vineri 27 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Justiție

585 articole
Justiție

Incredibilele metode prin care dosarele fostului ministru Alexe „Tablă” ajung la prescriere

Dosarele de corupție ale Costel Alexe, președintele Consiliului Județean Iași, par să fie împinse sistematic spre prescriere, la cinci ani de la presupusele fapte. Cum se prescriu dosarele lui Costel Alexe Cele două procese în care acesta este inculpat nu au trecut nici măcar de prima instanță, fiind blocate de amânări succesive, termene lungi și proceduri greoaie. Citește și: EXCLUSIV Un piețar țepar a devenit șeful tranzacțiilor Romarm. Noul director comercial Brezoi, băiat de casă al lui Radu Oprea (PSD) Într-unul dintre dosare, judecătorul a fost schimbat de două ori, ceea ce a dus la reluarea cercetării de la zero, deși aceasta abia începuse. Înnămolite și de efectele deciziilor Curtea Constitutionala a Romaniei, dosarele instrumentate de DNA riscă să devină simple hârtii fără consecințe penale. Continuarea, în Ziarul de Iași

Cum se prescriu dosarele lui Costel Alexe (sursa: Facebook/Costel Alexe)
Procurorii doreau pedepse penale pentru presupuse mite ridicole: o cutie de bomboane sau ouă Foto: Inquam/Octav Ganea
Justiție

Procurorii doreau pedepse penale pentru presupuse mite ridicole: o cutie de bomboane sau ouă

Procurorii doreau pedepse penale pentru presupuse mite ridicole, precum o cutie de bomboane Rafaello, o cutie de bomboane de ciocolata Merci şi un pachet de cafea Jacobs de 250 g  sau 25-30 de ouă. Aceștia obținuseră de la suspecți „recunoașterea faptei” și propuseseră pedepse cu înmchisoarea, dar cu suspendare. Citește și: Aspecte uitate din CV-ul lui Thuma: legături cu interlopi, o condamnare, soția, fiică de deputat PSD. Averea familiei, impresionantă Toate cele trei acorduri de recunoaștere a vinovăției fuseseră înaintate de acelaşi procuror din cadrul PT Vâlcea, arată un comunicat al Tribunalului Vâlcea. Procurorii doreau pedepse penale pentru presupuse mite ridicole: o cutie de bomboane sau ouă  Însă judecătorii au respins acordurile, apreciind că „valoarea derizorie a bunurilor remise nu poate caracteriza tipicitatea faptei de dare de mită în sensul incriminării în contextul factual concret al fiecăreia dintre cauze”.  „Privind respingerea, de către judecătorii Tribunalului Vâlcea, a trei acorduri de recunoaştere a vinovăţiei în trei dosare diferite, având ca obiect infracţiunea de dare de mită, acuzaţiile constând în: Fapta persoanei X de a remite, punând pe biroul cadrului medical, o cutie de bomboane Rafaello cu ocazia întocmirii unor acte medicale de internare, Fapta persoanei Y de a remite, punând pe biroul cadrului medical, o cutie de bomboane de ciocolata Merci şi un pachet de cafea Jacobs de 250 g cu ocazia remiterii înscrisurilor constând în acte medicale pentru copilul minor, Fapta persoanei  Z, fostă colegă de serviciu cu poliţista de a remite acesteia o pungă cu „25-30” de ouă (de găină) cu ocazia verificării împrejurării dacă a fost emis certificatul de înmatriculare pentru un autoturism. Procurorul a propus aplicarea pedepsei de 1 an şi 4 luni închisoare pentru fiecare inculpat, cu suspendarea executării pe durata unor termene de încercare de doi ani, în fiecare dintre cele trei dosare. Cu privire la toate cele trei acorduri înaintate de acelaşi procuror din cadrul PT Vâlcea, cu ocazia respingerii fiecăruia dintre ele, trei judecători diferiţi din cadrul Tribunalului Vâlcea au reţinut lipsa intenţiei de a corupe funcţionarii, arătând în esenţă că valoarea derizorie a bunurilor remise nu poate caracteriza tipicitatea faptei de dare de mită în sensul incriminării în contextul factual concret al fiecăreia dintre cauze. Pe durata urmăririi penale, au fost efectuate supravegheri tehnice. Sentinţele astfel pronunţate pot fi supuse apelului, în 10 zile de la comunicare”, a arătat Tribunalul Vâlcea.

Călin Georgescu, instanța menține controlul judiciar (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Justiție

Călin Georgescu rămâne sub control judiciar, decide Judecătoria Sectorului 1

Judecătoria Sectorului 1 a decis marţi menţinerea măsurii controlului judiciar faţă de fostul candidat la alegerile prezidenţiale Călin Georgescu, în dosarul în care este judecat pentru propagandă legionară. Instanţa a respins cererea de revocare a măsurii preventive, apreciind că aceasta este legală şi temeinică. Decizia instanţei nu este definitivă Potrivit hotărârii, controlul judiciar va fi menţinut până la o nouă verificare, dar nu mai târziu de 60 de zile. Citește și: Ceasul de 200 dolari al lui Bolojan, umilit de piesele nomenklaturii PSD, cu tot cu Rareș Bogdan Decizia poate fi contestată în termen de 48 de ore de la comunicare. Măsura a fost dispusă iniţial prin ordonanţa procurorului din cadrul Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, fiind ulterior modificată. Trimitere în judecată pentru propagandă legionară Călin Georgescu a fost trimis în judecată la data de 2 iulie, fiind acuzat de: promovarea în public a cultului persoanelor vinovate de infracţiuni de genocid, crime împotriva umanităţii şi crime de război; promovarea în public a ideilor, concepţiilor şi doctrinelor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, în formă continuată, prin cinci acte materiale. Perioada şi faptele reţinute de procurori Potrivit rechizitoriului, faptele ar fi fost comise în perioada 16 iunie 2020 – 16 mai 2025, în mai multe rânduri, inclusiv în: iunie 2020; septembrie 2020; octombrie 2021; septembrie 2024; mai 2025. Anchetatorii susţin că inculpatul ar fi promovat în mod repetat, prin interviuri, declaraţii publice şi postări online, idei şi concepţii fasciste, legionare şi xenofobe. Acuzaţii privind elogierea unor figuri istorice controversate Procurorii mai arată că Georgescu ar fi manifestat o consecvenţă ideologică pro-legionară, menţinând legături în mediul neolegionar cu promotori ai acestei ideologii, cu scopul de a modifica percepţia publică asupra Mişcării Legionare. În acest context, anchetatorii susţin că inculpatul ar fi făcut afirmaţii cu caracter elogios sau laudativ la adresa unor figuri istorice precum Corneliu Zelea Codreanu, Ion Antonescu, Ion Moța. Potrivit acuzării, aceste afirmaţii ar fi avut ca scop normalizarea şi revitalizarea legionarismului în spaţiul public.

ICCJ admite recursul fraților Mocanu (sursa: Facebook/Dani Mocanu)
Justiție

Manelistul Dani Mocanu și fratele său, un prim succes la Înalta Curte pentru a scăpa de închisoare

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis marţi, în principiu, cererea de recurs în casaţie formulată de manelistul Dani Mocanu şi de fratele său, Ionuţ Nando Mocanu. Este vorba despre o cale extraordinară de atac prin care cei doi încearcă să obţină anularea condamnărilor primite pentru tentativă de omor şi tulburarea ordinii şi liniştii publice. Ce înseamnă admiterea „în principiu” a recursului Admiterea în principiu a recursului în casaţie reprezintă doar un filtru procedural, prin care instanţa verifică dacă cererea îndeplineşte condiţiile legale. Citește și: Ceasul de 200 dolari al lui Bolojan, umilit de piesele nomenklaturii PSD, cu tot cu Rareș Bogdan Judecarea pe fond a recursului urmează să aibă loc în luna martie. Instanţa supremă a stabilit ca dosarul să fie analizat de completul nr. 5, termenul de judecată fiind fixat pentru 17 martie 2026, în şedinţă publică, cu citarea inculpaţilor şi a părţilor civile. Decizia instanţei: ce cereri au fost admise şi care au fost respinse Potrivit deciziei Înaltei Curţi, cererile de recurs în casaţie formulate de cei doi inculpaţi au fost admise în principiu, în timp ce recursul depus de părţile civile a fost respins ca inadmisibil. Cererea vizează decizia penală pronunţată în noiembrie 2025 de Curtea de Apel Braşov, prin care fraţii Mocanu au fost condamnaţi definitiv. Pedepsele primite de fraţii Mocanu În noiembrie 2025, instanţa de apel a decis condamnarea lui Dani Mocanu la 4 ani de închisoare, iar fratele său, Ionuţ Nando Mocanu, a primit o pedeapsă de 7 ani de închisoare. Sentinţele au fost pronunţate pentru fapte comise în anul 2022, încadrate juridic ca tentativă de omor şi tulburarea ordinii publice. Fugă din România şi localizare în Italia După pronunţarea condamnărilor, fraţii Mocanu au părăsit România, fiind ulterior localizaţi pe teritoriul Italiei. Autorităţile române încearcă în prezent să îi aducă în ţară pentru punerea în executare a pedepselor. Agresiunea din Piteşti care a dus la condamnări Cei doi sunt acuzaţi că, în noaptea de 18 spre 19 august 2022, au agresat un bărbat într-o benzinărie din municipiul Piteşti, lovindu-l cu o rangă. Incidentul a fost semnalat printr-un apel la 112, iar poliţiştii au intervenit la faţa locului. Agresiunea a stat la baza dosarului penal care a dus, trei ani mai târziu, la condamnările definitive contestate acum prin recurs în casaţie.

Înalta Curte a lui Savonea i-a dat diamantele înapoi ex-primarului Tudorache, deși a fost condamnat Foto: Inquam/Adel al-Haddad
Justiție

Înalta Curte a lui Savonea i-a dat diamantele înapoi ex-primarului Tudorache, deși a fost condamnat

Înalta Curte a lui Savonea i-a dat diamantele înapoi ex-primarului Daniel Tudorache, deși acesta a fost condamnat penal: judecătorii au apreciat că procurorii nu au putut proba că averea impresionantă a fostului edil PSD provinde din infracțiuni, arată Buletin de București.  Citește și: BoardingPass demontează o minciună suveranistă: „Traficul cargo a început să scadă dramatic” Completul de la Înalta Curte de Casație și Justiție care a dat această soluție este alcătuit din judecătoarele Valerica Voica, Ioana Delia Lucaci, Luminița Criștiu-Ninu, Isabel Tocan și Simona Cristina Crăciunoiu, arată G4Media.  Tudorache a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare, pentru trafic de influență, dar a fost achitat pentru acuzația de spălare de bani.  Înalta Curte a lui Savonea i-a dat diamantele înapoi ex-primarului Tudorache, deși a fost condamnat Judecătorii au acceptat acuzația DNA că fostul primar a primit mită aproape 57.000 de lei (11.000 de euro). În consecință, de la Tudorache s-a confiscat doar această sumă și a fost obligat să plătească  cheltuielile de judecată de 52.000 de lei. Însă el a rămas cu o avere uriașă.  Conform DNA, în perioada 2008-2018, Daniel Tudorache a deschis conturi pe numele soției și menajerei și a cumpărat pe numele fostei soții imobile în valoare de 305.000 euro și 470.000 lei, precum și bijuterii de sute de mii de euro, între care un diamant de 190.000 de euro. DNA îl acuza de spălare de bani prin achiziționarea de bijuterii, inclusiv diamante, a căror valoare urmează a fi stabilită (au fost identificate facturi fiscale pentru o serie de bijuterii, printre care: un inel în valoare de 58.500 de euro, un set de bijuterii în valoare de 64.225 USD, un inel cu diamant în valoare de 80.000 euro și un diamant de 190.000 de euro (avans 35.000 de euro), un inel de 65.000 euro, un set cercei și lănțișor cu pandantiv în valoare de 11.200 de euro, etc.).  Însă judecătorii au decis că procurorii nu pot dovedi că sumele cheltuite de Tudorache şi soţia lui şi pe care nu le pot justifica din veniturile legale provin din infracţiuni. Judecătorii au arătat şi că procurorii ar fi putut cere confiscarea extinsă în cadrul acuzaţiei de complicitate la trafic de influenţă, explică Buletin de București. Astfel s-ar fi putut prezuma rezonabil că banii pe care fostul primar şi soţia lui nu îi pot justifica provin din infracţiuni de corupţie din moment ce s-a dovedit că a primit mită într-o situaţie concretă. Însă procurorii au cerut confiscarea extinsă doar în apel când era deja prea târziu pentru că măsura nu ar fi putut fi dezbătută în dublu grad de jurisdicţie sau două cicluri procesuale, fond şi apel.  

Judecătoarea Ionela Tudor cere ieșirea la pensie (sursa: Youtube/Euronews)
Justiție

Judecătoarea Ionela Tudor, cunoscută pentru episodul „m-a sunat Lia”, vrea să se pensioneze

Ionela Tudor, judecătoare devenită cunoscută publicului larg după episodul „m-a sunat Lia”, a depus o cerere la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) pentru a se pensiona. Magistrata are 51 de ani și ocupă în prezent funcția de șefă a Secției a X-a contencios administrativ și fiscal din cadrul Curtea de Apel București, fiind delegată și ca vicepreședinte al instanței. Cererea va fi analizată de CSM pe 5 februarie Solicitarea de pensionare urmează să fie discutată în ședința din 5 februarie a Secției pentru judecători din cadrul CSM, forul care decide asupra carierei magistraților. Citește și: Cel mai dur atac al procurorului CSM Sandu la gruparea Savonea: „Sufletele noastre vor arde in iad” Ionela Tudor a activat inițial ca avocat, în perioada 1998–2004, după care a intrat în magistratură. De-a lungul carierei, a fost judecătoare la Judecătoria Fetești, Judecătoria Slobozia, Tribunalul Călărași, Tribunalul Ialomița și Tribunalul București, unde a activat între 2017 și 2021. Din anul 2023, aceasta este judecătoare la Curtea de Apel București, unde a ocupat și funcții de conducere. Dosarul privind teza de doctorat a lui Nicolae Ciucă Printre cauzele soluționate de Ionela Tudor se numără și un dosar în care a dispus suspendarea analizei tezei de doctorat a fostului premier Nicolae Ciucă, acuzat de plagiat. Decizia a fost motivată prin „nevoia de stabilitate în conducerea executivă a statului”, formulare care a generat reacții critice în spațiul public. Episodul „m-a sunat Lia”, surprins într-o conferință de presă Pe 11 decembrie 2025, conducerea Curții de Apel București – formată din președinta Liana Arsenie și vicepreședinții Ionela Tudor și Domnica Adomniței – a organizat o conferință de presă în urma dezvăluirilor publicate de Recorder. În timpul conferinței, în timp ce Liana Arsenie răspundea unei întrebări, Ionela Tudor a consultat telefonul mobil, s-a aplecat spre președinta instanței și i-a șoptit: „M-a sunat… m-a sunat Lia, mă duc să vorbesc”, după care a părăsit prezidiul. Judecătoarea a revenit ulterior și i-a arătat acesteia ecranul telefonului, citind mesajul: „Este exclus ca… este exclus ca Predoiu să fi intervenit. Nu a sugerat”. Episodul respectiv a fost interpretat de presă ca o confirmare a informațiilor apărute de-a lungul timpului privind influența exercitată de șefa Înaltei Curți asupra altor judecători din sistem, precum și a relațiilor informale de putere din interiorul magistraturii.

Femicidul, proiectul de lege trece de Senat (sursa: Pexels/Wolrider YURTSEVEN)
Justiție

Femicidul, definit pentru prima dată clar în legislația românească: proiectul trece de Senat

Senatul României a adoptat, luni, proiectul de lege privind prevenirea și combaterea femicidului și a violențelor care îl preced, un act normativ esențial pentru alinierea legislației naționale la standardele europene în domeniul protecției femeilor. Inițiativa legislativă a fost votată cu o largă majoritate: 97 de voturi „pentru”, un vot „împotrivă” și șapte abțineri. Lege susținută transpartinic de peste 250 de parlamentari Proiectul de lege a fost inițiat de un grup de peste 250 de parlamentari din toate partidele politice, semnalând un consens rar asupra necesității unui cadru legal clar pentru combaterea femicidului și a violenței de gen. Citește și: Cel mai dur atac al procurorului CSM Sandu la gruparea Savonea: „Sufletele noastre vor arde in iad” Printre elementele-cheie ale legii se numără definirea juridică explicită a femicidului, în conformitate cu reglementările europene, precum și introducerea unor mecanisme de monitorizare și prevenție. Ce este femicidul, potrivit noii legi Conform proiectului adoptat de Senat, femicidul este definit ca: „Uciderea cu intenție a unei femei, precum și moartea unei femei survenită ca urmare a loviturilor sau vătămărilor cauzatoare de moarte ori a altor infracțiuni săvârșite cu violență, indiferent dacă faptele sunt comise de un membru al familiei sau de o terță parte”. Această definiție clarifică statutul juridic al faptelor motivate de gen și oferă un instrument legal distinct pentru încadrarea acestor infracțiuni. Date publice anuale și protecție pentru orfanii femicidului Legea prevede colectarea și publicarea anuală a datelor privind femicidul și violențele care îl preced, în vederea unei mai bune înțelegeri a fenomenului și a elaborării de politici publice eficiente. Un capitol important este dedicat protecției orfanilor femicidului, care sunt recunoscuți oficial drept victime directe. Aceștia vor beneficia de măsuri imediate de ocrotire și sprijin, inclusiv în plan social și psihologic. Pedepse agravante și răspuns penal mai dur Proiectul întărește răspunsul penal prin introducerea unor pedepse agravante în cazurile de violență comise în prezența minorilor, precum și prin sancționarea severă a infracțiunilor motivate de gen. Totodată, sunt vizate explicit violențele care preced omorul, recunoscute ca semnale de risc major ce necesită intervenție timpurie. Educația pentru prevenție, introdusă în școli Un alt pilon al legii este educația pentru prevenție. Proiectul prevede introducerea în școli a unor teme legate de egalitatea de gen, relațiile non-violente și combaterea violenței, cu scopul de a reduce pe termen lung incidența violenței de gen. Următorul pas: dezbaterea în Camera Deputaților Proiectul de lege privind prevenirea și combaterea femicidului și a violențelor care îl preced urmează să intre în dezbaterea Camerei Deputaților, care este forul decizional în acest caz. Adoptarea finală a legii ar reprezenta un pas major în recunoașterea femicidului ca problemă sistemică și în consolidarea protecției victimelor violenței de gen în România.

Ministrul Bodog, achitat la ICCJ: poți să-ți angajezi consilieră personală și să nu vină la serviciu Foto: Inquam/George Calin
Justiție

Ministrul Bodog, achitat la ICCJ: poți să-ți angajezi consilieră personală și să nu vină la serviciu

Ministrul Florian Bodog (PSD), care a ocupat portofoliul Sănătății între ianuarie 2017 și ianuarie 2018, a fost, azi, achitat la ICCJ: poți să-ți angajezi consilieră personală și să nu vină la serviciu, fiindcă funcția presupune un „raport juridic special de încredere”, a explicat Curtea, într-un comunicat.  Citește și: Ploiești, 2025: cheltuieli de personal mult reduse, datoriile exigibile - plătite, investiții duble față de 2024 Boddog a fost acuzat de procurorii DNA că a angajat o consilieră personală și a făcut demersurile pentru ca aceasta să fie plătită timp de un an, fără ca ea să se fi prezentat la serviciu sau să presteze munca pentru care era plătită. Procurorii au susținut  că, deși Bodog știa acest lucru, ar fi semnat hârtii care să ateste în mod nereal că femeia a fost la muncă. Consiliera lui Bodog a primit salarii totale de aproape 78.000 de lei (aproape 17.000 de euro), sumă care este considerată prejudiciu adus Ministerului Sănătății. Ministrul Bodog, achitat la ICCJ: poți să-ți angajezi consilieră personală și să nu vină la serviciu Însă, azi, Înalta Curte de Casație și Justiție a apreciat că „nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu, în contextul în care activitatea consilierului personal s-a desfășurat de la distanță, iar natura atribuțiilor specifice acestei funcții nu presupune o prezență fizică obligatorie la sediul instituției”. „Înalta Curte a constatat că funcția de consilier personal este caracterizată printr-un raport juridic special de încredere și colaborare directă, având un conținut preponderent intelectual și consultativ, care nu poate fi evaluat prin parametri cantitativi standardizați. Lipsa prezenței fizice nu este echivalentă cu lipsa activității prestate. Totodată, instanța supremă a stabilit că eventualele neregularități de ordin administrativ privind formalizarea raportului de muncă nu pot fi subsumate sferei răspunderii penale, dreptul penal având caracter de ultima ratio și neputând fi utilizat pentru sancționarea deficiențelor de organizare sau control instituțional”, se arată în comunicatul ICCJ. Sentința este definitivă.  Procurorii DNA au arătat: „În calitate de ministru al Sănătății, inculpatul Bodog Florian Dorel ar fi acționat în mod direct pentru ca Marcu Olivia Andreea, angajată în funcția de consilier personal, să își încaseze drepturile salariale pe o perioadă de 12 luni fără să se fi prezentat la serviciu și fără să fi prestat activitățile la care era obligată prin contract; totodată, deoarece aceasta nu era prezentă fizic la locul de muncă, demnitarul ar fi semnat în locul persoanei respective o serie de acte. Concret, în perioada februarie 2017 – ianuarie 2018, inculpatul Bodog Florian Dorel (care în prezent nu mai ocupă funcția de ministru), deși cunoștea că angajata sa în funcția de consilier personal nu s-a prezentat la serviciu și nu a prestat activitățile la care era obligată prin contractul individual de muncă și fișa postului, ar fi atestat în mod nereal prezența acesteia la locul de muncă prin semnarea foilor colective de prezență și nu ar fi luat măsuri pentru sancționarea disciplinară (...) În același context, în perioada februarie – octombrie 2017, fostul ministru ar fi falsificat semnăturile persoanei respective pe două contracte individuale de muncă și pe o declarație pe proprie răspundere, demersuri menite a produce consecințe juridice”.   

Cel mai dur atac al procurorului CSM Sandu la gruparea Savonea: „Sufletele noastre vor arde in iad” Foto: ICCJ
Justiție

Cel mai dur atac al procurorului CSM Sandu la gruparea Savonea: „Sufletele noastre vor arde in iad”

Cel mai dur atac al procurorului CSM Claudiu Sandu la gruparea Savonea: „Oare sufletele noastre vor arde în Iad pentru veșnicie? Pentru carierele pe care le-am distrus? Pentru viețile pe care le-am distrus dându-ne mână cu ticăloșii? Pentru că ne-am bătut joc de oameni a căror singura dorință a fost să facă dreptate? Pentru că i-am scuipat pe cei care așteptau de la noi dreptate?”, a scris el pe Facebook. Citește și: Ploiești, 2025: cheltuieli de personal mult reduse, datoriile exigibile - plătite, investiții duble față de 2024 În postarea sa, el nu spune la cine se referă, dar afirmațiile sale - coroborate cu declarațiile din ultima perioadă de timp - arată că se referă la judecătorii grupați în jurul președintelui ICCJ, Lia Savonea.  Cel mai dur atac al procurorului CSM Sandu la gruparea Savonea: „Sufletele noastre vor arde in iad” Postarea se încheie cu cuvintele „Îl sună...”, o referire evidentă la momentul jenant din conferința de presă a conducerii Curții de Apel București, când o vicepreșdintă a Curții, Ionela Tudor, i-a spus președintei Liana Arsenie: „M-a sunat Lia...”.  În mesajul sa cu puternice accente mistice, Claudiu Sandu întreabă retoric: „Nu am salvat din ghearele procurorilor înalti prelati?”. Dar tot el răspunde: „Dacă lui Dumnezeu îi plac oamenii cinstiți, muncitori, demni, onorabili, iubitori de adevăr si dreptate?”.  „DUMNEZEII Suntem Dumnezei. Nu răspundem în fata nimănui. Nimeni nu ne poate pedepsi. Ne place asta.   Nu respectam pe nimeni; doar alți Dumnezei ca noi.   Suntem Dumnezei peste lacrimile mamelor ce si-au pierdut copiii si așteaptă un gram de dreptate. Peste victimele infracțiunilor violente care se întâlnesc cu calaii lor liberi pe stradă. Peste disperarea părinților care văd traficanți oferindu-le copiilor droguri la intrarea in școală. Peste corupția care domnește. Peste hoția generalizata si încurajată.   Impunem omerta.   Cine nu înțelege trebuie pedepsit. Întâi îi atragem atenția prietenește, eventual public. Dacă nu se conformează il pedepsim. Nu ne interesează adevărul, dreptatea. Trebuie sa controlam totul.   Suntem Dumnezei.   O singura întrebare ne roade . Oare sufletele noastre vor arde in Iad pentru veșnicie? Pentru carierele pe care le-am distrus? Pentru viețile pe care le-am distrus dandu-ne mana cu ticăloșii? Pentru ca ne-am bătut joc de oameni a caror singura dorința a fost sa facă dreptate? Pentru ca i-am scuipat pe cei care așteptau de la noi dreptate?   Imposibil.   Nu am donat noi bani la biserici? Nu am fost smeriti la slujbe? Nu am salvat din ghearele procurorilor înalti prelati? În plus trebuie sa ne înțelegem cumva cu Sfântul Petru.   Ne-am înțeles noi cu guverne, oameni politici. Trebuie sa il convingem sa ne lase in rai. Doar suntem Dumnezei. Dar dacă nu reușim? Dacă lui Dumnezeu îi plac oamenii cinstiți, muncitori, demni, onorabili, iubitori de adevăr si dreptate? Dacă nu reușim sa il convingem? Nu ne stresam.   Il sună....”, a scris Sandu. 

Avocată, hărțuită de fost client (sursa: Pexels/Andrea Piacquadio)
Justiție

Cel mai insistent hărțuitor: 775 de mesaje agresive în 7 zile. Închisoare cu aplicare amânată

Un proces rar are loc la Iași, unde un om de afaceri a fost dat în judecată de o avocată din București, care îl acuză de hărțuire și intimidare constantă. Avocată, hărțuită de fost client Femeia l-a reprezentat pe acesta în procesul de divorț al soției sale, iar bărbatul a ajuns să creadă că avocata ar fi fost responsabilă pentru destrămarea căsniciei sale. Citește și: EXCLUSIV Cum a ajuns Claudiu Manda latifundiar milionar printr-o firmă fără angajați și cu profit minuscul. Rețeaua interlopilor, condamnaților și intermediarilor Magistrații de la Judecătoria Iași au decis amânarea aplicării pedepsei, invocând starea psihică fragilă a inculpatului. Cazul este considerat unic la nivel local și extrem de rar la nivel național, ultrajul judiciar împotriva avocaților fiind o infracțiune întâlnită în foarte puține hotărâri definitive pronunțate în România. Continuarea, în Ziarul de Iași

Judecătorii reformiști încep să atace în instanță deciziile abuzive ale găștii Savonea Foto: Inquam/Octav Ganea
Justiție

Judecătorii reformiști încep să atace în instanță deciziile abuzive ale găștii Savonea

Judecătorii reformiști încep să atace în instanță deciziile abuzive ale găștii Savonea: doi magistrați de la Curtea de Apel București, Alexandru Cobîscan și Lucian Șalar, au contestat la Tribunalul Argeș câte o hotărâre a Colegiului de conducere al CAB. Citește și: Enormele sume cash ale ministrului Muncii, în lei și euro. Milioane nejustificate, Manole refuză să explice Informația a fost făcută publică de către judecătoarea Sorina Marinaș de la Curtea de Apel Craiova, cea pe care CSM a acuzat-o că a încălcat codul deontologic, prin postări pe Facebook. Marinaș a fost preluată de site-ul clujust.ro.  Judecătorii reformiști încep să atace în instanță deciziile abuzive ale găștii Savonea „Doi dintre colegii mei (din punct de vedere profesional, dar si de suferință, oameni care nu mai tolerează status quo actual) s-au adresat instanței de judecată. Dl. Judecător Cobîscan contesta hotărârea Colegiului de Conducere al CAB prin care a fost propus un judecător fără experiență si fără vechime pentru delegarea in funcția de președinte al Tribunalului București, desi trei judecători cu vechime si experiență la TB si-au exprimat acordul pentru delegare. Dl. Judecător Șalar contesta mutarea sa forțată dintr o secție in alta pe motiv (neoficial) de semnare scrisoare de susținere a judecătorilor Laurentiu Besu si Raluca Moroșanu. Să vină justiția să repare injustitia din justiție. Un fel de «contextul conjuncturii»”, a postat Sorina Marinaș. Expresia „contextul conjuncturii” este o ironie la adresa Liei Savonea, care a folosit această expresie la ședința CSM de înfierare a judecătoarei Gabriela Milu. „Vreau să-i răspund domnului Ene, că spune că nu a văzut un context. Eu vă contrazic. Contextul e foarte clar. E contextul conjuncturii – nu e vizibil? Despre asta vorbim, de fapt”, a spus Savonea.  Presa a relatat cum și-a blocat o judecătoare din CSM, Laura Radu, funcția de președinte de tribunal: postul a fost dat prin delegare unui fost angajat al CSM, Cosmin Sterea-Grossu. Laura Radu a condus, până în 2023, Tribunalul Municipiului București. S-a suspendat din funcție când a fost aleasă în CSM. În decembrie 2025, un angajat al CSM, Cosmin Sterea-Grossu, care conducea Serviciul informatică și statistică judiciară, s-a retras din acest post, iar în ianuarie a fost delegat la conducerea Tribunalului București. „In acest context, intuind ca singurul motiv pentru care i-a fost incetata detasarea in CSM domnului judecator Cosmin Sterea-Grossu, in decembrie 2025, era punerea in practica si la Tribunalul Bucuresti a delegarii unei persoane care nu a functionat cel putin 1 an in instanta in care urmeaza sa fie delegat, contrar art. 179 raportat la art. 151 alin. 3 din Legea nr. 303/2022, in incercarea de blocare a acestei nelegalitati, eu, alaturi de alti doi colegi, am transmis fiecare acordul scris in vederea delegarii”, a arătat, recent, judecătoarea Ana Maria Puiu.   

Băsescu câștigă procesul pentru indemnizația prezidențială (sursa: Facebook/Traian Băsescu)
Justiție

Băsescu a câștigat 754.000 de lei în instanță, indemnizația pe trei ani care-i fusese sistată

Curtea de Apel București a decis miercuri ca Administrația Prezidențială să îi plătească fostului președinte Traian Băsescu suma de peste 754.000 de lei, reprezentând indemnizația care i-a fost sistată pe o perioadă de trei ani, în urma deciziei instanței privind colaborarea sa cu fosta Securitate. Hotărârea nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs. Indemnizația neplătită pe trei ani, recuperată prin instanță Traian Băsescu a acționat în judecată Administrația Prezidențială pentru a recupera indemnizația aferentă perioadei martie 2022 – iulie 2025, perioadă în care plata a fost suspendată ca urmare a verdictului de colaborare cu fosta Securitate. Citește și: EximBank dă vina pe guvernul Ciolacu pentru creditul de 70 de milioane de euro către Electrocentrale Craiova, pe care compania nu-l poate returna Potrivit deciziei Curții de Apel București, Administrația Prezidențială este obligată să achite suma de 754.234,84 lei, reprezentând indemnizația lunară netă acordată foștilor șefi ai statului român. Decizia Curții de Apel București În hotărârea pronunțată la data de 28 ianuarie 2026, instanța a decis anularea Ordinului nr. 55/2022 și a adresei administrative prin care plata indemnizației fusese sistată. De asemenea, Curtea de Apel București a obligat Administrația Prezidențială la plata cheltuielilor de judecată în valoare de 17.648 de lei. Decizia poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Modificarea Legii foștilor președinți În octombrie 2021, Parlamentul a modificat Legea 406/2001 privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de șef al statului român. Prin introducerea unui nou articol, legea prevedea pierderea beneficiilor pentru foștii președinți în cazul în care o instanță constata definitiv colaborarea cu fosta Securitate. Verdictul privind colaborarea cu Securitatea În martie 2022, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis definitiv că Traian Băsescu a colaborat cu fosta Securitate comunistă. Ca urmare, fostul președinte a pierdut drepturile acordate foștilor șefi de stat, inclusiv indemnizația, locuința de protocol și dispozitivul de pază asigurat de SPP. Decizia CCR a schimbat situația juridică În iulie 2025, Curtea Constituțională a României a decis că modificările aduse Legii 406/2001 sunt neconstituționale. În urma acestei hotărâri, Traian Băsescu a deschis acțiunea în instanță împotriva Administrației Prezidențiale, solicitând plata indemnizației suspendate în perioada martie 2022 – iulie 2025. Decizia Curții de Apel București nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs. Până la o soluție finală, Administrația Prezidențială are posibilitatea de a contesta obligația de plată stabilită de instanță.

Sorina Pintea, condamnată definitivă la închisoare (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Justiție

Sorina Pintea, condamnată definitivă pentru luare de mită: 3 ani și 6 luni de închisoare

Fostul ministru al Sănătății, Sorina Pintea, rămâne cu pedeapsa de 3 ani și 6 luni de închisoare pentru luare de mită, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție i-a respins miercuri cererea de recurs în casație. Aceasta reprezintă o cale extraordinară de atac prin care fosta ministră a încercat anularea condamnării definitive. Recursul în casație, respins de Instanța supremă Instanța supremă a decis respingerea cererii formulate de Sorina Pintea, menținând astfel hotărârea definitivă pronunțată anterior. Citește și: EximBank dă vina pe guvernul Ciolacu pentru creditul de 70 de milioane de euro către Electrocentrale Craiova, pe care compania nu-l poate returna Recursul în casație este o procedură juridică excepțională, care nu reanalizează probele, ci vizează strict eventuale erori de drept, iar judecătorii au stabilit că nu există motive pentru anularea condamnării. Încarcerarea Sorinei Pintea la Penitenciarul Gherla Sorina Pintea a fost încarcerată în luna iunie 2025, fiind transferată la Penitenciarul Gherla, după ce Curtea de Apel Cluj a condamnat-o definitiv pentru luare de mită. Sentința a devenit executorie, iar fosta ministră își execută în prezent pedeapsa privativă de libertate. Dosarul de corupție: fapte comise ca manager de spital Fosta ministră a fost trimisă în judecată în aprilie 2020 pentru fapte de corupție comise în perioada în care ocupa funcția de manager al Spitalului Județean de Urgență „Dr. Constantin Opriș” din Baia Mare, județul Maramureș. Potrivit Direcției Naționale Anticorupție, Sorina Pintea ar fi pretins și primit mită în legătură cu atribuirea unui contract de achiziție publică. Sumele primite și mecanismul mitei, potrivit DNA Anchetatorii susțin că, în perioada noiembrie 2019 – 28 februarie 2020, Sorina Pintea ar fi pretins și primit, prin intermediul unei alte persoane, de la reprezentanții unei societăți comerciale, două tranșe de bani: 10.000 de euro și 120.000 de lei. Sumele ar fi reprezentat aproximativ 7% din valoarea unui contract public ce viza proiectarea și execuția lucrărilor de amenajare a blocului operator – sala de chirurgie cardiovasculară și toracică – precum și a unor spații adiacente din cadrul spitalului. Prinsă în flagrant în biroul său Sorina Pintea a fost prinsă în flagrant de procurorii DNA în februarie 2020, în timp ce primea suma de 120.000 de lei chiar în biroul său de manager al spitalului. Acest moment a stat la baza probatoriului care a dus ulterior la condamnarea definitivă.

Avocată membră PNL, prinsă în flagrant de DNA (sursa: Facebook/Adriana Georgescu)
Justiție

Avocată membră PNL, prinsă în flagrant de DNA: 60.000 de euro primiți pentru trafic de influență

Două persoane au fost prinse miercuri în flagrant de procurorii Direcției Naționale Anticorupție, în timp ce primeau suma de 60.000 de euro, parte dintr-un total de 500.000 de euro pretins. Cazul vizează infracțiunea de trafic de influență, potrivit unor surse judiciare. Cine sunt persoanele prinse în flagrant Conform informațiilor apărute în anchetă, una dintre persoanele prinse în flagrant este avocata Adriana Georgescu, membră PNL Sector 1. Alături de aceasta se afla un bărbat care se recomanda drept „general al SIE”. Citește și: EximBank dă vina pe guvernul Ciolacu pentru creditul de 70 de milioane de euro către Electrocentrale Craiova, pe care compania nu-l poate returna Procurorii DNA au intervenit în momentul în care cei doi ar fi primit suma de 60.000 de euro, bani care ar fi reprezentat o tranșă dintr-o sumă mult mai mare, solicitată pentru presupuse intervenții la nivel înalt. Acuzații de trafic de influență și promisiuni de intervenții în Justiție Potrivit surselor judiciare, infracțiunea cercetată în dosar este trafic de influență. Avocata ar fi promis, în schimbul unor sume consistente de bani, că poate interveni în dosare penale aflate pe rolul DNA sau al Tribunalului București. De asemenea, aceasta ar fi susținut că poate facilita finalizarea unor contracte și angajări în companii naționale aflate în subordinea Guvernului. Intervenții invocate la nivelul DNA, Guvernului și Administrației Prezidențiale Surse apropiate anchetei indică faptul că avocata ar fi lăsat să se înțeleagă că are influență inclusiv asupra procurorului-șef al DNA, precum și asupra unor persoane din Guvern. Totodată, ea ar fi invocat conexiuni în cadrul Administrației Prezidențiale, sugerând că ar putea „rezolva” anumite situații prin intermediul acestora. Promisiunile ar fi fost folosite pentru a justifica solicitarea unor sume de ordinul sutelor de mii de euro. „Lidera femeilor PNL”, vizată de ancheta DNA O parte a presei apropiate PNL a prezentat-o pe Adriana Georgescu drept „lidera femeilor liberale”. Aceasta este cunoscută ca membră a PNL Sector 1 și, potrivit surselor judiciare, ar fi apropiată de fostul premier și fost președinte al PNL, Ludovic Orban. Ludovic Orban a fost recent îndepărtat din Administrația Prezidențială de actualul președinte, Nicușor Dan. Procurorii DNA continuă cercetările pentru a stabili întreaga rețea de influență invocată, proveniența sumelor cerute și dacă promisiunile făcute aveau un suport real sau au fost utilizate exclusiv ca mijloc de inducere în eroare.

Direcția Națională de Probațiune, condusă de o șefă numită prin delegare, acuză Danileț Foto: Facebook Cristi Danilet
Justiție

Direcția Națională de Probațiune, condusă de o șefă numită prin delegare, acuză Danileț

Direcția Națională de Probațiune, condusă de o șefă numită prin delegare, acuză fostul judecător Cristi Danileț. La rândul ei, ea numește șefi prin delegare, la serviciile județene. Citește și: EximBank dă vina pe guvernul Ciolacu pentru creditul de 70 de milioane de euro către Electrocentrale Craiova, pe care compania nu-l poate returna Danileț susține că toți șefii din județe sunt delegați. Din martie 2023, șefa direcției de probațiune este Oueslati Evelina - Denisa. Direcția Națională de Probațiune, condusă de o șefă numită prin delegare, acuză Danileț „Acum câteva zile am atras atenția că în sistemul de Probațiune este plin de șefi delegați și dădeam exemplu Probațiunea din București unde a fost adusă o tânără cu experiență minimă din Neamț să conducă ditamai serviciul. Azi, pe pagina instituției centrale, apare un comunicat cum că eu am prezentat date nereale.   Mă gândeam că am greșit eu pe undeva. Când colo, DNP confirmă negru pe alb că doamna e delegată (în urma unei selecții) și apoi că i s-a prelungit delegarea fără nicio selecție. Doar așa, că a vrut șefa DNP.   Ce știe lumea din sistem și publicul nu încă este că însăși șefa DNP este delegată în această funcție, o dată la 6 luni, de vreo 3 ani.   Pe scurt: șefa delegată DNP joacă rol central în selectarea șefilor din Probațiune care - ca să vezi - în toate județele sunt delegați. Cam atât despre management, stabilitate și competență.   În traducere: devii șef temporar și stai acolo nu cât spune legea, ci cât vrea șefa supremă delegată. Simplu ca bună ziua!”, a scris fostul judecător.   La 23 ianuarie, el arăta: „Ei bine, șeful de la Serviciul de Probațiune din capitală este un consilier adus din Neamț - Alexandra Bazon. Este la primul său job și este de 3 ani în sistem (admitere in 2022). Nu a dat concurs. Primește 30% in plus la salariu și adoră să fie șef peste colegii care sunt mult mai vechi în sistem. Este deja la a doua delegare.Cei incomozi, dar corecți sunt de îndată eliberați din funcție”. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră