vineri 17 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5830 articole
Internațional

Donald Trump critică alegerea lui Mojtaba Khamenei ca lider suprem al Iranului: Nu sunt mulțumit

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a declarat că nu este „mulțumit” de alegerea lui Mojtaba Khamenei în funcția de lider suprem al Iranului, după moartea ayatollahului Ali Khamenei. Declarația a fost făcută luni pentru publicația New York Post, în contextul schimbării de leadership la Teheran, survenită după moartea liderului iranian în timpul ofensivei militare israeliano-americane. Trump critică succesiunea la conducerea Iranului Aflat la Miami, unde urma să participe la o conferință a Partidului Republican, Donald Trump a comentat alegerea noului lider al Republicii Islamice. Citește și: Răzbunarea lui Ponta: angajații lui Sebi Ghiță, de la România TV, sună noaptea la familia purtătorului de cuvânt al MAE, Andrei Țărnea „Nu sunt mulțumit”, a declarat președintele american pentru New York Post, referindu-se la numirea lui Mojtaba Khamenei. Mojtaba Khamenei, noul lider suprem al Iranului Mojtaba Khamenei, fiul ayatollahului Ali Khamenei, a fost desemnat lider suprem al Iranului după moartea tatălui său, ucis în prima zi a ofensivei israeliano-americane. În vârstă de 56 de ani, Mojtaba Khamenei este considerat una dintre cele mai influente, dar și discrete figuri din sistemul politic iranian. De-a lungul anilor, el a avut o influență semnificativă în cercurile de putere ale Republicii Islamice, deși a evitat aparițiile publice și rolurile oficiale vizibile. Alegerea făcută de Adunarea Experților Noul lider suprem a fost desemnat de Adunarea Experților, organismul religios care are autoritatea de a numi conducătorul suprem al Iranului. Această instituție este formată din 88 de clerici șiiți și are rolul de a supraveghea conducerea religioasă și politică a statului. Alegerea lui Mojtaba Khamenei a fost interpretată de analiști drept o consolidare a aripii conservatoare din Republica Islamică, în special datorită legăturilor sale strânse cu Gărzile Revoluției. Legături puternice cu Gărzile Revoluției Mojtaba Khamenei este considerat apropiat de Gărzile Revoluției, forța militară ideologică a regimului iranian și unul dintre cei mai influenți actori din politica internă și regională a Iranului. Această relație a contribuit la consolidarea sprijinului din partea taberei conservatoare pentru numirea sa în funcția de lider suprem. Demonstrații de loialitate în Teheran După anunțarea succesiunii, mii de iranieni s-au adunat luni în Piața Enghelab din Teheran pentru a-și manifesta loialitatea față de noul conducător al Republicii Islamice. Participanții au scandat numele lui Mojtaba Khamenei și au purtat portrete ale acestuia, precum și drapele ale Iranului.

Trump critică alegerea lui Mojtaba Khamenei ca lider al Iranului (sursa: Facebook/The White House)
Nicolas Sarkozy, un nou proces (sursa: Facebook/Nicolas Sarkozy)
Internațional

Lovitură pentru Nicolas Sarkozy: fostul președinte trebuie să înfrunte un nou proces

Justiția franceză a respins luni solicitarea fostului președinte Nicolas Sarkozy de a nu mai purta brățară electronică pentru executarea pedepsei din dosarul finanțării ilegale a campaniei prezidențiale din 2012, cunoscut ca dosarul Bygmalion. Instanța a decis că această pedeapsă nu poate fi contopită cu condamnarea anterioară primită de fostul lider francez în dosarul Bismuth, privind corupția și traficul de influență. În plus, în luna martie, Nicolas Sarkozy urmează să revină în fața instanței odată cu deschiderea procesului în apel în dosarul finanțării libiene. Instanța refuză contopirea pedepselor lui Sarkozy Nicolas Sarkozy, în vârstă de 71 de ani, solicitase contopirea celor două condamnări definitive pentru a evita executarea celei de-a doua pedepse. Citește și: Răzbunarea lui Ponta: angajații lui Sebi Ghiță, de la România TV, sună noaptea la familia purtătorului de cuvânt al MAE, Andrei Țărnea Magistrații au considerat însă că sancțiunile pronunțate în cele două dosare sunt distincte și nu pot fi executate împreună în condițiile cerute de fostul președinte. Decizia nu este definitivă, iar Sarkozy are posibilitatea de a formula apel. Condamnarea din dosarul Bygmalion: un an de închisoare În dosarul Bygmalion, Nicolas Sarkozy a fost condamnat la 14 februarie 2024 de Curtea de Apel din Paris la un an de închisoare, dintre care șase luni cu executare. Dosarul vizează finanțarea ilegală a campaniei prezidențiale din 2012, pe care Sarkozy a pierdut-o în fața socialistului François Hollande. Condamnarea a devenit definitivă la 26 noiembrie 2025, după ce Curtea de Casație a respins recursul depus de fostul președinte. Instanța a decis ca partea de pedeapsă cu executare să fie aplicată în regim alternativ, precum purtarea unei brățări electronice sau executarea pedepsei în regim de semi-libertate. Această sentință este ușor mai mică decât cea pronunțată în primă instanță, în 2021, când Sarkozy fusese condamnat la un an de închisoare cu executare. Dosarul Bismuth: prima condamnare definitivă a lui Sarkozy Dosarul Bygmalion este al doilea caz penal în care Nicolas Sarkozy a fost condamnat definitiv. Prima condamnare a fost pronunțată în dosarul interceptărilor, cunoscut și ca dosarul Bismuth, în care fostul președinte a fost găsit vinovat de corupție și trafic de influență. În acest caz, justiția franceză a decis o pedeapsă de trei ani de închisoare, dintre care un an cu executare sub formă de brățară electronică. Sentința a devenit definitivă în decembrie 2024. Sarkozy a executat deja o pedeapsă sub brățară electronică În dosarul Bismuth, Nicolas Sarkozy a purtat brățară electronică între 7 februarie și 12 mai 2025. Având atunci 70 de ani, fostul lider al dreptei franceze a beneficiat de posibilitatea eliberării condiționate înainte de executarea a jumătate din pedeapsă, prevedere permisă de legislația franceză pentru persoanele de această vârstă. Un nou proces pentru Sarkozy: dosarul libian Problemele judiciare ale fostului președinte nu se opresc aici. Nicolas Sarkozy urmează să revină în fața instanței începând cu 16 martie, odată cu deschiderea procesului în apel în dosarul finanțării libiene. În acest caz, el a fost condamnat în primă instanță la cinci ani de închisoare cu executare pentru asociere de răufăcători. După pronunțarea sentinței, Sarkozy a petrecut aproximativ trei săptămâni în detenție.

Macron vrea redeschiderea strâmtorii Ormuz, Iranul reacționează (sursa: Facebook/Emmanuel Macron)
Internațional

Macron anunță o misiune de redeschidere a strâmtorii Ormuz, Iranul reacționează: planul e nerealist

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a anunțat pregătirea unei viitoare misiuni internaționale „pur defensive” menite să permită redeschiderea strâmtorii Ormuz pentru transportul petrolului și gazelor naturale. Anunțul a fost făcut luni, în timpul unei scurte vizite oficiale în Cipru, în contextul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu. Inițiativa face parte dintr-o desfășurare militară amplă a Franței în regiune, menită să protejeze rutele comerciale maritime și securitatea energetică globală. Macron: „Când Cipru este atacat, Europa este atacată” În timpul vizitei, Emmanuel Macron s-a deplasat la aeroportul militar din Paphos, în sud-vestul Ciprului, care a fost lovit de o dronă la scurt timp după declanșarea ofensivei americano-israeliene împotriva Iranului, pe 28 februarie. Citește și: Răzbunarea lui Ponta: angajații lui Sebi Ghiță, de la România TV, sună noaptea la familia purtătorului de cuvânt al MAE, Andrei Țărnea Președintele francez a dorit astfel să își arate solidaritatea față de Cipru și față de președintele Nikos Christodoulides. „Când Cipru este atacat, Europa este cea atacată”, a declarat Macron. Liderul francez a subliniat că Europa nu va accepta ca o parte a teritoriului său să fie expusă riscurilor militare. „Nu vom accepta ca nici măcar o bucățică din teritoriul european, cum ar fi Cipru, să fie expusă pericolului”, a afirmat el. La conferința de presă a participat și premierul Greciei, Kyriakos Mitsotakis. O misiune navală defensivă pentru escortarea petrolierelor Macron a explicat că misiunea pregătită de Franța și partenerii săi va avea un rol strict defensiv. Obiectivul principal este escortarea navelor comerciale, inclusiv a petrolierelor și a navelor port-container, pentru a permite redeschiderea treptată a strâmtorii Ormuz. Această rută maritimă este esențială pentru comerțul global și pentru transportul petrolului și gazelor naturale din regiunea Golfului. „Suntem pe cale să punem în aplicare o misiune pur defensivă, de escortă, pentru a permite redeschiderea treptată a strâmtorii Ormuz”, a declarat președintele francez. Blocarea traficului în această zonă a determinat o creștere rapidă a prețurilor la hidrocarburi în ultimele zile. Franța își consolidează prezența navală în regiune După vizita din Cipru, Emmanuel Macron s-a deplasat către portavionul francez Charles de Gaulle, aflat în largul insulei Creta. Nava a fost redirecționată spre estul Mediteranei după izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu. Portavionul este nucleul unui amplu dispozitiv naval francez care se extinde în mai multe zone strategice: estul Mării Mediterane; Marea Roșie; strâmtoarea Ormuz. În acest dispozitiv vor fi incluse opt fregate și două portelicoptere amfibii. În plus, Franța, Italia și Spania au trimis fiecare câte o fregată în regiune. Franța își întărește contribuția la operațiunea europeană Aspides Macron a anunțat că Franța va participa „pe termen lung” cu două fregate la operațiunea Aspides, lansată de Uniunea Europeană în 2024 pentru protejarea traficului maritim în Marea Roșie. Operațiunea este coordonată de Grecia, iar o fregată franceză participă deja la această misiune. Premierul grec Kyriakos Mitsotakis a făcut apel la statele europene să consolideze această operațiune prin trimiterea de noi nave militare. La rândul lor, liderii europeni au transmis că UE este pregătită să își adapteze și să își întărească misiunile de protecție maritimă. Declarația a fost făcută de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și de președintele Consiliului European, Antonio Costa, după o reuniune prin videoconferință cu lideri din Orientul Mijlociu. Macron discută cu parteneri europeni și asiatici Președintele francez a precizat că misiunea navală pentru strâmtoarea Ormuz este pregătită împreună cu parteneri europeni și internaționali. Franța poartă discuții inclusiv cu India și cu alte state asiatice, puternic afectate de perturbarea traficului energetic din Golf. Macron a subliniat că stabilitatea acestei rute maritime este vitală pentru economia globală. G7 analizează soluții pentru criza energetică Franța, care deține în acest an președinția G7, pregătește o reuniune a miniștrilor energiei programată pentru marți, în marja unui summit organizat la Paris pe tema energiei nucleare civile. Macron a declarat că își dorește o coordonare strânsă între statele G7 – Franța, SUA, Marea Britanie, Italia, Germania, Canada și Japonia – pentru gestionarea impactului energetic al conflictului. Printre opțiunile analizate se numără și utilizarea rezervelor strategice de petrol. Macron cere încetarea atacurilor dintre Israel și Hezbollah În timpul deplasării spre Cipru, Emmanuel Macron a discutat telefonic cu premierul israelian Benjamin Netanyahu. Președintele francez a cerut grupării pro-iraniene Hezbollah să înceteze atacurile lansate din Liban. Totodată, el a solicitat Israelului să oprească operațiunile militare împotriva Libanului. „Israelul trebuie să înceteze operațiunile militare și atacurile asupra Libanului cât mai curând posibil pentru a permite restabilirea suveranității și integrității teritoriale a Libanului”, a declarat Macron. El a subliniat că armata libaneză trebuie să rămână singura forță legitimă responsabilă de securitatea teritoriului. Iranul respinge planul privind securizarea strâmtorii Ormuz Reacția Teheranului nu a întârziat. Secretarul Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului, Ali Larijani, a declarat că este puțin probabil ca securitatea să poată fi restabilită în strâmtoarea Ormuz în timpul conflictului. Într-un mesaj publicat pe rețeaua X, oficialul iranian a afirmat că stabilizarea zonei este imposibilă „în mijlocul focului războiului aprins de SUA și Israel”. Larijani a adăugat că inițiativa vine din partea unor state care, în opinia sa, au susținut conflictul din regiune.

Combaterea dronelor iraniene, 11 țări cer ajutorul Ucrainei (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

11 țări, inclusiv SUA, cer ajutorul Ucrainei pentru a combate dronele iraniene, afirmă Zelenski

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat că 11 state, printre care Statele Unite și mai multe țări europene, au solicitat sprijinul Kievului pentru a face față atacurilor cu drone iraniene care vizează state din Orientul Mijlociu. Potrivit liderului ucrainean, experiența armatei ucrainene în interceptarea dronelor de tip Shahed a devenit extrem de valoroasă, după mai bine de doi ani de război cu Rusia. 11 state au cerut sprijinul Ucrainei împotriva dronelor iraniene Volodimir Zelenski a declarat, într-o postare publicată pe Facebook, că Ucraina a primit până în prezent 11 solicitări oficiale de sprijin. Citește și: Răzbunarea lui Ponta: angajații lui Sebi Ghiță, de la România TV, sună noaptea la familia purtătorului de cuvânt al MAE, Andrei Țărnea „Pentru moment, am primit 11 cereri din partea unor țări vecine Iranului, a unor state europene și a Statelor Unite”, a precizat președintele ucrainean. Zelenski nu a oferit detalii despre toate statele implicate, însă a subliniat că Kievul a răspuns deja unor solicitări „cu decizii concrete și sprijin specific”. Experiența Ucrainei în combaterea dronelor Shahed Potrivit liderului ucrainean, există un interes major pentru expertiza acumulată de Ucraina în combaterea dronelor iraniene cu rază lungă de acțiune. Aceasta include: utilizarea dronelor interceptoare; sisteme de bruiaj electronic; programe de instruire pentru doborârea dronelor de tip Shahed. Armata ucraineană a dezvoltat aceste capacități în timpul războiului cu Rusia, care utilizează frecvent drone Shahed pentru atacuri asupra orașelor și infrastructurii energetice din Ucraina. Ucraina a trimis experți militari în Orientul Mijlociu Săptămâna trecută, Kievul a anunțat trimiterea unor specialiști militari în Orientul Mijlociu pentru a sprijini statele din Golf în respingerea atacurilor cu drone iraniene. Un prim exemplu este Iordania, unde Ucraina a trimis drone interceptoare și o echipă de experți militari pentru a ajuta autoritățile locale să contracareze atacurile. „Am reacționat imediat”, a explicat Zelenski, precizând că solicitarea a fost făcută de Statele Unite joi, iar echipa de specialiști a plecat din Ucraina chiar a doua zi, vineri. Iordania, aliat strategic al SUA în regiune Iordania este unul dintre principalii aliați ai Statelor Unite în Orientul Mijlociu și găzduiește o importantă bază militară americană. Această bază a fost vizată recent de atacuri iraniene, lansate ca represalii după bombardamentele aeriene efectuate de SUA și Israel asupra Iranului, operațiuni începute în urmă cu mai bine de o săptămână. Zelenski speră la sprijin militar suplimentar pentru Ucraina Într-o conferință de presă susținută duminică, Volodimir Zelenski a declarat că implicarea Ucrainei în sprijinirea securității regionale ar putea avea efecte pozitive și pentru Kiev. Președintele ucrainean speră că această cooperare militară va contribui la consolidarea capacităților defensive ale Ucrainei, inclusiv prin obținerea de echipamente suplimentare. Kievul are nevoie în special de rachete pentru sistemele de apărare antiaeriană Patriot și de armament pentru avioanele de luptă F-16. Deși Statele Unite nu mai furnizează echipamente militare gratuite Ucrainei de la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, livrările de armament continuă, fiind finanțate în mare parte de statele europene. Dronele Shahed, o armă centrală în conflictele recente Ucraina se confruntă aproape zilnic cu atacuri masive ale dronelor rusești cu rază lungă de acțiune, bazate pe modelul iranian Shahed. Rusia a copiat designul acestor drone și le produce acum în masă sub denumirea Gheran-2. Același tip de drone a fost folosit recent de Iran în atacurile asupra statelor din Golf și asupra Israelului, ca răspuns la bombardamentele israeliene și americane începute la finalul lunii februarie. Ucraina susține că dronele iraniene conțin componente rusești Volodimir Zelenski a declarat luni că noi informații indică utilizarea unor componente de fabricație rusească în dronele iraniene Shahed folosite în atacurile recente din Orientul Mijlociu. Liderul ucrainean a subliniat că Ucraina este dispusă să sprijine statele care îi oferă ajutor în apărarea împotriva agresiunii ruse. „Ucraina este pregătită să răspundă pozitiv cererilor celor care ne ajută să protejăm viețile ucrainenilor și independența Ucrainei”, a afirmat Zelenski. Dronele interceptoare dezvoltate de industria ucraineană Industria de apărare a Ucrainei a dezvoltat în ultimii ani drone interceptoare speciale, concepute pentru a neutraliza dronele Shahed. Aceste aparate sunt relativ ieftine, de unică folosință, și au rolul de a intercepta și distruge dronele kamikaze cu rază lungă de acțiune înainte ca acestea să își atingă ținta. Tehnologia dezvoltată de Ucraina a devenit acum o resursă importantă pentru statele care se confruntă cu amenințarea dronelor iraniene.

Președintele Erdoğan avertizează Iranul (sursa: Facebook/Recep Tayyip Erdoğan)
Internațional

Încă o rachetă balistică iraniană a intrat în spațiul aerian al Turciei. Ankara avertizează Iranul

Forțele aeriene ale NATO au doborât o a doua rachetă balistică lansată din Iran și intrată în spațiul aerian turc, potrivit unui anunț făcut luni de autoritățile de la Ankara. Turcia a transmis că va lua „toate măsurile necesare” pentru a-și proteja teritoriul și spațiul aerian împotriva oricărei amenințări. A doua rachetă iraniană interceptată în decurs de o săptămână Potrivit Ministerului turc al Apărării, acesta este al doilea incident în care o rachetă balistică lansată din Iran pătrunde în spațiul aerian al Turciei într-o singură săptămână. Citește și: Răzbunarea lui Ponta: angajații lui Sebi Ghiță, de la România TV, sună noaptea la familia purtătorului de cuvânt al MAE, Andrei Țărnea Racheta a fost interceptată de sistemele de apărare ale NATO, iar fragmentele acesteia au căzut în provincia Gaziantep, în sud-estul Turciei. Autoritățile au precizat că nu au existat victime sau pagube majore. „Reiterăm încă o dată că toate măsurile necesare vor fi luate decisiv și fără ezitare împotriva oricărei amenințări la adresa teritoriului și spațiului aerian al țării noastre”, a transmis Ministerul Apărării de la Ankara. Președintele Turciei, mesaj dur către Iran Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a reacționat dur. „Iranului i-au fost transmise avertismentele necesare”, a declarat acesta după o ședință de urgență. „În ciuda avertismentelor noastre repetate, acțiuni provocatoare continuă să aibă loc împotriva Turciei”, a spus el. „Nu ar trebui întreprinsă nicio acțiune care să arunce o umbră asupra legăturii noastre de vecinătate și fraternitate vechi de o mie de ani”, a adăugat Erdogan. Fragmentele rachetei au căzut în provincia Gaziantep Autoritățile turce au anunțat că unele componente ale muniției interceptate au căzut pe câmpuri din provincia Gaziantep, o zonă situată între două instalații militare importante ale NATO. Nu este clar care era destinația rachetei înainte de a fi doborâtă de sistemele de apărare ale alianței. Turcia a subliniat însă că avertismentele sale privind riscurile unor astfel de atacuri trebuie luate în serios. „Este în interesul tuturor să țină cont de avertismentele Turciei în această privință”, au transmis oficialii turci. Baze militare NATO și americane în apropierea zonei incidentului Incidentul a avut loc într-o regiune strategică pentru apărarea NATO. În sudul Turciei se află baza aeriană Incirlik, unde sunt staționate forțe ale aviației americane. De asemenea, în provincia Malatya, situată la nord-est, se află o importantă bază radar NATO, care oferă sprijin esențial pentru sistemul de apărare al alianței. Fragmentele rachetei interceptate au căzut aproximativ în zona dintre aceste două baze militare. Ankara avertizează Iranul să evite acțiunile destabilizatoare Burhanettin Duran, directorul pentru comunicare al președintelui Recep Tayyip Erdogan, a reiterat avertismentul transmis de Ankara tuturor actorilor regionali, în special Iranului. Oficialul turc a subliniat că acțiunile militare care pot pune în pericol civilii sau stabilitatea regională trebuie evitate. Până în acest moment, Iranul nu a comentat oficial incidentul, însă a declarat în repetate rânduri că nu se află în război cu statele din regiune și că nu vizează explicit Turcia. Ankara nu intenționează deocamdată să invoce Articolul 4 al NATO Ankara a precizat că Statele Unite nu au utilizat baza aeriană Incirlik pentru atacul aerian lansat alături de Israel asupra Iranului, acțiune care a declanșat riposta Teheranului prin rachete și drone. Deși incidentul implică direct securitatea spațiului aerian turc, autoritățile de la Ankara au transmis anterior că nu au în prezent intenția de a invoca Articolul 4 al Tratatului NATO. Acest articol prevede consultări între statele membre atunci când unul dintre aliați se consideră amenințat. În anumite circumstanțe, aceste consultări pot duce la activarea Articolului 5, care obligă NATO să apere militar un stat membru atacat. Turcia, una dintre cele mai mari armate ale NATO Turcia deține a doua cea mai mare armată din cadrul NATO și, în ultimii ani, a devenit un actor tot mai important în industria globală de apărare. Cu toate acestea, Ankara nu dispune încă de un sistem complet de apărare aeriană propriu. În incidentele din ultima săptămână, Turcia s-a bazat pe sistemele de apărare ale NATO pentru interceptarea rachetelor balistice.

Iranul acuză Europa că a favorizat războiul (sursa: en.mfa.ir)
Internațional

Iranul acuză Europa că a favorizat războiul și amenință diaspora iraniană cu confiscarea averilor

Autoritățile de la Teheran au lansat acuzații dure la adresa mai multor state europene, printre care și Franța, susținând că acestea au contribuit la crearea condițiilor politice care au dus la ofensiva militară americană și israeliană împotriva Iranului. În paralel, regimul iranian a avertizat că cetățenii iranieni din diaspora care sprijină atacurile împotriva Republicii Islamice riscă confiscarea bunurilor și alte sancțiuni legale. Teheranul acuză Europa că a încurajat atacurile împotriva Iranului Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmail Baghai, a declarat în cadrul unei conferințe de presă că poziția statelor europene a contribuit la escaladarea conflictului. Citește și: Cea mai mare problemă a lui Trump: prețul petrolului. De unde poate veni salvarea (parțială) „Din păcate, țările europene au contribuit la crearea unor astfel de condiții”, a afirmat oficialul iranian. Baghai a criticat modul în care unele state occidentale au reacționat în cadrul reuniunilor Consiliului de Securitate al ONU, unde s-a discutat reluarea sancțiunilor împotriva Iranului. Potrivit acestuia, în loc să insiste asupra respectării dreptului internațional și să condamne amenințările formulate de Statele Unite, țările europene ar fi sprijinit indirect poziția Washingtonului. „În loc să insiste asupra respectării statului de drept și să se opună amenințărilor și extremelor Statelor Unite, ele au aprobat acțiunile acestora în cadrul Consiliului de Securitate al ONU. Combinația tuturor acestor factori i-a încurajat pe americani și pe sioniști să continue să comită crime”, a declarat Baghai. Iranul amenință diaspora cu confiscarea averilor Autoritățile iraniene au avertizat că cetățenii iranieni care trăiesc în străinătate și care sprijină atacurile împotriva Iranului ar putea fi sancționați sever. Potrivit Parchetului General iranian, persoanele din diaspora care își exprimă sprijinul pentru Statele Unite sau Israel riscă confiscarea bunurilor și alte sancțiuni prevăzute de lege. „A fost emis un avertisment pentru iranienii care trăiesc în străinătate și care, în diferite moduri, simpatizează, sprijină sau colaborează cu inamicul americano-sionist. Toate bunurile lor vor fi confiscate și vor fi supuși altor sancțiuni legale, în conformitate cu legea”, a transmis Parchetul iranian, citat de presa de stat. Reacții ale diasporei după moartea ayatollahului Ali Khamenei Tensiunile au crescut după ce mai mulți membri ai diasporei iraniene au organizat manifestații în orașe din Europa și Statele Unite pentru a celebra moartea liderului suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei. Acesta a fost ucis pe 28 februarie, în prima zi a atacurilor aeriene lansate de Statele Unite și Israel asupra Iranului. Protestele organizate în străinătate au fost interpretate de autoritățile de la Teheran drept un act de susținere a intervenției militare împotriva Republicii Islamice. Mojtaba Khamenei, noul lider suprem al Iranului După moartea ayatollahului Ali Khamenei, autoritățile iraniene au anunțat oficial luni că fiul acestuia, Mojtaba Khamenei, a fost numit noul lider suprem al Republicii Islamice. Numirea marchează o schimbare majoră în conducerea politică și religioasă a Iranului, într-un moment în care țara se confruntă cu presiuni militare și diplomatice intense. Campanii online împotriva opozanților regimului În paralel, pe platforma Telegram au apărut mai multe canale noi care publică informații despre iranieni cunoscuți din diaspora care au criticat conducerea religioasă de la Teheran sau și-au exprimat sprijinul pentru ofensiva americano-israeliană. Aceste liste includ detalii despre persoane influente din comunitățile iraniene din Europa și America de Nord. Câți iranieni trăiesc în afara țării Potrivit guvernului iranian, aproximativ 5 milioane de cetățeni iranieni trăiesc în afara granițelor țării, majoritatea în Statele Unite și în state din Europa Occidentală. Unele estimări citate de presa iraniană indică însă că diaspora iraniană ar putea fi mult mai numeroasă, ajungând chiar la aproape 10 milioane de persoane.

Marco Rubio acuză Iranul că încearcă „să ia lumea ostatică” (sursa: Facebook/Marco Rubio)
Internațional

SUA acuză Iranul că încearcă „să ia lumea ostatică”: Rubio denunță atacurile asupra țărilor din Golf

Secretarul de stat al Statelor Unite, Marco Rubio, a lansat luni acuzații dure la adresa regimului iranian, pe care l-a descris drept o amenințare majoră pentru stabilitatea regională și pentru securitatea globală. Șeful diplomației americane a afirmat că Teheranul încearcă „să ia lumea ostatică” prin atacuri asupra infrastructurii energetice din statele vecine și prin presiuni asupra uneia dintre cele mai importante rute maritime ale lumii, strâmtoarea Ormuz. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei ceremonii organizate la Departamentul de Stat în onoarea cetățenilor americani considerați „deținuți în mod ilegal” în diverse state ale lumii. Marco Rubio: regimul iranian, o amenințare pentru întreaga lume În discursul său, Marco Rubio a criticat dur conducerea de la Teheran, afirmând că actualul regim clerical reprezintă un pericol nu doar pentru Orientul Mijlociu, ci și pentru comunitatea internațională. Citește și: Cea mai mare problemă a lui Trump: prețul petrolului. De unde poate veni salvarea (parțială) „Cred că vedem cu toții în prezent amenințarea pe care acest regim clerical o reprezintă pentru regiune și pentru lume. Ei încearcă să ia lumea ostatică”, a declarat secretarul de stat american. Oficialul american a acuzat Iranul că desfășoară atacuri împotriva statelor din regiune și vizează infrastructuri energetice esențiale, punând în pericol populația civilă. „Regimul iranian atacă țările vecine, infrastructura lor energetică și populația civilă”, a afirmat Rubio. Washingtonul susține că operațiunile militare vizează capacitățile Iranului Secretarul de stat a precizat că obiectivul operațiunilor militare desfășurate în prezent este reducerea capacității Iranului de a continua astfel de atacuri. „Obiectivul actualei misiuni este de a le distruge capacitatea de a continua să o facă și suntem pe cale să realizăm acest lucru”, a declarat Marco Rubio. Ofensiva aeriană lansată de SUA și Israel împotriva Iranului Potrivit informațiilor prezentate de autoritățile americane, Statele Unite și Israelul au declanșat pe 28 februarie o ofensivă aeriană comună împotriva Iranului. În prima zi a bombardamentelor ar fi fost ucis liderul suprem al Republicii Islamice, ayatollahul Ali Khamenei. După declanșarea atacurilor, Iranul a lansat mai multe rachete și drone asupra Israelului și asupra monarhiilor arabe din Golf, state care găzduiesc baze militare importante pentru forțele americane din regiune. Escaladarea tensiunilor a ridicat temeri privind extinderea conflictului în întregul Orient Mijlociu. Cazul Robert Levinson, adus din nou în atenția publică În cadrul ceremoniei de la Departamentul de Stat au fost prezenți și membri ai familiei lui Robert Levinson, fost agent FBI dispărut în 2007 pe insula iraniană Kish. Autoritățile americane au anunțat în 2020 că există indicii că Levinson ar putea să nu mai fie în viață, iar Washingtonul a acuzat regimul iranian de implicare în răpirea acestuia. La momentul dispariției, Levinson ar fi declarat că se află într-o călătorie de afaceri în Iran. Totuși, o investigație publicată de Washington Post în 2013 a arătat că acesta ar fi colaborat cu CIA și că ar fi desfășurat o misiune neautorizată de colectare de informații. Rubio: cazul Levinson arată natura regimului de la Teheran Marco Rubio a invocat cazul lui Robert Levinson ca exemplu al modului în care acționează autoritățile iraniene. „Robert Levinson ne reamintește în mod special natura regimului cu care avem de-a face la Teheran”, a declarat secretarul de stat. Oficialul american a subliniat că regimul iranian a fost fondat pe ostilitatea față de Statele Unite, amintind episodul luării de ostatici de la Ambasada SUA din Teheran după Revoluția Islamică din 1979. Criza ostaticilor din 1979, când diplomați americani au fost reținuți timp de 444 de zile, rămâne unul dintre cele mai tensionate momente din istoria relațiilor dintre Washington și Teheran.

Intervenția SUA în politica altor țări (sursa: Facebook/CIA)
Internațional

Cum au intervenit SUA în politica altor țări: lovituri de stat, operațiuni CIA și invazii militare

De-a lungul secolului al XX-lea și începutul secolului XXI, Statele Unite au fost implicate în numeroase operațiuni menite să influențeze sau să schimbe regimurile politice din alte țări. Fie au fost operațiuni clandestine ale serviciilor de informații, fie presiuni politice, sprijin pentru grupuri locale sau intervenții militare directe. În special în perioada Războiului Rece, schimbarea regimurilor percepute drept ostile sau apropiate de blocul sovietic a devenit un instrument central al politicii externe americane. Logica geopolitică a acestor intervenții a fost alimentată de teama extinderii comunismului și de dorința Washingtonului de a menține guverne favorabile Occidentului. Războiul Rece și strategia schimbării regimurilor Un studiu realizat de politologul Lindsey A. O’Rourke arată că, între 1947 și 1989, Statele Unite au încercat de 72 de ori să influențeze sau să schimbe guvernele altor state. Citește și: Cea mai mare problemă a lui Trump: prețul petrolului. De unde poate veni salvarea (parțială) Majoritatea acestor acțiuni au fost operațiuni secrete, coordonate în special de CIA. Aproximativ 66 dintre ele au fost clandestine, iar doar câteva au fost intervenții deschise. Rata de succes a acestor operațiuni a fost estimată la aproximativ 40%, ceea ce arată că multe dintre încercări au eșuat sau au produs rezultate imprevizibile. Motivațiile erau în principal geopolitice. Washingtonul încerca să limiteze extinderea influenței sovietice și să mențină guverne aliniate cu blocul occidental. În multe cazuri, intervențiile au fost justificate prin teoria „domino-ului”, potrivit căreia căderea unui stat în sfera comunistă putea determina prăbușirea altor guverne din aceeași regiune. Iran (1953) Un exemplu emblematic este Iranul, în 1953, când CIA și serviciul britanic MI6 au orchestrat operațiunea secretă cunoscută sub numele de Operation Ajax. Ținta intervenției a fost premierul ales democratic Mohammad Mossadegh, care naționalizase industria petrolieră dominată până atunci de interese britanice. După lovitura de stat, șahul Mohammad Reza Pahlavi și-a consolidat puterea și a devenit unul dintre principalii aliați ai Statelor Unite în Orientul Mijlociu. Regimul său autoritar a generat însă o opoziție tot mai puternică, iar nemulțumirile sociale au culminat cu Revoluția Islamică din 1979, care a instaurat regimul teocratic aflat până astăzi în conflict cu Washingtonul. Guatemala (1954) Un an mai târziu, în Guatemala, CIA a sprijinit răsturnarea președintelui Jacobo Árbenz. Guvernul său inițiase reforme agrare care afectau interesele companiei americane United Fruit Company, iar Washingtonul se temea de apropierea țării de blocul sovietic. Operațiunea, cunoscută sub numele de PBSUCCESS, a dus la instalarea unui regim militar. Lovitura de stat a inaugurat o perioadă lungă de instabilitate politică și conflicte interne, care aveau să culmineze cu un război civil devastator. Cuba (1961) Una dintre cele mai cunoscute încercări eșuate de schimbare de regim a fost invazia din Golful Porcilor, în Cuba, în 1961. După venirea la putere a lui Fidel Castro și apropierea acestuia de Uniunea Sovietică, administrația americană a sprijinit o forță de exilați cubanezi antrenați de CIA. Planul prevedea declanșarea unei revolte interne împotriva regimului comunist. Operațiunea s-a transformat însă într-un dezastru: invazia a fost rapid înfrântă de armata cubaneză, iar episodul a consolidat poziția lui Castro și apropierea strategică de Moscova. Republica Dominicană (1965) În 1965, Republica Dominicană se afla într-o situație extrem de instabilă după mai multe lovituri de stat și revolte. Țara era în pragul unui război civil, iar Washingtonul se temea de apariția unui guvern de stânga similar celui din Cuba. Statele Unite au intervenit militar în aprilie 1965, inițial unilateral, trimițând zeci de mii de soldați sub pretextul protejării cetățenilor americani aflați în țară. Ulterior, Organizația Statelor Americane a creat o forță multinațională care a preluat operațiunea și a încercat să stabilizeze situația politică. Intervenția a contribuit la instalarea unui guvern favorabil Statelor Unite și la stabilizarea temporară a situației interne. Chile (1973) Un alt episod controversat este lovitura de stat din Chile, în 1973, care l-a răsturnat pe președintele socialist Salvador Allende. Documente declasificate arată că Statele Unite au finanțat opoziția politică și au sprijinit eforturi de destabilizare economică a guvernului. Lovitura de stat a fost condusă de generalul Augusto Pinochet, iar Chile a intrat într-o perioadă de dictatură militară marcată de represiuni severe și încălcări grave ale drepturilor omului. Grenada (1983) În 1983, Statele Unite au intervenit militar în Grenada, un mic stat din Caraibe care își apropiase politica externă de Cuba și de Uniunea Sovietică. După asasinarea premierului Maurice Bishop în urma unei lovituri de stat interne, administrația președintelui Ronald Reagan a lansat operațiunea „Urgent Fury”. Invazia a fost susținută de mai multe state din regiune, dar a provocat critici internaționale și opoziția guvernului britanic, deoarece Grenada era membră a Commonwealth-ului. După intervenție, a fost instituită o administrație temporară, iar în 1984 au fost organizate alegeri. Panama (1989) La sfârșitul anilor 1980, relațiile dintre Washington și liderul panamez Manuel Noriega s-au deteriorat rapid. Deși Noriega colaborase anterior cu CIA, el a devenit un inconvenient pentru Statele Unite, fiind acuzat de trafic de droguri și manipularea procesului electoral. În decembrie 1989, președintele George H. W. Bush a ordonat operațiunea militară „Just Cause”, menită să îl înlăture pe Noriega de la putere. Armata americană a invadat Panama, iar politicianul opoziției Guillermo Endara a depus jurământul ca președinte. Noriega s-a predat câteva săptămâni mai târziu și a fost judecat în Statele Unite. Afganistan (2001) După atentatele teroriste din 11 septembrie 2001, administrația președintelui George W. Bush a lansat operațiunea „Enduring Freedom” în Afganistan. Scopul principal era distrugerea rețelei Al-Qaeda și răsturnarea regimului taliban, care oferea adăpost organizației. Talibanii au fost îndepărtați rapid de la putere, iar un nou guvern susținut de Occident a fost instalat la Kabul. Stabilitatea politică s-a dovedit însă fragilă. După două decenii de conflict și retragerea trupelor occidentale în 2021, talibanii au revenit la putere, ceea ce a pus sub semnul întrebării eficiența pe termen lung a intervenției. Irak (2003) Invazia Irakului din 2003 a fost una dintre cele mai controversate intervenții americane. Administrația Bush a justificat războiul prin presupusa existență a armelor de distrugere în masă și prin dorința de a înlătura dictatura lui Saddam Hussein. După căderea regimului, Washingtonul a promis o tranziție rapidă spre democrație. Totuși, destrămarea instituțiilor statului irakian a creat un vid de putere care a alimentat violențe sectare și a permis ascensiunea grupării teroriste Statul Islamic. Mai mulți istorici au observat ulterior că decidenții americani au pornit de la presupunerea că democrația liberală se va instala relativ ușor după răsturnarea regimului, ipoteză care s-a dovedit eronată. Libia (2011) În contextul revoltelor din Primăvara Arabă, Statele Unite, Franța și Marea Britanie au sprijinit opoziția împotriva liderului libian Muammar Gaddafi. Sub umbrela operațiunii NATO „Unified Protector”, forțele occidentale au lansat atacuri aeriene împotriva regimului. În octombrie 2011, convoiul lui Gaddafi a fost atacat de aviația NATO, iar liderul libian a fost capturat și ucis de rebeli. Deși intervenția a dus la căderea regimului, Libia rămâne până astăzi fragmentată politic și marcată de instabilitate. Venezuela (2026) Unul dintre cele mai recente episoade controversate de intervenție americană a avut loc în Venezuela, în ianuarie 2026. Forțele speciale ale Statelor Unite l-au capturat pe președintele Nicolás Maduro într-o operațiune desfășurată la Caracas, justificată de Washington prin acuzații de narcoterorism și trafic de droguri. Maduro a fost transportat în Statele Unite pentru a fi judecat, iar vicepreședinta Delcy Rodríguez a preluat conducerea țării. În paralel, Washingtonul a reluat negocierile cu autoritățile venezuelene privind exploatarea rezervelor petroliere ale țării. Criticii au calificat operațiunea drept o încălcare a suveranității Venezuelei, în timp ce administrația americană a prezentat intervenția ca pe un pas spre o eventuală tranziție democratică.  

Noul ayatollah al Iranului, mai radical și mai motivat să se răzbune pe Vest decât tatăl său Foto: X/Twitter Ali Khomenei
Internațional

Noul ayatollah al Iranului, mai radical și mai motivat să se răzbune pe Vest decât tatăl său

Noul ayatollah al Iranului, Mojtaba Khamenei, este mai radical și mai motivat să se răzbune pe Vest decât tatăl său, fostul ayatollah Ali Khamenei, arată mai multe evaluări. După ce numirea sa a devenit publică, Gărzile revoluționare iraniene au anunțat că sunt „gata să se supună în totalitate și să se sacrifice pentru a îndeplini poruncile divine ale Juristului Gardian al vremii, Eminența Sa Ayatollah Seyyed Mojtaba Khamenei”.  Citește și: Sondaj: O mică parte din alegătorii AUR se întorc la PSD, USR scade ușor Noul ayatollah al Iranului, mai radical și mai motivat să se răzbune pe Vest decât tatăl său O anchetă Bloomberg care a durat un an a descoperit că acesta conduce o rețea imobiliară importantă în străinătate prin intermediari, fără ca vreun activ să fie înregistrat direct pe numele său. Portofoliul include proprietăți de lux în Londra, o vilă în Dubai și hoteluri de lux în Frankfurt și Mallorca, finanțarea provenind în mare parte din veniturile din petrolul iranian, prin intermediul unor instituții financiare din Marea Britanie, Elveția, Liechtenstein și Emiratele Arabe Unite, prin intermediul unor companii fantomă.  Mojtaba Khamenei s-a născut pe 8 septembrie 1969 în Mashhad. A studiat teologia în Qom și a luptat ca tânăr voluntar în timpul războiului Iran-Irak din anii 1980 — realizări care încă au greutate în rândul elitei revoluționare. Faptul că poartă turban negru, la fel ca tatăl său, arată că se consideră un descendent al profetului Mohammed. Pe rețelele sociale, este descris ca fiind „un extremist mesianic”, extrem de brutal.  Evaluările comportamentului său viitor menționează că, după declanșarea atacurilor aeriene împotriva regimului de la Teheran, Mojtaba Khamenei și-a pierdut cea mai mare parte a familiei:  Tatăl său: Ayatollah Ali Khamenei (ucis în atacurile inițiale) Mama sa: menționată în mai multe surse ca fiind ucisă în aceleași atacuri sau în atacuri conexe Soția sa: Zahra Haddad Adel sau Zahra Adel - există confirmarea explicită a uciderii sale în atacul în care a murit Ali Khamenei Un fiu, sora sa și cumnatul său au apărut în diverse relatări ca fiind uciși în bombardamentele din ultimele zile Televiziunea de stat iraniană l-a numit pe Mojtaba Khamenei „Jaanbaz [veteran de război rănit] al Ramadanului”, sugerând aparent că acesta a fost rănit în războiul în curs. De asemenea, a afirmat că Mojtaba vorbește fluent engleza, a absolvit cursuri specializate de psihologie și psihanaliză și are cunoștințe despre tehnologiile moderne, științele militare și afacerile de securitate, precum și despre principiile politice și cerințele executive ale țării.

Iranul continuă să atace statele din Golf (sursa: X/Earth Hippy)
Internațional

Atacuri iraniene cu pagube importante și răniți asupra țărilor din Golf, care nu se apără eficient

Mai multe state din Golful Persic, Kuweit, Qatar, Arabia Saudită, Bahrein și Emiratele Arabe Unite, s-au confruntat luni dimineață cu noi atacuri cu rachete și drone, în a zecea zi a războiului dintre Iran, Israel și Statele Unite. Loviturile au vizat atât infrastructuri strategice, cât și zone urbane, provocând victime și pagube materiale. Civili răniți în Bahrein după un atac cu drone În Bahrein, un atac cu drone atribuit Iranului a rănit 32 de civili luni dimineață în localitatea Sitra, potrivit Ministerului Sănătății. Citește și: Cum se contrazice singură Antena 3 în efortul de a arăta că fata lui Ponta a fost nedreptățită de MAE. Postul a avut acces inclusiv la informații medicale ale pasagerilor Patru dintre răniți sunt în stare gravă, inclusiv copii care au avut nevoie de intervenții chirurgicale. O adolescentă de 17 ani a suferit răni grave la cap și la ochi, iar doi copii de 7 și 8 ani au fost grav răniți la membrele inferioare. Autoritățile au precizat că printre victime se află și un bebeluș de două luni. Cu o zi înainte, trei persoane au fost rănite de resturi de rachetă pe arhipelagul din Golf, iar o instalație de desalinizare a fost lovită într-un atac cu drone iraniene. Ministerul de Interne a precizat că infrastructura nu a fost afectată în mod semnificativ. Incendiu la un complex petrolier din Bahrein Un alt atac iranian a provocat un incendiu în complexul petrolier din orașul Al-Maameer. Autoritățile au anunțat că au fost înregistrate pagube materiale, însă nu au existat victime. Compania națională de petrol Babco a invocat clauza de „forță majoră” după atacul asupra rafinăriei sale, măsură care o protejează de penalități contractuale în cazul unor întârzieri sau întreruperi. Grupul a transmis că aprovizionarea pieței interne va continua fără probleme. Kuweit și Qatar, sub tirul rachetelor Ministerul Apărării din Kuweit a anunțat că sistemele de apărare antiaeriană interceptează în prezent rachete și drone ostile. Duminică, emiratul fusese deja vizat de șapte rachete și cinci drone, atacuri care au provocat doi morți. Proiectilele au lovit în special rezervoarele de combustibil ale aeroportului internațional din Kuweit. În același timp, la Doha, capitala Qatarului, locuitorii au raportat explozii puternice în zorii zilei de luni. Ministerul Apărării din Qatar a confirmat interceptarea unei rachete, după ce orașul a fost vizat în ultimele zile de mai multe drone și rachete iraniene. Arabia Saudită: drone interceptate lângă câmpul petrolier Shaybah În Arabia Saudită, sistemele de apărare au interceptat patru drone care se îndreptau spre câmpul petrolier Shaybah din sud-estul țării. Instalația energetică fusese deja atacată cu o zi înainte. Un alt atac produs duminică a vizat districtul diplomatic din Riad, însă a fost dejucat de sistemele de apărare. Incidentul a avut loc la cinci zile după ce drone au lovit zona în care se află și ambasada Statelor Unite. Statele Unite evacuează personal diplomatic Pe fondul deteriorării situației de securitate, Statele Unite au anunțat evacuarea personalului diplomatic neesențial din regiune. Decizia a fost luată „din cauza riscurilor pentru siguranța acestora”, au transmis autoritățile americane. Armata SUA a confirmat și moartea celui de-al șaptelea militar american în conflictul cu Iranul. Soldatul fusese grav rănit într-un atac asupra trupelor americane din Arabia Saudită, pe 1 martie. Emiratele Arabe Unite, vizate de rachete Autoritățile din Emiratele Arabe Unite au anunțat luni dimineață că țara a fost ținta unui atac cu rachete, fără a oferi deocamdată detalii despre eventuale pagube sau victime. Președintele iranian Massoud Pezeshkian a avertizat că Iranul „va fi obligat să riposteze” împotriva statelor vecine dacă acestea permit folosirea teritoriului lor pentru atacuri împotriva Iranului. De la începutul războiului, atacurile aeriene iraniene asupra statelor din Golf – care găzduiesc baze militare americane importante – au provocat moartea a 16 persoane, dintre care opt civili.

Noul lider al Iranului va purta numele Khamenei (sursa: iranintl.com)
Internațional

Noul lider suprem al Iranului va purta numele Khamenei. Fiul ayatollahului, posibilul succesor

Adunarea Experților din Iran, organismul responsabil de desemnarea liderului suprem al Republicii Islamice, a decis cine va prelua conducerea după moartea ayatollahului Ali Khamenei. Deși identitatea oficială a succesorului nu a fost încă anunțată public, un membru al Adunării a sugerat că numele Khamenei va continua la conducerea Iranului. „Numele lui Khamenei va continua” Ayatollahul Hosseinali Eshkevari, membru al Adunării Experților, a declarat într-un videoclip difuzat în presa iraniană că viitorul lider suprem va purta același nume. Citește și: SUA ar putea trimite forțele speciale în Iran, ca să confiște uraniul pentru bombe nucleare - Axios „Numele lui Khamenei va continua”, a afirmat clericul iranian. Acesta a precizat că votul pentru desemnarea noului lider a avut deja loc și că rezultatul oficial urmează să fie anunțat în curând, fără a oferi însă alte detalii despre persoana aleasă. Declarația sa a alimentat speculațiile potrivit cărora succesorul ar putea fi Mojtaba Khamenei, fiul fostului lider suprem. Mojtaba Khamenei, unul dintre favoriți Mojtaba Khamenei este un cleric de rang mediu, cunoscut pentru pozițiile sale conservatoare și pentru legăturile strânse cu influentul Corp al Gărzilor Revoluționare. În ultimele zile, numele său a fost intens vehiculat în presa iraniană și internațională ca posibil succesor al tatălui său la conducerea Republicii Islamice. Totuși, nu este exclus ca viitorul lider suprem să fie o altă persoană care poartă același nume de familie. Anunțul oficial urmează să fie făcut în curând Potrivit unor oficiali iranieni, secretarul Adunării Experților, Hosseini Bushehri, va fi cel care va anunța public identitatea noului lider suprem. Confirmarea a fost făcută și de Ahmad Alamolhoda, un alt responsabil iranian implicat în procesul de succesiune. Funcția de lider suprem reprezintă cea mai înaltă autoritate politică și religioasă din Iran, având control asupra forțelor armate, politicii externe și principalelor instituții ale statului. Trump critică posibilitatea ca fiul lui Khamenei să preia puterea În contextul tensiunilor din regiune, președintele american Donald Trump a comentat posibilitatea ca Mojtaba Khamenei să devină noul lider suprem al Iranului. Într-un interviu acordat postului ABC News, liderul de la Casa Albă a declarat că noul conducător al Iranului nu va putea rămâne mult timp la putere fără aprobarea Statelor Unite. Trump a afirmat, de asemenea, că ideea ca fiul lui Ali Khamenei să preia conducerea este „inacceptabilă” pentru el și că Statele Unite își doresc un lider care să aducă „armonie și pace în Iran”.

Kievul cere restituirea banilor confiscați de autoritățile ungare (sursa: Facebook/Ощадбанк)
Internațional

Tensiuni uriașe Kiev-Budapesta: Ucraina cere restituirea banilor confiscați de autoritățile ungare

Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiga, a cerut restituirea imediată a zecilor de milioane de euro și dolari în numerar, precum și a lingourilor de aur confiscate de autoritățile ungare după interceptarea a două vehicule blindate de transport valori care se îndreptau spre Ucraina din Austria. Incidentul, petrecut în urmă cu trei zile, a declanșat un nou conflict diplomatic între Kiev și Budapesta, într-un moment în care relațiile dintre cele două state sunt deja tensionate. Două furgonete blindate cu bani și aur, interceptate în Ungaria Autoritățile ungare au oprit vineri două vehicule blindate de transport valori în care au fost descoperite sume importante de bani și metale prețioase. Citește și: SUA ar putea trimite forțele speciale în Iran, ca să confiște uraniul pentru bombe nucleare - Axios Potrivit informațiilor oficiale, transportul conținea aproximativ 40 de milioane de dolari, 35 de milioane de euro și 9 kilograme de aur. Șapte cetățeni ucraineni care însoțeau transportul au fost reținuți inițial de autorități. Kievul susține că aceștia sunt angajați ai sistemului bancar ucrainean, iar unul dintre ei ar fi fost un fost general din serviciile de informații. Persoanele reținute au fost ulterior eliberate, însă banii și lingourile de aur nu au fost returnate. Kievul acuză Ungaria de confiscare ilegală Ministrul ucrainean de externe a reacționat dur după incident, acuzând Budapesta că a confiscat ilegal valori care aparțin statului ucrainean. Andrii Sîbiga a declarat că sumele respective sunt proprietatea băncii de stat ucrainene Oschadbank și, implicit, a contribuabililor ucraineni. „Acești bani nu aparțin Ungariei și nici guvernului său. Sunt proprietatea băncii de stat ucrainene Oschadbank și, prin urmare, a contribuabililor ucraineni. Cerem restituirea lor imediată și îndemnăm întreaga Europă să condamne acest act fără precedent de banditism și extorcare din partea unui stat”, a scris ministrul ucrainean pe rețeaua socială X. Oficialul ucrainean a afirmat că incidentul reprezintă un furt comis în plină zi de autoritățile ungare. Budapesta invocă suspiciuni de spălare de bani Autoritățile ungare susțin că au confiscat transportul pentru a investiga un posibil caz de spălare de bani. Ministrul de externe al Ungariei, Peter Szijjarto, a sugerat că banii și aurul ar putea avea legătură cu ceea ce el a numit „mafia de război ucraineană”. De asemenea, oficialul ungar a avansat ipoteza că valorile confiscate ar fi putut fi destinate „cuiva din Ungaria”, o afirmație interpretată ca o aluzie la opoziția politică internă, în contextul alegerilor legislative programate pentru 12 aprilie. Tensiunile dintre Kiev și Budapesta cresc Incidentul a avut loc într-un moment deja tensionat în relațiile dintre Ucraina și Ungaria. Interceptarea transportului de valori a avut loc la doar o zi după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a sugerat că ar putea trimite armata ucraineană pentru a-l captura pe premierul ungar Viktor Orban dacă acesta nu deblochează ajutorul financiar de 90 de miliarde de euro acordat Ucrainei de Uniunea Europeană. Acest ajutor este blocat prin veto de guvernul de la Budapesta, care a invocat drept motiv întârzierile în repunerea în funcțiune a secțiunii ucrainene a conductei petroliere Drujba. Prin această conductă este transportat petrol rusesc către Ungaria și Slovacia.

Trump, amenințări pentru noul lider al Iranului (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Noul lider suprem al Iranului „nu va rezista mult” fără aprobarea SUA, amenință Donald Trump

Președintele american Donald Trump a declarat într-un interviu acordat duminică postului ABC News că viitorul lider suprem al Iranului nu va putea rămâne mult timp la putere dacă nu primește aprobarea Statelor Unite.  Trump: „Noul lider al Iranului trebuie să obțină aprobarea noastră” În interviul acordat televiziunii americane, Donald Trump a afirmat că viitorul lider suprem iranian va avea nevoie de acceptul Washingtonului pentru a se menține la conducerea țării. Citește și: SUA ar putea trimite forțele speciale în Iran, ca să confiște uraniul pentru bombe nucleare - Axios „El va trebui să obțină aprobarea noastră. Dacă nu primește aprobarea noastră, nu va rezista mult”, a declarat liderul american. Teheranul respinge orice ingerință externă Declarațiile lui Trump au fost respinse de oficialii iranieni. Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a subliniat că alegerea succesorului ayatollahului Ali Khamenei este o decizie care aparține exclusiv Iranului. Potrivit acestuia, viitorul lider suprem trebuie desemnat de instituțiile statului și de poporul iranian, fără implicarea altor țări. Succesorul lui Ali Khamenei a fost ales, dar numele nu a fost anunțat După uciderea ayatollahului Ali Khamenei în bombardamentele care au marcat începutul actualelor ostilități, Iranul a intrat într-o perioadă de tranziție politică. Adunarea Experților, organismul religios responsabil de alegerea liderului suprem, a desemnat duminică succesorul lui Khamenei. Cu toate acestea, identitatea noului lider suprem nu a fost făcută publică până în prezent. Funcția de lider suprem este cea mai importantă în sistemul politic iranian, având control asupra armatei, politicii externe și instituțiilor religioase ale statului. Trump insistă să fie implicat în alegerea noului lider iranian Anterior, Donald Trump a susținut că ar trebui să fie implicat personal în desemnarea viitorului lider suprem al Iranului. Într-un alt interviu acordat săptămâna trecută, el a făcut o paralelă cu situația din Venezuela, afirmând că a avut un rol în schimbarea conducerii de la Caracas după capturarea președintelui Nicolas Maduro de către un comando american. Schimbarea regimului de la Teheran, un obiectiv strategic În ciuda bombardamentelor și a eliminării ayatollahului Ali Khamenei, regimul iranian nu dă semne că ar fi aproape de prăbușire sau că ar putea fi înlocuit rapid de un guvern favorabil Statelor Unite. Deși oficial obiectivul operațiunilor militare este neutralizarea programului nuclear și a capacităților balistice ale Iranului, schimbarea regimului de la Teheran rămâne o miză strategică pentru Washington. Atacurile aeriene ar putea fi insuficiente pentru schimbarea puterii Analiștii avertizează că atacurile aeriene ar putea să nu fie suficiente pentru a provoca o schimbare de putere în Iran fără o intervenție militară terestră. Pentru a evita trimiterea unui număr mare de soldați americani în luptă, Donald Trump ar fi luat în calcul sprijinirea unor grupări kurde pentru a lansa o ofensivă împotriva regimului de la Teheran dinspre Irak. Totuși, liderul american nu a exclus nici posibilitatea implicării directe a trupelor americane, în funcție de evoluția conflictului din Orientul Mijlociu.

Ucraina trimite experți anti-dronă în Orientul Mijlociu (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Ucraina trimite experți anti-dronă în Orientul Mijlociu. În schimb, Zelenski vrea rachete Patriot

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că specialiști ucraineni în combaterea dronelor vor ajunge în Orientul Mijlociu săptămâna viitoare pentru a sprijini statele din Golf în apărarea împotriva atacurilor aeriene. Kievul speră că această cooperare militară ar putea deschide calea către un sprijin suplimentar sub forma rachetelor interceptoare Patriot, extrem de necesare Ucrainei în războiul cu Rusia. Declarațiile au fost făcute duminică, la Kiev, în cadrul unei conferințe de presă susținute alături de premierul olandez Rob Jetten. Ucraina trimite experți în statele din Golf să combată dronele iraniene Volodimir Zelenski a precizat că experții ucraineni vor evalua situația de securitate și vor contribui cu experiența acumulată în lupta împotriva dronelor de tip Shahed, utilizate atât de Iran, cât și de Rusia în conflictul din Ucraina. Citește și: SUA ar putea trimite forțele speciale în Iran, ca să confiște uraniul pentru bombe nucleare - Axios „Cred că săptămâna viitoare, când experții vor fi acolo, vor evalua situația și vor ajuta”, a declarat liderul de la Kiev, fără a oferi detalii suplimentare despre misiunea acestora. În ultimii ani, Ucraina a acumulat o experiență importantă în interceptarea dronelor Shahed și a variantelor rusești Geran, folosite frecvent în atacuri asupra infrastructurii energetice și a orașelor ucrainene. Peste 800 de rachete Patriot consumate în trei zile de război în Orientul Mijlociu Președintele ucrainean a subliniat impactul major al conflictului din Orientul Mijlociu asupra resurselor militare occidentale. Potrivit acestuia, în primele trei zile ale războiului din regiune ar fi fost utilizate peste 800 de rachete interceptoare Patriot. Zelenski a afirmat că acest număr depășește totalul rachetelor Patriot pe care Ucraina le-a primit în cei patru ani de război cu Rusia. Liderul ucrainean a mai declarat că Statele Unite ar fi solicitat Kievului să împărtășească experiența sa în combaterea dronelor cu statele din Golf. Până în prezent, această informație nu a fost confirmată oficial nici de Washington, nici de statele respective. Costurile uriașe ale interceptării dronelor Shahed Una dintre principalele probleme în combaterea dronelor iraniene este diferența enormă de cost dintre armamentul utilizat pentru atac și cel folosit pentru apărare. Dronele Shahed costă doar câteva zeci de mii de dolari fiecare, în timp ce o rachetă interceptoare Patriot PAC-3 poate ajunge la aproximativ trei milioane de dolari. Din acest motiv, utilizarea rachetelor Patriot pentru a doborî drone este considerată o soluție ineficientă atât din punct de vedere economic, cât și din perspectiva gestionării stocurilor limitate de muniție. Situația devine și mai complicată deoarece Iranul folosește în paralel și rachete balistice, de care dispune în cantități mari. Statele Unite și Israelul încearcă să contracareze aceste amenințări prin lovituri asupra lansatoarelor și depozitelor de rachete. Ucraina a dezvoltat interceptoare anti-dronă mult mai ieftine În timpul războiului cu Rusia, Ucraina a investit masiv în dezvoltarea unor sisteme de apărare anti-dronă mult mai ieftine și mai eficiente împotriva dronelor Shahed. Aceste interceptoare economice au fost create special pentru a contracara atacurile masive cu drone și pentru a evita consumul rachetelor antiaeriene scumpe. Experiența acumulată în utilizarea acestor sisteme ar putea fi acum utilă statelor din Golf, care se confruntă cu amenințări similare. Kievul speră la mai multe rachete Patriot Prin oferirea acestei expertize, Ucraina speră să obțină în schimb sprijin militar suplimentar, în special sub forma rachetelor Patriot. „Ne-am dori ca aceasta să fie o oportunitate reciproc avantajoasă”, a declarat Zelenski. Totuși, disponibilitatea acestor rachete a scăzut semnificativ după utilizarea lor intensă în conflictul din Orientul Mijlociu, ceea ce ar putea îngreuna livrările către Ucraina. Războiul din Orientul Mijlociu ar putea reduce sprijinul pentru Ucraina Președintele ucrainean și-a exprimat și îngrijorarea că escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu ar putea diminua atenția și sprijinul acordat Ucrainei de către aliații occidentali. „Mai puțină atenție înseamnă mai puțin sprijin. Mai puțin sprijin înseamnă mai puțină apărare antiaeriană, iar dumneavoastră știți ce înseamnă asta pentru noi”, a spus Zelenski. Ucraina se confruntă în continuare cu atacuri aeriene rusești intense, care vizează frecvent infrastructura energetică și obiective strategice, motiv pentru care sistemele de apărare antiaeriană rămân esențiale pentru securitatea țării.

Explozii la Tel Aviv și victime, după atac iranian (sursa: mdais.org)
Internațional

Atac cu rachete balistice iraniene asupra Israelului: explozii la Tel Aviv și mai mulți răniți

Mai multe explozii au fost auzite duminică în Tel Aviv și în alte zone din centrul Israelului, după ce armata israeliană a anunțat detectarea unor rachete lansate din Iran. Sistemele de apărare aeriană au fost activate, iar autoritățile au confirmat mai multe puncte de impact și persoane rănite. Armata israeliană confirmă lansarea rachetelor din Iran Potrivit unui comunicat al armatei israeliene, rachetele au fost detectate în timp ce se îndreptau spre teritoriul statului Israel. Citește și: SUA ar putea trimite forțele speciale în Iran, ca să confiște uraniul pentru bombe nucleare - Axios „Armata israeliană a identificat în urmă cu puțin timp rachete lansate din Iran către teritoriul statului Israel”, au transmis oficialii militari. În urma alertelor, sistemele de apărare aeriană au fost activate pentru interceptarea proiectilelor. Gardienii Revoluției revendică atacul Anterior, Corpul Gardienilor Revoluției Islamice din Iran a anunțat că a lansat un nou val de atacuri asupra unor ținte din Israel. Potrivit unui comunicat difuzat de televiziunea de stat iraniană, rachetele au fost îndreptate spre orașele Tel Aviv și Beersheba, precum și spre baza aeriană Al-Azraq din Iordania. Oficialii iranieni au declarat că acesta este cel de-al 28-lea val al operațiunii militare denumite „Promisiune Onestă”, în cadrul căreia au fost utilizate rachete de nouă generație lansate de forța aerospațială a Gardienilor Revoluției. Șase răniți după lovituri în centrul Israelului Autoritățile israeliene au confirmat că cel puțin șase persoane au fost rănite în urma atacului cu rachete balistice. Serviciul de ambulanță Magen David Adom a anunțat că un bărbat de aproximativ 40 de ani a fost grav rănit la Tel Aviv. În orașul Petah Tikva, alte cinci persoane au fost rănite, printre care un bărbat de 25 de ani aflat în stare moderată și trei persoane care au suferit răni ușoare. Rachetă cu submuniții, suspectată în urma dispersiei impacturilor Poliția israeliană a raportat peste o duzină de puncte de impact în centrul țării. Autoritățile au explicat că dispersia acestor locuri sugerează că racheta ar fi fost echipată cu un focos cu submuniții, cunoscut și ca bombă cu dispersie. Acest tip de armament eliberează numeroase încărcături explozive mai mici pe o suprafață extinsă, ceea ce crește riscul pentru populația civilă. Pe parcursul conflictului în desfășurare, Iranul ar fi lansat în repetate rânduri rachete balistice dotate cu astfel de focoase, care răspândesc explozibili pe zone largi fără a face distincție între ținte militare și civile. Echipe de salvare trimise la locurile impactului Armata israeliană (IDF) a anunțat că echipe de căutare și salvare au fost trimise în zonele afectate pentru a interveni în sprijinul victimelor și pentru a evalua pagubele. De asemenea, autoritățile militare au precizat că investighează circumstanțele atacului și tipul exact de armament utilizat în loviturile lansate asupra Israelului.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră