miercuri 27 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Justiție

604 articole
Justiție

BREAKING Tribunalul București a admis cererea lui Dan Voiculescu de rejudecare a dosarului ICA

Tribunalul București a admis în principiu cererea lui Dan Voiculescu de rejudecare a dosarului ICA, disar în care patronul de facto al Antenei 3 fusese condamnat, în 2014, la zece ani de închisoare. Decizia de admitere în principiu duce la rejudecarea întregului dosar. Următorul termen a fost fixat pe 30 aprilie.  Voiculescu a executat aproape trei ani din pedeapsa primită în acest dosar, considerat unul dintre cele mai cunoscute cazuri de corupție din România ultimelor decenii, informează Mediafax. Citește și: „Cloudul guvernamental”, de 550 milioane euro, eșec epic, risc să piardă 50 milioane euro din PNRR Tribunalul București a admis cererea lui Dan Voiculescu de rejudecare a dosarului ICA Potrivit G4Media, Dan Voiculescu invocă o hotărâre de anul trecut a Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care un complet condus de judecătoarea Lia Savonea a decis că judecătoarea Camelia Bogdan, unul dintre cei doi magistrați din completul care l-a condamnat, ar fi săvârșit în timpul judecății dosarului ICA infracțiunea de abuz în serviciu, faptă pentru care, între timp, răspunderea penală s-a prescris. Ce arată minuta instanței:  „Solutia pe scurt: În baza art. 459 alin. 4 C.proc.pen. cu referire la art. 453 alin. 1 lit. d) C.proc.pen., admite, în principiu, cererea de revizuire a sentinței penale nr. 701/26.09.2013 pronunţată de Tribunalul Bucureşti – Secţia I Penală, definitivă și modificată prin decizia penală nr. 888/08.08.2014 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia II Penală, în dosarul nr. 25497/3/2012**, formulată de revizuentul Anonimizat 1. Stabilește termen pentru rejudecarea cauzei la data de 30.04.2026, ora 12:00, pentru când vor fi citați revizuentul Anonimizat 1 și intimații Sandu Jean Cătălin, Popa Corneliu, Mencinicopschi Gheorghe, Pantiş Sorin, Săvulescu Vlad Nicolae, Sin Gheorghe, Baciu Constantin, Petre Alexandru, Pop Flavius Adrian, Ene (Fostă Udrea) Vica, Marinescu Grigore, Domnişoru Mihaela, Domnişoru Ciprian, Ministerul Agriculturii Şi Dezvoltării Rurale, Agenţia Domeniilor Statului, Voiculescu Camelia Rodica, Voiculescu Corina Mirela, Grup Industrial Voiculescu și Compania (Grivco SA), Compania de Cercetări Aplicative și Investiţii SA. Definitivă, conform dispozițiilor art. 459 alin. 7 C.proc.pen. În baza art. 275 alin. 3 C.proc.pen., cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia. Pronunţată, azi, 04.03.2026, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor şi a procurorului, prin mijlocirea grefei instanţei de judecată.”

Tribunalul București a admis cererea lui Dan Voiculescu de rejudecare a dosarului ICA Foto: captură video Digi 24
Dosarul „Chelnerița”, fostul șef ABA Iași scapă (sursa: ziaruldeiași.ro)
Justiție

Dosarul „Chelnerița”: prejudiciu confirmat, dar fostul șef al ABA Iași scapă de orice răspundere

În dosarul „Chelnerița”, fostul șef al Administrației Bazinale a Apelor Iași, Petru Avram, a fost judecat pentru două angajări considerate ilegale, realizate prin detașări de la Primăria Vatra Moldoviței, însă Tribunalul a decis inițial achitarea tuturor inculpaților, motivând că faptele nu sunt prevăzute de legea penală sau că nu există un prejudiciu clar. Dosarul „Chelnerița”, fostul șef ABA Iași scapă După contestația procurorilor, Curtea de Apel a stabilit existența unui prejudiciu, dar responsabilitatea a fost atribuită conducerii comunei sucevene, nu fostului șef al ABA Iași. Citește și: ANALIZĂ Rachetele balistice iraniene pot lovi bazele Deveselu sau Kogălniceanu. Întrebarea este dacă Teheranul le va lansa spre România Potrivit rechizitoriului, Simona Burlacu și Stelian Mețler au fost angajați fără concurs la primăria din Vatra Moldoviței în 2020, iar ulterior au cerut detașarea la instituții din subordinea Apelor Române. Ancheta a evidențiat și legături de rudenie și prietenie între persoanele implicate, însă judecătorii au considerat că Petru Avram nu poate fi tras la răspundere, apreciind că acesta a acceptat detașările fără a sesiza neregulile privind incompatibilitatea posturilor. Continuarea, în Ziarul de Iași

Activitate jalnică a DNA Iași în 2025, direcția Cristinei Chirieac, propusă procuror general Foto: Inquam/Octav Ganea
Justiție

Activitate jalnică a DNA Iași în 2025, direcția Cristinei Chirieac, propusă procuror general

Activitate jalnică a DNA Iași în 2025, direcție Cristinei Chirieac, cea propusă de ministrul PSD al Justiției, Radu Marinescu, pentru funcția de procuror general: a trimis în judecată șase inculpați, dintre care șomeri și un agent de pază. Datele apar în raportul de activitate al DNA pe anul trecut.  Chiriac a fost nominalizată de ministrul Justiţiei pentru şefia Parchetului General, pentru „capacitatea deosebită de a valorifica, inclusiv în plan managerial, experienţa vastă dobândită în cadrul PÎCCJ, DIICOT şi DNA”. „Doamna procuror dispune de o experienţă profesională vastă şi de înalt nivel, dublată de o pregătire juridică remarcabilă, precum şi de reale aptitudini manageriale”, mai aprecia, ieri, ministerul condus de Marinescu.  Citește și: Cum a știut Israelul de întâlnirea liderilor iranieni cu ayatollahul Khamenei și a lovit la momentul perfect Activitate jalnică a DNA Iași în 2025, direcția Cristinei Chirieac, propusă procuror general Serviciului Teritorial Iași s-a desfășurat cu schema completă de procurori, 7 dintre aceștia având funcție de execuție, iar unul funcție de conducere, ocupate prin numire.  Ce arată datele statistice din raportul DNA: Au fost trimiși în judecată șase inculpați, din care: doi administratori de societăţi comerciale şi un agent de pază, iar restul fără loc de muncă sau o calitate importantă. Pentru comparație, Serviciul Teritorial Oradea - care are tot șapte procurori - a trimis în în judecată 30 de inculpați, dintre care un director executiv din cadrul Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană Bihor, un şef al Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate (B.C.C.O.) Oradea, un comisar şef al Brigăzii de Operaţiuni Speciale Oradea, un comisar şef de poliție în cadrul Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor (S.P.C.R.P.C.Î.V.) Bihor, din cadrul Instituției Prefectului Bihor, un manager în cadrul Spitalului Municipal Episcop Nicolae Popovici din Beiuş, judeţul Bihor, 25 funcţionari publici. Serviciul Teritorial Suceava a trimis în njudecată 129 inculpați, dintre care cinci inculpați cu funcții publice de conducere (3 primari comună, 2 manageri spital) și alți 21 inculpați (5 consilieri garda forestieră; 5 comisari garda de mediu, 2 consilieri agenția de protecția mediului, administrator public comuna, 8 asistenți medicali generaliști); 63 alte ocupații (din care 3 fermieri, 3 pădurari, un economist, 13 reprezentanți/administratori societăți comerciale) și 29 fără ocupație Serviciul Teritorial Iași a instituit sechestre asigurătorii asupra unor sume de bani, conturi, părţi sociale totalizând  2.312.739 lei. Cel din Galați (cu cinci procurori) a dispus măsuri asiguratorii în valoare de 3.267.575 lei, pentru repararea pagubei, respectiv 416.725 lei pentru confiscare specială.   La Serviciul Teritorial Iași au fost emise, în 2025, 3 rechizitorii prin care s-a dispus trimiterea în judecată a 6 inculpați persoane fizice, din care o persoană fizică aflat sub o măsură preventivă (arest preventiv), comparativ cu anul 2024, când au fost emise  9 rechizitorii, prin care s-a dispus trimiterea în judecată a 42 inculpaţi (41 persoane fizice şi o persoană juridică), din care 6 persoane fizice aflate sub o măsură preventivă (arest preventiv, arest la domiciliu şi control judiciar). La Oradea, în cursul anului 2025 prin rechizitorii și acorduri de recunoaştere a vinovăției au fost soluționate 28 cauze (4 rechizitorii și 24 acorduri de recunoaștere a vinovăției), și au fost trimiși în judecată 30 de inculpați.  Însă raportul DNA consemnează: „potrivit aprecierii procurorului-șef serviciu, activitatea desfășurată de Serviciul Teritorial Iași în anul 2025 a fost una bună”. 

Propuneri scandaloase la șefiile Parchetului General și DIICOT Foto: Inquam/Octav Ganea
Justiție

Propuneri scandaloase la șefiile Parchetului General și DIICOT. La DNA - varianta cea mai rezonabilă

Propuneri scandaloase la șefiile Parchetului General și DIICOT, dinspre ministrul PSD al Justiției, Radu Marinescu: Marius Voineag și Alex Florența sunt reciclați în pozițiile de adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, respectiv procuror-şef adjunct ale Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT). Șefa Parchetului General ar urma să fie o modestă șefă a DNA Iași, Cristina Chiriac, despre care DeFapt.ro a scris că are un inexplicabil cont de un milion de euro, care i-a apărut în declarația de avere din 2024.  Citește și: „Trumpiștii” din AUR, tăcere deplină după atacul SUA asupra Iranului. Dungaciu, foarte evaziv Ea a devenit celebră pentru că în anul 2017 a ținut la sertar o anchetă privind agresiuni sexuale comise de episcopul de Huși, Corneliu Bîrlădeanu, pe numele de mirean Cornel Onilă. Dosarul a fost redeschis în anul 2019 și a dus la condamnarea episcopului la opt ani de închisoare. Propuneri scandaloase la șefiile Parchetului General și DIICOT La conducerea DNA pare a fi propunerea cea mai rezonabilă: Viorel Cerbu, acum interimar al şefului DNA. Acesta  fost, între 2007 şi 2012, adjunctul procurorului Lucian Papici la Secţia I-a de Combatere a Corupţiei din DNA. Potrivit G4Media, „la DNA, procurorul Cerbu s-a specializat în anchetele cu magistraţi. A instrumentat, de exemplu, dosarul judecătoarelor de la Tribunalul Bucureşti, Viorica Dinu şi Antonela Costache, condamnate la 7, respectiv 6 ani de detenţie, pentru luare de mită şi trafic de influenţă. A instrumentat şi dosarul judecătoarelor Gabriela Bârsan şi Corina Corbu (devenită ulterior şefa ÎCCJ), soldat cu achitare după ce judecătorii au eliminat mai multe probe”.  Pentru șefia DNA, ministrul Justiției, Radu Marinescu, l-a propus pe Codrin Horaţiu Miron. El este acum șeful DIICOT Timișoara. La interviul dat în fața comisiei ministerului Justiției, el spunea: „Portul Constanţa este un hub important. Reprezintă principala poartă de intrare a drogurilor în România. Este lăudabil că s-a înfiinţat acel birou antidrog în Serviciul Teritorial Constanţa şi rezultatele chiar au fost remarcabile, dar cred că nu am făcut suficient în acest moment. Opinez că este necesară închiderea acestui coridor naţional prin instituirea unei bariere şi în partea de vest a României care să împiedice ieşirea drogurilor de pe teritoriul naţional sau după caz intrarea lor pe teritoriul naţional şi cred că ar fi oportună înfiinţarea unui birou antidrog şi în cadrul Serviciului Teritorial Timişoara, având în vedere fluxul major de droguri care intră şi ies din ţară prin partea de vest a României”. 

Uriașa pensie specială a unui fost judecător: 50.000 de lei pe lună (sursa: Pexels/KATRIN BOLOVTSOVA)
Justiție

Uriașa pensie specială a unui fost judecător: 50.000 de lei pe lună

În județul Iași, statul a plătit aproape 470 de milioane de lei pentru pensiile speciale în perioada 2016–2026, potrivit datelor oficiale furnizate de Casa Județeană de Pensii Iași. Dublare în zece ani Creșterea pensiilor speciale în Iași este semnificativă în ultimul deceniu. Citește și: CTP nu corectează fake news-ul despre Nicușor Dan și promulgarea legii pe pensiile magistraților Dacă în 2016 cea mai mare pensie de serviciu era de circa 21.000 de lei, încasată de un fost procuror, în 2026 valoarea maximă a ajuns la aproape 50.000 de lei. Beneficiarul acestei sume este un fost judecător, iar nivelul pensiei este aproape dublu față de cel înregistrat în urmă cu zece ani. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Candidat la șefia DIICOT promite ofensivă totală antidrog (sursa: Facebook/Ministerul Justiției)
Justiție

Candidat la șefia DIICOT: Nu se face destul pentru a stopa intrarea drogurilor prin portul Constanța

Codrin-Horațiu Miron, candidat la funcția de procuror-șef al DIICOT, a anunțat miercuri că va declanșa o „ofensivă totală” împotriva consumului și traficului de droguri dacă va ajunge la conducerea instituției. Magistratul susține că Portul Constanța reprezintă principala poartă de intrare a drogurilor în România și cere consolidarea structurilor antidrog la nivel național. Ofensivă totală împotriva traficului și consumului În cadrul interviului susținut la Ministerul Justiției, Miron a declarat că există instrumentele necesare pentru intensificarea luptei antidrog, invocând hotărârea CSAT din octombrie 2023 care a clasificat consumul de droguri drept problemă de siguranță și securitate națională. Citește și: CTP nu corectează fake news-ul despre Nicușor Dan și promulgarea legii pe pensiile magistraților Potrivit acestuia, grupurile de lucru create la nivel instituțional trebuie să pună accent pe prevenire și combatere, în special în zonele sensibile: traficul stradal, distribuția în instituții publice — școli și universități — și fenomenul consumului în rândul minorilor. Portul Constanța, hub major pentru droguri Candidatul la șefia DIICOT a subliniat că România este o țară de tranzit pentru mai multe rute internaționale ale drogurilor. El a enumerat principalele fluxuri: ruta heroinei din Afganistan, prin Turcia și Bulgaria spre Europa de Vest; ruta cocainei din America de Sud, în special Columbia; traseele drogurilor sintetice și ale noilor substanțe psihoactive provenite din Olanda; precum și ruta hașișului și canabisului din Maroc și Spania. În acest context, Portul Constanța este considerat un nod esențial în rețeaua traficului, motiv pentru care Miron apreciază rezultatele biroului antidrog deja înființat la nivel local, dar consideră că măsurile actuale sunt insuficiente. Propunere: birou antidrog și în vestul țării Magistratul a atras atenția că fenomenul nu poate fi combătut eficient fără o barieră și la granița vestică a României. El a propus înființarea unui birou antidrog în cadrul serviciului teritorial Timișoara, argumentând că zona este un punct major de intrare și ieșire a drogurilor din țară. Potrivit lui Miron, crearea unei astfel de structuri ar contribui la închiderea coridorului național de trafic și la limitarea fluxului de stupefiante către Europa de Vest sau spre piața internă.

Pîrlog atacă promovările din justiție fără examen (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Justiție

Pîrlog, candidat să fie procuror general, atacă avansările din justiție: Ridicol, fără examen

Bogdan-Ciprian Pîrlog, candidat la funcția de procuror general al României, a declarat în timpul interviului susținut la Ministerul Justiției că sistemul judiciar traversează un moment dificil, marcat de pierderea încrederii publice. Procurorul a avertizat că, pentru prima dată, magistratura nu mai beneficiază de susținerea societății, fiind confruntată cu o ostilitate crescândă. Potrivit acestuia, această situație afectează nu doar magistrații cu experiență, ci și generațiile tinere și pe cei care ar dori să intre în sistem, în contextul unei percepții publice negative asupra profesiei. Critici dure la adresa promovărilor în magistratură În cadrul audierii, Pîrlog a criticat sistemul actual de promovare, bazat în mare parte pe evaluarea dosarelor, pe care îl consideră vulnerabil la subiectivism. Citește și: Patru din cei șase directori ai Metrorex au absolvit facultatea după 30 de ani, fiind, la bază, muncitori sau electricieni. Directoarea generală a fost „montatoare” El s-a pronunțat în favoarea reintroducerii unui examen scris, de tip teste grilă, argumentând că această metodă este mai transparentă și mai echitabilă. Procurorul a afirmat că evaluările actuale pot genera situații discutabile și pot conduce la depunctări considerate nedrepte, inclusiv în cazuri în care magistrații au fost sancționați pentru decizii luate înaintea unor clarificări jurisprudențiale ulterioare. În opinia sa, sistemul actual riscă să favorizeze relații clientelare și nu răspunde criteriilor unei promovări meritocratice. „Ridicol” – calificativ pentru promovarea la Înalta Curte Bogdan Pîrlog a criticat și procedura de promovare la Înalta Curte de Casație și Justiție, unde nu este prevăzut un examen scris. El a considerat că presupunerea potrivit căreia magistrații de la nivelul curților de apel nu mai trebuie testați este greșită. Procurorul a subliniat că faptul că un magistrat a promovat un examen cu ani în urmă nu garantează menținerea aceluiași nivel de cunoștințe, evidențiind diferențele de pregătire și implicare existente în practică. Profilul candidatului la funcția de procuror general Bogdan Pîrlog este procuror militar și președinte al Asociației „Inițiativa pentru Justiție”, fiind cunoscut pentru pozițiile critice față de Consiliul Superior al Magistraturii. De-a lungul timpului, a fost sancționat de CSM pentru declarații considerate prejudiciabile imaginii justiției. El s-a numărat printre primii magistrați care au discutat public problemele sistemului judiciar la întâlnirea organizată la Palatul Cotroceni în decembrie 2025. Pîrlog a devenit cunoscut în spațiul public după deschiderea dosarului privind intervenția jandarmilor la protestul din 10 august 2018.

Membru CSM critică decizia Curții Constituționale (sursa: Facebook/Alin Ene)
Justiție

Membrul CSM Alin Ene, isteric după decizia CCR pe pensiile speciale: Democrația a murit!

Judecătorul Alin Ene, membru al Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), este primul reprezentant al instituției care reacționează public după decizia Curții Constituționale referitoare la legea pensiilor speciale ale magistraților. Mesajul său, publicat pe Facebook, are un ton ironic și critic la adresa Guvernului și a hotărârii Curții. Alin Ene, susținătorul Liei Savonea De-a lungul timpului, Alin Ene s-a remarcat prin mesaje publice acide la adresa celor care critică Consiliul Superior al Magistraturii. Citește și: ANALIZĂ Savonea s-a făcut de rușine, PSD a pierdut, guvernul Bolojan a câștigat o bătălie importantă: consecințele votului din CCR privind pensiile magistraților El este considerat un susținător al președintei Instanței Supreme, Lia Savonea. „Statul de drept nu dispare brusc” În postarea sa, Alin Ene susține că decizia CCR nu vizează doar pensiile magistraților, ci reprezintă „un prim pas” într-un proces mai amplu de erodare a statului de drept. „Democraţia a murit! Trăiască Guvernul! Einstein a învins: totul este relativ. Chiar şi Constituţia”, a scris judecătorul, sugerând că principiile constituționale ar fi devenit „flexibile”. Acesta avertizează că statul de drept nu dispare dintr-odată, ci „se subțiază puțin câte puțin”, iar schimbările ar începe, în opinia sa, cu sistemul judiciar. Critici la adresa Guvernului și apel la unitatea sistemului judiciar Alin Ene afirmă că sistemul de justiție trebuie să se replieze rapid în contextul noii legi și să identifice soluții pentru a atenua efectele actului normativ. Totodată, el ironizează Executivul pentru adoptarea unei legi pe care o consideră contrară garanțiilor constituționale și internaționale. În finalul mesajului, judecătorul face trimitere la pastorul german Martin Niemöller, sugerând că rămâne de văzut cine va mai fi dispus să se opună unor eventuale „derapaje”. CCR a declarat constituțională reforma pensiilor magistraților Reacția vine după ce Curtea Constituțională a României a respins sesizarea formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție privind proiectul Guvernului condus de Ilie Bolojan referitor la reforma pensiilor magistraților. Judecătorii constituționali au stabilit că actul normativ este în concordanță cu prevederile Constituției.

Candidații la șefia parchetelor, departajați la interviu (sursa: Facebook/Ministerul Justiției)
Justiție

Candidații la șefia parchetelor vor fi departajați la interviu, toți îndeplinesc condițiile necesare

Toți cei 19 procurori înscriși în procedura de selecție pentru funcțiile de conducere din cadrul Parchetului General, DNA și DIICOT îndeplinesc condițiile legale și vor participa la interviul organizat de Ministerul Justiției, potrivit unor surse din instituție. Selecția vizează funcțiile de procuror general al României, adjuncți ai procurorului general, procuror-șef și adjuncți la DNA, precum și procuror-șef și adjuncți la DIICOT. Funcțiile scoase la concurs și miza instituțională Procedura de selecție, desfășurată în perioada 8 ianuarie – 2 martie, urmărește formularea propunerilor de numire pentru: Citește și: De ce îl atacă Ciolacu pe Bolojan: premierul a vorbit despre „băieții deștepți din energie”, unul dintre aceștia fiind nepotul liderului PSD Procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție Adjunct al procurorului general Procuror-șef și procurori-șefi adjuncți ai DNA Procuror-șef și procurori-șefi adjuncți ai DIICOT Funcțiile de procuror general și procuror-șef al DNA devin vacante începând cu 31 martie, iar cea de procuror-șef al DIICOT din 14 aprilie. Candidații pentru funcția de procuror general al României Pentru conducerea Parchetului General s-au înscris: Cristina Chiriac – procuror-șef serviciu în cadrul DNA – Serviciul Teritorial Iași Bogdan-Ciprian Pîrlog – procuror militar în cadrul Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar București Pentru funcția de adjunct al procurorului general candidează: Marius I. Voineag – actual procuror-șef al DNA Candidații pentru conducerea DNA Pentru funcția de procuror-șef al Direcţia Naţională Anticorupţie s-au înscris: Tatiana Toader – procuror-șef adjunct DNA Vlad Grigorescu – procuror DIICOT Ioan-Viorel Cerbu – procuror DNA, delegat ca adjunct Pentru funcția de procuror-șef adjunct al DNA: Mihai Prună – procuror în cadrul Parchetului General Marinela Mincă – procuror-șef al Secției judiciare DNA Marius-Ionel Ștefan – procuror-șef serviciu DNA – Serviciul Teritorial Pitești Candidații pentru șefia DIICOT Pentru conducerea Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism s-au înscris: Ioana-Bogdana Albani Antonia Diaconu Alina Albu – actual procuror-șef DIICOT Codrin-Horațiu Miron Bogdan-Ciprian Pîrlog Pentru funcția de procuror-șef adjunct al DIICOT candidează: Aurel-Cristian Lazăr Alex-Florin Florența – actual procuror general Claudia-Ionela Curelaru Gill-Julien Grigore-Iacobici Mihai-Răzvan Negulescu Calendarul interviurilor și evaluarea candidaților Potrivit Ministerului Justiției, în perioada 23–26 februarie, candidații vor susține interviuri în fața ministrului Justiției și a comisiei de evaluare. Interviul va include: Prezentarea proiectului managerial pentru funcția vizată Evaluarea aptitudinilor manageriale și de comunicare Analiza modului în care candidatul se raportează la valorile profesiei și ale funcției Rezultatele finale vor fi publicate la 2 martie. Propunerile motivate ale ministrului Justiției vor fi transmise Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii pentru aviz consultativ. Condiții legale pentru numirea în funcțiile de conducere Potrivit legislației, pot fi numiți în aceste funcții procurorii sau judecătorii cu o vechime minimă de 15 ani în magistratură. Nu pot ocupa funcții de conducere: Procurorii care au făcut parte din serviciile de informații sau au colaborat cu acestea Cei care au un interes personal ce ar putea afecta obiectivitatea și imparțialitatea exercitării atribuțiilor

Primarul din Chiajna, protejat de un judecător (sursa: Facebook/Înalta Curte de Casație și Justiție)
Justiție

Cine e judecătorul care-l protejează pe primarul din Chiajna, cu familia căruia Savonea a făcut bani

Presshub a aflat, pe surse, identitatea judecătorului care, de aproape doi ani, nu a motivat o decizie pronunțată în Cameră preliminară în dosarul primarului din Chiajna, Mircea Minea. Potrivit informațiilor obținute, este vorba despre Ioan Constantin Dari. Tribunalul Ilfov a refuzat anterior să facă public numele magistratului, invocând faptul că informațiile privind componența completului de judecată nu ar avea caracter public. Ioan Constantin Dari, delegat la conducerea Secției Penale a Tribunalului Ilfov Ioan Constantin Dari este titular la Judecătoria Buftea, însă a fost delegat într-o funcție de conducere la Tribunalul Ilfov, unde ocupă poziția de președinte al Secției penale. Citește și: Cancelaria premierului și ministrul Mediului propun o reducere majoră a birocrației și termene clare pentru digitalizare Conform unei hotărâri adoptate în februarie 2025, Secția pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a decis prelungirea delegării magistratului în funcția de conducere. Hotărârea prevede „prelungirea delegării domnului Dari Constantin Ioan, judecător cu grad profesional de tribunal la Judecătoria Buftea, în funcția de președinte al Secției penale a Tribunalului Ilfov, începând cu data de 08.03.2025, până la ocuparea funcției prin numire, în condițiile legii, dar nu mai mult de șase luni, sub rezerva prelungirii delegării sale în funcția de execuție la Tribunalul Ilfov”. Legături de rudenie în sistemul judiciar Potrivit informațiilor apărute în spațiul public, Ioan Constantin Dari este rudă cu un alt magistrat, Bogdan Alexandru Dari, judecător la Curtea de Apel București. Dezvăluirea vine în contextul în care dosarul primarului din Chiajna, Mircea Minea, rămâne în impas procedural, din cauza întârzierii motivării deciziei de Cameră preliminară.

Ore după ce a picat testul anti-drog, Negoiță scapă de controlul judiciar și revine la primărie Foto: Facebook
Justiție

Ore după ce a picat testul anti-drog, Negoiță scapă de controlul judiciar și revine la primărie

Cîteva ore după ce a picat testul anti-drog, edilul Sectorului 3, Robert Negoiță, scapă de controlul judiciar și revine la primărie.  Citește și: VIDEO Primarul Robert Negoiță, pozitiv la testul pentru cocaină, pe care singur și l-a făcut la solicitarea activistului Marian Ceaușescu Tribunalul Bucureşti a admis joi o plângere formulată de primarul Sectorului 3, Robert Negoiţă, şi a dispus revocarea măsurii controlului judiciar în dosarul legat de construirea fără avize legale a unor străzi peste conducte de gaze. Ore după ce a picat testul anti-drog, Negoiță scapă de controlul judiciar și revine la primărie Decizia instanţei este definitivă, astfel încât Negoiţă se poate întoarce la Primărie.Robert Negoiţă a fost plasat de DNA sub control judiciar pe 5 februarie, fiind obligat la plata unei cauţiuni de 800.000 de lei. Totodată, el avea interdicţia de a-şi exercita funcţia de primar.În dosar este investigată modalitatea prin care Primăria Sectorului 3 ar fi construit, din bani publici, un drum pe proprietatea privată a fratelui primarului, Ionuţ Negoiţă, care dezvoltă un proiect imobiliar în acea zonă.Ancheta a fost declanşată în urma unei investigaţii jurnalistice realizate anul trecut de publicaţia Recorder. Potrivit jurnaliştilor, Robert Negoiţă ar fi folosit resursele Primăriei pentru a construi o şosea pe terenul privat deţinut de fratele său, "aşternându-i" un covor de asfalt chiar în zona în care acesta urma să ridice mai multe blocuri şi un centru comercial.Este vorba despre un drum de aproximativ un kilometru, construit în spatele Halei Laminor, care permite accesul în zona în care companiile lui Ionuţ Negoiţă intenţionează să dezvolte complexul imobiliar HILS Republica, situat în apropierea staţiei de metrou cu acelaşi nume. Azi, înainte de a se judeca în cauza privind controlul judiciar, Negoiță a acceptat să dea un test privind consumul de cocaină, pe care l-a picat. 

Numirea lui Dacian Cosmin Dragoș la CCR rămâne în vigoare (sursa: Facebook/Curtea Constituțională a României)
Justiție

Numirea lui Dacian Cosmin Dragoș la CCR rămâne în vigoare: Curtea de Apel respinge cererea AUR

Curtea de Apel Bucureşti a respins marți, ca nefondată, cererea depusă de avocata AUR Silvia Uscov privind suspendarea decretului prezidențial prin care Dacian Cosmin Dragoș a fost numit judecător la Curtea Constituţională a României. Dacian Cosmin Dragoș face parte din grupul de judecători ai CCR care susțin proiectul Guvernului de reformă a pensiilor speciale, o tabără care deține o majoritate fragilă de 5 la 4 în cadrul Curții Constituționale. Totodată, instanța a admis cererea formulată de Administraţia Prezidenţială de sesizare a Curții Constituționale, pentru a clarifica sensul noțiunilor de „activitate juridică” și „învățământ juridic superior”, prevăzute de Legea de funcționare a CCR. Instanța sesizează CCR Potrivit minutei, Curtea de Apel București a decis sesizarea CCR cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 61 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, în măsura în care acestea ar putea fi interpretate restrictiv. Citește și: Cine conduce revolta anti-Bolojan a primarilor de comune: fost turnător, primar din 1990, avere impresionantă Mai exact, instanța solicită clarificarea dacă: - „învățământul juridic superior” vizează exclusiv activitatea didactică desfășurată într-o Facultate de Drept sau și predarea disciplinelor juridice în alte facultăți de învățământ superior; - „activitatea juridică” se referă doar la profesii clasice (avocat, judecător, procuror, notar, consilier juridic) sau include și activitatea de cercetare, consultanță juridică și elaborare de acte normative. În același timp, instanța a respins toate excepțiile invocate de pârâți – inadmisibilitatea, tardivitatea, lipsa de interes și lipsa calității procesuale active – ca nefondate. Cererea de suspendare a decretului, respinsă definitiv la acest nivel Curtea a respins explicit cererea de suspendare a decretului prezidențial, apreciind că nu sunt îndeplinite condițiile legale pentru o astfel de măsură provizorie. Decizia a fost pronunțată de judecătoarea Georgeana Viorel, șefa Secției a IX-a Contencios Administrativ și Fiscal a Curții de Apel București. Ce a cerut avocata AUR Silvia Uscov În acest dosar, Silvia Uscov a solicitat: - anularea decretului semnat de președintele Nicușor Dan privind numirea lui Dacian Cosmin Dragoș la CCR; - în subsidiar, suspendarea efectelor decretului până la soluționarea pe fond a cererii de anulare. Principalul argument invocat a fost lipsa vechimii minime de 18 ani în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior, condiție prevăzută de Constituție pentru numirea unui judecător constituțional. Argumentele privind vechimea profesională a lui Dacian Cosmin Dragoș Avocata a susținut că Dacian Cosmin Dragoș a activat ca profesor universitar la o Facultate de Drept doar aproximativ 3 ani și 4 luni (octombrie 1998 – februarie 2002), restul carierei desfășurându-se la Facultatea de Științe Politice și Administrative din cadrul Universitatea Babeș-Bolyai. Potrivit acestei interpretări, deși în cadrul respectivei facultăți se predau discipline juridice, aceasta nu ar reprezenta „învățământ juridic superior” în sens constituțional strict. Poziția Administrației Prezidențiale Reprezentanții Administrației Prezidențiale au arătat că, potrivit documentelor depuse la dosar, Dacian Cosmin Dragoș a predat exclusiv discipline juridice, precum Drept administrativ, Dreptul Uniunii Europene, Dreptul achizițiilor publice și Dreptul muncii. De asemenea, a desfășurat activități de cercetare științifică, expertiză și consultanță juridică și a fost expert al statului român într-un litigiu internațional, activitate relevantă pentru noțiunea de activitate juridică.

Reforma pensiile magistraților, ÎCCJ cere intervenția UE (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Justiție

Lia Savonea duce disputa privind pensiile magistraților la nivel european: ÎCCJ cere intervenția UE

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, condusă de Lia Savonea, a solicitat marți Curtea Constituţională a României să sesizeze Curtea de Justiţie a Uniunii Europene cu o întrebare preliminară privind compatibilitatea proiectului Guvernului de modificare a pensiilor speciale ale magistraților cu dreptul Uniunii Europene. Demersul vine în contextul în care CCR are programată miercuri o nouă ședință de dezbatere pe tema modificărilor aduse pensiilor de serviciu. Întrebare preliminară către CJUE, în baza art. 267 TFUE Potrivit unui comunicat oficial, la data de 10 februarie 2026, ÎCCJ a înaintat CCR o cerere de sesizare a CJUE, întemeiată pe art. 267 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Citește și: Cine conduce revolta anti-Bolojan a primarilor de comune: fost turnător, primar din 1990, avere impresionantă Instanța supremă solicită verificarea compatibilității măsurilor naționale analizate cu exigențele dreptului Uniunii Europene și cu jurisprudența CJUE, apreciind că proiectul legislativ poate încălca principii fundamentale precum: proporționalitatea egalitatea securitatea juridică protecția încrederii legitime Aceste principii sunt esențiale pentru evaluarea legalității oricărei reforme care vizează statutul și garanțiile de independență ale magistraților, obligație derivată din art. 19 alin. (1) TUE, coroborat cu valorile statului de drept prevăzute de art. 2 TUE. ÎCCJ: risc de discriminare și afectare a independenței justiției În esență, ÎCCJ consideră că măsurile propuse de Guvernul României pot conduce la un tratament discriminatoriu al magistraților față de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu. Instanța enumeră cinci probleme majore din perspectiva dreptului Uniunii Europene: Posibila discriminare a magistraților în raport cu alte categorii profesionale Lipsa unei fundamentări riguroase și transparente care să permită un test real de proporționalitate Reducerea siguranței financiare a judecătorilor sub un nivel considerat adecvat Perpetuarea instabilității legislative în materia pensiilor de serviciu. Instituirea unui regim tranzitoriu inegal, dificil de justificat obiectiv Potrivit ÎCCJ, demersul are ca obiectiv protejarea independenței justiției, prin utilizarea tuturor mecanismelor juridice prevăzute de cadrul constituțional național și de dreptul Uniunii Europene. Instanța supremă subliniază că sesizarea CJUE reprezintă un instrument esențial pentru asigurarea interpretării și aplicării unitare a dreptului european, dar și pentru consolidarea cooperării între instanțele naționale și jurisdicția Uniunii Europene. Sesizarea CCR din decembrie 2025 La începutul lunii decembrie 2025, judecătorii ÎCCJ au decis, în unanimitate, să sesizeze CCR cu privire la noul proiect guvernamental privind pensiile magistraților. La acel moment, Instanța supremă a susținut că proiectul: anulează de facto pensiile de serviciu, reduce drastic drepturile magistraților care nu îndeplinesc condițiile de pensionare la intrarea în vigoare a legii, ar putea conduce, pentru generațiile viitoare, la pensii inferioare celor din sistemul public. ÎCCJ a mai arătat că legea încalcă independența justiției în raport cu standardele stabilite de CJUE, CEDO și CCR și contravine unor decizii anterioare ale Curții Constituționale, încălcând astfel principiul supremației Constituției și caracterul obligatoriu al deciziilor CCR. Ce prevede proiectul Guvernului privind pensiile magistraților Noul proiect adoptat de Guvern prevede: creșterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani; plafonarea cuantumului pensiei la maximum 70% din indemnizația netă aferentă ultimei luni de activitate. Modificările sunt în continuare contestate la nivel instituțional, iar decizia CCR privind eventuala sesizare a CJUE ar putea avea un impact major asupra reformei pensiilor de serviciu și asupra relației dintre dreptul național și cel european.

Instituțiile din Justiție, chirii de milioane de euro (sursa: cab1864.eu)
Justiție

Instituțiile din Justiție, chirii de milioane de euro către proprietari cu legături politice

Instanțele, parchetele, autoritățile aflate în subordinea Ministerului Justiției și Consiliul Superior al Magistraturii cheltuie anual peste 15 milioane de euro pentru chirii, potrivit unei investigații publicate de Public Record. În unele situații, sumele ajung la proprietari cu probleme penale sau la persoane cu legături politice. Registrul Comerțului, peste trei milioane de euro pentru sedii Oficiul Național al Registrului Comerțului cheltuie anual peste trei milioane de euro pentru sediile sale din întreaga țară, potrivit datelor citate în anchetă. Citește și: Cine conduce revolta anti-Bolojan a primarilor de comune: fost turnător, primar din 1990, avere impresionantă Înalta Curte de Casație și Justiție plătește anual peste două milioane de euro pentru un singur sediu temporar, una dintre cele mai mari cheltuieli de acest tip din sistemul judiciar. Curtea de Apel București, în topul cheltuielilor Curtea de Apel București ocupă locul al treilea în clasamentul chiriilor, cu peste un milion de euro plătiți anual pentru două secții ale Tribunalului București și pentru arhivă. Potrivit investigației, ministrul Justiției nu a prezentat un plan multianual de investiții care să reducă pe termen lung aceste cheltuieli și să degreveze bugetul de stat de costuri recurente ridicate. DNA, DIICOT și parchetele locale, milioane de euro pe chirii Direcția Națională Anticorupție, DIICOT și parchetele din România cheltuie anual peste 2,7 milioane de euro pentru spații închiriate. Clădirea din zona Lipscani, unde funcționează Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, costă aproximativ 74.000 de euro pe lună. Imobilul aparține firmei Geres Real Estate, administrată de o companie cu legături cu Ion Țiriac. DNA Constanța și sediul din apropierea plajei Sediul DNA Constanța este amplasat în apropierea plajei Neversea și presupune o chirie lunară de aproximativ 9.000 de euro, plătită către Chirața Borună, notar din Constanța. Aceasta a fost cercetată în mai multe dosare penale, toate soluționate cu netrimitere în judecată. DNA a transmis că are în vedere relocarea după finalizarea noului sediu, realizat prin intermediul Compania Națională de Investiții, și a precizat că existența unui dosar penal nu reprezintă un criteriu legal de excludere de la licitație. DIICOT Cluj și proprietar trimis în judecată Și sediul DIICOT Cluj este închiriat de la un proprietar cu probleme penale. Sorin Dănăilă și soția sa încasează lunar aproximativ 7.000 de euro. Dănăilă este trimis în judecată de procurorii anticorupție pentru luare de mită, fapte care ar fi fost comise în perioada în care conducea Filiala Teritorială de Îmbunătățiri Funciare Galați. În 2020, acesta a candidat pentru un mandat de parlamentar din partea Partidul Național Liberal. Legături politice și în cazul Craiovei O situație similară este semnalată și în Craiova. Sediul Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova este închiriat cu puțin peste 7.000 de euro lunar. Chiria este plătită către firma Reysol, deținută în mare parte de Pavel Badea, fost candidat al Partidului Național Liberal la Primăria Craiova în 2016, care a demisionat ulterior din conducerea filialei locale a partidului.

Dosar penal, ascuns de un procuror (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Împrumut nedeclarat de 200.000 de euro al unui șef CFR, ascuns de un procuror

Un procuror de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Iași a ținut timp de peste patru ani la sertar un dosar penal. Dosar penal ascuns de un procuror Dosarul îl viza pe liberalul Sorin Alexandru Trandafirescu, fost șef al regionalei CFR, care era cercetat pentru fals în declarații. Citește și: Pîslaru o bagă pe Kovesi în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene: acces direct la date Ancheta viza faptul că, în perioada 2013–2020, acesta nu ar fi menționat în 15 declarații de avere un împrumut de 200.000 de euro acordat unei persoane fizice. După ani de tergiversări, procurorul a decis anul trecut renunțarea la urmărirea penală. Continuarea, în Ziarul de Iași

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră