sâmbătă 20 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5857 articole
Internațional

Slovacia renunță în ultimul moment la blocarea sancțiunilor UE împotriva Rusiei. Oligarhii ruși rămân pe lista neagră

Uniunea Europeană a reușit, în ultimul moment, să prelungească sancțiunile individuale impuse Rusiei după invazia Ucrainei, după ce Slovacia a renunțat să mai blocheze procedura. Decizia permite menținerea restricțiilor împotriva a aproximativ 2.500 de oligarhi, oficiali și entități ruse, inclusiv a președintelui Vladimir Putin. UE prelungește sancțiunile împotriva Rusiei Uniunea Europeană a lansat pe 14 martie procedura scrisă pentru reînnoirea sancțiunilor, cu doar o zi înainte de expirarea termenului limită. Citește și: Călin Georgescu le cere susținătorilor săi „să se trezească în inteligență” Potrivit unui oficial european citat de surse diplomatice, procedura a fost necesară pentru a evita anularea automată a sancțiunilor. Restricțiile individuale impuse Moscovei după invazia Ucrainei din 24 februarie 2022 trebuie reînnoite la fiecare șase luni, iar decizia necesită unanimitatea celor 27 de state membre ale UE. Dacă acordul nu ar fi fost obținut înainte de termenul limită, sancțiunile ar fi fost anulate automat. Slovacia a cerut eliminarea unor oligarhi ruși de pe listă În timpul negocierilor, Slovacia a solicitat eliminarea de pe lista sancțiunilor a două nume importante din mediul de afaceri rus: Alișer Usmanov, miliardar rus cu influență majoră în industrie Mihail Fridman, cofondator al grupului financiar Alfa Bratislava a amenințat că va bloca prelungirea sancțiunilor dacă aceste solicitări nu sunt acceptate. În cele din urmă, însă, autoritățile slovace au renunțat la această cerință, permițând adoptarea deciziei. Aproximativ 2.500 de persoane și companii ruse sunt sancționate Lista sancțiunilor UE include aproximativ 2.500 de persoane și entități ruse, printre care oficiali ai Kremlinului, oligarhi și companii considerate apropiate de regimul de la Moscova. Măsurile adoptate de Uniunea Europeană includ: înghețarea activelor în statele membre ale UE interdicția de călătorie pe teritoriul Uniunii Europene Aceste sancțiuni reprezintă una dintre principalele pârghii de presiune economică exercitate de UE asupra Rusiei. Ungaria continuă să blocheze noi măsuri împotriva Rusiei Deși sancțiunile existente au fost reînnoite, tensiunile din interiorul UE rămân. Ungaria continuă să se opună adoptării unor noi sancțiuni economice împotriva Moscovei. Budapesta blochează, de asemenea, lansarea unui împrumut de 90 de miliarde de euro destinat Ucrainei, cerând reluarea livrărilor de petrol rusesc către Ungaria și Slovacia. În trecut, atât Ungaria, cât și Slovacia au amenințat de mai multe ori că vor bloca prelungirea sancțiunilor, cerând eliminarea unor persoane sau companii de pe lista neagră. De fiecare dată însă, negocierile au dus la un compromis, adesea chiar înainte de expirarea termenului limită.

UE prelungește sancțiunile Rusiei, Slovacia cedează (sursa: Facebook/Robert Fico)
Iranul amenință Ucraina după sprijinul acordat Israelului (sursa: X/Ebrahimazizi33)
Internațional

Iranul amenință Ucraina după sprijinul acordat Israelului: Kievul a devenit „țintă legitimă”

Tensiunile geopolitice dintre Iran și Ucraina escaladează după declarațiile dure ale unui oficial iranian de rang înalt. Președintele Comisiei pentru securitate națională din Parlamentul iranian, Ebrahim Azizi, a afirmat că Ucraina ar fi devenit o „țintă legitimă” pentru Iran după ce ar fi oferit sprijin cu drone Israelului. Declarația vine pe fondul întâlnirii dintre președintele ucrainean Volodimir Zelenski și opozantul iranian Reza Pahlavi, la Paris, unde au discutat situația din Iran și cooperarea internațională împotriva regimului de la Teheran. Iranul acuză Ucraina că s-a implicat în război Ebrahim Azizi a susținut într-un mesaj publicat pe platforma X că implicarea Ucrainei în sprijinul Israelului ar transforma teritoriul ucrainean într-o țintă legitimă pentru Iran. Citește și: Călin Georgescu le cere susținătorilor săi „să se trezească în inteligență” „Prin oferirea de sprijin cu drone regimului israelian, Ucraina s-a implicat de facto în război și, conform Cartei ONU, și-a transformat întreg teritoriul într-o țintă legitimă pentru Iran”, a declarat oficialul iranian. Declarația reprezintă una dintre cele mai dure poziții exprimate de Teheran față de Kiev în contextul conflictelor regionale și al relațiilor tensionate dintre Iran și Occident. Întâlnirea Zelenski – Reza Pahlavi la Paris Comentariile oficialului iranian vin la scurt timp după întâlnirea de vineri, la Paris, dintre Volodimir Zelenski și Reza Pahlavi, fiul fostului șah al Iranului și una dintre cele mai cunoscute figuri ale opoziției iraniene în exil. Cei doi au discutat despre situația politică din Iran și despre ceea ce Zelenski a numit „operațiunea Statelor Unite împotriva regimului terorist” de la Teheran. Ucraina împărtășește experiența în combaterea dronelor iraniene În cadrul declarațiilor comune, liderul ucrainean a subliniat că Ucraina a trimis echipe de experți în Qatar, Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită pentru a împărtăși experiența dobândită în războiul cu Rusia, în special în ceea ce privește interceptarea dronelor iraniene Shahed. Aceste drone au fost utilizate intens de Rusia în atacurile asupra infrastructurii ucrainene, iar Kievul a dezvoltat sisteme eficiente de apărare împotriva lor. Zelenski vorbește despre „pierderi semnificative” ale regimului iranian Volodimir Zelenski a afirmat că conducerea iraniană ar fi suferit „pierderi semnificative” și a făcut apel la o protecție mai mare pentru populația Iranului. Liderul ucrainean a susținut că iranienii trebuie să își poată decide singuri viitorul, fără ca regimul de la Teheran să profite de contextul geopolitic actual. Apel pentru presiune internațională asupra Iranului Președintele ucrainean a cerut intensificarea presiunii internaționale asupra regimului iranian și o cooperare mai strânsă între statele occidentale și aliații lor. Zelenski a declarat că își dorește să vadă „un Iran liber”, care să nu mai colaboreze cu Rusia și să nu mai destabilizeze Orientul Mijlociu, Europa și scena geopolitică globală. Totodată, liderul ucrainean i-a mulțumit lui Reza Pahlavi pentru sprijinul exprimat față de suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei.

Statele Unite se pregătesc să ducă un „război de litoral” cu Iranul Foto: Twitter US Marines
Internațional

ANALIZĂ Statele Unite se pregătesc să ducă un „război de litoral” cu Iranul: pușcașii marini se îndreaptă spre Golful Persic

Statele Unite se pregătesc să ducă un „război de litoral” cu Iranul: mii pușcașii marini se îndreaptă spre Golful Persic. Conceptul de „război de litoral” („littoral warfare”) a apărut în 1993 într-un studiu din 1993 al lui Ralph Stokes și Richard Thompson. Citește și: Fostul polițist Grecea și soția controlează consulatul din Emiratele Arabe Unite. Grecea a fost prefect în guvernarea Năstase și apoi s-a plimbat din consulat în consulat Statele Unite se pregătesc să ducă un „război de litoral” cu Iranul „Sfârșitul Războiului Rece și posibila intensificare a conflictelor regionale la nivel mondial au determinat o schimbare semnificativă în strategia militară și maritimă a Statelor Unite. Multe dintre conflictele viitoare vor implica operațiuni comune ale tuturor forțelor și vor include situații care vor culmina cu operațiuni de proiecție a puterii de amploare și extrem de coordonate, desfășurate pe mare”, au arătat cei doi.  „Prin definiție, războiul de litoral implică operațiuni desfășurate în apropierea țărmului, precum și în zone maritime mai înguste, precum Strâmtoarea Hormuz sau Golful Persic. «În apropierea țărmului”»înseamnă suficient de aproape pentru a exercita presiune asupra teritoriului adiacent, iar distanța poate varia de la câteva mile, în cazul supravegherii sub acoperire sau al sprijinului cu foc de artilerie navală, până la sute de mile, în cazul operațiunilor de atac ale portavioanelor”, anticipau cei doi. Sunt mai multe insule din Golful Persic unde SUA ar putea debarca trupe: in primul rând Kharg, pe unde trec 90% din exporturile de petrol ale Iranului, dar și Abu Musa, Greater Tunb și Lesser Tunb – aflate la intrarea în Strâmtoarea Hormuz și care sunt disputate de Iran și Emiratrele Arabe Unite.  Jerusalem Post a scris, azi: „Este posibil ca acum pușcașii marini și armata americană în general să se angajeze în genul de luptă litorală despre care se discută de zeci de ani. Dan Lamothe, care scrie despre afaceri militare pentru The Washington Post, a menționat pe X tipul de unități trimise astăzi în Orientul Mijlociu: «O unitate expediționară a pușcașilor marini, o forță fundamentală a Corpului Pușcașilor Marini, care de obicei se desfășoară pe nave, dar care debarcă și pe uscat, după cum este necesar»”.

Trump amenință infrastructura petrolieră a Iranului (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Strategicul hub petrolier iranian de pe insula Kharg va fi distrus dacă Ormuz e blocat (Trump)

Președintele american Donald Trump a avertizat că Statele Unite ar putea ataca infrastructura petrolieră de pe insula Kharg, principalul hub de export al petrolului iranian, dacă Teheranul nu încetează atacurile asupra navelor din Strâmtoarea Ormuz. Avertismentul vine într-un moment de tensiuni extreme în Orientul Mijlociu, pe fondul unei perturbări majore a aprovizionării globale cu energie. Declarațiile liderului de la Casa Albă au stârnit îngrijorări pe piețele internaționale, deoarece orice escaladare în această zonă strategică ar putea avea consecințe majore asupra prețului petrolului și asupra economiei globale. Ultimatumul lui Donald Trump privind insula Kharg Donald Trump a transmis vineri un mesaj ferm către Iran, sugerând că infrastructura petrolieră de pe insula Kharg ar putea deveni o țintă militară dacă atacurile asupra navelor comerciale din Strâmtoarea Ormuz continuă. Citește și: Fostul polițist Grecea și soția controlează consulatul din Emiratele Arabe Unite. Grecea a fost prefect în guvernarea Năstase și apoi s-a plimbat din consulat în consulat Într-o postare pe rețelele sociale, președintele american a susținut că armata SUA a „distrus complet” mai multe ținte militare de pe insulă, care găzduiește terminalul prin care trece aproximativ 90% din exportul de petrol al Iranului. Insula Kharg se află la aproximativ 500 de kilometri nord-vest de Strâmtoarea Ormuz. Totuși, Washingtonul a precizat că infrastructura petrolieră nu a fost vizată în atacurile recente. „Dacă Iranul sau oricine altcineva încearcă să interfereze cu trecerea liberă și sigură a navelor prin Strâmtoarea Ormuz, voi reconsidera imediat această decizie”, a scris Trump. SUA pregătesc escortarea petrolierelor prin Strâmtoarea Ormuz Președintele american a declarat, de asemenea, că Marina Statelor Unite va începe în curând să escorteze petrolierele care tranzitează Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul energiei la nivel global. Aproximativ 20% din aprovizionarea mondială cu combustibili fosili trece prin această cale navigabilă strategică, iar orice blocaj sau atac ar putea avea efecte dramatice asupra piețelor energetice. Iranul refuză să cedeze presiunii militare Deși conflictul dintre Iran și coaliția americano-israeliană a intrat în a treia săptămână, autoritățile de la Teheran nu au dat semne că ar fi dispuse să capituleze. Liderul suprem iranian Mojtaba Khamenei, succesorul tatălui său ucis, a declarat că Strâmtoarea Ormuz ar trebui menținută închisă ca instrument de presiune strategică. În același timp, armata iraniană a avertizat că orice atac asupra infrastructurii energetice a Iranului ar putea declanșa lovituri împotriva instalațiilor petroliere ale companiilor care colaborează cu Statele Unite în regiune. Explozii pe insula Kharg în timpul atacurilor americane Agenția semi-oficială iraniană Fars a relatat că peste 15 explozii au fost auzite pe insula Kharg în timpul atacurilor americane. Potrivit surselor citate, au fost lovite sisteme de apărare aeriană, o bază navală și infrastructuri aeroportuare. Autoritățile iraniene susțin însă că instalațiile petroliere nu au fost afectate. Insula Kharg este un punct vital pentru exporturile de petrol ale Iranului și orice lovitură asupra acestei infrastructuri ar putea avea consecințe semnificative asupra pieței globale. Exporturile de petrol ale Iranului continuă, în ciuda războiului Datele furnizate de TankerTracker.com și Kpler arată că Iranul continuă să exporte petrol într-un ritm de aproximativ 1,1–1,5 milioane de barili pe zi, chiar și după intensificarea conflictului. O mare parte din petrolul transportat prin terminalul Kharg ajunge în China, principalul importator mondial de țiței. Piețele urmăresc cu atenție situația infrastructurii petroliere iraniene, deoarece chiar și întreruperi minore ar putea reduce oferta globală de energie și ar putea genera noi creșteri de preț. Iranul afirmă că a doborât peste 100 de drone Televiziunea de stat iraniană a anunțat că forțele de apărare aeriană ale țării au doborât cinci drone suplimentare, ridicând la 114 numărul total al aparatelor fără pilot americane și israeliene distruse de la începutul conflictului. Escaladarea conflictului destabilizează piețele globale Prețurile petrolului au fluctuat puternic în ultimele zile, pe fondul declarațiilor contradictorii ale lui Donald Trump privind durata războiului și perspectivele conflictului. Confruntarea, începută pe 28 februarie cu bombardamente masive ale SUA și Israelului asupra Iranului, s-a extins rapid într-un conflict regional care influențează piețele energetice și financiare la nivel global. Atacuri și violențe în întreaga regiune Tensiunile s-au extins în mai multe zone ale Orientului Mijlociu. Ambasada Statelor Unite din Bagdad a fost lovită sâmbătă de un atac cu rachete, potrivit unor surse din securitatea irakiană. În același timp, Gărzile Revoluționare iraniene au anunțat că au lansat noi lovituri asupra Israelului împreună cu miliția libaneză Hezbollah. În Emiratele Arabe Unite, unele operațiuni de încărcare a petrolului din portul Fujairah au fost suspendate după un atac cu drone și focuri de armă raportate sâmbătă dimineață. Victime în Liban și Iran În sudul Libanului, cel puțin 12 membri ai personalului medical au fost uciși într-un atac israelian asupra unui centru medical din orașul Borj Qalaouiya, potrivit agenției de presă de stat libaneze. În Iran, presa locală a relatat că cel puțin 12 persoane au murit și mai multe au fost rănite în atacuri desfășurate în diferite regiuni ale țării, inclusiv în provinciile centrale și sud-estice.

Nave indiene trec prin Strâmtoarea Ormuz (sursa: Pexels/Salem Raju)
Internațional

Iranul a permis trecerea prin Strâmtoarea Ormuz a două nave cu destinația India

Două nave sub pavilion indian care transportau gaz petrolier lichefiat (GPL) au reușit să tranziteze Strâmtoarea Ormuz și se îndreaptă în prezent către porturi din vestul Indiei, a anunțat sâmbătă Ministerul Porturilor, Transportului Maritim și Căilor Navigabile din India. Traversarea are loc într-un context geopolitic extrem de tensionat, după ce Iranul a restricționat în mare parte traficul prin această rută maritimă strategică, ca reacție la campania de bombardamente lansată de Statele Unite și Israel. Autoritățile indiene confirmă tranzitul în siguranță Rajesh Kumar Sinha, secretar special în cadrul Ministerului indian al Transportului Maritim, a declarat într-o conferință de presă la New Delhi că cele două nave au trecut fără incidente prin una dintre cele mai sensibile zone maritime din lume. Citește și: Fostul polițist Grecea și soția controlează consulatul din Emiratele Arabe Unite. Grecea a fost prefect în guvernarea Năstase și apoi s-a plimbat din consulat în consulat „Navele au tranzitat în siguranță Strâmtoarea Ormuz în această dimineață devreme și se îndreaptă spre India”, a precizat oficialul indian. Transporturile de GPL sunt esențiale pentru aprovizionarea energetică a Indiei, iar siguranța rutelor maritime din Golful Persic este monitorizată atent de autoritățile de la New Delhi. Strâmtoarea Ormuz, punct strategic al crizei din Orientul Mijlociu Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul global de energie, prin care trece o parte semnificativă a exporturilor mondiale de petrol și gaze. De la începutul campaniei de bombardamente lansate de Statele Unite și Israel asupra Iranului, în urmă cu aproximativ două săptămâni, Teheranul a restricționat în mare parte traficul maritim prin această zonă.

srael anunță „fază decisivă” în războiul cu Iranul (sursa: Facebook/Israel Defense Forces)
Internațional

Israelul anunță că războiul cu Iran se intensifică, intră în „faza decisivă” și va dura cât e necesar

Conflictul dintre Israel, Statele Unite și Iran se intensifică și intră într-o fază decisivă care ar putea continua „atât timp cât va fi necesar”, a declarat sâmbătă ministrul israelian al Apărării, Israel Katz. Oficialul israelian a susținut că actuala escaladare reprezintă un moment critic pentru viitorul regimului de la Teheran. Declarațiile au fost făcute într-un discurs televizat difuzat de mass-media, în care ministrul israelian a vorbit despre evoluția războiului și despre presiunea militară tot mai mare exercitată asupra Iranului. Israel Katz: conflictul a intrat într-o fază decisivă Ministrul Apărării a afirmat că actuala confruntare marchează un punct de cotitură, în care regimul iranian încearcă să se mențină la putere, în timp ce populația Iranului ar suporta consecințe tot mai grave. Citește și: Fostul polițist Grecea și soția controlează consulatul din Emiratele Arabe Unite. Grecea a fost prefect în guvernarea Năstase și apoi s-a plimbat din consulat în consulat „Intrăm în faza decisivă a conflictului, între încercările regimului iranian de a supraviețui, provocând în același timp suferințe tot mai mari poporului iranian, și capitularea acestuia”, a declarat Israel Katz. Oficialul israelian a subliniat că presiunea militară și politică asupra Iranului va continua până la atingerea obiectivelor strategice stabilite de Israel și aliații săi. Apeluri către populația iraniană pentru proteste În discursul său, ministrul israelian al Apărării a reluat apelurile adresate populației iraniene de a se ridica împotriva autorităților de la Teheran. Israelul a transmis în ultimele zile mai multe mesaje publice prin care a încurajat protestele interne. „Doar poporul iranian poate pune capăt acestui lucru printr-o luptă hotărâtă – până când regimul va fi răsturnat și Iranul va fi salvat”, a declarat Katz. Mesajul face parte dintr-o strategie de presiune politică și psihologică asupra conducerii iraniene, în paralel cu operațiunile militare desfășurate în regiune. Lovitură americană asupra insulei petroliere Kharg Ministrul israelian l-a felicitat public pe președintele american Donald Trump pentru bombardarea insulei petroliere iraniene Kharg, un obiectiv strategic pentru exporturile de petrol ale Iranului. Potrivit lui Katz, aviația militară americană a lansat vineri un atac asupra instalațiilor petroliere de pe insulă, considerată una dintre principalele infrastructuri energetice ale Iranului. „Acesta este răspunsul adecvat la câmpurile minate din Strâmtoarea Ormuz și la încercările de șantaj ale regimului terorist iranian”, a declarat ministrul israelian al Apărării. Atacuri aeriene israeliene asupra Teheranului și altor zone din Iran Israel Katz a anunțat că operațiunile militare ale Israelului continuă, iar forțele aeriene israeliene desfășoară un nou val de atacuri asupra unor ținte din Teheran și din alte regiuni ale Iranului. „Forțele aeriene israeliene continuă un val de atacuri puternice împotriva Teheranului și a întregului Iran”, a afirmat ministrul. El a acuzat regimul iranian că ar fi implicat în „terorism regional și global” și că ar utiliza presiuni și amenințări pentru a descuraja Israelul și Statele Unite să își continue campania militară.

SUA trimit nave și trupe suplimentare în Orientul Mijlociu (sursa: Facebook/U.S. Department of War)
Internațional

SUA mută nave și trupe suplimentare în Orientul Mijlociu, nu este clar ce va urma

Statele Unite pregătesc o consolidare a prezenței militare în Orientul Mijlociu, trimițând trupe ale Corpului pușcașilor marini și nave suplimentare în regiune. Decizia vine în contextul intensificării conflictului cu Iranul, la aproape două săptămâni de la declanșarea războiului pe 28 februarie. Aproximativ 2.500 de pușcași marini trimiși în regiune Potrivit publicației New York Times, aproximativ 2.500 de pușcași marini și trei nave militare americane se îndreaptă spre Orientul Mijlociu. Citește și: PSD, atac la Bolojan printr-un videoclip de nivel TikTok distribuit pe Facebook. Fără probe, premierul este acuzat că favorizează multinaționalele Informația este confirmată și de Wall Street Journal, care citează oficiali americani potrivit cărora nava de asalt USS Tripoli, staționată în Japonia, se deplasează către zona de conflict împreună cu unitățile de pușcași marini atașate. CNN relatează, de asemenea, că a fost mobilizată o unitate expediționară de pușcași marini, formată în mod obișnuit din aproximativ 2.500 de militari. Decizia, aprobată de Pentagon Potrivit Wall Street Journal, solicitarea de întărire a prezenței militare americane a fost făcută de Comandamentul Central al SUA (CENTCOM), responsabil pentru operațiunile militare din Orientul Mijlociu. Cererea a fost aprobată de secretarul american al Apărării, Pete Hegseth. Trupe de pușcași marini erau deja desfășurate în regiune pentru a sprijini operațiunile militare americane împotriva Iranului. Escaladarea conflictului dintre SUA, Israel și Iran Statele Unite și Israelul au lansat pe 28 februarie o campanie aeriană de amploare împotriva Iranului. În replică, Teheranul a răspuns cu valuri de drone și rachete, dar și cu atacuri asupra navelor comerciale din strâmtoarea Ormuz. Această rută strategică este una dintre cele mai importante din lume pentru transportul de petrol, aproximativ o cincime din comerțul global cu țiței tranzitând zona.

Hamas cere Iranului să nu-și mai atace vecinii (sursa: iranintl.com)
Internațional

Hamas cere Iranului să nu-și mai atace vecinii. Teheranul, sponsorul principal al grupării

Mişcarea islamistă palestiniană Hamas a îndemnat sâmbătă Iranul să evite atacurile asupra statelor din Golf, în contextul tensiunilor generate de loviturile americano-israeliene. Mesajul a fost transmis public pe platforma Telegram, într-un moment de escaladare a conflictului regional. Hamas: Iranul are dreptul să răspundă, dar fără a lovi țările vecine În declaraţia oficială, Hamas a afirmat că recunoaşte dreptul Republicii Islamice Iran de a reacţiona la atacurile asupra sa, însă a cerut ca eventualele represalii să nu vizeze statele vecine din regiunea Golfului. Citește și: PSD, atac la Bolojan printr-un videoclip de nivel TikTok distribuit pe Facebook. Fără probe, premierul este acuzat că favorizează multinaționalele „Mişcarea îşi îndeamnă fraţii din Iran să nu vizeze ţările vecine”, se arată în mesajul transmis de Hamas. Apel către comunitatea internațională pentru oprirea războiului Hamas a făcut, de asemenea, apel la comunitatea internaţională să intervină pentru a pune capăt conflictului în curs. Organizaţia a cerut demersuri urgente pentru oprirea războiului şi reducerea tensiunilor din regiune. Conflictul dintre Israel și Hamas Mişcarea islamistă, care controlează Fâşia Gaza din 2007, a lansat pe 7 octombrie 2023 un atac major asupra Israelului, declanşând un război devastator în teritoriul palestinian. După doi ani de confruntări intense, un armistiţiu fragil a intrat în vigoare la 10 octombrie 2025. Hamas condamnă uciderea liderului iranian Ali Khamenei Anterior, Hamas a condamnat asasinarea liderului suprem iranian Ali Khamenei, ucis într-un atac aerian israelian la Teheran, pe 28 februarie. Organizaţia a descris incidentul drept o „crimă odioasă” şi a subliniat sprijinul pe care liderul iranian l-a oferit cauzei palestiniene. Potrivit Hamas, Khamenei a susţinut „politic, diplomatic şi militar” lupta palestinienilor şi rezistenţa împotriva Israelului.

Trump a ajuns ținta ironiilor la Teheran: Dacă ne-a distrus armata și navele, de ce Strâmtoarea Ormuz e închisă? (sursa: Facebook/IRNA News Agency)
Internațional

Trump a ajuns ținta ironiilor la Teheran: Dacă ne-a distrus armata și navele, de ce Strâmtoarea Ormuz e închisă?

Iranul a respins ferm declarațiile președintelui american Donald Trump privind starea forțelor sale militare, în special a celor navale și aeriene. Oficialii de la Teheran susțin că realitatea din teren contrazice afirmațiile făcute de liderul american. Întrebări retorice la Teheran Mohammad Akbarzadeh, adjunct politic al comandantului forțelor navale din cadrul Corpul Gardienilor Revoluției Islamice, a declarat că afirmațiile Washingtonului potrivit cărora marina iraniană ar fi fost distrusă nu se confirmă. Citește și: VIDEO Cuba comunistă, semne că se predă: regimul negociază cu SUA și acceptă FBI-ul pe teritoriul său „Statele Unite susțin că forțele navale iraniene au fost distruse”, a afirmat Akbarzadeh, citat de agenția oficială IRNA. „Atunci trebuie să ne punem întrebarea: de ce strâmtoarea Ormuz este încă închisă și de ce niciun petrolier nu poate trece prin ea?”, a spus acesta. Comentariile vin după ce Donald Trump a scris pe platforma Truth Social că forțele aeriene și navale ale Iranului „au dispărut”, iar rachetele, dronele și alte sisteme de armament ar fi fost distruse. Oficialul iranian a respins aceste afirmații, întrebând retoric: „Din nou se pune întrebarea: de ce rachetele și dronele iraniene continuă să-și lovească țintele la intervale regulate?” Crește presiunea asupra SUA La aproape două săptămâni de la atacurile lansate de Statele Unite și Israel asupra Iranului, autoritățile de la Teheran continuă să riposteze, menținând tensiunile ridicate în regiune și crescând presiunea asupra Washingtonului, a aliaților săi și asupra economiei globale. În același timp, Gardienii Revoluției mențin o blocadă aproape totală în Strâmtoarea Ormuz, un culoar maritim strategic cu o lățime de aproximativ 55 de kilometri între Iran și Oman, esențial pentru transportul global de petrol.

Cuba comunistă, semne că se predă: regimul negociază cu SUA și acceptă FBI-ul pe teritoriul său Foto: X/Twitter Miguel Díaz-Canel
Internațional

VIDEO Cuba comunistă, semne că se predă: regimul negociază cu SUA și acceptă FBI-ul pe teritoriul său

Cuba comunistă, semne că se predă: regimul negociază cu SUA și acceptă FBI-ul pe teritoriul său. Președintele cubanez Miguel Díaz-Canel a confirmat vineri discuțiile recente dintre Havana și Washington, menite să rezolve divergențele de lungă durată dintre cele două țări. Citește și: Olguța Vasilescu se ceartă acum cu mama lui Bolojan: „Luați-l acasă”. Val de insulte ale fanilor Tot azi, Cuba a anunțat că FBI-ul va trimite o echipă în Cuba pentru a investiga o incursiune a 10 exilați cubanezi aflați la bordul unei ambarcațiuni rapide, acuzați că au provocat un schimb de focuri cu forțele cubaneze, în urma căruia au murit jumătate dintre infiltrați. „Există o colaborare cu omologii noștri americani și așteptăm sosirea unui grup de experți ai FBI pentru a continua ancheta”, a declarat vineri președintele cubanez Miguel Diaz-Canel în cadrul unei conferințe de presă, precizând că schimbul dintre FBI și Ministerul de Interne al Cubei a fost organizat prin canale diplomatice și consulare. Guvernul cubanez a purtat discuții cu administrația lui Donald Trump, a declarat vineri președintele țării, Miguel Díaz-Canel. Aceasta confirmă speculațiile potrivit cărora cele două țări se aflau în dialog după ce președintele american Trump și-a reînnoit amenințarea cu o „preluare prietenoasă” a Cubei, afirmând că insula din Caraibe condusă de comuniști se află în „mare dificultate”. „Aceste discuții au avut ca scop găsirea de soluții, prin dialog, la diferențele bilaterale care există între cele două națiuni”, a spus Díaz-Canel, potrivit unui comunicat postat pe rețelele de socializare de ministrul de externe Bruno Rodríguez Parrilla. „Există factori internaționali care au facilitat aceste schimburi”, a spus Díaz-Canel. Țara se confruntă cu o criză economică tot mai gravă. SUA au impus un blocaj petrolier asupra insulei încă din ianuarie, la scurt timp după ce aliatul său și un furnizor cheie de petrol, președintele venezuelean Nicolás Maduro, a fost răpit într-o operațiune militară extraordinară. O pană de curent masivă de săptămâna trecută a lăsat milioane de oameni de pe insulă fără energie electrică. La o conferință de presă vineri, Díaz-Canel a avertizat, de asemenea, că negocierile sunt „procese îndelungate” care necesită voință și canale de dialog, spunând: „Toate acestea necesită timp”.    

Guvernul israelian a tăiat salariile armatei iraniene și a Gărzii Revoluționare - Jerusalem Post Foto: Facebook
Internațional

Guvernul israelian a tăiat salariile armatei iraniene și a Gărzii Revoluționare - Jerusalem Post

Guvernul israelian a tăiat salariile armatei iraniene și a Gărzii Revoluționare, arată Jerusalem Post: aviația guvernului de la Ierusalim a bombardat centrul de date al Băncii Sepah, care gestionează salariile acestor structuri militare ale regimului de la Teheran.  Citește și: EXCLUSIV Elicopterele Airbus prin SAFE nu au armament, muniție și protecție și nu vor genera nici o investiție în România Guvernul israelian a tăiat salariile armatei iraniene și a Gărzii Revoluționare „Centrul de date al băncii de stat iraniene Bank Sepah a fost lovit de un atac în Teheran miercuri, a aflat The Jerusalem Post. Întreruperea activității băncii, care este în mare parte responsabilă de plata salariilor armatei iraniene și Corpului Gărzii Revoluționare Islamice, se așteaptă să o împiedice să plătească salariile pentru o perioadă, forțând-o să găsească soluții alternative. Atacul a avut loc la începutul zilei, a raportat Iran International, organizație anti-regim cu sediul la Londra. Atacul a avut loc în timp ce banca procesa plățile salariale pentru militari, a adăugat sursa. Marți, atât Bank Sepah, cât și o altă instituție de stat, Bank Melli, au avut serviciile întrerupte în urma unui aparent atac cibernetic. Întreruperile au continuat și miercuri, serviciile bancare online fiind inoperabile și funcționând doar serviciile bazate pe carduri, a anunțat Iran International”, scrie Jerusalem Post. Guvernul de la Teheran a recunoscut, printr-un mesaj pe X/Twitter al ministrului de Externe, că banca a fost atacată, însă s-a plâns că au fost loviți funcționari bancari în timp ce munceau ca iranienii „să aibă mâncare pe masă în ajunul Anului Nou iranian”. 

Trump amenință Spania cu sancțiuni comerciale (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump amenință Spania cu sancțiuni comerciale pentru lipsa de sprijin în războiul contra Iranului

Președintele american Donald Trump a lansat din nou critici dure la adresa Spaniei, acuzând guvernul de la Madrid că „nu cooperează deloc” în operațiunile militare desfășurate de Statele Unite și Israel împotriva Iranului. Liderul de la Casa Albă a calificat atitudinea autorităților spaniole drept „foarte rea” și a reiterat amenințarea de a întrerupe relațiile comerciale cu această țară. Declarațiile vin în contextul în care Spania a refuzat utilizarea unor baze militare pentru operațiunile aeriene americane, obligând avioanele cisternă ale SUA să se mute la alte baze din Europa. Trump acuză Spania de lipsă de cooperare Într-o declarație făcută presei, Donald Trump a afirmat că guvernul spaniol nu oferă sprijin în campania de bombardamente împotriva Iranului. Citește și: EXCLUSIV Elicopterele Airbus prin SAFE nu au armament, muniție și protecție și nu vor genera nici o investiție în România „Cred că nu cooperează deloc. Cred că s-au comportat foarte rău, foarte rău. Probabil vom întrerupe comerțul cu Spania”, a declarat președintele american. Trump a criticat direct guvernul condus de premierul spaniol Pedro Sánchez, susținând că acesta nu respectă angajamentele din cadrul NATO. Dispută privind cheltuielile pentru apărare Un alt motiv de tensiune invocat de Donald Trump este refuzul Spaniei de a accepta propunerea sa privind majorarea bugetelor militare ale statelor membre NATO la 5% din PIB. Potrivit liderului american, Madridul ar fi singurul guvern care s-a opus deschis acestei solicitări, ceea ce, în opinia sa, reprezintă o atitudine necooperantă față de alianță. „Oamenii din Spania sunt fantastici. Dar conducerea lor nu este atât de grozavă”, a afirmat Trump. Spania refuză utilizarea bazelor militare pentru atacurile asupra Iranului Tensiunile s-au amplificat după ce autoritățile spaniole nu au permis folosirea bazelor aeriene Naval Station Rota și Morón Air Base pentru operațiunile aeriene americane îndreptate împotriva Iranului. Ca urmare, armata americană a fost nevoită să își relocheze o parte din infrastructura militară în alte state europene. În special, aproximativ 15 avioane de realimentare aeriană KC-135 au fost mutate din Spania către alte baze din Europa. Aceste aeronave sunt esențiale pentru operațiunile militare, fiind utilizate pentru realimentarea în aer a avioanelor de vânătoare și bombardament implicate în misiuni. Amenințările comerciale ale SUA, greu de aplicat Deși Donald Trump a amenințat cu întreruperea comerțului cu Spania, o astfel de măsură ar fi dificil de pus în aplicare. Spania este stat membru al Uniunea Europeană, iar schimburile comerciale cu Statele Unite se desfășoară în cadrul acordurilor economice stabilite între UE și SUA. În aceste condiții, orice decizie privind restricționarea comerțului ar implica negocieri și mecanisme la nivel european, nu doar o decizie unilaterală a Washingtonului.

Putin, perceput tot mai slab în Rusia (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Imaginea lui Putin se clatină: rușii îl văd tot mai slab în fața ofensivelor geopolitice ale lui Trump

Imaginea președintelui rus Vladimir Putin pare să se deterioreze în percepția publică din Rusia, pe fondul stagnării războiului din Ucraina și al evoluțiilor geopolitice recente. Un sondaj sociologic publicat miercuri arată că tot mai mulți ruși, atât moderați cât și naționaliști, îl consideră pe liderul de la Kremlin prea slab în fața presiunilor venite din partea președintelui american Donald Trump. Percepția este alimentată de o serie de evenimente internaționale majore, de la situația militară din Ucraina până la pierderea unor aliați strategici ai Moscovei, precum Venezuela sau Iranul. Sondaj VTSIOM: sprijinul pentru Putin scade Potrivit unui sondaj realizat de centrul rus de cercetare sociologică VTSIOM, doar 32,1% dintre cetățenii ruși chestionați au declarat că ar avea încredere în Vladimir Putin pentru gestionarea principalelor activități ale statului. Citește și: EXCLUSIV Elicopterele Airbus prin SAFE nu au armament, muniție și protecție și nu vor genera nici o investiție în România Deși președintele rus rămâne politicianul cu cel mai mare nivel de încredere în rândul respondenților, procentul obținut este cel mai mic înregistrat în sondajele similare realizate după declanșarea invaziei ruse în Ucraina, în februarie 2022. Pe locul al doilea în clasament se află ministrul rus de externe, Serghei Lavrov. Disparițiile din spațiul public și reacțiile slabe, criticate de ruși Analiștii consideră că scăderea popularității liderului de la Kremlin este legată și de absențele sale prelungite din spațiul public, dar și de reacțiile considerate insuficiente în fața unor evenimente internaționale majore. Criticile s-au intensificat mai ales după capturarea liderului venezuelean Nicolas Maduro într-o operațiune militară americană desfășurată pe 3 ianuarie, eveniment care a reprezentat o lovitură importantă pentru influența geopolitică a Moscovei. Frontul din Ucraina: progres minim pentru armata rusă Pe plan militar, situația din Ucraina continuă să afecteze imaginea Kremlinului. Forțele ruse nu au înregistrat progrese semnificative pe front, reușind doar mici avansuri în regiunea Donețk. În schimb, potrivit informațiilor furnizate de armata ucraineană, Rusia ar fi pierdut teritorii în regiunile Dnipropetrovsk și Zaporojie în ultimele zile. În același timp, Ucraina a lovit cu rachete britanice Storm Shadow o fabrică din regiunea rusă Briansk care producea componente electronice pentru rachete. Atacul a provocat și victime civile. Moscova a reacționat acuzând Regatul Unit de implicare directă în conflict, susținând că astfel de rachete nu pot fi lansate de armata ucraineană fără sprijinul tehnic al aliaților occidentali. Pierderea aliaților: Venezuela și Iranul, lovituri pentru Kremlin Situația internațională devine tot mai complicată pentru Rusia și din cauza slăbirii alianțelor sale. După capturarea lui Nicolas Maduro, Moscova se confruntă și cu perspectiva pierderii influenței în Iran. Regimul de la Teheran a fost afectat puternic de bombardamentele americano-israeliene, în urma cărora a fost ucis liderul suprem iranian Ali Khamenei. Deși autoritățile iraniene susțin că mențin controlul politic asupra țării, moartea lui Khamenei este interpretată de analiști apropiați Kremlinului drept un avertisment pentru regimurile autoritare care cooperează strategic cu Rusia. Temeri privind următoarea țintă a SUA În rândul opiniei publice ruse se conturează și temerea că următoarea țintă a Washingtonului ar putea fi Cuba, un alt aliat tradițional al Moscovei. Mulți ruși cred că, în eventualitatea unei intervenții americane, Kremlinul ar avea o reacție similară cu cele din cazul Venezuelei sau Iranului: proteste diplomatice, dar fără acțiuni concrete. Flota din umbră a Rusiei, vizată de Occident Lista dificultăților cu care se confruntă Rusia este completată de acțiunile Occidentului împotriva așa-numitei „flote din umbră”, folosită de Moscova pentru exporturile de petrol. State precum SUA, Franța și Belgia au sechestrat mai multe petroliere suspectate că fac parte din această rețea. Reacția Kremlinului s-a limitat, însă, la proteste diplomatice. Imaginea unui lider slăbit în fața presiunilor externe Pe fondul acestor evoluții, tot mai mulți ruși – inclusiv susținători ai unei politici externe dure – îl percep pe Vladimir Putin drept un lider incapabil să apere eficient interesele Rusiei și ale aliaților săi. În percepția publică, această slăbiciune este amplificată de atitudinea agresivă atribuită administrației conduse de Donald Trump. Apariție publică rară și un moment stânjenitor Una dintre puținele apariții publice ale lui Vladimir Putin din acest an a avut loc pe 8 martie, când liderul rus a transmis un mesaj video cu ocazia Zilei Internaționale a Femeii. Discursul a fost însă reluat după ce președintele rus a început să tușească în timpul înregistrării. Prima versiune a mesajului, în care incidentul era vizibil, a fost difuzată din greșeală înainte de a fi înlocuită cu varianta finală.

Sfaturile unui analist de securitate către noul ayatollah al Iranului: renunță la frigider Foto: Captură video televiziunea iraniană
Internațional

Sfaturile unui analist de securitate către noul ayatollah al Iranului, dacă vrea să rămână în viață: renunță la frigider, dacă este unul „smart”

Sfaturile unui analist de securitate, Aaron McLean, către noul ayatollah al Iranului, Mojtaba Khamenei, dacă vrea să rămână în viață: renunță la frigider, dacă este unul „smart”, și, în general, la dispozitivele electronice. McLean a fost pușcaș marin timp de șapte ani, a fost un an în Afganistan, și are o licență în filosofie și istoria matematicii și științelor la St. John’s College, Annapolis, și un masterat (cu distincție) în gândirea arabă medievală la Universitatea Oxford. Citește și: Două instituții de stat unde cheltuielile cu salariile nu se taie, ci cresc exploziv, cu circa 48% O siluetă în mărime naturală a lui Mojtaba Khamenei, asamblată din panouri maro lipite cu bandă adezivă, a fost adusă pe scenă la mitingul de loialitate din Teheran, organizat în Piața Revoluției pe 9 martie, în timp ce sute de mii de oameni fluturau steaguri iraniene și jurau loialitate unui om care nu se afla în sală. Televiziunea de stat a transmis evenimentul în direct. Sfaturile unui analist de securitate către noul ayatollah al Iranului: renunță la frigider „Dacă aș fi consilierul noului lider suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei, i-aș sugera să evite să trimită mesaje în zilele următoare. Sau, de fapt, să evite orice fel de dispozitiv electronic personal – tablete, laptopuri și așa mai departe. De asemenea, să evite frigiderul – să fie atent la funcțiile „inteligente”. Să circule cu o mașină fabricată în ultimii 15 ani este riscant, mai ales în apropierea camerelor de supraveghere a traficului. Sau să iasă afară. Sau să rămână înăuntru, dacă în preajmă se află ceva care colectează date. Fiecare expunere la unul dintre senzorii care satură acum lumea noastră sporește șansele ca locația sa specifică la un moment dat să devină cunoscută țintelor israeliene sau americane”, a scris MacLean pentru The Free Press. Analistul contestă faptul că un regim nu poate fi schimbat prin atacuri aeriene, fără trupe la sol.  „Poate că criticii vor avea dreptate. Există cu siguranță perspectiva unei crize economice, iar președintele ar putea ceda în această săptămână. Dar dacă războiul continuă, această poziție sceptică trebuie pusă în balanță cu faptul că armata condusă de Donald Trump dispune de o capacitate tehnologică de a găsi ținte și de a le distruge care este cu ani-lumină înaintea modului în care America lupta chiar și acum 10 ani. Israelienii sunt echipați în mod similar”, a explicat el, pe Twitter. 

Controversă în UE după discursul Ursulei von der Leyen (sursa: X/Ursula von der Leyen)
Internațional

Declarațiile Ursulei von der Leyen despre ordinea mondială provoacă un val de critici în UE

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a confruntat cu critici din partea mai multor oficiali de rang înalt din Uniunea Europeană după declarațiile făcute luni, potrivit cărora Europa „nu mai poate fi gardianul vechii ordini mondiale”. Afirmațiile liderului executivului european au generat reacții atât din partea unor reprezentanți ai instituțiilor UE, cât și din partea unor guverne naționale și a unor membri ai Parlamentului European. Antonio Costa: UE trebuie să apere ordinea internațională bazată pe reguli Una dintre cele mai ferme reacții a venit din partea președintelui Consiliului European, António Costa, care a transmis că misiunea Uniunii Europene rămâne apărarea ordinii internaționale bazate pe reguli. Citește și: Două instituții de stat unde cheltuielile cu salariile nu se taie, ci cresc exploziv, cu circa 48% „Într-o realitate în care Rusia încalcă pacea, China perturbă comerțul și Statele Unite sfidează ordinea internațională bazată pe norme, întrebarea este care ar trebui să fie misiunea Uniunii Europene. În primul rând, trebuie să apărăm această ordine bazată pe reguli”, a declarat Costa. Critici și din interiorul Comisiei Europene Și vicepreședinta Comisiei Europene, Teresa Ribera, a sugerat că declarațiile Ursulei von der Leyen nu au fost formulate în modul cel mai potrivit. Potrivit acesteia, lidera executivului european este în continuare angajată în apărarea ordinii internaționale. „Poate că nu s-a exprimat în modul cel mai adecvat”, a declarat Ribera, subliniind că dreptul internațional rămâne un element central al securității europene. „Trebuie să apărăm, să evidențiem și să subliniem faptul că legislația internațională este un pilon fundamental al proiectului european”, a adăugat ea. Declarațiile lui von der Leyen despre „vechea ordine mondială” Controversa a pornit de la discursul susținut luni de Ursula von der Leyen la conferința anuală a ambasadorilor Uniunii Europene. În intervenția sa, lidera Comisiei Europene a afirmat că lumea se află într-o perioadă de transformare profundă, iar Europa trebuie să își redefinească rolul. „Europa nu mai poate fi gardianul vechii ordini mondiale, al unei lumi care a dispărut și care nu se va mai întoarce”, a spus von der Leyen. Ea a subliniat însă că Uniunea Europeană va continua să apere un sistem internațional bazat pe reguli, dar nu se poate baza exclusiv pe această structură pentru a-și proteja interesele. „Trebuie să construim propriul nostru drum european și să găsim noi modalități de a coopera cu partenerii noștri”, a declarat președinta Comisiei. Reacții critice din Parlamentul European și din Spania Declarațiile Ursulei von der Leyen au stârnit îngrijorări și în Parlamentul European. Iratxe García, lidera grupului social-democrat din legislativul european, a afirmat că afirmațiile președintei Comisiei pot pune sub semnul întrebării multilateralismul și diplomația. „Aceste cuvinte ridică îngrijorări deoarece pot sugera o punere la îndoială a multilateralismului fără o reflecție adecvată”, a declarat ea. Critici au venit și din partea guvernului spaniol. Ministrul de externe José Manuel Albares a declarat că executivul de la Madrid susține poziția exprimată de António Costa. Potrivit acestuia, dezbaterea nu este despre o „veche ordine” și o „nouă ordine mondială”, ci despre alegerea între o ordine internațională bazată pe reguli și haos. La rândul său, vicepremiera spaniolă Yolanda Díaz a calificat declarațiile Ursulei von der Leyen drept „mai mult decât nefericite”. Ea a afirmat că, în loc să susțină legalitatea internațională, poziția exprimată de lidera Comisiei Europene riscă să fie percepută ca o poziționare „de partea barbariei”. Bruxellesul încearcă să clarifice sensul declarațiilor Surse din instituțiile europene au precizat ulterior că discursul Ursulei von der Leyen nu a avut ca scop contestarea sistemului internațional bazat pe reguli. Mesajul ar fi fost acela că, într-o lume tot mai instabilă și conflictuală, Uniunea Europeană nu poate depinde exclusiv de mecanismele tradiționale ale ordinii internaționale pentru a-și apăra interesele. În acest context, lidera Comisiei Europene ar fi dorit să sublinieze necesitatea ca Uniunea Europeană să își construiască o autonomie strategică mai puternică, bazată pe valorile și capacitățile proprii ale blocului comunitar.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră