joi 08 octombrie
Login Contact
DeFapt.ro

Internațional

5867 articole
Internațional

SUA folosesc baze militare britanice pentru operațiuni împotriva Iranului. Bombardiere B-1 au sosit la RAF Fairford

Forțele armate ale Statelor Unite au început să utilizeze baze militare din Regatul Unit pentru desfășurarea unor operațiuni defensive menite să împiedice Iranul să lanseze rachete în regiune, acțiuni care ar putea pune în pericol viețile cetățenilor britanici. Anunțul a fost făcut sâmbătă de Ministerul Apărării de la Londra, printr-un mesaj publicat pe platforma X. Bombardiere americane B-1 au sosit la baza RAF Fairford Începând de vineri, bombardiere strategice americane B-1 au început să sosească la baza aeriană RAF Fairford, situată în sud-vestul Angliei, în comitatul Gloucestershire. Citește și: Costurile astronomice ale școlarizării fetei lui Ponta la New York University of Abu Dhabi. Universitatea, plasată între locurile 1116 și 2807 în lume Potrivit informațiilor apărute în presa britanică, activitatea militară din zonă s-a intensificat rapid. Conform Sky News, un avion militar de transport Lockheed C-5 a aterizat recent la RAF Fairford, devenind al cincilea aparat militar american sosit pe aerodromul britanic în ultimele ore. Baza RAF Fairford este una dintre principalele facilități aeriene folosite de SUA în Europa pentru desfășurarea bombardierelor strategice. Londra a aprobat utilizarea bazelor după criticile lui Donald Trump Guvernul britanic a aprobat utilizarea unor baze militare de către armata americană, inclusiv RAF Fairford din Gloucestershire și baza Diego Garcia din Oceanul Indian, abia după ce președintele american Donald Trump l-a criticat public pe premierul britanic Keir Starmer. Trump i-a reproșat liderului de la Londra că nu a permis folosirea acestor facilități pentru primele lovituri americane asupra Iranului, în contextul escaladării tensiunilor din regiune. Ulterior, Londra a acceptat utilizarea bazelor pentru ceea ce oficialii britanici descriu drept operațiuni defensive specifice, menite să prevină atacuri iraniene. Keir Starmer: Regatul Unit nu era pregătit să intre într-un război Premierul britanic Keir Starmer a explicat miercuri motivele pentru care inițial a refuzat implicarea directă a Regatului Unit în operațiunile militare. El a afirmat că, sâmbăta trecută, guvernul britanic „nu era pregătit să riște intrarea țării într-un război fără o bază legală și fără un plan viabil”. Majoritatea britanicilor susțin prudența guvernului Un sondaj de opinie publicat vineri de institutul Survation arată că majoritatea britanicilor susțin poziția inițială prudentă a premierului Keir Starmer. Potrivit sondajului, 56% dintre britanici consideră corectă poziția inițială a guvernului. 27% cred că decizia a fost greșită. 49% doresc ca Regatul Unit să rămână în afara conflictului din Orientul Mijlociu, limitându-se la protejarea propriilor interese. 17% ar prefera implicarea activă alături de SUA și Israel. 20% cred că Londra ar trebui să se opună clar războiului.

SUA folosesc baze militare britanice pentru operațiuni împotriva Iranului. Bombardiere B-1 au sosit la RAF Fairford
VIDEO Un ministru japonez a întârziat cinci minute de la o întâlnire, urmare a unui accident pe autostradă, și și-a cerut scuze publice
Internațional

VIDEO Un ministru japonez a întârziat cinci minute de la o întâlnire, urmare a unui accident pe autostradă, și și-a cerut scuze publice

Un ministru japonez, Onoda Kimi, a întârziat cinci minute de la o întâlnire, urmare a unui accident pe autostradă, și și-a cerut scuze publice, relatează presa din Japonia. Evenimentul și filmarea care arată cum fuge de la mașină spre sala de reuniune au devenit virale pe rețelele sociale.  Citește și: Distrugătorul britanic care trebuia să apere bazele din Cipru, întârziat de programul de lucru de la 9 la 17 și week-enduri libere obligatorii  Un ministru japonez a întârziat cinci minute de la o întâlnire și și-a cerut scuze publice „Întârzierea de cinci minute a ministrului securității economice Onoda s-a datorat în mod evident unui caz de forță majoră – un ambuteiaj cauzat de un accident pe autostradă. De fapt, obiceiul ei de a ajunge cu 15-20 de minute mai devreme demonstrează simțul ei puternic al responsabilității. Scuza sa imediată și comentariul său orientat spre viitor, potrivit căruia trebuie să «gestioneze mai bine situațiile de criză», au fost exemplare pentru un politician”, a scris un influencer japonez.  Onoda Kimi este ministru al Securității Economice.  În februarie, Le Monde scria despre ea: „Kimi Onoda, noua favorită a conservatorilor japonezi, a cucerit publicul cu spiritul ei luptător. Senator și ministru în guvern, pasionata de jocuri video în vârstă de 40 de ani, ocupă acum un post central în administrația Takaichi și își folosește popularitatea în beneficiul partidului său înaintea alegerilor anticipate programate pentru 8 februarie (...) Naționalismul ei fervent, poziția dură față de străini și pasiunea pentru jocurile video rezonează într-un Japonia anxioasă din cauza tensiunilor internaționale și vulnerabilă la populism”. 

Rușii vor plăti pentru că-i ajută pe iranieni, sugerează secretarul american de război
Internațional

Rușii vor plăti pentru că-i ajută pe iranieni, sugerează secretarul american de război

Statele Unite nu exclud informațiile potrivit cărora Rusia ar fi transmis Iranului date de intelligence despre obiective militare americane, într-un moment de tensiune majoră în Orientul Mijlociu. Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a declarat sâmbătă pentru CBS News că Washingtonul urmărește atent situația și are capacitatea de a evalua orice colaborare între Moscova și Teheran. Declarațiile vin după ce presa americană a relatat că Kremlinul ar furniza informații sensibile despre mișcările forțelor americane. Pentagonul: „Avem cele mai bune servicii de intelligence din lume” Pete Hegseth a subliniat că serviciile americane de informații sunt conștiente de contactele dintre Rusia și Iran și analizează constant fluxul de informații. Citește și: Ministrul Nazare a făcut accident la volanul unui autoturism pe care nu l-a menționat în declarația de avere. Nazare, mare beneficiar de împrumuturi de la oameni de afaceri „Comandanții noștri sunt la curent cu totul. Avem cele mai bune servicii de intelligence din lume”, a afirmat secretarul american al Apărării. Potrivit acestuia, Washingtonul monitorizează îndeaproape schimburile de informații dintre cele două state. „Știm cine vorbește cu cine, de ce vorbesc cu ei, cât de exacte ar putea fi acele informații și cum să integrăm aceste elemente în planurile noastre de luptă”, a adăugat Hegseth. Oficialul american a mai spus că președintele Donald Trump are „un talent incredibil” în a gestiona astfel de riscuri și în a menține echilibrul strategic. Rusia ar furniza Iranului informații despre forțele SUA Informațiile privind cooperarea militară dintre Moscova și Teheran au fost publicate de mai multe publicații americane. CNN și The Washington Post, citând surse apropiate serviciilor de informații americane, au relatat că Rusia ar transmite Iranului date despre amplasarea și mișcările trupelor, navelor și aeronavelor americane. The New York Times a publicat informații similare, citând oficiali americani care susțin că Kremlinul ar fi oferit Teheranului acces la date sensibile privind pozițiile forțelor SUA. Reacția lui Donald Trump: „Ce întrebare prostească!” Președintele Donald Trump a fost întrebat despre aceste relatări vineri, în timpul unui eveniment organizat la Casa Albă dedicat sporturilor universitare. Liderul american a respins întrebarea unui reporter Fox News. „Ce întrebare prostească! Vorbim despre altceva aici”, a răspuns Trump. Casa Albă a transmis ulterior că aceste informații nu schimbă semnificativ situația conflictului. Casa Albă: informațiile nu schimbă cursul războiului Secretara de presă a Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat că, chiar dacă Rusia ar furniza Iranului informații, acest lucru nu ar modifica „în mod clar” situația militară. Declarația a fost făcută în contextul escaladării tensiunilor dintre Statele Unite, Israel și Iran. Parteneriat strategic între Rusia și Iran Rusia și Iranul au semnat anul trecut un acord de „parteneriat strategic”, care include cooperare militară și tehnologică. Cu toate acestea, acordul nu obligă cele două state să intervină militar dacă unul dintre ele este atacat. Oficial, Rusia nu este implicată în actualul conflict din Orientul Mijlociu. Totuși, relația militară dintre cele două țări este bine documentată. Rusia este unul dintre principalii furnizori de arme pentru Iran, în timp ce Teheranul a livrat drone și rachete utilizate de armata rusă în războiul din Ucraina. Experți: Iranul ar avea un avantaj major dacă primește date spațiale rusești Moscova a condamnat atacurile Statelor Unite și ale Israelului asupra Iranului, dar a evitat să îl critice direct pe Donald Trump. Mulți analiști consideră că această poziție reflectă dorința Kremlinului de a menține o relație funcțională cu Washingtonul în contextul negocierilor privind războiul din Ucraina. Experții citați de The Washington Post subliniază că Iranul dispune de doar câțiva sateliți militari și nu are o constelație spațială capabilă să ofere informații detaliate în timp real. În aceste condiții, accesul la capacitățile de supraveghere spațială ale Rusiei ar reprezenta un avantaj major pentru Teheran. Analiștii au remarcat, de asemenea, că primele atacuri ale Iranului din actualul conflict au fost extrem de precise și sofisticate, ceea ce ar putea indica utilizarea unor informații avansate de intelligence.

Aeroportul din Dubai își reia parțial operațiunile după o suspendare cauzată de o dronă
Internațional

Aeroportul din Dubai își reia parțial operațiunile după o suspendare cauzată de o dronă

Aeroportul din Dubai a anunțat sâmbătă reluarea parțială a operațiunilor aeriene, după ce activitatea a fost suspendată temporar în cursul dimineții, în urma unei interceptări în spațiul aerian din apropierea aeroportului. Decizia de suspendare a zborurilor a fost luată din motive de siguranță, pe fondul unor amenințări cu rachete și drone provenite din Iran, potrivit Ministerului Apărării din Emiratele Arabe Unite. Operațiunile aeriene, reluate parțial pe aeroporturile din Dubai Autoritățile aeroportuare au transmis că, începând cu 7 martie, o parte dintre zboruri au fost reluate atât pe Aeroportul Internațional Dubai (DXB), cât și pe Aeroportul Internațional Dubai World Central – Al Maktoum (DWC). Citește și: Ministrul Nazare a făcut accident la volanul unui autoturism pe care nu l-a menționat în declarația de avere. Nazare, mare beneficiar de împrumuturi de la oameni de afaceri „Ne-am reluat parțial activitatea începând de astăzi, 7 martie, cu unele zboruri operate de pe Aeroportul Internațional Dubai (DXB) și Aeroportul Internațional Dubai World Central – Al Maktoum (DWC)”, se arată într-un comunicat publicat de aeroportul din Dubai pe platforma X. Totodată, oficialii aeroportului au avertizat că programul zborurilor poate suferi modificări. „Vă recomandăm insistent să nu mergeți la aeroport decât dacă compania aeriană v-a contactat pentru a vă confirma zborul, întrucât orarele pot fi modificate”, au transmis reprezentanții aeroportului pasagerilor. Suspendare temporară a zborurilor din motive de siguranță Anterior, Biroul de presă al aeroportului din Dubai anunțase suspendarea temporară a operațiunilor pe Aeroportul Internațional Dubai (DXB). „Pentru siguranța pasagerilor, a personalului aeroportuar și a echipajelor companiilor aeriene, operațiunile de pe Aeroportul Internațional Dubai (DXB) au fost suspendate temporar”, se arată într-un mesaj publicat pe platforma X. Măsura a fost adoptată după interceptarea unor amenințări aeriene în apropierea aeroportului. Emiratele Arabe Unite: amenințări cu rachete și drone din partea Iranului Ministerul Apărării din Emiratele Arabe Unite a confirmat că sistemele de apărare antiaeriană ale țării se confruntă cu amenințări aeriene. „Apărarea antiaeriană a Emiratelor Arabe Unite se confruntă în prezent cu amenințări cu rachete și drone din partea Iranului”, au transmis oficialii ministerului. Autoritățile nu au oferit, însă, detalii suplimentare privind posibilele ținte ale acestor atacuri sau amploarea amenințărilor.

Iranul va fi lovit foarte dur chiar azi, sunt vizate noi zone și populații, amenință Trump
Internațional

Iranul va fi lovit foarte dur chiar azi, sunt vizate noi zone și populații, amenință Trump

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a transmis sâmbătă un mesaj violent la adresa Iranului, afirmând că regimul de la Teheran va fi lovit „foarte dur”. Liderul american a sugerat, de asemenea, că Washingtonul ar putea extinde lista țintelor, incluzând zone și grupuri de persoane care până acum nu au fost considerate obiective militare. Declarațiile au fost publicate pe rețeaua sa de socializare, Truth Social, într-un mesaj în care Trump a susținut că Iranul ar fi deja învins și ar fi fost obligat să își ceară scuze statelor vecine din Orientul Mijlociu. Donald Trump: „Iranul va fi lovit foarte dur” În mesajul publicat sâmbătă, președintele american a afirmat că Iranul va suporta consecințe severe pentru comportamentul său. Citește și: Ministrul Nazare a făcut accident la volanul unui autoturism pe care nu l-a menționat în declarația de avere. Nazare, mare beneficiar de împrumuturi de la oameni de afaceri „Astăzi, Iranul va fi lovit foarte dur!”, a scris Donald Trump. El a avertizat că administrația americană ia în calcul extinderea operațiunilor militare către noi ținte. „Sunt de acum luate în considerare pentru distrugere totală și o moarte sigură, din cauza comportamentului rău al Iranului, zone și grupuri de persoane care nu au mai fost socotite până acum ținte”, a adăugat liderul de la Casa Albă. Trump interpretează scuzele Iranului drept un semn de capitulare Donald Trump a făcut referire și la informațiile potrivit cărora Iranul ar fi prezentat scuze unor state vecine din Orientul Mijlociu. Liderul american a interpretat acest gest ca pe o capitulare a Teheranului. Potrivit lui Trump, aceste scuze ar fi fost determinate de presiunea militară exercitată de Statele Unite și de Israel. Mesajul integral publicat de Donald Trump În postarea sa de pe Truth Social, președintele american a transmis următorul mesaj: „Iranul, care este zdrobit, și-a cerut scuze și s-a predat vecinilor săi din Orientul Mijlociu și a promis că nu va mai trage asupra lor. Această promisiune a fost făcută doar din cauza atacurilor neîncetate ale Statelor Unite și Israelului. Ei căutau să preia controlul și să conducă Orientul Mijlociu. Este pentru prima dată când Iranul a pierdut, în mii de ani, în fața țărilor din jurul său din Orientul Mijlociu. Au spus: „Mulțumim, președinte Trump.” Eu am spus: „Cu plăcere!” Iranul nu mai este „bătăușul Orientului Mijlociu”, ci este, în schimb, „PIERZĂTORUL ORIENTULUI MIJLOCIU” și va rămâne astfel pentru multe decenii, până când se va preda sau, mai probabil, va colapsa complet! Astăzi Iranul va fi lovit foarte dur! Sunt luate în calcul pentru distrugere completă și moarte sigură, din cauza comportamentului rău al Iranului, zone și grupuri de persoane care până în acest moment nu au fost considerate ținte. Vă mulțumesc pentru atenția acordată acestei chestiuni!”

Iranul promite că nu va mai lovi statele din Golf: președintele Masoud Pezeshkian anunță oprirea atacurilor, cu o singură condiție
Internațional

Iranul promite că nu va mai lovi statele din Golf: președintele Masoud Pezeshkian anunță oprirea atacurilor, cu o singură condiție

Președintele iranian Masoud Pezeshkian a prezentat scuze publice țărilor vecine afectate de loviturile iraniene de la începutul conflictului izbucnit pe 28 februarie între Iran, SUA și Israel. Într-un discurs difuzat de televiziunea de stat, liderul de la Teheran a declarat că Iranul nu intenționează să vizeze statele din regiune, decât în situația în care atacuri asupra teritoriului iranian ar fi lansate din aceste țări. Iranul promite că nu va mai ataca statele din Golf Masoud Pezeshkian a anunțat că autoritățile iraniene au decis să înceteze atacurile asupra țărilor vecine, cu excepția cazurilor în care acestea ar deveni puncte de lansare pentru acțiuni militare împotriva Iranului. Citește și: Distrugătorul britanic care trebuia să apere bazele din Cipru, întârziat de programul de lucru de la 9 la 17 și week-enduri libere obligatorii Potrivit președintelui, decizia a fost adoptată de Consiliul de conducere provizoriu al Iranului. Oficialul a precizat că rachetele iraniene nu vor mai fi lansate spre statele din regiune dacă acestea nu sunt implicate direct în atacuri împotriva Teheranului. Baze militare americane, în centrul tensiunilor regionale Mai multe state din Golf găzduiesc baze militare americane, ceea ce le-a plasat în centrul tensiunilor generate de conflict. De la începutul războiului, aceste țări au fost lovite de rachete și drone, Iranul susținând că a vizat exclusiv interese și instalații militare ale Statelor Unite. Guvernele statelor afectate au contestat însă această afirmație, spunând că atacurile au afectat și zone civile. Victime în statele din Golf după atacurile din conflict Potrivit bilanțului anunțat până în prezent, cel puțin 13 persoane au fost ucise în statele din Golf de la începutul conflictului. Printre victime se numără și o fetiță de 11 ani, care a murit după ce fragmentele unei drone au căzut într-o zonă rezidențială din Kuweit.

Arabia Saudită avertizează Iranul după atacuri cu rachete și drone: Evitați orice eroare de apreciere
Internațional

Arabia Saudită avertizează Iranul după atacuri cu rachete și drone: Evitați orice eroare de apreciere

Ministrul saudit al apărării, Khalid bin Salman, a lansat un apel public către Iran, cerând „înțelepciune” și avertizând asupra riscului unor „erori de apreciere”, într-un context tensionat în care Arabia Saudită a devenit ținta unor atacuri cu rachete și drone. Mesajul a fost transmis pe platforma X după o întâlnire cu șeful armatei pakistaneze, generalul Asim Munir. Oficialul saudit a subliniat că astfel de acțiuni amenință securitatea și stabilitatea regională și pot provoca o escaladare periculoasă a conflictului. Rachete interceptate în apropierea unei baze militare cu trupe americane Ministerul saudit al Apărării a anunțat că sistemele de apărare au interceptat sâmbătă dimineață o rachetă balistică îndreptată spre baza aeriană Prințul Sultan, unde sunt staționați și militari americani. Citește și: Distrugătorul britanic care trebuia să apere bazele din Cipru, întârziat de programul de lucru de la 9 la 17 și week-enduri libere obligatorii Cu o zi înainte, armata saudită a distrus alte trei rachete lansate către aceeași instalație militară situată la sud-est de capitala Riad. Autoritățile consideră aceste atacuri parte a unei serii de acțiuni coordonate care vizează infrastructuri strategice. Tentativă de atac asupra unui important zăcământ petrolier Arabia Saudită a anunțat, de asemenea, că a fost dejucată o tentativă de atac asupra zăcământului petrolier Shaybah, situat în sud-estul țării. Potrivit agenției oficiale SPA, șase drone au fost interceptate și distruse în zona deșertică înainte de a-și atinge ținta. Atacul a fost considerat de autorități o amenințare directă la adresa infrastructurii energetice a celui mai mare exportator de petrol din lume. Infrastructura petrolieră, în centrul tensiunilor regionale Majoritatea câmpurilor petroliere și a infrastructurii energetice saudite sunt amplasate de-a lungul coastei estice a Golfului, în apropierea Iranului, ceea ce le face vulnerabile în contextul actualelor tensiuni. În ultimele zile, armata saudită a interceptat și o dronă care viza rafinăria Ras Tanura, una dintre cele mai importante din țară. Surse apropiate guvernului de la Riad au avertizat că un atac iranian coordonat asupra instalațiilor petroliere ar putea declanșa o ripostă militară împotriva infrastructurii energetice a Iranului. Relații fragile după acordul de reconciliere din 2023 Iranul și Arabia Saudită au avut ani întregi relații tensionate, alimentate și de rivalitatea religioasă dintre majoritatea șiită din Iran și majoritatea sunnită din Arabia Saudită. În 2023, cele două state au reluat relațiile diplomatice în urma unui acord surpriză mediat de China. 

Incident aerian deasupra aeroportului din Dubai. Operațiune de interceptare confirmată de autorități
Internațional

Incident aerian deasupra aeroportului din Dubai. Operațiune de interceptare confirmată de autorități

O operațiune de interceptare aeriană a avut loc sâmbătă dimineață deasupra aeroportului din Dubai, în Emiratele Arabe Unite (EAU), în contextul tensiunilor tot mai mari din Orientul Mijlociu. Autoritățile locale au confirmat ulterior că incidentul a fost unul minor și că nu s-au înregistrat victime. Avioane în circuit de așteptare deasupra aeroportului Potrivit platformei de monitorizare a traficului aerian Flightradar24, mai multe aeronave au fost observate rotindu-se deasupra aeroportului din Dubai, aflate aparent într-un circuit de așteptare. Citește și: Distrugătorul britanic care trebuia să apere bazele din Cipru, întârziat de programul de lucru de la 9 la 17 și week-enduri libere obligatorii Situația a fost provocată de intervenția sistemelor de apărare aeriană, care au interceptat un obiect aflat în spațiul aerian. Traficul aerian a fost temporar perturbat, aeronavele fiind nevoite să își prelungească zborul până la clarificarea situației. Autoritățile din Dubai: incident minor, fără răniți Guvernul din Dubai a transmis, într-un mesaj publicat pe platforma X, că incidentul a fost cauzat de căderea unor fragmente rezultate în urma unei interceptări. Oficialii au precizat că nu au existat persoane rănite și au respins informațiile apărute pe rețelele sociale potrivit cărora aeroportul internațional din Dubai ar fi fost afectat direct de atac. Zborurile au fost reluate parțial În pofida incidentului, zborurile au fost reluate în mod limitat luni pe aeroportul internațional din Dubai, unul dintre cele mai aglomerate hub-uri aeriene din lume. Reluarea traficului aerian are loc într-un climat de securitate tensionat, pe fondul unor atacuri repetate cu drone care vizează infrastructuri din Emiratele Arabe Unite. Atacuri recente asupra infrastructurii din Emiratele Arabe Unite Săptămâna trecută, patru angajați au fost răniți, iar un hol al aeroportului din Dubai a fost avariat, în contextul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu după loviturile americano-israeliene împotriva Iranului. Atacuri atribuite Iranului au vizat și alte obiective importante din Emiratele Arabe Unite, inclusiv aeroportul din Abu Dhabi, complexul rezidențial Palm Jumeirah și celebrul hotel de lux Burj Al Arab. De asemenea, fragmente provenite din drone interceptate au provocat marți un incendiu la consulatul Statelor Unite din Dubai, incident care a alimentat îngrijorările privind securitatea regională.

Rusia le spune iranienilor unde să țintească obiective americane - Washington Post
Internațional

Rusia le spune iranienilor unde să țintească obiective americane - Washington Post

Rusia le spune iranienilor unde să țintească obiective americane, a anunțat Washington Post, azi, citând surse oficiale din Statele Unite.  Citește și: Costurile astronomice ale școlarizării fetei lui Ponta la New York University of Abu Dhabi. Universitatea, plasată între locurile 1116 și 2807 în lume Un oficial american, care a vorbit sub condiția anonimatului, a descris schimbul de informații ca fiind „un efort destul de cuprinzător”, deși amploarea asistenței oferite de Rusia Iranului a rămas neclară, scrie Washington Post. Rusia le spune iranienilor unde să țintească obiective americane  Se pare că informațiile furnizate arătau locațiile navelor de război și ale avioanelor americane. Aceste acuzații au apărut după ce șase soldați americani au fost uciși și alți câțiva răniți într-un atac cu drone iraniene în Kuweit, duminică. Doi dintre oficialii citați în raport au afirmat că nu există semne că China ar ajuta apărarea Iranului, în ciuda legăturilor strânse dintre Beijing și Teheran. Analiștii au afirmat că presupusa partajare de informații ar corespunde modelului atacurilor iraniene, inclusiv atacurile asupra centrelor de comandă și control, sistemelor radar și structurilor militare temporare. Stația CIA de la Ambasada SUA din Riad, capitala Arabiei Saudite, a fost, de asemenea, atacată în ultimele zile. Acest lucru indică faptul că acest conflict se extinde și include acum unul dintre cei mai mari concurenți nucleari ai SUA, cu „capacități de informații excepționale”, a remarcat The Post, adăugând că acest lucru marchează și o schimbare față de ceea ce credeau anterior experții, și anume că Rusia se va ține departe de conflict și își va limita răspunsul la condamnări diplomatice. Capacitatea Iranului de a localiza forțele americane a fost afectată de când Statele Unite și Israelul au început să lanseze atacuri devastatoare asupra țării în acest weekend, au declarat oficialii americani. În plus, deși Iranul deține sateliți militari, nu are propria rețea extinsă.  Moscova nu a răspuns imediat la aceste acuzații. Kremlinul a declarat joi că Iranul nu a solicitat sprijinul militar al Rusiei de la izbucnirea războiului. Secretarul american al Războiului, Pete Hegseth, a declarat miercuri că Rusia, alături de China, un alt aliat al Iranului, „nu este cu adevărat un factor” în campania militară a Washingtonului împotriva Iranului.

Franța, Marea Britanie, SUA nu au oferit nici un ajutor financiar cetățenilor lor, la evacuarea din EAU
Internațional

Franța, Marea Britanie, SUA nu au oferit nici un ajutor financiar cetățenilor lor, la evacuarea din EAU

Franța, Marea Britanie sau SUA nu au oferit aproape nici un ajutor financiar cetățenilor lor, la evacuarea din Emiratele Arabe Unite, după ce Iranul a început să atace aceste emirate, care includ Dubai și Abu Dhabi. „Repatrierea francezilor blocaţi în Orientul Mijlociu nu este gratuită”, explică, Radio France International, RFI România.  Citește și: Costurile astronomice ale școlarizării fetei lui Ponta la New York University of Abu Dhabi. Universitatea, plasată între locurile 1116 și 2807 în lume În mod neobișnuit, SUA nu a cerut rambursarea cheltuielilor de la circa 9.000 de persoane evacuate cu chartere ale guvernului sau avioane militare. restul, evacuați cu avioane comerciale, au plătit. La mijlocul anului 2025, se estima că sunt între 40 și 50.000 de militari americani în Orientul Mijlociu.  Franța, Marea Britanie, SUA nu au oferit ajutor financiar cetățenilor lor, la evacuarea din EAU „Franţa numără în cele circa 15 ţări din regiune afectate de conflict – în Israel şi în diversele state de la Golful arabo-persic – vreo 400.000 de concetăţeni (...)  Ambasadele sau consulatele franceze nu plătesc biletele de avion, consultaţiile medicale sau hotelurile respectivilor. Altfel spus, statul francez nu se substituie asiguratorilor. În cel mai bun caz, statul poate avansa suma de bani pe care însă o va recupera odată ce respectivii sosesc înapoi în Franţa. Trebuie precizat că nu există, cel puţin în Franţa, vreun drept la repatriere. A fi francez în străinătate nu înseamnă că statul este obligat să-ţi organizeze repatriere imediată, pentru toţi. În caz de criză majoră, Franţa poate organiza zboruri de evacuare, dar nu pentru toată lumea şi nu sistematic”, explică RFI România.  Nici Marea Britanie nu are de gând să plătească evacuarea cetățenilor britanici din zonă, estimați la circa 300.000, din care 102.000 s-au inregistrat pe platforma online a ministerului britanic de externe. „Cetățenilor britanici li se recomandă în prezent să rămână unde se află, să urmeze instrucțiunile autorităților locale și să urmărească recomandările de călătorie ale Ministerului Afacerilor Externe”, explică Sky News.  Letonia a organizat zboruri de evacuare din zonă, dar cetățenii ei vor avea de suportat o co-plată de 350 euro. SUA face un gest fără precedent și nu va cere bani celor evacuați de transporturi guvernamentale, inclusiv cele militare. De obicei, aceștia semnau un document în care se angajau să achite costurile evacuării. De data aceasta, nu li se cere rambursarea cheltuielilor, dar e vorba de 9.000 de cetățeni evacuați cu chartere și avioane militare. Restul, adică peste 11.000 de cetățeni americani, care au plecat cu linii comerciale, își plătesc transportul. 

Cea mai dură lovitură pentru regimul de la Teheran: Emiratele Arabe Unite vor să-i înghețe activele
Internațional

Cea mai dură lovitură pentru regimul de la Teheran: Emiratele Arabe Unite vor să-i înghețe activele

Cea mai dură lovitură pentru regimul de la Teheran: Emiratele Arabe Unite vor să-i înghețe activele, scrie Wall Street Journal. „Orice măsură represivă împotriva rețelelor de finanțare paralele ale Iranului în statele din Golf ar bloca accesul Teheranului la valută străină și la comerțul mondial. Emiratele Arabe Unite iau în considerare înghețarea unor active iraniene în valoare de miliarde de dolari deținute în statul din Golf, potrivit unor persoane familiarizate cu discuțiile, o măsură care ar putea tăia una dintre cele mai importante surse de venituri economice ale Teheranului”, scrie Wall Street Journal. O decizie clară nu a fost încă luată. Citește și: Costurile astronomice ale școlarizării fetei lui Ponta la New York University of Abu Dhabi. Universitatea, plasată între locurile 1116 și 2807 în lume Cea mai dură lovitură pentru regimul de la Teheran: Emiratele Arabe vor să-i înghețe activele Un raport din 2025 al FinCEN, departamentul Trezoreriei SUA, a identificat aproximativ nouă miliarde de dolari în activități bancare „paralele” legate de Iran, o parte semnificativă din acestea trecând prin companii fantomă și case de schimb valutar cu sediul în Emiratele Arabe Unite. În Emiratele Arabe Unite există peste 10.000 de întreprinderi deținute de iranieni și aproximativ 500.000 de cetățeni iranieni. Investițiile totale în imobiliare și întreprinderi private realizate de această diasporă sunt estimate la peste 300 de miliarde de dolari, deși doar o mică parte din această sumă este legată direct de guvernul iranian sau de entități sancționate. Oficialitățile din EAU vor ținti conturile Gărzii Revoluționare și ar putea confisca nave iraniene.  Dubai era poarta financiară prin care Teheranul evita sancțiunile internaționale: pe aici tranzacționa petrolul obținea valută, finanța achizițiile de armament și grupări teroriste.  Un scenariu în care regimul supraviețuiește, dar Gărzile Revoluționare nu mai pot spăla bani cu ușurință prin Dubai este un scenariu în care capacitatea și coeziunea regimului sunt diminuate. De la începutul bombardamentelor israeliene și americane asupra Iranului, Teheranul a lansat peste 1.000 de drone asupra Emiratelor Arabe Unite, iar peste 70 din acestea au trecut de apărarea aeriană. Rezultatul a fost oprirea a circa 70% din zborurile din regiune și închiderea exporturilor de petrol, care treceau prin strâmtoarea Hormuz, exporturi vitale pentru economia EAU. 

Premierul Spaniei îl sfidează pe Trump privind sancțiunile comerciale: „Spunem nu războiului”
Internațional

Premierul Spaniei îl sfidează pe Trump privind sancțiunile comerciale: „Spunem nu războiului”

Premierul Spaniei, Pedro Sánchez, a reacționat ferm la amenințările președintelui american Donald Trump privind întreruperea relațiilor comerciale cu Spania. Într-un discurs televizat de aproximativ zece minute, liderul socialist a reafirmat poziția guvernului său împotriva războiului și a ceea ce a numit „prăbușirea dreptului internațional”. Discursul a abordat conflictele din Ucraina și Gaza, dar și precedentul războiului din Irak, iar mesajul central a fost clar: „nu războiului”. Donald Trump amenință cu embargo comercial împotriva Spaniei Tensiunile dintre Washington și Madrid au escaladat după ce Spania a refuzat să permită Statelor Unite să utilizeze bazele militare comune de la Morón și Rota pentru eventuale lovituri împotriva Iranului. Citește și: BREAKING Tribunalul București a admis cererea lui Dan Voiculescu de rejudecare a dosarului ICA Într-o întâlnire cu cancelarul german Friedrich Merz, Donald Trump a criticat dur Spania și a anunțat posibile măsuri economice drastice. „Spania a fost teribilă. Vom întrerupe complet comerțul cu Spania. Nu vrem să mai avem nimic de-a face cu Spania”, a declarat liderul american. La rândul său, Friedrich Merz a afirmat ulterior că i-a explicat lui Trump că nu este posibilă încheierea unui acord comercial separat cu Germania sau cu întreaga Europă, dar fără Spania. Solidaritate europeană pentru Spania După amenințările venite de la Washington, liderii europeni au transmis mesaje de susținere pentru Madrid. Palatul Élysée a anunțat că președintele Franței, Emmanuel Macron, i-a transmis lui Pedro Sánchez „solidaritatea” Franței într-o convorbire telefonică. De asemenea, președintele Consiliului European, António Costa, a declarat că a discutat cu premierul spaniol pentru a-i transmite „solidaritatea deplină a Uniunii Europene”. Disputa privind cheltuielile pentru apărare în NATO Donald Trump a acuzat Spania că este un „partener teribil” în cadrul NATO deoarece nu a crescut bugetul pentru apărare la nivelul de 5% din PIB, așa cum solicită Washingtonul. Relațiile dintre cei doi lideri au fost deja tensionate în trecut. La începutul anului, Sánchez l-a criticat pe Trump pentru intervenția militară americană în Venezuela, ceea ce a amplificat fricțiunile diplomatice. Mesajul lui Sánchez: pace și respectarea dreptului internațional În discursul susținut de la reședința oficială din Madrid, Pedro Sánchez a evitat să răspundă direct amenințărilor comerciale, dar a subliniat poziția guvernului său în fața conflictelor internaționale. „Întrebarea nu este dacă suntem de partea ayatollahilor. Nimeni nu este. Întrebarea este dacă suntem de partea păcii și a legalității internaționale”, a spus premierul. El a avertizat că răspunsul la o ilegalitate printr-o altă ilegalitate poate declanșa tragedii istorice. „Nu poți răspunde unei ilegalități cu alta, pentru că așa încep marile catastrofe ale umanității”, a adăugat liderul spaniol. Poziția Spaniei privind Gaza și Orientul Mijlociu Guvernul condus de Pedro Sánchez a adoptat una dintre cele mai ferme poziții din Europa privind conflictul din Gaza. Premierul spaniol a criticat puternic operațiunile militare ale Israelului după atacurile Hamas din 2023 și a descris acțiunile israeliene drept „genocid”. Spania s-a numărat, de asemenea, printre primele state europene care au recunoscut statul palestinian. Această poziție este susținută atât de partenerii săi de coaliție din zona stângii, cât și de o parte semnificativă a opiniei publice spaniole. Lecția războiului din Irak Pedro Sánchez a făcut și o paralelă cu invazia Irakului din 2003, pe care a descris-o drept un eșec care a înrăutățit viața oamenilor obișnuiți. El a avertizat că atacurile asupra Iranului ar putea produce consecințe economice similare pentru milioane de oameni. Premierul a amintit de celebrul „trio din Azore” – George W. Bush, Tony Blair și fostul premier spaniol José María Aznar – care s-au întâlnit într-o bază militară portugheză cu puțin timp înaintea invaziei Irakului. Potrivit lui Sánchez, decizia lor a oferit Europei „cadoul” unui „lume mai nesigure și al unei vieți mai grele”. Spre deosebire de alți aliați NATO, precum Marea Britanie, Franța sau Grecia, Spania nu s-a angajat până acum în nicio implicare militară în conflict. Presiuni politice interne pentru Pedro Sánchez Pe plan intern, guvernul de coaliție condus de Pedro Sánchez se confruntă cu o perioadă extrem de dificilă. Executivul depinde de o majoritate parlamentară fragilă, formată din partide de stânga și formațiuni regionaliste. În plus, acuzațiile de corupție care vizează mai mulți aliați și apropiați ai premierului i-au slăbit considerabil poziția. În climatul politic puternic polarizat din Spania, o parte din sprijinul de care se bucură Sánchez este alimentat nu doar de susținerea politicilor sale, ci și de temerile față de ascensiunea dreptei și a extremei drepte. Confruntarea cu Trump ar putea avea impact electoral Atitudinea fermă față de Donald Trump ar putea însă aduce beneficii electorale liderului socialist. Un sondaj recent realizat de institutul CIS arată că 77% dintre spanioli au o opinie „proastă” sau „foarte proastă” despre Trump. Acest lucru sugerează că inclusiv o parte dintre alegătorii de dreapta ar putea susține poziția guvernului spaniol în disputa cu Washingtonul. Cu toate acestea, rămâne incert dacă amenințările lui Trump se vor transforma în sancțiuni economice concrete. În acest context, mulți spanioli urmăresc cu îngrijorare evoluția tensiunilor dintre Madrid și Washington.

Iranul lansează tot mai puține rachete: SUA susțin că ofensiva militară a Teheranului a scăzut drastic
Internațional

Iranul lansează tot mai puține rachete: SUA susțin că ofensiva militară a Teheranului a scăzut drastic

Capacitățile militare ale Iranului par să fie în declin după primele zile ale conflictului declanșat de loviturile americano-israeliene de sâmbătă. Potrivit conducerii militare americane, intensitatea atacurilor iraniene cu rachete și drone a scăzut semnificativ, semn că operațiunile militare ale Statelor Unite și ale aliaților lor au afectat serios infrastructura militară a Teheranului. Declarațiile au fost făcute miercuri de generalul Dan Caine, șeful Statului Major Interarme al SUA, care a prezentat o evaluare a evoluției conflictului. SUA anunță extinderea loviturilor în interiorul Iranului Generalul Dan Caine a afirmat că Statele Unite intenționează să intensifice operațiunile militare și să extindă treptat loviturile asupra unor ținte aflate mai adânc pe teritoriul iranian. Citește și: BREAKING Tribunalul București a admis cererea lui Dan Voiculescu de rejudecare a dosarului ICA „Acum vom începe să ne extindem treptat loviturile în adâncimea teritoriului iranian și să creăm libertate de manevră suplimentară pentru forțele Statelor Unite”, a declarat oficialul american. Potrivit acestuia, obiectivul acestor operațiuni este reducerea capacității Iranului de a continua atacurile și consolidarea poziției militare a SUA în regiune. Scădere drastică a atacurilor cu rachete și drone Datele prezentate de armata americană indică o reducere semnificativă a numărului de arme lansate de Iran. Generalul Caine a precizat că numărul rachetelor balistice lansate de Iran a scăzut cu 86% față de prima zi a conflictului. De asemenea, numărul dronelor kamikaze trimise spre ținte a scăzut cu 73%. Aceste cifre sugerează că infrastructura militară iraniană a fost serios afectată în urma loviturilor efectuate de forțele americane și israeliene. Atacuri asupra bazelor americane din statele Golfului În ciuda scăderii intensității atacurilor, Iranul continuă să lanseze rachete și drone către obiective situate în țările arabe din zona Golfului, unde se află baze militare ale Statelor Unite. Situația tensionată din regiune s-a reflectat și în estul Mării Mediterane. Miercuri, sistemele de apărare antiaeriană ale NATO au interceptat o rachetă care se îndrepta spre Turcia, prevenind astfel un posibil incident major. Marina SUA a scufundat o navă militară iraniană Tot miercuri, secretarul american al apărării, Pete Hegseth, a confirmat un incident militar major petrecut în Oceanul Indian. Potrivit acestuia, marina militară a Statelor Unite a scufundat o navă militară iraniană în apropiere de Sri Lanka. Oficialul american a subliniat că este prima dată după Al Doilea Război Mondial când o navă inamică este scufundată cu o torpilă, un moment considerat semnificativ în evoluția actualului conflict.

Oficialii iranieni s-au adresat CIA, printr-o terță țară, pentru a discuta oprirea conflictului - NY Times
Internațional

Oficialii iranieni s-au adresat CIA, printr-o terță țară, pentru a discuta oprirea conflictului - NY Times

Oficialii iranieni s-au adresat CIA, printr-o terță țară, pentru a discuta oprirea conflictului, arată New York Times. Oferta de pace a venit prin agenția de spionaj a unei țări neimplicate în acest conflict.  Citește și: BREAKING Tribunalul București a admis cererea lui Dan Voiculescu de rejudecare a dosarului ICA Însă oferta - care a fost făcută la o zi după declanșarea atacului - este pusă sub semnul întrebării, având în vedere haosul din conducerea de la Teheran, ai cărei lideri sunt uciși unul câte unul de aviația israeliană. Oficialii iranieni s-au adresat CIA, printr-o terță țară, pentru a discuta oprirea conflictului „Oferta iraniană și haosul din rândurile conducerii, pe măsură ce atacul continuă, evidențiază problema cheie cu care se confruntă domnul Trump în momentul în care decide ce fel de guvern iranian ar putea spera să formeze sau, cel puțin, cu care s-ar putea mulțumi. Se pare că a încetat deja să promoveze scenariul său inițial, acela al unei revolte populare împotriva guvernului, care ar fi dus la apariția unei noi echipe de lideri, și pare să considere că cel mai bun rezultat ar fi apariția unor figuri mai pragmatice în vârful structurii politice existente. Cel puțin, oficialii administrației Trump se vor aștepta ca orice acord de încetare a bombardamentelor să includă angajamentul Teheranului de a renunța sau de a reduce drastic programele sale nucleare și de rachete balistice, precum și sprijinul acordat grupurilor străine afiliate, precum Hezbollah. În schimb, domnul Trump a sugerat că le va permite liderilor iranieni supraviețuitori să își păstreze puterea economică și politică. Trump a sugerat din nou marți că modelul său ar fi Venezuela, după capturarea în ianuarie a liderului țării, Nicolás Maduro, de către SUA. Sub amenințarea folosirii forței suplimentare, Trump l-a obligat pe succesorul lui Maduro să acorde Statelor Unite controlul asupra exporturilor de petrol ale Venezuelei, fără a impune prea multe cerințe în materie de reforme politice”, arată New York Times.  Potrivit publicației, acum, speranța administrației Trump este că un grup din cadrul Gărzilor Revoluționare ar putea prelua puterea. „Întrebarea pentru administrația Trump este acum dacă vreunul dintre acești oficiali va ieși viu din atacurile repetate asupra guvernului. Domnul Trump a făcut mai multe declarații contradictorii cu privire la obiectivele sale de război, astfel încât este posibil să se răzgândească după ce a exclus negocierile. Dar chiar dacă va relua căutarea unui lider iranian, pe măsură ce guvernul slăbește, ar putea fi mai dificil să găsească o persoană cu suficientă influență pentru a obliga țara să respecte un acord cu Statele Unite. Mulți analiști avertizează că guvernul iranian ar putea pierde în curând controlul asupra regiunilor îndepărtate dominate de minorități etnice, cum ar fi kurzii, sau ar putea să se prăbușească complet, ducând la haos și violență care amintesc de războaiele civile din Siria și Libia”, mai arată NY Times. Publicația apreciază că revoltele populare ar putea da jos regimul de la Teheran, dar nu este deloc clar dacă viitorul lider ar fi mai prietenos cu SUA.     

Moscova ascunde costul real al războiului din Ucraina, iar economia Rusiei resimte puternic sancțiunile
Internațional

Moscova ascunde costul real al războiului din Ucraina, iar economia Rusiei resimte puternic sancțiunile

Serviciul Federal de Informații al Germaniei (BND) susține că autoritățile de la Moscova ascund adevăratul impact economic al războiului din Ucraina. Potrivit evaluărilor serviciului german, deficitul bugetar al Rusiei în 2025 ar fi fost cu 2.360 miliarde de ruble (aproximativ 30,45 miliarde de dolari) mai mare decât cifra oficială prezentată de Kremlin. Informațiile au fost publicate într-o analiză transmisă de BND, care arată că sancțiunile occidentale și scăderea veniturilor din energie pun presiune tot mai mare asupra economiei ruse. BND: sancțiunile occidentale afectează clar economia Rusiei Serviciul de informații german a subliniat că sancțiunile impuse de statele occidentale au un „efect clar” asupra economiei ruse. Citește și: BREAKING Tribunalul București a admis cererea lui Dan Voiculescu de rejudecare a dosarului ICA Potrivit BND, Rusia se confruntă nu doar cu presiunea sancțiunilor, ci și cu scăderea veniturilor din petrol și gaze, provocată de prăbușirea prețurilor globale la energie. „Putin sacrifică viitorul economic al Rusiei pentru obiectivele sale imperiale”, a transmis serviciul german de informații în analiza publicată. Kremlinul minimalizează problemele economice Reacția Moscovei nu a întârziat. Săptămâna trecută, Kremlinul a susținut că reducerea veniturilor și creșterea deficitului bugetar reprezintă „dificultăți obișnuite”, care pot fi gestionate datorită stabilității macroeconomice generale a țării. Autoritățile ruse încearcă astfel să transmită că situația economică rămâne sub control, în pofida presiunilor generate de sancțiuni și de costurile războiului. Veniturile din petrol, afectate de sancțiuni Exporturile de petrol, principala sursă de venit pentru Rusia, au fost afectate de sancțiunile occidentale. Moscova a fost nevoită să vândă petrolul la prețuri reduse față de cotațiile globale, pentru a-și menține accesul la piețe. Reducerea prețurilor a fost accentuată și de presiunile exercitate de Statele Unite asupra principalilor cumpărători de petrol rusesc, ceea ce a diminuat semnificativ veniturile bugetare. Estimările BND indică un deficit mult mai mare Serviciul german estimează că deficitul bugetar federal al Rusiei în 2025 a ajuns la aproximativ 8.010 miliarde de ruble, semnificativ peste cifra oficială de 5.650 miliarde de ruble, echivalentul a 2,6% din PIB. BND nu a explicat în detaliu metodologia utilizată pentru calcularea acestei diferențe și nu a oferit comentarii suplimentare imediat după publicarea evaluării. Deficitul bugetar consolidat al Rusiei s-a deteriorat puternic Dacă sunt incluse și bugetele regionale, situația financiară devine și mai complicată. Deficitul bugetar consolidat al Rusiei a ajuns în 2025 la 8.300 miliarde de ruble, echivalentul a 3,9% din PIB. Această sumă este de 2,6 ori mai mare decât în 2024, pe fondul scăderii veniturilor și al creșterii cheltuielilor, în special a celor militare. Creșterea prețului petrolului nu este suficientă Atacurile americane și israeliene asupra Iranului au dus la creșterea temporară a prețurilor globale ale petrolului. Cu toate acestea, nivelul actual al cotațiilor rămâne sub pragul necesar pentru echilibrarea bugetului Rusiei. Astfel, chiar și o eventuală creștere a veniturilor din energie nu ar fi suficientă pentru a acoperi deficitul în creștere. Deficitul bugetar al Rusiei, cel mai mare din ultimii ani Potrivit datelor oficiale publicate la 19 ianuarie de Ministerul rus al Finanțelor, Rusia a înregistrat în 2025 un deficit bugetar de aproximativ 5.600 miliarde de ruble (72,12 miliarde de dolari), echivalentul a 2,6% din PIB. Acesta reprezintă: cel mai mare deficit ca procent din PIB din 2020 cel mai ridicat deficit cash din 2006 Prin comparație, în 2024 deficitul bugetar al Rusiei a fost de 1,7% din PIB. Moscova a majorat de două ori ținta de deficit Guvernul rus a fost nevoit să își revizuiască de două ori ținta de deficit pentru 2025. Inițial, autoritățile estimau un deficit de 1.200 miliarde de ruble, echivalentul a 0,5% din PIB. Revizuirea a fost determinată de scăderea veniturilor din energie și de aprecierea rublei, care a redus valoarea încasărilor obținute din exporturi.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră