joi 08 octombrie
Login Contact
DeFapt.ro

Internațional

5867 articole
Internațional

Decizie de urgență în Israel: guvernul aprobă un buget militar de aproape un miliard de dolari pentru muniții și armament

Guvernul israelian a aprobat un pachet financiar de aproximativ 827 de milioane de dolari pentru achiziții militare de urgență, potrivit relatărilor din presa israeliană. Decizia vine la două săptămâni după declanșarea războiului dintre Israel, sprijinit de Statele Unite, și Iran, conflict care a amplificat presiunea asupra capacităților militare și a stocurilor de armament. Fondurile vor fi utilizate pentru achiziții de securitate și pentru acoperirea unor nevoi operaționale urgente generate de intensificarea luptelor. Pachet militar de 827 milioane de dolari Potrivit informațiilor apărute în presa israeliană, miniștrii guvernului au aprobat, în cadrul unei teleconferințe desfășurate vineri seara, un pachet de finanțare de 2,6 miliarde de șekeli (aproximativ 827 milioane de dolari). Citește și: Reuniune PSD la o vilă de protocol pentru a discuta cum scapă de Bolojan: speră să îl convingă să demisioneze Conform publicației Haaretz, suma este destinată achizițiilor de securitate și acoperirii unor necesități urgente ale armatei, însă autoritățile nu au oferit detalii concrete despre tipul de echipamente sau programele militare care vor fi finanțate. Fondurile, pentru muniții și armament avansat Documentul Ministerului israelian de Finanțe prezentat miniștrilor și citat de mai multe instituții media, inclusiv postul de televiziune N12, explică motivele acestei decizii. Potrivit documentului, intensitatea confruntărilor militare a generat o nevoie urgentă de consolidare a capacităților operaționale, inclusiv prin: achiziția de muniții suplimentare cumpărarea de armament avansat reaprovizionarea stocurilor critice de luptă Autoritățile subliniază că măsura reprezintă o decizie excepțională de urgență, adoptată exclusiv pentru a răspunde necesităților generate de desfășurarea operațiunilor militare. Banii provin din bugetul de stat aprobat în martie Finanțarea suplimentară va fi acoperită din bugetul național al Israelului, estimat la aproximativ 222 de miliarde de dolari. Acest buget a fost aprobat de guvern pe 12 martie și urmează să fie adoptat oficial de Knesset până la data de 31 martie, potrivit relatărilor din presa israeliană. Guvernul Netanyahu nu a oferit încă explicații oficiale Până în acest moment, executivul condus de Benjamin Netanyahu nu a transmis un comunicat oficial detaliat privind utilizarea exactă a fondurilor. De asemenea, nu au fost oferite informații suplimentare despre tipurile de armament sau contractele militare care ar urma să fie finanțate prin acest pachet de urgență.

Decizie de urgență în Israel: guvernul aprobă un buget militar de aproape un miliard de dolari pentru muniții și armament
Dronele Shahed, „arma săracului” care epuizează armatele moderne: un aparat ieftin obligă adversarii să lanseze rachete de milioane de dolari
Internațional

Dronele Shahed, „arma săracului” care epuizează armatele moderne: un aparat ieftin obligă adversarii să lanseze rachete de milioane de dolari

Drona kamikaze Shahed-136, de origine iraniană, a devenit unul dintre simbolurile conflictelor contemporane, în special în războiul din Ucraina și în tensiunile din Orientul Mijlociu. Departe de tehnologiile militare sofisticate precum stealth-ul sau vitezele hipersonice, această dronă, mult mai ieftină decât o rachetă de croazieră de milioane de dolari, schimbă regulile războiului modern. Originea programului iranian de drone Istoria dronelor dezvoltate de Iran începe în timpul războiului dintre Iran și Irak, desfășurat între 1980 și 1988. Citește și: Reuniune PSD la o vilă de protocol pentru a discuta cum scapă de Bolojan: speră să îl convingă să demisioneze În fața superiorității aeriene irakiene, Gardienii Revoluției Islamice au început să dezvolte primele aeronave fără pilot pentru misiuni rudimentare de recunoaștere. În deceniile care au urmat, Teheranul a investit constant în acest domeniu, creând Shahed Aviation Industries Research Center (SAIRC), o structură afiliată direct forței aerospațiale a Gardienilor Revoluției. În timp, Iranul a dezvoltat o întreagă familie de drone, adaptate pentru supraveghere, atac sau misiuni kamikaze. Strategia iraniană: simplitate, volum și cost redus Spre deosebire de competiția tehnologică dintre marile puteri din perioada Războiului Rece, Iranul, limitat de sancțiuni internaționale severe, a ales o strategie diferită: tehnologie simplă, producție masivă și costuri reduse. Rezultatul este Shahed-136, o dronă kamikaze care, deși pare rudimentară, s-a dovedit extrem de eficientă din punct de vedere strategic. Specialiștii în apărare spun că acest tip de armament scade „pragul” de intrare în războiul modern: statele pot utiliza drone ieftine în număr mare, obligând adversarii să recurgă la sisteme antiaeriene costisitoare. Pentru a ajunge la acest model, Iranul a studiat și copiat tehnologii occidentale. De-a lungul anilor, autoritățile iraniene au recuperat drone americane și israeliene prăbușite sau capturate, inclusiv celebrul RQ-170 Sentinel, un aparat american furtiv despre care s-a spus că a fost interceptat și capturat în 2011. Analiza acestor sisteme a permis inginerilor iranieni să dezvolte propriile soluții. Cum funcționează drona Shahed-136 Shahed-136 a fost prezentată oficial la finalul anului 2021. A fost proiectată pentru atacuri în roi, menite să satureze apărarea antiaeriană a adversarului. Dronele sunt lansate din suporturi instalate în containere de transport aparent obișnuite, ceea ce le face greu de detectat înainte de lansare și permite mobilitate ridicată. Caracteristicile principale ale dronei includ: - anvergura aripilor: aproximativ 2,5 metri - greutate totală: aproximativ 200 kg - încărcătură explozivă: între 30 și 50 kg (până la 90 kg în versiunile rusești) - viteză: aproximativ 185 km/h Deși viteza este infimă comparativ cu cea a avioanelor de vânătoare, eficiența vine din numărul mare de drone lansate simultan. Chiar dacă majoritatea sunt interceptate, este suficient ca una să treacă de apărare pentru a provoca distrugeri semnificative. Din acest motiv, unii militari au numit Shahed-136 „Kalashnikovul dronelor”, o referință la celebra armă automată sovietică, ieftină și robustă. Componente occidentale într-o armă iraniană Secretul producției rapide a dronei Shahed constă în utilizarea aproape exclusivă a componentelor comerciale disponibile pe piața globală. În locul pieselor militare special concepute, Shahed este construit din elemente civile: - microcontrolere produse de companii occidentale - module GPS comerciale - circuite electronice fabricate în SUA, Elveția sau Japonia Motorul dronei este o copie iraniană a unui motor german pentru aviația civilă ușoară, de aproximativ 50 de cai putere. Acesta produce zgomotul caracteristic, asemănător unei motociclete. Fuselajul este realizat din fibră de carbon și fibră de sticlă, materiale ieftine și ușoare care oferă și o semnătură radar redusă. Rețea globală de aprovizionare Pentru a ocoli sancțiunile internaționale, Iranul utilizează o rețea extinsă de companii-paravan și intermediari comerciali din Asia și Orientul Mijlociu. Componentele cu dublă utilizare sunt achiziționate prin intermediul unor firme din China, Hong Kong sau Emiratele Arabe Unite. Acestea sunt apoi transportate clandestin către Iran, unde dronele sunt asamblate în facilități industriale, unele situate în complexe subterane din apropierea orașului Isfahan. Costul redus: marele avantaj strategic Mult timp, estimările occidentale indicau un cost de 20.000 – 50.000 de dolari pentru fiecare dronă Shahed. Documente scurse în 2024 au arătat însă că primele contracte cu Rusia au inclus și transfer de tehnologie și licențe, ceea ce a ridicat prețul inițial. Odată ce Rusia a început producția proprie, costul real a coborât la sub 48.000 de dolari per unitate. În comparație, un interceptor occidental, precum rachetele Patriot sau Aster, poate costa între 1 și 7 milioane de dolari. Această disproporție financiară transformă dronele ieftine într-o armă extrem de eficientă pentru epuizarea apărării antiaeriene. Totuși, militarii subliniază că analiza costurilor trebuie să țină cont și de valoarea obiectivelor protejate, precum nave, infrastructură sau orașe. Rusia și producția de drone Shahed Rolul geopolitic al dronei Shahed a crescut semnificativ în 2022, când Rusia a început să o utilizeze intens în războiul din Ucraina, sub denumirea Geran-2. Moscova nu s-a limitat însă la importuri. În cadrul unui acord estimat la aproximativ 1,75 miliarde de dolari, Iranul a transferat tehnologia necesară pentru producția locală. O fabrică uriașă a fost construită în zona economică specială Alabuga, în Tatarstan, la aproximativ 1.100 km est de Moscova. Complexul funcționează permanent, iar Rusia produce acum drone aproape integral pe plan intern. Pentru a menține ritmul ridicat de producție, fabrica angajează mii de lucrători, inclusiv studenți sau muncitori migranți din Asia Centrală și Africa. Îmbunătățirile aduse de industria rusă Versiunile produse în Rusia au suferit mai multe modificări importante: - integrarea încărcăturilor termobarice, mult mai devastatoare pentru clădiri - utilizarea încărcăturilor fragmentare, eficiente împotriva infanteriei - introducerea sistemului de navigație Kometa-M, rezistent la bruiaj electronic - utilizarea antenelor 4G pentru ajustarea traiectoriei folosind rețelele mobile Aceste îmbunătățiri au crescut eficiența dronei pe câmpul de luptă. O nouă paradigmă în războiul modern Dronele Shahed arată că războiul modern nu mai este dominat exclusiv de tehnologie ultra-sofisticată. Uneori, mii de drone ieftine produse în serie pot avea un impact strategic comparabil cu armele extrem de scumpe. Atât timp cât costul interceptării rămâne mult mai mare decât costul dronei, strategia roiurilor de drone low-cost va continua să fie atractivă pentru armatele care caută să compenseze dezavantajele tehnologice. Cum încearcă Occidentul să contracareze dronele Shahed În fața roiurilor de drone ieftine, apărarea antiaeriană a fost nevoită să se adapteze rapid. Strategia actuală se bazează pe un sistem de apărare în mai multe straturi, care combină metode simple cu tehnologii avansate. 1. Războiul electronic Prima linie de apărare este invizibilă. Sistemele de război electronic bruiază semnalele GPS sau transmit coordonate false pentru a dezorienta dronele și a le face să se prăbușească. 2. Artileria antiaeriană Tunurile antiaeriene moderne, precum sistemele germane Flakpanzer Gepard, s-au dovedit extrem de eficiente împotriva dronelor lente și cu semnătură radar redusă. 3. Grupurile mobile de foc Ucraina utilizează mii de echipe mobile dotate cu mitraliere grele, proiectoare și camere termice montate pe vehicule pick-up pentru a intercepta dronele la altitudine joasă. 4. Drone interceptoare și arme laser Una dintre cele mai interesante inovații este utilizarea dronelor FPV pentru a distruge dronele Shahed în aer. Aceste interceptoare improvizate costă doar câteva sute de dolari. Pe termen lung, armele laser cu energie dirijată, precum programul britanic DragonFire, ar putea deveni o soluție ideală: distrug dronele în câteva secunde, iar costul fiecărei „lovituri” este extrem de mic.

Ucraina poate produce acum rachete balistice folosind 90% componente locale
Internațional

Ucraina poate produce acum rachete balistice folosind 90% componente locale

Ucraina poate produce acum rachete balistice folosind 90% componente locale și doar 10% din import, din Uniunea Europeană. Un prim test al rachetei FP-7 a avut loc la 27 februarie, iar rezultatele au fost încurajatoare.  Citește și: Reuniune PSD la o vilă de protocol pentru a discuta cum scapă de Bolojan: speră să îl convingă să demisioneze Ucraina poate produce acum rachete balistice folosind 90% componente locale Racheta are o rază de 200 km și o acuratețe de 14 metri. Ea este produsă de o companie locală, privată, care produce și drone. Sunt circa zece țări care, acum, pot produce diferite tipuri de rachete balistice cu rază medie sau lungă.  „Fire Point este una dintre companiile ucrainene din domeniul apărării care a dezvoltat dronele de atac din seria FP și racheta de croazieră FP-5 «Flamingo», sisteme utilizate în atacuri la distanță mare împotriva infrastructurii militare ruse. În prezent, compania dezvoltă racheta balistică FP-7. Compania a fost fondată de un grup care nu provenea din mediul tradițional al industriei armamentului. Directorul general Yehor Skalyha a lucrat anterior ca producător de film, în timp ce Terekh a urmat studii de arhitectură înainte de război. Shtilerman a adus o perspectivă mai tehnică, având experiență în domeniul IT și studii de inginerie la Institutul de Fizică și Tehnologie din Moscova (MIPT). La fel ca mulți ucraineni la începutul invaziei rusești pe scară largă, aceștia și-au pus în comun expertiza și au ajuns să facă parte din valul de civili care a contribuit la construirea industriei moderne de tehnologie de apărare a Ucrainei”, scrie Ukraine 24.  În loc să se concentreze pe o inginerie extrem de sofisticată sau pe funcții complexe, accentul a fost pus pe costuri, pe un design pragmatic și pe capacitatea de a extinde rapid producția. „Depozite de muniție, posturi de comandă, stații radar, baterii de apărare aeriană, instalații energetice și așa mai departe – dronele au fost folosite pentru a lovi o gamă largă de infrastructuri. Atacurile cu FP-1 au fost asociate cu loviturile asupra unor rafinării rusești importante, precum cele din Saratov, Novokuibyshevsk și Volgograd, despre care oficialii ucraineni afirmă că au scopul de a perturba baza industrială care susține efortul de război al Rusiei.  Cu o rază de acțiune care se pare că ajunge până la 1.600 de kilometri, drona permite forțelor ucrainene să lovească ținte militare și economice mult dincolo de câmpul de luptă, forțând în același timp Rusia să-și redirecționeze resursele de apărare aeriană mai adânc în interiorul teritoriului său. Ucraina folosește acum peste 50% din armament din producția internă. 

Iranul va lovi companii americane din Orientul Mijlociu dacă i se distruge insula Kharg
Internațional

Iranul va lovi companii americane din Orientul Mijlociu dacă i se distruge insula Kharg

Iranul a avertizat că va viza instalații ale companiilor americane din Orientul Mijlociu dacă infrastructura sa energetică va fi atacată, a declarat sâmbătă ministrul iranian de Externe, Abbas Araqchi. Avertismentul vine după loviturile americane asupra unor obiective militare de pe insula Kharg, un punct strategic pentru exporturile petroliere ale Iranului. Teheranul promite represalii Într-un mesaj publicat pe platforma X, șeful diplomației iraniene a transmis că Iranul va reacționa ferm la orice atac asupra infrastructurii sale energetice. Citește și: Călin Georgescu le cere susținătorilor săi „să se trezească în inteligență” „Iranul va răspunde oricărui atac asupra instalațiilor sale energetice”, a declarat Abbas Araqchi. Oficialul iranian a precizat că, dacă astfel de atacuri vor avea loc, ținte pot deveni instalațiile companiilor americane din regiune sau cele în care Statele Unite dețin participații. Declarațiile vin în contextul în care conflictul a intrat sâmbătă în a treia săptămână, iar tensiunile dintre Washington și Teheran continuă să crească. Iranul acuză lansarea rachetelor din Emiratele Arabe Unite Într-un interviu acordat postului american MSNow, Abbas Araqchi a susținut că atacurile asupra insulei Kharg au fost realizate cu rachete cu rază scurtă de acțiune lansate din două locații aflate în Emiratele Arabe Unite. Potrivit acestuia, una dintre locații ar fi situată în apropierea orașului Dubai. „Ei folosesc teritoriul vecinilor noștri pentru a ne ataca cu acest tip de rachete, ceea ce este total inacceptabil”, a declarat ministrul iranian. Araqchi a avertizat că lansarea unor astfel de rachete din zone dens populate este extrem de periculoasă și riscă să escaladeze conflictul în regiune. Trump susține că a distrus ținte militare pe insula Kharg Președintele american Donald Trump a declarat vineri că forțele americane au distrus complet mai multe obiective militare iraniene de pe insula Kharg. Liderul de la Casa Albă a avertizat, de asemenea, că Statele Unite ar putea ataca infrastructura petrolieră a Iranului dacă Teheranul va încerca să împiedice libera circulație a navelor prin Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul petrolului la nivel global.

Trump se dă mare: Iranul vrea un acord, dar eu cred că termenii nu sunt suficient de buni
Internațional

Trump se dă mare: Iranul vrea un acord, dar eu cred că termenii nu sunt suficient de buni

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a declarat sâmbătă că nu este pregătit în acest moment să încheie un acord pentru a pune capăt războiului cu Iranul, afirmând că termenii unei eventuale înțelegeri nu sunt încă suficient de favorabili pentru Washington. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat NBC News, publicat sâmbătă, în contextul escaladării tensiunilor dintre cele două state. Trump: Iranul dorește un acord, dar condițiile nu sunt suficiente În cadrul interviului, liderul de la Casa Albă a afirmat că Teheranul ar fi interesat de o înțelegere, însă administrația americană nu este dispusă, deocamdată, să accepte condițiile existente. Citește și: Călin Georgescu le cere susținătorilor săi „să se trezească în inteligență” „Iranul vrea să încheie un acord, însă eu nu vreau pentru că termenii nu sunt încă suficient de buni”, a declarat Donald Trump. Întrebat ce condiții ar trebui îndeplinite pentru a ajunge la un acord de pace, președintele american a evitat să ofere detalii. „Nu vreau să vă spun asta”, a răspuns acesta. Washingtonul cere renunțarea totală la programul nuclear iranian Donald Trump a confirmat însă că o eventuală înțelegere între Statele Unite și Iran ar include o cerință clară: renunțarea completă a Teheranului la ambițiile sale nucleare. Această condiție reprezintă unul dintre punctele centrale ale poziției Washingtonului în negocierile privind programul nuclear iranian și securitatea regională. În ciuda declarațiilor făcute de liderul american, niciun oficial iranian de rang înalt nu a anunțat public că Teheranul este pregătit să negocieze un acord pentru încheierea conflictului.

Strâmtoarea Ormuz e deschisă statelor lumii, dar nu și navelor SUA și Israel, susține Iranul
Internațional

Strâmtoarea Ormuz e deschisă statelor lumii, dar nu și navelor SUA și Israel, susține Iranul

Iranul a declarat sâmbătă că Strâmtoarea Ormuz rămâne deschisă pentru toate statele, cu excepția Statelor Unite și Israelului, într-o încercare de a evita izolarea internațională după bombardamentele americane asupra unor obiective militare de pe insula Kharg – un nod strategic pentru exporturile de petrol ale țării. Declarația vine la mai puțin de o zi după atacurile aeriene americane asupra insulei Kharg, infrastructură energetică vitală prin care tranzitează aproximativ 90% din exporturile petroliere ale Iranului. Teheranul susține că Strâmtoarea Ormuz nu este închisă Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a insistat că traficul maritim prin Strâmtoarea Ormuz continuă în mod normal pentru majoritatea navelor. Citește și: Călin Georgescu le cere susținătorilor săi „să se trezească în inteligență” „De fapt, Strâmtoarea Ormuz este deschisă”, a declarat Araghchi într-un interviu pentru MS NOW. Oficialul iranian a precizat că restricțiile se aplică doar navelor statelor considerate ostile. „Este închisă doar pentru petrolierele și navele care aparțin dușmanilor noștri, celor care ne atacă și aliaților lor. Celelalte nave sunt libere să treacă”, a spus acesta. Amenințări americane privind infrastructura petrolieră iraniană Tensiunile au crescut după ce președintele american Donald Trump a amenințat că va distruge infrastructura petrolieră a Iranului de pe insula Kharg dacă Teheranul nu garantează trecerea în siguranță a navelor prin strâmtoare. Insula Kharg reprezintă cel mai important hub energetic al Iranului, fiind punctul prin care trece aproape întreaga cantitate de petrol exportată de țară. Navele evită zona din motive de securitate Araghchi a recunoscut că unele nave comerciale aleg să evite ruta maritimă din regiune din cauza riscurilor. „Multe nave preferă să nu facă această călătorie din cauza preocupărilor de securitate, dar acest lucru nu are nicio legătură cu noi”, a declarat ministrul iranian. Totuși, oficialul a reiterat că restricțiile sunt limitate. „Strâmtoarea nu este închisă. Este închisă doar pentru navele și petrolierele americane și israeliene, nu pentru altele”, a adăugat acesta. Două petroliere indiene au traversat fără probleme În ciuda tensiunilor, două petroliere sub pavilion indian care transportau gaz petrolier lichefiat (LPG) au traversat sâmbătă Strâmtoarea Ormuz fără incidente. „Au traversat Strâmtoarea Ormuz în siguranță în această dimineață și se îndreaptă spre India”, a declarat Rajesh Kumar Sinha, ministrul porturilor și transporturilor maritime din India. Atacuri asupra navelor în Golful Persic Situația de securitate din regiune rămâne tensionată. Potrivit UK Maritime Trade Operations, 16 nave care operau în Golful Persic și în zona Strâmtorii Ormuz au fost atacate de la începutul conflictului, pe 28 februarie.

Elveția spune „nu” Washingtonului: avioanele militare americane nu pot survola teritoriul elvețian
Internațional

Elveția spune „nu” Washingtonului: avioanele militare americane nu pot survola teritoriul elvețian

Guvernul elvețian a anunțat sâmbătă că a respins solicitarea Statelor Unite de a permite survolul a două avioane militare americane de recunoaștere deasupra teritoriului său, invocând legislația strictă privind neutralitatea Elveției. Decizia vine în contextul conflictului din Iran, autoritățile de la Berna subliniind că legea neutralității interzice utilizarea spațiului aerian elvețian pentru operațiuni militare ale părților implicate în război. Legea neutralității interzice survolurile cu scop militar Potrivit guvernului elvețian, solicitarea Washingtonului viza două aeronave militare de recunoaștere implicate în operațiuni legate de conflictul din Iran. Citește și: Călin Georgescu le cere susținătorilor săi „să se trezească în inteligență” Autoritățile au explicat că legislația națională nu permite astfel de misiuni. „Legea neutralității interzice survolurile părților implicate în conflict care au un scop militar legat de acesta. Sunt permise zborurile umanitare și medicale, inclusiv transportul persoanelor rănite, precum și zborurile care nu au legătură cu conflictul”, se arată într-un comunicat oficial al guvernului elvețian. Unele zboruri legate de conflict au fost totuși aprobate Deși cererea privind aeronavele de recunoaștere a fost respinsă, autoritățile elvețiene au aprobat alte trei zboruri asociate indirect conflictului din Iran. Este vorba despre un zbor de mentenanță și două zboruri de transport. Guvernul elvețian a precizat că aceste misiuni nu au fost considerate operațiuni militare directe și, prin urmare, nu contravin principiilor neutralității. Zborurile umanitare și medicale rămân permise Autoritățile de la Berna au reiterat că zborurile cu scop umanitar sau medical sunt permise, inclusiv cele pentru evacuarea sau transportul persoanelor rănite. De asemenea, pot primi autorizație și zborurile care nu au nicio legătură cu operațiunile militare din conflict. Elveția avertizează asupra viitoarelor solicitări Guvernul elvețian a transmis că va continua să analizeze cu strictețe orice cerere de survol a spațiului aerian național. Oficialii au precizat că solicitările viitoare vor fi respinse dacă depășesc nivelul traficului aerian obișnuit sau dacă scopul zborurilor nu poate fi stabilit cu claritate.

400 de valuri de bombardamente în Iran și peste 200 de ținte lovite într-o singură zi, anunță Israel
Internațional

400 de valuri de bombardamente în Iran și peste 200 de ținte lovite într-o singură zi, anunță Israel

Armata israeliană a anunțat sâmbătă că forțele sale aeriene au efectuat aproximativ 400 de valuri de bombardamente în Iran de la lansarea operațiunii militare desfășurate împreună cu Statele Unite, la data de 28 februarie. Potrivit unui comunicat militar, ultimele atacuri au vizat mai multe obiective din vestul și centrul Iranului, în cadrul unei campanii aeriene extinse care continuă să intensifice tensiunile din regiune. Obiective militare vizate: lansatoare de rachete și sisteme de apărare Armata israeliană a precizat că bombardamentele au avut ca țintă infrastructuri militare iraniene, în special sisteme de lansare a rachetelor și rețele de apărare aeriană. Citește și: Călin Georgescu le cere susținătorilor săi „să se trezească în inteligență” „Astăzi, forțele aeriene israeliene și-au încheiat valul de atacuri cu numărul 400 în vestul și centrul Iranului”, se arată în comunicatul oficial. Potrivit aceleiași surse, doar în ultimele 24 de ore, avioanele de vânătoare israeliene au lovit peste 200 de obiective militare, inclusiv: zeci de lansatoare de rachete balistice sisteme de apărare aeriană depozite de armament Iranul acuză distrugerea unor monumente istorice Guvernul iranian a denunțat sâmbătă faptul că cel puțin 59 de monumente și situri istorice au fost afectate de bombardamentele din cadrul conflictului aerian. Potrivit celui mai recent bilanț oficial iranian, publicat pe 5 martie, războiul aerian a provocat cel puțin 1.230 de victime. UNESCO confirmă pagube la monumente importante Organizația UNESCO a confirmat că mai multe monumente de patrimoniu au suferit daune în urma bombardamentelor. Printre acestea se numără: Palatul Golestan din Teheran Palatul Chehel Sotoun din Isfahan Moscheea Jameh din Isfahan Aceste situri sunt considerate simboluri importante ale patrimoniului cultural iranian. Victime și în Israel după atacurile cu rachete iraniene Conflictul a provocat pierderi și în Israel. Potrivit autorităților israeliene, rachetele lansate de Iran au provocat până acum 12 decese.

Proteste violente anti-guvernamentale în Cuba: sediu al Partidului Comunist, atacat în Morón
Internațional

Proteste violente anti-guvernamentale în Cuba: sediu al Partidului Comunist, atacat în Morón

Un protest anti-guvernamental izbucnit în orașul Morón, din centrul Cubei, a degenerat în violențe, când manifestanții au atacat sediul local al Partidului Comunist, potrivit informațiilor publicate de presa de stat cubaneză. Manifestația a pornit inițial ca un protest față de penele de curent prelungite și penuria de alimente, probleme care s-au accentuat în contextul crizei energetice și al blocajului petrolier impus de Statele Unite. De la protest pașnic la acte de vandalism Potrivit publicației de stat Invasor, adunarea a început pașnic vineri seara, când locuitorii s-au strâns pentru a discuta cu autoritățile locale despre lipsa energiei electrice și dificultățile economice. Citește și: Călin Georgescu le cere susținătorilor săi „să se trezească în inteligență” În primele ore ale dimineții de sâmbătă, situația a escaladat, iar o parte dintre protestatari au atacat sediul Comitetului Municipal al Partidului Comunist. „Ceea ce a început inițial pașnic, după un schimb cu autoritățile locale, s-a transformat în acte de vandalism împotriva sediului Comitetului Municipal al Partidului”, a relatat ziarul Invasor. Un grup restrâns de manifestanți a aruncat cu pietre în clădire și a provocat un incendiu pe stradă, folosind mobilier din zona de recepție a clădirii. Imagini cu incendii și scandări pentru libertate Pe rețelele sociale au circulat videoclipuri care arată un incendiu puternic în apropierea clădirii atacate, în timp ce mai multe persoane aruncau pietre prin ferestre. În imagini se aud voci scandând „libertate”. Alte instituții de stat, vizate de protestatari Potrivit relatărilor oficiale, protestatarii violenți au vizat și alte instituții de stat din zonă, inclusiv o farmacie și o piață guvernamentală. Presa de stat a încercat însă să tempereze informațiile apărute în mediul online. Publicația Vanguardia de Cuba a transmis pe platforma X că imaginile reflectă scena protestului, dar a insistat că nu au existat victime împușcate. „Imaginea care circulă arată scena protestului, dar este important ca publicul să știe adevărul: nimeni nu a fost rănit de focuri de armă”, a transmis publicația. În același mesaj, presa de stat a acuzat o posibilă manipulare mediatică menită să răspândească teamă și confuzie în rândul populației. Cinci persoane reținute după protest Autoritățile au anunțat că cinci persoane au fost reținute în urma incidentelor. De asemenea, un participant la protest, aflat în stare de ebrietate, a fost transportat la spital pentru tratament după ce a căzut și s-a rănit. Nemulțumirea populației crește din cauza penelor de curent În ultimele zile, tensiunile sociale au crescut în mai multe zone din Cuba. În capitala Havana, grupuri de locuitori au protestat împotriva penelor de curent prelungite, bătând în oale și tigăi în semn de nemulțumire. Situația a fost agravată de lipsa combustibilului, care a redus drastic transportul public și a afectat funcționarea normală a instituțiilor. Studenții protestează după suspendarea cursurilor Luni, studenții au organizat un sit-in pe treptele Universității din Havana, după ce guvernul a suspendat prezența fizică la cursuri, invocând blocada petrolieră a SUA și lipsa combustibilului. Transportul public limitat a făcut dificilă deplasarea profesorilor și a studenților, iar multe activități academice au fost afectate. Morón, oraș cu antecedente de proteste anti-guvernamentale Morón este un oraș situat pe coasta de nord a Cubei, la aproximativ 400 de kilometri est de Havana, aproape de stațiunea turistică Cayo Coco. Orașul a mai fost scena unor proteste importante și în timpul revoltelor din 11 iulie 2021, cele mai mari manifestații anti-guvernamentale din Cuba de la revoluția condusă de Fidel Castro în 1959.

Trump cere sprijin militar internațional pentru Strâmtoarea Ormuz: apel către China, Franța, Japonia
Internațional

Trump cere sprijin militar internațional pentru Strâmtoarea Ormuz: apel către China, Franța, Japonia

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a cerut sâmbătă mai multor state să contribuie militar la protejarea traficului comercial prin Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii. Liderul american a anunțat că Washingtonul intenționează să asigure rapid reluarea navigației în siguranță în această zonă strategică. Apel către aliați: China, Franța, Japonia, Coreea de Sud și Marea Britanie Mesajul a fost publicat pe platforma sa Truth Social, unde Trump a transmis că Statele Unite sunt hotărâte să garanteze libertatea de navigație în regiune. Citește și: Călin Georgescu le cere susținătorilor săi „să se trezească în inteligență” „Într-un fel sau altul, vom deschide în curând Strâmtoarea Ormuz, sigură și liberă!”, a scris președintele american. Donald Trump a declarat că speră ca mai multe state importante să participe la o misiune navală menită să protejeze transporturile maritime. Printre țările menționate se numără China, Franța, Japonia, Coreea de Sud și Regatul Unit, dar și alte state interesate de stabilitatea fluxurilor comerciale. Potrivit președintelui american, implicarea internațională ar contribui la protejarea petrolierelelor și a navelor de marfă care tranzitează zona dintre Iran și Oman, unde tensiunile geopolitice au afectat serios traficul maritim. Strâmtoarea Ormuz, punct vital pentru exporturile globale de petrol Strâmtoarea Ormuz reprezintă una dintre cele mai strategice rute maritime din lume, fiind un coridor esențial pentru exporturile globale de petrol din Orientul Mijlociu. În contextul conflictului recent cu Iranul, traficul prin această zonă îngustă a fost grav afectat, iar numărul navelor comerciale care o traversează a scăzut drastic. Această situație a generat o creștere semnificativă a prețurilor la petrol pe piețele internaționale, amplificând îngrijorările privind stabilitatea energetică globală. G7 analizează o misiune navală pentru escortarea petrolierelelor După consultări între statele membre ale G7, președintele Franței, Emmanuel Macron, a anunțat că grupul discută organizarea unei misiuni navale internaționale. Scopul acesteia ar fi escortarea petrolierelelor și a navelor comerciale prin Strâmtoarea Ormuz, pentru a preveni incidentele și pentru a garanta siguranța transporturilor. Inițiativa ar putea implica nave militare din mai multe state occidentale, într-o operațiune similară altor misiuni internaționale de securizare a rutelor maritime strategice. Germania se opune unei desfășurări militare internaționale Nu toate statele europene susțin însă ideea unei intervenții navale. Cancelarul german Friedrich Merz a declarat că nu consideră necesară o desfășurare militară internațională în zonă, exprimând astfel o poziție mai rezervată față de propunerea discutată în cadrul G7. Diferențele de poziție dintre liderii europeni reflectă sensibilitatea situației din regiune și temerile privind escaladarea tensiunilor. Navele de război americane ar putea începe escortarea petrolierelelor Donald Trump a afirmat vineri, în fața jurnaliștilor, că navele de război americane vor începe „în curând” să escorteze petrolierele care tranzitează Strâmtoarea Ormuz. O astfel de operațiune ar avea ca obiectiv principal protejarea transporturilor energetice și prevenirea unor eventuale atacuri sau blocaje într-una dintre cele mai sensibile zone ale comerțului global.

Slovacia renunță în ultimul moment la blocarea sancțiunilor UE împotriva Rusiei. Oligarhii ruși rămân pe lista neagră
Internațional

Slovacia renunță în ultimul moment la blocarea sancțiunilor UE împotriva Rusiei. Oligarhii ruși rămân pe lista neagră

Uniunea Europeană a reușit, în ultimul moment, să prelungească sancțiunile individuale impuse Rusiei după invazia Ucrainei, după ce Slovacia a renunțat să mai blocheze procedura. Decizia permite menținerea restricțiilor împotriva a aproximativ 2.500 de oligarhi, oficiali și entități ruse, inclusiv a președintelui Vladimir Putin. UE prelungește sancțiunile împotriva Rusiei Uniunea Europeană a lansat pe 14 martie procedura scrisă pentru reînnoirea sancțiunilor, cu doar o zi înainte de expirarea termenului limită. Citește și: Călin Georgescu le cere susținătorilor săi „să se trezească în inteligență” Potrivit unui oficial european citat de surse diplomatice, procedura a fost necesară pentru a evita anularea automată a sancțiunilor. Restricțiile individuale impuse Moscovei după invazia Ucrainei din 24 februarie 2022 trebuie reînnoite la fiecare șase luni, iar decizia necesită unanimitatea celor 27 de state membre ale UE. Dacă acordul nu ar fi fost obținut înainte de termenul limită, sancțiunile ar fi fost anulate automat. Slovacia a cerut eliminarea unor oligarhi ruși de pe listă În timpul negocierilor, Slovacia a solicitat eliminarea de pe lista sancțiunilor a două nume importante din mediul de afaceri rus: Alișer Usmanov, miliardar rus cu influență majoră în industrie Mihail Fridman, cofondator al grupului financiar Alfa Bratislava a amenințat că va bloca prelungirea sancțiunilor dacă aceste solicitări nu sunt acceptate. În cele din urmă, însă, autoritățile slovace au renunțat la această cerință, permițând adoptarea deciziei. Aproximativ 2.500 de persoane și companii ruse sunt sancționate Lista sancțiunilor UE include aproximativ 2.500 de persoane și entități ruse, printre care oficiali ai Kremlinului, oligarhi și companii considerate apropiate de regimul de la Moscova. Măsurile adoptate de Uniunea Europeană includ: înghețarea activelor în statele membre ale UE interdicția de călătorie pe teritoriul Uniunii Europene Aceste sancțiuni reprezintă una dintre principalele pârghii de presiune economică exercitate de UE asupra Rusiei. Ungaria continuă să blocheze noi măsuri împotriva Rusiei Deși sancțiunile existente au fost reînnoite, tensiunile din interiorul UE rămân. Ungaria continuă să se opună adoptării unor noi sancțiuni economice împotriva Moscovei. Budapesta blochează, de asemenea, lansarea unui împrumut de 90 de miliarde de euro destinat Ucrainei, cerând reluarea livrărilor de petrol rusesc către Ungaria și Slovacia. În trecut, atât Ungaria, cât și Slovacia au amenințat de mai multe ori că vor bloca prelungirea sancțiunilor, cerând eliminarea unor persoane sau companii de pe lista neagră. De fiecare dată însă, negocierile au dus la un compromis, adesea chiar înainte de expirarea termenului limită.

Iranul amenință Ucraina după sprijinul acordat Israelului: Kievul a devenit „țintă legitimă”
Internațional

Iranul amenință Ucraina după sprijinul acordat Israelului: Kievul a devenit „țintă legitimă”

Tensiunile geopolitice dintre Iran și Ucraina escaladează după declarațiile dure ale unui oficial iranian de rang înalt. Președintele Comisiei pentru securitate națională din Parlamentul iranian, Ebrahim Azizi, a afirmat că Ucraina ar fi devenit o „țintă legitimă” pentru Iran după ce ar fi oferit sprijin cu drone Israelului. Declarația vine pe fondul întâlnirii dintre președintele ucrainean Volodimir Zelenski și opozantul iranian Reza Pahlavi, la Paris, unde au discutat situația din Iran și cooperarea internațională împotriva regimului de la Teheran. Iranul acuză Ucraina că s-a implicat în război Ebrahim Azizi a susținut într-un mesaj publicat pe platforma X că implicarea Ucrainei în sprijinul Israelului ar transforma teritoriul ucrainean într-o țintă legitimă pentru Iran. Citește și: Călin Georgescu le cere susținătorilor săi „să se trezească în inteligență” „Prin oferirea de sprijin cu drone regimului israelian, Ucraina s-a implicat de facto în război și, conform Cartei ONU, și-a transformat întreg teritoriul într-o țintă legitimă pentru Iran”, a declarat oficialul iranian. Declarația reprezintă una dintre cele mai dure poziții exprimate de Teheran față de Kiev în contextul conflictelor regionale și al relațiilor tensionate dintre Iran și Occident. Întâlnirea Zelenski – Reza Pahlavi la Paris Comentariile oficialului iranian vin la scurt timp după întâlnirea de vineri, la Paris, dintre Volodimir Zelenski și Reza Pahlavi, fiul fostului șah al Iranului și una dintre cele mai cunoscute figuri ale opoziției iraniene în exil. Cei doi au discutat despre situația politică din Iran și despre ceea ce Zelenski a numit „operațiunea Statelor Unite împotriva regimului terorist” de la Teheran. Ucraina împărtășește experiența în combaterea dronelor iraniene În cadrul declarațiilor comune, liderul ucrainean a subliniat că Ucraina a trimis echipe de experți în Qatar, Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită pentru a împărtăși experiența dobândită în războiul cu Rusia, în special în ceea ce privește interceptarea dronelor iraniene Shahed. Aceste drone au fost utilizate intens de Rusia în atacurile asupra infrastructurii ucrainene, iar Kievul a dezvoltat sisteme eficiente de apărare împotriva lor. Zelenski vorbește despre „pierderi semnificative” ale regimului iranian Volodimir Zelenski a afirmat că conducerea iraniană ar fi suferit „pierderi semnificative” și a făcut apel la o protecție mai mare pentru populația Iranului. Liderul ucrainean a susținut că iranienii trebuie să își poată decide singuri viitorul, fără ca regimul de la Teheran să profite de contextul geopolitic actual. Apel pentru presiune internațională asupra Iranului Președintele ucrainean a cerut intensificarea presiunii internaționale asupra regimului iranian și o cooperare mai strânsă între statele occidentale și aliații lor. Zelenski a declarat că își dorește să vadă „un Iran liber”, care să nu mai colaboreze cu Rusia și să nu mai destabilizeze Orientul Mijlociu, Europa și scena geopolitică globală. Totodată, liderul ucrainean i-a mulțumit lui Reza Pahlavi pentru sprijinul exprimat față de suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei.

ANALIZĂ Statele Unite se pregătesc să ducă un „război de litoral” cu Iranul: pușcașii marini se îndreaptă spre Golful Persic
Internațional

ANALIZĂ Statele Unite se pregătesc să ducă un „război de litoral” cu Iranul: pușcașii marini se îndreaptă spre Golful Persic

Statele Unite se pregătesc să ducă un „război de litoral” cu Iranul: mii pușcașii marini se îndreaptă spre Golful Persic. Conceptul de „război de litoral” („littoral warfare”) a apărut în 1993 într-un studiu din 1993 al lui Ralph Stokes și Richard Thompson. Citește și: Fostul polițist Grecea și soția controlează consulatul din Emiratele Arabe Unite. Grecea a fost prefect în guvernarea Năstase și apoi s-a plimbat din consulat în consulat Statele Unite se pregătesc să ducă un „război de litoral” cu Iranul „Sfârșitul Războiului Rece și posibila intensificare a conflictelor regionale la nivel mondial au determinat o schimbare semnificativă în strategia militară și maritimă a Statelor Unite. Multe dintre conflictele viitoare vor implica operațiuni comune ale tuturor forțelor și vor include situații care vor culmina cu operațiuni de proiecție a puterii de amploare și extrem de coordonate, desfășurate pe mare”, au arătat cei doi.  „Prin definiție, războiul de litoral implică operațiuni desfășurate în apropierea țărmului, precum și în zone maritime mai înguste, precum Strâmtoarea Hormuz sau Golful Persic. «În apropierea țărmului”»înseamnă suficient de aproape pentru a exercita presiune asupra teritoriului adiacent, iar distanța poate varia de la câteva mile, în cazul supravegherii sub acoperire sau al sprijinului cu foc de artilerie navală, până la sute de mile, în cazul operațiunilor de atac ale portavioanelor”, anticipau cei doi. Sunt mai multe insule din Golful Persic unde SUA ar putea debarca trupe: in primul rând Kharg, pe unde trec 90% din exporturile de petrol ale Iranului, dar și Abu Musa, Greater Tunb și Lesser Tunb – aflate la intrarea în Strâmtoarea Hormuz și care sunt disputate de Iran și Emiratrele Arabe Unite.  Jerusalem Post a scris, azi: „Este posibil ca acum pușcașii marini și armata americană în general să se angajeze în genul de luptă litorală despre care se discută de zeci de ani. Dan Lamothe, care scrie despre afaceri militare pentru The Washington Post, a menționat pe X tipul de unități trimise astăzi în Orientul Mijlociu: «O unitate expediționară a pușcașilor marini, o forță fundamentală a Corpului Pușcașilor Marini, care de obicei se desfășoară pe nave, dar care debarcă și pe uscat, după cum este necesar»”.

Strategicul hub petrolier iranian de pe insula Kharg va fi distrus dacă Ormuz e blocat (Trump)
Internațional

Strategicul hub petrolier iranian de pe insula Kharg va fi distrus dacă Ormuz e blocat (Trump)

Președintele american Donald Trump a avertizat că Statele Unite ar putea ataca infrastructura petrolieră de pe insula Kharg, principalul hub de export al petrolului iranian, dacă Teheranul nu încetează atacurile asupra navelor din Strâmtoarea Ormuz. Avertismentul vine într-un moment de tensiuni extreme în Orientul Mijlociu, pe fondul unei perturbări majore a aprovizionării globale cu energie. Declarațiile liderului de la Casa Albă au stârnit îngrijorări pe piețele internaționale, deoarece orice escaladare în această zonă strategică ar putea avea consecințe majore asupra prețului petrolului și asupra economiei globale. Ultimatumul lui Donald Trump privind insula Kharg Donald Trump a transmis vineri un mesaj ferm către Iran, sugerând că infrastructura petrolieră de pe insula Kharg ar putea deveni o țintă militară dacă atacurile asupra navelor comerciale din Strâmtoarea Ormuz continuă. Citește și: Fostul polițist Grecea și soția controlează consulatul din Emiratele Arabe Unite. Grecea a fost prefect în guvernarea Năstase și apoi s-a plimbat din consulat în consulat Într-o postare pe rețelele sociale, președintele american a susținut că armata SUA a „distrus complet” mai multe ținte militare de pe insulă, care găzduiește terminalul prin care trece aproximativ 90% din exportul de petrol al Iranului. Insula Kharg se află la aproximativ 500 de kilometri nord-vest de Strâmtoarea Ormuz. Totuși, Washingtonul a precizat că infrastructura petrolieră nu a fost vizată în atacurile recente. „Dacă Iranul sau oricine altcineva încearcă să interfereze cu trecerea liberă și sigură a navelor prin Strâmtoarea Ormuz, voi reconsidera imediat această decizie”, a scris Trump. SUA pregătesc escortarea petrolierelor prin Strâmtoarea Ormuz Președintele american a declarat, de asemenea, că Marina Statelor Unite va începe în curând să escorteze petrolierele care tranzitează Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul energiei la nivel global. Aproximativ 20% din aprovizionarea mondială cu combustibili fosili trece prin această cale navigabilă strategică, iar orice blocaj sau atac ar putea avea efecte dramatice asupra piețelor energetice. Iranul refuză să cedeze presiunii militare Deși conflictul dintre Iran și coaliția americano-israeliană a intrat în a treia săptămână, autoritățile de la Teheran nu au dat semne că ar fi dispuse să capituleze. Liderul suprem iranian Mojtaba Khamenei, succesorul tatălui său ucis, a declarat că Strâmtoarea Ormuz ar trebui menținută închisă ca instrument de presiune strategică. În același timp, armata iraniană a avertizat că orice atac asupra infrastructurii energetice a Iranului ar putea declanșa lovituri împotriva instalațiilor petroliere ale companiilor care colaborează cu Statele Unite în regiune. Explozii pe insula Kharg în timpul atacurilor americane Agenția semi-oficială iraniană Fars a relatat că peste 15 explozii au fost auzite pe insula Kharg în timpul atacurilor americane. Potrivit surselor citate, au fost lovite sisteme de apărare aeriană, o bază navală și infrastructuri aeroportuare. Autoritățile iraniene susțin însă că instalațiile petroliere nu au fost afectate. Insula Kharg este un punct vital pentru exporturile de petrol ale Iranului și orice lovitură asupra acestei infrastructuri ar putea avea consecințe semnificative asupra pieței globale. Exporturile de petrol ale Iranului continuă, în ciuda războiului Datele furnizate de TankerTracker.com și Kpler arată că Iranul continuă să exporte petrol într-un ritm de aproximativ 1,1–1,5 milioane de barili pe zi, chiar și după intensificarea conflictului. O mare parte din petrolul transportat prin terminalul Kharg ajunge în China, principalul importator mondial de țiței. Piețele urmăresc cu atenție situația infrastructurii petroliere iraniene, deoarece chiar și întreruperi minore ar putea reduce oferta globală de energie și ar putea genera noi creșteri de preț. Iranul afirmă că a doborât peste 100 de drone Televiziunea de stat iraniană a anunțat că forțele de apărare aeriană ale țării au doborât cinci drone suplimentare, ridicând la 114 numărul total al aparatelor fără pilot americane și israeliene distruse de la începutul conflictului. Escaladarea conflictului destabilizează piețele globale Prețurile petrolului au fluctuat puternic în ultimele zile, pe fondul declarațiilor contradictorii ale lui Donald Trump privind durata războiului și perspectivele conflictului. Confruntarea, începută pe 28 februarie cu bombardamente masive ale SUA și Israelului asupra Iranului, s-a extins rapid într-un conflict regional care influențează piețele energetice și financiare la nivel global. Atacuri și violențe în întreaga regiune Tensiunile s-au extins în mai multe zone ale Orientului Mijlociu. Ambasada Statelor Unite din Bagdad a fost lovită sâmbătă de un atac cu rachete, potrivit unor surse din securitatea irakiană. În același timp, Gărzile Revoluționare iraniene au anunțat că au lansat noi lovituri asupra Israelului împreună cu miliția libaneză Hezbollah. În Emiratele Arabe Unite, unele operațiuni de încărcare a petrolului din portul Fujairah au fost suspendate după un atac cu drone și focuri de armă raportate sâmbătă dimineață. Victime în Liban și Iran În sudul Libanului, cel puțin 12 membri ai personalului medical au fost uciși într-un atac israelian asupra unui centru medical din orașul Borj Qalaouiya, potrivit agenției de presă de stat libaneze. În Iran, presa locală a relatat că cel puțin 12 persoane au murit și mai multe au fost rănite în atacuri desfășurate în diferite regiuni ale țării, inclusiv în provinciile centrale și sud-estice.

Iranul a permis trecerea prin Strâmtoarea Ormuz a două nave cu destinația India
Internațional

Iranul a permis trecerea prin Strâmtoarea Ormuz a două nave cu destinația India

Două nave sub pavilion indian care transportau gaz petrolier lichefiat (GPL) au reușit să tranziteze Strâmtoarea Ormuz și se îndreaptă în prezent către porturi din vestul Indiei, a anunțat sâmbătă Ministerul Porturilor, Transportului Maritim și Căilor Navigabile din India. Traversarea are loc într-un context geopolitic extrem de tensionat, după ce Iranul a restricționat în mare parte traficul prin această rută maritimă strategică, ca reacție la campania de bombardamente lansată de Statele Unite și Israel. Autoritățile indiene confirmă tranzitul în siguranță Rajesh Kumar Sinha, secretar special în cadrul Ministerului indian al Transportului Maritim, a declarat într-o conferință de presă la New Delhi că cele două nave au trecut fără incidente prin una dintre cele mai sensibile zone maritime din lume. Citește și: Fostul polițist Grecea și soția controlează consulatul din Emiratele Arabe Unite. Grecea a fost prefect în guvernarea Năstase și apoi s-a plimbat din consulat în consulat „Navele au tranzitat în siguranță Strâmtoarea Ormuz în această dimineață devreme și se îndreaptă spre India”, a precizat oficialul indian. Transporturile de GPL sunt esențiale pentru aprovizionarea energetică a Indiei, iar siguranța rutelor maritime din Golful Persic este monitorizată atent de autoritățile de la New Delhi. Strâmtoarea Ormuz, punct strategic al crizei din Orientul Mijlociu Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul global de energie, prin care trece o parte semnificativă a exporturilor mondiale de petrol și gaze. De la începutul campaniei de bombardamente lansate de Statele Unite și Israel asupra Iranului, în urmă cu aproximativ două săptămâni, Teheranul a restricționat în mare parte traficul maritim prin această zonă.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră