joi 18 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Justiție

510 articole
Justiție

Numărul magistraților revoltați împotriva regimului Savonea s-a triplat, și Kovesi a semnat

Numărul magistraților revoltați împotriva regimului Savonea s-a triplat în circa 24 de ore, și fosta șefă a DNA, Laura Codruța Kovesi, a semnat scrisoarea acestora, potrivit news.ro. Mai mult, Kovesi deschide lista semnatarilor scrisorii de susţinere faţă de magistraţii care au vorbit despre problemele din sistem. Citește și: Cine va ancheta Recorder: judecătoare care a fost cercetată de DNA, soție de demnitar PSD. Primea diurnă și chirie, deși avea vilă în Mogoșoaia UPDATE 18.05: numărul semnatarilor a ajuns la 690, deci a crescut de aproape patru ori față de ziua de joi, când erau doar 178.  Numărul magistraților revoltați împotriva regimului Savonea s-a triplat, și Kovesi a semnat Unii dintre semnatari sunt însă pensionari, precum procurorul Marius Buluncea sau Ionuț Matei, care a fost judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție.  Șase dintre semnatari sunt judecători la Curtea de Apel București, dar nici un judecător de la Înalta Curte de Casație și Justiție nu pare să fi semnat, până la ora actuală.  Pe listă se află și 16 procurori din DNA.  „Ne exprimăm public solidaritatea cu magistrații care au avut curajul de a denunța problemele și presiunile din sistemul de justiție. Adevărul și integritatea nu trebuie sancționate, ci protejate. Tăcerea nu este o opțiune atunci când valorile profesiei sunt puse în pericol. Totodată, subliniem că aspectele semnalate nu sunt izolate. Disfuncționalități profunde și sistemice persistă, iar asumarea lor este esențială. Justiția are nevoie nu doar de curaj, ci și de o reformă reală, onestă, pentru a putea rămâne liberă, dreaptă și credibilă — în slujba cetățeanului”, se arată în scrisoarea semnată de sute de magistrați.  Azi, într-un comunicat distribuit către presă, Kovesi afirmă: „Ceea ce reprezintă un motiv de îngrijorare și mai mare pentru mine, venind din România și având o experiență personală cu o situație similară în urmă cu doar câțiva ani, este reacția autorităților responsabile la aceste dezvăluiri”.

Numărul magistraților revoltați împotriva regimului Savonea s-a triplat, și Kovesi a semnat Foto: Inquam/Octav Ganea
Savonea, tentativă de puci la secțiile penale ale ÎCCJ, acuză fostul ministru Stelian Ion Foto: ICCJ
Justiție

Savonea, tentativă de puci la secțiile penale ale ÎCCJ, acuză fostul ministru Stelian Ion

Lia Savonea a avut, azi, o tentativă de puci la secțiile penale ale ÎCCJ, încercând să le desființeze și să le reorgenizeze, acuză fostul ministru al Justiției, Stelian Ion (USR). Însă el arată că, după postarea sa, în care prezenta acest plan al șefei ÎCCJ, o decizie a fost amânată pe săptămâna viitoare.  Citește și: Cine va ancheta Recorder: judecătoare care a fost cercetată de DNA, soție de demnitar PSD. Primea diurnă și chirie, deși avea vilă în Mogoșoaia Savonea, tentativă de puci la secțiile penale ale ÎCCJ, acuză fostul ministru Stelian Ion „Astăzi, la Secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a avut loc o ședință cu consecințe extrem de grave pentru funcționarea justiției. În ciuda protestelor și a opoziției exprimate de unii magistrați, toate completele secției penale au fost desființate și reorganizate, inclusiv cele două complete care rămăseseră necontrolate până acum de Lia Savonea. Membrii acestora vor fi înlocuiți cu judecători nou-veniți de la alte secții.   Asta ar putea însemna și că, începând de astăzi, mandatele pe siguranță națională nu mai sunt soluționate de judecătorii de penal, ci de cei veniți din contencios administrativ, fără ca judecătorii din penal să fi fost măcar informați în prealabil despre această schimbare majoră.   În loc să facă un pas în spate după dezvăluirile grave din documentarul Recorder, gruparea Savonea a ales să arunce în aer întreaga Secție penală a ÎCCJ. Nu vorbim despre reformă, ci despre o epurare mascată, făcută în grabă, fără transparență și fără respect față de reguli elementare de funcționare instituțională.   Aceasta nu este justiție. Este capturarea justiției și riscă să devină o problemă de siguranță națională.   LATER EDIT: În urma scandalului provocat de această propunere, a fost amânată decizia, urmând a fi luată o decizie săptămâna viitoare”, a scris Stelian Ion, pe Facebook. 

Kovesi, „îngrijorată” de dezvăluirile Recorder, critică represaliile împotriva magistraților Foto: EPPO
Justiție

Kovesi, „îngrijorată” de dezvăluirile Recorder, critică represaliile împotriva magistraților

Fosta șefă a DNA, Laura Codruța Kovesi, se declară „îngrijorată” de dezvăluirile Recorder și critică represaliile împotriva magistraților care au semnalat abuzuri. Ea este acum șefa Parchetului European, EPPO.  Într-un comunicat distribuit către presă, Kovesi mai afirmă: „Ceea ce reprezintă un motiv de îngrijorare și mai mare pentru mine, venind din România și având o experiență personală cu o situație similară în urmă cu doar câțiva ani, este reacția autorităților responsabile la aceste dezvăluiri”. Citește și: Cine va ancheta Recorder: judecătoare care a fost cercetată de DNA, soție de demnitar PSD. Primea diurnă și chirie, deși avea vilă în Mogoșoaia Kovesi, „îngrijorată” de dezvăluirile Recorder, critică represaliile împotriva magistraților Mesajul integral al lui Kovesi:  „Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în mod clar că magistrații se bucură de libertatea de exprimare atunci când semnalează disfuncționalități instituționale grave sau abuzuri care afectează funcționarea sistemului de justiție. În cauza Kövesi c. României, Curtea a reținut că sancționarea sau revocarea unui magistrat pentru opinii exprimate în interes public constituie o încălcare a Convenției Europene a Drepturilor Omului. Acest principiu nu este unul personal, ci unul universal, aplicabil tuturor magistraților care acționează cu bună-credință. În calitate de Procuror-șef european, doresc să îmi exprim îngrijorarea cu privire la recentele dezvăluiri care afectează independența și reputația magistraturii din România. Ceea ce reprezintă un motiv de îngrijorare și mai mare pentru mine, venind din România și având o experiență personală cu o situație similară în urmă cu doar câțiva ani, este reacția autorităților responsabile la aceste dezvăluiri. Aplicarea de sancțiuni disciplinare judecătorilor și procurorilor care iau poziție împotriva abuzurilor din interiorul propriului corp profesional nu poate fi interpretată decât ca o măsură de represalii, având ca scop reducerea la tăcere a unei critici legitime și profund necesare. În locul unor măsuri represive împotriva judecătorilor și procurorilor care au semnalat abuzuri, autoritățile competente ar trebui să se concentreze asupra fondului acestor critici, prin stabilirea faptelor și definirea unor măsuri corective adecvate, pe această bază. Aceasta este singura cale de a proteja credibilitatea instituțiilor în ochii cetățenilor unui stat democratic.”

Șefa Curții de Apel București a încălcat legea când a difuzat o înregistrare audio dintr-un proces (sursa: Inquam Photos/Gyozo Baghiu)
Justiție

Șefa Curții de Apel București a încălcat legea când a difuzat o înregistrare audio dintr-un proces

Liana Arsenie, președinta Curții de Apel București (CAB), a încălcat cu bună-știință Codul de procedură penală atunci când a difuzat, în conferință de presă, o înregistrare audio dintr-un proces. Arsenie vs Panioglu Arsenie a încercat să demonstreze că fosta judecătoare Daniela Panioglu, critic declarat și vehement al actualei conduceri a CAB, nu ar fi cea mai în măsură să facă astfel de judecăți. Citește și: Urmează un măcel al Inspecției Judiciare împotriva magistraților care au vorbit împotriva găștii Savonea, avertizează o judecătoare Pentru acest scop, Arsenie a difuzat o înregistrare audio dintr-un proces al lui Panioglu în care aceasta din urmă vorbește cu un avocat pe un ton foarte ridicat. Șefa Curții de Apel București chiar le-a spus jurnaliștilor prezenți că le poate furniza acea înregistrare audio. Danileț dă verdictul: ilegal "Azi, Președintele CAB și informaticianul instanței au făcut publică o înregistrare dintr-o ședință de judecată. Nu am găsit vreo normă în Regulamentul de ordine interioară al instanțelor care să permită unei persoane străine de cauză să intre în posesia unei astfel de înregistrări. Și cu siguranță nu există nicio lege care să permită distribuirea către public a unei astfel de înregistrări în afara cadrului procesual. Iată dispozițiile din Codul de procedură penală cu privire la modul de acces la astfel de înregistrări.", a scris ex-judecătorul Cristi Danileț pe pagina sa de Facebook. Acesta și-a ilustrat postarea cu articolul 369 din Codul de procedură penală.

Urmează un măcel al Inspecției Judiciare împotriva magistraților care vorbesc despre abuzuri (sursa: Inquam Photos/Gyozo Baghiu)
Justiție

Urmează un măcel al Inspecției Judiciare împotriva magistraților care au vorbit despre abuzuri

Judecătoarea Sorina Marinaș, de la secția penală a Curții de Apel Craiova, a declarat joi seară că este convinsă că vor urma „repercusiuni” din partea Inspecției Judiciare împotriva magistraților „care au îndrăznit” să vorbească public despre problemele din justiție. „Discuții la nivel de Inspecție să ne potolească pe toți” „Ori de câte ori unul dintre noi a ieșit din decorul prestabilit, s-a trezit cu Inspecția Judiciară pe cap, inevitabil. Dacă ești un pic mai vocal, automat vine Inspecția la ușă. Eu vă pot spune în mod categoric că noi știm deja că sunt discuții la nivel de Inspecție să ne potolească pe toți (...). Nu pot să vă dau date exacte ce se va întâmpla în perioada imediat următoare, dar având în vedere că procedurile declanșate de Inspecția Judiciară sunt de principiu desfășurate într-un termen foarte scurt de 20 - 30 de zile, probabil vom afla foarte curând cu toții. Cred totuși că, după reacția publică a magistraturii, să întârzie un pic.” Citește și: 22 decembrie 2025: Nicușor Dan va sta la o discuție „fără limită de timp” cu magistrații care vor să reclame problemele din Justiție Declarațiile au fost făcute într-o intervenție telefonică la Euronews. „O tentativă de mazilire publică” Potrivit Sorinei Marinaș, conferința de presă convocată joi de conducerea Curții de Apel București a reprezentat „o tentativă de mazilire publică a anumitor magistrați care au îndrăznit să vorbească de ce se întâmplă”. Judecătoarea a devenit cunoscută după ce Inspecția Judiciară a deschis o anchetă împotriva sa, în urma publicării pe Facebook a motivării unei condamnări la 30 de ani de închisoare pentru tentativă de omor asupra soției. Marinaș se numără și printre cei 200 de magistrați care au semnat un mesaj de susținere pentru colegii care au făcut dezvăluiri în reportajul Recorder despre disfuncțiile majore din sistemul judiciar. „Tăcerea nu este o opțiune” Mesajul comun transmis joi include următoarele afirmații: „Subsemnații, judecători și procurori, având în vedere repercusiunile ce se preconizează cu privire la colegii noștri Laurențiu Beșu și Raluca Moroșanu, dar și mesajele contradictorii publicate de Secția pentru judecători și secția pentru procurori, facem următoarele precizări. Ne exprimăm public solidaritatea cu magistrații care au avut curajul de a sesiza problemele și presiunile din sistemul de justiție. Adevărul și integritatea nu trebuie sancționate, ci protejate. Tăcerea nu este o opțiune atunci când valorile profesiei sunt puse în pericol. Totodată, subliniem că aspectele semnalate de colegii mai sus menționați nu sunt izolate. Disfuncționalități profunde și sistemice persistă, iar asumarea lor este esențială. Justiția are nevoie nu doar de curaj, ci și de o reformă reală, onestă, pentru a putea rămâne liberă, dreaptă și credibilă – în slujba cetățeanului.”

178 de magistrați, solidari cu cei care „au avut curajul de a sesiza” presiunile Foto: Inquam/Octav Ganea
Justiție

Începe revolta: 178 de magistrați, solidari cu cei care „au avut curajul de a sesiza” presiunile

Începe revolta împotriva Justiției controlate de Lia Savonea: 178 de magistrați se declară solidari cu cei care „au avut curajul de a sesiza” presiunile. Într-o scrisoare deschisă, aceștia vorbesc despre „disfuncţionalităţi profunde şi sistemice”.  Citește și: VIDEO Savonea a sunat și i-a transmis șefei Curții de Apel, Liana Arsenie, ce să le spună ziariștilor, în timpul conferinței de presă 178 de magistrați, solidari cu cei care „au avut curajul de a sesiza” presiunile „Subsemnaţii, judecători şi procurori, Având în vedere repercusiunile ce se preconizează cu privire la colegii noştri Laurenţiu Beşu şi Raluca Moroşanu, dar si mesajele contradictorii publicate de Sectia pentru Judecatori si Sectia pentru Procurori, facem următoarele precizări. Ne exprimăm public solidaritatea cu magistraţii care au avut curajul de a sesiza problemele şi presiunile din sistemul de justiţie”, se arată, joi, într-un mesaj semnat de 178 de judecători şi procurori de la Parchetul General, DIICOT, DNA, mai multe curţi de apel, dar şi de la alte instanţe” se arată în documentul citat de news.ro.  Potrivit magistraţilor, ”adevărul şi integritatea nu trebuie sancţionate, ci protejate”. „Tăcerea nu este o opţiune atunci când valorile profesiei sunt puse în pericol. Totodată, subliniem că aspectele semnalate de colegii mai sus menţionaţi nu sunt izolate. Disfuncţionalităţi profunde şi sistemice persistă, iar asumarea lor este esenţială. Justiţia are nevoie nu doar de curaj, ci şi de o reformă reală, onestă, pentru a putea rămâne liberă, dreaptă şi credibilă — în slujba cetăţeanului”, au mai transmis magistraţii. Aceştia au precizat că lista de susţinători urmează a fi completată în zilele următoare.

Lia Savonea confirmă telefonul către Curtea de Apel București din timpul conferinței de presă (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Justiție

Lia Savonea confirmă că a sunat-o în timpul conferinței de presă pe purtătoarea de cuvânt a CAB

Președinta Curții Supreme, Lia Savonea, a declarat pentru HotNews că, în timpul conferinței de presă de joi, a contactat-o pe judecătoarea Ionela Tudor pentru a-i redirecționa o întrebare primită de la presă privind perioada în care Savonea se afla la conducerea instituției. Ionela Tudor este, totodată, purtătoarea de cuvânt a Înaltei Curți. Curtea de Apel a confirmat HotNews a sunat-o pe judecătoarea Ionela Tudor în același moment în care a contactat-o și pe Lia Savonea. Citește și: VIDEO Savonea a sunat și i-a transmis șefei Curții de Apel, Liana Arsenie, ce să le spună ziariștilor, în timpul conferinței de presă Tudor a răspuns aproape o oră mai târziu, confirmând versiunea transmisă de Savonea: „Este adevărat că Înalta Curte de Casație și Justiție mi-a direcționat o întrebare vizând dosarul Vanghelie și m-a rugat să clarificăm noi.” Savonea: „Am rugat-o să clarifice ei” Lia Savonea a detaliat contextul: „Eu sunt la birou, la calculator, nu am urmărit conferința de presă, am văzut doar reacțiile din presă. Am primit această întrebare, i-am redirecționat-o și n-a înțeles ce era cu ea și a ieșit și m-a întrebat. I-am spus: Sunt întrebată, vedeți dacă se discută, lămuriți voi, că e la voi dosarul, acolo s-a discutat, nu pot eu să răspund presei. Eu sunt plecată din 2023 de acolo. Am rugat-o să clarifice, habar n-am dacă a clarificat între timp lucrul acesta.” Savonea a mai adăugat că intervenția sa a fost una punctuală: „Eu i-am dat mesaj și probabil a zis: Mă duc să vorbesc să văd despre ce e vorba. Am rugat-o să clarifice ei lucrul ăsta, că nu mai e în competența mea să clarific ce era la CAB.”

O judecătoare a Curții de Apel București, Raluca Moroșanu, sparge tăcerea și acuză Foto: Captură YouTube
Justiție

ȘOC O judecătoare a Curții de Apel București sparge tăcerea și acuză: „Suntem terorizați”

O judecătoare a Curții de Apel București sparge tăcerea și acuză: „Muncim foarte mult, conducerea nu ne ajută, suntem terorizați cu acțiuni disciplinare, într-o situație toxică și încordată”, a spus Raluca Moroșanu, întrerupând o conferință de presă susținută de președintele acestei instanțe, Liana Arsene. Citește și: Ce trebuie să facă președintele Nicușor Dan și premierul Bolojan după documentarul Recorder - propunerile lui Cristi Danileț O judecătoare a Curții de Apel București sparge tăcerea și acuză „Sunt judecător la secția 1 penală cu 26 de ani de magistratură. Am venit aici ca să îl susțin pe colegul Laurențiu Beșu și să spun că tot ce a declarat este adevărat. Dacă va fi contrazis este o minciună. Conducerea nu ne ajută de nici un fel. Suntem terorizați pur și simplu cu acțiuni disciplinare. O situație toxică și încordată. Nu am fost nici ofițer acoperit, nici la doi și un sfert, am fost toată viața magistrat. Nu a fost nici ofițer acoperit colegul nostru, a fost toată viața magistrat. Ei știu că nu mint. Dacă nu îl cred pe Laurențiu, să mă creadă pe mine”, a spus Moroșanu.  Ea a fost aplaudată de colegii ei.  „Mulțumim doamna judecător”, a răspuns, sec, șefa Curții de Apel, care apoi și-a continuat perorația, ignorând afirmațiile colegei ei.  Ieri, această curte de apel a reacționat extrem de agresiv la acuzațiile Recorder. Aceasta a cerut intervenția CSAT împotriva judecătorului  Beşu Ionel Laurenţiu, cel care a vorbit cu ziariștii. Curtea de Apel mai afirma, în acest comunicat asumat de Biroul de informare și relații publice, dar nesemnat, că Beșu face afirmaţii „denigratoare şi fără acoperire în realitatea faptică”.  Azi, președintele Curții de Apel a încercat să explice tergiversarea unor dosare, precum și mutarea unor judecători care se ocupau de dosare importante: „Vom prezenta dovezi care combat narativele manipulative și arată starea de legalitate. Cea mai gravă mistificare este cea privind schimbarea completurilor”. 

CSM îi acuză pe judecătorii din documentarul Recorder de ipocrizie (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Justiție

CSM acuză judecătorii scoși din dosare prin detașare de ipocrizie: Nu se putea fără acordul lor

Consiliul Superior al Magistraturii a avut abia joi dimineață o reacție la documentarul Recorder despre dosarele de mare corupție trucate în instanțe inclusiv cu sprijinul CSM. Suveica detașărilor la CSM Documentarul invocat arată că, în unele dosare de mare corupție, judecătorii erau scoși din completuri cu puțin timp înainte de prescrierea dosarelor și detașați la CSM. Citește și: EXCLUSIV Soțul Liei Savonea, lovitură imobiliară de proporții: bloc de zece etaje în Băneasa. Savonea nu are, la vedere, banii pentru proiect Prin această stratagemă se obținea lungirea procesului astfel încât faptele se prescriau înainte de o decizie definitivă. Consiliul Superior al Magistraturii nu a explicat niciodată, nici măcar în propriile ședințe, de ce era nevoie ca anumiți judecători să fie detașați la CSM și, astfel, scoși din dosare, potrivit fostei membre CSM Andreea Chiș. CSM: Judecătorii nu s-au opus Joi dimineață, CSM a emis un comunicat de presă în care în continuare nu menționează motivele de detașare, dar îi acuză pe judecători că nu s-au opus: "Consiliul subliniază că mecanismul detaşărilor/delegărilor nu poate fi pus în aplicare fără acordul expres al judecătorilor, ca expresie a principiului inamovibilităţii, astfel încât apare ca paradoxală criticarea acestei măsuri tocmai de către cei care, la momentul respectiv, şi-au dat acordul. Totodată, constituirea completurilor de judecată nu se face prin simpla voinţă a preşedintelui de judecată, ci prin parcurgerea unei proceduri ce implică propunerea preşedintelui de secție, colegiul de conducere şi ulterior decizia preşedintelui, iar actul final poate fi atacat de orice persoană, inclusiv de judecătorul care s-ar considera prejudiciat prin modificarea completului de judecată din care face parte. Acelaşi lucru este valabil în ceea ce priveşte respingerea cererilor de transfer, hotărârile în această materie fiind supuse căilor de atac la Înalta Curte de Casație și Justiție, a cărei jurisprudenţă poate fi consultată pe site-ul acesteia. În consecinţă, actuala reglementare oferă suficiente pârghii de control jurisdicțional în legătură cu aşa-zisele dezvăluiri făcute în reportaj."

Fosta judecătoare Daniela Panioglu acuză sistemul corupt al Liei Savonea (sursa: euronews.ro)
Justiție

Încă o mărturie publică din sistemul corupt al Liei Savonea, făcută de o fostă judecătoare

„Nu știu dacă funcționează ceva în România mai bine decât corupția din justiție.” Declarația aparține judecătoarei Daniela Panioglu, pensionată forțat, care a povestit în direct la Euronews cum ajung dosarele de corupție să se prescrie pe bandă rulantă. Savonea sugerează o bătălie pentru influență Daniela Panioglu a făcut afirmații similare și în urmă cu două săptămâni, tot la Euronews, iar documentarul realizat de Recorder a confirmat în întregime acuzațiile sale. Citește și: EXCLUSIV Soțul Liei Savonea, lovitură imobiliară de proporții: bloc de zece etaje în Băneasa. Savonea nu are, la vedere, banii pentru proiect Fosta judecătoare susține că responsabilitatea principală ar aparține chiar șefei Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, despre care afirmă că ar controla majoritatea deciziilor din sistem. Într-un răspuns transmis Euronews, Lia Savonea respinge toate acuzațiile și concluziile din documentarul „Justiție capturată”: „Mărturiile invocate nu sunt susținute de fapte verificabile și conțin afirmații necorespunzătoare realității. Ele construiesc artificial percepția unei justiții «capturate», deși, în mod obiectiv, indică mai degrabă tentative de repoziționare a influenței asupra justiției din alte zone decât cele enunțate selectiv în discursul public”. Justiția în dosarele de mare corupție, nefuncțională Fosta judecătoare Daniela Panioglu avertizează că mecanismele interne ale sistemului permit tergiversarea dosarelor sensibile: „Situația e foarte gravă, a fost trecută sub tăcere, s-a suferit sub tăcere atâta timp, dar cred că așa nu se mai poate în societatea română. Justiția este nefuncțională, mă refer la justiția penală și la dosarele de mare corupție.” Structură piramidală cu Savonea în vârf Panioglu descrie o structură piramidală în fruntea căreia s-ar afla Lia Savonea: „Este o structură piramidală în vârful căreia se află un lider care, extrem de meticulos și în timp, a reușit să acapareze tot sistemul judiciar. Se numește Savonea Lia. A fost liderul în fapt al acelei grupări despre care se vorbea și în material. Acest lider și-a plasat, creat și țesut atent și meticulos toată rețeaua, a plasat anumiți șefi de instanțe. În mandatul lor, acești șefi de instanțe au intervenit ca o presiune asupra judecătorilor.”

Ministrul Justiției reacționează la documentarul Recorder (sursa: Facebook/Radu Marinescu)
Justiție

Ministrul Justiției, după documentarul Recorder: România, succese importante pe anticorupție

Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a declarat miercuri că orice interferență politică în actul de justiție este „absolut inacceptabilă” și a subliniat că nu va cere niciodată autorităților judiciare să soluționeze cauze în funcție de opinii sau interese politice. Reacția vine după apariția documentarului Recorder despre problemele din sistemul judiciar. Ministrul Justiției reacționează la documentarul Recorder Marinescu afirmă că a urmărit materialul în pofida unor deplasări oficiale și recunoaște rolul critic al presei într-o societate democratică. Citește și: Reacție extrem de nervoasă a Curții de Apel București la documentarul Recorder, se cere intervenția CSAT Potrivit ministrului, documentarul ridică acuzații privind manipularea unor dosare prin practici abuzive sau decizii controversate. Marinescu precizează însă că responsabilitatea aplicării corecte a legislației revine exclusiv magistraților. Eventualele abateri disciplinare sau penale trebuie investigate de Inspecția Judiciară și CSM, iar Ministerul Justiției nu are dreptul să intervină în soluționarea cauzelor. Reforma din 2022: legile justiției și prescripția penală Ministrul amintește că România a adoptat în 2022 OUG 71 privind prescripția penală, după deciziile CCR, și a adoptat noile legi ale justiției, evaluate pozitiv în rapoartele privind statul de drept. Aceste legi reprezintă jaloane asumate în PNRR, pentru care urmează să fie depusă cererea de plată numărul 4, ceea ce confirmă îndeplinirea obligațiilor din domeniul justiției. Ministerul Justiției nu poate interveni în alegerea CSM Radu Marinescu subliniază că ministerul nu are competențe în alegerea membrilor CSM sau în procedurile disciplinare din interiorul sistemului. Aprecierea unor afirmații legate de „capturarea instituțiilor” nu intră în mandatul său. Ministrul reiterează că principiul independenței justiției impune lipsa totală a ingerinței politice, iar CSM este, prin Constituție, garantul acesteia. Abuzurile trebuie investigate, iar justiția modernizată Marinescu afirmă că orice caz concret de abuz, neglijență, corupție sau favorizare trebuie investigat prompt. Ministerul susține ferm combaterea oricărei forme de pervertire a actului de justiție. El adaugă că instituția pe care o conduce implementează strategia națională pentru justiție, contribuie la evaluările internaționale anticorupție, este în grafic cu proiectele PNRR—precum digitalizarea prin ECRIS V—și lucrează la simplificarea și eficientizarea procedurilor judiciare. „Interferența politică este inacceptabilă” Ministrul Justiției reafirmă că nu va solicita neaplicarea legii sau intervenția politică în dosare. Ministerul este deschis reformelor care respectă independența justiției, constituționalitatea și eficiența sistemului. Marinescu admite că există încă probleme de corectat în sistem, dar subliniază că acestea trebuie rezolvate profesionist și responsabil.

Reforma pensiilor magistraților, CCR amână decizia (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Justiție

CCR ține nervii tuturor întinși: va lua o decizie pe 28 decembrie pe pensiile magistraților

Curtea Constituțională a României a decis, miercuri, să amâne pentru 28 decembrie analiza sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) privind noul proiect de reformă a pensiilor magistraților propus de Guvernul condus de Ilie Bolojan. Înalta Curte a votat în unanimitate sesizarea Curții Constituționale Vinerea trecută, judecătorii ICCJ au decis în unanimitate trimiterea proiectului la CCR. Citește și: De ce Nicușor Dan nu poate numi șefi noi la SRI și SIE: are nevoie de aprobarea Parlamentului, dominat de PSD. Ce compromisuri au făcut Băsescu și Iohannis Președinta instanței supreme, Lia Savonea, a convocat Secțiile Unite pentru exprimarea unei poziții oficiale privind reforma pensiilor speciale ale magistraților. Cei 102 judecători prezenți au votat pentru sesizarea Curții Constituționale. Proiectul ar încălca independența justiției Într-un comunicat de presă, ICCJ a enumerat motivele pentru care consideră proiectul neconstituțional. Printre acestea: discriminarea magistraților în raport cu alte categorii care beneficiază de pensii de serviciu afectarea independenței justiției eliminarea de facto a pensiei de serviciu încălcarea jurisprudenței CJUE, CEDO și a deciziilor CCR folosirea unor termeni neclari și existența unor lacune normative ce compromit previzibilitatea legii Potrivit ICCJ, legea „anulează în practică pensiile de serviciu”, întrucât pentru magistrații care nu îndeplinesc condițiile de pensionare la intrarea în vigoare a legii, pensia ar fi diminuată semnificativ, iar pentru generațiile viitoare ar deveni chiar inferioară pensiei din sistemul public. Judecătorii reclamă un tratament juridic discriminatoriu Instanța supremă susține că proiectul creează un regim juridic dezavantajos pentru magistrați comparativ cu alte profesii care beneficiază de pensii speciale. În plus, ICCJ subliniază lipsa unei fundamentări financiare reale în expunerea de motive. Cine sunt beneficiarii pensiilor de serviciu ICCJ a prezentat și date privind structura bugetară a pensiilor de serviciu: peste 200.000 de persoane beneficiază de pensii speciale aproximativ 190.000 (90%) provin din sistemul de apărare și ordine publică peste 10.000 aparțin altor categorii profesionale, inclusiv magistrați și grefieri costul pentru aceste pensii (în afara celor militare) a fost de 2,2 miliarde lei pensiile militare au depășit în 2024 suma de 14 miliarde lei Potrivit ICCJ, expunerea de motive a Guvernului „transmite un narativ neadevărat”, nefiind fundamentată economic. Prevederile proiectului Guvernul a aprobat noul proiect de reformă, care prevede: creșterea graduală a vârstei de pensionare la 65 de ani limitarea pensiei la maximum 70% din indemnizația netă din ultima lună de activitate Consiliul Superior al Magistraturii a emis aviz negativ, în timp ce judecătorii și procurorii au cerut menținerea pensiei la un nivel apropiat de ultimul salariu. Premierul Ilie Bolojan a insistat însă pentru plafonul de 70%. Primul proiect, declarat neconstituțional în octombrie Reforma anterioară a pensiilor magistraților a fost respinsă de CCR pe 20 octombrie, ca urmare a unei sesizări similare depuse de ICCJ. Motivul invocat atunci: Guvernul nu a solicitat la timp avizul consultativ al CSM, deși era obligatoriu din punct de vedere procedural.

Înalta Curte a admis recursul în casație a fostului șef CNAS, Lucian Duță Foto: ICCJ
Justiție

Încă o achitare șocantă: Înalta Curte a admis recursul în casație a fostului șef CNAS, Lucian Duță

Încă o achitare șocantă: Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a admis recursul în casație a fostului șef CNAS, Lucian Duță. Acesta fusese condamnat la șase ani de închisoare cu executare pentru luare de mită. Citește și: De ce Nicușor Dan nu poate numi șefi noi la SRI și SIE: are nevoie de aprobarea Parlamentului, dominat de PSD. Ce compromisuri au făcut Băsescu și Iohannis Judecătorii ICCJ Iulian Dragomir, Luminița Cristiu-Ninu și Adriana Ispas au admis miercuri, 10 decembrie 2025, recursul în casație formulat de Lucian Duță, prin avocatul Flavius Radu. Cei trei magistrați au dispus căsarea hotărârii definitive de condamnare la închisoare și încetarea procesului penal, stabilind ca fapta pentru care Lucian Duță fusese condamnat era prescrisă la momentul pronunțării deciziei definitive de condamnare.  Înalta Curte a admis recursul în casație a fostului șef CNAS, Lucian Duță În schimb, ICCJ a menținut dispozițiile din decizia judecătoarelor Daniela Panioglu și Alina Nadia Guluțanu, de la Curtea de Apel, privind confiscarea specială și măsurile asigurătorii. Iată minuta deciziei de azi: „Admite recursul în casaţie formulat de inculpatul Duţă Nicolae-Lucian împotriva deciziei penale nr. 1049/A din data de 25 iulie 2022 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia I Penală, în dosarul nr. 45188/3/2018(171/2021). Casează în parte hotărârea atacată, numai sub aspectul acţiunii penale, cu referire la inculpatul Duţă Nicolae-Lucian şi rejudecând, în aceste limite: În baza art.448 alin. 1 pct. 2 lit. a din Codul de procedură penală raportat la art.396 alin. 6 din Codul de procedură penală şi art. 16 alin. 1 lit. f teza a II-a din Codul de procedură penală, dispune încetarea procesului penal faţă de inculpatul Duţă Nicolae-Lucian sub aspectul săvârşirii infracţiunii de luare de mită, în formă continuată, prevăzută de art.289 alin.1 din noul Cod penal raportat la art.6 din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.35 alin.1 din noul Cod penal și art.5 alin.1 din noul Cod penal”.  Lucian Duță a mai încercat să obțină anularea condamnării prin aceeași cale extraordinară de atac, însă în anul 2023, Înalta Curte i-a respins recursul în casație. Potrivit rechizitoriului DNA care a dus la condamnarea de 6 ani de închisoare, Lucian Duţă ar fi primit o mită de 6,3 milioane de euro cash sau direct în contul din Elveţia al unei firme off-shore înregistrată în Charleston, Saint Kitts&Nevis din Antile (Caraibe).

Mecanismul corupției din interiorul Justiției (sursa: Inquam Photos/Tudor Pană)
Justiție

VIDEO Rețeaua Savonea de trucat procese, devoalată de procurori și judecători (interviuri Recorder)

Un documentar Recorder, rezultatul unei investigații de peste un an și jumătate, încearcă să explice cum un pilon esențial al democrației a fost treptat capturat de un grup de interese format din magistrați și politicieni. Mecanismul corupției din interiorul Justiției În esență, pactul dintre cele două tabere funcționează astfel: politicul a livrat modificări legislative care au creat o structură piramidală în justiție, concentrând puterea în mâinile unui număr mic de magistrați. Citește și: Judecător ÎCCJ pensionat la 48 de ani critică USR-ul și pe Nicușor Dan, o preamărește pe Savonea. Are mai multe apartamente decât părinții lui Băluță La schimb, acești magistrați au oferit o justiție „liniștită”, care nu mai deranjează elitele politice. Materialul, care include mărturii fără precedent, extrem de grave, venite chiar din interiorul sistemului a fost rezumat de fostul judecător Cristi Danileț „O radiografie dură a justiției penale din perioada post-Kovesi. Mărturii: 3 procurori DNA (2 asumați), 2 judecători de la CAB (1 asumat), un fost membru CSM și un actual membru CSM. Iată principalele idei prezentate în material: Degradarea luptei anticorupție: Lupta anticorupție nu mai este o prioritate. Anticorupția judiciară nu există deloc. Au loc manipulări de dosare la DNA și în instanțe pentru a se alege anumiți magistrați care să le soluționeze." Ce se întâmplă la DNA „Procurorul-șef Voineag ar fi cerut informări scrise despre măsurile propuse judecătorilor. Ar fi folosit pârghii administrative pentru a bloca anchete, a schimbat șefi fără motive și ar fi închis abuziv dosare sensibile (mai ales când erau vizați suspecți din SRI). Procurori de anchetă ar fi fost înlăturați din cauze. Ar fi existat telefoane influente din SRI, Prefectură, conducerea DNA. 1 din 7 procurori a plecat din DNA, în semn de protest.” Ce se întâmplă în instanțe „Dosarele ar fi direcționate către anumiți judecători pentru rezultate convenabile sau pentru prescripție. Unii inculpați se laudă că „au la mână” judecători." Situații grave la Curtea de Apel București "Judecători mutați între secții sau delegați în timpul judecării unor dosare penale, prin decizia conducerii. CSM ar fi dispus detașări/transferuri ale judecătorilor în timpul unor procese importante. Schimbarea repetată a completurilor → reluarea judecății de mai multe ori. -Exemple: Vanghelie: procesul a durat 10 ani, completul schimbat de 5 ori → prescripție. Medicul Beuran: complet schimbat după „îmbierea” unui judecător cu delegare la CAB → achitare, deși exista o înregistrare cu recunoașterea mitei. Judecători schimbați „peste noapte”, fără motiv medical sau administrativ. Popoviciu: dosar revizuit; pe aceleași probe → achitare, deși era vorba de 224 ha evaluate la 1 euro/mp în loc de 100 euro.”" Presiuni din partea conducerii CAB „Se induce ideea că inculpatul trebuie protejat. Soluțiile nu se impun direct, dar sunt „sugerate”. Judecătorii care nu se aliniază cerințelor riscă în carieră.” CSM – de la 5–4 la 8–1 „În perioada Savonea (2017–2023): două tabere, decizii sensibile adoptate cu votul de 5–4 în secția de judecători, unde domina tabăra antireformistă. În actualul CSM: deciziile se iau cu 8–1!!” Modificările legilor justiției „CSM-ul condus de Savonea ar fi susținut modificările Dragnea–Toader împotriva voinței magistraților. Noile legi au consolidat puterea secției de judecători din CSM: controlează inspecțiile, numirile, promovările; pot decide ce procurori îi anchetează pe magistrați; criteriile meritocratice au dispărut. Grup de influență în jurul Liei Savonea: Rețea construită în timp în ICCJ, CSM, Inspecția Judiciară, CAB. Numiri de șefi la CAB din rândul judecătorilor aduși de la alte instanțe, cu legături personale în dosare judecate la CAB.” În unele cazuri, «dreptul este reinventat».” Libertatea de exprimare a magistratului – inexistentă „Sistemul funcționează sub frică. Magistrații corecți sunt resemnați. Cei curajoși au fost hărțuiți disciplinar. Exemple: două judecătoare de la CAB, îndepărtate, apoi repuse în funcție de ICCJ, dar fără dosarele lor – trimise la secția civilă.” Desființarea anticorupției judiciare „După modificările din 2017–2018, competențele de anchetare a magistraților au trecut de la DNA → SIIJ → SAS. Dacă înainte DNA instrumenta 10–15 dosare/an, azi nu mai există niciun dosar de corupție judiciară. A avut loc un fel de înțelegere magistrați-politicieni: politicienii au tăiat puterile DNA, iar în schimb magistrații abuzivi au fost protejați. Soluția: independența justiției nu poate există fără voință politică. Se impune reducerea puterilor CSM și redistribuirea atribuțiilor sale pe orizontală.”

Judecător ÎCCJ pensionat la 48 de ani critică USR-ul și pe Nicușor Dan, o preamărește pe Savonea Foto: Facebook Mihail Udroiu
Justiție

Judecător ÎCCJ pensionat la 48 de ani critică USR-ul și pe Nicușor Dan, o preamărește pe Savonea

Un controversat judecător de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), Mihail Udroiou, pensionat la 48 de ani, critică USR-ul și pe Nicușor Dan, dar o preamărește pe Lia Savonea într-un interviu pentru Lumea Justiției. Familia Udroiu are, potrivit ultimei declarații de avere, din 2024, mai multe apartamente decât părinții lui Băluță: cei doi dețin nouă apartamente, o casă de peste 350 mp și un BMW X1.  Citește și: Contabila PSD-ului, cu studii la Hyperion și Academia de Poliție, conduce companii strategice ale statului român Acum, el îl acuză pe Nicușor Dan că, prin criticile aduse procurorului general și DNA-ului încearcă să exercite presiuni asupra parchetelor. Udroiu laudă activitatea DNA: „Sub conducerea procurorului-șef Marius Voineag, asistăm la o recalibrare strategică esențială, pe care o salut. S-a trecut, vizibil, de la «telejustiție» și «spectacolul cătușelor» la un model de profesionalism discret, concentrat pe calitatea dosarelor, nu pe efectul mediatic”. Judecător ÎCCJ pensionat la 48 de ani critică USR-ul și pe Nicușor Dan, o preamărește pe Savonea Ce a spus, pentru luju.ro, fostul judecător care, după ce s-a pensionat la 48 de ani, a intrat în avocatură: „Declarațiile publice care vizează activitatea profesională a procurorilor în funcție, care sugerează nemulțumiri față de modul în care aceștia își exercită atribuțiile sau care creează așteptarea unor schimbări la vârful parchetelor pot fi percepute ca forme de presiune incompatibile cu independența Ministerului Public” - despre criticile lui Nicușor Dan la adresa lui Voineag și Florența.  „Evaluez drept toxice opiniile exprimate de liderii USR despre justiție sau de alți susținători sub identitate reală și/sau sub pseudonim ai acestora” „Cunosc activitatea doamnei președinte Lia Savonea de foarte mult timp. Este un magistrat care a demonstrat o reziliență exemplară în fața presiunilor de orice natură (...) Este liderul de care sistemul are nevoie pentru a restabili ordinea și rigoarea. Din ceea ce am observat până acum, aceste așteptări sunt pe deplin justificate.” „Atacurile la adresa doamnei președinte Lia Savonea și implicit la adresa Înaltei Curți reprezintă prețul plătit pentru verticalitate. Este datoria corpului academic și a lumii juridice să facă zid în jurul acestor repere de integritate” Udroiu a fost unul dintre judecătorii din completul de la Înalta Curte de Casație și Justiție care s-au opus arestărilor preventive în dosarul Nordis și care au decis achitarea definitivă a fostului ministru al Sănătății, Nicolae Bănicioiu.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră