joi 26 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5510 articole
Internațional

SUA, cu sprijin britanic, au capturat un petrolier rusesc pus în slujba Iranului. Rusia protestează

Regatul Unit a acordat sprijin militar Statelor Unite în operațiunea de interceptare a petrolierului rusesc „Marinera” în Atlanticul de Nord, a anunțat Ministerul britanic al Apărării. Rusia a reacționat, acuzând o încălcare a normelor internaționale privind libertatea de navigație. Petrolierul, anterior „Bella 1”, se afla sub sancțiuni americane Nava, cunoscută anterior sub numele „Bella 1”, se află sub sancțiuni impuse de Statele Unite din 2024, din cauza presupuselor legături cu Iranul. Citește și: EXCLUSIV Directorul Autorității Aeronautice a distrus structura de securitate cibernetică. Obligat de lege să o refacă, a angajat personal necalificat Petrolierul era monitorizat de Garda de Coastă a SUA încă din 21 decembrie, în timp ce se deplasa fără încărcătură spre Venezuela, și a reușit inițial să evite o tentativă de interceptare americană. Nave militare ruse ar fi încercat să escorteze petrolierul Între timp, petrolierul a fost redenumit „Marinera”, înregistrat în Rusia și a început să navigheze sub pavilion rusesc. Nava a fost localizată miercuri dimineață în Atlanticul de Nord, unde marina americană a reușit să o intercepteze. Potrivit informațiilor apărute, Rusia ar fi trimis în zonă cel puțin o navă militară sau un submarin pentru escortă și a cerut Statelor Unite și aliaților occidentali să respecte libertatea de navigație în apele internaționale. Londra confirmă sprijinul operațional acordat Statelor Unite Ministerul britanic al Apărării a confirmat că operațiunea de interceptare s-a desfășurat cu sprijinul Regatului Unit. Acesta a precizat că forțele armate britanice au oferit sprijin operativ planificat, inclusiv permiterea utilizării bazelor britanice de către unități americane implicate în misiune, în zona dintre Marea Britanie, Islanda și Groenlanda. Rusia acuză „interceptare ilegală” și invocă dreptul mării Ministerul rus al Transporturilor a anunțat că a pierdut contactul cu petrolierul „Marinera” și a calificat incidentul drept „interceptare ilegală” în apele internaționale. Autoritățile ruse susțin că acțiunea ar încălca Convenția ONU privind Dreptul Mării, care garantează libertatea de navigație pe marea liberă. Potrivit Moscovei, petrolierul a primit permisiunea temporară de a naviga sub pavilion rusesc la 24 decembrie 2015, în conformitate cu legislația națională și dreptul internațional. Ministerul rus de Externe a solicitat Statelor Unite să asigure „un tratament uman și demn” membrilor echipajului petrolierului sechestrat, dintre care o parte sunt cetățeni ruși, precum și repatrierea lor rapidă.

Petrolier rusesc capturat de SUA, cu sprijin britanic (sursa: US European Command)
Petrolier din flota-fantomă rusă, atacat de Ucraina (sursa: ntv.com.tr)
Internațional

Un nou petrolier din flota-fantomă rusă a fost lovit de Ucraina în ape turcești

Un petrolier care arborează pavilionul insulelor Palau și care ar putea fi implicat în exportul de petrol rusesc a fost lovit miercuri de o dronă în Marea Neagră, în apropierea coastelor Turciei, au transmis surse media turcești. Incidentul a avut loc în largul provinciei Kastamonu Petrolierul „Elbus” se afla la aproximativ 30 de mile nautice (circa 55 km) de țărm, în largul provinciei turce Kastamonu, în momentul atacului. Citește și: EXCLUSIV Directorul Autorității Aeronautice a distrus structura de securitate cibernetică. Obligat de lege să o refacă, a angajat personal necalificat Membrii echipajului nu au fost răniți, însă nava a suferit avarii în partea superioară. Nava a fost remorcată către portul Inebolu, cu sprijinul Gărzii de Coastă a Turciei. Atacuri anterioare asupra flotei-fantomă La sfârșitul lunii noiembrie, două petroliere din așa-numita „flotă din umbră”, folosită de Rusia pentru a ocoli sancțiunile occidentale, au fost lovite de drone maritime ucrainene în Marea Neagră, tot în apropierea coastelor Turciei, dar în afara apelor sale teritoriale. Ambele nave se deplasau fără încărcătură spre portul rusesc Novorossiisk. Ucraina a revendicat atacurile, iar Turcia a protestat ferm, cerând Kyivului și Moscovei să evite acțiuni care pun în pericol siguranța navigației și comerțul în Marea Neagră. Cine deține petrolierul „Elbus” Petrolierul lovit miercuri este înregistrat pe numele unei companii din Hong Kong și navighează sub pavilionul statului Palau, considerat un „pavilion de complezență” și inclus pe mai multe liste negre internaționale. Datele de monitorizare a traficului maritim arată că „Elbus” a plecat din Singapore și a traversat strâmtoarea Bosfor cu câteva zile înainte de incident. După intrarea în Marea Neagră, nava și-a schimbat direcția către nord-est, părând să se îndrepte spre Rusia. Același petrolier a mai acostat în iulie anul trecut în portul Novorossiisk, hub major pentru exporturile de petrol rusesc, de unde pleacă aproximativ o cincime din cantitatea totală exportată de Rusia.

Maduro și soția, răniți în timpul capturării (sursa: NBC News)
Internațional

Maduro și soția, la un pas să scape de capturare, dar s-au lovit de tocul ușii camerei blindate

Fostul președinte venezuelean Nicolas Maduro și soția sa, Cilia Flores, au fost răniți în timpul operațiunii de capturare desfășurate de forțele americane la Caracas, potrivit Fox News. Cei doi ar fi suferit traumatisme în timp ce încercau să fugă și să se ascundă. Cum s-a produs incidentul în timpul fugii Potrivit unor surse, Maduro și soția sa au încercat să se refugieze în spatele unei uși grele de oțel din interiorul complexului în care se aflau. Citește și: EXCLUSIV Directorul Autorității Aeronautice a distrus structura de securitate cibernetică. Obligat de lege să o refacă, a angajat personal necalificat În timpul manevrei de evadare, aceștia s-ar fi lovit la cap, deoarece cadrul ușii era prea jos. Cilia Flores, posibil traumatism cranian și leziuni la coaste Cilia Flores ar fi suferit răni la nivelul capului. Avocatul său a declarat în instanță că există suspiciuni privind o posibilă fractură sau contuzie serioasă la nivelul coastelor și a solicitat investigații medicale suplimentare, inclusiv radiografie și examen fizic complet. Apariție în instanță cu răni vizibile Maduro și soția sa au apărut în fața judecătorului cu răni vizibile. Martorii din sala de judecată au relatat că Flores părea slăbită și amețită, iar Maduro avea dificultăți de mobilitate. Schițe din sală o arată pe Flores cu bandaje la cap. Oficialii americani au calificat traumatismul cranian drept minor. Delta Force a intervenit și a acordat primul ajutor Cei doi au fost reținuți de membri ai unității americane de elită Delta Force, care le-au acordat primul ajutor la fața locului, după extragerea din complex, au mai precizat sursele citate. În timpul operațiunii, a avut loc un schimb intens de focuri între forțele americane și o unitate cubaneză de reacție rapidă aflată în apropiere. Mai mulți membri ai Delta Force au fost răniți. Doi militari continuă să se recupereze, în timp ce alți cinci s-au întors deja în serviciu activ. Rănile militarilor americani nu le pun viața în pericol Potrivit Pentagonului, militarii răniți au suferit leziuni provocate de gloanțe și șrapnel, însă viețile lor nu sunt în pericol. Oficialii au subliniat că misiunea a fost extrem de complexă și a fost dusă la bun sfârșit cu pierderi minime. Maduro și Cilia Flores, deținuți într-un penitenciar din New York Nicolas Maduro și soția sa se află în prezent într-un centru de detenție din New York. Aceștia au fost prezentați în fața unui judecător federal și sunt acuzați de mai multe infracțiuni legate de traficul de droguri, pentru care au pledat nevinovat.

Administrația Trump, acuzații privind ștergerea dovezilor (sursa: X/Tom Dreisbach)
Internațional

Trump încearcă să șteargă datele despre atacul fanilor săi asupra Capitoliului

Administrația președintelui american Donald Trump ar fi încercat să șteargă sau să modifice înregistrările legate de asaltul asupra Capitoliului din 6 ianuarie 2021. Atunci, susținători ai republicanului au intrat cu forța în clădire pentru a bloca ratificarea victoriei lui Joe Biden, potrivit unei investigații realizate de National Public Radio (NPR). Date modificate în dosarele protestatarilor grațiați După revenirea lui Trump la Casa Albă, NPR susține că au fost identificate dovezi privind încercări de alterare a informațiilor oficiale în dosarele a peste 1.500 de persoane grațiate. Citește și: EXCLUSIV Directorul Autorității Aeronautice a distrus structura de securitate cibernetică. Obligat de lege să o refacă, a angajat personal necalificat Printre acestea se numără inculpați pentru conspirație subversivă și agresiuni împotriva forțelor de ordine. Eliminarea termenilor „revoltă” și „tulburări” din documente oficiale Conform sursei citate, Departamentul de Justiție ar fi eliminat din documente mențiunile directe despre 6 ianuarie, inclusiv termenii „revoltă” și „tulburări”. De asemenea, zeci de procurori implicați în aceste dosare ar fi fost demiși. Trump îi prezintă pe participanți drept „patrioți” Administrația republicană i-ar descrie pe participanții la asalt drept „mari patrioți” care ar fi fost „vizați de guvern”. Termenul „insurgenți” este evitat, deși a fost folosit de președintele democrat Joe Biden. Trump, inculpat pentru subminarea certificării alegerilor din 2020 Donald Trump a fost pus sub acuzare într-un dosar federal pentru tentativa de subminare a certificării alegerilor din 2020. Procesul a fost însă închis după victoria sa electorală din 2024. Documentele și filmările analizei NPR contrazic narativul oficial NPR a analizat peste 1.500 de dosare, imagini video și mărturii, concluzionând că violența a fost extinsă. Documentele descriu sute de agresiuni asupra polițiștilor, precum lovituri cu obiecte contondente, îmbrânceli, zdrobiri și utilizarea spray-urilor chimice. Potrivit organizației civice CREW, peste 30 de participanți grațiați au fost arestați din nou pentru infracțiuni grave: abuzuri sexuale asupra minorilor, pornografie infantilă, posesie ilegală de arme, amenințări la adresa oficialilor, inclusiv a lui Hakeem Jeffries. Cum a început asaltul asupra Capitoliului Atacul din 6 ianuarie 2021 a urmat unui discurs al lui Donald Trump, în care acesta și-a îndemnat susținătorii să meargă spre Capitoliu și „să lupte cu toate puterile”. În urma violențelor, cinci persoane au murit în primele 36 de ore, iar patru polițiști s-au sinucis în lunile următoare. Printre victime se numără protestatara Ashli Babbit și ofițerul Brian Sicknick. Diviziune politică adâncită la cinci ani de la atac La cinci ani de la evenimente, polarizarea dintre republicani și democrați este mai accentuată ca niciodată. Condamnarea aproape unanimă din 2021 a fost înlocuită de poziții radical opuse. Trump i-a grațiat pe toți participanții la atacul asupra Capitoliului La 20 ianuarie 2025, în prima zi a noului mandat, Trump a grațiat în bloc toți inculpații implicați în dosarele legate de 6 ianuarie. Astfel a anulat cea mai amplă anchetă din istoria Departamentului de Justiție. Democrații cer menținerea memoriei publice a evenimentelor Parlamentari democrați au organizat ceremonii de comemorare pe treptele Capitoliului, acuzând Casa Albă că rescrie realitatea. Liderul democrat Chuck Schumer a catalogat drept „distorionare malefică a adevărului” noul site al administrației republicanilor. Susținători ai lui Trump au marcat aniversarea prin marșuri Simpatizanții lui Trump au refăcut traseul asaltului din 2021. Printre ei s-a aflat Enrique Tarrio, fost lider Proud Boys, grațiat după o condamnare la 22 de ani de închisoare. Acesta a declarat că este „și mai mândru” de apartenența sa la organizație.

Doliu național în Venezuela pentru „tinerii martiri” (sursa: YouTube/Fuerza Armada Nacional Bolivariana FANB)
Internațional

Operațiunea SUA din Venezuela a lăsat în urmă în jur de 80 de morți. Șapte zile de doliu

Președinta interimară a Venezuelei, Delcy Rodriguez, a anunțat decretarea a șapte zile de doliu național în memoria „tinerilor martiri” care au murit apărând țara și pe președintele Nicolas Maduro. Acesta a fost capturat împreună cu soția sa, Cilia Flores, în timpul unui atac al trupelor americane asupra Caracasului și a trei state învecinate. Rodriguez: „Și-au dat viața apărând Venezuela” În timpul unei vizite într-o comună din Caracas, transmisă de televiziunea publică, Rodriguez a subliniat că tinerii căzuți „și-au oferit viața drept ofrandă apărând Venezuela și președintele Nicolas Maduro”. Citește și: EXCLUSIV Directorul Autorității Aeronautice a distrus structura de securitate cibernetică. Obligat de lege să o refacă, a angajat personal necalificat Ea a vorbit despre durerea provocată de imaginile victimelor, fără a preciza însă numărul exact al morților. Bilanț parțial al victimelor în Venezuela Autoritățile venezuelene nu au prezentat date complete privind pagubele sau numărul total al persoanelor rănite. Până în prezent, au fost confirmate 24 de decese în rândul armatei venezuelene și 32 de militari cubanezi morți, identificați de guvernul de la Havana. Soldații cubanezi ar fi asigurat securitatea personală a lui Maduro și disciplina în structurile militare. Funeralii naționale pentru militarii venezueleni Forțele Armate Naționale Bolivariene au organizat funeralii pentru cei 24 de soldați uciși. Într-o declarație oficială, aceștia au fost descriși drept „stele smulse de pe firmamentul bolivarian de mâna lașă a imperiului”. Anchetă privind numărul real al victimelor Procurorul general Tarek William Saab a anunțat numirea unei echipe de procurori pentru investigarea deceselor. Acesta a menționat existența „zeci” de victime, atât civile cât și militare, număr încă în curs de clarificare. Surse venezuelene citate de presă internațională vorbesc despre circa 80 de morți. Cuba confirmă 32 de militari morți și decretează doliu național Guvernul cubanez a confirmat moartea a 32 de militari în atac și a instituit două zile de doliu național. Printre victime se numără ofițeri de rang înalt, rezerviști și membri ai serviciilor de informații. Cel mai tânăr avea 26 de ani, iar cel mai vârstnic 67 de ani. Havana afirmă că aceștia au murit în lupte directe sau în urma bombardamentelor. Reacția Cubei la declarațiile administrației Trump Autoritățile cubaneze l-au criticat dur pe președintele american Donald Trump, după ce acesta a afirmat că țara se află „în pragul colapsului”. Ministrul de externe Bruno Rodriguez a acuzat intensificarea „războiului economic” împotriva Cubei. Delcy Rodriguez: „Niciun agent extern nu guvernează Venezuela” Președinta interimară a insistat că Venezuela este condusă de autoritățile sale legitime, respingând afirmațiile privind implicarea unor factori externi în administrarea țării. Ea a spus că venezuelenii ies în stradă pentru a cere eliberarea lui Maduro și a soției sale. Schimbări la vârful structurilor de securitate Delcy Rodriguez l-a numit pe generalul Gustavo Gonzalez Lopez în fruntea Gărzii de Onoare Prezidențiale și a Direcției Generale de Contrainformații Militare. Acesta a mai ocupat funcții-cheie în securitate și informații. Totodată, a fost desemnat un nou vicepreședinte responsabil cu economia – Calixto Ortega Sanchez, fost șef al băncii centrale. Situația economică rămâne critică, moneda locală depreciindu-se cu aproape 500%, alimentând temeri de hiperinflație și amplificând criza socială. Deținuții politici, temă marginalizată în discursurile oficiale Subiectul deținuților politici a fost trecut în plan secund în noul context al relațiilor dintre Caracas și Washington. Organizațiile pentru drepturile omului numără în continuare sute de cazuri de detenții cu motivație politică, în pofida anunțurilor de eliberări parțiale. Investigație a Curții Penale Internaționale Curtea Penală Internațională derulează o anchetă privind presupuse crime împotriva umanității în Venezuela, începând din 2017. Tentativele autorităților venezuelene de a opri procedurile au fost respinse, iar investigația continuă.

Trump caută soluții pentru dobândirea Groenlandei (sursa: Facebook/U.S. Department of War)
Internațional

Casa Albă insistă că Trump va face orice ca să obțină Groenlanda, inclusiv militar

Președintele american Donald Trump și echipa sa analizează mai multe opțiuni pentru dobândirea Groenlandei, Casa Albă precizând că inclusiv utilizarea armatei americane rămâne „întotdeauna o opțiune”. Ambiția lui Trump vizează transformarea Groenlandei într-un centru strategic al SUA în Arctica, într-un context marcat de interesul crescând al Rusiei și Chinei pentru regiune. Groenlanda, prioritate de securitate națională Casa Albă consideră obținerea Groenlandei o prioritate de securitate națională, necesară pentru descurajarea adversarilor în zona arctică. Citește și: EXCLUSIV Directorul Autorității Aeronautice a distrus structura de securitate cibernetică. Obligat de lege să o refacă, a angajat personal necalificat În pofida pozițiilor ferme exprimate de Groenlanda și lideri NATO, discuțiile din Biroul Oval continuă, iar subiectul nu pare să dispară din agenda președintelui. Opțiuni analizate: achiziție directă sau acord special Un oficial american a declarat că sunt luate în calcul mai multe variante, inclusiv achiziționarea directă a Groenlandei de către Statele Unite sau încheierea unui acord de tip Compact of Free Association. Totuși, un astfel de acord nu ar îndeplini dorința președintelui ca insula să devină parte a SUA. Nu a fost avansat public niciun preț de achiziție, însă Casa Albă subliniază că diplomația și „înțelegerile avantajoase” reprezintă prima opțiune a lui Trump. Groenlanda refuză: insula nu vrea să devină parte a SUA Autoritățile din Groenlanda au declarat în repetate rânduri că nu doresc să facă parte din Statele Unite. În ciuda acestui lucru, Washingtonul își menține interesul pentru teritoriu, considerând că poziția și resursele sale sunt esențiale în competiția geopolitică din Arctica. Lideri europeni și din Canada și-au exprimat sprijinul pentru Groenlanda și dreptul său de a decide asupra viitorului. De ce mizează SUA pe Groenlanda Potrivit oficialilor americani, Groenlanda este crucială datorită rezervelor sale de minerale necesare industriilor de înaltă tehnologie și domeniului militar. Resursele sunt însă slab exploatate din cauza lipsei infrastructurii și a forței de muncă, ceea ce crește interesul marilor puteri pentru investiții și controlul zonei. În acest context, discuțiile privind posibila dobândire a insulei rămân active la Washington, fiind privite ca parte a unei strategii mai ample în Arctica.

Primul oraș iranian în care poliția nu atacă protestatarii anti-regim (sursa: BBC Persian)
Internațional

VIDEO Primul oraș iranian în care poliția nu atacă protestatarii anti-regim. 35 de morți până acum

Poliția iraniană din Abdanan, oraș aflat în provincia Ilam din sud-vestul Iranului, în apropierea graniței cu Irakul, nu se opune protestelor antiguvernamentale. Poliția salută mulțimea din Abdanan În localitate au ieșit pe străzi mii de oameni (VIDEO), inclusiv femei și copii, în ciuda faptului că Abdanan are o populație de doar aproximativ 23.000 de locuitori.  Citește și: Eșec al propagandei aurist-suveraniste: 71% dintre români vor consolidarea capacității de apărare Imagini și relatări din zonă (VIDEO) arată cum polițiștii îi salută pe protestatari, iar mulțimea îi aclamă.  În același timp, localnicii au început să îndepărteze afișe și bannere ale regimului iranian din spațiile publice. 35 de morți, spun activiștii Protestele din Iran, declanșate de agravarea crizei economice, s-au extins rapid și au cuprins 27 dintre cele 31 de provincii ale țării. Potrivit Human Rights Activists News Agency (HRANA), cel puțin 35 de persoane au fost ucise în ultimele zece zile de manifestații. Dintre acestea, două ar fi fost membri ai forțelor de securitate. Autoritățile iraniene nu au publicat un bilanț oficial al victimelor, dar au confirmat moartea a doi membri ai personalului de securitate. Până în prezent, BBC Persian a reușit să confirme identitatea și decesul a 15 persoane în contextul protestelor. Peste 1.200 de arestări HRANA mai precizează că peste 60 de protestatari au fost răniți, iar aproximativ 1.200 de persoane au fost arestate în timpul represiunii. Mișcarea de protest este considerată una dintre cele mai ample din ultimii ani, fiind alimentată de nemulțumiri legate de inflație, șomaj, sărăcie și lipsa perspectivelor economice. Situația din Abdanan este prezentată de observatori drept un semnal important, întrucât sprijinul sau neutralitatea forțelor de ordine poate influența semnificativ evoluția protestelor la nivel național.

Pariu pe înlăturarea lui Maduro, profit uriaș (sursa: NBC News)
Internațional

Un misterios parior a încasat peste 400.000 de dolari pe capturarea lui Maduro (Polymarket)

Un trader necunoscut a obținut un profit estimat la 410.000 de dolari după ce a pariat pe platforma Polymarket că președintele Venezuelei, Nicolás Maduro, va fi înlăturat din funcție. Câștigul a venit în urma creșterii spectaculoase a valorii contractelor legate de acest scenariu, după apariția informațiilor privind operațiunea militară americană care l-ar fi vizat pe liderul venezuelean. Pariuri plasate înaintea operațiunii militare Contul anonim de pe Polymarket acumulase poziții în contracte privind posibila înlăturare a lui Maduro, într-un moment în care acestea aveau cote ridicate și probabilitate redusă. Citește și: Eșec al propagandei aurist-suveraniste: 71% dintre români vor consolidarea capacității de apărare Contractele valorau aproximativ 34.000 de dolari înainte de informațiile despre capturarea lui Maduro, însă prețul lor a crescut substanțial după apariția știrilor legate de operațiunea militară americană, potrivit datelor Polymarket. Piețele reacționează: burse în creștere și petrol mai scump Evenimentele politice din Venezuela au avut ecouri puternice în piețele financiare. Principalii indici bursieri au crescut luni dimineață. Prețul petrolului s-a majorat, iar acțiunile companiilor energetice au înregistrat câștiguri consistente Obligațiunile guvernamentale venezuelene – aflate anterior în incapacitate de plată – au crescut abrupt, pe fondul așteptărilor privind o restructurare amplă a datoriei. Titlurile emise de stat și de compania petrolieră PDVSA au urcat cu până la 10 cenți pe dolar, echivalentul a aproape 30%. Suspiciuni privind posibile informații privilegiate Tranzacția misterioasă atrage atenția mediului politic american. Parlamentari din SUA au pledat deja pentru reguli mai stricte în privința tranzacțiilor bazate pe informații privilegiate și pentru interzicerea tranzacționării de acțiuni de către aleși. Contul anonim de pe Polymarket a fost creat luna trecută, iar pe 27 decembrie traderul a cumpărat contracte în valoare de 96 de dolari care deveneau câștigătoare dacă SUA invadau Venezuela până la 31 ianuarie. Ulterior, au fost plasate și alte pariuri similare. Cum funcționează Polymarket și contractele de tip „da sau nu” Platforme precum Polymarket permit tranzacționarea unor contracte binare, de tip „da-sau-nu”, bazate pe evenimente din lumea reală: politică, economie, sport sau divertisment. Contractele ieftine, cumpărate cu câțiva cenți, pot ajunge să valoreze un dolar dacă scenariile se confirmă. În astfel de situații, persoanele cu acces la informații confidențiale pot obține profituri considerabile într-un timp foarte scurt. Polymarket, între reglementări și controverse În septembrie, Polymarket a primit aprobarea autorității americane de reglementare CFTC pentru reluarea operațiunilor în SUA, după achiziția QCEX, o bursă de instrumente derivate și casă de compensare autorizată. Platforma a fost anterior anchetată în legătură cu posibile tranzacții pe bază de informații privilegiate. Deși accesul direct al utilizatorilor americani este restricționat, numeroși traderi folosesc rețele VPN pentru a ocoli limitările.

Republicanii „trebuie să câștige”, spune Trump (sursa: NBC News)
Internațional

Trump, șantaj emoțional la republicani: Dacă nu câștigăm alegerile, voi fi pus sub acuzare

Președintele american Donald Trump a declarat marți că Partidul Republican trebuie să câștige alegerile parțiale din 2026, altfel democrații ar putea iniția din nou proceduri de punere sub acuzare împotriva sa. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei întâlniri cu reprezentanții republicani la Washington. Trump: „Dacă nu câștigăm, voi fi pus sub acuzare” Donald Trump a afirmat că o înfrângere a republicanilor la alegerile de la jumătatea mandatului ar putea avea consecințe directe asupra sa. Citește și: Eșec al propagandei aurist-suveraniste: 71% dintre români vor consolidarea capacității de apărare Potrivit acestuia, democrații „vor găsi un motiv” pentru a-l pune sub acuzare dacă republicanii nu obțin majoritatea. „Voi fi pus sub acuzare”, a insistat Trump în fața colegilor săi de partid. Miza alegerilor: agenda politică a lui Trump Agenda politică a președintelui va reprezenta una dintre principalele teme în campania pentru alegerile parțiale din noiembrie 2026. Scrutinul va decide componența integrală a Camerei Reprezentanților și o treime din locurile din Senat, făcând din rezultatul acestuia un test major pentru puterea republicanilor în Congres. Alegerile parțiale din 2026, decisive pentru balanța politică Alegerile „midterm” sunt considerate esențiale pentru stabilirea raportului de forțe dintre republicani și democrați în Legislativ. Rezultatul lor va influența capacitatea Casei Albe de a-și promova agenda și de a-și asigura sprijinul politic în Congres.

Delcy Rodriguez, negocieri secrete cu SUA (sursa: Facebook/Delcy Rodríguez)
Internațional

Mâna dreaptă a lui Maduro a negociat în secret cu SUA în 2025. Delcy Rodriguez conduce azi Venezuela

În primele zile ale lui ianuarie 2026, după capturarea lui Nicolás Maduro de către forțe americane și instalarea rapidă a lui Delcy Rodríguez ca lider interimar, în spațiul public au reapărut relatări despre negocieri discrete purtate la Doha (Qatar) între reprezentanți ai guvernului venezuelean și persoane asociate administrației SUA. În centrul acestor relatări se află Delcy Rodríguez, vicepreședinta Venezuelei și ministru al petrolului, descrisă de mai multe surse media drept actorul care ar fi folosit canale secrete („backchannel”) pentru a discuta o posibilă reconfigurare a relației cu Washingtonul. Delcy Rodriguez, negocieri secrete cu SUA Este important de precizat din start: nu există, în acest moment, o confirmare publică completă și oficială (de tip comunicat guvernamental detaliat) din partea SUA, Venezuelei sau Qatarului despre conținutul exact al acestor discuții. Citește și: ANALIZĂ România închide ochii la cocaina intermediată de Venezuela, deși drogul inundă toată Europa Dar există investigații jurnalistice și declarații atribuite unor surse apropiate discuțiilor, plus elemente publice care sugerează că Doha a fost folosită ca spațiu de intermediere în diverse dosare internaționale și că Venezuela a avut contacte diplomatice cu Qatar în mod repetat. Unul dintre materialele care au alimentat discuția despre așa-numitul „pact de la Doha” este un articol care susține că Delcy Rodríguez și fratele ei, Jorge Rodríguez, ar fi participat la întâlniri discrete în Doha, fără ca Maduro să fie parte directă a acestor reuniuni. Potrivit acestui articol, întâlnirile ar fi urmărit o înțelegere menită să reducă riscurile pentru nucleul de putere chavist într-un scenariu de tranziție, în timp ce SUA ar fi obținut o schimbare de conducere (sau cel puțin o schimbare de comportament) la Caracas. Această interpretare se bazează pe surse anonime și pe analize ale dinamicii politice interne. Negocieri în schimbul garanțiilor Un alt material, publicat de Miami Herald, afirmă că Delcy și Jorge Rodríguez ar fi folosit „Doha backchannels” pentru a comunica Washingtonului un plan de tranziție „gestionată”, în care persoane din aparatul actual ar rămâne relevante politic, în schimbul unor garanții și al unei resetări treptate a relației cu SUA. Articolul descrie această idee ca o ofertă politică făcută prin intermediari, într-un context în care sancțiunile și dosarele judiciare internaționale cresc costurile menținerii suveranității statului venezuelean. Și aici, elementul central este că discuțiile ar fi fost neoficiale și purtate într-un cadru care permite negarea plauzibilă a părților implicate.  „Ziua de după” În același registru se înscriu și texte care invocă o investigație publicată în octombrie (fără ca în materialul de sinteză să fie reproduse integral probele), potrivit căreia Delcy Rodríguez ar fi intrat încă din 2025 în discuții cu reprezentanți ai SUA despre „ziua de după” și despre condiții minimale pentru cooperare. Aceste relatări tind să lege „canalul Doha” de ideea că o parte din elita de la Caracas ar fi căutat o ieșire negociată, în eventualitatea unui colaps politic sau a unei intervenții externe. „Trădarea” lui Maduro Pot fi interpretate drept „trădare” a lui Maduro aceste întâlniri ale vicepreședintei de ieri Delcy Rodríguez, actuala președintă de azi? Ce se poate spune este că s-a vehiculat ipoteza că o parte din cercul de putere ar fi preferat o tranziție controlată (cu Delcy Rodríguez în frunte) în locul unui scenariu de prăbușire totală sau de înlăturare violentă a întregii structuri. Poziția centrală a lui Rodríguez Contextul din ianuarie 2026 amplifică această ipoteză. Delcy Rodríguez a fost învestită formal ca președinte interimar, după îndepărtarea lui Maduro, și subliniază poziția ei centrală în arhitectura chavistă și în dosarul energetic. În paralel, presa internațională a observat o schimbare de ton: Rodríguez a adoptat mesaje mai conciliatoare față de SUA, sugerând disponibilitate pentru „o agendă de cooperare” — un semnal care, într-un astfel de moment, este interpretat inevitabil ca parte dintr-o negociere politică mai largă. 

Trump propune acord COFA pentru Groenlanda (sursa: Pexels/Lara Jameson)
Internațional

Soluția lui Trump pentru Groenlanda: un acord COFA - libertate militară totală contra taxe zero

Administrația Trump urmărește să impună Groenlandei un acord de tip Compact de Liberă Asociere (COFA), prin care Statele Unite ar prelua de facto controlul strategic al insulei, iar guvernul local ar rămâne responsabil în principal de chestiunile interne. Informația a fost publicată de The Economist. Un astfel de acord ar fi similar celor semnate deja de SUA cu statele Micronezia, Insulele Marshall și Palau din Pacific. Tentative de discuții directe cu guvernul Groenlandei Potrivit sursei citate, oficiali americani au încercat discuții directe cu autoritățile din Groenlanda, însă până acum au fost refuzați. Citește și: ANALIZĂ România închide ochii la cocaina intermediată de Venezuela, deși drogul inundă toată Europa Acordurile COFA permit forțelor armate americane să opereze liber pe teritoriul statelor semnatare, în schimbul accesului la comerț fără taxe vamale și al unor beneficii economice care, pe termen scurt, pot crește nivelul de trai. Reacția Danemarcei: SUA au deja o bază militară Guvernul Danemarcei a reacționat, subliniind că Groenlanda găzduiește deja o bază militară americană, ceea ce oferă SUA o libertate de mișcare semnificativă. În prezent nu există limite explicite privind numărul trupelor americane ce pot fi desfășurate în Groenlanda conform tratatelor existente. Totuși, o creștere semnificativă a prezenței militare ar necesita, cel mai probabil, consimțământul Danemarcei. Trump: „Avem nevoie de Groenlanda pentru securitatea națională” Președintele american Donald Trump a declarat că Groenlanda este esențială din punctul de vedere al securității naționale a Statelor Unite. Afirmația a fost făcută la bordul Air Force One, pe 4 ianuarie, când a relansat public dezbaterea privind controlul asupra insulei arctice, parte a Regatului Danemarcei. The Economist notează că o anexare directă a Groenlandei rămâne puțin probabilă, însă Trump pare hotărât să consolideze influența americană asupra insulei și să îi schimbe statutul înainte de finalul mandatului. Strategia SUA: sprijinirea independenței și negociere directă cu insula Strategia administrației americane ar avea două direcții principale: cultivarea curentelor pro-independență din Groenlanda și adâncirea tensiunilor cu Danemarca încercarea încheierii unei înțelegeri directe cu guvernul insulei, posibil ocolind autoritățile de la Copenhaga CIA și NSA, implicate în monitorizarea mișcării pro-independență Potrivit publicației, CIA și Agenția Națională de Securitate (NSA) au intensificat supravegherea mișcării de independență din Groenlanda și au fost însărcinate să identifice lideri locali apropiați de pozițiile Washingtonului. Ca reacție, guvernul danez a convocat diplomați americani de trei ori anul trecut, în urma relatărilor privind activități de spionaj și campanii clandestine de influență în Groenlanda. Serviciul danez de informații militare a menționat îngrijorări privind acțiunile SUA în evaluarea anuală a amenințărilor.

SUA coordonează tranziția politică în Venezuela (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Cine va coordona tranziția în Venezuela: Rubio, Hegseth, Miller și JD Vance. Trump va decide

Președintele american Donald Trump a anunțat că secretarul de stat Marco Rubio, secretarul apărării Pete Hegseth și consilierul pe securitate națională și migrație Stephen Miller vor coordona procesul de tranziție din Venezuela. Într-un interviu telefonic acordat NBC News, liderul de la Casa Albă a precizat că și vicepreședintele JD Vance face parte din echipa responsabilă de dosarul venezuelean. Trump: „Eu voi avea ultimul cuvânt” Întrebat cine va lua deciziile finale legate de Venezuela, Donald Trump a subliniat că el rămâne autoritatea principală. Citește și: ANALIZĂ România închide ochii la cocaina intermediată de Venezuela, deși drogul inundă toată Europa Potrivit acestuia, echipa desemnată reunește „experți în domenii diferite”, dar decizia finală îi aparține. Presa americană a relatat că Stephen Miller, cunoscut pentru rolul său în politica antiimigrație a administrației Trump, ar putea primi atribuții sporite în gestionarea crizei din Venezuela. Coordonarea tranziției, „efort al întregului aparat de securitate națională” Marco Rubio a explicat că tranziția din Venezuela va fi coordonată din perspectivă de politici publice și va implica întregul sistem de securitate națională al SUA. Totodată, Trump a declarat că Statele Unite „sunt la conducerea” Venezuelei în această perioadă de tranziție și a avertizat-o pe Delcy Rodriguez că va avea „un viitor mai rău decât Maduro” dacă nu „face ceea ce trebuie”. Delcy Rodriguez „cooperează” cu Statele Unite Președintele american a afirmat că Delcy Rodriguez, devenită președinte interimar după înlăturarea lui Nicolas Maduro, dă semne de cooperare. Trump a spus că are „sentimentul” că Rodriguez își dorește supraviețuirea țării și este dispusă să colaboreze. Acesta a precizat că nu a existat niciun contact prealabil cu Rodriguez înaintea operațiunii militare în urma căreia Nicolas Maduro și Cilia Flores au fost capturați. Solicitarea SUA: acces deplin la petrolul venezuelean Trump a declarat că i-a cerut lui Delcy Rodriguez să permită Statelor Unite „acces deplin” la petrolul și resursele Venezuelei. El a insistat că SUA nu se află „în război cu Venezuela”, ci cu traficanții de droguri și cu cei care folosesc migrația ilegală ca instrument de presiune. Liderul american a prezentat capturarea lui Maduro drept „un moment extraordinar în istorie”, cu efecte pozitive pentru întreaga emisferă vestică. Planuri pentru revenirea companiilor petroliere americane Trump a afirmat că se așteaptă ca firmele petroliere din SUA să reînceapă operațiunile în Venezuela în următoarele 18 luni, investițiile vizând atât producția de petrol, cât și infrastructura energetică. El a recunoscut însă că acest proces va necesita „sume enorme de bani”. Cu toate acestea, surse din industria energetică citate de presa americană indică reticența companiilor de a reinvesti în Venezuela, pe fondul instabilității politice, naționalizărilor anterioare și lipsei de siguranță juridică.

Barul din Crans-Montana, fără verificări antiincendiu (sursa: Facebook/20 minutes online)
Internațional

Barul din Crans-Montana nu mai fusese inspectat de primărie din 2019, în ciuda legii

Timp de cinci ani nu au fost efectuate verificări ale siguranţei la incendiu la barul din staţiunea elvețiană Crans-Montana unde un incendiu puternic s-a soldat cu moartea a 40 de persoane. Informația a fost confirmată de primarul localităţii, Nicolas Feraud. Primarul: „Regretăm profund. Nu am ştiut” Acesta a precizat că între 2020 şi 2025 nu au avut loc inspecţii privind prevenirea incendiilor. Citește și: ANALIZĂ România închide ochii la cocaina intermediată de Venezuela, deși drogul inundă toată Europa Singura verificare realizată în 2025 a fost o evaluare acustică, care nu a ridicat niciun fel de obiecţii. Nicolas Feraud a declarat că autorităţile locale regretă situaţia și că nu au avut indicii că verificările nu fuseseră efectuate. El a subliniat că, în mod normal, astfel de inspecţii ar trebui realizate anual în barurile din staţiune. Ultima inspecţie de prevenire a incendiilor la barul „Le Constellation” fusese efectuată în 2019 și atunci rezultatele au fost considerate pozitive. Spuma fonoabsorbantă de pe tavan, niciodată verificată La momentul ultimei inspecţii, spuma izolatoare de pe tavan, materialul care a ars violent în timpul incendiului, fusese considerată acceptabilă. O alarmă de incendiu nu a fost cerută, deoarece barul era considerat o locaţie de dimensiuni reduse. Primarul a precizat că spuma fonoabsorbantă nu a mai fost verificată ulterior, iar agenţii de securitate nu au considerat necesară reevaluarea acesteia. Potrivit lui Nicolas Feraud, legislaţia actuală nu impune inspecţii referitoare la materialele folosite în spațiile unităților publice, precum baruri sau restaurante. „Legea nu impune verificarea materialelor”, a subliniat acesta. În urma tragediei, licenţa de funcţionare a unui al doilea restaurant administrat de aceiaşi proprietari în Crans-Montana a fost retrasă. Cum a izbucnit tragedia de la „Le Constellation” Anchetatorii cred că incendiul s-a declanşat de la scânteile unor artificii folosite în interior, în timpul petrecerii de Revelion. Acestea ar fi aprins izolaţia din spumă de pe tavan, iar focul s-a extins rapid în barul aglomerat, blocând numeroşi clienţi în interior. În urma incendiului, 40 de persoane au murit, printre victime aflându-se și un cetăţean român. Alte 116 persoane au fost rănite, cele mai multe grav, și sunt tratate inclusiv în spitale din străinătate. Interdicție totală pentru artificii în interiorul localurilor După tragedie, autorităţile au anunţat interzicerea completă a folosirii artificiilor în spaţiile interioare ale localurilor din staţiune. Conform datelor oficiale, barul „Le Constellation” avea o capacitate de aproximativ 100 de persoane la subsol, acolo unde avea loc petrecerea în momentul izbucnirii incendiului, şi încă 100 pe terasa acoperită. Nu există deocamdată confirmări dacă numărul persoanelor prezente depăşea aceste limite la momentul tragediei. Martori au relatat că la intrare se formase o coadă foarte mare de tineri care așteptau să intre în local.

Groenlanda nu acceptă comparațiile cu Venezuela (sursa: Facebook/Jens-Frederik Nielsen)
Internațional

Reacția premierului Groenlandei după declarațiile lui Trump: respinge comparația cu Venezuela

Premierul guvernului autonom al Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, a făcut apel la calm în legătură cu interesul exprimat de președintele american Donald Trump pentru obținerea insulei și a subliniat deschiderea pentru consolidarea relațiilor cu Washingtonul. El a spus că Groenlanda nu se află într-o situație în care Statele Unite ar putea „cuceri” teritoriul și a cerut revenirea la cooperarea obișnuită cu SUA și Danemarca. Groenlanda nu acceptă comparațiile cu Venezuela Nielsen a respins comparațiile cu situația Venezuelei, unde SUA au capturat recent pe Nicolas Maduro, precizând că Groenlanda este „o țară democratică de mulți ani”. Citește și: ANALIZĂ România închide ochii la cocaina intermediată de Venezuela, deși drogul inundă toată Europa Liderul groenlandez a mai declarat că dorește aprofundarea și consolidarea relației cu NATO și menținerea unei „linii directe” de comunicare cu Statele Unite, fără intermedierea mass-media. Trump invocă motive strategice și securitatea arctică În ultimele zile, Donald Trump a reiterat de mai multe ori că Statele Unite „au nevoie” de Groenlanda, invocând importanța sa strategică și prezența Rusiei și Chinei în regiunea arctică. Președintele american a afirmat că Danemarca nu poate garanta singură securitatea insulei, iar premierul danez Mette Frederiksen a declarat că ia în serios declarațiile liderului de la Washington, dar mizează pe respectarea regulilor internaționale și a granițelor existente. Danemarca avertizează în privința tensiunilor în cadrul NATO Mette Frederiksen a subliniat că un eventual conflict între state membre NATO ar submina Alianța și securitatea europeană, avertizând că Danemarca nu va accepta amenințări legate de Groenlanda. Ea a respins acuzațiile că Danemarca nu investește suficient în securitatea arctică, amintind alocări de aproximativ 90 de miliarde de coroane pentru acest domeniu. Critici după numirea unui trimis special american pentru Groenlanda Numirea guvernatorului statului Louisiana, Jeff Landry, ca trimis special al SUA în Groenlanda a generat critici la Copenhaga și Nuuk și un protest oficial către ambasadorul american. Reprezentanta Groenlandei în parlamentul danez, Aaja Chemnitz, a declarat că populația trebuie să fie pregătită „pentru toate scenariile”, de la probleme de comunicații până la presiuni politice din partea Washingtonului. Groenlanda, teritoriu strategic cu populație redusă Groenlanda are aproximativ 57.000 de locuitori și o suprafață de 2,1 milioane km², economia sa bazându-se pe pescuit și pe subvențiile anuale din partea Danemarcei, care acoperă circa jumătate din buget. Consilierul lui Donald Trump, Stephen Miller, a afirmat că „Statele Unite ar trebui să aibă Groenlanda” și a respins ideea unui conflict militar pentru insulă, în timp ce o postare pe rețeaua X cu harta Groenlandei în culorile SUA a stârnit controverse.

Stare de urgență și represiune în Venezuela (sursa: Facebook/Nicolás Maduro)
Internațional

Stare de urgență și represiune în Venezuela, după capturarea lui Nicolás Maduro

Un decret de instituire a stării de urgență, datat 3 ianuarie și publicat ulterior în Monitorul Oficial, obligă autoritățile venezuelene să caute și să aresteze orice persoană care sprijină sau promovează atacul armat al SUA asupra Venezuelei. După capturarea lui Nicolás Maduro de către forțele americane, regimul de la Caracas a declanșat o amplă campanie de represiune, vizând în special jurnaliști și persoane suspectate că susțin înlăturarea fostului lider autoritar. Paramilitarii „colectivos”, pe străzile din Caracas Potrivit Financial Times, Forțe paramilitare cunoscute sub numele de „colectivos” au fost desfășurate în capitală, în baza stării de urgență care interzice manifestările publice de sprijin pentru raidul american. Citește și: ANALIZĂ România închide ochii la cocaina intermediată de Venezuela, deși drogul inundă toată Europa Activști pentru drepturile omului au relatat că autoritățile verifică telefoanele oamenilor și au amplasat puncte de control în jurul Caracasului. Structurile paramilitare se află în mare parte sub controlul ministrului de interne Diosdado Cabello. Delcy Rodríguez își consolidează puterea la Caracas Represiunea are loc în contextul preluării puterii de către Delcy Rodríguez, fosta adjunctă a lui Maduro, care încearcă să-și consolideze controlul asupra statului. Președintele american Donald Trump a declarat că Rodríguez va conduce un guvern deschis intereselor Washingtonului. Lidera opoziției, María Corina Machado, avertizează însă că situația este „alarmantă” și cere monitorizarea atentă a Venezuelei, acuzând-o pe Rodríguez de persecuție și corupție. Jurnaliști arestați și presiune asupra presei Sindicatele din presă au raportat reținerea a 14 jurnaliști și lucrători media, majoritatea din presa internațională, unii fiind interogați ore întregi înainte de eliberare. O parte dintre arestări au avut loc în timpul învestirii Delcy Rodríguez ca președinte interimar în clădirea Adunării Naționale. Străzile din estul Caracasului, bastion al opoziției, au rămas aproape pustii, locuitorii afirmând că se tem să sărbătorească schimbarea de putere din cauza amenințărilor paramilitarilor.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră