vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5055 articole
Internațional

Regatul Unit, Australia și Canada au recunoscut oficial Statul Palestina. Reacția dură a Israelului

Recunoașterea Palestinei amplifică tensiunile cu Israelul. Regatul Unit, Australia și Canada au anunțat duminică recunoașterea oficială a Statului Palestina, într-o mișcare considerată istorică și salutată de autoritățile palestiniene. Decizia a provocat o reacție dură din partea Israelului. O decizie istorică Premierul britanic Keir Starmer a declarat într-un mesaj video că Londra recunoaște Palestina pentru „a reanima speranța păcii”. Citește și: ANALIZĂ Efectele benefice ale desființării și reînființării Fiscului din Grecia, așa cum propune Ionuț Dumitru, consilierul onorific al lui Bolojan La rândul său, premierul canadian Mark Carney a afirmat că măsura face parte dintr-un efort internațional concertat pentru păstrarea posibilității soluției cu două state. În Australia, șeful guvernului Anthony Albanese a invocat „aspirațiile legitime și de lungă durată ale poporului palestinian la un stat propriu”. Recunoașterea Palestinei amplifică tensiunile cu Israelul Decizia celor trei state occidentale, aliate tradițional ale Israelului, a fost întâmpinată cu ostilitate la Ierusalim. Premierul Benjamin Netanyahu a condamnat anunțurile, catalogându-le drept „un pericol pentru existența Israelului” și „o recompensă absurdă pentru terorism”. Netanyahu a promis că va lupta la ONU și pe toate fronturile diplomatice pentru a contracara „propaganda mincinoasă” privind recunoașterea Palestinei. Miniștrii israelieni cer anexarea Cisiordaniei Reacțiile cele mai dure au venit din partea miniștrilor israelieni de extremă dreaptă. Itamar Ben Gvir, ministrul securității naționale, a cerut „anexarea imediată” a Cisiordaniei, cunoscută în Israel sub denumirea de Iudeea-Samaria, precum și „destructurarea completă a Autorității Palestiniene”. Ministrul de finanțe Bezalel Smotrich a reiterat apelul, susținând că singurul răspuns la recunoașterea Palestinei de către Marea Britanie, Canada și Australia este anexarea definitivă a teritoriilor și „abandonarea ideii absurde a unui stat palestinian”. Reacția palestiniană: „Un pas spre pace durabilă” Președintele palestinian Mahmoud Abbas a salutat decizia britanică, considerând-o un pas important către o pace durabilă. Husam Zomlot, șeful misiunii palestiniene în Regatul Unit, a descris momentul drept „un anunț istoric care corectează o nedreptate de 108 ani” și „începutul unei călătorii spre responsabilitate morală, juridică și politică”. Presiuni și divergențe Recunoașterea oficială a Statului Palestina de către Londra, Ottawa și Canberra vine în ajunul unui summit coprezidat de Franța și Arabia Saudită, unde mai multe țări urmează să confirme aceeași decizie. Portugalia se numără printre statele care au anunțat că vor recunoaște Palestina. Circa trei sferturi dintre cele 193 de state membre ale ONU recunosc deja statul palestinian, proclamat în 1988 de conducerea palestiniană în exil. Această evoluție evidențiază divergențele tot mai mari dintre Europa și aliații săi tradiționali pe de o parte și administrația americană pe de altă parte. SUA, aliate neclintite ale Israelului, au criticat inițiativa franco-saudită și s-au opus recunoașterii în acest moment. Sondaje și opinia publică Un sondaj recent arată că 44% dintre britanici sprijină recunoașterea unui stat palestinian de către Regatul Unit. Keir Starmer a subliniat însă că această decizie „nu reprezintă o recompensă pentru Hamas”, ci dimpotrivă, exclude orice rol al organizației islamiste în viitorul guvern palestinian. Totodată, premierul britanic a anunțat noi sancțiuni împotriva Hamas „în săptămânile viitoare”. Un conflict tot mai intens în Gaza Deciziile de recunoaștere intervin pe fondul unei campanii militare intense a Israelului în nordul Fâșiei Gaza, la aproape doi ani de la atacurile Hamas din 7 octombrie 2023, soldate cu 1.219 victime în Israel. Potrivit Ministerului Sănătății din Gaza, represaliile israeliene au provocat moartea a peste 65.000 de palestinieni, majoritatea civili. În paralel, o comisie de anchetă independentă mandatată de ONU a acuzat Israelul de comiterea unui genocid în Gaza – acuzații respinse categoric de autoritățile israeliene.

Recunoașterea Palestinei amplifică tensiunile cu Israelul (sursa: Facebook/Benjamin Netanyahu)
Avion rusesc interceptat deasupra Mării Baltice (sursa: Facebook/Bundeswehr)
Internațional

Avion rusesc deasupra Mării Baltice: Eurofightere germane ridicate de urgență

Avion rusesc interceptat deasupra Mării Baltice. Două avioane Eurofighter ale Luftwaffe au fost ridicate de la sol din baza aeriană Rostock-Laage pentru a intercepta un avion rusesc de recunoaștere. Avion rusesc interceptat deasupra Mării Baltice Potrivit armatei germane, aeronava zbura în spațiul aerian internațional fără plan de zbor și fără contact radio, ceea ce a declanșat procedura de alarmă. Citește și: ANALIZĂ Efectele benefice ale desființării și reînființării Fiscului din Grecia, așa cum propune Ionuț Dumitru, consilierul onorific al lui Bolojan După interceptare, s-a confirmat că era vorba despre un aparat de tip Il-20M, utilizat de armata rusă pentru misiuni de recunoaștere. Identificarea s-a realizat printr-o procedură vizuală directă. Tensiuni crescânde în zona Mării Baltice Situația de securitate din regiunea Mării Baltice s-a deteriorat în ultimele săptămâni, pe fondul multiplelor încălcări de spațiu aerian atribuite Rusiei. Bundeswehr a anunțat că menține suplimentar aeronave în stare de alertă pentru protecția spațiului aerian de pe flancul estic al NATO. Estonia a sesizat Consiliul de Securitate al ONU Recent, avioane de luptă rusești au încălcat spațiul aerian al Estoniei. În urma incidentului, Tallinn a solicitat convocarea de urgență a Consiliului de Securitate al ONU, care urmează să discute situația luni, la ora 10.00 (ora locală), respectiv 16.00 (ora României). Îngrijorări în NATO privind provocările rusești Încălcările repetate ale spațiului aerian de către avioane și drone rusești provoacă tot mai multă neliniște în rândul aliaților NATO. Oficialii occidentali avertizează că aceste manevre sunt percepute drept provocări deliberate. Drone rusești au pătruns în spațiul aerian al Poloniei În timpul unui atac aerian asupra Ucrainei, numeroase drone rusești au intrat în spațiul aerian al Poloniei, stat membru NATO. În premieră, forțele aeriene poloneze și alți aliați NATO au doborât mai multe dintre aceste aparate, consolidând astfel apărarea colectivă a Alianței.

Doborârea avioanelor rusești deasupra țărilor NATO (sursa: zdfheute.de)
Internațional

Berlinul propune o ripostă la provocările Rusiei: doborârea avioanelor aflate deasupra țărilor NATO

Doborârea avioanelor rusești deasupra țărilor NATO. Jürgen Hardt, purtătorul de cuvânt pe probleme de politică externă al blocului conservator din Bundestagag a sugerat posibilitatea doborârii avioanelor de luptă rusești care încalcă spațiul aerian al NATO. Declarația survine pe fondul intensificării provocărilor militare din partea Moscovei și al consultărilor dintre statele membre ale Alianței Nord-Atlantice. Doborârea avioanelor rusești deasupra țărilor NATO Jürgen Hardt a subliniat că doar o reacție fermă poate opri escaladarea. Citește și: ANALIZĂ Efectele benefice ale desființării și reînființării Fiscului din Grecia, așa cum propune Ionuț Dumitru, consilierul onorific al lui Bolojan „Kremlinul are nevoie de un semn clar să se oprească. Doar un mesaj clar că orice încălcare militară va fi întâmpinată cu forță, inclusiv prin doborârea avioanelor rusești deasupra teritoriului NATO, va avea efect”, a declarat acesta. Avertisment privind escaladarea conflictului Politicianul german a avertizat că tolerarea incursiunilor ar putea încuraja Moscova să treacă la acțiuni și mai agresive. „Aceste provocări se vor încheia doar dacă vom răspunde ferm. Altfel, logica războiului rusesc va escalada: de la încălcări ale spațiului aerian se va ajunge la bombardamente și apoi la intruziuni terestre”, a mai spus Hardt. Întâlnire NATO după incidentul din Estonia Liderii NATO urmează să se întâlnească săptămâna viitoare pentru consultări. Discuțiile vin după ce Estonia a raportat că trei avioane de luptă rusești au pătruns ilegal în spațiul său aerian. Incidentul a ridicat semne de întrebare privind modul în care Alianța ar trebui să răspundă în fața repetatelor provocări rusești. Drone rusești doborâte deasupra Poloniei Cu doar o săptămână înainte, forțele poloneze și aliații NATO au reușit pentru prima dată să doboare drone rusești deasupra teritoriului Alianței. Aproximativ 20 de vehicule aeriene fără pilot au pătruns atunci în spațiul aerian al Poloniei. Acest episod a fost considerat un semnal al intensificării tacticilor hibride folosite de Rusia împotriva NATO.

Președintele Maduro cheamă civilii la luptă (sursa: Facebook/Nicolás Maduro)
Internațional

Venezuela își antrenează civilii pentru a folosi arme, pe fondul amenințărilor din partea SUA

Președintele Maduro cheamă civilii la luptă. Guvernul venezuelean a anunțat că civilii sunt instruiți să folosească arme pentru a apăra țara în cazul unui posibil atac al Statelor Unite. Decizia vine pe fondul tensiunilor tot mai mari dintre Caracas și Washington. Președintele Maduro cheamă civilii la luptă Președintele Nicolas Maduro a declarat sâmbătă că militarii venezueleni au început primele sesiuni de pregătire în mai multe regiuni ale țării. Citește și: ANALIZĂ Efectele benefice ale desființării și reînființării Fiscului din Grecia, așa cum propune Ionuț Dumitru, consilierul onorific al lui Bolojan Acesta a subliniat că obiectivul este ca populația să fie pregătită în eventualitatea unei confruntări directe. Maduro le-a cerut inclusiv fermierilor să fie gata să ia armele în mână pentru apărarea suveranității naționale. Mesajul lui Maduro: „Opriți amenințările!” La o adunare cu fermierii, președintele Venezuelei a transmis un mesaj ferm către Washington: „Poporul venezuelean spune imperiului: Opriți amenințările!”. El a insistat că, în ciuda presiunilor americane, Venezuela este „mai unită ca oricând” pentru apărarea independenței sale. Exerciții militare în Caraibe Cu doar câteva zile înainte, Venezuela desfășurase exerciții militare pe insula La Orchila, situată la aproximativ 65 de kilometri de litoral. Manevrele au avut loc în contextul escaladării tensiunilor cu Statele Unite. Aceste exerciții sunt văzute de Caracas drept o demonstrație de forță menită să descurajeze orice tentativă de agresiune externă. Presiunea militară a Statelor Unite Administrația Donald Trump a intensificat recent presiunea asupra Venezuelei. Sub pretextul unei operațiuni antidrog, SUA au trimis mai multe nave de război în Marea Caraibilor și au dislocat zece avioane de vânătoare F-35 în Puerto Rico. Washingtonul acuză guvernul lui Maduro că ar conduce o rețea vastă de trafic de droguri și a anunțat distrugerea mai multor ambarcațiuni „narcoteroriste”. Amenințările lui Donald Trump Președintele american Donald Trump a lansat un avertisment dur la adresa Venezuelei, vorbind despre „consecințe incalculabile”. El a acuzat regimul de la Caracas că ar fi trimis în Statele Unite „prizonieri și pacienți din spitalele psihiatrice”. Declarația președintelui a adâncit și mai mult conflictul diplomatic dintre cele două țări, accentuând incertitudinea privind viitorul relațiilor bilaterale.

Regatul Unit și Portugalia recunosc Palestina (sursa: Facebook/Keir Starmer)
Internațional

Regatul Unit și Portugalia recunosc oficial statul Palestina, în ciuda presiunilor SUA și Israelului

Regatul Unit și Portugalia recunosc Palestina. Regatul Unit și Portugalia vor recunoaște oficial duminică statul Palestina, în pofida presiunilor exercitate de Statele Unite și Israel. Anunțul vine înaintea sosirii liderilor mondiali la New York, pentru Adunarea Generală a ONU. Summit internațional dedicat soluției cu două state Luni va avea loc un summit coprezidat de Franța și Arabia Saudită, unde viitorul soluției cu două state va fi principalul subiect. Citește și: Guvernul Bolojan l-a alungat pe Karoly Borbely de la Hidroelectrica, dar tot un client PSD ajunge CEO. Salariul său îl zdrobește pe Isărescu Circa zece țări sunt așteptate să anunțe oficial recunoașterea Palestinei. Mișcarea vine pe fondul intensificării ofensivei israeliene în Fâșia Gaza, lansată după atacul fără precedent al Hamas din 2023. Regatul Unit și Portugalia recunosc Palestina Deși este un aliat tradițional al Israelului, Marea Britanie va face pasul chiar duminică. Premierul Keir Starmer anunțase încă din iulie că recunoașterea va avea loc dacă Israelul nu va respecta angajamente esențiale, precum o încetare a focului în Gaza. În fața deteriorării situației umanitare, Starmer își va confirma decizia, potrivit BBC. Acesta a subliniat că măsura ar putea contribui la un proces de pace autentic. De asemenea, ministerul portughez de Externe a confirmat că Portugalia va recunoaște oficial statul Palestina duminică, 21 septembrie. Lisabona a explicat că măsura este determinată de „evoluția extrem de îngrijorătoare a conflictului, atât la nivel umanitar, cât și prin riscul unei posibile anexări a teritoriilor palestiniene”. Argumentele Londrei privind Cisiordania Deși premierul israelian Benjamin Netanyahu l-a acuzat pe Starmer că răsplătește „terorismul monstruos” prin această decizie, vicepremierul britanic David Lammy, care va reprezenta Regatul Unit la ONU, a declarat că recunoașterea este o consecință directă a extinderii coloniilor în Cisiordania și a violențelor comise de coloniști. Un punct sensibil îl reprezintă proiectul E1, aprobat de guvernul israelian, care prevede construirea a 3.400 de locuințe în Cisiordania. ONU a denunțat proiectul, avertizând că ar diviza teritoriul palestinian și ar bloca orice perspectivă a unui stat cu continuitate teritorială. Poziția Marii Britanii față de Hamas și Gaza David Lammy a subliniat că eliberarea ostaticilor rămâne o prioritate și a precizat că „nu poate exista absolut niciun loc pentru Hamas” în viitorul regiunii. În prezent, aproximativ trei sferturi dintre cele 193 de state membre ale ONU recunosc oficial statul palestinian, proclamat încă din 1988 de conducerea palestiniană aflată în exil.

Spionaj pentru Rusia, scandal la OMV (sursa: Facebook/OMV)
Internațional

Scandal de spionaj la OMV: un director executiv concediat pentru presupuse legături cu Rusia

Spionaj pentru Rusia, scandal la OMV. Un director executiv al grupului austriac de petrol, gaze și substanțe chimice OMV a fost concediat în urma unor acuzații de spionaj în favoarea Rusiei, potrivit revistei Profil. Spionaj pentru Rusia, scandal la OMV Angajatul ar fi intrat în atenția autorităților după mai multe întâlniri cu un diplomat rus suspectat de serviciile secrete occidentale că ar fi agent al FSB. Citește și: Guvernul Bolojan l-a alungat pe Karoly Borbely de la Hidroelectrica, dar tot un client PSD ajunge CEO. Salariul său îl zdrobește pe Isărescu Direcția de Securitate și Informații de Stat din Austria îl monitoriza de luni de zile pe directorul OMV, a cărui identitate nu a fost dezvăluită. Compania a confirmat rezilierea contractului cu efect imediat și a precizat că oferă sprijin deplin autorităților competente. „Din motive legate de protecția datelor, nu putem oferi detalii suplimentare privind raporturile individuale de muncă”, a transmis un purtător de cuvânt al OMV. Diplomat rus, vizat de proceduri la Viena Ministerul austriac de Externe a confirmat că este la curent cu acuzațiile și cu procedurile penale aflate în curs împotriva diplomatului rus implicat în caz. Însărcinatul cu afaceri al Ambasadei Rusiei la Viena a fost convocat și i s-a cerut să ridice imunitatea diplomatului. „Altfel, acesta ar fi fost declarat persona non grata și obligat să părăsească Austria”, au explicat oficialii ministerului. Ministerul rus de Externe nu a oferit, deocamdată, comentarii. Legături cu ADNOC și fuziunea Borealis–Borouge Revista Profil a relatat că directorul OMV fusese detașat temporar la Compania Națională de Petrol Abu Dhabi (ADNOC), care deține o participație de 25% la OMV. ADNOC și OMV lucrează la fuziunea afacerilor de poliolefină Borouge și Borealis, o tranzacție estimată la 60 de miliarde de dolari. Angajatul avea acces la informații despre ambele companii și, conform anchetei, ar fi furnizat detalii diplomatului rus în cadrul întâlnirilor de la Viena.

Trump vrea restricții pentru pașapoartele transgender (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Administrația Trump cere Curții Supreme să blocheze pașapoartele cu identități de gen

Trump vrea restricții pentru pașapoartele transgender. Administrația președintelui Donald Trump a solicitat vineri Curții Supreme a Statelor Unite să permită blocarea emiterii de pașapoarte care reflectă identitățile de gen ale americanilor transgender și non-binari. Trump vrea restricții pentru pașapoartele transgender Cererea a fost depusă de Departamentul de Justiție ca măsură de urgență, vizând anularea ordinului unei judecătoare federale care împiedică aplicarea politicii dispuse de Trump. Citește și: Guvernul Bolojan l-a alungat pe Karoly Borbely de la Hidroelectrica, dar tot un client PSD ajunge CEO. Salariul său îl zdrobește pe Isărescu Disputa face parte dintr-un set mai amplu de controverse generate de un ordin executiv semnat de Donald Trump la revenirea sa în funcție, pe 20 ianuarie. Ordinul stipulează că administrația federală va recunoaște doar două sexe biologice distincte: masculin și feminin. În documentele depuse la tribunal, reprezentanții administrației au susținut că decizia judecătorească „nu are nicio bază legală sau logică”. Decizia judecătoarei Julia Kobick Judecătoarea districtuală Julia Kobick, numită de fostul președinte democrat Joe Biden, a emis în aprilie o ordonanță preliminară prin care a blocat aplicarea politicii în cazul a șase persoane transgender și non-binare care au dat în judecată guvernul. Ulterior, Kobick a extins decizia la toți deținătorii de pașapoarte transgender, non-binare și intersexuale aflați în situații similare. Argumentele instanței împotriva politicii Judecătoarea a constatat că politica Departamentului de Stat era „arbitrară” și bazată pe prejudecăți iraționale împotriva persoanelor transgender, încălcând dreptul la protecție egală garantat de cel de-al Cincilea Amendament al Constituției SUA. Curtea de Apel a Primului Circuit, cu sediul la Boston, a refuzat pe 4 septembrie să suspende ordonanța judecătoarei Kobick. În urma acestei decizii, administrația Trump s-a adresat Curții Supreme, solicitând anularea hotărârii și validarea noii politici privind pașapoartele.

Ungaria vrea Antifa declarată organizație teroristă (sursa: Youtube/Vice News)
Internațional

Ungaria cere UE să declare mișcarea Antifa organizație teroristă, după modelul SUA

Ungaria vrea Antifa declarată organizație teroristă. Ministrul de externe al Ungariei, Peter Szijjarto, a cerut Uniunii Europene să urmeze exemplul președintelui american Donald Trump și să includă mișcarea Antifa pe lista organizațiilor teroriste. Ungaria vrea Antifa declarată organizație teroristă Declarația a fost făcută sâmbătă, printr-un mesaj publicat pe platforma X, în care oficialul ungar a subliniat necesitatea unei acțiuni comune la nivel european. Citește și: Guvernul Bolojan l-a alungat pe Karoly Borbely de la Hidroelectrica, dar tot un client PSD ajunge CEO. Salariul său îl zdrobește pe Isărescu „Ungaria este convinsă că, într-o problemă atât de crucială, Europa trebuie să își alinieze acțiunile cu cele ale Statelor Unite”, a scris Szijjarto, publicând și o scrisoare adresată șefei diplomației europene, Kaja Kallas. Argumentele Budapestei Szijjarto a descris Antifa drept „o rețea violentă de extremă stânga”, acuzând gruparea că a comis atacuri brutale pe teritoriul Europei, inclusiv la Budapesta. Oficialul a criticat și lipsa de cooperare din partea altor state membre UE, care ar fi refuzat să extrădeze suspecții în Ungaria. „Spre marele nostru regret, suspecții au scăpat ulterior de justiție găsind refugiu în statele membre ale UE”, a subliniat acesta. Cazul Ilaria Salis, invocat de Szijjarto Ministrul a menționat exemplul activistei antifasciste italiene Ilaria Salis, arestată în februarie 2023 la Budapesta, alături de alți militanți, printre care activista germană Maja T. Aceștia protestau împotriva „Zilei de Onoare”, o comemorare anuală organizată de cercurile neonaziste. Salis a fost eliberată după ce a fost aleasă europarlamentar în iunie 2024, dobândind astfel imunitate parlamentară. Înainte de acest moment, ea petrecuse peste un an în arest la domiciliu în Ungaria. Apelul Ungariei vine la doar câteva zile după ce Donald Trump a declarat Antifa organizație „teroristă”, ca reacție la asasinarea activistului ultraconservator Charlie Kirk. Ce este Antifa Antifa este o mișcare radicală de extremă stânga care se autodefinește ca antifascistă. Născută în Statele Unite după alegerea lui Donald Trump în 2016, ea nu are lideri sau o structură formală, ci funcționează prin grupuri independente. Deși susținătorii săi afirmă că luptă împotriva extremismului de dreapta, Antifa a fost implicată în numeroase proteste marcate de violențe, ceea ce a generat dezbateri aprinse și apeluri, inclusiv la nivel politic, pentru a fi desemnată organizație teroristă.

Atac cibernetic asupra aeroporturilor din Europa (sursa: Facebook/Heathrow Airport)
Internațional

Atac cibernetic lovește aeroporturile europene: Heathrow, Bruxelles și Berlin afectate

Atac cibernetic asupra aeroporturilor din Europa. Aeroportul Heathrow din Londra se numără printre mai multe aeroporturi europene afectate de un atac cibernetic asupra unui sistem electronic de check-in și manipulare a bagajelor. Atac cibernetic asupra aeroporturilor din Europa Oficialii au avertizat pasagerii că pot apărea întârzieri, din cauza unei probleme tehnice ce vizează software-ul furnizat de Collins Aerospace mai multor companii aeriene. Citește și: Guvernul Bolojan l-a alungat pe Karoly Borbely de la Hidroelectrica, dar tot un client PSD ajunge CEO. Salariul său îl zdrobește pe Isărescu Vineri seara, Aeroportul Bruxelles a anunțat că pasagerii sunt procesați manual la check-in și boarding, ceea ce a generat cozi uriașe și întârzieri semnificative. Și Aeroportul Berlin Brandenburg a raportat timpi de așteptare mult mai mari, confirmând că situația este legată de aceeași problemă tehnică. Furnizorul de software confirmă atacul cibernetic Compania RTX, proprietara Collins Aerospace, a transmis că este la curent cu „o întrerupere de natură cibernetică” la unele aeroporturi și lucrează la remedierea situației. Atacul a vizat software-ul Muse, care permite mai multor companii aeriene să utilizeze aceleași ghișee și porți de îmbarcare. Potrivit companiei, impactul se limitează la sistemele electronice de check-in și predare a bagajelor, putând fi compensat prin operațiuni manuale. Pasageri blocați și ore de așteptare la Heathrow Mulți călători au raportat întârzieri de câteva ore la check-in și boarding. Lucy Spencer, pasageră Malaysia Airlines, a spus pentru BBC că a stat la coadă peste două ore, în timp ce bagajele erau etichetate manual, iar la porțile de îmbarcare aplicațiile electronice nu funcționau. Alt pasager, Monazza Aslam, a povestit că a rămas blocată pe pistă cu părinții săi vârstnici, pierzând deja conexiunea de la Doha. „Suntem flămânzi și obosiți”, a declarat aceasta. Reacția aeroporturilor și a companiilor aeriene La Heathrow, au fost mobilizați angajați suplimentari pentru a gestiona cozile. Pasagerilor li s-a recomandat să verifice statusul zborului înainte de a pleca spre aeroport și să ajungă cu cel mult trei ore înainte pentru cursele lung-curier și două ore pentru cele interne. British Airways a reușit să opereze normal datorită unui sistem de rezervă, însă majoritatea celorlalte companii aeriene care folosesc Heathrow au fost afectate. Bruxelles: jumătate dintre zboruri, anulate Autoritățile de la Bruxelles au avertizat asupra unui impact major asupra programului de zboruri, cu anulări și întârzieri multiple. Eurocontrol, organizația europeană de siguranță a aviației, a cerut operatorilor să anuleze jumătate dintre zborurile programate între sâmbătă, ora 04:00 GMT, și duminică, ora 02:00. Zeci de întârzieri înregistrate în capitalele europene Până sâmbătă, la ora 11:30, tracker-ul FlightAware raporta: peste 140 de întârzieri la Heathrow, peste 100 la Bruxelles, 62 în Berlin. Experții avertizează asupra vulnerabilității industriei aviatice Jurnaliști și analiști au atras atenția că un incident aparent minor poate provoca efecte în lanț. „Dacă apar probleme la Bruxelles sau Berlin, pasagerii își pierd conexiunile, iar avioanele și echipajele nu mai ajung unde trebuie”, a explicat jurnalistul Simon Calder. Specialiștii au amintit că, în septembrie trecut, un defect global de software Crowdstrike a paralizat traficul aerian din SUA, demonstrând vulnerabilitatea industriei la defecțiuni digitale.

Drone ucrainene atacă rafinăriile din Rusia (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Kievul anunță noi lovituri asupra infrastructurii energetice din Rusia

Drone ucrainene atacă rafinăriile din Rusia. Statul Major de la Kiev a transmis sâmbătă că forțele ucrainene au vizat din nou rafinării de petrol aflate în adâncimea teritoriului rus. Drone ucrainene atacă rafinăriile din Rusia Mesaje publicate pe Telegram indică producerea unor explozii și a unui incendiu puternic în apropierea unei instalații petroliere din regiunea Saratov, pe Volga. Citește și: Guvernul Bolojan l-a alungat pe Karoly Borbely de la Hidroelectrica, dar tot un client PSD ajunge CEO. Salariul său îl zdrobește pe Isărescu Aceasta a mai fost vizată de atacuri similare în ultima perioadă, inclusiv săptămâna trecută. Victime și pagube raportate de autoritățile locale Guvernatorul regiunii Saratov, Roman Busarghin, a declarat pe Telegram că o femeie a fost rănită în urma atacului cu drone. Acestea au spart geamurile a două apartamente și au avariat mai multe automobile. El nu a menționat însă rafinăria printre obiectivele lovite. O a doua rafinărie atacată în Samara În regiunea Samara, situată la nord-vest de Saratov, o altă rafinărie a fost țintită de drone ucrainene. Guvernatorul local, Viaceslav Fedorișcev, a confirmat că atacurile au vizat obiective din sectorul energiei și combustibililor, fără a preciza dacă rafinăria a fost afectată direct. Autoritățile de la Moscova au comunicat că, pe teritoriul Rusiei, au fost interceptate în total 149 de drone ucrainene, dintre care 27 în Saratov și 15 în Samara.

Brigitte Macron își va dovedi feminitatea (sursa: Facebook/Emmanuel Macron)
Internațional

Brigitte Macron va prezenta dovezi științifice în instanță care să demonstreze că este femeie

Brigitte Macron își va dovedi feminitatea. Președintele Franței, Emmanuel Macron, și soția sa, Brigitte Macron, au deschis în această vară un proces în Statele Unite împotriva influencerei conservatoare americane Candace Owens. Aceasta a răspândit zvonuri persistente conform cărora Brigitte Macron „s-a născut bărbat”, teorii conspiraționiste care circulă online încă din 2017. Brigitte Macron își va dovedi feminitatea Avocatul cuplului prezidențial, Tom Clare, a declarat într-un podcast BBC că în instanță vor fi prezentate „dovezi științifice” și mărturii de specialitate pentru a demonstra falsitatea afirmațiilor. Citește și: ANALIZĂ De ce aproape nimeni nu vrea alegeri la București: conflicte mocnite în partide, risc să câștige suveraniștii lui Georgescu De asemenea, Brigitte Macron va aduce fotografii din perioada sarcinilor sale și imagini alături de copiii săi. „Este evident extrem de dureros pentru această familie să fie nevoită să facă acest pas, dar scopul este să pună capăt acestor minciuni”, a precizat Clare. Zvonuri persistente încă din 2017 Teoria conspirației privind identitatea lui Brigitte Macron a fost exploatată constant în Franța și amplificată printr-o serie de videoclipuri difuzate de Candace Owens sub titlul „Becoming Brigitte”. În Franța, două femei – Natacha Rey și Amandine Roy – au fost condamnate inițial în 2024 la plata de despăgubiri, după ce au răspândit aceste acuzații, dar au fost ulterior achitate în apel. Brigitte Macron și fratele său, Jean-Michel Trogneux, au sesizat din nou Curtea Supremă. Demers pentru a închide definitiv subiectul Cuplul prezidențial francez consideră că acest proces este necesar pentru a închide definitiv cazul și pentru a proteja familia de noi atacuri. Potrivit avocatului, strategia nu va fi dezvăluită complet înaintea procesului, însă Macronii sunt pregătiți să demonstreze „exhaustiv” că acuzațiile propagate online sunt false.

Rusia, incursiuni repetate în spațiul NATO (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rusia, din ce în ce mai agresivă cu țările NATO: după Polonia și România, a venit rândul Estoniei

Rusia, incursiuni repetate în spațiul NATO. În ultimele săptămâni, Rusia a intensificat provocările aeriene împotriva țărilor NATO de pe flancul estic. După incidentele cu drone rusești intrate în spațiul României, al celor doborâte în Polonia, a venit rândul Estoniei să fie vizată. Rusia, incursiuni repetate în spațiul NATO Trei avioane de vânătoare MiG-31 au pătruns vineri în spațiul aerian estonian, zburând aproximativ 12 minute deasupra insulei Vaindloo, înainte de a fi interceptate de avioane F-35 din misiunea NATO de poliție aeriană. Citește și: ANALIZĂ De ce aproape nimeni nu vrea alegeri la București: conflicte mocnite în partide, risc să câștige suveraniștii lui Georgescu Prim-ministrul estonian Kristen Michal a catalogat incidentul drept „total inacceptabil” și a anunțat că Tallinn va solicita consultări în cadrul NATO prin activarea articolului 4 al Tratatului Atlantic. Această prevedere obligă aliații să se consulte atunci când un stat membru consideră că securitatea sa este amenințată. Reacția NATO Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a salutat reacția rapidă a Alianței. Rutte a subliniat că răspunsul a fost „decisiv”, demonstrând solidaritatea statelor membre. Strategia hibridă a Kremlinului: drone și dezinformare Incursiunea din Estonia vine după un alt episod grav petrecut în Polonia, unde, în noaptea de 9 spre 10 septembrie, între 19 și 21 de drone rusești au încălcat spațiul aerian polonez. În paralel, Kremlinul a lansat o campanie masivă de dezinformare, menită să inducă neîncredere în instituțiile democratice și să alimenteze tensiuni anti-ucrainene. Potrivit oficialilor polonezi, volumul dezinformării online s-a triplat imediat după atac, iar conturile false și canalele de propagandă au răspândit narațiuni menite să submineze sprijinul pentru Kiev și pentru NATO. Ucraina denunță escaladarea Autoritățile de la Kiev au reacționat ferm, calificând incidentele drept „o nouă escaladare” din partea Moscovei. Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sibiga, a avertizat că Rusia va deveni „și mai agresivă” dacă nu primește un răspuns puternic, în timp ce președintele Volodimir Zelenski a vorbit despre o „campanie sistematică a Rusiei împotriva Europei și a NATO”. Acesta a cerut „măsuri ferme” pentru a contracara amenințările și pentru a preveni destabilizarea regiunii. Moscova neagă, dar tensiunea crește Ministerul rus al Apărării a negat orice încălcare a spațiului aerian estonian, susținând că aeronavele sale au survolat „apele neutre” și au respectat regulile internaționale. Totuși, autoritățile estoniene și NATO au confirmat pătrunderea neautorizată, ceea ce amplifică tensiunile deja ridicate de pe flancul estic. În acest context, sprijinul pentru Ucraina, întărirea apărării NATO și combaterea dezinformării devin piloni esențiali pentru securitatea europeană.

Soldați germani implicați în grupare extremistă (sursa: Facebook/Polizei NRW)
Internațional

Extrema dreaptă din Germania se înarmează, la mișcare aderă și soldați activi

Soldați germani implicați în grupare extremistă. Patru soldați și un ofițer de poliție federală se numără printre membrii unei grupări de extremă dreapta vizate de percheziții în Germania, au anunțat procurorii germani. Operațiunea a avut loc în trei landuri și a vizat 14 proprietăți. Soldați germani implicați în grupare extremistă Marți, poliția germană a efectuat descinderi în Saxonia Inferioară, Renania de Nord-Westfalia și Baden-Württemberg. Citește și: Tovarășa lui Savonea, judecătoarea Ispas de la ICCJ, l-a scos din pușcărie pe fostul șef al CNAS Lucian Duță În total, au fost vizate 14 locații. Cei opt suspecți, cu vârste cuprinse între 32 și 57 de ani, sunt bănuiți că au format o grupare armată pe baza unor convingeri extremiste de dreapta. Potrivit procurorilor din orașul Celle, din landul Saxonia Inferioară, printre suspecți se află: doi soldați activi, doi foști soldați și un ofițer din poliția federală germană. Arme, muniție și materiale explozive confiscate În timpul perchezițiilor din Celle, anchetatorii au confiscat arme de foc de diferite tipuri, toate încărcate. Primele concluzii arată că acestea nu intră sub incidența Legii privind controlul armelor de război. De asemenea, au fost descoperite muniție, sume de bani în numerar și materiale care pot fi utilizate ca explozibili. Precizările procurorilor Procurorii au precizat că obiectivul perchezițiilor a fost confiscarea armelor și colectarea de informații privind activitatea grupării extremiste. Ancheta este în curs, iar autoritățile verifică dacă există legături cu alte rețele radicale din Germania.

Uzină BMW Ungaria, investiție de miliarde (sursa: bmwgroup.com)
Internațional

În Ungaria, o nouă fabrică BMW începe să producă: iX3, pariul electric al producătorului german

Uzină BMW Ungaria, investiție de miliarde. Producătorul german de automobile BMW a anunțat că, începând cu finele lunii octombrie, va demara producția de serie a modelului electric iX3 la uzina sa din Debrecen, Ungaria. Uzină BMW Ungaria, investiție de miliarde Aceasta este prima fabrică BMW construită în Europa în ultimele două decenii. Citește și: Suma uriașă pe care Ministerul Apărării o va returna pensionarilor militari pentru că au fost impozitați neconstituțional Prin lansarea iX3, BMW urmărește să recupereze terenul pierdut în fața producătorilor chinezi de mașini electrice. Producția va crește treptat în mai multe etape, iar primul vehicul este programat să iasă de pe linia de asamblare la finalul anului 2025. Vânzările în Europa ar urma să înceapă din martie 2026. Debrecen, hub al industriei auto electrice Orașul Debrecen devine un punct strategic pentru industria auto, odată cu investițiile masive ale BMW și cu proiectele paralele ale companiei chineze BYD, care construiește și ea o fabrică de asamblare. Premierul Viktor Orbán a încurajat investițiile străine în sectorul auto și al bateriilor electrice. Investiție de peste două miliarde de euro BMW AG a alocat peste două miliarde de euro pentru uzina din Ungaria, cu o capacitate estimată de 150.000 de vehicule pe an. Debrecenul, situat la aproximativ 40 de kilometri de granița cu România, devine astfel unul dintre cele mai importante centre de producție auto din Europa Centrală

Trump, proces contra New York Times (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump, delir grav: cere 15 miliarde de dolari de la New York Times

Trump, proces contra New York Times. Donald Trump a anunțat luni că va intenta un proces pentru defăimare împotriva cotidianului New York Times. Trump, proces contra New York Times Președintele SUA cere despăgubiri de 15 miliarde de dolari și acuză publicația că acționează ca „portavoce a Partidului Democrat Radical de Stânga”. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Moșteanu (Apărare), întâlnire privată cu un om de afaceri bine conectat la Ambasada Rusiei. „Strâng informații de peste tot”, spune afaceristul Pe platforma sa Truth Social, Trump a scris că sprijinul acordat de New York Times candidatei democrate Kamala Harris a reprezentat „cea mai mare contribuție ilegală la o campanie”. El a subliniat că susținerea a fost afișată chiar pe prima pagină, un gest pe care l-a catalogat drept „nemaiauzit”. Critici la adresa presei și mișcării MAGA Trump a acuzat publicația că de decenii publică informații false despre el, familia sa, afacerile sale și mișcarea „America First”. El a descris New York Times drept „unul dintre cele mai proaste și degenerate ziare din istoria țării”. Procesul, intentat în statul Florida Trump a declarat că procesul pentru defăimare va fi depus în Florida, adăugând că New York Times „a fost lăsat prea mult timp să mintă și să calomnieze”. Președintele și-a încheiat mesajul cu sloganul său celebru: „Să redăm măreția Americii!”. Cotidianul american nu a comentat până în prezent acuzațiile.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră