joi 06 august
Login Contact
DeFapt.ro

Internațional

5864 articole
Internațional

Trump a ajuns ținta ironiilor la Teheran: Dacă ne-a distrus armata și navele, de ce Strâmtoarea Ormuz e închisă?

Iranul a respins ferm declarațiile președintelui american Donald Trump privind starea forțelor sale militare, în special a celor navale și aeriene. Oficialii de la Teheran susțin că realitatea din teren contrazice afirmațiile făcute de liderul american. Întrebări retorice la Teheran Mohammad Akbarzadeh, adjunct politic al comandantului forțelor navale din cadrul Corpul Gardienilor Revoluției Islamice, a declarat că afirmațiile Washingtonului potrivit cărora marina iraniană ar fi fost distrusă nu se confirmă. Citește și: VIDEO Cuba comunistă, semne că se predă: regimul negociază cu SUA și acceptă FBI-ul pe teritoriul său „Statele Unite susțin că forțele navale iraniene au fost distruse”, a afirmat Akbarzadeh, citat de agenția oficială IRNA. „Atunci trebuie să ne punem întrebarea: de ce strâmtoarea Ormuz este încă închisă și de ce niciun petrolier nu poate trece prin ea?”, a spus acesta. Comentariile vin după ce Donald Trump a scris pe platforma Truth Social că forțele aeriene și navale ale Iranului „au dispărut”, iar rachetele, dronele și alte sisteme de armament ar fi fost distruse. Oficialul iranian a respins aceste afirmații, întrebând retoric: „Din nou se pune întrebarea: de ce rachetele și dronele iraniene continuă să-și lovească țintele la intervale regulate?” Crește presiunea asupra SUA La aproape două săptămâni de la atacurile lansate de Statele Unite și Israel asupra Iranului, autoritățile de la Teheran continuă să riposteze, menținând tensiunile ridicate în regiune și crescând presiunea asupra Washingtonului, a aliaților săi și asupra economiei globale. În același timp, Gardienii Revoluției mențin o blocadă aproape totală în Strâmtoarea Ormuz, un culoar maritim strategic cu o lățime de aproximativ 55 de kilometri între Iran și Oman, esențial pentru transportul global de petrol.

Trump a ajuns ținta ironiilor la Teheran: Dacă ne-a distrus armata și navele, de ce Strâmtoarea Ormuz e închisă?
VIDEO Cuba comunistă, semne că se predă: regimul negociază cu SUA și acceptă FBI-ul pe teritoriul său
Internațional

VIDEO Cuba comunistă, semne că se predă: regimul negociază cu SUA și acceptă FBI-ul pe teritoriul său

Cuba comunistă, semne că se predă: regimul negociază cu SUA și acceptă FBI-ul pe teritoriul său. Președintele cubanez Miguel Díaz-Canel a confirmat vineri discuțiile recente dintre Havana și Washington, menite să rezolve divergențele de lungă durată dintre cele două țări. Citește și: Olguța Vasilescu se ceartă acum cu mama lui Bolojan: „Luați-l acasă”. Val de insulte ale fanilor Tot azi, Cuba a anunțat că FBI-ul va trimite o echipă în Cuba pentru a investiga o incursiune a 10 exilați cubanezi aflați la bordul unei ambarcațiuni rapide, acuzați că au provocat un schimb de focuri cu forțele cubaneze, în urma căruia au murit jumătate dintre infiltrați. „Există o colaborare cu omologii noștri americani și așteptăm sosirea unui grup de experți ai FBI pentru a continua ancheta”, a declarat vineri președintele cubanez Miguel Diaz-Canel în cadrul unei conferințe de presă, precizând că schimbul dintre FBI și Ministerul de Interne al Cubei a fost organizat prin canale diplomatice și consulare. Guvernul cubanez a purtat discuții cu administrația lui Donald Trump, a declarat vineri președintele țării, Miguel Díaz-Canel. Aceasta confirmă speculațiile potrivit cărora cele două țări se aflau în dialog după ce președintele american Trump și-a reînnoit amenințarea cu o „preluare prietenoasă” a Cubei, afirmând că insula din Caraibe condusă de comuniști se află în „mare dificultate”. „Aceste discuții au avut ca scop găsirea de soluții, prin dialog, la diferențele bilaterale care există între cele două națiuni”, a spus Díaz-Canel, potrivit unui comunicat postat pe rețelele de socializare de ministrul de externe Bruno Rodríguez Parrilla. „Există factori internaționali care au facilitat aceste schimburi”, a spus Díaz-Canel. Țara se confruntă cu o criză economică tot mai gravă. SUA au impus un blocaj petrolier asupra insulei încă din ianuarie, la scurt timp după ce aliatul său și un furnizor cheie de petrol, președintele venezuelean Nicolás Maduro, a fost răpit într-o operațiune militară extraordinară. O pană de curent masivă de săptămâna trecută a lăsat milioane de oameni de pe insulă fără energie electrică. La o conferință de presă vineri, Díaz-Canel a avertizat, de asemenea, că negocierile sunt „procese îndelungate” care necesită voință și canale de dialog, spunând: „Toate acestea necesită timp”.    

Guvernul israelian a tăiat salariile armatei iraniene și a Gărzii Revoluționare - Jerusalem Post
Internațional

Guvernul israelian a tăiat salariile armatei iraniene și a Gărzii Revoluționare - Jerusalem Post

Guvernul israelian a tăiat salariile armatei iraniene și a Gărzii Revoluționare, arată Jerusalem Post: aviația guvernului de la Ierusalim a bombardat centrul de date al Băncii Sepah, care gestionează salariile acestor structuri militare ale regimului de la Teheran.  Citește și: EXCLUSIV Elicopterele Airbus prin SAFE nu au armament, muniție și protecție și nu vor genera nici o investiție în România Guvernul israelian a tăiat salariile armatei iraniene și a Gărzii Revoluționare „Centrul de date al băncii de stat iraniene Bank Sepah a fost lovit de un atac în Teheran miercuri, a aflat The Jerusalem Post. Întreruperea activității băncii, care este în mare parte responsabilă de plata salariilor armatei iraniene și Corpului Gărzii Revoluționare Islamice, se așteaptă să o împiedice să plătească salariile pentru o perioadă, forțând-o să găsească soluții alternative. Atacul a avut loc la începutul zilei, a raportat Iran International, organizație anti-regim cu sediul la Londra. Atacul a avut loc în timp ce banca procesa plățile salariale pentru militari, a adăugat sursa. Marți, atât Bank Sepah, cât și o altă instituție de stat, Bank Melli, au avut serviciile întrerupte în urma unui aparent atac cibernetic. Întreruperile au continuat și miercuri, serviciile bancare online fiind inoperabile și funcționând doar serviciile bazate pe carduri, a anunțat Iran International”, scrie Jerusalem Post. Guvernul de la Teheran a recunoscut, printr-un mesaj pe X/Twitter al ministrului de Externe, că banca a fost atacată, însă s-a plâns că au fost loviți funcționari bancari în timp ce munceau ca iranienii „să aibă mâncare pe masă în ajunul Anului Nou iranian”. 

Trump amenință Spania cu sancțiuni comerciale pentru lipsa de sprijin în războiul contra Iranului
Internațional

Trump amenință Spania cu sancțiuni comerciale pentru lipsa de sprijin în războiul contra Iranului

Președintele american Donald Trump a lansat din nou critici dure la adresa Spaniei, acuzând guvernul de la Madrid că „nu cooperează deloc” în operațiunile militare desfășurate de Statele Unite și Israel împotriva Iranului. Liderul de la Casa Albă a calificat atitudinea autorităților spaniole drept „foarte rea” și a reiterat amenințarea de a întrerupe relațiile comerciale cu această țară. Declarațiile vin în contextul în care Spania a refuzat utilizarea unor baze militare pentru operațiunile aeriene americane, obligând avioanele cisternă ale SUA să se mute la alte baze din Europa. Trump acuză Spania de lipsă de cooperare Într-o declarație făcută presei, Donald Trump a afirmat că guvernul spaniol nu oferă sprijin în campania de bombardamente împotriva Iranului. Citește și: EXCLUSIV Elicopterele Airbus prin SAFE nu au armament, muniție și protecție și nu vor genera nici o investiție în România „Cred că nu cooperează deloc. Cred că s-au comportat foarte rău, foarte rău. Probabil vom întrerupe comerțul cu Spania”, a declarat președintele american. Trump a criticat direct guvernul condus de premierul spaniol Pedro Sánchez, susținând că acesta nu respectă angajamentele din cadrul NATO. Dispută privind cheltuielile pentru apărare Un alt motiv de tensiune invocat de Donald Trump este refuzul Spaniei de a accepta propunerea sa privind majorarea bugetelor militare ale statelor membre NATO la 5% din PIB. Potrivit liderului american, Madridul ar fi singurul guvern care s-a opus deschis acestei solicitări, ceea ce, în opinia sa, reprezintă o atitudine necooperantă față de alianță. „Oamenii din Spania sunt fantastici. Dar conducerea lor nu este atât de grozavă”, a afirmat Trump. Spania refuză utilizarea bazelor militare pentru atacurile asupra Iranului Tensiunile s-au amplificat după ce autoritățile spaniole nu au permis folosirea bazelor aeriene Naval Station Rota și Morón Air Base pentru operațiunile aeriene americane îndreptate împotriva Iranului. Ca urmare, armata americană a fost nevoită să își relocheze o parte din infrastructura militară în alte state europene. În special, aproximativ 15 avioane de realimentare aeriană KC-135 au fost mutate din Spania către alte baze din Europa. Aceste aeronave sunt esențiale pentru operațiunile militare, fiind utilizate pentru realimentarea în aer a avioanelor de vânătoare și bombardament implicate în misiuni. Amenințările comerciale ale SUA, greu de aplicat Deși Donald Trump a amenințat cu întreruperea comerțului cu Spania, o astfel de măsură ar fi dificil de pus în aplicare. Spania este stat membru al Uniunea Europeană, iar schimburile comerciale cu Statele Unite se desfășoară în cadrul acordurilor economice stabilite între UE și SUA. În aceste condiții, orice decizie privind restricționarea comerțului ar implica negocieri și mecanisme la nivel european, nu doar o decizie unilaterală a Washingtonului.

Imaginea lui Putin se clatină: rușii îl văd tot mai slab în fața ofensivelor geopolitice ale lui Trump
Internațional

Imaginea lui Putin se clatină: rușii îl văd tot mai slab în fața ofensivelor geopolitice ale lui Trump

Imaginea președintelui rus Vladimir Putin pare să se deterioreze în percepția publică din Rusia, pe fondul stagnării războiului din Ucraina și al evoluțiilor geopolitice recente. Un sondaj sociologic publicat miercuri arată că tot mai mulți ruși, atât moderați cât și naționaliști, îl consideră pe liderul de la Kremlin prea slab în fața presiunilor venite din partea președintelui american Donald Trump. Percepția este alimentată de o serie de evenimente internaționale majore, de la situația militară din Ucraina până la pierderea unor aliați strategici ai Moscovei, precum Venezuela sau Iranul. Sondaj VTSIOM: sprijinul pentru Putin scade Potrivit unui sondaj realizat de centrul rus de cercetare sociologică VTSIOM, doar 32,1% dintre cetățenii ruși chestionați au declarat că ar avea încredere în Vladimir Putin pentru gestionarea principalelor activități ale statului. Citește și: EXCLUSIV Elicopterele Airbus prin SAFE nu au armament, muniție și protecție și nu vor genera nici o investiție în România Deși președintele rus rămâne politicianul cu cel mai mare nivel de încredere în rândul respondenților, procentul obținut este cel mai mic înregistrat în sondajele similare realizate după declanșarea invaziei ruse în Ucraina, în februarie 2022. Pe locul al doilea în clasament se află ministrul rus de externe, Serghei Lavrov. Disparițiile din spațiul public și reacțiile slabe, criticate de ruși Analiștii consideră că scăderea popularității liderului de la Kremlin este legată și de absențele sale prelungite din spațiul public, dar și de reacțiile considerate insuficiente în fața unor evenimente internaționale majore. Criticile s-au intensificat mai ales după capturarea liderului venezuelean Nicolas Maduro într-o operațiune militară americană desfășurată pe 3 ianuarie, eveniment care a reprezentat o lovitură importantă pentru influența geopolitică a Moscovei. Frontul din Ucraina: progres minim pentru armata rusă Pe plan militar, situația din Ucraina continuă să afecteze imaginea Kremlinului. Forțele ruse nu au înregistrat progrese semnificative pe front, reușind doar mici avansuri în regiunea Donețk. În schimb, potrivit informațiilor furnizate de armata ucraineană, Rusia ar fi pierdut teritorii în regiunile Dnipropetrovsk și Zaporojie în ultimele zile. În același timp, Ucraina a lovit cu rachete britanice Storm Shadow o fabrică din regiunea rusă Briansk care producea componente electronice pentru rachete. Atacul a provocat și victime civile. Moscova a reacționat acuzând Regatul Unit de implicare directă în conflict, susținând că astfel de rachete nu pot fi lansate de armata ucraineană fără sprijinul tehnic al aliaților occidentali. Pierderea aliaților: Venezuela și Iranul, lovituri pentru Kremlin Situația internațională devine tot mai complicată pentru Rusia și din cauza slăbirii alianțelor sale. După capturarea lui Nicolas Maduro, Moscova se confruntă și cu perspectiva pierderii influenței în Iran. Regimul de la Teheran a fost afectat puternic de bombardamentele americano-israeliene, în urma cărora a fost ucis liderul suprem iranian Ali Khamenei. Deși autoritățile iraniene susțin că mențin controlul politic asupra țării, moartea lui Khamenei este interpretată de analiști apropiați Kremlinului drept un avertisment pentru regimurile autoritare care cooperează strategic cu Rusia. Temeri privind următoarea țintă a SUA În rândul opiniei publice ruse se conturează și temerea că următoarea țintă a Washingtonului ar putea fi Cuba, un alt aliat tradițional al Moscovei. Mulți ruși cred că, în eventualitatea unei intervenții americane, Kremlinul ar avea o reacție similară cu cele din cazul Venezuelei sau Iranului: proteste diplomatice, dar fără acțiuni concrete. Flota din umbră a Rusiei, vizată de Occident Lista dificultăților cu care se confruntă Rusia este completată de acțiunile Occidentului împotriva așa-numitei „flote din umbră”, folosită de Moscova pentru exporturile de petrol. State precum SUA, Franța și Belgia au sechestrat mai multe petroliere suspectate că fac parte din această rețea. Reacția Kremlinului s-a limitat, însă, la proteste diplomatice. Imaginea unui lider slăbit în fața presiunilor externe Pe fondul acestor evoluții, tot mai mulți ruși – inclusiv susținători ai unei politici externe dure – îl percep pe Vladimir Putin drept un lider incapabil să apere eficient interesele Rusiei și ale aliaților săi. În percepția publică, această slăbiciune este amplificată de atitudinea agresivă atribuită administrației conduse de Donald Trump. Apariție publică rară și un moment stânjenitor Una dintre puținele apariții publice ale lui Vladimir Putin din acest an a avut loc pe 8 martie, când liderul rus a transmis un mesaj video cu ocazia Zilei Internaționale a Femeii. Discursul a fost însă reluat după ce președintele rus a început să tușească în timpul înregistrării. Prima versiune a mesajului, în care incidentul era vizibil, a fost difuzată din greșeală înainte de a fi înlocuită cu varianta finală.

Sfaturile unui analist de securitate către noul ayatollah al Iranului, dacă vrea să rămână în viață: renunță la frigider, dacă este unul „smart”
Internațional

Sfaturile unui analist de securitate către noul ayatollah al Iranului, dacă vrea să rămână în viață: renunță la frigider, dacă este unul „smart”

Sfaturile unui analist de securitate, Aaron McLean, către noul ayatollah al Iranului, Mojtaba Khamenei, dacă vrea să rămână în viață: renunță la frigider, dacă este unul „smart”, și, în general, la dispozitivele electronice. McLean a fost pușcaș marin timp de șapte ani, a fost un an în Afganistan, și are o licență în filosofie și istoria matematicii și științelor la St. John’s College, Annapolis, și un masterat (cu distincție) în gândirea arabă medievală la Universitatea Oxford. Citește și: Două instituții de stat unde cheltuielile cu salariile nu se taie, ci cresc exploziv, cu circa 48% O siluetă în mărime naturală a lui Mojtaba Khamenei, asamblată din panouri maro lipite cu bandă adezivă, a fost adusă pe scenă la mitingul de loialitate din Teheran, organizat în Piața Revoluției pe 9 martie, în timp ce sute de mii de oameni fluturau steaguri iraniene și jurau loialitate unui om care nu se afla în sală. Televiziunea de stat a transmis evenimentul în direct. Sfaturile unui analist de securitate către noul ayatollah al Iranului: renunță la frigider „Dacă aș fi consilierul noului lider suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei, i-aș sugera să evite să trimită mesaje în zilele următoare. Sau, de fapt, să evite orice fel de dispozitiv electronic personal – tablete, laptopuri și așa mai departe. De asemenea, să evite frigiderul – să fie atent la funcțiile „inteligente”. Să circule cu o mașină fabricată în ultimii 15 ani este riscant, mai ales în apropierea camerelor de supraveghere a traficului. Sau să iasă afară. Sau să rămână înăuntru, dacă în preajmă se află ceva care colectează date. Fiecare expunere la unul dintre senzorii care satură acum lumea noastră sporește șansele ca locația sa specifică la un moment dat să devină cunoscută țintelor israeliene sau americane”, a scris MacLean pentru The Free Press. Analistul contestă faptul că un regim nu poate fi schimbat prin atacuri aeriene, fără trupe la sol.  „Poate că criticii vor avea dreptate. Există cu siguranță perspectiva unei crize economice, iar președintele ar putea ceda în această săptămână. Dar dacă războiul continuă, această poziție sceptică trebuie pusă în balanță cu faptul că armata condusă de Donald Trump dispune de o capacitate tehnologică de a găsi ținte și de a le distruge care este cu ani-lumină înaintea modului în care America lupta chiar și acum 10 ani. Israelienii sunt echipați în mod similar”, a explicat el, pe Twitter. 

Declarațiile Ursulei von der Leyen despre ordinea mondială provoacă un val de critici în UE
Internațional

Declarațiile Ursulei von der Leyen despre ordinea mondială provoacă un val de critici în UE

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a confruntat cu critici din partea mai multor oficiali de rang înalt din Uniunea Europeană după declarațiile făcute luni, potrivit cărora Europa „nu mai poate fi gardianul vechii ordini mondiale”. Afirmațiile liderului executivului european au generat reacții atât din partea unor reprezentanți ai instituțiilor UE, cât și din partea unor guverne naționale și a unor membri ai Parlamentului European. Antonio Costa: UE trebuie să apere ordinea internațională bazată pe reguli Una dintre cele mai ferme reacții a venit din partea președintelui Consiliului European, António Costa, care a transmis că misiunea Uniunii Europene rămâne apărarea ordinii internaționale bazate pe reguli. Citește și: Două instituții de stat unde cheltuielile cu salariile nu se taie, ci cresc exploziv, cu circa 48% „Într-o realitate în care Rusia încalcă pacea, China perturbă comerțul și Statele Unite sfidează ordinea internațională bazată pe norme, întrebarea este care ar trebui să fie misiunea Uniunii Europene. În primul rând, trebuie să apărăm această ordine bazată pe reguli”, a declarat Costa. Critici și din interiorul Comisiei Europene Și vicepreședinta Comisiei Europene, Teresa Ribera, a sugerat că declarațiile Ursulei von der Leyen nu au fost formulate în modul cel mai potrivit. Potrivit acesteia, lidera executivului european este în continuare angajată în apărarea ordinii internaționale. „Poate că nu s-a exprimat în modul cel mai adecvat”, a declarat Ribera, subliniind că dreptul internațional rămâne un element central al securității europene. „Trebuie să apărăm, să evidențiem și să subliniem faptul că legislația internațională este un pilon fundamental al proiectului european”, a adăugat ea. Declarațiile lui von der Leyen despre „vechea ordine mondială” Controversa a pornit de la discursul susținut luni de Ursula von der Leyen la conferința anuală a ambasadorilor Uniunii Europene. În intervenția sa, lidera Comisiei Europene a afirmat că lumea se află într-o perioadă de transformare profundă, iar Europa trebuie să își redefinească rolul. „Europa nu mai poate fi gardianul vechii ordini mondiale, al unei lumi care a dispărut și care nu se va mai întoarce”, a spus von der Leyen. Ea a subliniat însă că Uniunea Europeană va continua să apere un sistem internațional bazat pe reguli, dar nu se poate baza exclusiv pe această structură pentru a-și proteja interesele. „Trebuie să construim propriul nostru drum european și să găsim noi modalități de a coopera cu partenerii noștri”, a declarat președinta Comisiei. Reacții critice din Parlamentul European și din Spania Declarațiile Ursulei von der Leyen au stârnit îngrijorări și în Parlamentul European. Iratxe García, lidera grupului social-democrat din legislativul european, a afirmat că afirmațiile președintei Comisiei pot pune sub semnul întrebării multilateralismul și diplomația. „Aceste cuvinte ridică îngrijorări deoarece pot sugera o punere la îndoială a multilateralismului fără o reflecție adecvată”, a declarat ea. Critici au venit și din partea guvernului spaniol. Ministrul de externe José Manuel Albares a declarat că executivul de la Madrid susține poziția exprimată de António Costa. Potrivit acestuia, dezbaterea nu este despre o „veche ordine” și o „nouă ordine mondială”, ci despre alegerea între o ordine internațională bazată pe reguli și haos. La rândul său, vicepremiera spaniolă Yolanda Díaz a calificat declarațiile Ursulei von der Leyen drept „mai mult decât nefericite”. Ea a afirmat că, în loc să susțină legalitatea internațională, poziția exprimată de lidera Comisiei Europene riscă să fie percepută ca o poziționare „de partea barbariei”. Bruxellesul încearcă să clarifice sensul declarațiilor Surse din instituțiile europene au precizat ulterior că discursul Ursulei von der Leyen nu a avut ca scop contestarea sistemului internațional bazat pe reguli. Mesajul ar fi fost acela că, într-o lume tot mai instabilă și conflictuală, Uniunea Europeană nu poate depinde exclusiv de mecanismele tradiționale ale ordinii internaționale pentru a-și apăra interesele. În acest context, lidera Comisiei Europene ar fi dorit să sublinieze necesitatea ca Uniunea Europeană să își construiască o autonomie strategică mai puternică, bazată pe valorile și capacitățile proprii ale blocului comunitar.

Cancelarul german critică lipsa unui plan pentru încheierea războiului cu Iranul: Nu avem nevoie de un război fără sfârșit
Internațional

Cancelarul german critică lipsa unui plan pentru încheierea războiului cu Iranul: Nu avem nevoie de un război fără sfârșit

Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, a criticat lipsa unei strategii clare pentru încheierea rapidă a conflictului dintre Israel, Statele Unite și Iran. Declarația a fost făcută în cadrul unei conferințe de presă susținute la Berlin alături de premierul ceh Andrej Babiš, în contextul intensificării tensiunilor din Orientul Mijlociu. Potrivit liderului german, războiul se prelungește deja de mai bine de o săptămână, iar pe măsură ce conflictul continuă apar tot mai multe incertitudini privind modul în care acesta ar putea fi încheiat. Germania, îngrijorată de lipsa unui plan comun Friedrich Merz a declarat că Berlinul este preocupat de faptul că nu există, în prezent, o strategie comună între principalii actori implicați în conflict. Citește și: Două instituții de stat unde cheltuielile cu salariile nu se taie, ci cresc exploziv, cu circa 48% „Statele Unite și Israelul duc acest război de peste o săptămână, iar cu fiecare zi apar tot mai multe întrebări”, a afirmat cancelarul german. El a subliniat că una dintre cele mai mari îngrijorări ale Germaniei este absența unui plan clar care să conducă la o încheiere rapidă și convingătoare a războiului. „Ne preocupă în mod deosebit faptul că, în mod evident, nu există un plan comun pentru a aduce acest război rapid la un final convingător”, a spus Merz. În același timp, cancelarul a atras atenția asupra unei „escaladări periculoase”, făcând referire la contraatacurile lansate de Iran. Merz avertizează asupra riscului unui scenariu precum în Irak sau Libia Cancelarul german a avertizat în mod explicit asupra riscului repetării unor scenarii similare celor din Irak sau Libia, unde intervențiile militare externe au fost urmate de instabilitate profundă. Potrivit lui Merz, în ambele cazuri rezultatul a fost haosul și izbucnirea unor conflicte interne. „Un astfel de scenariu ar afecta pe toată lumea”, a declarat liderul german. El a subliniat că Germania nu are niciun interes într-un conflict prelungit sau într-o destabilizare a Iranului. „Nu avem niciun interes într-un război fără sfârșit. Nu avem niciun interes în destrămarea integrității teritoriale, a statalității sau a viabilității economice a Iranului”, a afirmat cancelarul. Impact direct asupra Germaniei Friedrich Merz a explicat că evoluția conflictului din Orientul Mijlociu are consecințe directe asupra Germaniei. Potrivit acestuia, Berlinul este afectat în mod direct în mai multe domenii sensibile, precum securitatea, aprovizionarea cu energie și fluxurile migratorii. Germania caută o soluție diplomatică împreună cu partenerii occidentali Cancelarul german a precizat că lucrează împreună cu partenerii europeni pentru a identifica o perspectivă politică și diplomatică privind viitorul Iranului. „Suntem în dialog cu Israelul și cu Statele Unite, cu partenerii noștri din Uniunea Europeană și NATO, precum și cu partenerii din regiune”, a declarat Merz.

140 de militari americani răniți de la începutul războiului cu Iranul. Opt sunt în stare gravă
Internațional

140 de militari americani răniți de la începutul războiului cu Iranul. Opt sunt în stare gravă

Aproximativ 140 de militari americani au fost răniți de la începutul conflictului cu Iranul, declanșat pe 28 februarie, potrivit unui anunț făcut de Pentagon. Majoritatea rănilor sunt considerate minore, iar o parte dintre militari au revenit deja la serviciu. Informația a fost transmisă într-un comunicat oficial al Departamentului Apărării, publicat în paralel cu briefingul de presă susținut la Casa Albă. Aproximativ 140 de militari americani răniți în conflict Potrivit Pentagonului, în total aproximativ 140 de membri ai forțelor armate americane au fost răniți de la începutul operațiunilor militare legate de războiul cu Iranul. Citește și: Două instituții de stat unde cheltuielile cu salariile nu se taie, ci cresc exploziv, cu circa 48% Sean Parnell, purtător de cuvânt al Pentagonului, a precizat într-o declarație oficială că majoritatea acestor răni sunt de gravitate redusă. „Marea majoritate a acestor răni au fost minore”, a transmis reprezentantul Departamentului Apărării. Peste 100 de militari s-au întors deja la serviciu Potrivit datelor prezentate de Pentagon, 108 militari americani răniți au revenit deja la unitățile lor și și-au reluat activitatea. În același timp, Pentagonul a confirmat că opt membri ai forțelor armate americane sunt în continuare în stare gravă. „Opt militari rămân înregistrați ca fiind grav răniți și primesc cel mai înalt nivel de îngrijire medicală”, a precizat Sean Parnell. Autoritățile americane nu au oferit deocamdată detalii suplimentare despre circumstanțele în care au avut loc aceste răniri sau despre locațiile unde au fost implicați militarii.

Hackeri iranieni au piratat camere de supraveghere pentru operațiuni de spionaj, avertizează Israelul
Internațional

Hackeri iranieni au piratat camere de supraveghere pentru operațiuni de spionaj, avertizează Israelul

Autoritățile israeliene de securitate cibernetică au anunțat că au descoperit mai multe cazuri în care camere de supraveghere conectate la internet au fost piratate de grupări asociate Iranului pentru activități de spionaj. Instituția a lansat un apel public către cetățeni și companii să își securizeze urgent dispozitivele, în contextul intensificării conflictului dintre Israel, Statele Unite și Iran. Camere de supraveghere compromise în atacuri cibernetice Direcția israeliană pentru securitate cibernetică a transmis marți că a identificat „camere de supraveghere care au fost piratate în scopuri de spionaj” de către grupări iraniene. Citește și: Două instituții de stat unde cheltuielile cu salariile nu se taie, ci cresc exploziv, cu circa 48% Potrivit unei postări publicate de Cyber Israel pe rețeaua X, unitatea de apărare cibernetică a detectat zeci de tentative de acces ilegal la sisteme de supraveghere video de la începutul ofensivei lansate de Israel și Statele Unite împotriva Iranului, pe 28 februarie. Autoritățile israeliene avertizează că aceste dispozitive, adesea conectate la internet și insuficient securizate, pot deveni instrumente de colectare a informațiilor pentru operațiuni de spionaj. Autoritățile cer populației să își securizeze dispozitivele Unitatea de securitate cibernetică a precizat că a contactat deja sute de proprietari de camere de supraveghere pentru a-i avertiza asupra riscurilor. În același timp, instituția a făcut apel la public să ia măsuri urgente pentru a reduce vulnerabilitățile. „Unitatea lucrează pentru a alerta sute de proprietari de camere de supraveghere și face apel la public să își schimbe parolele și să își actualizeze software-ul pentru a preveni orice riscuri de securitate, atât naționale, cât și personale”, se arată în mesajul publicat pe platforma X. Războiul cibernetic dintre Iran și Israel se intensifică Atacurile cibernetice între Iran și Israel nu sunt un fenomen nou, însă conflictul a devenit mai vizibil pe fondul escaladării tensiunilor militare din regiune. În decembrie 2025, fostul premier israelian Naftali Bennett a anunțat că a fost ținta unui atac informatic care i-ar fi compromis contul de Telegram. Hackerii au susținut atunci că au obținut acces la telefonul său, publicând ulterior pe internet fișiere de corespondență, videoclipuri și fotografii atribuite dispozitivului lui Bennett. Materialele au fost difuzate pe un site asociat grupului de hackeri „Handala”, nume inspirat de un personaj simbolic al poporului palestinian, dar și pe un cont de pe platforma X legat de aceeași rețea. Hackeri apropiați de Iran vizează infrastructura digitală Potrivit unui raport publicat de compania israeliană de securitate cibernetică Check Point, activitatea hackerilor legați de Iran s-a intensificat semnificativ după declanșarea loviturilor împotriva Teheranului. Specialiștii au observat că atacatorii au reușit să acceseze camere de supraveghere conectate la internet, dispozitive folosite pe scară largă atât de instituții, cât și de persoane fizice. Aceste sisteme sunt frecvent slab securizate, ceea ce le transformă în ținte ușoare pentru operațiuni de spionaj digital. Camerele piratate pot oferi informații strategice Gil Messing, șeful departamentului de informații cibernetice al companiei Check Point, a explicat că imaginile colectate prin aceste dispozitive pot avea o valoare strategică importantă. Potrivit acestuia, hackerii ar putea folosi înregistrările pentru a evalua pagubele provocate de atacurile iraniene sau pentru a strânge informații despre obiceiurile persoanelor vizate și despre locațiile care ar putea deveni ținte viitoare.

Ucraina trimite experți militari în statele din Golf pentru a ajuta la interceptarea dronelor iraniene
Internațional

Ucraina trimite experți militari în statele din Golf pentru a ajuta la interceptarea dronelor iraniene

Experți militari ucraineni sunt așteptați în această săptămână în Qatar, Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită, unde vor împărtăși experiența dobândită pe front în interceptarea dronelor de concepție iraniană. Anunțul a fost făcut marți de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, într-un mesaj audio. Experiența Ucrainei în combaterea dronelor iraniene Potrivit lui Volodimir Zelenski, nu mai puțin de 11 țări, printre care Statele Unite și mai multe state europene, au solicitat sprijinul Ucrainei pentru combaterea atacurilor cu drone iraniene în Orientul Mijlociu. Citește și: Două instituții de stat unde cheltuielile cu salariile nu se taie, ci cresc exploziv, cu circa 48% Armata ucraineană a acumulat o experiență vastă în acest domeniu, după ce Rusia a folosit în mod constant drone de tip Shahed în războiul declanșat împotriva Ucrainei. Kievul este vizat aproape zilnic de atacuri cu sute de astfel de drone cu rază lungă de acțiune. Dronele Shahed sunt de concepție iraniană, iar Rusia le produce acum la scară largă sub denumirea Gheran-2. Același tip de drone a fost utilizat recent de Iran în atacuri împotriva Israelului și a unor state din Golf, ca răspuns la bombardamentele israeliene și americane lansate împotriva unor obiective iraniene începând cu 28 februarie. „Toți experții americani știu că, atunci când vine vorba despre contracararea atacurilor masive cu drone Shahed, experiența Ucrainei este în prezent cea mai relevantă”, a declarat Zelenski. Kievul cere rachete antiaeriene în schimbul sprijinului În schimbul expertizei oferite statelor din Orientul Mijlociu, liderul ucrainean a cerut țărilor aliate ale Statelor Unite din Golf să sprijine Ucraina cu sisteme și rachete de apărare antiaeriană. Aceste echipamente sunt esențiale pentru Kiev, care continuă să se confrunte cu atacuri aeriene intense din partea Rusiei. Sistemele de apărare antiaeriană sunt considerate una dintre cele mai critice nevoi ale armatei ucrainene, în condițiile în care atacurile cu drone și rachete asupra infrastructurii energetice și a orașelor ucrainene continuă. SUA, în situația de a cere ajutorul Ucrainei Potrivit informațiilor publicate de portalul Axios, Washingtonul se află într-o situație delicată. În urmă cu un an, Statele Unite ar fi respins o ofertă de cooperare venită din partea Ucrainei privind combaterea dronelor iraniene. Acum însă, oficialii americani sunt nevoiți să apeleze la experiența Kievului, iar unii dintre ei recunosc că refuzul inițial a fost o eroare tactică majoră. Propunerea ignorată a Kievului către Washington În august 2025, în cadrul unei întâlniri cu ușile închise la Casa Albă, Volodimir Zelenski i-ar fi propus lui Donald Trump o colaborare în domeniul tehnologiilor de interceptare a dronelor. Inițiativa urmărea consolidarea cooperării militare dintre cele două state, ca semn de recunoștință pentru sprijinul oferit de Washington Ucrainei în războiul împotriva Rusiei. În același timp, oficialii ucraineni avertizau asupra pericolului reprezentat de dezvoltarea accelerată a dronelor iraniene. Planul pentru centre regionale de combatere a dronelor La acea vreme, Kievul propusese și crearea unor „centre de drone de luptă” în Turcia, Iordania și în statele din Golf care găzduiesc baze militare americane. Potrivit agenției ucrainene UNN, experții ucraineni avertizau în rapoartele transmise Washingtonului că Iranul continuă să își perfecționeze dronele Shahed, ceea ce ar putea crește semnificativ riscurile de securitate în regiune.

Polonia a ajuns unul din marii exportatori de armament, creștere de 4.387 ori în perioada 2021-2025 față de 2016-2021
Internațional

Polonia a ajuns unul din marii exportatori de armament, creștere de 4.387 ori în perioada 2021-2025 față de 2016-2021

Polonia a ajuns unul din marii exportatori de armament, creșterea fiind de 4.387 ori în perioada 2021-2025 față de 2016-2021, arată un raport al Stockholm International Peace Research Institute (SIPRI), publicat luni. În topul exportatorilor de armament, Polonia este pe locul 14 și deține 1% din piață. Însă și importurile au crescut de 852 de ori, 2021-2026/2016-2021. Circa 47% din importurile Poloniei vin din Coreea de Sud, doar 44% din SUA.  Citește și: Gruparea Barna din USR blochează restructurarea Senatului ca să salveze un client politic: tergiversează desființarea unui post de secretar general adjunct Polonia a ajuns unul din marii exportatori de armament În Top 25, potrivit datelor SIPRI, din Europa de Est mai apare Cehia, pe locul 17, cu o cotă de 0,4% din pața globală. Ucraina este pe locul 23, dar exporturile ei de armament au scăzut masiv.  România nu apare în acest Top 25 al exportatorilor. Ea este pe locul 30 în topul importatorilor, cu 0,9% din piață. Circa 48% din armamentul importat vine din SUA, 17% din Norvegia și 15% din Elveția.  Principala piață de export a Poloniei a fost Ucraina, care absoarbe 94%, urmată de Estonia și Suedia. Industria de armament a Poloniei este dominată de gigantul de stat PGZ, dar firmele private joacă un rol tot mai mare, mai ales în furnizarea de muniție. În 2024, statul polonez a privatizat o fabrică de muniție.  Cehia a trimis 69% din exporturi în Ucraina, dar Vietnamul a acoperit 14% din cumpărături, iar Ungaria 9%. Raportul SIPRI arată că SUA este principalul exportator de arme, controlând 42% din piață. Israelul a ajuns pe locul șapte, înaintea Marii Britanii, iar Coreea de Sud pe locul nouă.  Importurile de arme ale statelor din Orientul Mijlociu au scăzut cu 13%, deşi Arabia Saudită şi Qatarul s-au numărat printre primii patru cumpărători individuali. Cota combinată a exporturilor Europei a fost de 28% - de patru ori mai mare decât cea a Rusiei şi de cinci ori mai mare decât cea a Chinei.

În 2025, Zelensky le-a oferit americanilor scutul anti-dronă. A fost refuzat. Acum îl cheamă înapoi
Internațional

În 2025, Zelensky le-a oferit americanilor scutul anti-dronă. A fost refuzat. Acum îl cheamă înapoi

În 2025, Zelensky le-a oferit americanilor scutul său anti-dronă, dar a fost refuzat, prin tergiversarea proiectului de cooperare. Acum, confruntați cu valurile de drone iraniene Shahed, americanii îl cheamă înapoi, relatează publicația Axios. Citește și: Gruparea Barna din USR blochează restructurarea Senatului ca să salveze un client politic: tergiversează desființarea unui post de secretar general adjunct În 2025, Zelensky le-a oferit americanilor scutul său anti-dronă „La o reuniune cu ușile închise la Casa Albă, pe 18 august, președintele ucrainean Volodymyr Zelensky i-a oferit președintelui Trump dronele interceptor ca o modalitate de a consolida relațiile și, potrivit unui oficial, de a-și arăta recunoștința pentru sprijinul acordat de SUA în fața agresiunii ruse. Ucrainenii au făcut o prezentare PowerPoint oficialilor americani, în care au afișat o hartă a Orientului Mijlociu și au transmis acest avertisment profetic: «Iranul îmbunătățește designul dronei Shahed cu atac unidirecțional». Prezentarea includea ideea creării de «centre de luptă cu drone» în Turcia, Iordania și statele din Golful Persic, unde se află bazele americane, pentru a face față amenințării din partea Iranului și a aliaților săi. «Am vrut să construim „ziduri de drone” și toate lucrurile necesare, cum ar fi radarul, etc.», a declarat un oficial ucrainean”, relatează Axios.  Președintele Trump ar fi spus echipei sale să lucreze cu trump, dar nu s-a petrecut nimic. Oficialii de la Casa Albă pur și simplu nu l-au crezut pe Zelensky. Joia trecută, potrivit New York Times, Statele Unite au cerut oficvial ajutorul Ucrainei.  O dronă Shahed costă 20-50.000 de dolari, iar ucrainenii le pot doborî la un preț mai mic. Potrivit Axios, Ucraina s-a oferit să cumpere arme americane cu banii obținuți din vânzarea acestui sistem către SUA. 

Un nou atac asupra Teheranului, anunță Israelul. Forțele SUA par să fi luat o pauză
Internațional

Un nou atac asupra Teheranului, anunță Israelul. Forțele SUA par să fi luat o pauză

Armata israeliană a anunțat marți lansarea unui nou val de atacuri aeriene împotriva unor „obiective ale regimului iranian” din capitala Iranului. Operațiunile militare au vizat mai multe ținte din Teheran, inclusiv un complex subteran al Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC), potrivit unui comunicat oficial. Loviturile au avut loc în contextul intensificării conflictului dintre Israel, susținut de Statele Unite, și Iran, război care a ajuns în a 11-a zi. Israelul anunță atacuri asupra unor ținte ale regimului iranian Potrivit armatei israeliene, forțele sale au lansat un nou val de lovituri aeriene asupra unor obiective strategice din capitala Iranului. Citește și: Gruparea Barna din USR blochează restructurarea Senatului ca să salveze un client politic: tergiversează desființarea unui post de secretar general adjunct „Armata a început un val de atacuri împotriva țintelor regimului terorist iranian din Teheran”, se arată în comunicatul oficial. Operațiunile fac parte dintr-o campanie militară mai amplă care vizează infrastructura militară și tehnologică a Iranului. Complex al Gărzilor Revoluționare, vizat în atacurile nocturne Forțele israeliene au anunțat că, în cursul nopții, au lovit un complex subteran de cercetare și dezvoltare de armament aparținând Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC). Potrivit armatei israeliene, instalația era utilizată pentru testarea și dezvoltarea rachetelor balistice. Acest tip de infrastructură este considerat esențial pentru programul militar al Iranului, iar distrugerea sa ar putea afecta capacitatea de producție a armamentului strategic. Explozii puternice au zguduit capitala Iranului Martorii aflați la fața locului au relatat că explozii puternice s-au auzit marți în centrul Teheranului, iar presa iraniană a confirmat incidente similare în mai multe cartiere ale capitalei. Atacurile au avut loc în timp ce conflictul militar dintre Iran și alianța formată din Statele Unite și Israel continuă să escaladeze. Explozii și în Doha, pe fondul atacurilor iraniene de represalii În paralel, mai multe explozii au fost auzite și în Doha, capitala Qatarului. Incidentul a avut loc în contextul în care Iranul continuă atacurile de represalii împotriva statelor din Golf care găzduiesc baze militare americane. Autoritățile din Qatar au anunțat că sistemele de apărare au intervenit pentru a contracara atacul. Autoritățile din Qatar avertizează asupra unei amenințări ridicate Ministerul Apărării din Qatar a transmis, într-un mesaj publicat pe platforma X, că a interceptat un atac cu rachete. La rândul său, Ministerul de Interne a avertizat asupra unui nivel ridicat de amenințare la adresa securității, recomandând populației să rămână în locuințe și să evite apropierea de ferestre.

Forțele ucrainene au recuperat Dnipropetrovsk. În 2026, Kievul a câștigat mult teren
Internațional

Forțele ucrainene au recuperat Dnipropetrovsk. În 2026, Kievul a câștigat mult teren

Forțele armate ale Ucrainei au recucerit aproape tot teritoriul ocupat anterior de armata rusă în regiunea Dnipropetrovsk, potrivit unei declarații a șefului Comandamentului Operațional al Statului Major General ucrainean, generalul Oleksandr Komarenko. Informația a fost prezentată într-un interviu publicat de portalul RBK-Ukraine. Oficialul militar a precizat că operațiunile ucrainene au permis recuperarea unei mari părți a teritoriului pierdut în această zonă strategică din sud-estul țării. Ucraina controlează din nou aproape toată regiunea Dnipropetrovsk Generalul Oleksandr Komarenko a declarat că majoritatea localităților ocupate de trupele ruse au fost eliberate. Citește și: Gruparea Barna din USR blochează restructurarea Senatului ca să salveze un client politic: tergiversează desființarea unui post de secretar general adjunct „Aproape tot teritoriul regiunii Dnipropetrovsk a fost eliberat. Trei sate mici mai trebuie eliberate, iar alte două trebuie curățate de soldații ruși rămași acolo”, a afirmat acesta. Potrivit armatei ucrainene, operațiunile militare recente au dus la recuperarea a peste 400 de kilometri pătrați de teritoriu. Progrese confirmate și de Volodimir Zelenski Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat recent recucerirea aceleiași zone de-a lungul liniei frontului Oleksandrivka, situată în sud-estul țării. În această zonă se află și partea din regiunea Dnipropetrovsk unde se desfășoară în prezent luptele dintre forțele ucrainene și cele ruse. Potrivit autorităților de la Kiev, recâștigarea acestor teritorii reprezintă un progres important pe frontul din sud-estul Ucrainei. Ucraina a recuperat în 2026 mai mult teritoriu decât a pierdut Datele furnizate de armata ucraineană arată că, în februarie 2026, Ucraina a reușit să recupereze mai mult teritoriu decât a pierdut. Aceasta este prima astfel de evoluție de pe front din vara anului 2024, când forțele Kievului au lansat o operațiune transfrontalieră în regiunea Kursk din Rusia. În cadrul acelei operațiuni, armata ucraineană a ajuns să controleze peste 1.000 de kilometri pătrați pe teritoriul rus. Dnipropetrovsk, zonă strategică pe frontul de sud-est Regiunea Dnipropetrovsk are o importanță strategică majoră, fiind situată la granița cu regiunile Donețk și Zaporojie, două dintre principalele zone de conflict din estul și sudul Ucrainei. În cursul anului trecut, armata rusă a reușit să ocupe mai multe orașe din această regiune. În prezent, forțele Kremlinului controlează aproximativ două treimi din teritoriul regiunilor Donețk și Zaporojie, ceea ce menține presiunea militară asupra frontului ucrainean. Luptele continuă în sud-estul Ucrainei Deși Ucraina a recuperat o mare parte din teritoriul ocupat în regiunea Dnipropetrovsk, luptele continuă în mai multe zone ale frontului. Autoritățile de la Kiev susțin că operațiunile militare vor continua până la eliberarea completă a localităților rămase sub controlul trupelor ruse.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră