vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Justiție

480 articole
Justiție

Cum a ales CSM să-i facă plângere lui Gheorghiu: 3 voturi contra, tovarășul lui Savonea - instigator

Cum a decis CSM să-i facă plângere penală lui Oana Gheorgiu: s-a votat „pentru” cu o majoritate zdrobitoare, au fost 3 voturi contra, iar tovarășul Liei Savonea, judecătorul Daniel Grădinaru ar fi fost „capul răutăților”, susțin surse din acest consiliu.  Citește și: Carmen Uscatu: „Oana va fi cel mai bun Viceprim-Ministru al României. Dar...” Azi, procurorul Claudiu Sandu a susținut, la Digi 24: „În cursul zilei de ieri (n.r. luni) a avut loc o discuție între membrii aleși ai secțiilor de judecători și de procurori. Au fost exprimate mai multe opinii, dar nu a fost niciun vot”. Cum a decis CSM să-i facă plângere lui Gheorgiu Însă sursele DeFapt.ro îl contrazic, ar fi fost un vot al celor 14 membri aleși ai CSM. Membrii de drept - ministrul Justiției, Radu Marinescu, președinta ICCJ, Lia Savonea, și procurorul general, Alex Florența - nu ar fi participat. Marinescu a declarat public că nu a semnat plângerea penală împotriva vicepremierului Gheorghiu.  Între cei 14 membri aleși ai CSM, trei ar fi votat contra: vicepreședintele CSM Claudiu Sandu, procuror, Daniel Horodniceanu - procuror și judecătoarea Grațiela Milu.  Totuși, la Digi 24, Sandu a părut că apără decizia CSM: „S-a decis formularea acestei plângeri, întrucât s-a considerat că, totuși, campania care nu este întâmplătoare împotriva magistraților a plecat dintr-un punct în care se putea discuta și a ajuns la o instigare la ură împotriva acestei profesii, ceea ce este, cred eu, anormal într-un stat de drept și într-o societate democratică”.  În schimb, judecătorul ICCJ Daniel Grădinaru, fost președinte al CSM, ar fi argumentat, la reuniunea CSM, pentru plângerea penală. Grădinaru este amicul Liei Savonea, alături de care a dat mai multe sentințe controversate, și co-autor a unor decizii în serie în favoarea corupților și interlopilor. O serie de publicații îl definesc și drept „judecătorul lui Dragnea”, după ce presa a scris că „s-ar fi implicat masiv în stabilirea completului care să-l judece pe Liviu Dragnea în 2019”. Grădinaru este co-autor, alături chiar de Savonea, al sentinței prin care un bărbat de 41 de ani, care a agresat sexual o minoră de 13 ani, nepoata prădătorului, a fost condamnat la doar opt luni de închisoare cu suspendare. În sentință, Savonea și Grădinaru sugerează că minora are partea ei de vină, întrucât „nu a înțeles să inițieze vreun demers împotriva comportamentului avut de inculpat” și nu le-a spus părinților.

Cum a decis CSM să-i facă plângere lui Gheorgiu Foto: Facebook
CSM propune pensii de 65% din salariul (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Justiție

CSM vrea ca pensiile magistraților să fie 65% din salariul brut, adică mai mari decât salariul net

Vicepreședintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Claudiu Sandu, a declarat marți că pensiile magistraților ar trebui să fie în jur de 65% din ultimul salariu brut, procent similar cu cel acordat militarilor și altor categorii speciale. CSM propune pensii de 65% din salariul În opinia sa, perioada de tranziție pentru aplicarea noilor reguli ar trebui să fie cuprinsă între 15 și 20 de ani, astfel încât reforma să fie implementată treptat și echitabil. Citește și: Carmen Uscatu: „Oana va fi cel mai bun Viceprim-Ministru al României. Dar...” Într-o intervenție telefonică la Digi24, Claudiu Sandu a fost întrebat cum ar trebui să arate noul proiect privind reforma pensiilor magistraților, în contextul consultărilor care vor avea loc miercuri la Palatul Cotroceni, între președintele Nicușor Dan, liderii coaliției de guvernare și reprezentanții sistemului judiciar. „Îmi este greu să spun acum un punct de vedere. Este un mandat încredințat de colegii mei, iar orice lege a pensiilor magistraților ar trebui să-i privească pe toți — nu doar pe cei aflați în activitate, ci și pe cei deja pensionați”, a spus Sandu. „Sperăm ca de această dată să fim ascultați” Oficialul CSM a amintit că o întâlnire anterioară cu președintele, desfășurată în urmă cu două luni, nu a produs rezultate concrete. „Sper ca mâine să nu avem aceeași reacție ca data trecută, când ne-am întâlnit la Cotroceni și nu s-a întâmplat nimic. Ne-am expus punctul de vedere, dar nu ne-a băgat nimeni în seamă. Noi dorim ca pensiile magistraților să respecte standardul european — să fie apropiate de ultimul salariu în plată”, a precizat Claudiu Sandu. „65% din brut ar fi un procent rezonabil” Vicepreședintele CSM a explicat că propunerea de 65% din brut reprezintă o soluție echilibrată între contributivitate și specificul statutului magistraților. „Acest 70% din net, propus de Guvernul Bolojan în proiectul respins de CCR, se impozitează cu 10% impozit pe venit și 10% CASS, ceea ce duce la un nivel real de aproximativ 50%, adică pe contributivitate. Dacă Guvernul dorește să plătească magistraților pensii pe contributivitate, nu e nicio problemă, cu condiția ca toate categoriile speciale să primească pensii pe același principiu”, a spus el. „Eu cred că un 65% din brut ar fi rezonabil. În prezent este 55%. Așadar, dacă ajungem la 65%, ca în cazul militarilor, obținem un echilibru corect”, a adăugat Claudiu Sandu. Magistrații cer o perioadă de tranziție de 15–20 de ani Reprezentantul CSM a subliniat că perioada de tranziție pentru implementarea noilor reguli trebuie să fie una extinsă, pentru a permite stabilizarea resurselor umane din justiție. „Ceea ce prim-ministrul nu înțelege este că proiectul său duce magistrații sub procentele care se aplică altor categorii. Noi am dori o perioadă de tranziție de 15–20 de ani, astfel încât să se poată realiza o reformă reală în justiție și o redistribuire corectă a resurselor umane”, a explicat vicepreședintele CSM. Reforma pensiilor speciale Discuțiile privind reforma pensiilor speciale au fost reluate în urma deciziei Curții Constituționale, care a respins precedentul proiect de lege propus de Guvernul Bolojan. Noul proiect, aflat în pregătire, vizează alinierea pensiilor speciale la principiul contributivității, dar și menținerea unui nivel de protecție pentru categoriile cu statut constituțional special, precum magistrații.

O fostă judecătoare la CEDO, Iulia Motoc, desființează, indirect, atacul CSM împotriva Oanei Gheorghiu Foto: Facebook
Justiție

O fostă judecătoare la CEDO desființează, indirect, atacul CSM împotriva Oanei Gheorghiu

O fostă judecătoare la CEDO, Iulia Motoc, desființează, indirect, atacul CSM împotriva Oanei Gheorghiu: „Jurisprudența constantă a Curții statuează că discursul politic constituie fundamentul unei societăți democratice”, a scris ea pe Facebook. Citește și: ANALIZĂ Plângerea penală a CSM împotriva lui Gheorghiu: toți care cârtim putem fi băgați la pușcărie Motoc, care acum este judecătoare la Curtea Penală Internațională, nu a menționat vreodată CSM sau pe Oana Gheorghiu, în postarea ei, dar a scris: „Pentru ca am fost judecător CEDO aproape zece ani, am datoria sa clarific anumite aspecte legate de libertatea de expresie a politicienilor, având in vedere ca toate cazurile pot ajunge potențial la CEDO”.  O fostă judecătoare la CEDO desființează, indirect, atacul CSM împotriva Oanei Gheorghiu „1) Jurisprudența constantă a Curții statuează că discursul politic constituie fundamentul unei societăți democratice. 2) Marja largă a criticii acceptabile: Politicienii, prin natura funcției lor publice, acceptă implicit să fie supuși unui nivel superior de scrutin și critică. Limitele criticii acceptabile sunt considerabil mai extinse în cazul figurilor publice decât în cazul cetățenilor privați.   3 )Toleranța față de limbajul incisiv: Curtea a decis în mod repetat că exprimarea politică poate include termeni care «șochează, ofensează sau deranjează». Un limbaj hiperbolic, polemic sau satiric, chiar și cel perceput ca fiind exagerat sau imoderat, beneficiază de protecția Articolului 10, cu condiția să nu degenereze în discurs ilicit.   4) Importanța dezbaterii de interes public: Protecția este maximă atunci când discursul vizează chestiuni de interes general, guvernanță, transparență sau potențiale conflicte de interese.   Delimitările și Limitele Admisibile:   Protecția excepțională nu este absolută. Restricțiile sunt justificate atunci când discursul depășește sfera dezbaterii democratice legitime și aduce atingere valorilor fundamentale ale Convenției: Excluderea discursului instigator la ură (hate speech): Conform jurisprudenței (cazurile Féret și Le Pen), discursul care incită la ură rasială, discriminare, xenofobie nu se bucură de protecție”, a scris Motoc.   Ulterior, ea a precizat, într-un răspuns la un comentariu: „Cazurile CEDO se referă la ura rasiala, etnică, cazuri foarte grave”. 

CSM sesizează Parchetul împotriva Oanei Gheorghiu Foto: Facebook Oana Gheorghiu
Justiție

BREAKING CSM sesizează Parchetul împotriva Oanei Gheorghiu pentru incitare la ură

CSM sesizează Parchetul împotriva Oanei Gheorghiu pentru „incitare la violență, ură sau discriminare”, a anunțat pe Facebook fostul polițist Alin Ene, acum judecător și membru al CSM. Citește și: Șeful DIICOT Sălaj, care câștigă 32.000 de lei net lunar, se declară "jignit" de Oana Gheorghiu CSM invocă articolul 369 din Codul penal, fapta fiind prevăzută cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.  Consiliul minte afirmând că Gheorghiu a făcut „referire la fonduri alocate pentru minori afectaţi de patologii grave”, dar ea a vorbit doar despre faptul că magistrații iau banii de la gura „unui copil care se culcă flămând”.  Ce consideră CSM „incitare la violență, ură sau discriminare” Ce a spus Oana Gheorghiu, potrivit transcrierii Digi 24, unde ea a făcut aceste declarații: „Dacă banii ăia trebuie să se ducă la ei pentru că îşi dau sentinţe îi iau de undeva şi îi pot lua de la gura unui copil care se culcă flămând, de la bugetul unui spital care nu are medicamente, banii ăia nu se tipăresc şi vin din aer, vin de undeva. Şi poate că asta nu înţeleg oamenii: că atunci când primeşti privilegii, ca tu să ai privilegii cineva e lăsat în urmă. Poate că ar trebui să ne întoarcem un pic la conştiinţa asta de cetăţeni, să o avem şi să vorbim deschis: orice privilegiu îl are cineva, înseamnă în partea cealaltă o gaură. Să se gândească ce gaură ar fi pentru ei acceptabilă ca să continue să-şi ia aceşti bani. În termenii ăştia aş discuta deschis cu magistraţii. Eu nu am acest rol, e pur o părere personală” CSM sesizează Parchetul împotriva Oanei Gheorghiu  „În raport cu declaraţiile doamnei vicepremier, faţă de conţinutul concret şi efectele acestora în plan social la adresa imaginii şi prestigiului funcţiei de magistrat, Consiliul Superior al Magistraturii a decis sesizarea organelor abilitate pentru efectuarea de cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de incitare la violenţă, ură sau discriminare prevăzută de dispoziţiile art. 369 din Codul Penal. Consiliul solicită pe această cale reprezentanţilor puterii executive să păstreze echilibrul şi decenţa în discursul public şi să nu formuleze judecăţi iresponsabile pe fond exclusiv emoţional care să submineze nu doar independenţa justiţiei, ci şi respectul datorat acesteia într-un stat de drept, cu consecinţa incitării populaţiei la ură împotriva judecătorilor şi procurorilor”, se arată într-un comunicat CSM. „Consiliul Superior al Magistraturii condamnă ferm declarațiile vicepremierului Oana Gheorghiu formulate în cadrul unui interviu televizat, prin care independența justiției și statutul magistraților au fost încălcate într-un mod iresponsabil și populist. Afirmaţiile formulate deliberat într-o notă caracterizată de vector emoţional, cu referire la fonduri alocate pentru minori afectaţi de patologii grave, şi comparaţia între situaţia acestora şi garanţiile financiare de independenţă a justiţiei nu pot fi simple opinii personale atunci când provin de la un reprezentant al puterii executive. Astfel de alegaţii reprezintă atacuri la adresa unei puteri constituționale, care alimentează un discurs periculos ce incită la ură şi discriminare, menit să antagonizeze societatea faţă de corpul profesional al magistraţilor. Opoziția artificială între magistrați și «copilul flămând căruia i se ia de la gură» este o manipulare şi o încercare de a deturna nemulțumirile publice spre justiţie, plasând nereal şi artificial asigurarea resurselor financiare în relaţie directă cu independenţa financiară a magistraţilor”, mai afirmă CSM.   

Atac fără precedent al președinților curților de apel împotriva Guvernului, în apărarea Liei Savonea Foto: Inquam/George Calin
Justiție

Atac fără precedent al președinților curților de apel împotriva Guvernului, în apărarea Liei Savonea

Atac fără precedent al președinților curților de apel împotriva Guvernului, în apărarea Liei Savonea: aceștia susțin că „lipsa capacităţii şi a disponibilităţii funcţionale pentru dialog a exponenţilor puterii executive în vederea înţelegerii mecanismelor juridice în baza cărora îşi desfăşoară activitatea instanţa supremă, arată nevoia acestora de subjugare a puterii judecătoreşti”.  Citește și: Șeful DIICOT Sălaj, care câștigă 32.000 de lei net lunar, se declară "jignit" de Oana Gheorghiu În scrisoarea semnată de toți președinții curților de apel, inclusiv de cel al Curții Militare de Apel, Savonea este apărată insistent. Atac fără precedent al președinților curților de apel împotriva Guvernului, în apărarea Liei Savonea Scrisoarea începe cu afirmația: „Președinții curților de apel din România își exprimă public sprijinul față de Înalta Curte de Casație și Justiție și față de președintele acesteia, doamna judecător Lia Savonea”. Ei mai afirmă: „considerăm că ceea ce se întâmplă în aceste zile cu Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu este doar o atingere adusă conducerii instanței supreme, ci o slăbire a justiției în ansamblu” „Discreditarea publică a preşedintelui instanţei supreme, prin manipulare şi dezinformare, creionează arhitectura unui dezechilibru statal fundamental, o îndepărtare periculoasă de la democraţie prin afirmarea arbitrariului ca politică a statului” „Reformarea unor hotărâri definitive prin intermediul unor căi extraordinare de atac nu reprezintă altceva decât afirmarea principiilor fundamentale ale dreptului, respectiv prevalenţa adevărului şi a dreptăţii. „Necunoaşterea sau ignorarea crasă şi nescuzabilă a Constituţiei şi legilor statului, a principiilor organizării şi funcţionării statului de drept şi aplicarea dictonului Statul sunt eu, discreditarea continuă şi agresivă a instanţei supreme şi a preşedintelui acesteia par a fi noile „valori” după care se ghidează structura statală a ţării” „Ne alăturăm, în mod solidar, poziției Înaltei Curți de Casație și Justiție” „Justiţia se înfăptuieşte prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ori nevoia constantă şi viscerală, coordonată minuţios, de denigrare a acestei instituţii, exprimă nevoia de totalitarism şi arbitrar a celor ce o promovează, protecţia dreptului cetăţeanului de rând, atât de clamat în discursul public, fiind doar mijlocul insidios prin care se realizează dezinformarea şi captarea” Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a susţinut că această campanie fără precedent de denigrare a instanţei supreme şi a judecătorilor ”reprezintă acţiuni concertate de destabilizare a ordinii de drept în care sunt implicaţi oameni politici, grupurile de presiune şi formatori de opinie afiliaţi acestora”. ICCJ a transmis, vineri, că aceste acţiuni produc emoţii publice puternice şi sunt stimulate de interpretări denaturate a naturii juridice a faptelor şi procedurilor, de subminare deliberată a încrederii publice în sistemul de justiţie.

Legea pensiilor magistraților, blocată (sursa: Facebook/Curtea Constituțională a României)
Justiție

Legea pensiilor magistraților, blocată până la motivarea Curții Constituționale

Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat marți seară că proiectul privind pensiile magistraților nu poate fi încheiat până la publicarea motivării deciziei Curții Constituționale. Legea pensiilor magistraților, blocată Liderul formațiunii a explicat că este imposibil de știut ce modificări sunt necesare până la primirea documentului oficial și a acuzat transformarea dezbaterii publice într-un atac personal nejustificat. Citește și: Lacrimi și Dumnezeu: cum a decurs circul organizat de Anca Alexandrescu pentru a-și anunța candidatura Kelemen Hunor a afirmat, într-un interviu acordat la Antena 1, că a fost „ciuruit” de critici pe nedrept, deși a apărat întotdeauna independența judecătorilor și procurorilor. „Cei care mă critică acum mă felicitau atunci când susțineam magistrații”, a spus acesta, subliniind că poziția sa a fost întotdeauna una de echilibru și respect față de sistemul de justiție. Hunor a explicat că orice discuție despre modificarea sau adoptarea legii este prematură până la publicarea motivării Curții Constituționale. „Dacă decizia e doar procedurală, corecturile vor fi simple; dacă privește fondul, va trebui analizat în detaliu”, a spus liderul UDMR, subliniind că orice pas următor depinde de conținutul motivării. Scopul coaliției: echitate și dreptate socială Liderul UDMR a precizat că obiectivul Guvernului și al coaliției de guvernare este de a asigura echitate socială, în contextul percepției publice că magistrații beneficiază de condiții privilegiate la pensionare. El a explicat că se dorește o tranziție graduală spre un sistem în care perioada de activitate să fie de 35 de ani, iar pensia să reprezinte cel mult 70% din venitul net, conform practicilor europene.

Pensiile magistraților, mai mari decât orice altă pensie "specială" (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Pensie specială de magistrat de 8.000 de euro net, mult peste pensiile altor "speciali"

În județul Iași, cea mai mare pensie de serviciu (cunoscută și ca pensie specială) atinge aproape 50.000 lei brut pe lună, echivalentul a peste 10.000 de euro, iar în contul beneficiarului rămân peste 8.000 de euro net lunar. Pensiile contributive, mult mai mici Prin comparație, cea mai mare pensie contributivă din județ, obținută după 49 de ani și nouă luni de activitate, este de aproximativ 37.000 lei brut (circa 7.400 de euro), cu un venit net lunar de 30.600 lei, adică aproximativ 6.100 de euro. Citește și: Bolojan a desființat unul din proiectele lui Burduja: inutila extindere a electrocentralei Craiova Conform datelor oficiale, în anul precedent, statul a plătit în Iași suma totală de 82,6 milioane lei (aproximativ 16,5 milioane euro) pentru pensii de serviciu. Din această sumă, 74,1 milioane lei (14,8 milioane euro) au fost direcționați către magistrați. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Savonea, pe cale să anuleze încă un mare dosar de corupție finalizat cu condamnări dure Foto: Inquam/Octav Ganea
Justiție

Savonea, pe cale să anuleze încă un mare dosar de corupție finalizat cu condamnări dure

Lia Savonea și colegii ei de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) sunt pe cale să anuleze încă un mare dosar de corupție finalizat cu condamnări dure: Înalta Curte a admis în principiu cererea de revizuire formulată de omul de afaceri Remus Truica împotriva condamnării la 7 ani de închisoare dispuse în dosarul „Ferma Băneasa”. Citește și: Olguța Vasilescu, despărțire patetică, cu aspecte nord-coreene, de soțul ei, care părăsește PSD Dolj. Liderii partidului, înșirați la un eveniment fără miză În decembrie 2020, un complet de la ÎCCJ, format din judecătorii Ionuț Matei, Florentina Dragomir si Alina Ilie, l-a condamnat pe Truică. El a fost eliberat condiționat în 2024, după ce executase circa jumătate din pedeapsă.  Savonea, pe cale să anuleze încă un mare dosar de corupție finalizat cu condamnări dure Cererea de revizuire a condamnării lui Truică a fost respinsă, în mai 2025, de un judecător de la Curtea de Apel Pitești. Însă, azi, un complet de trei judecători de la ICCJ, Lia Savonea, Mihai Mihalcea si Adriana Ispas, au admis, „de principiu”, cererea de revizuire.  „Admite apelul formulat de revizuentul Truică Remus împotriva sentinței penale nr. 54 din 30 mai 2025, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești – Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. 31/64/2025. Desființează sentința penală atacată și, în rejudecare: În baza art. 459 C.pr.pen. raportat la art. 453 alin. 1 lit. a) C.pr.pen., admite în principiu cererea de revizuire formulată de revizuentul Truică Remus împotriva sentinței penale nr. 39 din 27 iunie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Brașov în dosarul nr. 345/64/2016, definitivă prin decizia nr. 382/A/17.12.2020 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Secția penală, și trimite cauza la Curtea de Apel Ploiești, în vederea soluționării pe fond a cererii de revizuire. Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. Definitivă. Pronunțată în ședința publică, astăzi, 23 octombrie 2025”, se arată în minuta ICCJ. 

„Pensia mea este puțin spre 10.000 euro. Nu înțeleg ce atâta tam-tam”, spune Petre Lăzăroiu Foto: Captură Antena 3
Justiție

„Pensia mea este puțin spre 10.000 euro. Nu înțeleg ce atâta tam-tam”, spune un fost judecător CCR

„Cu 41 de ani de cotizație, pensia mea este puțin spre 10.000 de euro. La un salariu de 60.000 de lei, adică 12.000 de euro. Eu nu înțeleg de ce atâta tam-tam”, a declarat fostul judecător al CCR Petre Lăzăroiu la postul B1 TV. Lăzăroiu a stat 11 ani la CCR, deși în Constituție scrie: „Curtea Constituţională se compune din nouă judecători, numiţi pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit”.  Citește și: Siegfried Mureșan: „Adevărul este că PSD-ul este partidul care s-a opus mereu reformelor” „Pensia mea este puțin spre 10.000 euro. Nu înțeleg ce atâta tam-tam” „Nu juriștii fac legea, parlamentarii fac legea. Dacă vrem să reparăm ceva, să se facă la lumină, nu pe la spate. Se tot dau exemple de judecători sau procurori care au nu știu ce pensie. Dar astea sunt exemple singulare. Că ies la pensie la 45 de ani. Păi orice polițist poate ieși la pensie la 45 de ani. Și el mănâncă pensie timp de 30 de ani. Un magistrat poate nu prinde vârsta de pensionare”, a mai spus Lăzăroiu, la postul B1 TV.  El s-a plâns că magistrații nu au voie „la nicio activitate lucrativă”. „Nu are voie în firme, nu are voie să conducă firme. Nu au voie să deschidă o asociație. Sunt interdicții scrise direct în Constituție. Un medic poate lucra în trei spitale și poate câștiga de 10 ori cât un judecător. Să fim corecți”, a mai susținut Petre Lăzăroiu.   

Magistrații opresc greva ilegală, după ce CCR a decis să le protejeze pensiile speciale Foto: Inquam/Octav Ganea
Justiție

Magistrații opresc greva ilegală, după ce CCR a decis să le protejeze pensiile speciale

Magistrații opresc greva ilegală, după ce CCR a decis să le protejeze pensiile speciale: la mai multe instanțe au avut loc adunările generale ale judecătorilor și aceștia au votat să revină la lucru din 22 octombrie. Deciziile vin după ce CCR a respins, luni, proiectul guvernului Bolojan prin care se modifica legislația privind pensiile magistraților.  Citește și: Șoșoacă, părăsită din nou: fostul ei apropiat își face partid și racolează parlamentari PSD Greva ilegală a judecătorilor și procurorilor fusese declanșată în august. Magistrații opresc greva ilegală, după ce CCR a decis să le protejeze pensiile speciale Însă unele instanțe au votat doar suspendarea, de teamă că Guvernul va depune din nou același proiect, respins de CCR din motive procedurale. „Cu majoritatea voturilor judecătorilor prezenţi, adunarea generală a hotărât suspendarea formei de protest constând în suspendarea soluţionării cauzelor, cu excepţia celor în care se exercită funcţia de dispoziţie asupra drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei, în faza de urmărire penală (art. 3 alin. 1 lit. b Cod proc. pen.), a cauzelor având ca obiect dispoziţia asupra măsurilor preventive privative de libertate (în faza de cameră preliminară şi în faza de judecată), suspendarea executării actelor administrative şi cu excepţia procedurilor de verificare şi regularizare a cererilor şi a amânărilor de pronunţare, măsură adoptată prin Hotărârea nr. 2/26.08.2025 a Adunării generale a judecătorilor Curţii de Apel Târgu Mureş, până la retragerea proiectului de lege”, a decis, azi, Curtea de Apel Târgu Mureş. Alte instanțe au precizat că sunt gata să intre din nou în grevă. „Adunarea Generală a judecătorilor din cadrul Tribunalului Satu Mare va fi convocată la un moment ulterior pentru a hotărî dacă se impune reevaluarea măsurii adoptate astăzi, în raport de evoluţia şi circumstanţele concrete care privesc statutul profesiei de judecător”, arată această instanță. 

Curțile de Apel din România își reiau activitatea (sursa: Facebook/Curtea de Apel Oradea)
Justiție

Curțile de Apel din România își reiau activitatea după decizia CCR privind pensiile de serviciu

După aproape două luni de proteste și suspendări ale activității, mai multe instanțe din România anunță reluarea judecării cauzelor aflate pe rol, ca urmare a deciziei Curții Constituționale prin care a fost declarată neconstituțională legea privind reforma pensiilor de serviciu ale magistraților. Curtea de Apel Oradea suspendă protestul și reia activitatea Judecătorii Curții de Apel Oradea au decis, în adunarea generală de marți, suspendarea formelor de protest adoptate pe 26 august 2025. Citește și: Șoșoacă, părăsită din nou: fostul ei apropiat își face partid și racolează parlamentari PSD Potrivit comunicatului emis de Biroul de Informare și Relații Publice al instanței, decizia vine în urma hotărârii Curții Constituționale a României (CCR), care a admis obiecția de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secțiile Unite, stabilind că legea de modificare a pensiilor de serviciu este neconstituțională în ansamblu. Deși motivarea completă a deciziei CCR nu a fost încă publicată, comunicatul oficial indică faptul că au fost reținute critici de natură extrinsecă, printre care și nerespectarea termenului legal de 30 de zile pentru emiterea avizului de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). „O asemenea statuare constituie dovada lipsei de dialog între puterea executivă și cea judecătorească, întrucât solicitarea avizului CSM reprezintă o obligație legală, nu o opțiune”, precizează instanța. Judecătorii subliniază că principiul separației și echilibrului puterilor în stat este un pilon esențial al democrației, iar cooperarea loială între instituții este vitală pentru menținerea statului de drept. „Guvernul nu este deasupra celorlalte puteri, ci parte a unui mecanism mai amplu, unde fiecare rotiță trebuie să funcționeze fără a o bloca pe cealaltă”, se arată în comunicat. Tribunalul Sibiu: reluarea judecării cauzelor din 22 octombrie Printr-un comunicat transmis marți, Tribunalul Sibiu a anunțat că începând din 22 octombrie 2025 va relua judecarea cauzelor aflate pe rol. Adunarea generală a judecătorilor, reunită pe 21 octombrie, a decis suspendarea formei de protest adoptate la 26 august, când activitatea fusese restrânsă ca reacție la proiectul de reformă a pensiilor de serviciu. Hotărârea magistraților sibieni a avut în vedere aceeași Decizie nr. 479/20.10.2025 a CCR, prin care s-a stabilit că întreaga lege este neconstituțională. Curtea de Apel Târgu Mureș: suspendarea protestului, după decizia CCR Și Curtea de Apel Târgu Mureș a anunțat reluarea activității judiciare și suspendarea formelor de protest. În cadrul adunării generale, judecătorii au votat, cu majoritate, încetarea suspendării soluționării cauzelor, cu excepția dosarelor care vizau drepturi fundamentale sau măsuri preventive privative de libertate. Măsura de protest fusese instituită prin Hotărârea nr. 2/26.08.2025, în semn de nemulțumire față de proiectul de lege privind pensiile de serviciu. „Hotărârea a fost luată în contextul în care CCR a declarat legea neconstituțională în ansamblu”, precizează comunicatul Curții de Apel Târgu Mureș. Curtea de Apel Ploiești: reluarea completă a activității din 22 octombrie Curtea de Apel Ploiești a anunțat, de asemenea, că își reia integral activitatea începând cu data de 22 octombrie 2025, după aproape două luni de suspendare parțială. „Adunarea Generală a Judecătorilor din cadrul Curții de Apel Ploiești a hotărât, în unanimitate de voturi, suspendarea măsurilor adoptate prin Hotărârea nr. 3 din 26.08.2025. Începând cu 22 octombrie, se va proceda la judecarea tuturor cauzelor aflate pe rol”, se arată în comunicatul instanței. În august, magistrații ploieșteni au suspendat soluționarea cauzelor, cu unele excepții, solicitând retragerea de urgență a proiectului de lege privind reforma pensiilor de serviciu ale magistraților.

CCR declară neconstituțională legea pensiilor magistraților (sursa: Facebook/Curtea Constituțională a României)
Justiție

CCR declară neconstituțională reforma pensiilor din magistratură

Curtea Constituţională a României (CCR) a admis, luni, sesizarea depusă de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) privind legea pensiilor magistraţilor, pentru care Guvernul şi-a angajat răspunderea în Parlament. Actul normativ a fost declarat neconstituţional, au precizat surse oficiale din cadrul CCR. ÎCCJ a contestat legea la CCR La începutul lunii septembrie, Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au decis să sesizeze Curtea Constituţională cu privire la legea privind pensiile de serviciu ale magistraţilor. Citește și: ANALIZĂ Cum a ajuns CCR să blocheze și să sfideze România: răspunderea PSD și PNL „Prin votul exprimat, judecătorii Instanţei supreme transmit un nu răspicat oricărei tentative de a slăbi independenţa justiţiei şi statutul constituţional al magistraturii. Independenţa justiţiei nu poate fi negociată, nici relativizată prin argumente conjuncturale. Ea este o condiţie fundamentală a democraţiei şi a statului de drept”, se arăta într-un comunicat al ÎCCJ. Legea contravine a 37 de decizii ale CCR și principiilor statului de drept Potrivit Înaltei Curţi, legea încalcă 37 de decizii obligatorii ale Curţii Constituţionale şi o serie de principii fundamentale ale statului de drept. Printre motivele de neconstituţionalitate invocate se numără: încălcarea principiului statului de drept şi al independenţei justiţiei; nesocotirea principiilor legalităţii, neretroactivităţii legii şi securităţii juridice; încălcarea principiului încrederii legitime; crearea unor discriminări fără justificare raţională; omiterea solicitării avizului obligatoriu al Consiliului Superior al Magistraturii pe forma finală a legii; depășirea condițiilor constituționale privind asumarea răspunderii Guvernului; nerespectarea normelor de tehnică legislativă. Poziția premierului Bolojan Premierul Ilie Bolojan a declarat, în cadrul ședinței Parlamentului pentru angajarea răspunderii Guvernului, că sistemul actual de pensii al magistraţilor este dezechilibrat faţă de restul societăţii. Potrivit acestuia, vârsta medie de pensionare a magistraților este de 48-49 de ani, iar pensia medie depăşeşte 24.000 de lei, ajungând în unele cazuri la 35.000 – 40.000 de lei, mai ales pentru magistrații care au deținut funcții de conducere. „Prin reforma pe care o propunem, va exista o perioadă tranzitorie de 10 ani, la sfârşitul căreia pensionarea magistraţilor se va face la 65 de ani, vârsta standard în România. Vechimea necesară pensionării va creşte de la 25 la 35 de ani. În plus, cuantumul pensiei va scădea de la 100% la 70% din ultima remuneraţie netă”, a explicat premierul. Bolojan a adăugat că, chiar și cu aceste modificări, pensiile magistraţilor „rămân considerabile”: „E greu să afirme cineva că o pensie medie de 14.000 – 15.000 de lei nu asigură independenţa şi respectul de care un magistrat are nevoie, conform normelor internaţionale şi Constituţiei.”

Pensiile magistraților, CSM atacă Guvernul (sursa: Facebook/Consiliul Superior al Magistraturii)
Justiție

Magistrații, roși de furie și frustrare că le vor scădea pensiile, nou atac la Guvern

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) își reafirmă poziția conform căreia noua lege care modifică regimul pensiilor de serviciu pentru magistrați nu are nicio legătură cu cerințele Comisiei Europene privind îndeplinirea obiectivului 215 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Instituția susține că evaluarea pozitivă a Comisiei din 2024 a fost deja emisă înainte de decizia Curții Constituționale care a schimbat contextul. CSM își menține poziția din comunicatul anterior „Având în vedere afirmațiile recente ale unor reprezentanți ai puterii executive (...), Consiliul își menține întocmai poziția exprimată prin comunicatul din 10 octombrie”, transmite CSM într-un comunicat oficial. Citește și: ANALIZĂ Adevăratul șef PSD nu va fi Grindeanu, secundant de carieră, pentru Dragnea, pentru Ciolacu Instituția amintește că, prin Legea 282/2023, au fost modificate condițiile de acordare și impozitare a pensiilor de serviciu, iar Comisia Europeană a evaluat pozitiv obiectivul 215 din PNRR, considerându-l îndeplinit la data de 15 octombrie 2024. Decizia Curții Constituționale a schimbat evaluarea Comisiei Europene Potrivit CSM, după adoptarea Deciziei Curții Constituționale nr. 724 din 19 decembrie 2024, prin care au fost declarate neconstituționale dispozițiile privind impozitarea progresivă a pensiilor de serviciu, Comisia Europeană a revenit asupra evaluării preliminare. Comisia a concluzionat că jalonul 215 nu mai poate fi considerat îndeplinit satisfăcător, deoarece Guvernul nu poate aplica prevederile privind impozitarea suplimentară. „Aspectele prezentate de Consiliu au surprins întocmai realitatea obiectivă a faptelor care rezultă din comunicările Comisiei Europene”, precizează CSM, subliniind că noile condiții de pensionare stabilite prin Legea 282/2023 nu au fost criticate de către Bruxelles. Scrisoarea Comisiei Europene confirmă cauza redeschiderii evaluării CSM face trimitere la scrisoarea Comisiei Europene din 25 martie 2025, în care se menționează explicit că redeschiderea evaluării jalonului 215 a fost determinată de invalidarea soluției de impozitare progresivă de către Curtea Constituțională. Această soluție ar fi condus la reducerea cheltuielilor pentru plata pensiilor, un obiectiv central în cadrul PNRR. Noua lege nu are legătură cu cerințele Comisiei Europene În comunicatul transmis, CSM atrage atenția că noua lege adoptată în 2025, care modifică din nou regimul pensiilor de serviciu exclusiv pentru magistrați, nu răspunde solicitărilor Comisiei Europene. „Este evident că legea adoptată recent (...) nu are nicio legătură cu cerințele Comisiei Europene, astfel cum rezultă din documentele oficiale ale acesteia”, afirmă instituția. Totodată, Consiliul subliniază că modificările aduse Codului fiscal prin Legea 141/2025, intrate în vigoare la 1 august 2025, au efecte similare impozitării prevăzute anterior în Legea 282/2023, ceea ce ar trebui analizat corespunzător. CSM cere Guvernului transparență și cooperare instituțională În final, Consiliul Superior al Magistraturii reamintește că, în baza principiilor cooperării loiale și dialogului interinstituțional, orice modificare a evaluării Comisiei Europene după data de 25 martie 2025 ar fi trebuit comunicată oficial CSM. Instituția insistă astfel asupra nevoii de transparență și informare reciprocă între Guvernul României și CSM, mai ales în contextul reformelor sensibile care privesc sistemul judiciar și angajamentele asumate prin PNRR.

Judecătoare acuzată de abuz în serviciu (sursa: Inquam Photos/Tudor Pană)
Justiție

Judecătoarea care nu a motivat nici după zece ani o hotărâre, trimisă în judecată pentru abuz

Judecătoarea Monica Claudia Cipariu de la Tribunalul București a fost trimisă în judecată de Parchetul General pentru abuz în serviciu, fiind acuzată că a întârziat aproape cinci ani redactarea motivării într-un dosar penal în care patru persoane au fost condamnate pentru tentativă de omor calificat. Întârziere de aproape cinci ani în redactarea unei sentințe penale Potrivit Parchetului General, judecătoarea nu a respectat termenele prevăzute de Codul de procedură penală și a omis să redacteze hotărârea pronunțată la 1 septembrie 2020, încălcând termenul legal de 30 de zile stabilit prin art. 406 alin. 3. Citește și: PSD se reformează: se retrage tractoristul Stănescu, vine soțul Olguței Vasilescu, Manda, care a scăpat de un dosar penal prin prescrierea faptelor „Prin acest comportament a fost împiedicată tragerea la răspundere penală, începând cu 1 octombrie 2020 și până în prezent, a patru inculpați condamnați pentru tentativă la omor calificat, în stare de recidivă post-executorie”, se arată în comunicatul Parchetului. Procurorii susțin că faptele au fost săvârșite cu rea-credință, iar judecătoarea ar fi ignorat deliberat obligațiile de serviciu, deși fusese sancționată anterior disciplinar pentru neredactarea hotărârilor în termen. Dreptul la un proces echitabil, grav afectat Potrivit anchetatorilor, întârzierea în redactarea hotărârii a avut consecințe grave asupra dreptului la soluționarea cauzei într-un termen rezonabil, afectând două persoane vătămate. Acest drept este garantat prin: art. 6 paragraful 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, art. 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, art. 20 din Constituția României. Procurorii subliniază că neîndeplinirea obligațiilor de serviciu a generat blocarea efectivă a procedurii judiciare, împiedicând executarea pedepselor și continuarea procedurilor penale. Condamnați lăsați în libertate din cauza întârzierii În dosarul în cauză, patru bărbați au fost condamnați la pedepse cuprinse între 5 și 12 ani de închisoare pentru tentativă de omor calificat. Aceștia s-au aflat succesiv în arest preventiv, arest la domiciliu și sub control judiciar până la data de 17 ianuarie 2020, după care au fost eliberați, întrucât hotărârea nu fusese motivată. După punerea în libertate, unul dintre inculpați a comis noi infracțiuni de furt, fiind ulterior condamnat în alte două dosare penale. Anchetată pentru alte sute de dosare neredactate Judecătoarea Monica Claudia Cipariu se află deja în vizorul Inspecției Judiciare, care a constatat în iunie 2025 că aceasta nu redactase la timp 821 de hotărâri judecătorești, cea mai veche datând din 3 noiembrie 2015. De asemenea, magistrata a mai fost sancționată disciplinar pentru întârzieri repetate și considerabile în redactarea soluțiilor din dosarele pe care le-a judecat. Abuzul în serviciu, o faptă cu consecințe grave Prin neîndeplinirea atribuțiilor legale și întârzierea nejustificată a motivării unei hotărâri penale, judecătoarea Monica Claudia Cipariu ar fi împiedicat aplicarea justiției și încălcat principiile fundamentale ale statului de drept, susțin procurorii. Dosarul a fost înaintat instanței competente pentru judecare, urmând ca faptele să fie analizate în fond.

Nicolae Bănicioiu, achitat în dosarul de corupție (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Justiție

Fostul ministru Bănicioiu, achitat definitiv pentru mită, deși a încasat 1,3 milioane de lei

Fostul ministru al Sănătății și al Tineretului și Sporturilor, Nicolae Bănicioiu, a fost achitat definitiv luni de Înalta Curte de Casație și Justiție, în dosarul în care DNA îl acuza de luare de mită și trafic de influență. Procurorii susținuseră că fostul ministru ar fi primit aproape 800.000 de euro mită de la doi oameni de afaceri, în schimbul influențării numirii unor manageri de spital și al derulării unor contracte finanțate din bani publici. Achitare definitivă pentru ambele infracțiuni Decizia definitivă a fost pronunțată de completul de cinci judecători al Instanței supreme, care a dispus achitarea pentru ambele infracțiuni și înlăturarea măsurii confiscării sumelor considerate anterior ca provenind din fapte de corupție. Citește și: Deficitul bugetar la nouă luni, mai mare decât în 2024. Încasările la TVA, mult sub așteptări „Va înlătura dispoziţia confiscării de la inculpatul Bănicioiu Nicolae a sumelor de 895.127 lei, reprezentată de dividende aferente anului 2013, distribuite de SC Hemos Med SRL, şi 396.994 lei, reprezentată de dividende aferente aceluiași an, distribuite de SC Disan Ortomed SRL”, se arată în hotărârea instanței. Prin urmare, Bănicioiu nu mai are de plătit nicio sumă de bani, după ce anterior fusese obligat la confiscarea acestor fonduri prin decizia instanței de fond din 2024. Procesul deschis în 2021: acuzațiile DNA Nicolae Bănicioiu a fost trimis în judecată în decembrie 2021 de Direcția Națională Anticorupție, pentru luare de mită și trafic de influență, iar Cătălina Alexandra Furtună – pentru complicitate la aceste fapte. Potrivit anchetatorilor, în perioada 21 decembrie 2012 – 7 aprilie 2015, când ocupa funcția de ministru al Tineretului și Sporturilor, Bănicioiu ar fi primit, prin intermediul unor firme, sume totale de peste 1,2 milioane de lei de la oamenii de afaceri Dorin Cocoș și Mihaela Irimescu. Procurorii susțineau că, în schimbul banilor, fostul ministru ar fi promis să-și exercite influența asupra ministrului Sănătății de la acea vreme, pentru a menține în funcție sau a numi manageri favorabili în conducerea unor spitale din București și Ilfov, instituții cu care firmele respective aveau contracte comerciale profitabile. Furtună, achitată definitiv după eliminarea probelor contestate În același dosar, Cătălina Alexandra Furtună – considerată de DNA intermediar al lui Bănicioiu – a fost, de asemenea, achitată definitiv. Magistrații au decis anterior scoaterea din dosar a unor probe neconforme, printre care autorizările privind colaboratori cu identitate protejată și interceptări telefonice, care fuseseră contestate de apărare. Acuzațiile DNA privind folosirea firmelor intermediare DNA a susținut că Nicolae Bănicioiu ar fi primit indirect dividende de la firmele Hemos Med SRL și Disan Ortomed SRL, societăți care comercializau produse medicale către spitale publice. Sumele ar fi fost transferate prin Cătălina Furtună, care devenise asociată formal în aceste firme, deși titularul real al părților sociale ar fi fost Bănicioiu. Procurorii afirmau că în aprilie 2015, fostul ministru ar fi primit încă 1,8 milioane de lei, prin aceleași societăți comerciale, drept foloase necuvenite pentru favorizarea anumitor manageri de spital și alocarea de finanțări publice. De asemenea, în 2018, Furtună ar fi încasat 806.447 lei din dividende aferente anului 2015, considerate de anchetatori parte din circuitul financiar al mitei. Instanța a respins integral acuzațiile Instanța supremă a concluzionat însă că acuzațiile DNA nu sunt susținute de probe legale și concludente, dispunând achitarea definitivă a ambilor inculpați. Decizia confirmă hotărârea din octombrie 2024 a instanței de fond, care deja stabilise achitarea pentru luare de mită și încetarea procesului penal pentru trafic de influență ca urmare a prescripției, dar a menținut atunci confiscarea banilor. Hotărârea de luni anulează complet măsura confiscării și închide definitiv dosarul, punând capăt unuia dintre cele mai sonore cazuri de corupție din ultimii ani în care a fost implicat un fost ministru al Sănătății.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră