și repede!”. Marine Le Pen a mers mai departe, afirmând că „gluma a ajuns la final, iar farsa a mers prea departe”. Și Republicanii au reacționat prompt. Eurodeputatul François-Xavier Bellamy a spus că partidul său „nu se teme de o dizolvare”, iar primarul din Cannes, David Lisnard, a cerut chiar demisia președintelui Macron, considerându-l „principalul responsabil pentru criza actuală”. Critici și din interiorul stângii franceze Parlamentarul socialist Arthur Delaporte a scris pe platforma X că „demisia era inevitabilă”, subliniind că „macronismul aruncă din nou țara în haos”. De asemenea, ministra mediului din guvernul demisionar, Agnès Pannier-Runacher, a declarat că „disperarea vine din acest circ în care toată lumea joacă un rol, dar nimeni nu își asumă responsabilitatea”. Ea a avertizat că Franța nu poate avansa „fără a implica Stânga” și fără „semnale clare de unitate națională”. Jean-Luc Mélenchon cere destituirea președintelui Macron Liderul partidului Franța Nesupusă, Jean-Luc Mélenchon, a cerut „luarea în considerare imediată a moțiunii semnate de 104 parlamentari pentru destituirea lui Emmanuel Macron”. Mélenchon a afirmat că președintele „a eșuat în misiunea de a garanta stabilitatea și buna guvernare a Republicii”. Analiști: „Franța discută mai mult despre persoane decât despre soluții” Fostul economist-șef al FMI, Olivier Blanchard, a comentat că este „greu de înțeles ce a fost în mintea lui Macron și Lecornu când au prezentat aproape același guvern, cu figuri profund nepopulare”. El a remarcat că „dezbaterea publică franceză pare captivă într-o discuție despre persoane, nu despre probleme”. O nouă etapă a crizei politice franceze Demisia lui Sébastien Lecornu, la doar câteva săptămâni de la numire, deschide un nou capitol de incertitudine politică în Franța. Cu un Parlament divizat și o opoziție tot mai vocală, președintele Macron se confruntă cu una dintre cele mai dificile perioade din al doilea său mandat. O eventuală dizolvare a Adunării Naționale sau o remaniere rapidă ar putea fi următoarele mișcări ale Palatului Élysée — însă ambele variante riscă să prelungească impasul politic al unei Franțe aflate în plină turbulență.

Componente occidentale identificate în rachetele rusești (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Peste 100.000 de componente occidentale în dronele și rachetele rusești care au lovit Ucraina

Componente occidentale identificate în rachetele rusești. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a denunțat luni utilizarea de echipamente și componente produse de companii străine în sistemele de arme folosite de Rusia pentru atacurile aeriene recente asupra Ucrainei. Componente occidentale identificate în rachetele rusești Zelenski a afirmat că, în noaptea de 5 octombrie, Rusia a folosit 549 de sisteme de arme care conțineau 102.785 de componente fabricate în străinătate. Citește și: EXCLUSIV Cum a primit ministrul Nazare două apartamente nedeclarate de la soția unui fost client al DNA. Schema creditării firmei de către acționarul insignifiant Președintele ucrainean a acuzat nouă țări că nu fac suficient pentru a opri fluxurile de aprovizionare care permit Moscovei să-și mențină capacitatea militară: Acestea sunt: SUA, China, Taiwan, Regatul Unit, Germania, Elveția, Japonia, Coreea de Sud și Olanda. Tehnologie occidentală în rachetele Iskander și Kinjal Potrivit lui Zelenski, rachetele balistice rusești Iskander și Kinjal utilizează tehnologii importate din Statele Unite, inclusiv microprocesoare și convertoare analog-digitale. De asemenea, micro-controlerele folosite la drone provin din Elveția, iar micro-ordinatoarele de control al zborului sunt fabricate în Regatul Unit. „Companii din aceste țări furnizează componente informatice și electronice esențiale pentru funcționarea dronelor și rachetelor”, a subliniat liderul ucrainean. Ucraina cere acțiuni concrete împotriva exporturilor sensibile Zelenski a anunțat că a transmis partenerilor occidentali propuneri menite să blocheze lanțurile de aprovizionare care alimentează industria de armament a Rusiei. „Partenerii noștri dețin deja date detaliate despre ce companie și ce produs trebuie vizat și cum să reacționeze”, a precizat președintele. Apelul vine în contextul eforturilor Ucrainei de a limita evaziunea sancțiunilor internaționale, prin care Rusia continuă să obțină piese de înaltă tehnologie. Val de atacuri asupra Ucrainei: sute de drone și rachete În paralel, Rusia a lansat un nou val de atacuri aeriene nocturne, vizând în special infrastructura energetică a Ucrainei. În noaptea de sâmbătă spre duminică, Moscova a folosit aproape 500 de drone și peste 50 de rachete. Aceste lovituri au provocat întreruperi masive de curent și victime civile în mai multe regiuni. Liov și Zaporojie, printre cele mai afectate orașe La Liov (Lviv), regiune din vestul Ucrainei care fusese până acum relativ ferită de bombardamente, patru persoane au murit în cel mai grav atac din zonă de la începutul invaziei ruse, potrivit guvernatorului Maksîm Kozîțkîi. La Zaporojie, o persoană a fost ucisă și alte zece au fost rănite, conform autorităților locale. Atacurile au avut loc în contextul intensificării ofensivei aeriene ruse asupra infrastructurii energetice ucrainene, menită să provoace penurii și haos în sistemul civil înaintea iernii.

Atac masiv cu drone asupra Rusiei (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Rusia, ferfenițită de dronele ucrainene: fabrică de explozibili și un terminal petrolier, vizate

Atac masiv cu drone asupra Rusiei. O fabrică de explozibili din Rusia și un terminal petrolier din orașul Feodosia, în Crimeea ocupată, au fost vizate în noaptea de duminică spre luni de un atac masiv cu drone lansat de Ucraina. Atac masiv cu drone asupra Rusiei Potrivit Statului Major ucrainean, una dintre țintele atacului a fost o fabrică de explozibili situată în regiunea rusă Nijni Novgorod, la est de Moscova. Citește și: EXCLUSIV Cum a primit ministrul Nazare două apartamente nedeclarate de la soția unui fost client al DNA. Schema creditării firmei de către acționarul insignifiant Uzina produce muniție pentru artilerie, bombe aeriene și alte tipuri de armament folosite de armata rusă. Sursele ucrainene afirmă că atacul cu drone a provocat mai multe deflagrații puternice, însă amploarea pagubelor nu este clară deocamdată. Terminal petrolier din Feodosia, incendiat în urma atacului Cea de-a doua țintă principală a fost un terminal petrolier din orașul Feodosia, din peninsula Crimeea, utilizat pentru transportul produselor petroliere din Rusia către regiune. Terminalul este folosit pentru descărcarea combustibilului provenit din vagoane, camioane cisternă și nave. Potrivit Statului Major ucrainean, atacul a declanșat un incendiu masiv, iar în Crimeea ar fi fost lovit și un depozit de muniții. Moscova susține că a doborât peste 250 de drone În replică, autoritățile ruse au anunțat că apărarea antiaeriană a interceptat în noaptea de duminică spre luni nu mai puțin de 251 de drone ucrainene deasupra teritoriului Rusiei, Mării Negre și zonelor ucrainene aflate sub control rusesc. Deocamdată, Kremlinul nu a comentat oficial informațiile privind incendiul din Feodosia sau pagubele de la fabrica de explozibili. Criză de combustibil în Crimeea: raționalizarea benzinei Ca urmare a atacurilor repetate asupra infrastructurii energetice, autoritățile din Crimeea au decis, săptămâna trecută, reducerea rației de benzină de la 30 la 20 de litri per autoturism. Măsura vine în contextul unei crize de combustibil accentuate, cauzată de deteriorarea lanțurilor de aprovizionare și de distrugerea parțială a rafinăriilor rusești. Ucraina lovește constant infrastructura energetică a Rusiei În ultimele luni, Ucraina a intensificat atacurile cu drone asupra rafinăriilor și depozitelor petroliere din Rusia. Aceste lovituri au determinat reducerea producției rafinăriilor ruse și au contribuit la creșterea prețurilor la combustibil pe piața internă rusă. Analizele internaționale arată că aceste acțiuni fac parte dintr-o strategie de slăbire economică a Rusiei prin perturbarea lanțurilor logistice de alimentare ale armatei.

UE critică alegerile locale din Georgia (sursa: Facebook/Kaja Kallas)
Internațional

UE critică iar puterea de la Tbilisi: a pus presiune pe opoziție și media la alegerile locale

UE critică alegerile locale din Georgia. Uniunea Europeană a condamnat ferm alegerile locale desfășurate în weekend în Georgia, calificând scrutinul drept unul organizat „într-o perioadă de reprimare extinsă a celor care sunt în dezacord cu guvernul”. UE critică alegerile locale din Georgia Într-o declarație comună, Kaja Kallas, șefa diplomației europene, și Marta Kos, comisarul pentru extindere, au subliniat că alegerile nu pot fi considerate libere și competitive, din cauza climatului politic restrictiv. Citește și: O nouă descoperire oferă speranță în lupta cu Alzheimer: indiciul care ar semnala debutul bolii cu ani înainte de apariția simptomelor Potrivit oficialilor europeni, raziile asupra media independente, arestările opozanților și activiștilor, precum și modificările legislative favorabile partidului de guvernământ au subminat grav procesul democratic. „Aceste acțiuni au redus drastic posibilitatea de a avea alegeri competitive”, au precizat reprezentantele UE, menționând și boicotul unei mari părți a opoziției, care a dus la o prezență scăzută la urne. Proteste masive la Tbilisi după anunțarea rezultatelor După publicarea rezultatelor, zeci de mii de georgieni au ieșit în stradă la Tbilisi pentru a protesta împotriva derivei autoritariste a partidului aflat la putere, Visul Georgian. În timpul confruntărilor dintre protestatari și forțele de ordine, 21 de polițiști și 6 manifestanți au fost răniți, potrivit Ministerului Sănătății. Premierul Irakli Kobahidze a descris protestele drept o „tentativă de lovitură de stat”, acuzând opoziția de instigare la violență. Tensiuni în creștere și avertismente din partea autorităților Ministerul de Interne al Georgiei a avertizat protestatarii în legătură cu „continuarea acțiunilor ilegale”, amenințând cu intervenții în forță dacă demonstrațiile persistă. Până duminică seara, câteva sute de manifestanți au rămas în apropierea Parlamentului de la Tbilisi, fără alte incidente majore. Criza politică din Georgia se adâncește Georgia se confruntă cu o criză politică profundă de la alegerile parlamentare controversate din anul precedent, când partidul Visul Georgian s-a autoproclamat câștigător. Opoziția pro-occidentală a boicotat Parlamentul, iar decizia premierului Kobahidze de a suspenda obiectivul integrării europene, prevăzut în Constituție, a amplificat protestele în întreaga țară. Bruxelles-ul avertizează că astfel de derapaje pot îndepărta Georgia de parcursul european și de valorile democratice asumate.

Germania, revenirea la serviciul militar obligatoriu (sursa: Facebook/Bundeswehr)
Internațional

Serviciul militar obligatoriu revine, spune cancelarul german

Germania, revenirea la serviciul militar obligatoriu. Cancelarul german Friedrich Merz consideră că serviciul militar obligatoriu va fi reintrodus, mai devreme sau mai târziu, în Germania. Deocamdată, el susține propunerea ca serviciul să înceapă pe bază de voluntariat, însă anticipează că această formă nu va rămâne permanentă. Germania, revenirea la serviciul militar obligatoriu Declarațiile cancelarului au fost făcute duminică, într-un interviu acordat postului public ARD. Citește și: O nouă descoperire oferă speranță în lupta cu Alzheimer: indiciul care ar semnala debutul bolii cu ani înainte de apariția simptomelor „Susțin ceea ce am convenit în acordul de coaliție, să începem cu serviciul voluntar, deocamdată. Dar bănuiesc că acesta nu va rămâne voluntar”, a declarat Merz, liderul blocului conservator din Bundestag. În prezent, Germania are aproximativ 350.000 de tineri bărbați eligibili pentru înrolare, precum și un număr similar de femei, însă Constituția nu permite recrutarea femeilor. Armata germană are nevoie de 80.000 de soldați Potrivit estimărilor NATO, Germania ar avea nevoie de 260.000 de militari activi pentru a face față unui potențial atac, inclusiv din partea Rusiei. În acest moment, Bundeswehr ar trebui să suplimenteze efectivele cu cel puțin 80.000 de soldați. Ministrul apărării, Boris Pistorius, propune un sistem bazat pe înrolare voluntară, menit să atragă tinerii prin condiții mai bune și salarii atractive. Conservatorii cer măsuri ferme, nu „jumătăți de drum” Politicienii conservatori au criticat proiectul de lege, afirmând că nu definește clar când ar trebui să se treacă de la sistemul voluntar la cel obligatoriu. Premierul bavarez Markus Söder a declarat pentru Bild că „nu există nicio cale de a evita recrutarea obligatorie”, avertizând că o politică de apărare „incertă nu ajută pe nimeni”. Discuțiile în Bundestag, amânate cu două săptămâni Proiectul noii legi a serviciului militar urma să fie dezbătut în prima lectură joi, însă coaliția de guvernare a anunțat amânarea dezbaterilor cu două săptămâni. Între timp, cancelarul Merz a comentat și recentele apariții de drone în spațiul aerian german, pe care le-a atribuit Rusiei, calificându-le drept „o amenințare serioasă la adresa securității naționale”. Totuși, el a precizat că nu s-au înregistrat incidente cu drone înarmate, ci doar tentative de recunoaștere menite să „tulbure populația”. Merz a asigurat publicul că executivul german va lua măsuri ferme împotriva acestor provocări, subliniind că securitatea Germaniei și consolidarea capacităților militare ale Bundeswehr sunt priorități strategice pentru perioada următoare.

Zelenski cere Occidentului o reacție fermă (sursa: president.gov.ua)
Internațional

Zelenski critică lipsa de reacție a Occidentului după un nou atac masiv al Rusiei asupra Ucrainei

Zelenski cere Occidentului o reacție fermă. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a denunțat duminică „lipsa de răspunsuri reale” din partea Occidentului, după cel mai recent atac masiv al Rusiei cu rachete și drone, soldat cu victime și distrugeri majore. Zelenski cere Occidentului o reacție fermă În mesajul său video zilnic, liderul ucrainean a subliniat că reacția internațională este insuficientă, în timp ce Moscova își intensifică atacurile asupra infrastructurii civile. Citește și: O nouă descoperire oferă speranță în lupta cu Alzheimer: indiciul care ar semnala debutul bolii cu ani înainte de apariția simptomelor Zelenski a avertizat că slăbiciunea reacției internaționale îi dă curaj președintelui rus Vladimir Putin să continue agresiunea: „Din nefericire, nu există o reacție adecvată, puternică a lumii la tot ce se întâmplă. Putin râde pur și simplu de Occident, de tăcerea lui și de absența contramăsurilor decisive.” Liderul ucrainean a descris atacurile ca parte a unei strategii deliberate de distrugere a infrastructurii civile, mai ales în pragul iernii. Cel mai mare atac asupra regiunii Lvov Potrivit autorităților ucrainene, armata rusă a atacat în cursul nopții cu 53 de rachete și mai multe valuri de drone kamikaze. Bilanțul provizoriu indică cinci morți și 18 răniți, patru victime fiind raportate în regiunea Lvov, iar una în Zaporijia. Guvernatorul Maksim Kozîțki a precizat că a fost cel mai mare atac asupra regiunii Lvov de la începutul războiului, iar primarul orașului, Andrii Sadovî, a anunțat că un complex industrial a luat foc în urma bombardamentelor. În regiunea Vinnița, o altă întreprindere industrială a fost, de asemenea, vizată de atacuri. Zelenski: „Dronele rusești conțin piese livrate din Occident” Președintele ucrainean s-a arătat nemulțumit de persistența livrărilor de componente tehnologice către Rusia, utilizate în fabricarea dronelor de atac. „Dronele rusești de atac conțin componente care sunt în continuare livrate din țări occidentale și din diferite state vecine cu Rusia”, a declarat Zelenski, exprimându-și uimirea că, după peste trei ani și jumătate de război, nu există încă un mecanism eficient de oprire a acestor livrări. El a exemplificat că cele aproape 500 de drone folosite într-o singură noapte conțin peste 100.000 de componente fabricate în străinătate. Armata rusă a anunțat că a lansat în cursul nopții „un atac masiv cu arme de înaltă precizie”, inclusiv rachete hipersonice Kinjal, vizând instalații ale complexului militaro-industrial ucrainean și infrastructura energetică și de gaze care asigurau funcționarea acestora.

Cooperarea dintre Iran și AIEA, problematică (sursa: X/Seyed Abbas Araghchi)
Internațional

Iranul anunță că acordul cu AIEA „nu mai este pertinent” după reintroducerea sancțiunilor ONU

Cooperarea dintre Iran și AIEA, problematică. Cooperarea dintre Iran și Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) „nu mai este pertinentă” în contextul restabilirii sancțiunilor ONU, a declarat duminică ministrul iranian de externe Abbas Araghchi. Cooperarea dintre Iran și AIEA, problematică Declarația oficialului vine la doar o lună după semnarea Acordului de la Cairo, care stabilea reluarea colaborării dintre Teheran și agenția nucleară a Națiunilor Unite. Citește și: Pe modelul Dan Voiculescu, fugarii Sorin Oprescu și Ionel Arsene se pregătesc să scape de pedeapsă În cadrul unei întâlniri cu ambasadorii străini acreditați la Teheran, Abbas Araghchi a anunțat că Acordul de la Cairo nu mai poate fi aplicat în contextul actual: „Noi decizii trebuie luate și, după părerea mea, acordul de la Cairo nu mai este pertinent în situația actuală”, a declarat ministrul iranian. Acesta a adăugat că o decizie oficială privind relația cu AIEA va fi anunțată „în curând”. Cooperarea cu AIEA, suspendată după atacurile din iunie Iranul a suspendat cooperarea cu AIEA în luna iulie, în urma bombardării unor instalații nucleare iraniene în iunie, într-un atac atribuit Israelului și Statelor Unite. Incidentul a avut loc pe fondul unui conflict armat de 12 zile. Reluarea colaborării fusese discutată la Cairo, însă reintroducerea sancțiunilor ONU pare să fi schimbat complet poziția Teheranului. Reintroducerea sancțiunilor ONU Pe 28 septembrie, la inițiativa Franței, Regatului Unit și Germaniei, Consiliul de Securitate al ONU a decis restabilirea sancțiunilor împotriva Iranului, legate de programul său nuclear. Aceste sancțiuni fuseseră ridicate în urmă cu zece ani, în urma acordului nuclear internațional din 2015. Iranul avertizase în repetate rânduri că reimpunerea sancțiunilor va duce la încetarea cooperării cu AIEA, considerând decizia o încălcare a înțelegerilor anterioare. Posibilă retragere din Tratatul de Neproliferare Nucleară După reluarea sancțiunilor, unii politicieni iranieni au cerut ca țara să se retrage din Tratatul de Neproliferare Nucleară (TNP), semnat de Iran în 1970. TNP obligă statele semnatare să declare și să plaseze materialele nucleare sub controlul AIEA, pentru a preveni dezvoltarea armelor nucleare. Deocamdată, nu este clar dacă Teheranul intenționează să rupă complet relațiile cu agenția internațională, însă tonul oficialilor iranieni s-a înăsprit vizibil. Iranul insistă: programul nuclear are scopuri civile Teheranul continuă să nege acuzațiile privind intenția de a dezvolta arme nucleare, subliniind că programul său atomic are scopuri strict civile. Autoritățile iraniene afirmă că energia nucleară este destinată producției de electricitate și cercetării medicale, insistând asupra dreptului suveran al Iranului de a utiliza tehnologia nucleară în scopuri pașnice.

Premierul Georgiei acuză UE de ingerință (sursa: interpressnews.ge)
Internațional

Premierul rusofil georgian acuză ambasadorul UE că a susținut o tentativă de răsturnare a Guvernului

Premierul Georgiei acuză UE de ingerință. Prim-ministrul Georgiei, Irakli Kobahidze, a declarat duminică că protestatarii care au încercat să forțeze intrarea în palatul prezidențial au dorit să răstoarne guvernul, acuzând totodată Uniunea Europeană de implicare în politica internă a țării. Premierul Georgiei acuză UE de ingerință Premierul a afirmat că aproximativ 7.000 de persoane au participat la protestul de sâmbătă, însă, în ciuda sprijinului pe care îl atribuie unor actori europeni, „tentativa de răsturnare a ordinii constituționale a eșuat”. Citește și: Pe modelul Dan Voiculescu, fugarii Sorin Oprescu și Ionel Arsene se pregătesc să scape de pedeapsă „Au trecut la acțiune, au început tentativa de răsturnare, aceasta a eșuat și apoi au început să se distanțeze de ea”, a declarat Kobahidze, citat de agenția georgiană Interpress. Acesta a avertizat că nimeni nu va scăpa de răspundere, menționând că răspunderea va fi și politică. În același context, prim-ministrul l-a acuzat pe ambasadorul Uniunii Europene la Tbilisi, Pawel Herczynski, de amestec în politica georgiană, cerându-i să condamne ferm acțiunile de stradă. „Știți că anumite persoane din străinătate și-au exprimat sprijinul direct pentru această tentativă de răsturnare a ordinii constituționale. În acest context, ambasadorul UE poartă o responsabilitate specială. Ar trebui să iasă public, să se distanțeze și să condamne ferm tot ceea ce se întâmplă pe străzile din Tbilisi”, a spus Kobahidze. Proteste masive la Tbilisi înaintea alegerilor locale Zeci de mii de manifestanți au ieșit sâmbătă pe străzile capitalei georgiene Tbilisi, într-un nou val de nemulțumire față de guvernul condus de partidul Visul Georgian. Protestele au avut loc în contextul alegerilor locale, pe fondul unei crize politice prelungite între autorități și opoziția pro-europeană. Mulțimea s-a adunat în centrul orașului, apoi s-a îndreptat către palatul prezidențial, unde unii manifestanți au încercat să pătrundă cu forța. Poliția a intervenit cu gaze lacrimogene pentru a dispersa protestatarii și a restabili ordinea. Tensiuni între Georgia și Uniunea Europeană Declarațiile lui Kobahidze amplifică tensiunile existente între Tbilisi și Bruxelles, într-un moment în care Georgia încearcă să-și mențină statutul de candidat la aderarea la UE. Uniunea Europeană a criticat anterior guvernul georgian pentru derapaje democratice și limitarea libertății presei, acuzații respinse constant de autoritățile de la Tbilisi.

Premierul Benjamin Netanyahu promite dezarmarea Hamas (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Hamas va fi dezarmat fie diplomatic, prin planul lui Trump, fie militar, spune Netanyahu

Premierul Benjamin Netanyahu promite dezarmarea Hamas. Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a declarat sâmbătă că mişcarea islamistă palestiniană Hamas va fi dezarmată, fie prin intermediul planului de pace propus de preşedintele american Donald Trump, fie prin intervenţie militară israeliană. Premierul Benjamin Netanyahu promite dezarmarea Hamas Discursul televizat al liderului israelian marchează o nouă etapă în tensiunile regionale și subliniază alianța strategică dintre Washington și Tel Aviv în contextul crizei din Gaza. Citește și: Pe modelul Dan Voiculescu, fugarii Sorin Oprescu și Ionel Arsene se pregătesc să scape de pedeapsă „Hamas va fi dezarmată... se va întâmpla fie pe cale diplomatică, prin planul lui Trump, fie militar, prin noi”, a afirmat Netanyahu în intervenția sa televizată. „Am spus acest lucru şi la Washington. Se va realiza uşor sau cu dificultate, dar se va realiza”, a adăugat premierul israelian. Declarațiile sale vin în momentul în care Israelul analizează opțiuni pentru o soluție post-conflict în Fâșia Gaza, după luni de confruntări intense și negocieri tensionate privind eliberarea ostaticilor. Trump avertizează Hamas: „Nu vom tolera nicio întârziere” La rândul său, președintele american Donald Trump a transmis un avertisment ferm mișcării Hamas, cerând implementarea imediată a planului de eliberare a ostaticilor. „Nu vom tolera nicio întârziere”, a spus Trump, subliniind că Statele Unite se așteaptă la acțiuni concrete din partea grupării islamiste. Mesajul a fost interpretat ca un semnal de sprijin total pentru Israel, dar și ca o presiune diplomatică menită să accelereze negocierile pentru pace. Emisarul american pentru Orientul Mijlociu merge în Egipt Casa Albă a confirmat că emisarul lui Donald Trump pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, împreună cu ginerele președintelui, Jared Kushner, se vor deplasa în Egipt pentru a finaliza discuțiile privind eliberarea ostaticilor deținuți în Fâșia Gaza. Surse diplomatice afirmă că Egiptul, care are legături atât cu Israelul, cât și cu facțiunile palestiniene, joacă un rol-cheie în medierea negocierilor. Trump salută „pauza umanitară” din Gaza Într-un mesaj publicat pe platforma sa Truth Social, Donald Trump s-a declarat mulțumit de decizia Israelului de a opri temporar bombardamentele, pentru a oferi o șansă eliberării ostaticilor și unui potențial acord de pace. „Israelul a pus capăt temporar bombardamentelor pentru a da eliberării ostaticilor şi unui acord de pace o şansă să se realizeze”, a scris Trump. Această „pauză umanitară” este privită ca o fereastră de oportunitate diplomatică, dar rămâne incert dacă Hamas va accepta condițiile impuse de planul american. Presiunile internaționale Relația dintre Netanyahu și Trump rămâne una strânsă și pragmatică, bazată pe interese comune în Orientul Mijlociu. Planul american, care prevede demilitarizarea Hamas și eliberarea ostaticilor în schimbul unui acord politic, este însă privit cu suspiciune de către liderii palestinieni, care îl acuză de favorizarea Israelului. În pofida criticilor, Washingtonul și Tel Avivul par hotărâte să acționeze concertat, fie prin diplomație, fie prin intervenție militară, pentru a elimina amenințarea reprezentată de Hamas.

Trump trimite Garda Națională la Chicago (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump trimite 300 de soldați la Chicago să apere instituțiile federale, deși la Portland nu a reușit

Trump trimite Garda Națională la Chicago. Președintele american Donald Trump a semnat sâmbătă un ordin executiv prin care autorizează trimiterea a 300 de membri ai Gărzii Naționale la Chicago, într-un context tensionat, marcat de opoziția autorităților locale și de decizia unui judecător federal care a blocat o măsură similară pentru orașul Portland. Ambele orașe sunt conduse de administrații democrate, frecvent vizate de criticile președintelui. Trump trimite Garda Națională la Chicago Potrivit purtătoarei de cuvânt a Casei Albe, Abigail Jackson, președintele „a autorizat ca 300 de membri ai Gărzii Naționale să protejeze agenții și bunurile federale” din Chicago. Citește și: Înalta Curte este pe cale să-l scape pe Dragnea de dosarul TelDrum: a exclus probele obținute de SRI Măsura vine după mai multe incidente violente din zonele urbane dominate de democrați, pe care Trump le-a acuzat de lipsă de fermitate în fața criminalității și a protestelor împotriva autorităților federale. Reacții dure din partea democraților Decizia a fost criticată vehement de senatorul democrat din Illinois, Dick Durbin, care a catalogat-o drept „complet nejustificată”. „Președintele nu încearcă să combată criminalitatea, ci să răspândească frica”, a declarat Durbin, acuzând administrația Trump că instrumentalizează Garda Națională în scopuri politice. Această intervenție militarizată este privită de opoziție ca o demonstrație de forță menită să mobilizeze electoratul conservator înaintea alegerilor prezidențiale. Imigrația clandestină, prioritatea absolută a administrației Trump De la începutul mandatului său, Donald Trump a făcut din lupta împotriva imigrației ilegale una dintre temele centrale ale politicii sale. El a vorbit în repetate rânduri despre o „invazie” a Statelor Unite de către „criminali veniți din străinătate”, justificând astfel măsuri dure de securitate la frontieră. ICE (poliția imigrației) a fost folosită intens pentru arestări și expulzări, fiind prezentată drept principalul instrument al administrației în combaterea imigrației clandestine. Întrebări privind separația puterilor Trimiterea Gărzii Naționale la Chicago — în pofida opoziției locale și a deciziei judecătorești privind Portland — readuce în discuție limitele puterii executive federale asupra statelor americane. Criticii consideră că aceste acțiuni ar putea tensiona relațiile dintre guvernul federal și administrațiile democrate, transformând problema siguranței publice într-un câmp de luptă electoral.

Cehia între populism, NATO și Europa (sursa: Facebook/Andrej Babiš)
Internațional

Cehia intră pe mâna populiștilor de tipul lui Orban: partidul lui Babiš, primul la parlamentare

Cehia între populism, NATO și Europa. Partidul populist al miliardarului Andrej Babiš, ANO (Acțiunea Cetățenilor Nemulțumiți), a câștigat detașat alegerile parlamentare din Cehia desfășurate sâmbătă. Rezultatul deschide perspectiva formării unui guvern care ar putea împinge țara spre tabăra anti-imigrație europeană și ar putea reduce sprijinul acordat Ucrainei. Cehia între populism, NATO și Europa După anunțarea rezultatelor parțiale, Andrej Babis s-a declarat „exuberant” și a afirmat că ANO va încerca să formeze singur guvernul. Citește și: Înalta Curte este pe cale să-l scape pe Dragnea de dosarul TelDrum: a exclus probele obținute de SRI Totuși, liderul populist a recunoscut că este dispus să discute cu partide mai mici, precum formațiunea de extremă dreapta SPD, în cazul în care nu va reuși să obțină majoritatea parlamentară. El a respins din nou acuzațiile potrivit cărora victoria sa ar putea transforma Cehia într-un partener mai puțin de încredere pentru NATO și Uniunea Europeană. „Vrem să salvăm Europa... și suntem în mod clar pro-europeni și pro-NATO”, a declarat Babis jurnaliștilor. Schimbare politică majoră la Praga Rezultatele aproape finale indică faptul că ANO va înlocui la guvernare coaliția de centru-dreapta condusă de premierul Petr Fiala. Acesta l-a felicitat pe Babis și și-a recunoscut înfrângerea. În campanie, ANO a mizat pe promisiuni economice ambițioase: creștere mai rapidă, salarii și pensii mai mari, taxe reduse pentru studenți și familii. Aceste măsuri, estimate la miliarde de euro, ar putea însă pune presiune pe finanțele publice și pune capăt politicii de austeritate urmate în ultimii ani. Promisiunile au avut ecou în rândul cehilor afectați de inflație și scăderea veniturilor reale, mulți dintre ei considerând că actualul guvern nu a făcut destul pentru a le proteja puterea de cumpărare. Obstacole juridice pentru Andrej Babis Deși victoria electorală este clară, drumul lui Babis către funcția de prim-ministru este complicat. El se confruntă cu probleme legate de conflictul de interese, fiind proprietarul unui vast imperiu în domeniul alimentar și chimic, precum și cu acuzații de fraudă privind fonduri europene vechi de peste 15 ani. Rezultatele: ANO domină, partidele pro-ruse dezamăgesc Cu 99% din voturi numărate, ANO conduce cu 34,7%, urmat de SPOLU, alianța de centru-dreapta, cu 23,2%. Proiecțiile arată că ANO ar urma să obțină 80 de mandate din cele 200 din camera inferioară, fiind astfel nevoit să caute sprijin pentru o majoritate parlamentară. Președintele Petr Pavel, care urmează să desemneze viitorul prim-ministru, este așteptat să înceapă consultările cu partidele încă de duminică. Negocieri pentru alianțe: posibili parteneri din extrema dreaptă Babis a anunțat că va purta discuții cu partidul Motoriștilor, care se opune politicilor verzi ale Uniunii Europene, și cu SPD (Partidul Libertății și Democrației Directe), formațiune anti-UE și anti-NATO. Liderul Motoriștilor, Petr Macinka, și vicepreședintele SPD, Radim Fiala, s-au declarat deschiși la colaborare: „Chiar și sprijinul pentru un cabinet minoritar al ANO ar corespunde scopului nostru: să punem capăt guvernului lui Petr Fiala”, a spus Fiala. Totuși, partidele pro-ruse au obținut rezultate mai slabe decât se aștepta, SPD acumulând doar 7,8%, iar Stacilo!, o formațiune de extremă stângă apropiată Partidului Comunist, rămânând sub pragul electoral de 5%. Poziția lui Babis față de Ucraina și Uniunea Europeană Deși Babis a respins apelul SPD de a organiza un referendum pentru ieșirea din UE și NATO, el a anunțat intenția de a opri inițiativa cehă prin care milioane de obuze de artilerie ajungeau în Ucraina, finanțată de donatori occidentali. Liderul ANO consideră că sprijinul pentru Kiev ar trebui gestionat de NATO și Uniunea Europeană, nu la nivel național. De altfel, formațiunea sa s-a abținut în mai multe voturi din Parlamentul European privind susținerea parcursului european al Ucrainei, poziționându-se în mod repetat împotriva extinderii rapide a UE spre est.

Rusia primește sprijin informațional din China (sursa: kremlin.ru)
Internațional

China furnizează Rusiei informații pentru a lovi cu precizie ținte din Ucraina, acuză SIE de la Kiev

Rusia primește sprijin informațional din China. China transmite Rusiei date din satelit pentru a facilita lansarea de rachete mai precise asupra teritoriului ucrainean, potrivit unei declarații făcute sâmbătă de un oficial al serviciilor de informații ucrainene. Rusia primește sprijin informațional din China Oleg Alexandrov, reprezentant al Agenției de Informații Externe a Ucrainei, a afirmat într-un interviu pentru Ukrinform că Beijingul furnizează Moscovei informații privind posibile ținte militare și economice. Citește și: Înalta Curte este pe cale să-l scape pe Dragnea de dosarul TelDrum: a exclus probele obținute de SRI „Există dovezi privind un nivel înalt de cooperare între Rusia și China în efectuarea de operațiuni de recunoaștere prin satelit pe teritoriul Ucrainei, pentru a identifica și explora noi obiective strategice pentru țintire”, a declarat Alexandrov. Ținte care includ investiții străine Potrivit aceluiași oficial, unele dintre obiectivele lovite ar aparține investitorilor străini. „După cum am văzut în ultimele luni, aceste situri pot aparține unor investitori străini”, a adăugat Alexandrov. Fabrica cu capital american, lovită în august Un exemplu recent este atacul cu rachetă din august asupra unei fabrici de aparate electrocasnice din regiunea Zakarpattia, în vestul Ucrainei. Conform președintelui Volodimir Zelenski, unitatea, deținută de o companie americană, a fost grav avariată, iar 15 persoane au fost rănite. Acuzațiile anterioare privind sprijinul militar chinez Nu este prima dată când Kievul acuză Beijingul de sprijin indirect acordat Rusiei. În aprilie, președintele Zelenski a declarat că China ar furniza arme și praf de pușcă Moscovei. Tot atunci, liderul ucrainean a precizat că serviciile de informații dețin date conform cărora Beijingul produce armament chiar pe teritoriul Federației Ruse.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră