vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5055 articole
Internațional

Fondatorul Telegram și-a amintit că i s-ar fi cerut să blocheze canale moldovenești din aplicație

Fondatorul Telegram acuză Franța de cenzură. Pavel Durov, miliardarul fondator al aplicației Telegram, a acuzat duminică serviciile de informații franceze că i-ar fi cerut printr-un intermediar să cenzureze anumite canale din Republica Moldova, în schimbul sprijinului într-un proces pe care îl are în Franța. Fondatorul Telegram acuză Franța de cenzură Acuzațiile au fost lansate chiar în ziua alegerilor parlamentare din Republica Moldova, scrutin considerat decisiv pentru apropierea țării de Uniunea Europeană, în contextul opoziției proruse. Citește și: Victorie uriașă în Moldova: PAS, partidul Maiei Sandu, va avea majoritate parlamentară și nu are nevoie de aliați Ministrul francez de Externe a reacționat pe rețeaua X, amintind că Durov a făcut acuzații similare și în timpul alegerilor din România, la începutul anului: „După România, Moldova. Lui @durov îi place să facă acuzații în timp ce sunt în desfășurare alegeri”, a scris oficialul francez. Procesul din Franța și acuzațiile de crimă organizată În 2024, Pavel Durov a fost reținut pe un aeroport din Franța și inculpat pentru mai multe infracțiuni legate de crimă organizată. Instanța l-a acuzat că nu a luat măsuri împotriva distribuirii de conținut infracțional pe Telegram. Durov își susține nevinovăția și afirmă că acuzațiile sunt „absurde din punct de vedere legal și logic”. Declarațiile lui Durov despre presiunile franceze În postarea sa pe Telegram, Durov a susținut că, în timp ce era blocat la Paris, a fost abordat printr-un intermediar de serviciile de informații franceze, care i-au cerut să elimine canale moldovenești înainte de alegerile prezidențiale din Moldova. Potrivit acestuia, unele canale care încălcau regulile platformei au fost eliminate, iar intermediarul i-ar fi spus că, în schimb, serviciile secrete franceze „vor spune lucruri bune” despre el judecătorului care a ordonat arestarea sa. Durov a catalogat situația drept „inacceptabilă”, considerând-o fie o încercare de a interveni în procesul său judiciar, fie o exploatare a situației sale legale pentru influențarea politicii din Europa de Est. Precedentul din România Nu este prima dată când Durov lansează astfel de acuzații. În luna mai, el a afirmat că serviciile franceze i-ar fi cerut să blocheze vocile conservatoare din România înainte de alegeri. Autoritățile franceze au respins categoric aceste afirmații. Telegram, o platformă influentă în spațiul ex-sovietic Pavel Durov a fondat Telegram după ce a părăsit Rusia în 2014, refuzând cererile autorităților de a cenzura opoziția pe rețeaua sa VK, pe care ulterior a vândut-o. Astăzi, Telegram este una dintre cele mai influente aplicații de mesagerie criptată din lume, având peste 1 miliard de utilizatori activi lunar, cu un rol major în statele din spațiul ex-sovietic, inclusiv Rusia și Ucraina.

Fondatorul Telegram acuză Franța de cenzură (sursa: X/Pavel Durov)
Fost ministru chinez, condamnat la moarte (sursa: caixinglobal.com)
Internațional

Fost ministru al Agriculturii, condamnat la moarte pentru corupție, au decis judecătorii chinezi

Fost ministru chinez, condamnat la moarte. Fostul ministru chinez al Agriculturii, Tang Renjian, a fost condamnat duminică la moarte pentru fapte de corupție, cu o suspendare a execuției de doi ani. Fost ministru chinez, condamnat la moarte Decizia a fost anunțată de Tribunalul Popular din Changchun, provincia Jilin. Citește și: Simion face puternic campanie anti-PAS în Moldova și susține un pro-rus legat de KGB Potrivit instanței, Tang a acceptat mită în bancnote și bunuri în valoare totală de peste 268 de milioane de yuani (aproximativ 32 de milioane de euro) între anii 2007 și 2024. Pierderi grave „pentru stat și popor” În comunicatul tribunalului se arată că mita a „cauzat pierderi extrem de grave intereselor statului și poporului, justificând pedeapsa cu moartea”. Magistrații au precizat că Tang Renjian și-a recunoscut faptele și a exprimat remușcări pentru „crimele” sale. Parte a campaniei anticorupție a lui Xi Jinping Condamnarea fostului ministru este cea mai recentă din campania anticorupție declanșată de președintele Xi Jinping, care a vizat mai mulți oficiali de rang înalt. Susținătorii campaniei susțin că aceasta favorizează o guvernare curată și responsabilă, în timp ce criticii afirmă că liderul de la Beijing folosește anchetele pentru a-și consolida puterea și a elimina rivalii politici. Cariera lui Tang Renjian înainte de condamnare Tang Renjian a fost ministru al Agriculturii între 2020 și 2024. Înainte, a ocupat funcția de guvernator al provinciei Gansu (nord-vest) și cea de vicepreședinte al regiunii autonome Guangxi (sud). Căderi similare în rândul altor miniștri Cazul lui Tang survine după anchete anticorupție împotriva foștilor miniștri ai Apărării Li Shangfu și Wei Fenghe. Li Shangfu a fost demis la doar șapte luni după numire și exclus din Partidul Comunist Chinez pentru infracțiuni legate, în special, de corupție. Actualul ministru al Apărării, Dong Jun, ar fi fost și el vizat de o anchetă pentru corupție, potrivit informațiilor apărute în presa de stat.

Risc crescut de proteste la Chișinău (sursa: Facebook/Poliția Republicii Moldova)
Internațional

BREAKING Se anunță o noapte violentă la Chișinău, au fost deja arestați transnistreni sabotori

Risc crescut de proteste la Chișinău. Republica Moldova s-ar putea confrunta, începând din noaptea de duminică spre luni, cu proteste care riscă să degenereze, avertizează Poliția Națională. Risc crescut de proteste la Chișinău Într-un comunicat transmis duminică seară, oficialii au anunțat că „există informații în legătură cu unele grupuri de persoane care ar intenționa, începând cu miezul nopții de duminică spre luni și pe parcursul zilei de luni, organizarea de acțiuni de destabilizare în municipiul Chișinău”. Citește și: Simion face puternic campanie anti-PAS în Moldova și susține un pro-rus legat de KGB Poliția a subliniat că nu va permite încălcarea legii, perturbarea ordinii publice, punerea în pericol a cetățenilor sau periclitarea securității naționale. „Precizăm că forțele de ordine nu vor admite încălcări ale legii, perturbarea ordinii publice, punerea în pericol a cetățenilor, precum și periclitarea securității naționale”, se arată în comunicat. Rețineri după acțiuni ale poliției și SIS Într-o postare pe Facebook, Poliția a anunțat că ofițerii INI și polițiștii din BPDS „Fulger”, în comun cu SIS și PCCOCS, desfășoară acțiuni în cadrul unei cauze penale pornite pe faptul pregătirii destabilizărilor și dezordinilor în masă, imediat după încheierea scrutinului electoral și în cadrul protestului planificat pentru luni la Chișinău. Au fost reținute trei persoane, printre care doi frați monitorizați de aproape două luni, despre care autoritățile susțin că ar fi angajați ai structurilor de forță din stânga Nistrului. Aceștia ar fi coordonat, monitorizat și aprovizionat logistic grupurile implicate. În timpul perchezițiilor, la suspecți au fost descoperite mai multe obiecte, inclusiv materiale pirotehnice și inflamabile, care urmau a fi folosite pentru a panica mulțimea și a crea haos. Responsabilitatea organizatorilor și apel la populație Poliția a reamintit că organizatorii poartă răspunderea legală pentru desfășurarea evenimentelor și a lansat un apel la responsabilitate. „Poliția amintește organizatorilor că poartă răspundere pentru desfășurarea evenimentelor anunțate și face apel la responsabilitatea acestora. Îndemnăm cetățenii să-și analizeze deciziile și acțiunile și să nu accepte implicarea lor în acțiuni ilegale pentru care riscă răspundere penală”, au transmis autoritățile.

India, tragedie la un miting electoral (sursa: X/Deccan Chronicle)
Internațional

Faima unui politician a ucis 36 de oameni: busculadă în mulțimea care asista la discursul lui Vijay

India, tragedie la un miting electoral. Cel puțin 36 de persoane și-au pierdut viața sâmbătă într-o busculadă produsă la Karur, în statul Tamil Nadu din sudul Indiei, în timpul unui miting politic susținut de actorul devenit politician Vijay. India, tragedie la un miting electoral Potrivit șefului guvernului local, M.K. Stalin, printre victime se numără opt copii și 16 femei. Citește și: Simion face puternic campanie anti-PAS în Moldova și susține un pro-rus legat de KGB „Am aflat cu tristețe și durere despre pierderea a 36 de vieți. Am ordonat deschiderea unei anchete și acordarea de despăgubiri familiilor victimelor”, a transmis Stalin pe rețeaua X. Deputatul V. Senthilbalaji a precizat că cel puțin 58 de persoane au fost rănite și transportate la spital. Actorul Vijay, devastat de tragedie Vijay, pe numele său complet Joseph Vijay Chandrasekhar, își ținea discursul când mulțimea s-a îmbulzit spre scenă, provocând tragedia. „Inima mea este frântă”, a scris actorul de 51 de ani pe X, precizând că își întrerupe cariera artistică pentru a se dedica politicii prin partidul pe care l-a fondat anul trecut. Cauza busculadei Busculadele mortale sunt frecvente în India, mai ales în timpul sărbătorilor religioase, din cauza lipsei măsurilor de securitate și a gestionării defectuoase a mulțimilor. Potrivit publicației Hindustan Times, acest incident s-a produs după ce o parte a publicului s-a repezit spre scenă pentru a-l vedea mai bine pe Vijay, declanșând o busculadă mortală. Prim-ministrul Indiei, Narendra Modi, a transmis un mesaj de condoleanțe familiilor victimelor.

Alegerile din Moldova, turism electoral ilegal (sursa: Facebook/Poliția Republicii Moldova)
Internațional

Turism electoral ilegal: moldoveni din Rusia, cu autocarul la vot în Belarus

Alegerile din Moldova, turism electoral ilegal. Inspectoratul General al Poliției (IGP) din Republica Moldova a anunțat, duminică, declanșarea unei anchete după ce mai mulți cetățeni moldoveni stabiliți la Moscova au plecat spre Belarus cu un autocar, pentru a vota. Alegerile din Moldova, turism electoral ilegal Autoritățile au precizat că acțiunea contravine legislației naționale și este calificată drept tentativă de influențare ilegală a procesului electoral. Citește și: Zelenski, despre alegerile din Moldova: „Nu sunt o afacere internă, deoarece R. Moldova este un viitor membru al UE” „Poliția a fost sesizată despre transportarea organizată a alegătorilor din Federația Rusă spre Republica Belarus, acțiune care contravine legislației naționale. Transportarea organizată a alegătorilor este interzisă prin lege, fiind considerată tentativă de influențare ilegală a procesului electoral. În acest context, oamenii legii întreprind măsuri de verificare și investigare pentru a identifica persoanele implicate și pentru a împiedica repetarea unor astfel de practici. Poliția reiterează că va interveni prompt și ferm pentru a preveni orice formă de corupere sau influențare ilegală a alegătorilor, asigurând un scrutin liber și corect”, a transmis IGP. Lipsa secțiilor de votare Situația apare în condițiile în care în Federația Rusă au fost deschise doar două secții de votare pentru alegerile parlamentare din Republica Moldova, cu un total de 10.000 de buletine de vot. În Belarus funcționează o singură secție de votare, amplasată la Minsk.

Compania Meta, investiții majore în Bulgaria (sursa: Facebook/Mark Zuckerberg)
Internațional

Bulgaria ia fața României în bătălia pentru investițiile Meta, companie care va investi la Sofia

Compania Meta, investiții majore în Bulgaria. Compania Meta, care deține Facebook, Instagram și WhatsApp, și-a exprimat interesul de a investi în Bulgaria după anul 2028, potrivit premierului Rosen Zhelyazkov. Compania Meta, investiții majore în Bulgaria Declarația a fost făcută după o serie de discuții strategice privind dezvoltarea tehnologică a țării. Citește și: Zelenski, despre alegerile din Moldova: „Nu sunt o afacere internă, deoarece R. Moldova este un viitor membru al UE” Informația a apărut în urma unei întâlniri între oficialii bulgari și General Electric, axată pe proiectele de reactoare modulare mici (SMR) și pe necesitatea de a asigura o aprovizionare stabilă cu energie. Premierul a precizat că aceste discuții fac parte dintr-un plan mai amplu care include: crearea unei infrastructuri specializate; posibila înființare a unor fabrici AI; atragerea unor parteneri strategici globali, precum Meta. Declarațiile premierului Rosen Zhelyazkov „Meta ne-a prezentat intențiile privind investițiile în Europa. În 2025 și 2026, compania se va concentra pe alte țări, dar după 2028 este extrem de interesată de Bulgaria, datorită oportunităților regionale pe care le oferă țara”, a afirmat Zhelyazkov. Bulgaria vrea să devină hub tehnologic Premierul a subliniat că posibila intrare a Meta pe piața bulgară se înscrie într-o strategie de transformare a Bulgariei într-un hub pentru tehnologii avansate și inovație. Această viziune se bazează pe două direcții principale: resurse energetice fiabile, necesare pentru dezvoltări industriale și digitale de anvergură; parteneriate internaționale cu companii de top din domeniul tehnologiei.

Igor Dodon cheamă cetățenii la proteste (sursa: Facebook/Igor Dodon)
Internațional

Dodon cheamă moldovenii la proteste mințind că alegerile vor fi anulate și invocând cazul României

Igor Dodon cheamă cetățenii la proteste. Fostul președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon, copreședinte al Blocului electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei, a anunțat că va organiza un protest luni la prânz, în fața Parlamentului de la Chișinău. Igor Dodon cheamă cetățenii la proteste Acțiunea vine ca reacție la o presupusă intenție a Guvernului de a anula alegerile parlamentare. Citește și: Zelenski, despre alegerile din Moldova: „Nu sunt o afacere internă, deoarece R. Moldova este un viitor membru al UE” Într-o conferință susținută duminică, Igor Dodon a afirmat că victoria opoziției este „evidentă” și că protestul anunțat are ca scop apărarea rezultatului electoral al partidelor de stânga. „Trebuie să nu le permitem să ne anuleze voturile. Faptul că opoziția va învinge la aceste alegeri parlamentare deja este evident”, a spus Dodon. Acuzații la adresa Maiei Sandu Fostul șef al statului a susținut că președintele Maia Sandu ar fi lăsat de înțeles că se pregătește anularea scrutinului. „Doamna Maia Sandu deja a declarat că poate să anuleze alegerile parlamentare. Asta denotă frica și panica în rândul guvernării, care pierde puterea pentru că patru ani nu au făcut nimic”, a declarat Dodon. Acesta a adăugat că actuala conducere ar pregăti „un scenariu similar cu anularea alegerilor din România de anul trecut”. Critici la adresa Occidentului Igor Dodon a acuzat și implicarea Occidentului în campania electorală din Republica Moldova. El a susținut că vizitele liderilor europeni, finanțarea ONG-urilor și campaniile publicitare ar fi reprezentat „o ingerință în treburile interne ale țării”. „Consider că implicarea în această campanie electorală este a Occidentului, prin ONG-uri plătite de Fundația Soros și prin apel direct de a vota guvernarea”, a mai spus Dodon.

Prezența la vot în Moldova crește (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Internațional

Prezență mai mare decât acum patru ani la alegerile din Moldova. Maia Sandu, apel către diaspora

Prezența la vot în Moldova crește. La alegerile parlamentare care au loc duminică în Republica Moldova, prezența la vot la ora 13.00 era de 26,08%, potrivit datelor comunicate de Comisia Electorală Centrală (CEC). Prezența la vot în Moldova crește Până la această oră, 744.616 alegători și-au exercitat dreptul de vot din totalul de aproape 3,3 milioane de cetățeni înscriși pe listele electorale. Citește și: Zelenski, despre alegerile din Moldova: „Nu sunt o afacere internă, deoarece R. Moldova este un viitor membru al UE” Prezența de duminică este mai mare față de alegerile parlamentare de acum patru ani. Atunci, la aceeași oră, se înregistrau 743.000 de votanți, ceea ce reprezenta 25,68% din totalul alegătorilor. Secțiile de votare rămân deschise până la ora 21.00. Mesajul Maiei Sandu către diaspora Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a transmis un mesaj video cetățenilor moldoveni din diaspora, îndemnându-i să participe la scrutin. „Vă rog să mergeți la vot pentru a păzi Moldova și pentru a nu lăsa pe alții să ne fure viitorul”, a declarat șefa statului. Ea a subliniat că diaspora este parte integrantă din națiunea moldovenească: „Moldova nu există fără moldovenii din diasporă – noi suntem un tot întreg. Trăim același dor, mâncăm din aceeași plăcintă, dansăm aceeași horă. Și pe toți ne unește un lucru – Moldova”. Avertisment privind influența Rusiei În același mesaj, Maia Sandu a afirmat că Rusia nu este prietenul Republicii Moldova, acuzând statul rus că a atacat o țară vecină „fără niciun motiv”, că a oprit livrările de gaze și că „vrea să cumpere voturile și țara”. „Planurile Rusiei pot fi oprite doar de votul cinstit al moldovenilor, din satele Moldovei și din orașele Europei, din centrele raionale și din statele americane”, a subliniat șefa statului. Importanța votului din 28 septembrie Maia Sandu a reamintit că votul cinstit al cetățenilor a determinat orientarea europeană a țării și a dat încredere instituțiilor democratice. „Pe 28 septembrie votul fiecărui moldovean va fi esențial”, a transmis președinta Republicii Moldova, îndemnând la o participare masivă la alegeri.

Rusia discreditează votul, avertizează Maia Sandu (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Internațional

Moscova dă false lecții democratice, avertizează președinta Maia Sandu

Rusia discreditează votul, avertizează Maia Sandu. Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat duminică dimineață, după ce a votat la alegerile parlamentare, că Rusia încearcă să dea lecții de democrație, deși este o țară în care „președintele și partidul de guvernare nu se schimbă de decenii”. Rusia discreditează votul, avertizează Maia Sandu Maia Sandu a acuzat Kremlinul că pune presiune uriașă pe procesele electorale din Republica Moldova, în timp ce încearcă să discrediteze scrutinul din 28 septembrie. Citește și: Zelenski, despre alegerile din Moldova: „Nu sunt o afacere internă, deoarece R. Moldova este un viitor membru al UE” Șefa statului a atras atenția asupra propagandei rusești: „Am văzut propaganda Moscovei care sugerează că alegerile din Moldova nu sunt corecte, în situația în care chiar ei exercită o presiune nemaipomenită asupra proceselor noastre electorale. Rusia atacă democrația pe toate fronturile, iar când încercăm să o protejăm, prezintă aceste măsuri ca antidemocratice.” Maia Sandu i-a îndemnat pe cetățeni să fie vigilenți și să nu cadă pradă acestor narațiuni false venite dinspre Kremlin. Mesajul Maiei Sandu pentru Europa Lidera de la Chișinău a subliniat că amenințarea rusă nu vizează doar Republica Moldova, ci toate democrațiile europene. „Moldova este o țară mică, cu o democrație tânără și fragilă, dar și statele cu tradiție democratică mai solidă sunt în pericol. Am vorbit la Bruxelles despre aceste riscuri, pentru ca toată lumea să le ia în serios și să se pregătească”, a spus Sandu. Scenariul pesimist: amânarea integrării europene Președinta a avertizat că, în cazul unui scenariu nefavorabil, Republica Moldova va continua lupta pentru democrație, însă aceasta ar fi mult mai complicată și ar presupune o amânare semnificativă a integrării europene. „Într-un scenariu prost, vom continua să luptăm pentru democrație, dar integrarea europeană va trebui amânată pentru mulți ani. Haideți să facem totul ca să nu ajungem acolo!”, a transmis Maia Sandu.

ONU reimpune sancțiuni dure împotriva Iranului (sursa: X/Masoud Pezeshkian)
Internațional

ONU reimpune sancțiuni dure împotriva Iranului după eșecul negocierilor nucleare

ONU reimpune sancțiuni dure împotriva Iranului. Sancţiunile ONU împotriva Iranului au fost restabilite sâmbătă seara, după eșecul negocierilor dintre Teheran și puterile occidentale pe tema programului nuclear. ONU reimpune sancțiuni dure împotriva Iranului Măsurile au intrat în vigoare la ora 20:00 (ora New York-ului), la zece ani după ridicarea lor. Citește și: Șefa Colegiului Medicilor, după decesele celor șase copii la un spital din Iași: „Sancțiunile de care am auzit ieri nu rezolvă problema de fond” Pachetul include un embargo asupra armelor, dar și restricții economice severe. Occidentul insistă pe relansarea diplomației Deși sancțiunile au fost restabilite, liderii occidentali au subliniat că diplomația rămâne deschisă. Secretarul de stat american Marco Rubio a cerut Teheranului să accepte „discuții directe, cu bună credință” și a solicitat tuturor statelor să aplice imediat sancțiunile pentru a crește presiunea. Miniștrii de externe britanic, francez și german au transmis într-un comunicat comun că obiectivul lor rămâne împiedicarea Iranului să se doteze cu arma nucleară și au cerut evitarea oricărei escaladări. Nivel alarmant de îmbogățire a uraniului Conform Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Iranul este singura țară fără arme nucleare care îmbogățește uraniul la 60%, aproape de pragul tehnic de 90% necesar pentru producerea unei bombe. Stocul actual al Teheranului, de aproximativ 440 de kilograme de uraniu îmbogățit, ar putea fi transformat în opt până la zece bombe nucleare, potrivit experților europeni. Iranul respinge acuzațiile și susține că programul său nuclear are scopuri exclusiv civile, în special producerea de energie electrică. Condițiile occidentale și poziția Teheranului Țările europene din grupul E3 au cerut Iranului să îndeplinească trei condiții: reluarea negocierilor directe cu SUA; acces deplin pentru inspectorii AIEA la siturile nucleare sensibile; garantarea securității stocului de uraniu îmbogățit. Președintele iranian Masud Pezeshkian a calificat drept „inacceptabilă” solicitarea americană de a preda întregul stoc de uraniu îmbogățit în schimbul unei suspendări temporare a sancțiunilor. Impact economic și temeri interne în Iran Reimpunerea sancțiunilor a agravat deja situația economică. Pe piața neagră, 1 dolar se tranzacționa cu 1,12 milioane de riali, un nivel record. Locuitorii Teheranului s-au grăbit să cumpere aur din Marele Bazar, văzut ca refugiu în perioade de criză.  Mulți iranieni se tem de o escaladare militară, după raidurile americane și israeliene din iunie. Rusia și China contestă decizia Rusia și China au încercat fără succes să prelungească acordul nuclear (JCPOA) cu încă șase luni pentru a oferi mai mult timp diplomației. Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a acuzat Occidentul de „sabotarea diplomației”, susținând că reactivarea sancțiunilor este „invalidă din punct de vedere legal”. De la acordul JCPOA la prăbușirea negocierilor Acordul nuclear (JCPOA), semnat în 2015 între Iran și marile puteri, limita nivelul de îmbogățire a uraniului la 3,67%. În schimb, sancțiunile internaționale au fost ridicate. În 2018, SUA s-au retras unilateral din acord, în timpul mandatului lui Donald Trump, și au reimpus sancțiuni. În replică, Teheranul a renunțat la o parte dintre angajamente, crescând treptat nivelul de îmbogățire a uraniului. Președintele iranian Masud Pezeshkian a declarat recent la ONU că „Iranul nu a urmărit și nu va urmări niciodată să construiască o bombă atomică”, dar criza actuală ridică noi semne de întrebare asupra intențiilor regimului de la Teheran.

Atac masiv al Rusiei asupra Ucrainei (sursa: (Telegram/Administrația militară regională Zaporojie)
Internațional

Atac devastator al Rusiei: Kievul și Zaporojie, principalele ținte ale sutelor de drone și rachete

Atac masiv al Rusiei asupra Ucrainei. Rusia a declanșat, în noaptea de sâmbătă spre duminică, un atac aerian masiv asupra Ucrainei, folosind sute de drone și rachete. Atac masiv al Rusiei asupra Ucrainei Potrivit autorităților de la Kiev, bilanțul preliminar indică cel puțin zece răniți în capitală și în orașul Zaporojie. Citește și: Șefa Colegiului Medicilor, după decesele celor șase copii la un spital din Iași: „Sancțiunile de care am auzit ieri nu rezolvă problema de fond” Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiga, a denunțat pe rețeaua X faptul că „sute de drone și rachete au distrus clădiri rezidențiale și au provocat victime civile” în timp ce oamenii dormeau. Șase răniți la Kiev, patru la Zaporojie Primarul Kievului, Vitali Kliciko, a anunțat că șase persoane au fost rănite, dintre care cinci au necesitat spitalizare. În sud-estul țării, orașul Zaporojie a fost lovit de cel puțin patru ori, a declarat guvernatorul regiunii, Ivan Fedorov, care a raportat alți patru răniți. Riscuri la centrala nucleară Zaporojie Autoritățile de la Kiev acuză Moscova că încearcă să conecteze centrala nucleară Zaporojie din Energodar, cea mai mare din Europa, la rețeaua electrică rusă. Infrastructura a fost ocupată de trupele ruse încă din martie 2022, iar orice tentativă de reconectare implică riscuri majore pentru securitatea regională. Reacția Moscovei: drone ucrainene doborâte Ministerul rus al Apărării a susținut, duminică dimineață, că 41 de drone ucrainene au fost doborâte în timpul nopții. Informațiile nu au putut fi verificate independent. Polonia mobilizează aviația militară Atacurile rusești asupra Ucrainei au avut consecințe și asupra securității regionale. Polonia a anunțat mobilizarea aviației sale în mod „preventiv”, după ce aproximativ 20 de drone rusești au intrat în spațiul său aerian în ultimele zile. În paralel, trei avioane de luptă rusești au fost semnalate și pe cerul Estoniei în mai puțin de două săptămâni.

Miza alegerilor parlamentare în Republica Moldova (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Internațional

Alegeri parlamentare în Republica Moldova: între Europa și Rusia

Miza alegerilor parlamentare în Republica Moldova. Republica Moldova își alege duminică noul Parlament, într-un scrutin considerat decisiv pentru viitorul politic și geopolitic al țării. În joc nu sunt doar cele 101 mandate, ci și orientarea pe termen lung a unei națiuni aflate între două modele de dezvoltare: integrarea europeană sau revenirea sub influența Rusiei. Miza alegerilor parlamentare în Republica Moldova Ambasadorul Republicii Moldova la București, Victor Chirilă, a avertizat, într-un interviu pentru Agerpres, că alegerile se desfășoară în contextul unui „război hibrid total”, declanșat de Federația Rusă. Citește și: Șefa Colegiului Medicilor, după decesele celor șase copii la un spital din Iași: „Sancțiunile de care am auzit ieri nu rezolvă problema de fond” Potrivit acestuia, Moscova folosește toate pârghiile posibile – de la instituții religioase afiliate Patriarhiei Moscovei, până la partide politice și grupări criminale – pentru a destabiliza Chișinăul și a bloca opțiunea europeană. Dincolo de retorică, realitatea este că peste 30% din bugetul Republicii Moldova depinde de sprijinul financiar occidental, în special din partea Uniunii Europene. Tot Occidentul asigură și securitatea energetică a țării, după renunțarea la gazul rusesc. În acest context, componența viitorului legislativ va influența decisiv relația Moldovei cu Bruxelles-ul. Diaspora, factor decisiv Alegerile de duminică nu se joacă doar la Chișinău, ci și în diaspora. 301 secții de votare au fost deschise în 45 de țări, un număr record pentru un scrutin parlamentar. România are o pondere importantă, cu 23 de secții de votare – inclusiv una la Muzeul Țăranului Român, în premieră. La precedentele alegeri, aproape 31.000 de moldoveni din România s-au prezentat la urne, iar ambasadorul Chirilă mizează pe o mobilizare la fel de puternică. „Cetățenii noștri din diaspora sunt profund pro-europeni, înțeleg importanța democrației și a libertății”, a spus diplomatul. Regulile jocului Comisia Electorală Centrală a anunțat deschiderea a 2.274 de secții de votare – dintre care 1.961 în țară și 12 în regiunea separatistă Transnistria. Procesul electoral se desfășoară între orele 07:00 și 21:00, iar scrutinul este validat dacă la urne se prezintă cel puțin o treime din alegători. Pragul electoral este de 5% pentru partide, 7% pentru blocuri electorale și 2% pentru candidați independenți. Cine intră în competiție Pe buletinul de vot figurează 23 de concurenți: 14 partide politice, printre care Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), Partidul Nostru, AUR, Partidul Social Democrat European sau Partidul Liberal. 4 blocuri electorale, între care Blocul Socialiștilor și Comuniștilor sau Blocul „Unirea Națiunii”. 4 candidați independenți: Andrei Năstase, Olesea Stamate, Victoria Sanduța și Tatiana Crețu. În ultima clipă, Partidul „Moldova Mare” a fost eliminat din cursă printr-o decizie a CEC. O alegere între Est și Vest Dincolo de cifre, aceste alegeri sunt o confruntare între două viziuni diametral opuse. De o parte, partidele pro-europene care mizează pe sprijinul financiar și energetic al Bruxelles-ului și pe accelerarea negocierilor de aderare. De cealaltă parte, formațiuni pro-ruse care propun o reîntoarcere la orbita Moscovei, chiar cu prețul izolării internaționale. Nu întâmplător, apelurile la mobilizare au venit și din România. „De votul vostru depinde viitorul Basarabiei”, a spus președintele României, Nicușor Dan, într-un mesaj video adresat basarabenilor din România. Viitorul Moldovei, pe buletinul de vot Parlamentul care va rezulta din aceste alegeri nu este doar o instituție legislativă. El va decide dacă Republica Moldova își continuă drumul spre Uniunea Europeană sau dacă se întoarce la sfera de influență a Rusiei. Pentru prima dată, votul prin corespondență a fost introdus în 10 state, semn că autoritățile încearcă să aducă cât mai aproape de urne diaspora – un electorat decisiv în bătălia dintre Est și Vest. Scrutinul de duminică nu este, așadar, doar o alegere politică, ci un referendum mascat asupra viitorului geopolitic al Republicii Moldova.

Ucraina acuză Comitetul Paralimpic de „trădare” (sursa: Facebook/Матвій Бідний)
Internațional

Reprimirea Rusiei și Belarusului la competițiile paralimpice este rușinoasă, consideră Ucraina

Ucraina acuză Comitetul Paralimpic de „trădare”. Ucraina a acuzat Comitetul Internaţional Paralimpic (CIP) că a „trădat conştiinţa şi valorile olimpice” prin restabilirea comitetelor naționale din Rusia și Belarus ca membri cu drepturi depline. Ucraina acuză Comitetul Paralimpic de „trădare” Ministrul Sportului, Matvii Bidnii, a avertizat că participarea Ucrainei la Jocurile Paralimpice de Iarnă de la Milano-Cortina 2026 ar putea fi pusă sub semnul întrebării. Citește și: Șefa Colegiului Medicilor, după decesele celor șase copii la un spital din Iași: „Sancțiunile de care am auzit ieri nu rezolvă problema de fond” „Facem apel la partenerii noştri europeni să nu permită ca steagul statului agresor să fluture în timp ce războiul continuă în Ucraina”, a declarat oficialul ucrainean. Un decret adoptat în iulie 2023 interzicea sportivilor ucraineni să concureze împotriva celor care reprezintă Rusia sau Belarus. Ulterior, textul a fost modificat pentru a permite participarea la competiții cu sportivi din aceste țări doar sub steag neutru, așa cum s-a întâmplat la Jocurile Olimpice și Paralimpice de la Paris 2024. Totuși, Ucraina a boicotat Campionatele Mondiale de Judo din iunie, după ce Belarus a fost autorizat să concureze sub propriul steag. CIP ridică suspendarea parțială a Rusiei și Belarusului La Adunarea Generală desfășurată la Seul, CIP a votat ridicarea suspendării parțiale impuse Rusiei și Belarusului după invazia din 2022. Această decizie permite reintegrarea comitetelor naționale și redeschide calea pentru participarea para-atleților ruși și belaruși la Jocurile Paralimpice de Iarnă din 2026 sub propriile steaguri. Votul a arătat o divizare între membri: 91 de voturi pentru și 77 împotrivă în cazul Rusiei, respectiv 103 pentru și 63 împotrivă în cazul Belarusului. Obstacole pentru sportivii ruși și belaruși Chiar dacă decizia CIP redă statutul deplin celor două comitete, participarea efectivă depinde de federațiile internaționale de sport. În prezent, FIS (schi alpin și schi fond para, snowboarding para), IBU (biatlon para) și WPIH (hochei para) mențin excluderea rușilor și belarușilor din procesul de calificare. Singura excepție este World Curling, unde cotele sunt atribuite țărilor și calificările au fost deja finalizate. De la excludere totală la neutralitate CIP a exclus Rusia și Belarus de la Jocurile Paralimpice de la Beijing 2022, la doar câteva zile după declanșarea invaziei Ucrainei. În 2023, suspendarea totală a fost relaxată, permițând sportivilor celor două țări să participe la Paris 2024 doar sub steag neutru. Decizia actuală a CIP vine la scurt timp după ce Comitetul Internațional Olimpic (CIO) a autorizat, de asemenea, prezența sportivilor ruși și belaruși la Milano-Cortina, tot sub condiții stricte de neutralitate.

Norvegia anunță apariții suspecte de drone (sursa: f35.com)
Internațional

Drone misterioase și în jurul unei baze militare norvegiene unde sunt staționate F-35

Norvegia anunță apariții suspecte de drone. Autoritățile din Norvegia investighează o posibilă apariție a unor drone în apropierea unor instalații militare. Potrivit armatei norvegiene, semnalările vizează zona bazei aeriene de la Orland, unde sunt staționate avioane de vânătoare F-35. Norvegia anunță apariții suspecte de drone „Putem confirma că am primit informaţii despre o posibilă activitate a dronelor observată în zona din jurul bazei aeriene”, a declarat un purtător de cuvânt pentru publicația Dagens Naeringsliv. Citește și: Șefa Colegiului Medicilor, după decesele celor șase copii la un spital din Iași: „Sancțiunile de care am auzit ieri nu rezolvă problema de fond” Aparițiile au fost raportate în afara perimetrului bazei, iar operațiunile acesteia nu au fost perturbate. Poliția norvegiană a anunțat că ia în serios aceste semnalări și a deschis o anchetă, însă este „prea devreme pentru concluzii”. Incidente similare în Danemarca Relatările din Norvegia apar după ce în Danemarca au fost observate noi drone deasupra unor instalații militare. Vineri seară, drone necunoscute au survolat inclusiv o bază aeriană. Luni, autoritățile daneze au închis temporar aeroportul din Copenhaga din cauza unor apariții similare. De atunci, incidentele s-au repetat în apropierea altor aeroporturi și baze militare. Suspiciuni privind un „atac hibrid” Guvernul danez a calificat aceste incidente drept un posibil „atac hibrid” pus la cale de un „actor profesionist”. Situația survine chiar înaintea summitului liderilor europeni programat să aibă loc la Copenhaga. Reacția Moscovei la acuzațiile europene Ambasada Rusiei la Copenhaga a respins acuzațiile și a vorbit despre „speculații absurde” și o „provocare orchestrată”. La rândul său, Kremlinul a criticat ceea ce a numit „isteria” europenilor, acuzând că aceștia pun frecvent pe seama Moscovei incidente ce implică avioane sau drone.

Zelenski confirmă acord militar cu Trump (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Zelenski s-a înțeles cu Trump și va primi "arme adecvate". Cel mai probabil, și rachete Tomahawk

Zelenski confirmă acord militar cu Trump. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat sâmbătă că a convenit cu omologul său american, Donald Trump, un acord privind furnizarea către Ucraina a „armelor adecvate” necesare războiului cu Rusia. Zelenski confirmă acord militar cu Trump Spre deosebire de perioada anterioară, armele nu vor fi oferite gratuit, ci vor fi achiziționate de Kiev cu sprijinul financiar al partenerilor europeni. Citește și: Șefa Colegiului Medicilor, după decesele celor șase copii la un spital din Iași: „Sancțiunile de care am auzit ieri nu rezolvă problema de fond” „Am făcut ce era mai important, ne-am înțeles cu președintele Trump și trecem la implementarea practică”, a afirmat Zelenski, adăugând că Ucraina a transmis Washingtonului lista armelor solicitate. Sistem Patriot furnizat de Israel Zelenski a confirmat, în cadrul conferinței de presă, că Ucraina folosește deja de o lună un sistem antiaerian Patriot provenit din Israel – armă esențială pentru respingerea atacurilor cu rachete rusești. El nu a precizat dacă sistemul a fost cumpărat sau donat. În aprilie, presa americană relata că un Patriot din dotarea armatei israeliene urma să fie recondiționat și transferat Ucrainei, în contextul modernizării arsenalului israelian. Schimbarea poziției Israelului față de Ucraina După invazia rusă din 2022, Israelul a menținut o poziție neutră, evitând să trimită arme Ucrainei și refuzând sancțiunile împotriva Moscovei. Între timp însă, relațiile dintre Israel și Rusia s-au răcit, mai ales după consolidarea legăturilor Moscovei cu Teheranul și tensiunile generate de războiul din Fâșia Gaza. Plan de achiziții militare de 90 miliarde dolari Președintele ucrainean a reamintit că planul Kievului vizează cumpărarea de arme și muniții americane în valoare de circa 90 de miliarde de dolari. Deși presa americană a speculat că Ucraina ar putea cere inclusiv rachete Tomahawk pentru a lovi ținte pe teritoriul rus, Zelenski a refuzat să confirme. „Este un subiect foarte sensibil”, a spus acesta. Trump își schimbă poziția după întâlnirea cu Zelenski După întrevederea de la New York, Donald Trump și-a nuanțat mesajul privind războiul. Dacă anterior afirma că Ucraina nu are capacitatea de a recuceri teritoriile pierdute și ar trebui să facă pace, ulterior a declarat pe Truth Social că Kievul poate elibera toate regiunile ocupate și chiar „să meargă dincolo de acestea”. Trump a îndemnat Ucraina să acționeze rapid, profitând de dificultățile economice ale Rusiei, pe care a numit-o „tigru de hârtie”. Totuși, el a subliniat că Uniunea Europeană trebuie să finanțeze în principal acest efort, indicând că SUA nu mai vor să suporte costurile majore ale războiului. Negocieri blocate între Kiev și Moscova În ciuda întâlnirilor diplomatice – inclusiv între Serghei Lavrov și secretarul de stat american Marco Rubio la New York – perspectiva unei păci rămâne îndepărtată. Rusia insistă asupra recunoașterii teritoriale în Donbas, iar Ucraina respinge categoric orice cedare de teritorii. În același timp, susținătorii europeni ai Kievului cer garanții de securitate ferme, inclusiv printr-o prezență NATO în regiune, propunere respinsă de Kremlin.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră