vineri 17 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5830 articole
Internațional

Incident aerian deasupra aeroportului din Dubai. Operațiune de interceptare confirmată de autorități

O operațiune de interceptare aeriană a avut loc sâmbătă dimineață deasupra aeroportului din Dubai, în Emiratele Arabe Unite (EAU), în contextul tensiunilor tot mai mari din Orientul Mijlociu. Autoritățile locale au confirmat ulterior că incidentul a fost unul minor și că nu s-au înregistrat victime. Avioane în circuit de așteptare deasupra aeroportului Potrivit platformei de monitorizare a traficului aerian Flightradar24, mai multe aeronave au fost observate rotindu-se deasupra aeroportului din Dubai, aflate aparent într-un circuit de așteptare. Citește și: Distrugătorul britanic care trebuia să apere bazele din Cipru, întârziat de programul de lucru de la 9 la 17 și week-enduri libere obligatorii Situația a fost provocată de intervenția sistemelor de apărare aeriană, care au interceptat un obiect aflat în spațiul aerian. Traficul aerian a fost temporar perturbat, aeronavele fiind nevoite să își prelungească zborul până la clarificarea situației. Autoritățile din Dubai: incident minor, fără răniți Guvernul din Dubai a transmis, într-un mesaj publicat pe platforma X, că incidentul a fost cauzat de căderea unor fragmente rezultate în urma unei interceptări. Oficialii au precizat că nu au existat persoane rănite și au respins informațiile apărute pe rețelele sociale potrivit cărora aeroportul internațional din Dubai ar fi fost afectat direct de atac. Zborurile au fost reluate parțial În pofida incidentului, zborurile au fost reluate în mod limitat luni pe aeroportul internațional din Dubai, unul dintre cele mai aglomerate hub-uri aeriene din lume. Reluarea traficului aerian are loc într-un climat de securitate tensionat, pe fondul unor atacuri repetate cu drone care vizează infrastructuri din Emiratele Arabe Unite. Atacuri recente asupra infrastructurii din Emiratele Arabe Unite Săptămâna trecută, patru angajați au fost răniți, iar un hol al aeroportului din Dubai a fost avariat, în contextul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu după loviturile americano-israeliene împotriva Iranului. Atacuri atribuite Iranului au vizat și alte obiective importante din Emiratele Arabe Unite, inclusiv aeroportul din Abu Dhabi, complexul rezidențial Palm Jumeirah și celebrul hotel de lux Burj Al Arab. De asemenea, fragmente provenite din drone interceptate au provocat marți un incendiu la consulatul Statelor Unite din Dubai, incident care a alimentat îngrijorările privind securitatea regională.

Incident aerian deasupra aeroportului din Dubai (sursa: Facebook/Dubai Airports)
Rusia le spune iranienilor unde să țintească obiective americane  Foto: Kremlin.ru
Internațional

Rusia le spune iranienilor unde să țintească obiective americane - Washington Post

Rusia le spune iranienilor unde să țintească obiective americane, a anunțat Washington Post, azi, citând surse oficiale din Statele Unite.  Citește și: Costurile astronomice ale școlarizării fetei lui Ponta la New York University of Abu Dhabi. Universitatea, plasată între locurile 1116 și 2807 în lume Un oficial american, care a vorbit sub condiția anonimatului, a descris schimbul de informații ca fiind „un efort destul de cuprinzător”, deși amploarea asistenței oferite de Rusia Iranului a rămas neclară, scrie Washington Post. Rusia le spune iranienilor unde să țintească obiective americane  Se pare că informațiile furnizate arătau locațiile navelor de război și ale avioanelor americane. Aceste acuzații au apărut după ce șase soldați americani au fost uciși și alți câțiva răniți într-un atac cu drone iraniene în Kuweit, duminică. Doi dintre oficialii citați în raport au afirmat că nu există semne că China ar ajuta apărarea Iranului, în ciuda legăturilor strânse dintre Beijing și Teheran. Analiștii au afirmat că presupusa partajare de informații ar corespunde modelului atacurilor iraniene, inclusiv atacurile asupra centrelor de comandă și control, sistemelor radar și structurilor militare temporare. Stația CIA de la Ambasada SUA din Riad, capitala Arabiei Saudite, a fost, de asemenea, atacată în ultimele zile. Acest lucru indică faptul că acest conflict se extinde și include acum unul dintre cei mai mari concurenți nucleari ai SUA, cu „capacități de informații excepționale”, a remarcat The Post, adăugând că acest lucru marchează și o schimbare față de ceea ce credeau anterior experții, și anume că Rusia se va ține departe de conflict și își va limita răspunsul la condamnări diplomatice. Capacitatea Iranului de a localiza forțele americane a fost afectată de când Statele Unite și Israelul au început să lanseze atacuri devastatoare asupra țării în acest weekend, au declarat oficialii americani. În plus, deși Iranul deține sateliți militari, nu are propria rețea extinsă.  Moscova nu a răspuns imediat la aceste acuzații. Kremlinul a declarat joi că Iranul nu a solicitat sprijinul militar al Rusiei de la izbucnirea războiului. Secretarul american al Războiului, Pete Hegseth, a declarat miercuri că Rusia, alături de China, un alt aliat al Iranului, „nu este cu adevărat un factor” în campania militară a Washingtonului împotriva Iranului.

Franța, Marea Britanie, SUA nu au oferit ajutor financiar cetățenilor lor, la evacuarea din EAU Foto: Facebook 380 Air Expeditionary Wing
Internațional

Franța, Marea Britanie, SUA nu au oferit ajutor financiar cetățenilor lor, la evacuarea din EAU

Franța, Marea Britanie sau SUA nu au oferit aproape nici un ajutor financiar cetățenilor lor, la evacuarea din Emiratele Arabe Unite, după ce Iranul a început să atace aceste emirate, care includ Dubai și Abu Dhabi. „Repatrierea francezilor blocaţi în Orientul Mijlociu nu este gratuită”, explică, Radio France International, RFI România.  Citește și: Costurile astronomice ale școlarizării fetei lui Ponta la New York University of Abu Dhabi. Universitatea, plasată între locurile 1116 și 2807 în lume În mod neobișnuit, SUA nu a cerut rambursarea cheltuielilor de la circa 9.000 de persoane evacuate cu chartere ale guvernului sau avioane militare. restul, evacuați cu avioane comerciale, au plătit. La mijlocul anului 2025, se estima că sunt între 40 și 50.000 de militari americani în Orientul Mijlociu.  Franța, Marea Britanie, SUA nu au oferit ajutor financiar cetățenilor lor, la evacuarea din EAU „Franţa numără în cele circa 15 ţări din regiune afectate de conflict – în Israel şi în diversele state de la Golful arabo-persic – vreo 400.000 de concetăţeni (...)  Ambasadele sau consulatele franceze nu plătesc biletele de avion, consultaţiile medicale sau hotelurile respectivilor. Altfel spus, statul francez nu se substituie asiguratorilor. În cel mai bun caz, statul poate avansa suma de bani pe care însă o va recupera odată ce respectivii sosesc înapoi în Franţa. Trebuie precizat că nu există, cel puţin în Franţa, vreun drept la repatriere. A fi francez în străinătate nu înseamnă că statul este obligat să-ţi organizeze repatriere imediată, pentru toţi. În caz de criză majoră, Franţa poate organiza zboruri de evacuare, dar nu pentru toată lumea şi nu sistematic”, explică RFI România.  Nici Marea Britanie nu are de gând să plătească evacuarea cetățenilor britanici din zonă, estimați la circa 300.000, din care 102.000 s-au inregistrat pe platforma online a ministerului britanic de externe. „Cetățenilor britanici li se recomandă în prezent să rămână unde se află, să urmeze instrucțiunile autorităților locale și să urmărească recomandările de călătorie ale Ministerului Afacerilor Externe”, explică Sky News.  Letonia a organizat zboruri de evacuare din zonă, dar cetățenii ei vor avea de suportat o co-plată de 350 euro. SUA face un gest fără precedent și nu va cere bani celor evacuați de transporturi guvernamentale, inclusiv cele militare. De obicei, aceștia semnau un document în care se angajau să achite costurile evacuării. De data aceasta, nu li se cere rambursarea cheltuielilor, dar e vorba de 9.000 de cetățeni evacuați cu chartere și avioane militare. Restul, adică peste 11.000 de cetățeni americani, care au plecat cu linii comerciale, își plătesc transportul. 

Cea mai dură lovitură pentru regimul de la Teheran: Emiratele Arabe vor să-i înghețe activele Foto: X/Twitter Masoud Pezekshian
Internațional

Cea mai dură lovitură pentru regimul de la Teheran: Emiratele Arabe vor să-i înghețe activele

Cea mai dură lovitură pentru regimul de la Teheran: Emiratele Arabe Unite vor să-i înghețe activele, scrie Wall Street Journal. „Orice măsură represivă împotriva rețelelor de finanțare paralele ale Iranului în statele din Golf ar bloca accesul Teheranului la valută străină și la comerțul mondial. Emiratele Arabe Unite iau în considerare înghețarea unor active iraniene în valoare de miliarde de dolari deținute în statul din Golf, potrivit unor persoane familiarizate cu discuțiile, o măsură care ar putea tăia una dintre cele mai importante surse de venituri economice ale Teheranului”, scrie Wall Street Journal. O decizie clară nu a fost încă luată. Citește și: Costurile astronomice ale școlarizării fetei lui Ponta la New York University of Abu Dhabi. Universitatea, plasată între locurile 1116 și 2807 în lume Cea mai dură lovitură pentru regimul de la Teheran: Emiratele Arabe vor să-i înghețe activele Un raport din 2025 al FinCEN, departamentul Trezoreriei SUA, a identificat aproximativ nouă miliarde de dolari în activități bancare „paralele” legate de Iran, o parte semnificativă din acestea trecând prin companii fantomă și case de schimb valutar cu sediul în Emiratele Arabe Unite. În Emiratele Arabe Unite există peste 10.000 de întreprinderi deținute de iranieni și aproximativ 500.000 de cetățeni iranieni. Investițiile totale în imobiliare și întreprinderi private realizate de această diasporă sunt estimate la peste 300 de miliarde de dolari, deși doar o mică parte din această sumă este legată direct de guvernul iranian sau de entități sancționate. Oficialitățile din EAU vor ținti conturile Gărzii Revoluționare și ar putea confisca nave iraniene.  Dubai era poarta financiară prin care Teheranul evita sancțiunile internaționale: pe aici tranzacționa petrolul obținea valută, finanța achizițiile de armament și grupări teroriste.  Un scenariu în care regimul supraviețuiește, dar Gărzile Revoluționare nu mai pot spăla bani cu ușurință prin Dubai este un scenariu în care capacitatea și coeziunea regimului sunt diminuate. De la începutul bombardamentelor israeliene și americane asupra Iranului, Teheranul a lansat peste 1.000 de drone asupra Emiratelor Arabe Unite, iar peste 70 din acestea au trecut de apărarea aeriană. Rezultatul a fost oprirea a circa 70% din zborurile din regiune și închiderea exporturilor de petrol, care treceau prin strâmtoarea Hormuz, exporturi vitale pentru economia EAU. 

Conflict SUA–Spania privind sancțiunile comerciale (sursa: Facebook/Pedro Sánchez)
Internațional

Premierul Spaniei îl sfidează pe Trump privind sancțiunile comerciale: „Spunem nu războiului”

Premierul Spaniei, Pedro Sánchez, a reacționat ferm la amenințările președintelui american Donald Trump privind întreruperea relațiilor comerciale cu Spania. Într-un discurs televizat de aproximativ zece minute, liderul socialist a reafirmat poziția guvernului său împotriva războiului și a ceea ce a numit „prăbușirea dreptului internațional”. Discursul a abordat conflictele din Ucraina și Gaza, dar și precedentul războiului din Irak, iar mesajul central a fost clar: „nu războiului”. Donald Trump amenință cu embargo comercial împotriva Spaniei Tensiunile dintre Washington și Madrid au escaladat după ce Spania a refuzat să permită Statelor Unite să utilizeze bazele militare comune de la Morón și Rota pentru eventuale lovituri împotriva Iranului. Citește și: BREAKING Tribunalul București a admis cererea lui Dan Voiculescu de rejudecare a dosarului ICA Într-o întâlnire cu cancelarul german Friedrich Merz, Donald Trump a criticat dur Spania și a anunțat posibile măsuri economice drastice. „Spania a fost teribilă. Vom întrerupe complet comerțul cu Spania. Nu vrem să mai avem nimic de-a face cu Spania”, a declarat liderul american. La rândul său, Friedrich Merz a afirmat ulterior că i-a explicat lui Trump că nu este posibilă încheierea unui acord comercial separat cu Germania sau cu întreaga Europă, dar fără Spania. Solidaritate europeană pentru Spania După amenințările venite de la Washington, liderii europeni au transmis mesaje de susținere pentru Madrid. Palatul Élysée a anunțat că președintele Franței, Emmanuel Macron, i-a transmis lui Pedro Sánchez „solidaritatea” Franței într-o convorbire telefonică. De asemenea, președintele Consiliului European, António Costa, a declarat că a discutat cu premierul spaniol pentru a-i transmite „solidaritatea deplină a Uniunii Europene”. Disputa privind cheltuielile pentru apărare în NATO Donald Trump a acuzat Spania că este un „partener teribil” în cadrul NATO deoarece nu a crescut bugetul pentru apărare la nivelul de 5% din PIB, așa cum solicită Washingtonul. Relațiile dintre cei doi lideri au fost deja tensionate în trecut. La începutul anului, Sánchez l-a criticat pe Trump pentru intervenția militară americană în Venezuela, ceea ce a amplificat fricțiunile diplomatice. Mesajul lui Sánchez: pace și respectarea dreptului internațional În discursul susținut de la reședința oficială din Madrid, Pedro Sánchez a evitat să răspundă direct amenințărilor comerciale, dar a subliniat poziția guvernului său în fața conflictelor internaționale. „Întrebarea nu este dacă suntem de partea ayatollahilor. Nimeni nu este. Întrebarea este dacă suntem de partea păcii și a legalității internaționale”, a spus premierul. El a avertizat că răspunsul la o ilegalitate printr-o altă ilegalitate poate declanșa tragedii istorice. „Nu poți răspunde unei ilegalități cu alta, pentru că așa încep marile catastrofe ale umanității”, a adăugat liderul spaniol. Poziția Spaniei privind Gaza și Orientul Mijlociu Guvernul condus de Pedro Sánchez a adoptat una dintre cele mai ferme poziții din Europa privind conflictul din Gaza. Premierul spaniol a criticat puternic operațiunile militare ale Israelului după atacurile Hamas din 2023 și a descris acțiunile israeliene drept „genocid”. Spania s-a numărat, de asemenea, printre primele state europene care au recunoscut statul palestinian. Această poziție este susținută atât de partenerii săi de coaliție din zona stângii, cât și de o parte semnificativă a opiniei publice spaniole. Lecția războiului din Irak Pedro Sánchez a făcut și o paralelă cu invazia Irakului din 2003, pe care a descris-o drept un eșec care a înrăutățit viața oamenilor obișnuiți. El a avertizat că atacurile asupra Iranului ar putea produce consecințe economice similare pentru milioane de oameni. Premierul a amintit de celebrul „trio din Azore” – George W. Bush, Tony Blair și fostul premier spaniol José María Aznar – care s-au întâlnit într-o bază militară portugheză cu puțin timp înaintea invaziei Irakului. Potrivit lui Sánchez, decizia lor a oferit Europei „cadoul” unui „lume mai nesigure și al unei vieți mai grele”. Spre deosebire de alți aliați NATO, precum Marea Britanie, Franța sau Grecia, Spania nu s-a angajat până acum în nicio implicare militară în conflict. Presiuni politice interne pentru Pedro Sánchez Pe plan intern, guvernul de coaliție condus de Pedro Sánchez se confruntă cu o perioadă extrem de dificilă. Executivul depinde de o majoritate parlamentară fragilă, formată din partide de stânga și formațiuni regionaliste. În plus, acuzațiile de corupție care vizează mai mulți aliați și apropiați ai premierului i-au slăbit considerabil poziția. În climatul politic puternic polarizat din Spania, o parte din sprijinul de care se bucură Sánchez este alimentat nu doar de susținerea politicilor sale, ci și de temerile față de ascensiunea dreptei și a extremei drepte. Confruntarea cu Trump ar putea avea impact electoral Atitudinea fermă față de Donald Trump ar putea însă aduce beneficii electorale liderului socialist. Un sondaj recent realizat de institutul CIS arată că 77% dintre spanioli au o opinie „proastă” sau „foarte proastă” despre Trump. Acest lucru sugerează că inclusiv o parte dintre alegătorii de dreapta ar putea susține poziția guvernului spaniol în disputa cu Washingtonul. Cu toate acestea, rămâne incert dacă amenințările lui Trump se vor transforma în sancțiuni economice concrete. În acest context, mulți spanioli urmăresc cu îngrijorare evoluția tensiunilor dintre Madrid și Washington.

Ofensiva militară a Iranului a scăzut, susțin SUA (sursa: Facebook/U.S. Department of War)
Internațional

Iranul lansează tot mai puține rachete: ofensiva militară a Teheranului a scăzut drastic, susțin SUA

Capacitățile militare ale Iranului par să fie în declin după primele zile ale conflictului declanșat de loviturile americano-israeliene de sâmbătă. Potrivit conducerii militare americane, intensitatea atacurilor iraniene cu rachete și drone a scăzut semnificativ, semn că operațiunile militare ale Statelor Unite și ale aliaților lor au afectat serios infrastructura militară a Teheranului. Declarațiile au fost făcute miercuri de generalul Dan Caine, șeful Statului Major Interarme al SUA, care a prezentat o evaluare a evoluției conflictului. SUA anunță extinderea loviturilor în interiorul Iranului Generalul Dan Caine a afirmat că Statele Unite intenționează să intensifice operațiunile militare și să extindă treptat loviturile asupra unor ținte aflate mai adânc pe teritoriul iranian. Citește și: BREAKING Tribunalul București a admis cererea lui Dan Voiculescu de rejudecare a dosarului ICA „Acum vom începe să ne extindem treptat loviturile în adâncimea teritoriului iranian și să creăm libertate de manevră suplimentară pentru forțele Statelor Unite”, a declarat oficialul american. Potrivit acestuia, obiectivul acestor operațiuni este reducerea capacității Iranului de a continua atacurile și consolidarea poziției militare a SUA în regiune. Scădere drastică a atacurilor cu rachete și drone Datele prezentate de armata americană indică o reducere semnificativă a numărului de arme lansate de Iran. Generalul Caine a precizat că numărul rachetelor balistice lansate de Iran a scăzut cu 86% față de prima zi a conflictului. De asemenea, numărul dronelor kamikaze trimise spre ținte a scăzut cu 73%. Aceste cifre sugerează că infrastructura militară iraniană a fost serios afectată în urma loviturilor efectuate de forțele americane și israeliene. Atacuri asupra bazelor americane din statele Golfului În ciuda scăderii intensității atacurilor, Iranul continuă să lanseze rachete și drone către obiective situate în țările arabe din zona Golfului, unde se află baze militare ale Statelor Unite. Situația tensionată din regiune s-a reflectat și în estul Mării Mediterane. Miercuri, sistemele de apărare antiaeriană ale NATO au interceptat o rachetă care se îndrepta spre Turcia, prevenind astfel un posibil incident major. Marina SUA a scufundat o navă militară iraniană Tot miercuri, secretarul american al apărării, Pete Hegseth, a confirmat un incident militar major petrecut în Oceanul Indian. Potrivit acestuia, marina militară a Statelor Unite a scufundat o navă militară iraniană în apropiere de Sri Lanka. Oficialul american a subliniat că este prima dată după Al Doilea Război Mondial când o navă inamică este scufundată cu o torpilă, un moment considerat semnificativ în evoluția actualului conflict.

Oficialii iranieni s-au adresat CIA, printr-o terță țară, pentru a discuta oprirea conflictului Foto: X/Twitter
Internațional

Oficialii iranieni s-au adresat CIA, printr-o terță țară, pentru a discuta oprirea conflictului

Oficialii iranieni s-au adresat CIA, printr-o terță țară, pentru a discuta oprirea conflictului, arată New York Times. Oferta de pace a venit prin agenția de spionaj a unei țări neimplicate în acest conflict.  Citește și: BREAKING Tribunalul București a admis cererea lui Dan Voiculescu de rejudecare a dosarului ICA Însă oferta - care a fost făcută la o zi după declanșarea atacului - este pusă sub semnul întrebării, având în vedere haosul din conducerea de la Teheran, ai cărei lideri sunt uciși unul câte unul de aviația israeliană. Oficialii iranieni s-au adresat CIA, printr-o terță țară, pentru a discuta oprirea conflictului „Oferta iraniană și haosul din rândurile conducerii, pe măsură ce atacul continuă, evidențiază problema cheie cu care se confruntă domnul Trump în momentul în care decide ce fel de guvern iranian ar putea spera să formeze sau, cel puțin, cu care s-ar putea mulțumi. Se pare că a încetat deja să promoveze scenariul său inițial, acela al unei revolte populare împotriva guvernului, care ar fi dus la apariția unei noi echipe de lideri, și pare să considere că cel mai bun rezultat ar fi apariția unor figuri mai pragmatice în vârful structurii politice existente. Cel puțin, oficialii administrației Trump se vor aștepta ca orice acord de încetare a bombardamentelor să includă angajamentul Teheranului de a renunța sau de a reduce drastic programele sale nucleare și de rachete balistice, precum și sprijinul acordat grupurilor străine afiliate, precum Hezbollah. În schimb, domnul Trump a sugerat că le va permite liderilor iranieni supraviețuitori să își păstreze puterea economică și politică. Trump a sugerat din nou marți că modelul său ar fi Venezuela, după capturarea în ianuarie a liderului țării, Nicolás Maduro, de către SUA. Sub amenințarea folosirii forței suplimentare, Trump l-a obligat pe succesorul lui Maduro să acorde Statelor Unite controlul asupra exporturilor de petrol ale Venezuelei, fără a impune prea multe cerințe în materie de reforme politice”, arată New York Times.  Potrivit publicației, acum, speranța administrației Trump este că un grup din cadrul Gărzilor Revoluționare ar putea prelua puterea. „Întrebarea pentru administrația Trump este acum dacă vreunul dintre acești oficiali va ieși viu din atacurile repetate asupra guvernului. Domnul Trump a făcut mai multe declarații contradictorii cu privire la obiectivele sale de război, astfel încât este posibil să se răzgândească după ce a exclus negocierile. Dar chiar dacă va relua căutarea unui lider iranian, pe măsură ce guvernul slăbește, ar putea fi mai dificil să găsească o persoană cu suficientă influență pentru a obliga țara să respecte un acord cu Statele Unite. Mulți analiști avertizează că guvernul iranian ar putea pierde în curând controlul asupra regiunilor îndepărtate dominate de minorități etnice, cum ar fi kurzii, sau ar putea să se prăbușească complet, ducând la haos și violență care amintesc de războaiele civile din Siria și Libia”, mai arată NY Times. Publicația apreciază că revoltele populare ar putea da jos regimul de la Teheran, dar nu este deloc clar dacă viitorul lider ar fi mai prietenos cu SUA.     

Moscova ascunde costul real al războiului (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Moscova ascunde costul real al războiului, iar economia Rusiei resimte puternic sancțiunile

Serviciul Federal de Informații al Germaniei (BND) susține că autoritățile de la Moscova ascund adevăratul impact economic al războiului din Ucraina. Potrivit evaluărilor serviciului german, deficitul bugetar al Rusiei în 2025 ar fi fost cu 2.360 miliarde de ruble (aproximativ 30,45 miliarde de dolari) mai mare decât cifra oficială prezentată de Kremlin. Informațiile au fost publicate într-o analiză transmisă de BND, care arată că sancțiunile occidentale și scăderea veniturilor din energie pun presiune tot mai mare asupra economiei ruse. BND: sancțiunile occidentale afectează clar economia Rusiei Serviciul de informații german a subliniat că sancțiunile impuse de statele occidentale au un „efect clar” asupra economiei ruse. Citește și: BREAKING Tribunalul București a admis cererea lui Dan Voiculescu de rejudecare a dosarului ICA Potrivit BND, Rusia se confruntă nu doar cu presiunea sancțiunilor, ci și cu scăderea veniturilor din petrol și gaze, provocată de prăbușirea prețurilor globale la energie. „Putin sacrifică viitorul economic al Rusiei pentru obiectivele sale imperiale”, a transmis serviciul german de informații în analiza publicată. Kremlinul minimalizează problemele economice Reacția Moscovei nu a întârziat. Săptămâna trecută, Kremlinul a susținut că reducerea veniturilor și creșterea deficitului bugetar reprezintă „dificultăți obișnuite”, care pot fi gestionate datorită stabilității macroeconomice generale a țării. Autoritățile ruse încearcă astfel să transmită că situația economică rămâne sub control, în pofida presiunilor generate de sancțiuni și de costurile războiului. Veniturile din petrol, afectate de sancțiuni Exporturile de petrol, principala sursă de venit pentru Rusia, au fost afectate de sancțiunile occidentale. Moscova a fost nevoită să vândă petrolul la prețuri reduse față de cotațiile globale, pentru a-și menține accesul la piețe. Reducerea prețurilor a fost accentuată și de presiunile exercitate de Statele Unite asupra principalilor cumpărători de petrol rusesc, ceea ce a diminuat semnificativ veniturile bugetare. Estimările BND indică un deficit mult mai mare Serviciul german estimează că deficitul bugetar federal al Rusiei în 2025 a ajuns la aproximativ 8.010 miliarde de ruble, semnificativ peste cifra oficială de 5.650 miliarde de ruble, echivalentul a 2,6% din PIB. BND nu a explicat în detaliu metodologia utilizată pentru calcularea acestei diferențe și nu a oferit comentarii suplimentare imediat după publicarea evaluării. Deficitul bugetar consolidat al Rusiei s-a deteriorat puternic Dacă sunt incluse și bugetele regionale, situația financiară devine și mai complicată. Deficitul bugetar consolidat al Rusiei a ajuns în 2025 la 8.300 miliarde de ruble, echivalentul a 3,9% din PIB. Această sumă este de 2,6 ori mai mare decât în 2024, pe fondul scăderii veniturilor și al creșterii cheltuielilor, în special a celor militare. Creșterea prețului petrolului nu este suficientă Atacurile americane și israeliene asupra Iranului au dus la creșterea temporară a prețurilor globale ale petrolului. Cu toate acestea, nivelul actual al cotațiilor rămâne sub pragul necesar pentru echilibrarea bugetului Rusiei. Astfel, chiar și o eventuală creștere a veniturilor din energie nu ar fi suficientă pentru a acoperi deficitul în creștere. Deficitul bugetar al Rusiei, cel mai mare din ultimii ani Potrivit datelor oficiale publicate la 19 ianuarie de Ministerul rus al Finanțelor, Rusia a înregistrat în 2025 un deficit bugetar de aproximativ 5.600 miliarde de ruble (72,12 miliarde de dolari), echivalentul a 2,6% din PIB. Acesta reprezintă: cel mai mare deficit ca procent din PIB din 2020 cel mai ridicat deficit cash din 2006 Prin comparație, în 2024 deficitul bugetar al Rusiei a fost de 1,7% din PIB. Moscova a majorat de două ori ținta de deficit Guvernul rus a fost nevoit să își revizuiască de două ori ținta de deficit pentru 2025. Inițial, autoritățile estimau un deficit de 1.200 miliarde de ruble, echivalentul a 0,5% din PIB. Revizuirea a fost determinată de scăderea veniturilor din energie și de aprecierea rublei, care a redus valoarea încasărilor obținute din exporturi.

NATO doboară rachetă iraniană îndreptată spre Turcia (sursa: Facebook/Hakan Fidan Fan)
Internațional

Rachetă lansată din Iran spre spațiul aerian al Turciei, interceptată de sistemele NATO

O rachetă balistică lansată din Iran și îndreptată spre spațiul aerian al Turciei a fost interceptată și distrusă de sistemele de apărare ale NATO desfășurate în estul Mediteranei. Incidentul a fost confirmat miercuri de Ministerul Apărării din Turcia. Potrivit autorităților turce, racheta a fost neutralizată înainte de a produce pagube sau victime. Racheta a survolat Irak și Siria înainte de interceptare Ministerul turc al Apărării a precizat, într-un comunicat, că racheta balistică lansată din Iran s-a îndreptat spre spațiul aerian turc după ce a traversat spațiile aeriene ale Irakului și Siriei. Citește și: BREAKING Tribunalul București a admis cererea lui Dan Voiculescu de rejudecare a dosarului ICA Aceasta a fost interceptată de sistemele de apărare aeriană și antirachetă ale NATO, amplasate în estul Mediteranei. „O rachetă balistică lansată din Iran, care se îndrepta spre spațiul aerian turc după ce a survolat spațiile aeriene ale Irakului și Siriei, a fost interceptată și neutralizată la timp de elementele de apărare aeriană și antirachetă ale NATO desfășurate în estul Mediteranei”, se arată în comunicatul ministerului. Autoritățile au subliniat că incidentul nu a provocat victime sau răniți. Ministrul apărării, mesaj dur către Iran În urma incidentului, Turcia a transmis un protest oficial Iranului. Potrivit unei surse diplomatice turce, ministrul de externe al Turciei, Hakan Fidan, a discutat telefonic cu omologul său iranian, Abbas Araqchi, pentru a exprima nemulțumirea Ankarei față de lansarea rachetei balistice care se îndrepta spre spațiul aerian turcesc. Hakan Fidan i-a transmis omologului său iranian că este important ca toate părțile implicate să evite măsuri care ar putea contribui la escaladarea conflictului. Ulterior, ministrul Fidan a postat un mesaj dur pe rețelele sociale: „O spun independent de problema Iranului; Turcia se apără întotdeauna. Avem și voința și talentul de a reuși.”  

Funeraliile lui Ali Khamenei, amânate la Teheran (sursa: X/Khamenei.ir)
Internațional

Funeraliile lui Ali Khamenei, amânate la Teheran. Israelul amenință cu eliminarea succesorului

Ceremonia oficială de comemorare a liderului suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, programată la Teheran, a fost amânată, potrivit agenției iraniene Tasnim. Decizia vine la câteva zile după ce liderul iranian a fost ucis, alături de membri ai familiei sale, într-o serie de atacuri aeriene comune ale Israelului și Statelor Unite. În același timp, tensiunile regionale cresc, după ce ministrul israelian al Apărării a avertizat că orice succesor al lui Khamenei ar putea deveni „țintă sigură pentru asasinat”. Ceremonia de rămas-bun, amânată din motive logistice Potrivit agenției Tasnim, ceremonia de comemorare organizată în capitala iraniană a fost amânată din motive logistice. Citește și: BREAKING Tribunalul București a admis cererea lui Dan Voiculescu de rejudecare a dosarului ICA Oficialii citați de presă au invocat numărul mare de solicitări venite din diferite provincii ale țării din partea oamenilor care doresc să participe la eveniment. Autoritățile pregătesc în continuare funeraliile liderului religios și politic, iar organizatorii se așteaptă la o participare masivă. O astfel de adunare de amploare ar putea deveni însă o potențială țintă într-un context de tensiuni militare crescute între Iran, Israel și Statele Unite. Pentru comparație, la funeraliile ayatollahului Ruhollah Khomeini, fondatorul Republicii Islamice, în 1989, au participat aproximativ 10 milioane de persoane. Planurile inițiale pentru ceremonia de la Teheran Anterior, Hojjatoleslam Mahmoudi, șeful Consiliului pentru Propagare Islamică din Iran, anunțase că ceremonia de rămas-bun urma să înceapă la ora 22:00 la sala de rugăciune Imam Khomeini din Teheran și să dureze trei zile. „Sala de rugăciune va primi vizitatori, iar oamenii dragi pot veni pentru a participa la ceremonia de rămas-bun și pentru a-și arăta încă o dată prezența puternică”, declara Mahmoudi, citat de presa iraniană. Moartea lui Khamenei și rolul său în statul iranian Ali Khamenei a fost ucis sâmbătă, la vârsta de 86 de ani. El ocupa funcția de lider suprem al Iranului din 1989, când l-a succedat pe ayatollahul Ruhollah Khomeini, liderul revoluției islamice din 1979 care a răsturnat regimul șahului. În sistemul politic iranian, liderul suprem deține autoritatea finală asupra tuturor instituțiilor statului, inclusiv asupra guvernului, armatei și sistemului judiciar. De asemenea, acesta este considerat și liderul spiritual al țării. Desemnarea unui nou lider suprem Ayatollahul Ahmad Khatami, un influent cleric iranian și membru al Consiliului Gardienilor și al Adunării Experților, a declarat că procesul de desemnare a succesorului lui Khamenei este aproape de final. „Noul lider suprem va fi identificat în cel mai scurt timp posibil. Suntem aproape de o concluzie, însă trebuie să ținem cont că țara se află într-o situație de război”, a declarat Khatami la televiziunea de stat. Adunarea Experților, organismul responsabil de alegerea liderului suprem, are 88 de membri aleși prin vot public o dată la opt ani. Candidații pentru această instituție sunt însă verificați și aprobați în prealabil de Consiliul Gardienilor, un organism puternic în care o parte dintre membri sunt numiți chiar de liderul suprem. Pentru numirea noului lider este suficientă o majoritate simplă. Constituția Iranului prevede că viitorul lider trebuie să fie un jurist islamic de rang înalt, cu o profundă cunoaștere a jurisprudenței șiite, dar și cu calități politice, curaj și capacitate administrativă. Mojtaba Khamenei, printre principalii favoriți Printre cei considerați favoriți pentru succesiune se află Mojtaba Khamenei, al doilea fiu al liderului ucis. Două surse iraniene au afirmat că acesta a supraviețuit atacurilor aeriene lansate de Statele Unite și Israel asupra Iranului. Israelul amenință cu eliminarea succesorului Ministrul israelian al Apărării, Israel Katz, a transmis un avertisment dur miercuri, afirmând că orice lider iranian care va continua politica ostilă față de Israel va deveni o țintă pentru eliminare. „Orice lider ales de regimul terorist iranian pentru a continua planul de distrugere a Israelului, pentru a amenința Statele Unite, lumea liberă și statele din regiune și pentru a reprima poporul iranian va fi o țintă sigură pentru asasinat, indiferent de numele său sau de locul unde se ascunde”, a scris Katz pe platforma X. Donald Trump speculează asupra viitoarei conduceri a Iranului Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a comentat public situația din Iran, sugerând că cel mai negativ scenariu pentru Washington ar fi instalarea unui lider ostil intereselor americane. Declarația a fost făcută marți, în timpul unei apariții în Biroul Oval. Sistemul politic iranian, pregătit pentru un astfel de scenariu Luciano Zaccara, profesor asociat de politică în zona Golfului la Universitatea Qatar, a declarat că structura politică a Iranului era pregătită pentru eventualitatea dispariției lui Khamenei. „Structurile rămân, linia puterii și lanțul de comandă rămân intacte”, a explicat el. Potrivit expertului, sistemul iranian a anticipat de mult timp un astfel de scenariu, ceea ce ar putea facilita tranziția către un nou lider suprem chiar și în contextul tensiunilor regionale și al conflictului în curs.

Viktor Orban oprește căderea în sondaje pe fondul pomenilor electorale, rețeta din 2022 Foto: Facebook
Internațional

Ungaria: Viktor Orban oprește căderea în sondaje pe fondul pomenilor electorale, rețeta din 2022

Premierul Ungariei, Viktor Orban, pare că oprește căderea partidului său, Fidesz, în sondaje pe fondul pomenilor electorale, rețeta din 2022, arată o ultimă cercetare sociologică publicată de Nepszava, realizată de Institutul Publicus. Potrivit sondajului, opoziția condusă de Peter Magyar, Tisza, strânge o intenție de vot de 35%, față de 30% pentru Fidesz.  Citește și: „Cloudul guvernamental”, de 550 milioane euro, eșec epic, risc să piardă 50 milioane euro din PNRR Alegerile parlamentare vor avea loc în Ungaria la 12 aprilie.  Viktor Orban oprește căderea în sondaje pe fondul pomenilor electorale, rețeta din 2022 „Comparativ cu măsurătorile efectuate de Publicus în ianuarie, numărul persoanelor nemulțumite de guvern a scăzut ușor, coborând sub 60% pentru prima dată în trei ani. În prezent, 57 din 100 de persoane consideră că lucrurile merg în direcția greșită în țară – o proporție similară a fost înregistrată și în sondajul Medián de săptămâna trecută. În acest sens, András Pulai, directorul Publicus, a remarcat că schimbarea nu este probabil fără legătură cu ajutoarele acordate de guvern, similare cu cele de acum patru ani – de exemplu, sutele de mii promise polițiștilor și profesorilor – când proporția persoanelor nemulțumite a scăzut sub 50%, datorită banilor distribuiți înainte de alegeri”, explică Nepszava.  Pe de altă parte, un sondaj realizat de Zavecz Research între 22 și 28 februarie arată că Tisza și-a mărit avantajul la 12 puncte în rândul alegătorilor hotărâți, față de 10 puncte în sondajul din ianuarie. Sondajul, publicat marți seara de site-ul de știri 24.hu, a arătat că 50% dintre alegătorii hotărâți susțin Tisza, față de 48% în ianuarie, în timp ce 38% susțin Fidesz, în scădere față de 39% în luna precedentă. În cazul unei victorii a lui Péter Magyar, un sfert dintre alegători ar dori un guvern exclusiv Tisza, iar chiar și printre simpatizanții partidului, doar o treime ar fi mulțumiți de un cabinet unipartid, aproape două treimi luând în considerare o coaliție. 

Milițiile kurde din Iran negociază cu CIA (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Milițiile kurde din Iran negociază cu CIA pentru a ataca forțele regimului de la Teheran

Grupări armate kurde din Iran au purtat în ultimele zile discuții cu oficiali americani despre posibilitatea lansării unor atacuri împotriva forțelor de securitate iraniene în vestul țării. Potrivit unor surse citate de CNN, aceste consultări au loc în contextul escaladării conflictului regional și al bombardamentelor asupra unor ținte iraniene de către Statele Unite și Israel. Planuri de atac din zona Kurdistanului irakian Coaliția milițiilor kurde iraniene, concentrată în apropierea frontierei dintre Iran și Irak, în regiunea autonomă Kurdistanul irakian, se pregătește pentru eventuale operațiuni militare. Citește și: ANALIZĂ Rachetele balistice iraniene pot lovi bazele Deveselu sau Kogălniceanu. Întrebarea este dacă Teheranul le va lansa spre România Liderii acestor grupări speră că atacurile asupra forțelor de securitate ale Republicii Islamice ar putea slăbi regimul de la Teheran și ar crea condițiile pentru o revoltă internă împotriva autorităților iraniene. Discuții cu SUA și solicitări de sprijin militar Potrivit surselor citate, grupările kurde au cerut sprijin militar din partea Statelor Unite și au purtat discuții cu reprezentanți americani privind livrarea de arme prin intermediul CIA. Lideri politici din Erbil și Bagdad ar fi fost, de asemenea, în contact cu administrația președintelui Donald Trump pentru a analiza scenariile unei posibile operațiuni terestre în Iran. Nici o decizie finală privind momentul operațiunii În prezent, nu a fost luată o decizie definitivă privind declanșarea atacurilor sau calendarul unei eventuale operațiuni. Surse apropiate discuțiilor au precizat că planificarea militară este încă în curs, iar orice acțiune ar necesita un sprijin semnificativ din partea armatei și serviciilor de informații americane. Rolul bazelor americane din Kurdistanul irakian Experții consideră că o ofensivă împotriva Iranului lansată din Irak ar depinde în mare măsură de infrastructura militară americană din regiune. Pentagonul a confirmat că bazele americane din Erbil au sprijinit în trecut coaliția internațională în lupta împotriva grupării jihadiste Statul Islamic (ISIS). Istoria relațiilor dintre SUA și grupările kurde Formațiunile kurde din Kurdistanul irakian au o lungă tradiție de colaborare cu Statele Unite, inclusiv în timpul războiului din Irak și în campania împotriva ISIS. Cu toate acestea, schimbările de alianțe și orientările ideologice diferite ale unor grupări kurde au creat uneori tensiuni în relațiile cu Washingtonul. Posibile consecințe pentru stabilitatea Iranului O revoltă armată a kurzilor iranieni ar putea avea efecte majore asupra stabilității Iranului. Există temeri că o astfel de evoluție ar putea alimenta și mișcarea separatistă a minorității baluchi, care are legături cu grupări din provincia pakistaneză Baluchistan, o zonă cunoscută pentru instabilitate. Reacțiile și temerile Turciei Situația este urmărită atent și de Turcia, care se opune înarmării grupărilor kurde din apropierea frontierelor sale. Ankara a avertizat în trecut că ar putea lansa operațiuni militare împotriva unor formațiuni kurde din Siria și încearcă în prezent să avanseze pe calea negocierilor de pace cu Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), considerat organizație teroristă de autoritățile turce.

Merz îi cere lui Trump presiuni asupra Rusiei (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Merz îi cere lui Trump mai multă presiune asupra Rusiei pentru a obține concesii de la Putin

Cancelarul german Friedrich Merz i-a cerut președintelui american Donald Trump să intensifice presiunea asupra Moscovei și să includă statele europene în eventualele negocieri privind încheierea războiului din Ucraina. Declarația a fost făcută la Washington, după o întâlnire a celor doi lideri la Casa Albă, în contextul discuțiilor despre o posibilă soluție diplomatică pentru conflict. Europa nu acceptă negocieri „peste capul său” Friedrich Merz a avertizat că Europa nu este dispusă să accepte un acord de pace negociat fără implicarea sa directă. Citește și: ANALIZĂ Rachetele balistice iraniene pot lovi bazele Deveselu sau Kogălniceanu. Întrebarea este dacă Teheranul le va lansa spre România „Nu suntem pregătiți să acceptăm un acord care este negociat peste capetele noastre”, a declarat cancelarul german, subliniind că doar un acord susținut și legitimat de statele europene poate garanta o pace durabilă în Ucraina. Rolul indispensabil al Europei în securitatea și reconstrucția Ucrainei Potrivit lui Merz, Donald Trump înțelege că Europa are un rol esențial în procesul de stabilizare a Ucrainei. Cancelarul german a subliniat că sprijinul european pentru securitatea, reconstrucția și integrarea europeană a Ucrainei este „pur și simplu indispensabil”, iar fără Uniunea Europeană și parteneri apropiați precum Regatul Unit, orice acord de pace ar fi dificil de implementat. Germania, principalul susținător european al Ucrainei Friedrich Merz a afirmat că Germania este în prezent cel mai important susținător al Ucrainei din punct de vedere militar, financiar și politic. În opinia sa, administrația americană este conștientă de acest rol major pe care Berlinul îl joacă în sprijinirea Kievului. Rusia, slăbită după ani de război Cancelarul german a susținut că economia Rusiei este vizibil afectată după patru ani de conflict, iar armata rusă a suferit pierderi umane considerabile. În aceste condiții, a spus Merz, Moscova ar putea fi determinată să facă concesii doar dacă Washingtonul va continua să exercite presiuni ferme asupra Kremlinului. Apel pentru o încheiere definitivă a războiului Friedrich Merz a insistat că războiul declanșat de Rusia trebuie să se încheie definitiv și nu printr-o pauză care ar permite reluarea conflictului ulterior. Cancelarul german a precizat că împărtășește cu Donald Trump obiectivul de a ajunge la o pace stabilă și durabilă în Ucraina.

„Flota fantomă” rusă, navă scufundată în largul Libiei (sursa: Telegram/ASTRA)
Internațional

O navă din „flota fantomă” a Rusiei s-a scufundat în largul Libiei: explozii și incendiu la bord

Autoritatea Porturilor și a Transportului Maritim din Libia a anunțat scufundarea metanierului Artic Metagaz, o navă care transporta gaze naturale lichefiate (GNL) și care făcea parte din așa-numita „flotă fantomă” utilizată de Rusia pentru a ocoli sancțiunile occidentale. Incidentul s-a produs în apele teritoriale libiene, după izbucnirea unui incendiu puternic la bordul navei. Explozii urmate de un incendiu masiv la bord Potrivit autorităților maritime libiene, nava a transmis un apel de urgență în care echipajul a raportat explozii bruște la bord. Citește și: ANALIZĂ Rachetele balistice iraniene pot lovi bazele Deveselu sau Kogălniceanu. Întrebarea este dacă Teheranul le va lansa spre România Acestea au fost urmate de un incendiu de proporții, care a dus în cele din urmă la scufundarea completă a metanierului. Autoritățile nu au oferit deocamdată informații despre cauza incendiului care a provocat dezastrul. Ce s-a întâmplat cu echipajul navei Centrul de salvare libian, în cooperare cu autoritățile maritime din Malta, a intervenit pentru salvarea echipajului. Toți cei 30 de membri aflați la bord au fost recuperați în siguranță și se află într-o stare bună de sănătate, potrivit informațiilor oficiale. Unde s-a produs incidentul și ce traseu avea nava Scufundarea metanierului Artic Metagaz a avut loc la aproximativ 130 de mile marine nord de portul Sirte. Nava plecase din portul rus Murmansk și urma să ajungă în portul egiptean Port Said, transportând gaze naturale lichefiate. Navă sancționată de Uniunea Europeană Artic Metagaz se afla pe lista celor aproape 600 de nave sancționate de Uniunea Europeană, cărora li s-a interzis accesul în porturile europene și furnizarea de servicii maritime. Aceste nave fac parte din așa-numita „flotă fantomă” folosită de Rusia pentru a continua exporturile de energie în pofida sancțiunilor impuse după invazia Ucrainei.

Macron trimite întăriri militare în Orientul Mijlociu (sursa: elysee.fr)
Internațional

Emmanuel Macron trimite întăriri militare în Orientul Mijlociu

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a anunțat marți trimiterea de întăriri militare în Orientul Mijlociu, în contextul escaladării conflictului dintre Statele Unite, Israel și Iran. Decizia vine pe fondul atacurilor americane și israeliene asupra Iranului și al ripostelor iraniene care au vizat inclusiv zone unde sunt amplasate baze militare occidentale. Anunțul a fost făcut într-o alocuțiune televizată, în care liderul francez a detaliat măsurile luate pentru consolidarea prezenței militare a Franței în regiune. Portavionul Charles de Gaulle, trimis în Marea Mediterană Emmanuel Macron a declarat că a ordonat portavionului Charles de Gaulle, împreună cu mijloacele sale aeriene și escorta de fregate, să se deplaseze către Marea Mediterană. Citește și: ANALIZĂ Rachetele balistice iraniene pot lovi bazele Deveselu sau Kogălniceanu. Întrebarea este dacă Teheranul le va lansa spre România Desfășurarea grupului naval are rolul de a întări capacitatea de reacție a Franței și de a proteja interesele și forțele sale din regiune, în contextul intensificării confruntărilor. Avioane Rafale și sisteme antiaeriene, desfășurate în regiune Președintele francez a precizat că, în ultimele ore, forțele armate franceze au trimis în Orientul Mijlociu avioane de luptă Dassault Rafale, sisteme de apărare antiaeriană și radare aeropurtate. Aceste măsuri au ca scop consolidarea apărării și monitorizarea spațiului aerian, într-un moment în care atacurile cu drone și rachete balistice s-au intensificat în regiune. Fregata Languedoc și apărarea antiaeriană, trimise în Cipru Franța a trimis fregata Languedoc și mijloace suplimentare de apărare antiaeriană în Cipru, unde baza aeriană britanică de la Akrotiri a fost vizată luni de o dronă iraniană. Decizia reflectă îngrijorările legate de extinderea atacurilor iraniene în zone unde sunt prezente baze militare occidentale, inclusiv ale Statelor Unite și ale aliaților NATO. Baze franceze afectate de „lovituri limitate” Emmanuel Macron a dezvăluit că două baze militare franceze din regiune au suferit „lovituri limitate” în cadrul conflictului din jurul Iranului, care au provocat pagube materiale. Președintele a subliniat că nu au fost raportate pierderi majore, însă situația rămâne tensionată. Franța a doborât mai multe drone „în legitimă apărare”, încă din primele ore ale atacurilor americano-israeliene și ale ripostelor iraniene care au vizat țări vecine unde sunt amplasate baze militare ale SUA și ale altor state occidentale.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră