joi 08 octombrie
Login Contact
DeFapt.ro

Internațional

5867 articole
Internațional

Noul ayatollah al Iranului, Mojtaba Khamenei, mai radical și mai motivat să se răzbune pe Vest decât tatăl său

Noul ayatollah al Iranului, Mojtaba Khamenei, este mai radical și mai motivat să se răzbune pe Vest decât tatăl său, fostul ayatollah Ali Khamenei, arată mai multe evaluări. După ce numirea sa a devenit publică, Gărzile revoluționare iraniene au anunțat că sunt „gata să se supună în totalitate și să se sacrifice pentru a îndeplini poruncile divine ale Juristului Gardian al vremii, Eminența Sa Ayatollah Seyyed Mojtaba Khamenei”.  Citește și: Sondaj: O mică parte din alegătorii AUR se întorc la PSD, USR scade ușor Noul ayatollah al Iranului, mai radical și mai motivat să se răzbune pe Vest decât tatăl său O anchetă Bloomberg care a durat un an a descoperit că acesta conduce o rețea imobiliară importantă în străinătate prin intermediari, fără ca vreun activ să fie înregistrat direct pe numele său. Portofoliul include proprietăți de lux în Londra, o vilă în Dubai și hoteluri de lux în Frankfurt și Mallorca, finanțarea provenind în mare parte din veniturile din petrolul iranian, prin intermediul unor instituții financiare din Marea Britanie, Elveția, Liechtenstein și Emiratele Arabe Unite, prin intermediul unor companii fantomă.  Mojtaba Khamenei s-a născut pe 8 septembrie 1969 în Mashhad. A studiat teologia în Qom și a luptat ca tânăr voluntar în timpul războiului Iran-Irak din anii 1980 — realizări care încă au greutate în rândul elitei revoluționare. Faptul că poartă turban negru, la fel ca tatăl său, arată că se consideră un descendent al profetului Mohammed. Pe rețelele sociale, este descris ca fiind „un extremist mesianic”, extrem de brutal.  Evaluările comportamentului său viitor menționează că, după declanșarea atacurilor aeriene împotriva regimului de la Teheran, Mojtaba Khamenei și-a pierdut cea mai mare parte a familiei:  Tatăl său: Ayatollah Ali Khamenei (ucis în atacurile inițiale) Mama sa: menționată în mai multe surse ca fiind ucisă în aceleași atacuri sau în atacuri conexe Soția sa: Zahra Haddad Adel sau Zahra Adel - există confirmarea explicită a uciderii sale în atacul în care a murit Ali Khamenei Un fiu, sora sa și cumnatul său au apărut în diverse relatări ca fiind uciși în bombardamentele din ultimele zile Televiziunea de stat iraniană l-a numit pe Mojtaba Khamenei „Jaanbaz [veteran de război rănit] al Ramadanului”, sugerând aparent că acesta a fost rănit în războiul în curs. De asemenea, a afirmat că Mojtaba vorbește fluent engleza, a absolvit cursuri specializate de psihologie și psihanaliză și are cunoștințe despre tehnologiile moderne, științele militare și afacerile de securitate, precum și despre principiile politice și cerințele executive ale țării.

Noul ayatollah al Iranului, Mojtaba Khamenei, mai radical și mai motivat să se răzbune pe Vest decât tatăl său
Atacuri iraniene cu pagube importante și răniți asupra țărilor din Golf, care nu se apără eficient
Internațional

Atacuri iraniene cu pagube importante și răniți asupra țărilor din Golf, care nu se apără eficient

Mai multe state din Golful Persic, Kuweit, Qatar, Arabia Saudită, Bahrein și Emiratele Arabe Unite, s-au confruntat luni dimineață cu noi atacuri cu rachete și drone, în a zecea zi a războiului dintre Iran, Israel și Statele Unite. Loviturile au vizat atât infrastructuri strategice, cât și zone urbane, provocând victime și pagube materiale. Civili răniți în Bahrein după un atac cu drone În Bahrein, un atac cu drone atribuit Iranului a rănit 32 de civili luni dimineață în localitatea Sitra, potrivit Ministerului Sănătății. Citește și: Cum se contrazice singură Antena 3 în efortul de a arăta că fata lui Ponta a fost nedreptățită de MAE. Postul a avut acces inclusiv la informații medicale ale pasagerilor Patru dintre răniți sunt în stare gravă, inclusiv copii care au avut nevoie de intervenții chirurgicale. O adolescentă de 17 ani a suferit răni grave la cap și la ochi, iar doi copii de 7 și 8 ani au fost grav răniți la membrele inferioare. Autoritățile au precizat că printre victime se află și un bebeluș de două luni. Cu o zi înainte, trei persoane au fost rănite de resturi de rachetă pe arhipelagul din Golf, iar o instalație de desalinizare a fost lovită într-un atac cu drone iraniene. Ministerul de Interne a precizat că infrastructura nu a fost afectată în mod semnificativ. Incendiu la un complex petrolier din Bahrein Un alt atac iranian a provocat un incendiu în complexul petrolier din orașul Al-Maameer. Autoritățile au anunțat că au fost înregistrate pagube materiale, însă nu au existat victime. Compania națională de petrol Babco a invocat clauza de „forță majoră” după atacul asupra rafinăriei sale, măsură care o protejează de penalități contractuale în cazul unor întârzieri sau întreruperi. Grupul a transmis că aprovizionarea pieței interne va continua fără probleme. Kuweit și Qatar, sub tirul rachetelor Ministerul Apărării din Kuweit a anunțat că sistemele de apărare antiaeriană interceptează în prezent rachete și drone ostile. Duminică, emiratul fusese deja vizat de șapte rachete și cinci drone, atacuri care au provocat doi morți. Proiectilele au lovit în special rezervoarele de combustibil ale aeroportului internațional din Kuweit. În același timp, la Doha, capitala Qatarului, locuitorii au raportat explozii puternice în zorii zilei de luni. Ministerul Apărării din Qatar a confirmat interceptarea unei rachete, după ce orașul a fost vizat în ultimele zile de mai multe drone și rachete iraniene. Arabia Saudită: drone interceptate lângă câmpul petrolier Shaybah În Arabia Saudită, sistemele de apărare au interceptat patru drone care se îndreptau spre câmpul petrolier Shaybah din sud-estul țării. Instalația energetică fusese deja atacată cu o zi înainte. Un alt atac produs duminică a vizat districtul diplomatic din Riad, însă a fost dejucat de sistemele de apărare. Incidentul a avut loc la cinci zile după ce drone au lovit zona în care se află și ambasada Statelor Unite. Statele Unite evacuează personal diplomatic Pe fondul deteriorării situației de securitate, Statele Unite au anunțat evacuarea personalului diplomatic neesențial din regiune. Decizia a fost luată „din cauza riscurilor pentru siguranța acestora”, au transmis autoritățile americane. Armata SUA a confirmat și moartea celui de-al șaptelea militar american în conflictul cu Iranul. Soldatul fusese grav rănit într-un atac asupra trupelor americane din Arabia Saudită, pe 1 martie. Emiratele Arabe Unite, vizate de rachete Autoritățile din Emiratele Arabe Unite au anunțat luni dimineață că țara a fost ținta unui atac cu rachete, fără a oferi deocamdată detalii despre eventuale pagube sau victime. Președintele iranian Massoud Pezeshkian a avertizat că Iranul „va fi obligat să riposteze” împotriva statelor vecine dacă acestea permit folosirea teritoriului lor pentru atacuri împotriva Iranului. De la începutul războiului, atacurile aeriene iraniene asupra statelor din Golf – care găzduiesc baze militare americane importante – au provocat moartea a 16 persoane, dintre care opt civili.

Noul lider suprem al Iranului va purta numele Khamenei. Succesorul ayatollahului Ali Khamenei ar putea fi fiul său
Internațional

Noul lider suprem al Iranului va purta numele Khamenei. Succesorul ayatollahului Ali Khamenei ar putea fi fiul său

Adunarea Experților din Iran, organismul responsabil de desemnarea liderului suprem al Republicii Islamice, a decis cine va prelua conducerea după moartea ayatollahului Ali Khamenei. Deși identitatea oficială a succesorului nu a fost încă anunțată public, un membru al Adunării a sugerat că numele Khamenei va continua la conducerea Iranului. „Numele lui Khamenei va continua” Ayatollahul Hosseinali Eshkevari, membru al Adunării Experților, a declarat într-un videoclip difuzat în presa iraniană că viitorul lider suprem va purta același nume. Citește și: SUA ar putea trimite forțele speciale în Iran, ca să confiște uraniul pentru bombe nucleare - Axios „Numele lui Khamenei va continua”, a afirmat clericul iranian. Acesta a precizat că votul pentru desemnarea noului lider a avut deja loc și că rezultatul oficial urmează să fie anunțat în curând, fără a oferi însă alte detalii despre persoana aleasă. Declarația sa a alimentat speculațiile potrivit cărora succesorul ar putea fi Mojtaba Khamenei, fiul fostului lider suprem. Mojtaba Khamenei, unul dintre favoriți Mojtaba Khamenei este un cleric de rang mediu, cunoscut pentru pozițiile sale conservatoare și pentru legăturile strânse cu influentul Corp al Gărzilor Revoluționare. În ultimele zile, numele său a fost intens vehiculat în presa iraniană și internațională ca posibil succesor al tatălui său la conducerea Republicii Islamice. Totuși, nu este exclus ca viitorul lider suprem să fie o altă persoană care poartă același nume de familie. Anunțul oficial urmează să fie făcut în curând Potrivit unor oficiali iranieni, secretarul Adunării Experților, Hosseini Bushehri, va fi cel care va anunța public identitatea noului lider suprem. Confirmarea a fost făcută și de Ahmad Alamolhoda, un alt responsabil iranian implicat în procesul de succesiune. Funcția de lider suprem reprezintă cea mai înaltă autoritate politică și religioasă din Iran, având control asupra forțelor armate, politicii externe și principalelor instituții ale statului. Trump critică posibilitatea ca fiul lui Khamenei să preia puterea În contextul tensiunilor din regiune, președintele american Donald Trump a comentat posibilitatea ca Mojtaba Khamenei să devină noul lider suprem al Iranului. Într-un interviu acordat postului ABC News, liderul de la Casa Albă a declarat că noul conducător al Iranului nu va putea rămâne mult timp la putere fără aprobarea Statelor Unite. Trump a afirmat, de asemenea, că ideea ca fiul lui Ali Khamenei să preia conducerea este „inacceptabilă” pentru el și că Statele Unite își doresc un lider care să aducă „armonie și pace în Iran”.

Tensiuni uriașe între Kiev și Budapesta: Ucraina cere restituirea imediată a banilor și aurului confiscate de autoritățile ungare
Internațional

Tensiuni uriașe între Kiev și Budapesta: Ucraina cere restituirea imediată a banilor și aurului confiscate de autoritățile ungare

Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiga, a cerut restituirea imediată a zecilor de milioane de euro și dolari în numerar, precum și a lingourilor de aur confiscate de autoritățile ungare după interceptarea a două vehicule blindate de transport valori care se îndreptau spre Ucraina din Austria. Incidentul, petrecut în urmă cu trei zile, a declanșat un nou conflict diplomatic între Kiev și Budapesta, într-un moment în care relațiile dintre cele două state sunt deja tensionate. Două furgonete blindate cu bani și aur, interceptate în Ungaria Autoritățile ungare au oprit vineri două vehicule blindate de transport valori în care au fost descoperite sume importante de bani și metale prețioase. Citește și: SUA ar putea trimite forțele speciale în Iran, ca să confiște uraniul pentru bombe nucleare - Axios Potrivit informațiilor oficiale, transportul conținea aproximativ 40 de milioane de dolari, 35 de milioane de euro și 9 kilograme de aur. Șapte cetățeni ucraineni care însoțeau transportul au fost reținuți inițial de autorități. Kievul susține că aceștia sunt angajați ai sistemului bancar ucrainean, iar unul dintre ei ar fi fost un fost general din serviciile de informații. Persoanele reținute au fost ulterior eliberate, însă banii și lingourile de aur nu au fost returnate. Kievul acuză Ungaria de confiscare ilegală Ministrul ucrainean de externe a reacționat dur după incident, acuzând Budapesta că a confiscat ilegal valori care aparțin statului ucrainean. Andrii Sîbiga a declarat că sumele respective sunt proprietatea băncii de stat ucrainene Oschadbank și, implicit, a contribuabililor ucraineni. „Acești bani nu aparțin Ungariei și nici guvernului său. Sunt proprietatea băncii de stat ucrainene Oschadbank și, prin urmare, a contribuabililor ucraineni. Cerem restituirea lor imediată și îndemnăm întreaga Europă să condamne acest act fără precedent de banditism și extorcare din partea unui stat”, a scris ministrul ucrainean pe rețeaua socială X. Oficialul ucrainean a afirmat că incidentul reprezintă un furt comis în plină zi de autoritățile ungare. Budapesta invocă suspiciuni de spălare de bani Autoritățile ungare susțin că au confiscat transportul pentru a investiga un posibil caz de spălare de bani. Ministrul de externe al Ungariei, Peter Szijjarto, a sugerat că banii și aurul ar putea avea legătură cu ceea ce el a numit „mafia de război ucraineană”. De asemenea, oficialul ungar a avansat ipoteza că valorile confiscate ar fi putut fi destinate „cuiva din Ungaria”, o afirmație interpretată ca o aluzie la opoziția politică internă, în contextul alegerilor legislative programate pentru 12 aprilie. Tensiunile dintre Kiev și Budapesta cresc Incidentul a avut loc într-un moment deja tensionat în relațiile dintre Ucraina și Ungaria. Interceptarea transportului de valori a avut loc la doar o zi după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a sugerat că ar putea trimite armata ucraineană pentru a-l captura pe premierul ungar Viktor Orban dacă acesta nu deblochează ajutorul financiar de 90 de miliarde de euro acordat Ucrainei de Uniunea Europeană. Acest ajutor este blocat prin veto de guvernul de la Budapesta, care a invocat drept motiv întârzierile în repunerea în funcțiune a secțiunii ucrainene a conductei petroliere Drujba. Prin această conductă este transportat petrol rusesc către Ungaria și Slovacia.

Noul lider suprem al Iranului „nu va rezista mult” fără aprobarea SUA, amenință Donald Trump
Internațional

Noul lider suprem al Iranului „nu va rezista mult” fără aprobarea SUA, amenință Donald Trump

Președintele american Donald Trump a declarat într-un interviu acordat duminică postului ABC News că viitorul lider suprem al Iranului nu va putea rămâne mult timp la putere dacă nu primește aprobarea Statelor Unite.  Trump: „Noul lider al Iranului trebuie să obțină aprobarea noastră” În interviul acordat televiziunii americane, Donald Trump a afirmat că viitorul lider suprem iranian va avea nevoie de acceptul Washingtonului pentru a se menține la conducerea țării. Citește și: SUA ar putea trimite forțele speciale în Iran, ca să confiște uraniul pentru bombe nucleare - Axios „El va trebui să obțină aprobarea noastră. Dacă nu primește aprobarea noastră, nu va rezista mult”, a declarat liderul american. Teheranul respinge orice ingerință externă Declarațiile lui Trump au fost respinse de oficialii iranieni. Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a subliniat că alegerea succesorului ayatollahului Ali Khamenei este o decizie care aparține exclusiv Iranului. Potrivit acestuia, viitorul lider suprem trebuie desemnat de instituțiile statului și de poporul iranian, fără implicarea altor țări. Succesorul lui Ali Khamenei a fost ales, dar numele nu a fost anunțat După uciderea ayatollahului Ali Khamenei în bombardamentele care au marcat începutul actualelor ostilități, Iranul a intrat într-o perioadă de tranziție politică. Adunarea Experților, organismul religios responsabil de alegerea liderului suprem, a desemnat duminică succesorul lui Khamenei. Cu toate acestea, identitatea noului lider suprem nu a fost făcută publică până în prezent. Funcția de lider suprem este cea mai importantă în sistemul politic iranian, având control asupra armatei, politicii externe și instituțiilor religioase ale statului. Trump insistă să fie implicat în alegerea noului lider iranian Anterior, Donald Trump a susținut că ar trebui să fie implicat personal în desemnarea viitorului lider suprem al Iranului. Într-un alt interviu acordat săptămâna trecută, el a făcut o paralelă cu situația din Venezuela, afirmând că a avut un rol în schimbarea conducerii de la Caracas după capturarea președintelui Nicolas Maduro de către un comando american. Schimbarea regimului de la Teheran, un obiectiv strategic În ciuda bombardamentelor și a eliminării ayatollahului Ali Khamenei, regimul iranian nu dă semne că ar fi aproape de prăbușire sau că ar putea fi înlocuit rapid de un guvern favorabil Statelor Unite. Deși oficial obiectivul operațiunilor militare este neutralizarea programului nuclear și a capacităților balistice ale Iranului, schimbarea regimului de la Teheran rămâne o miză strategică pentru Washington. Atacurile aeriene ar putea fi insuficiente pentru schimbarea puterii Analiștii avertizează că atacurile aeriene ar putea să nu fie suficiente pentru a provoca o schimbare de putere în Iran fără o intervenție militară terestră. Pentru a evita trimiterea unui număr mare de soldați americani în luptă, Donald Trump ar fi luat în calcul sprijinirea unor grupări kurde pentru a lansa o ofensivă împotriva regimului de la Teheran dinspre Irak. Totuși, liderul american nu a exclus nici posibilitatea implicării directe a trupelor americane, în funcție de evoluția conflictului din Orientul Mijlociu.

Ucraina trimite experți anti-dronă în Orientul Mijlociu. Zelenski speră să obțină, la schimb, rachete Patriot
Internațional

Ucraina trimite experți anti-dronă în Orientul Mijlociu. Zelenski speră să obțină, la schimb, rachete Patriot

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că specialiști ucraineni în combaterea dronelor vor ajunge în Orientul Mijlociu săptămâna viitoare pentru a sprijini statele din Golf în apărarea împotriva atacurilor aeriene. Kievul speră că această cooperare militară ar putea deschide calea către un sprijin suplimentar sub forma rachetelor interceptoare Patriot, extrem de necesare Ucrainei în războiul cu Rusia. Declarațiile au fost făcute duminică, la Kiev, în cadrul unei conferințe de presă susținute alături de premierul olandez Rob Jetten. Ucraina trimite experți în statele din Golf să combată dronele iraniene Volodimir Zelenski a precizat că experții ucraineni vor evalua situația de securitate și vor contribui cu experiența acumulată în lupta împotriva dronelor de tip Shahed, utilizate atât de Iran, cât și de Rusia în conflictul din Ucraina. Citește și: SUA ar putea trimite forțele speciale în Iran, ca să confiște uraniul pentru bombe nucleare - Axios „Cred că săptămâna viitoare, când experții vor fi acolo, vor evalua situația și vor ajuta”, a declarat liderul de la Kiev, fără a oferi detalii suplimentare despre misiunea acestora. În ultimii ani, Ucraina a acumulat o experiență importantă în interceptarea dronelor Shahed și a variantelor rusești Geran, folosite frecvent în atacuri asupra infrastructurii energetice și a orașelor ucrainene. Peste 800 de rachete Patriot consumate în trei zile de război în Orientul Mijlociu Președintele ucrainean a subliniat impactul major al conflictului din Orientul Mijlociu asupra resurselor militare occidentale. Potrivit acestuia, în primele trei zile ale războiului din regiune ar fi fost utilizate peste 800 de rachete interceptoare Patriot. Zelenski a afirmat că acest număr depășește totalul rachetelor Patriot pe care Ucraina le-a primit în cei patru ani de război cu Rusia. Liderul ucrainean a mai declarat că Statele Unite ar fi solicitat Kievului să împărtășească experiența sa în combaterea dronelor cu statele din Golf. Până în prezent, această informație nu a fost confirmată oficial nici de Washington, nici de statele respective. Costurile uriașe ale interceptării dronelor Shahed Una dintre principalele probleme în combaterea dronelor iraniene este diferența enormă de cost dintre armamentul utilizat pentru atac și cel folosit pentru apărare. Dronele Shahed costă doar câteva zeci de mii de dolari fiecare, în timp ce o rachetă interceptoare Patriot PAC-3 poate ajunge la aproximativ trei milioane de dolari. Din acest motiv, utilizarea rachetelor Patriot pentru a doborî drone este considerată o soluție ineficientă atât din punct de vedere economic, cât și din perspectiva gestionării stocurilor limitate de muniție. Situația devine și mai complicată deoarece Iranul folosește în paralel și rachete balistice, de care dispune în cantități mari. Statele Unite și Israelul încearcă să contracareze aceste amenințări prin lovituri asupra lansatoarelor și depozitelor de rachete. Ucraina a dezvoltat interceptoare anti-dronă mult mai ieftine În timpul războiului cu Rusia, Ucraina a investit masiv în dezvoltarea unor sisteme de apărare anti-dronă mult mai ieftine și mai eficiente împotriva dronelor Shahed. Aceste interceptoare economice au fost create special pentru a contracara atacurile masive cu drone și pentru a evita consumul rachetelor antiaeriene scumpe. Experiența acumulată în utilizarea acestor sisteme ar putea fi acum utilă statelor din Golf, care se confruntă cu amenințări similare. Kievul speră la mai multe rachete Patriot Prin oferirea acestei expertize, Ucraina speră să obțină în schimb sprijin militar suplimentar, în special sub forma rachetelor Patriot. „Ne-am dori ca aceasta să fie o oportunitate reciproc avantajoasă”, a declarat Zelenski. Totuși, disponibilitatea acestor rachete a scăzut semnificativ după utilizarea lor intensă în conflictul din Orientul Mijlociu, ceea ce ar putea îngreuna livrările către Ucraina. Războiul din Orientul Mijlociu ar putea reduce sprijinul pentru Ucraina Președintele ucrainean și-a exprimat și îngrijorarea că escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu ar putea diminua atenția și sprijinul acordat Ucrainei de către aliații occidentali. „Mai puțină atenție înseamnă mai puțin sprijin. Mai puțin sprijin înseamnă mai puțină apărare antiaeriană, iar dumneavoastră știți ce înseamnă asta pentru noi”, a spus Zelenski. Ucraina se confruntă în continuare cu atacuri aeriene rusești intense, care vizează frecvent infrastructura energetică și obiective strategice, motiv pentru care sistemele de apărare antiaeriană rămân esențiale pentru securitatea țării.

Atac cu rachete balistice iraniene asupra Israelului: explozii la Tel Aviv și mai mulți răniți
Internațional

Atac cu rachete balistice iraniene asupra Israelului: explozii la Tel Aviv și mai mulți răniți

Mai multe explozii au fost auzite duminică în Tel Aviv și în alte zone din centrul Israelului, după ce armata israeliană a anunțat detectarea unor rachete lansate din Iran. Sistemele de apărare aeriană au fost activate, iar autoritățile au confirmat mai multe puncte de impact și persoane rănite. Armata israeliană confirmă lansarea rachetelor din Iran Potrivit unui comunicat al armatei israeliene, rachetele au fost detectate în timp ce se îndreptau spre teritoriul statului Israel. Citește și: SUA ar putea trimite forțele speciale în Iran, ca să confiște uraniul pentru bombe nucleare - Axios „Armata israeliană a identificat în urmă cu puțin timp rachete lansate din Iran către teritoriul statului Israel”, au transmis oficialii militari. În urma alertelor, sistemele de apărare aeriană au fost activate pentru interceptarea proiectilelor. Gardienii Revoluției revendică atacul Anterior, Corpul Gardienilor Revoluției Islamice din Iran a anunțat că a lansat un nou val de atacuri asupra unor ținte din Israel. Potrivit unui comunicat difuzat de televiziunea de stat iraniană, rachetele au fost îndreptate spre orașele Tel Aviv și Beersheba, precum și spre baza aeriană Al-Azraq din Iordania. Oficialii iranieni au declarat că acesta este cel de-al 28-lea val al operațiunii militare denumite „Promisiune Onestă”, în cadrul căreia au fost utilizate rachete de nouă generație lansate de forța aerospațială a Gardienilor Revoluției. Șase răniți după lovituri în centrul Israelului Autoritățile israeliene au confirmat că cel puțin șase persoane au fost rănite în urma atacului cu rachete balistice. Serviciul de ambulanță Magen David Adom a anunțat că un bărbat de aproximativ 40 de ani a fost grav rănit la Tel Aviv. În orașul Petah Tikva, alte cinci persoane au fost rănite, printre care un bărbat de 25 de ani aflat în stare moderată și trei persoane care au suferit răni ușoare. Rachetă cu submuniții, suspectată în urma dispersiei impacturilor Poliția israeliană a raportat peste o duzină de puncte de impact în centrul țării. Autoritățile au explicat că dispersia acestor locuri sugerează că racheta ar fi fost echipată cu un focos cu submuniții, cunoscut și ca bombă cu dispersie. Acest tip de armament eliberează numeroase încărcături explozive mai mici pe o suprafață extinsă, ceea ce crește riscul pentru populația civilă. Pe parcursul conflictului în desfășurare, Iranul ar fi lansat în repetate rânduri rachete balistice dotate cu astfel de focoase, care răspândesc explozibili pe zone largi fără a face distincție între ținte militare și civile. Echipe de salvare trimise la locurile impactului Armata israeliană (IDF) a anunțat că echipe de căutare și salvare au fost trimise în zonele afectate pentru a interveni în sprijinul victimelor și pentru a evalua pagubele. De asemenea, autoritățile militare au precizat că investighează circumstanțele atacului și tipul exact de armament utilizat în loviturile lansate asupra Israelului.

Iranul are un nou lider suprem: Adunarea Experților a ales succesorul ayatollahului Ali Khamenei, dar nu i-a dezvăluit numele
Internațional

Iranul are un nou lider suprem: Adunarea Experților a ales succesorul ayatollahului Ali Khamenei, dar nu i-a dezvăluit numele

Adunarea Experților din Iran a anunțat că a ales noul lider suprem al Republicii Islamice, succesorul ayatollahului Ali Khamenei, ucis pe 28 februarie în urma unor atacuri aeriene lansate de Israel și Statele Unite. Deși organismul clerical a confirmat că votul a avut loc și că noul lider a fost desemnat, numele acestuia nu a fost făcut public deocamdată. Adunarea Experților confirmă alegerea noului lider suprem Ahmad Alamolhoda, membru al Adunării Experților, a declarat că procesul de desemnare s-a încheiat. Citește și: SUA ar putea trimite forțele speciale în Iran, ca să confiște uraniul pentru bombe nucleare - Axios „Votul pentru numirea liderului a avut loc, iar liderul a fost ales”, a afirmat acesta. Potrivit oficialului, Secretariatul Adunării Experților urmează să anunțe în perioada următoare identitatea noului lider suprem. În sistemul politic iranian, liderul suprem reprezintă cea mai înaltă autoritate religioasă și politică a statului, având ultimul cuvânt în toate deciziile majore ale Republicii Islamice. Mojtaba Khamenei, printre numele vehiculate pentru succesiune Mai mulți membri ai Adunării Experților au confirmat că desemnarea a fost realizată, fără a dezvălui oficial numele celui ales. Unul dintre aceștia a sugerat însă că succesorul ar putea fi Mojtaba Khamenei, fiul fostului lider suprem, al cărui nume circula de mai mult timp ca posibil candidat. Mohsen Heydari, reprezentantul provinciei Khuzestan în Adunarea Experților, a declarat că „cel mai potrivit candidat, aprobat de majoritatea Adunării Experților, a fost ales”. Acesta a făcut referire și la poziția Statelor Unite, menționând că „Marele Satan a menționat de asemenea numele ales de reprezentanți”, utilizând formula consacrată în discursul oficial iranian pentru a desemna Washingtonul. Donald Trump a cerut implicarea în alegerea succesorului Înainte de desemnarea noului lider suprem, președintele american Donald Trump a declarat că Statele Unite ar trebui să fie implicate în procesul de selecție. Trump a afirmat că nu ar accepta ca Mojtaba Khamenei să preia conducerea Republicii Islamice. Autoritățile iraniene au respins categoric această posibilitate, subliniind că alegerea liderului suprem este o decizie internă, care aparține exclusiv instituțiilor religioase ale statului. Confirmări suplimentare din partea clericilor iranieni Un alt membru al Adunării Experților, Mohammad Mehdi Mirbagheri, a confirmat într-un videoclip difuzat de agenția de presă Fars că organismul clerical a ajuns la o decizie clară. „S-a ajuns la o opinie fermă, care reflectă poziția majorității”, a afirmat acesta. Mirbagheri a precizat că procesul de deliberare a fost unul atent și meticulos, în contextul tensiunilor politice și militare actuale. Moartea lui Ali Khamenei a declanșat o criză regională Ayatollahul Ali Khamenei a fost ucis pe 28 februarie, în momentul în care au început atacurile aeriene americane și israeliene asupra Iranului. Operațiunile militare au declanșat un conflict care s-a extins rapid în Orientul Mijlociu, amplificând tensiunile regionale și atrăgând reacții internaționale puternice. Moartea liderului suprem a deschis o perioadă de incertitudine politică în Iran, în contextul unui război în desfășurare și al presiunilor externe crescute. Israelul amenință membrii Adunării Experților În paralel cu procesul de desemnare a noului lider suprem, armata israeliană a transmis un mesaj de avertisment adresat membrilor Adunării Experților. Într-o postare pe contul oficial în limba persană de pe platforma X, armata israeliană a declarat că va monitoriza atent procesul de succesiune. Israelul „va continua să urmărească îndeaproape orice succesor și pe oricine dorește să numească unul”, a avertizat armata israeliană. Cu toate acestea, oficialii iranieni au transmis că Adunarea Experților își continuă activitatea conform planului, în ciuda contextului tensionat. Potrivit lui Mirbagheri, membrii organismului clerical își desfășoară activitatea cu prudență, deoarece „circumstanțele actuale sunt dificile și există în continuare obstacole”.

Explozie la Ambasada SUA din Oslo: poliția investighează posibilitatea unui act terorist
Internațional

Explozie la Ambasada SUA din Oslo: poliția investighează posibilitatea unui act terorist

O explozie produsă în noaptea de sâmbătă spre duminică la Ambasada Statelor Unite din Oslo a declanșat o amplă anchetă a autorităților norvegiene. Incidentul nu s-a soldat cu victime, însă a provocat pagube materiale minore. Poliția analizează mai multe ipoteze, inclusiv posibilitatea unui atac terorist. Explozia a avut loc în zona secției consulare Potrivit poliției din Oslo, deflagrația s-a produs în jurul orei 01:00, afectând intrarea în secția consulară a ambasadei. Citește și: SUA ar putea trimite forțele speciale în Iran, ca să confiște uraniul pentru bombe nucleare - Axios Imaginile difuzate de presa locală arată cioburi de sticlă împrăștiate în zăpada din fața clădirii, precum și crăpături vizibile într-o ușă groasă de sticlă. La baza acesteia au fost observate urme negre pe sol, cel mai probabil provocate de explozie. Deși pagubele au fost limitate, incidentul a mobilizat rapid autoritățile norvegiene, care au securizat zona și au început investigațiile încă din cursul nopții. Poliția analizează ipoteza unui act terorist Autoritățile nu exclud posibilitatea ca explozia să fie rezultatul unui atac deliberat. „Una dintre ipoteze este că a fost vorba de un act terorist, dar nu ne concentrăm exclusiv pe această pistă. Trebuie să rămânem deschiși și altor explicații”, a declarat Frode Larsen, șeful unității comune de investigații și informații a poliției, pentru televiziunea publică NRK. Anchetatorii au examinat locul exploziei pe parcursul întregii nopți pentru a identifica eventuale indicii privind natura dispozitivului exploziv și modul în care a fost plasat. Căutări ample pentru identificarea autorilor Poliția din Oslo a lansat o operațiune de amploare pentru identificarea suspectului sau a suspecților implicați în incident. La fața locului au fost mobilizate echipe canine, drone și elicoptere, în încercarea de a localiza „unul sau mai mulți potențiali autori”, potrivit unui comunicat oficial al poliției. Ancheta este desfășurată în colaborare cu Serviciul Norvegian de Securitate Internă (PST), care analizează inclusiv posibile legături cu amenințări la adresa intereselor americane. Reacția guvernului norvegian Ministrul norvegian de externe, Espen Barth Eide, a condamnat incidentul, calificându-l drept „inacceptabil”. Oficialul a precizat că se află în contact permanent cu ministrul justiției, Astri Aas-Hansen, precum și cu însărcinatul cu afaceri al Ambasadei SUA la Oslo, Eric Meyer. „Cazul este în prezent investigat de poliție și de serviciile norvegiene de securitate internă”, a transmis Ministerul de Externe. Nivelul de alertă rămâne moderat în Norvegia Autoritățile norvegiene au confirmat că nivelul național de amenințare teroristă rămâne stabil la trei pe o scară de cinci, nivel stabilit încă din noiembrie 2024. Purtătorul de cuvânt al PST, Martin Bernsen, a refuzat să confirme dacă înaintea incidentului au existat amenințări directe împotriva intereselor americane din Norvegia. Escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu În ultimele săptămâni, mai multe ambasade americane din Orientul Mijlociu au fost plasate în alertă maximă. Decizia a fost luată după ofensiva lansată de Statele Unite împreună cu Israelul împotriva Iranului, la 28 februarie. În urma acestei escaladări, unele reprezentanțe diplomatice americane au fost vizate de atacuri atribuite Teheranului. Deocamdată, anchetatorii norvegieni nu au stabilit dacă incidentul de la Oslo are vreo legătură cu acest context geopolitic tensionat. Investigațiile sunt în desfășurare.

De ce nu-l îngroapă regimul de la Teheran pe ayatollahul Khamenei, ucis acum opt zile
Internațional

De ce nu-l îngroapă regimul de la Teheran pe ayatollahul Khamenei, ucis acum opt zile

De ce nu-l îngroapă regimul de la Teheran pe ayatollahul Khamenei, ucis acum opt zile: liderii iranieni se tem că vor fi detectați și vânați de israelieni. Potrivit unei estimări de azi a Haaretz, circa jumătate dintre cei 50 de lideri iranieni care trebuiau lichidați încă mai trăiesc.  Citește și: SUA ar putea trimite forțele speciale în Iran, ca să confiște uraniul pentru bombe nucleare - Axios De ce nu-l îngroapă regimul de la Teheran pe ayatollahul Khamenei, ucis acum opt zile Oficial, înmormântarea fostului ayatollah Khamenei era planificată pentru 4 martie. Ea a fost amânată pe termen nedefinit. Oficial, regimul de la Teheran susține că are nevoie de timp pentru a organiza un eveniment de amploare uriașă, la care ar participa milioane de oameni.  Însă, în capitala Iranului au fost grupuri care au sărbătorit uciderea lui Khamenei, în pofida unui număr uriaș de forțe de securitate care controlează străzile orașului.  Pe de altă parte, abia azi ar putea fi ales un succesor al fostului ayatollah. În urma rapoartelor privind diviziunile din cadrul Adunării Experților din Iran, organismul clerical a semnalat că este gata să anunțe un nou lider suprem încă de duminică, mai mulți membri indicându-l pe Mojtaba Khamenei, al doilea fiu al ayatollahului Ali Khamenei, asasinat, ca succesor. Ayatollah Mohammad Mahdi Mirbagheri, membru al Adunării Experților, a remarcat duminică că, deși mai există „unele obstacole”, se ajunge aproape la un consens, potrivit agenției de presă semi-oficiale Mehr News Agency. Ayatollah Mohsen Heidari Alekasir, un alt membru al Adunării Experților, a fost înregistrat afirmând că a fost ales un candidat, pe baza sfatului defunctului lider suprem, potrivit căruia liderul suprem al Iranului ar trebui „să fie urât de inamic”, în loc să fie lăudat de acesta. Deși Khamenei ar fi recomandat alegerea unui candidat care nu este susținut de SUA, acesta s-ar fi opus vehement numirii fiului său, temându-se că aceasta ar readuce o structură de tip monarhic în regimul islamic, a raportat săptămâna trecută Iran International, citând surse din cadrul birourilor Adunării Experților.  

SUA ar putea trimite forțele speciale în Iran, ca să confiște uraniul pentru bombe nucleare - Axios
Internațional

SUA ar putea trimite forțele speciale în Iran, ca să confiște uraniul pentru bombe nucleare - Axios

SUA ar putea trimite forțele speciale în Iran, ca să confiște uraniul pentru bombe nucleare, scrie site-ul Axios. „Prima întrebare este: unde se află? A doua întrebare este: cum ajungem acolo și cum obținem controlul fizic?”, a declarat oficial american pentru acest site.  Citește și: Costurile astronomice ale școlarizării fetei lui Ponta la New York University of Abu Dhabi. Universitatea, plasată între locurile 1116 și 2807 în lume Oficialul a arătat că sunt două opțiuni: extragerea uraniului din Iran sau diluarea acestuia la fața locului. SUA ar putea trimite forțele speciale în Iran, ca să confiște uraniul Potrivit Axios, regimul iranian este suspectat că deține 450 kg de uraniu îmbogățit în proporție de 60%, ceea ce ar putea fi suficient pentru fabricarea a 11 bombe nucleare în doar câteva săptămâni. Oficialii au declarat, de asemenea, pentru Axios că se ia în considerare și o altă decizie, și anume confiscarea insulei Kharg, care este responsabilă pentru majoritatea exporturilor de țiței ale Iranului. Kharg este o mică insulă stâncoasă situată la 25 de kilometri de coasta sudică a Iranului. Aceasta gestionează aproximativ două milioane de barili pe zi. Nouăzeci la sută din exporturile de țiței ale Iranului trec prin cheiurile sale de încărcare. Veniturile din aceste exporturi finanțează aproximativ 40% din bugetul guvernului iranian.  În plus, insula este un din puținele din golf care are resurse de apă.  Însă o hotărâre finală aparține președintelui Trump. 

Bilanțul războiului din Orientul Mijlociu după nouă zile: pagube enorme, nimeni nu cedează
Internațional

Bilanțul războiului din Orientul Mijlociu după nouă zile: pagube enorme, nimeni nu cedează

Conflictul militar dintre Statele Unite, Israel și Iran a intrat în a noua zi, marcând o nouă etapă a confruntării. Potrivit unei analize CNN, Israelul a început să vizeze direct infrastructura energetică iraniană, în timp ce Iranul continuă atacurile cu rachete și drone asupra unor state din Golf considerate apropiate de Washington. În paralel, tensiunile politice interne par să crească la Teheran după moartea liderului suprem Ali Khamenei, iar autoritățile iraniene ar putea desemna un succesor în următoarele 24 de ore. Israelul a început să lovească infrastructura petrolieră iraniană Războiul a intrat într-o nouă fază odată cu atacurile israeliene asupra resurselor energetice ale Iranului. Citește și: Costurile astronomice ale școlarizării fetei lui Ponta la New York University of Abu Dhabi. Universitatea, plasată între locurile 1116 și 2807 în lume Potrivit unor surse israeliene, armata a început să vizeze depozite de petrol și infrastructură de combustibil din țară. Armata israeliană a confirmat că a lovit sâmbătă seara mai multe depozite de combustibil din capitala Teheran. Acestea ar fi utilizate pentru distribuirea de combustibil către diferiți consumatori, inclusiv către structuri militare iraniene. Lovirea infrastructurii petroliere ridică temeri privind impactul asupra piețelor energetice globale și asupra exporturilor de petrol din regiune. Netanyahu: Israelul controlează aproape complet spațiul aerian iranian Premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat că Israelul și Statele Unite au obținut „aproape control complet” asupra spațiului aerian al Iranului. Într-un mesaj înregistrat, liderul israelian a afirmat că operațiunile militare vor continua și că armata pregătește noi lovituri. „Există multe alte ținte și surprize pregătite”, a spus Netanyahu, sugerând că ofensiva militară ar putea fi intensificată în zilele următoare. Iranul continuă atacurile asupra statelor din Golf În ciuda declarațiilor conciliatoare ale președintelui iranian Masoud Pezeshkian, atacurile cu rachete și drone asupra unor state din Golf au continuat. Mai multe țări din regiune au raportat în cursul nopții atacuri sau interceptări de proiectile. Președintele iranian își ceruse anterior scuze statelor vecine pentru atacurile din ultima săptămână asupra bazelor americane din regiune și sugerase că acestea vor înceta dacă Iranul nu va mai fi atacat. Cu toate acestea, noile lovituri sugerează că strategia militară a Teheranului rămâne activă. Mesaje contradictorii la Teheran după moartea lui Khamenei Declarațiile contradictorii ale oficialilor iranieni indică posibile tensiuni în interiorul conducerii politice după moartea liderului suprem Ali Khamenei, ucis în primele atacuri ale războiului. Deși președintele Pezeshkian a adoptat un ton conciliant față de statele din regiune, biroul său a revenit ulterior asupra poziției și a transmis că Iranul va continua atacurile împotriva intereselor americane. În același timp, există informații potrivit cărora Iranul ar putea desemna în următoarele 24 de ore un nou lider suprem, care să îl înlocuiască pe Khamenei, aflat la conducerea Republicii Islamice timp de aproape patru decenii. Atacuri în Liban: hotel bombardat în centrul Beirutului Conflictul s-a extins și în Liban. Autoritățile libaneze au anunțat că un hotel din centrul Beirutului a fost lovit de un atac israelian, provocând moartea a cel puțin patru persoane și rănirea altor zece. Lovitura a vizat centrul capitalei, o zonă care fusese în mare parte ferită de bombardamentele recente. Majoritatea atacurilor israeliene din Liban s-au concentrat până acum asupra suburbiei sudice a Beirutului, bastion al grupării Hezbollah. Armata israeliană a declarat că atacul a fost o „lovitură de precizie” împotriva unor comandanți ai Forței Quds, unitatea de operațiuni externe a Gardienilor Revoluției iraniene. Într-un alt incident, autoritățile libaneze au raportat zeci de victime după o operațiune a unor comandouri israeliene într-o zonă de frontieră, unde acestea căutau rămășițele unui pilot dispărut. Atacuri și interceptări în statele din Golf Mai multe țări din regiunea Golfului Persic au raportat noi incidente militare. Armata Kuweitului a anunțat că o „undă de drone ostile” a vizat depozite de combustibil situate la aeroportul internațional din capitală. Arabia Saudită a declarat, de asemenea, că a fost vizată de atacuri cu drone. În Emiratele Arabe Unite, clădiri din zona Dubai Marina au fost evacuate după ce resturi provenite din interceptarea unor rachete sau drone au avariat fațada unui zgârie-nori. Drone doborâte în Irak În nordul Irakului, două drone încărcate cu explozibili au fost doborâte de sistemele de apărare aeriană deasupra orașului Erbil, capitala regiunii autonome Kurdistan. Incidentul a avut loc în jurul orei 23:00, când martorii au raportat explozii și activitatea intensă a sistemelor de apărare antiaeriană. Donald Trump nu exclude trimiterea de trupe în Iran Președintele american Donald Trump a declarat că Statele Unite ar putea lua în considerare trimiterea de trupe terestre în Iran. Totuși, liderul de la Casa Albă a subliniat că o astfel de decizie ar fi luată doar în anumite condiții. „Este posibil, dar ar trebui să existe un motiv foarte bun”, a spus Trump. Washingtonul nu vrea implicarea kurzilor Trump a mai declarat că Statele Unite nu doresc implicarea grupărilor kurde iraniene în conflict. Declarația contrazice informații apărute anterior potrivit cărora CIA ar fi analizat posibilitatea de a sprijini aceste grupări pentru a provoca o revoltă internă împotriva regimului iranian. „Nu căutăm ca kurzii să intre în conflict. Suntem prieteni cu ei, dar nu vrem să complicăm și mai mult acest război”, a afirmat liderul american. Dispută privind responsabilitatea pentru atacul asupra unei școli Donald Trump a atribuit Iranului responsabilitatea pentru un atac asupra unei școli primare din Iran, care ar fi provocat moartea a cel puțin 168 de copii și 14 profesori. Totuși, analize realizate de experți și de jurnaliști sugerează că lovitura ar fi putut fi provocată de armata americană.

Succesorul lui Khamenei nu a fost ales încă, proces al cărui rezultat va fi cunoscut duminică
Internațional

Succesorul lui Khamenei nu a fost ales încă, proces al cărui rezultat va fi cunoscut duminică

Iranul se află într-un moment politic critic după moartea liderului suprem ayatollahul Ali Khamenei, iar procesul de succesiune urmează să intre într-o etapă decisivă. Adunarea Experților, organismul responsabil de desemnarea noului lider suprem al Republicii Islamice, urmează să se reunească în următoarele 24 de ore pentru a discuta succesiunea la conducerea statului. Adunarea Experților urmează să decidă succesorul lui Ali Khamenei Potrivit agenției iraniene de presă Fars, Adunarea Experților se va reuni în cel mult 24 de ore pentru a începe deliberările privind desemnarea noului lider suprem al Iranului. Citește și: Costurile astronomice ale școlarizării fetei lui Ponta la New York University of Abu Dhabi. Universitatea, plasată între locurile 1116 și 2807 în lume Anunțul a fost făcut de Hossein Mozafari, membru al acestui organism, care a îndemnat populația să evite speculațiile privind procesul de succesiune. „Cerem oamenilor să se abțină de la orice speculații și de la răspândirea de zvonuri despre acest subiect”, a declarat Mozafari. Adunarea Experților este instituția care are atribuția constituțională de a numi liderul suprem al Iranului, cea mai importantă funcție politică și religioasă din Republica Islamică. Succesiunea a fost declanșată după moartea lui Khamenei Procedura pentru desemnarea succesorului lui Ali Khamenei a fost declanșată imediat după moartea acestuia. Liderul suprem al Iranului a fost ucis sâmbăta trecută, în urma primelor lovituri aeriene lansate de Statele Unite și Israel asupra unor obiective din Iran. Evenimentul a declanșat o criză politică majoră în țară, într-un moment în care conflictul militar din Orientul Mijlociu se intensifică. Sediile Adunării Experților, lovite de atacuri israeliene Adunarea Experților numără 88 de membri, majoritatea clerici de rang înalt ai Republicii Islamice. În ultimele zile, sediile instituției au fost vizate de atacuri aeriene israeliene. Clădirea din Teheran a fost bombardată luni, iar sediul din orașul sfânt Qom, situat în sudul țării, a fost lovit marți. Israelul a transmis deja că viitorul lider suprem al Iranului ar putea deveni, la rândul său, o țintă. Conducerea interimară a Iranului Până la desemnarea noului lider suprem, conducerea statului iranian este asigurată de o structură interimară formată din mai mulți oficiali de rang înalt. Puterea este exercitată în prezent de președintele Masoud Pezeshkian, de șeful puterii judecătorești, Golam Hossein Mohseni-Ejei, și de clericul Alireza Arafi, membru al Adunării Experților. Această conducere temporară are rolul de a administra statul până la finalizarea procesului de alegere a noului lider suprem, decizie care va influența profund viitorul politic al Iranului și echilibrul de putere în regiune.

Contractul cu Pentagonul provoacă tensiuni și la Open AI: demisie din conducerea companiei
Internațional

Contractul cu Pentagonul provoacă tensiuni și la Open AI: demisie din conducerea companiei

O demisie importantă a avut loc în cadrul companiei OpenAI, după ce șefa departamentului de robotică a decis să părăsească gigantul tehnologic. Caitlin Kalinowski și-a anunțat plecarea, invocând îngrijorări legate de acordul dintre OpenAI și administrația americană, care permite utilizarea tehnologiei de inteligență artificială în scopuri militare și de supraveghere internă. Demisia unui lider din OpenAI pe fondul controverselor privind AI militar Caitlin Kalinowski, care conducea departamentul de robotică al OpenAI, a anunțat sâmbătă că demisionează din companie. Citește și: Costurile astronomice ale școlarizării fetei lui Ponta la New York University of Abu Dhabi. Universitatea, plasată între locurile 1116 și 2807 în lume Explicația a fost publicată pe platforma X, unde aceasta a criticat modul în care a fost gestionat acordul cu guvernul Statelor Unite. Potrivit acesteia, tehnologia de inteligență artificială joacă un rol important în domeniul securității naționale, însă utilizarea ei trebuie să fie însoțită de garanții clare. „Inteligența artificială joacă un rol important în securitatea națională. Dar supravegherea americanilor fără control judiciar și autonomia letală fără autorizare umană sunt probleme care meritau mai multă atenție decât au primit”, a scris Kalinowski. Contract între OpenAI și Pentagon pentru utilizarea AI Controversa a apărut după ce OpenAI a obținut, în februarie, un contract cu Pentagonul pentru utilizarea tehnologiei sale de inteligență artificială. Decizia companiei a venit într-un moment tensionat pentru industria AI. Concurentul Anthropic a refuzat anterior un ultimatum al guvernului american, care solicita acces nelimitat pentru armata SUA la sistemul său de inteligență artificială, Claude. Refuzul Anthropic ar fi provocat nemulțumirea președintelui Donald Trump, iar la scurt timp OpenAI a acceptat colaborarea cu Pentagonul. Sam Altman promite garanții privind utilizarea AI În urma reacțiilor critice, CEO-ul OpenAI, Sam Altman, a anunțat modificări ale acordului cu autoritățile americane. Una dintre noile clauze prevede că sistemele de inteligență artificială dezvoltate de OpenAI nu trebuie utilizate „intenționat” pentru supravegherea cetățenilor americani. Modificarea a fost prezentată ca o încercare de a răspunde preocupărilor privind protecția drepturilor civile și utilizarea responsabilă a tehnologiei AI. Caitlin Kalinowski: problema este de principiu și de guvernanță În mesajele sale publice, Caitlin Kalinowski a subliniat că demisia sa nu este îndreptată împotriva conducerii companiei sau a CEO-ului Sam Altman. „Este o chestiune de principii, nu de persoane”, a scris ea, adăugând că are „mult respect pentru Sam Altman și echipă”. Totuși, fosta șefă a departamentului de robotică a criticat modul în care acordul a fost anunțat și negociat. Potrivit acesteia, decizia a fost comunicată prea rapid, fără a fi stabilite suficiente garanții privind utilizarea tehnologiei. „Problema mea este că anunțul a fost făcut în grabă, fără a fi definite garanțiile”, a explicat Kalinowski într-un mesaj ulterior. Îngrijorări privind utilizarea AI în supraveghere și sisteme autonome În opinia fostei executive OpenAI, discuțiile despre utilizarea inteligenței artificiale în domeniul militar ar trebui să includă mecanisme clare de control. Ea a subliniat în special două teme sensibile: supravegherea populației și dezvoltarea unor sisteme autonome cu potențial letal. „Aceste aspecte sunt prea importante pentru ca acordurile sau anunțurile să fie grăbite”, a declarat Kalinowski, insistând asupra nevoii de transparență și guvernanță solidă în domeniul AI. Experiență anterioară în tehnologie și realitate augmentată Înainte de a se alătura OpenAI, Caitlin Kalinowski a lucrat la compania Meta, unde a fost implicată în dezvoltarea unor proiecte de realitate augmentată. Ea a contribuit la proiectarea ochelarilor inteligenți de realitate augmentată, una dintre direcțiile strategice ale companiei conduse de Mark Zuckerberg.

Iranul amenință să lovească cu rachete cu rază lungă și se declară pregătit să lupte șase luni
Internațional

Iranul amenință să lovească cu rachete cu rază lungă și se declară pregătit să lupte șase luni

Conflictul militar din Orientul Mijlociu continuă să se intensifice, după ce Iranul a anunțat că este pregătit să susțină un război de durată împotriva Statelor Unite și Israelului. În paralel, atacurile aeriene și cu rachete s-au extins în mai multe state din regiunea Golfului, iar bombardamentele au vizat inclusiv capitala Libanului. Potrivit declarațiilor oficiale de la Teheran, armata iraniană ar fi capabilă să continue operațiunile militare la intensitatea actuală pentru cel puțin șase luni, în timp ce Israelul și Statele Unite își intensifică ofensiva asupra infrastructurii strategice iraniene. Iranul afirmă că poate susține încă șase luni de război Conflictul, care a intrat în a noua zi, a adus un nou val de atacuri aeriene în mai multe țări din Orientul Mijlociu. Citește și: Costurile astronomice ale școlarizării fetei lui Ponta la New York University of Abu Dhabi. Universitatea, plasată între locurile 1116 și 2807 în lume În același timp, armata israeliană a anunțat lansarea unui nou val de bombardamente care vizează obiective militare „în tot Iranul”. Ali Mohammad Naini, purtătorul de cuvânt al Gardienilor Revoluției – armata ideologică a Republicii Islamice – a declarat la televiziunea de stat că Iranul dispune de resurse suficiente pentru a continua lupta. „Forțele armate ale Republicii Islamice Iran sunt capabile să continue cel puțin șase luni de război intens în ritmul actual al operațiunilor”, a afirmat acesta. Oficialul iranian a avertizat că, în perioada următoare, vor fi lansate noi tipuri de atacuri, folosind rachete avansate și mai puțin utilizate până acum. „În zilele următoare, un nou stil de atac va fi efectuat folosind rachete avansate, cu rază lungă de acțiune. Inamicul trebuie să se aștepte la lovituri mai dureroase și mai precise”, a transmis purtătorul de cuvânt. SUA și Israelul au atacat infrastructura petrolieră iraniană De partea cealaltă, presa de stat iraniană a relatat că Statele Unite și Israelul au lovit sâmbătă un depozit de petrol situat la sud de Teheran. Ar fi primul atac asupra infrastructurii petroliere iraniene de la începutul conflictului. În același timp, bombardamentele ar fi vizat și un depozit de combustibil aflat în nord-vestul capitalei iraniene. Autoritățile de la Teheran au anunțat ulterior că, în cursul nopții, cinci depozite de petrol din capitală și din împrejurimi au fost atacate. Loviturile asupra infrastructurii energetice ridică temeri privind perturbarea producției și distribuției de petrol, ceea ce ar putea avea efecte importante asupra piețelor energetice globale. Israelul a bombardat Beirutul și a lovit un hotel din centrul orașului În paralel, bombardamentele israeliene au continuat și în Liban. Suburbiile sudice ale Beirutului au fost din nou ținta unor atacuri aeriene, armata israeliană anunțând că vizează infrastructura militară a mișcării șiite Hezbollah. În timpul nopții, bombardamentele au lovit și centrul capitalei libaneze. Potrivit Ministerului Sănătății din Liban, un hotel situat în cartierul Raouche, pe malul mării, a fost atacat. Lovitura a provocat moartea a patru persoane și rănirea altor zece. Hotelul Ramada se află într-o zonă turistică importantă, care până acum fusese ferită de atacurile israeliene. Israelul a descris operațiunea drept „un atac de precizie”, susținând că ținta era reprezentată de „comandanți superiori” ai Forței Quds, unitatea de operațiuni externe a Gardienilor Revoluției, acuzată de organizarea unor atacuri împotriva Israelului. În total, 12 persoane au fost ucise în Liban în urma bombardamentelor israeliene din cursul nopții, potrivit agenției oficiale libaneze de presă. Netanyahu: războiul va continua „cu toată puterea” Premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat că ofensiva împotriva Iranului va continua. „Vom continua războiul cu toată puterea, urmând un plan metodic care include multe surprize”, a afirmat liderul israelian. Conflictul a început pe 28 februarie, după o serie de lovituri aeriene lansate de Israel și Statele Unite asupra unor obiective din Iran. În urma acestor atacuri, liderul suprem iranian Ali Khamenei a fost ucis, alături de alți oficiali importanți ai regimului. De atunci, bombardamentele asupra Iranului au continuat aproape zilnic, în paralel cu operațiuni militare israeliene în Liban. Potrivit armatei israeliene, aproximativ 3.400 de lovituri aeriene au fost efectuate într-o singură săptămână. Statele Unite au raportat, la rândul lor, circa 3.000 de atacuri. Iranul ripostează cu rachete și drone Regimul iranian a răspuns lansând rachete și drone către statele din Golf care găzduiesc interese sau baze americane, dar și către Israel. Sirenele de raid aerian au sunat din nou duminică dimineață în mai multe orașe israeliene, după detectarea unor rachete lansate din Iran, potrivit armatei israeliene. În același timp, mai multe state din Golf au raportat atacuri sau tentative de atac. Statele din Golf, afectate de atacuri Kuweitul a anunțat că se confruntă cu un atac cu rachete și drone, după ce anterior denunțase vizarea rezervoarelor de combustibil de pe aeroportul internațional. În Arabia Saudită, cartierul diplomatic din capitala Riad a fost ținta unui atac cu drone, despre care autoritățile au spus că a fost interceptat. Emiratele Arabe Unite au raportat, la rândul lor, o amenințare cu rachete și drone în cursul dimineții. În Bahrain, o instalație de desalinizare a apei de mare a fost avariată de un atac cu drone iranian. Tot aici, trei persoane au fost rănite după ce fragmente de rachetă au lovit o clădire universitară din regiunea Muharraq. Iranul avertizează statele din regiune Președintele iranian Massoud Pezeshkian a transmis că Iranul va riposta împotriva oricărei țări care permite folosirea teritoriului său pentru atacuri împotriva Republicii Islamice. „Dacă inamicul încearcă să utilizeze teritoriul unei țări pentru a lansa o agresiune împotriva Iranului, vom fi obligați să ripostăm”, a declarat acesta într-un mesaj difuzat la televiziunea de stat. Cu o zi înainte, liderul iranian ceruse scuze statelor vecine pentru atacurile care le-au afectat. În acest context, miniștrii de externe ai Ligii Arabe urmează să organizeze o reuniune de urgență pentru a discuta atacurile iraniene asupra unor state membre. Posibilitatea unei intervenții terestre americane În Statele Unite, președintele Donald Trump a sugerat că o intervenție militară terestră în Iran nu este exclusă pe termen lung. El a declarat că o astfel de operațiune ar putea avea ca scop verificarea stocurilor de uraniu îmbogățit ale Iranului. „Poate că la un moment dat vom face asta. Ar fi grozav”, a spus liderul american la bordul avionului Air Force One, adăugând însă că o asemenea intervenție nu este planificată în prezent. Aproximativ 1.000 de morți de la începutul conflictului Autoritățile iraniene susțin că aproximativ 1.000 de persoane au fost ucise de la începutul războiului, iar aproape 30% dintre victime ar fi copii. Conflictul afectează deja economia globală, în special prin impactul asupra pieței energetice. Temeri privind perturbarea producției și transportului de petrol au dus la creșteri semnificative ale prețurilor la hidrocarburi. China avertizează asupra „legii junglei” Ministrul chinez de externe Wang Yi a declarat că războiul din Orientul Mijlociu „nu ar fi trebuit să aibă loc niciodată”. Acesta a avertizat asupra riscului revenirii la „legea junglei” în relațiile internaționale.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră