joi 08 octombrie
Login Contact
DeFapt.ro

Internațional

5867 articole
Internațional

Rachetă lansată din Iran spre spațiul aerian al Turciei, interceptată de sistemele NATO din estul Mediteranei

O rachetă balistică lansată din Iran și îndreptată spre spațiul aerian al Turciei a fost interceptată și distrusă de sistemele de apărare ale NATO desfășurate în estul Mediteranei. Incidentul a fost confirmat miercuri de Ministerul Apărării din Turcia. Potrivit autorităților turce, racheta a fost neutralizată înainte de a produce pagube sau victime. Racheta a survolat Irak și Siria înainte de interceptare Ministerul turc al Apărării a precizat, într-un comunicat, că racheta balistică lansată din Iran s-a îndreptat spre spațiul aerian turc după ce a traversat spațiile aeriene ale Irakului și Siriei. Citește și: BREAKING Tribunalul București a admis cererea lui Dan Voiculescu de rejudecare a dosarului ICA Aceasta a fost interceptată de sistemele de apărare aeriană și antirachetă ale NATO, amplasate în estul Mediteranei. „O rachetă balistică lansată din Iran, care se îndrepta spre spațiul aerian turc după ce a survolat spațiile aeriene ale Irakului și Siriei, a fost interceptată și neutralizată la timp de elementele de apărare aeriană și antirachetă ale NATO desfășurate în estul Mediteranei”, se arată în comunicatul ministerului. Autoritățile au subliniat că incidentul nu a provocat victime sau răniți. Ministrul apărării, mesaj dur către Iran În urma incidentului, Turcia a transmis un protest oficial Iranului. Potrivit unei surse diplomatice turce, ministrul de externe al Turciei, Hakan Fidan, a discutat telefonic cu omologul său iranian, Abbas Araqchi, pentru a exprima nemulțumirea Ankarei față de lansarea rachetei balistice care se îndrepta spre spațiul aerian turcesc. Hakan Fidan i-a transmis omologului său iranian că este important ca toate părțile implicate să evite măsuri care ar putea contribui la escaladarea conflictului. Ulterior, ministrul Fidan a postat un mesaj dur pe rețelele sociale: „O spun independent de problema Iranului; Turcia se apără întotdeauna. Avem și voința și talentul de a reuși.”  

Rachetă lansată din Iran spre spațiul aerian al Turciei, interceptată de sistemele NATO din estul Mediteranei
Funeraliile lui Ali Khamenei, amânate la Teheran. Israelul amenință cu eliminarea succesorului
Internațional

Funeraliile lui Ali Khamenei, amânate la Teheran. Israelul amenință cu eliminarea succesorului

Ceremonia oficială de comemorare a liderului suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, programată la Teheran, a fost amânată, potrivit agenției iraniene Tasnim. Decizia vine la câteva zile după ce liderul iranian a fost ucis, alături de membri ai familiei sale, într-o serie de atacuri aeriene comune ale Israelului și Statelor Unite. În același timp, tensiunile regionale cresc, după ce ministrul israelian al Apărării a avertizat că orice succesor al lui Khamenei ar putea deveni „țintă sigură pentru asasinat”. Ceremonia de rămas-bun, amânată din motive logistice Potrivit agenției Tasnim, ceremonia de comemorare organizată în capitala iraniană a fost amânată din motive logistice. Citește și: BREAKING Tribunalul București a admis cererea lui Dan Voiculescu de rejudecare a dosarului ICA Oficialii citați de presă au invocat numărul mare de solicitări venite din diferite provincii ale țării din partea oamenilor care doresc să participe la eveniment. Autoritățile pregătesc în continuare funeraliile liderului religios și politic, iar organizatorii se așteaptă la o participare masivă. O astfel de adunare de amploare ar putea deveni însă o potențială țintă într-un context de tensiuni militare crescute între Iran, Israel și Statele Unite. Pentru comparație, la funeraliile ayatollahului Ruhollah Khomeini, fondatorul Republicii Islamice, în 1989, au participat aproximativ 10 milioane de persoane. Planurile inițiale pentru ceremonia de la Teheran Anterior, Hojjatoleslam Mahmoudi, șeful Consiliului pentru Propagare Islamică din Iran, anunțase că ceremonia de rămas-bun urma să înceapă la ora 22:00 la sala de rugăciune Imam Khomeini din Teheran și să dureze trei zile. „Sala de rugăciune va primi vizitatori, iar oamenii dragi pot veni pentru a participa la ceremonia de rămas-bun și pentru a-și arăta încă o dată prezența puternică”, declara Mahmoudi, citat de presa iraniană. Moartea lui Khamenei și rolul său în statul iranian Ali Khamenei a fost ucis sâmbătă, la vârsta de 86 de ani. El ocupa funcția de lider suprem al Iranului din 1989, când l-a succedat pe ayatollahul Ruhollah Khomeini, liderul revoluției islamice din 1979 care a răsturnat regimul șahului. În sistemul politic iranian, liderul suprem deține autoritatea finală asupra tuturor instituțiilor statului, inclusiv asupra guvernului, armatei și sistemului judiciar. De asemenea, acesta este considerat și liderul spiritual al țării. Desemnarea unui nou lider suprem Ayatollahul Ahmad Khatami, un influent cleric iranian și membru al Consiliului Gardienilor și al Adunării Experților, a declarat că procesul de desemnare a succesorului lui Khamenei este aproape de final. „Noul lider suprem va fi identificat în cel mai scurt timp posibil. Suntem aproape de o concluzie, însă trebuie să ținem cont că țara se află într-o situație de război”, a declarat Khatami la televiziunea de stat. Adunarea Experților, organismul responsabil de alegerea liderului suprem, are 88 de membri aleși prin vot public o dată la opt ani. Candidații pentru această instituție sunt însă verificați și aprobați în prealabil de Consiliul Gardienilor, un organism puternic în care o parte dintre membri sunt numiți chiar de liderul suprem. Pentru numirea noului lider este suficientă o majoritate simplă. Constituția Iranului prevede că viitorul lider trebuie să fie un jurist islamic de rang înalt, cu o profundă cunoaștere a jurisprudenței șiite, dar și cu calități politice, curaj și capacitate administrativă. Mojtaba Khamenei, printre principalii favoriți Printre cei considerați favoriți pentru succesiune se află Mojtaba Khamenei, al doilea fiu al liderului ucis. Două surse iraniene au afirmat că acesta a supraviețuit atacurilor aeriene lansate de Statele Unite și Israel asupra Iranului. Israelul amenință cu eliminarea succesorului Ministrul israelian al Apărării, Israel Katz, a transmis un avertisment dur miercuri, afirmând că orice lider iranian care va continua politica ostilă față de Israel va deveni o țintă pentru eliminare. „Orice lider ales de regimul terorist iranian pentru a continua planul de distrugere a Israelului, pentru a amenința Statele Unite, lumea liberă și statele din regiune și pentru a reprima poporul iranian va fi o țintă sigură pentru asasinat, indiferent de numele său sau de locul unde se ascunde”, a scris Katz pe platforma X. Donald Trump speculează asupra viitoarei conduceri a Iranului Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a comentat public situația din Iran, sugerând că cel mai negativ scenariu pentru Washington ar fi instalarea unui lider ostil intereselor americane. Declarația a fost făcută marți, în timpul unei apariții în Biroul Oval. Sistemul politic iranian, pregătit pentru un astfel de scenariu Luciano Zaccara, profesor asociat de politică în zona Golfului la Universitatea Qatar, a declarat că structura politică a Iranului era pregătită pentru eventualitatea dispariției lui Khamenei. „Structurile rămân, linia puterii și lanțul de comandă rămân intacte”, a explicat el. Potrivit expertului, sistemul iranian a anticipat de mult timp un astfel de scenariu, ceea ce ar putea facilita tranziția către un nou lider suprem chiar și în contextul tensiunilor regionale și al conflictului în curs.

Ungaria: Viktor Orban oprește căderea în sondaje pe fondul pomenilor electorale, rețeta din 2022
Internațional

Ungaria: Viktor Orban oprește căderea în sondaje pe fondul pomenilor electorale, rețeta din 2022

Premierul Ungariei, Viktor Orban, pare că oprește căderea partidului său, Fidesz, în sondaje pe fondul pomenilor electorale, rețeta din 2022, arată o ultimă cercetare sociologică publicată de Nepszava, realizată de Institutul Publicus. Potrivit sondajului, opoziția condusă de Peter Magyar, Tisza, strânge o intenție de vot de 35%, față de 30% pentru Fidesz.  Citește și: „Cloudul guvernamental”, de 550 milioane euro, eșec epic, risc să piardă 50 milioane euro din PNRR Alegerile parlamentare vor avea loc în Ungaria la 12 aprilie.  Viktor Orban oprește căderea în sondaje pe fondul pomenilor electorale, rețeta din 2022 „Comparativ cu măsurătorile efectuate de Publicus în ianuarie, numărul persoanelor nemulțumite de guvern a scăzut ușor, coborând sub 60% pentru prima dată în trei ani. În prezent, 57 din 100 de persoane consideră că lucrurile merg în direcția greșită în țară – o proporție similară a fost înregistrată și în sondajul Medián de săptămâna trecută. În acest sens, András Pulai, directorul Publicus, a remarcat că schimbarea nu este probabil fără legătură cu ajutoarele acordate de guvern, similare cu cele de acum patru ani – de exemplu, sutele de mii promise polițiștilor și profesorilor – când proporția persoanelor nemulțumite a scăzut sub 50%, datorită banilor distribuiți înainte de alegeri”, explică Nepszava.  Pe de altă parte, un sondaj realizat de Zavecz Research între 22 și 28 februarie arată că Tisza și-a mărit avantajul la 12 puncte în rândul alegătorilor hotărâți, față de 10 puncte în sondajul din ianuarie. Sondajul, publicat marți seara de site-ul de știri 24.hu, a arătat că 50% dintre alegătorii hotărâți susțin Tisza, față de 48% în ianuarie, în timp ce 38% susțin Fidesz, în scădere față de 39% în luna precedentă. În cazul unei victorii a lui Péter Magyar, un sfert dintre alegători ar dori un guvern exclusiv Tisza, iar chiar și printre simpatizanții partidului, doar o treime ar fi mulțumiți de un cabinet unipartid, aproape două treimi luând în considerare o coaliție. 

Milițiile kurde din Iran negociază cu CIA pentru a ataca forțele regimului de la Teheran
Internațional

Milițiile kurde din Iran negociază cu CIA pentru a ataca forțele regimului de la Teheran

Grupări armate kurde din Iran au purtat în ultimele zile discuții cu oficiali americani despre posibilitatea lansării unor atacuri împotriva forțelor de securitate iraniene în vestul țării. Potrivit unor surse citate de CNN, aceste consultări au loc în contextul escaladării conflictului regional și al bombardamentelor asupra unor ținte iraniene de către Statele Unite și Israel. Planuri de atac din zona Kurdistanului irakian Coaliția milițiilor kurde iraniene, concentrată în apropierea frontierei dintre Iran și Irak, în regiunea autonomă Kurdistanul irakian, se pregătește pentru eventuale operațiuni militare. Citește și: ANALIZĂ Rachetele balistice iraniene pot lovi bazele Deveselu sau Kogălniceanu. Întrebarea este dacă Teheranul le va lansa spre România Liderii acestor grupări speră că atacurile asupra forțelor de securitate ale Republicii Islamice ar putea slăbi regimul de la Teheran și ar crea condițiile pentru o revoltă internă împotriva autorităților iraniene. Discuții cu SUA și solicitări de sprijin militar Potrivit surselor citate, grupările kurde au cerut sprijin militar din partea Statelor Unite și au purtat discuții cu reprezentanți americani privind livrarea de arme prin intermediul CIA. Lideri politici din Erbil și Bagdad ar fi fost, de asemenea, în contact cu administrația președintelui Donald Trump pentru a analiza scenariile unei posibile operațiuni terestre în Iran. Nici o decizie finală privind momentul operațiunii În prezent, nu a fost luată o decizie definitivă privind declanșarea atacurilor sau calendarul unei eventuale operațiuni. Surse apropiate discuțiilor au precizat că planificarea militară este încă în curs, iar orice acțiune ar necesita un sprijin semnificativ din partea armatei și serviciilor de informații americane. Rolul bazelor americane din Kurdistanul irakian Experții consideră că o ofensivă împotriva Iranului lansată din Irak ar depinde în mare măsură de infrastructura militară americană din regiune. Pentagonul a confirmat că bazele americane din Erbil au sprijinit în trecut coaliția internațională în lupta împotriva grupării jihadiste Statul Islamic (ISIS). Istoria relațiilor dintre SUA și grupările kurde Formațiunile kurde din Kurdistanul irakian au o lungă tradiție de colaborare cu Statele Unite, inclusiv în timpul războiului din Irak și în campania împotriva ISIS. Cu toate acestea, schimbările de alianțe și orientările ideologice diferite ale unor grupări kurde au creat uneori tensiuni în relațiile cu Washingtonul. Posibile consecințe pentru stabilitatea Iranului O revoltă armată a kurzilor iranieni ar putea avea efecte majore asupra stabilității Iranului. Există temeri că o astfel de evoluție ar putea alimenta și mișcarea separatistă a minorității baluchi, care are legături cu grupări din provincia pakistaneză Baluchistan, o zonă cunoscută pentru instabilitate. Reacțiile și temerile Turciei Situația este urmărită atent și de Turcia, care se opune înarmării grupărilor kurde din apropierea frontierelor sale. Ankara a avertizat în trecut că ar putea lansa operațiuni militare împotriva unor formațiuni kurde din Siria și încearcă în prezent să avanseze pe calea negocierilor de pace cu Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), considerat organizație teroristă de autoritățile turce.

Cancelarul Merz îi cere lui Trump să exercite mai multă presiune asupra Rusiei pentru a obține concesii de la Putin
Internațional

Cancelarul Merz îi cere lui Trump să exercite mai multă presiune asupra Rusiei pentru a obține concesii de la Putin

Cancelarul german Friedrich Merz i-a cerut președintelui american Donald Trump să intensifice presiunea asupra Moscovei și să includă statele europene în eventualele negocieri privind încheierea războiului din Ucraina. Declarația a fost făcută la Washington, după o întâlnire a celor doi lideri la Casa Albă, în contextul discuțiilor despre o posibilă soluție diplomatică pentru conflict. Europa nu acceptă negocieri „peste capul său” Friedrich Merz a avertizat că Europa nu este dispusă să accepte un acord de pace negociat fără implicarea sa directă. Citește și: ANALIZĂ Rachetele balistice iraniene pot lovi bazele Deveselu sau Kogălniceanu. Întrebarea este dacă Teheranul le va lansa spre România „Nu suntem pregătiți să acceptăm un acord care este negociat peste capetele noastre”, a declarat cancelarul german, subliniind că doar un acord susținut și legitimat de statele europene poate garanta o pace durabilă în Ucraina. Rolul indispensabil al Europei în securitatea și reconstrucția Ucrainei Potrivit lui Merz, Donald Trump înțelege că Europa are un rol esențial în procesul de stabilizare a Ucrainei. Cancelarul german a subliniat că sprijinul european pentru securitatea, reconstrucția și integrarea europeană a Ucrainei este „pur și simplu indispensabil”, iar fără Uniunea Europeană și parteneri apropiați precum Regatul Unit, orice acord de pace ar fi dificil de implementat. Germania, principalul susținător european al Ucrainei Friedrich Merz a afirmat că Germania este în prezent cel mai important susținător al Ucrainei din punct de vedere militar, financiar și politic. În opinia sa, administrația americană este conștientă de acest rol major pe care Berlinul îl joacă în sprijinirea Kievului. Rusia, slăbită după ani de război Cancelarul german a susținut că economia Rusiei este vizibil afectată după patru ani de conflict, iar armata rusă a suferit pierderi umane considerabile. În aceste condiții, a spus Merz, Moscova ar putea fi determinată să facă concesii doar dacă Washingtonul va continua să exercite presiuni ferme asupra Kremlinului. Apel pentru o încheiere definitivă a războiului Friedrich Merz a insistat că războiul declanșat de Rusia trebuie să se încheie definitiv și nu printr-o pauză care ar permite reluarea conflictului ulterior. Cancelarul german a precizat că împărtășește cu Donald Trump obiectivul de a ajunge la o pace stabilă și durabilă în Ucraina.

O navă din „flota fantomă” a Rusiei s-a scufundat în largul Libiei: explozii și incendiu la bord
Internațional

O navă din „flota fantomă” a Rusiei s-a scufundat în largul Libiei: explozii și incendiu la bord

Autoritatea Porturilor și a Transportului Maritim din Libia a anunțat scufundarea metanierului Artic Metagaz, o navă care transporta gaze naturale lichefiate (GNL) și care făcea parte din așa-numita „flotă fantomă” utilizată de Rusia pentru a ocoli sancțiunile occidentale. Incidentul s-a produs în apele teritoriale libiene, după izbucnirea unui incendiu puternic la bordul navei. Explozii urmate de un incendiu masiv la bord Potrivit autorităților maritime libiene, nava a transmis un apel de urgență în care echipajul a raportat explozii bruște la bord. Citește și: ANALIZĂ Rachetele balistice iraniene pot lovi bazele Deveselu sau Kogălniceanu. Întrebarea este dacă Teheranul le va lansa spre România Acestea au fost urmate de un incendiu de proporții, care a dus în cele din urmă la scufundarea completă a metanierului. Autoritățile nu au oferit deocamdată informații despre cauza incendiului care a provocat dezastrul. Ce s-a întâmplat cu echipajul navei Centrul de salvare libian, în cooperare cu autoritățile maritime din Malta, a intervenit pentru salvarea echipajului. Toți cei 30 de membri aflați la bord au fost recuperați în siguranță și se află într-o stare bună de sănătate, potrivit informațiilor oficiale. Unde s-a produs incidentul și ce traseu avea nava Scufundarea metanierului Artic Metagaz a avut loc la aproximativ 130 de mile marine nord de portul Sirte. Nava plecase din portul rus Murmansk și urma să ajungă în portul egiptean Port Said, transportând gaze naturale lichefiate. Navă sancționată de Uniunea Europeană Artic Metagaz se afla pe lista celor aproape 600 de nave sancționate de Uniunea Europeană, cărora li s-a interzis accesul în porturile europene și furnizarea de servicii maritime. Aceste nave fac parte din așa-numita „flotă fantomă” folosită de Rusia pentru a continua exporturile de energie în pofida sancțiunilor impuse după invazia Ucrainei.

Emmanuel Macron trimite întăriri militare în Orientul Mijlociu: portavionul Charles de Gaulle, mobilizat în Mediterană
Internațional

Emmanuel Macron trimite întăriri militare în Orientul Mijlociu: portavionul Charles de Gaulle, mobilizat în Mediterană

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a anunțat marți trimiterea de întăriri militare în Orientul Mijlociu, în contextul escaladării conflictului dintre Statele Unite, Israel și Iran. Decizia vine pe fondul atacurilor americane și israeliene asupra Iranului și al ripostelor iraniene care au vizat inclusiv zone unde sunt amplasate baze militare occidentale. Anunțul a fost făcut într-o alocuțiune televizată, în care liderul francez a detaliat măsurile luate pentru consolidarea prezenței militare a Franței în regiune. Portavionul Charles de Gaulle, trimis în Marea Mediterană Emmanuel Macron a declarat că a ordonat portavionului Charles de Gaulle, împreună cu mijloacele sale aeriene și escorta de fregate, să se deplaseze către Marea Mediterană. Citește și: ANALIZĂ Rachetele balistice iraniene pot lovi bazele Deveselu sau Kogălniceanu. Întrebarea este dacă Teheranul le va lansa spre România Desfășurarea grupului naval are rolul de a întări capacitatea de reacție a Franței și de a proteja interesele și forțele sale din regiune, în contextul intensificării confruntărilor. Avioane Rafale și sisteme antiaeriene, desfășurate în regiune Președintele francez a precizat că, în ultimele ore, forțele armate franceze au trimis în Orientul Mijlociu avioane de luptă Dassault Rafale, sisteme de apărare antiaeriană și radare aeropurtate. Aceste măsuri au ca scop consolidarea apărării și monitorizarea spațiului aerian, într-un moment în care atacurile cu drone și rachete balistice s-au intensificat în regiune. Fregata Languedoc și apărarea antiaeriană, trimise în Cipru Franța a trimis fregata Languedoc și mijloace suplimentare de apărare antiaeriană în Cipru, unde baza aeriană britanică de la Akrotiri a fost vizată luni de o dronă iraniană. Decizia reflectă îngrijorările legate de extinderea atacurilor iraniene în zone unde sunt prezente baze militare occidentale, inclusiv ale Statelor Unite și ale aliaților NATO. Baze franceze afectate de „lovituri limitate” Emmanuel Macron a dezvăluit că două baze militare franceze din regiune au suferit „lovituri limitate” în cadrul conflictului din jurul Iranului, care au provocat pagube materiale. Președintele a subliniat că nu au fost raportate pierderi majore, însă situația rămâne tensionată. Franța a doborât mai multe drone „în legitimă apărare”, încă din primele ore ale atacurilor americano-israeliene și ale ripostelor iraniene care au vizat țări vecine unde sunt amplasate baze militare ale SUA și ale altor state occidentale.

Problema majoră a rachetelor balistice ale Iranului: lipsa rampelor de lansare, nu a arsenalului
Internațional

Problema majoră a rachetelor balistice ale Iranului: lipsa rampelor de lansare, nu a arsenalului

Capacitatea Iranului de a continua atacurile cu rachete balistice în conflictul din Orientul Mijlociu depinde mai puțin de numărul de rachete disponibile și mai mult de infrastructura de lansare rămasă funcțională, susține expertul german în tehnologie balistică Markus Schiller. Potrivit acestuia, după câștigarea superiorității aeriene de către SUA și Israel, tot mai multe platforme de lansare iraniene ar fi fost distruse, ceea ce ar putea limita drastic capacitatea Teheranului de a mai efectua atacuri. În contextul scăderii recente a intensității loviturilor cu rachete balistice, analiza arată că problema Iranului nu este neapărat stocul de armament, ci pierderea capacității operaționale de lansare. Câte rachete balistice mai are Iranul? Estimări incerte Numărul exact al rachetelor balistice deținute de Iran rămâne necunoscut. Citește și: ANALIZĂ Rachetele balistice iraniene pot lovi bazele Deveselu sau Kogălniceanu. Întrebarea este dacă Teheranul le va lansa spre România Potrivit lui Markus Schiller, doar agenții precum CIA sau Mossad ar putea avea informații precise. Deși se vorbește frecvent despre un arsenal de aproximativ 2.500 de rachete balistice – considerat cel mai mare din Orientul Mijlociu – nu există date verificate public. Expertul atrage atenția că estimările variază semnificativ din cauza secretomaniei regimului iranian și a capacităților sale de producție. În opinia sa, cifrele reale ar putea fi fie mult mai mici, fie mai mari decât cele vehiculate în spațiul public. Incertitudinea face dificilă evaluarea exactă a potențialului militar al Iranului. Lipsa rampelor de lansare, vulnerabilitatea principală a Iranului Potrivit analizei lui Markus Schiller, distrugerea rampelor și instalațiilor de lansare ar putea deveni factorul decisiv în limitarea atacurilor iraniene. Chiar dacă Iranul ar mai deține un număr semnificativ de rachete balistice, fără infrastructura necesară lansării acestora, capacitatea de atac ar putea fi rapid redusă. Superioritatea aeriană obținută de SUA și Israel ar fi permis neutralizarea unui număr important de poziții de lansare, afectând direct capacitatea Iranului de a răspunde cu lovituri de amploare. Rachetele iraniene pot atinge sudul Europei În mod oficial, raza de acțiune a rachetelor balistice iraniene a fost mult timp estimată la sub 2.000 de kilometri. Totuși, dezvoltarea de noi motoare și avansurile în programul spațial iranian indică progrese tehnologice importante. Un exemplu relevant este racheta cu rază medie de acțiune Khorramshahr-4, prezentată în 2023. Cu o încărcătură utilă de 1,8 tone, aceasta ar putea atinge, în condițiile reducerii încărcăturii, o rază de până la 3.000 de kilometri. Conform analizei expertului, o asemenea rază ar permite lovirea unor ținte din sudul Europei. Ambițiile Iranului privind rachetele intercontinentale Iranul ar depune, de asemenea, eforturi pentru dezvoltarea unor rachete intercontinentale. Deși Markus Schiller consideră că aceste proiecte nu au ajuns încă la un nivel avansat, oficiali americani au atras atenția asupra intențiilor Teheranului de a extinde raza de acțiune a rachetelor existente. Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat recent că Iranul urmărește dezvoltarea unor rachete cu rază de peste 5.500 de kilometri. Teoretic, astfel de rachete ar putea ajunge până pe teritoriul SUA, deși distanța dintre Iran și coasta de est a Statelor Unite este de aproximativ 10.000 de kilometri. Programul spațial, posibil paravan pentru testarea rachetelor Serviciile de informații occidentale privesc cu suspiciune programul spațial al Iranului, considerând că lansările de sateliți pot servi drept platformă de testare pentru tehnologia rachetelor intercontinentale. În 2024, Iranul a realizat lansări reușite cu racheta Simorgh, însă în anii anteriori au fost raportate și numeroase eșecuri. Potrivit expertului german, programul balistic iranian continuă să evolueze, în ciuda sancțiunilor internaționale. Iranul dezvoltă simultan sisteme de propulsie pe combustibil lichid și solid, ceea ce îi permite diversificarea tehnologică și creșterea capacităților. Racheta Ghadr, utilizată în atacurile recente asupra Israelului În conflictul actual, Iranul ar fi folosit racheta Ghadr pentru a lovi ținte din Israel. Aceasta este una dintre cele mai avansate rachete cu rază medie din arsenalul iranian, având o rază de până la 2.000 de kilometri. Ghadr reprezintă o evoluție a modelului Shahab-3, care la rândul său se bazează pe tehnologie nord-coreeană. Utilizarea acestei rachete indică faptul că Iranul dispune încă de capacități relevante de atac, însă eficiența lor pe termen lung depinde de menținerea infrastructurii de lansare.

Germania, aliatul preferat al lui Trump în conflictul cu Iranul. Cancelarul Merz primește elogii
Internațional

Germania, aliatul preferat al lui Trump în conflictul cu Iranul. Cancelarul Merz primește elogii

Președintele american Donald Trump a lăudat rolul Germaniei în conflictul din Orientul Mijlociu, în timpul unei întâlniri oficiale la Washington cu cancelarul federal Friedrich Merz. În același timp, liderul de la Casa Albă a lansat critici la adresa fostului cancelar Angela Merkel, subliniind diferențele de viziune dintre actuala conducere de la Berlin și fosta guvernare. Merz și Trump, poziție comună față de regimul de la Teheran La începutul întrevederii, Friedrich Merz a subliniat că Berlinul și Washingtonul au o viziune comună asupra Iranului. Citește și: ANALIZĂ Rachetele balistice iraniene pot lovi bazele Deveselu sau Kogălniceanu. Întrebarea este dacă Teheranul le va lansa spre România Cancelarul german a declarat că există un consens privind necesitatea înlăturării „regimului teribil din Teheran”, adăugând că discuțiile trebuie să vizeze nu doar etapa militară, ci și perioada de după o eventuală schimbare de regim. Merz a precizat că Germania sprijină poziția Statelor Unite în actualul conflict, însă a insistat asupra importanței pregătirii unei soluții pentru perioada post-conflict, în contextul riscurilor generate de escaladarea tensiunilor în regiune. Trump: „Germania este grozavă” Donald Trump l-a descris pe Friedrich Merz drept un „prieten” și a afirmat că relațiile dintre Statele Unite și Germania sunt într-un moment favorabil. „Germania este grozavă”, a declarat președintele american, sugerând că actuala conducere de la Berlin este mult mai apropiată de Washington decât în perioada anterioară. În același context, Trump a lansat o critică directă la adresa fostului cancelar Angela Merkel, afirmând că a avut „dezacorduri” cu aceasta, în special pe tema imigrației și a politicilor energetice. Potrivit liderului american, Merkel ar fi „afectat țara” prin deciziile sale, în timp ce actualul cancelar reprezintă „aproape opusul” acesteia. Iranul și scenariul post-regim: Trump îl menționează pe Reza Pahlavi Referindu-se la situația din Iran, Donald Trump a declarat că prioritatea este neutralizarea armatei iraniene, iar ulterior va trebui analizată situația internă din țară. Președintele american a sugerat că ar fi de preferat ca o schimbare de conducere să vină din interiorul Iranului. Trump l-a menționat pe Reza Pahlavi, cunoscut opozant al regimului de la Teheran și fiu al ultimului șah al Iranului, apreciindu-l drept „o persoană interesantă” și „foarte populară”. Totuși, liderul american nu a exprimat un sprijin direct pentru acesta, afirmând că ar fi mai potrivit ca un lider moderat să preia conducerea, dacă există o astfel de figură în interiorul regimului. Germania, lăudată; Spania și Regatul Unit, criticate În contrast cu aprecierile la adresa Germaniei, Donald Trump a criticat dur Spania și Regatul Unit pentru poziția lor în conflictul cu Iranul. Președintele american a afirmat că Spania ar fi refuzat utilizarea bazelor sale militare pentru operațiunile SUA și a sugerat că Washingtonul ar putea acționa chiar și fără acordul Madridului. Trump a declarat că a cerut secretarului Trezoreriei, Scott Bessent, să oprească „toate acordurile” cu Spania, fără a oferi detalii concrete despre natura acestora. De asemenea, liderul american și-a exprimat nemulțumirea față de Regatul Unit, care ar fi limitat inițial utilizarea bazelor britanice pentru atacuri împotriva Iranului. Potrivit relatărilor, Londra ar fi autorizat ulterior folosirea acestora într-un cadru restrâns. Germania susține ofensiva, dar avertizează asupra riscurilor Anterior întâlnirii, Friedrich Merz a apărat în mod public acțiunile militare ale Israelului și Statelor Unite împotriva Iranului, invocând amenințarea reprezentată de programul nuclear și balistic iranian. Totuși, cancelarul german a subliniat că operațiunile militare „nu sunt lipsite de riscuri” și a pledat pentru pregătirea unei soluții politice după încheierea confruntărilor.

Donald Trump amenință cu ruperea relațiilor comerciale cu Spania din cauza războiului din Iran
Internațional

Donald Trump amenință cu ruperea relațiilor comerciale cu Spania din cauza războiului din Iran

Președintele american Donald Trump a declarat că intenționează să „întrerupă toate relațiile comerciale cu Spania”, acuzând guvernul de la Madrid că a refuzat să autorizeze utilizarea bazelor militare americane de pe teritoriul spaniol în operațiunile împotriva Iranului. Liderul de la Casa Albă a afirmat că „nu vrea să aibă nimic de-a face” cu Spania, pe care a descris-o drept un „partener groaznic” în cadrul NATO. Trump: „Vom tăia toate relațiile comerciale cu Spania” Într-o intervenție susținută în Biroul Oval al Casa Albă, Donald Trump a anunțat că i-a cerut secretarului Trezoreriei, Scott Bessent, să „taie toate relațiile cu Spania”. Citește și: ANALIZĂ Rachetele balistice iraniene pot lovi bazele Deveselu sau Kogălniceanu. Întrebarea este dacă Teheranul le va lansa spre România Președintele american a sugerat inclusiv posibilitatea impunerii unui embargou comercial, ca reacție la poziția Madridului față de operațiunile militare desfășurate de SUA împotriva Iranului. Trump a susținut că unele state europene au oferit un sprijin semnificativ Washingtonului, însă a criticat dur Spania, afirmând că aceasta „nu a ajutat deloc” și că atitudinea sa a fost „groaznică”. „Nimeni nu trebuie să îndrăznească să-mi spună că nu pot folosi instalațiile militare ale vreunei țări”, a declarat liderul american, exprimându-și nemulțumirea față de refuzul autorităților spaniole de a permite utilizarea bazelor de pe teritoriul lor în cadrul campaniei împotriva Iranului. Spania, criticată pentru lipsa de cooperare Donald Trump a mers mai departe și a susținut că, deși Germania și alte state europene ar fi fost „entuziasmate” de atacurile asupra Iranului, Spania s-ar fi opus cooperării. Afirmațiile au fost făcute înaintea unei întâlniri oficiale cu cancelarul german Friedrich Merz, acesta fiind primul lider străin primit de Trump după declanșarea războiului din Iran. Președintele american a insistat că SUA ar putea folosi bazele militare spaniole „dacă ar vrea”, sugerând că Washingtonul nu ar trebui să fie constrâns de refuzul unui aliat.  Mesaj dur la adresa Madridului: „Nu au nimic din ce avem nevoie” În discursul său, Trump a reproșat Spaniei că nu a fost „prietenoasă” și a afirmat că țara „nu are absolut nimic” de care Statele Unite ar avea nevoie, „cu excepția unor oameni minunați”. El a adăugat că Spaniei „îi lipsește un mare leadership”, sugerând că problema ar fi una de conducere politică, nu de relații bilaterale istorice. Regatul Unit, și el criticat de Washington Nemulțumirile liderului american nu s-au oprit la Spania. Donald Trump a declarat că nu este „mulțumit” nici de Regatul Unit, pe care l-a acuzat că a fost „foarte puțin cooperant” în cadrul atacurilor împotriva Iranului. Președintele american a criticat din nou acordurile încheiate de Londra cu Mauritius privind insula Diego Garcia, unde funcționează o bază aeriană comună americano-britanică. Potrivit declarațiilor sale, utilizarea acestei baze de către aviația SUA ar fi fost limitată în actuala campanie militară împotriva Iranului.

Israelul a lovit clădirea unde se reunise consiliul care trebuia să aleagă succesorul lui Khamenei
Internațional

Israelul a lovit clădirea unde se reunise consiliul care trebuia să aleagă succesorul lui Khamenei

Israelul a lovit consiliul care trebuia să aleagă succesorul lui Khamenei, anunță Fox News, citând surse israeliene. Nu este clar dacă au existat victime sau membrii Consiliului au fost evacuați înainte ca clădirea să fie distrusă. Nu este clar nici dacă reușiseră să voteze un succesor.  Citește și: Activitate jalnică a DNA Iași în 2025, direcția Cristinei Chirieac, propusă procuror general: a trimis în judecată șomeri și un agent de pază Informația a declanșat un val de ironii pe rețelele sociale, inclusiv anunțuri de angajare pentru postul - de scurtă durată - de ayatollah al Iranului. Salariul oferit era de 100.000 USD/an.  Israelul a lovit clădirea unde se reunise consiliul care trebuia să aleagă succesorul lui Khamenei „Au vizat doar întâlnirea de la Teheran, unde ceea ce a mai rămas din conducere se adunase pentru a alege un nou Lider Suprem”, a spus corespondentul Fox News, Trey Yingst.  „O sursă din cadrul armatei israeliene confirmă că forțele aeriene israeliene au lovit o clădire din orașul iranian Qom, unde se adunaseră înalți clerici pentru a alege noul lider suprem al Iranului. Adunarea Experților are 88 de membri, însă nu este clar câți dintre ei se aflau în clădire în momentul atacului, potrivit oficialului”, a scris și Times of Israel.  Până luni seara, IDF a aruncat peste 2.500 de bombe asupra Republicii Islamice și a atacat peste 600 de ținte. IAF a lovit un complex al conducerii din Teheran în timpul nopții, aproximativ 100 de avioane de vânătoare aruncând peste 250 de bombe asupra complexului. Potrivit IDF, complexul conținea sediul președintelui, sediul Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului, un complex de întâlniri utilizat de forumul superior al Republicii Islamice și un sediu pentru instruirea ofițerilor militari iranieni.

Iranul ar fi vrut să reia discuțiile cu SUA, dar Trump a refuzat: Le-am spus că e prea târziu
Internațional

Iranul ar fi vrut să reia discuțiile cu SUA, dar Trump a refuzat: Le-am spus că e prea târziu

Președintele american Donald Trump a declarat marți că Iranul ar fi încercat să reia discuțiile cu Statele Unite, însă administrația de la Washington a respins inițiativa, pe fondul continuării operațiunilor militare desfășurate de SUA și Israel împotriva regimului de la Teheran. Trump refuză negocierile solicitate de Iran Într-un mesaj publicat pe rețeaua sa de socializare, Truth Social, Trump a afirmat că structurile de apărare și conducerea militară a Iranului au fost grav afectate de ofensiva în curs. Citește și: Activitate jalnică a DNA Iași în 2025, direcția Cristinei Chirieac, propusă procuror general: a trimis în judecată șomeri și un agent de pază „Apărarea lor antiaeriană, Forțele Aeriene, Marina și leadership-ul lor s-au dus. Ei vor să discute. Le-am spus că este prea târziu”, a scris liderul de la Casa Albă. Trei zile de bombardamente intense și ripostă cu rachete și drone Declarațiile lui Donald Trump vin după trei zile de bombardamente intense asupra Iranului, în timp ce Teheranul continuă să riposteze prin lansarea de rachete și drone către Israel și către state arabe din regiune unde sunt amplasate baze militare americane. Aceste atacuri obligă SUA și aliații săi să utilizeze volume considerabile de rachete antiaeriene pentru a intercepta proiectilele iraniene. Potrivit informațiilor disponibile, nu toate rachetele și dronele au putut fi doborâte, ceea ce amplifică presiunea asupra sistemelor de apărare din regiune. În acest context, Donald Trump a susținut că armata americană dispune de suficiente stocuri de armament și muniție pentru a face față unor conflicte de lungă durată, afirmând că SUA sunt pregătite chiar și pentru „războaie nesfârșite”. Regimul iranian nu dă semne de slăbire În pofida intensificării loviturilor aeriene și a uciderii ayatollahului Ali Khamenei, regimul de la Teheran nu pare să-și fi pierdut capacitatea de control intern. Obiectivul strategic al Washingtonului depășește neutralizarea programului nuclear și a celui de rachete balistice ale Iranului, vizând, potrivit declarațiilor anterioare, o schimbare de regim favorabilă intereselor americane. Totuși, analiștii atrag atenția că, în absența unei intervenții terestre, atacurile aeriene ar putea fi insuficiente pentru a produce o schimbare de putere la Teheran. Trump nu exclude trimiterea de trupe americane în Iran Președintele american a declarat luni că „marele val” al ofensivei împotriva Iranului abia urmează și că nu va ezita să trimită trupe americane pe teren „dacă va fi necesar”. Această posibilitate ridică temeri privind escaladarea conflictului într-un război regional de amploare, cu implicații majore pentru securitatea Orientului Mijlociu și pentru stabilitatea piețelor energetice globale. Pe fondul intensificării operațiunilor militare și al declarațiilor ferme de la Washington, perspectiva reluării negocierilor dintre SUA și Iran pare, cel puțin pentru moment, îndepărtată.

Cazul maghiarilor care au luptat pentru Ucraina și au fost capturați de ruși, pe agenda Kremlinului: discuție între Putin și Orban
Internațional

Cazul maghiarilor care au luptat pentru Ucraina și au fost capturați de ruși, pe agenda Kremlinului: discuție între Putin și Orban

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, și premierul Ungariei, Viktor Orban, au avut marți o convorbire telefonică în care au abordat mai multe teme sensibile, de la situația maghiarilor mobilizați în armata ucraineană și capturați de trupele ruse, până la tensiunile legate de livrările de petrol prin conducta Drujba. Anunțul a fost făcut de Kremlin, care a precizat că discuția a inclus un schimb de opinii privind evoluțiile din Ucraina și implicațiile regionale ale conflictului. Maghiarii din Ucraina, subiect sensibil în dialogul Moscova–Budapesta Potrivit comunicatului oficial al Moscovei, cei doi lideri au discutat despre „maghiarii mobilizați în cadrul forțelor armate ucrainene și luați prizonieri de Rusia”. Citește și: Activitate jalnică a DNA Iași în 2025, direcția Cristinei Chirieac, propusă procuror general: a trimis în judecată șomeri și un agent de pază Ungaria are o minoritate importantă în vestul Ucrainei, în special în regiunea Transcarpatia. Tema înrolării etnicilor maghiari în armata ucraineană este frecvent invocată de Viktor Orban, care susține că aceștia sunt trimiși să lupte într-un război „care nu este al lor”. Ministerul rus al Apărării a publicat recent o înregistrare video cu un presupus prizonier de război cu dublă cetățenie, ucraineană și ungară, care afirmă că ar fi fost recrutat forțat înainte de a fi capturat pe front. Kievul a respins anterior acuzațiile Budapestei privind mobilizări forțate și tratamente abuzive. În iulie, ambasadorul Ucrainei la Budapesta a fost convocat la Ministerul de Externe ungar, după moartea unui etnic maghiar din Transcarpatia, despre care autoritățile ungare au susținut că ar fi fost mobilizat cu forța și agresat pentru că refuza să meargă pe front. Autoritățile ucrainene au negat aceste acuzații. Tensiuni majore privind livrările de petrol prin Drujba Convorbirea dintre Putin și Orban are loc într-un context de tensiuni puternice între Budapesta și Kiev în legătură cu livrările de petrol rusesc către Ungaria prin conducta Drujba, care tranzitează Ucraina. Ungaria și Slovacia acuză Kievul că întârzie reparațiile la o secțiune avariată a conductei, afectată în urma unui atac rusesc din ianuarie. Ucraina respinge aceste acuzații. Budapesta condiționează sprijinul său în cadrul Uniunii Europene de reluarea livrărilor. Guvernul ungar blochează adoptarea celui de-al 20-lea pachet de sancțiuni europene împotriva Rusiei și acordarea unui împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Kiev, până la clarificarea situației energetice. Reacții dure la adresa lui Volodimir Zelenski Premierul ungar a declarat că președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a oferit un răspuns „impertinent” solicitărilor Ungariei privind accelerarea reluării transportului de petrol. Viktor Orban a anunțat că s-a adresat președintei Comisia Europeană, Ursula von der Leyen, cerând aplicarea acordurilor care obligă Ucraina să asigure tranzitul petrolului prin Drujba. „Până când președintele Zelenski nu va reveni la bunul simț și la normalitate, nu vom susține nicio decizie în favoarea Ucrainei”, a afirmat Orban. Energia și Orientul Mijlociu, pe agenda discuției Potrivit Kremlinului, Putin și Orban au analizat și posibilele consecințe ale conflictului din Orientul Mijlociu asupra pieței mondiale a energiei, într-un moment în care volatilitatea prețurilor și securitatea aprovizionării rămân teme centrale în Europa. Ursula von der Leyen urmează să aibă o discuție telefonică cu Volodimir Zelenski privind securitatea energetică, pe fondul divergențelor dintre Kiev, Ungaria și Slovacia. Comisia Europeană a transmis că va continua dialogul cu Ucraina, dar și cu Budapesta și Bratislava, pentru a asigura securitatea aprovizionării cu hidrocarburi. Relația ruso-ungară, consolidată în noiembrie la Moscova Cei doi lideri au discutat și despre implementarea acordurilor convenite la 28 noiembrie, la Moscova. Atunci, Viktor Orban a negociat importuri de hidrocarburi la prețuri avantajoase și achiziții de acțiuni în companii petroliere rusești sancționate de SUA, în schimbul sprijinului Budapestei în chestiuni legate de Ucraina. Ungaria continuă să cumpere petrol și gaze din Rusia, în pofida presiunilor din partea Uniunii Europene, care acuză Budapesta că subminează eforturile comune de sancționare a Moscovei.

Peste 700 de morți în urma atacurilor asupra Iranului. Bilanțul victimelor ar putea fi mult mai mare
Internațional

Peste 700 de morți în urma atacurilor asupra Iranului. Bilanțul victimelor ar putea fi mult mai mare

Atacurile lansate de Statele Unite și Israel împotriva Iranului au provocat un număr ridicat de victime, potrivit datelor oficiale și estimărilor organizațiilor pentru drepturile omului. Semiluna Roșie iraniană a anunțat marți că cel puțin 787 de persoane au fost ucise în urma atacurilor desfășurate de Statele Unite și Israel asupra Iranului. 787 de persoane ucise în 153 de orașe Potrivit informațiilor publicate pe canalul oficial de Telegram al organizației, bombardamentele au vizat 153 de orașe din întreaga țară. Citește și: Activitate jalnică a DNA Iași în 2025, direcția Cristinei Chirieac, propusă procuror general: a trimis în judecată șomeri și un agent de pază 787 de persoane ar fi fost ucise în urma atacurilor. Reprezentanții Semilunii Roșii au precizat că peste 3.600 de echipe de intervenție în caz de urgență au fost mobilizate la nivel național pentru a acorda sprijin victimelor și pentru a participa la misiunile de salvare. În numeroase locații, operațiunile de căutare și recuperare continuă. Organizația Hengaw: peste 1.500 de morți de la începutul atacurilor Un bilanț semnificativ mai mare a fost prezentat de Hengaw Organization for Human Rights, organizație pentru drepturile omului cu sediul în Norvegia. Conform estimărilor făcute publice luni, numărul total al persoanelor ucise de la declanșarea atacurilor, sâmbătă, ar depăși 1.500. Organizația susține că aproximativ 1.300 dintre victime ar fi membri ai forțelor armate iraniene, în timp ce în jur de 200 ar fi civili. Hengaw afirmă că datele sunt colectate prin intermediul unei rețele de contacte aflate pe teritoriul Iranului, utilizată pentru documentarea victimelor și verificarea informațiilor din teren. Diferențe majore între bilanțurile oficiale și cele independente Diferența semnificativă dintre cifrele anunțate de Semiluna Roșie iraniană și cele estimate de organizația Hengaw ridică semne de întrebare cu privire la amploarea reală a pierderilor umane. În contextul conflictului, verificarea independentă a datelor rămâne dificilă, iar bilanțurile ar putea fi revizuite pe măsură ce informațiile din teren sunt confirmate. Între timp, echipele de intervenție continuă operațiunile de salvare în zonele afectate de bombardamente.

UE în alertă: războiul din Iran ar putea genera un aflux de refugiați fără precedent în Europa
Internațional

UE în alertă: războiul din Iran ar putea genera un aflux de refugiați fără precedent în Europa

Deși solicitările de azil în Uniunea Europeană au înregistrat o scădere semnificativă în 2025, Agenția UE pentru Azil avertizează asupra riscului unui posibil „aflux de refugiați” din Iran, în contextul escaladării tensiunilor din regiune. 822.000 de cereri de azil în 2025 În 2025, statele membre ale Uniunii Europene, alături de Norvegia și Elveția, au primit aproximativ 822.000 de cereri de azil. Citește și: Activitate jalnică a DNA Iași în 2025, direcția Cristinei Chirieac, propusă procuror general: a trimis în judecată șomeri și un agent de pază Datele indică o scădere de 19% față de anul precedent. Potrivit raportului, diminuarea numărului de solicitări este explicată în principal prin reducerea cererilor depuse de cetățeni sirieni, după căderea regimului lui Bashar al-Assad. În ceea ce privește Iranul, numărul cererilor de azil rămâne, deocamdată, relativ scăzut. În 2025, aproximativ 8.000 de iranieni au solicitat azil în UE și în țările vecine, comparativ cu 117.000 de afgani și 91.000 de venezueleni. Risc major în cazul destabilizării Iranului Raportul Agenției UE pentru Azil, redactat înainte de izbucnirea conflictului din weekend, avertizează însă asupra unui scenariu cu potențial exploziv. Cu o populație de aproximativ 90 de milioane de locuitori, chiar și o destabilizare parțială a Iranului ar putea genera fluxuri de refugiați fără precedent. Documentul subliniază că deplasarea a doar 10% din populația iraniană ar putea rivaliza cu cele mai mari valuri de refugiați din ultimele decenii. Chiar dacă atacurile americano-israeliene împotriva regimului de la Teheran nu au declanșat până acum o migrație masivă, agenția europeană avertizează că „amploarea riscului potențial este considerabilă”. Posibil traseu prin Turcia către Europa Autorii raportului precizează că scenariul unui val amplu de refugiați iranieni rămâne, în acest moment, „speculativ”. Un eventual flux migrator ar presupune tranzitarea Turciei și apoi îndreptarea către Europa. În acest context, președinta Comisia Europeană, Ursula von der Leyen, a discutat situația atât cu președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, cât și cu miniștrii de externe ai celor 27 de state membre, în cadrul unei reuniuni extraordinare. Comisia Europeană a anunțat că își întărește măsurile de pregătire, prin monitorizarea atentă a tendințelor migrației și prin consolidarea cooperării cu agențiile Națiunilor Unite.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră