miercuri 29 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

Justiție

614 articole
Justiție

Dana Gârbovan, pe care PSD o dorea ministru al Justiției, vrea la ÎCCJ, în subordinea lui Savonea. Și controversata Liana Arsene concurează

Judecătoarea Dana Gârbovan, de la Curtea de Apel Cluj, s-a înscris la concursul pentru promovarea la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), unde președinte este Lia Savonea. Ea vrea să ajungă la Secția de contencios administrativ și fiscal. Citește și: Gheorghiță, directorul spitalului SRI: „Sistemul medical din România trebuie regândit. Salariile mai bune nu vor soluționa toate neajunsurile” CSM a constat îndeplinite condițiile de participare la concurs pentru 19 judecători, care vor concura pentru cinci posturi. Gruparea Savonea din ICCJ se va consolida În august 2019, Dana Gârbovan, propusă de premierul Viorica Dăncilă pentru funcţia de ministru al justiţiei, şi-a prezentat astăzi demisia din magistratură pentru a putea face parte din Executiv.  Președintele Klaus Iohannis a respins însă propunerea, iar în septembrie 2019 secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a aprobat în ședința de marți cererea Danei Gîrbovan de retragere a demisiei din magistratură. Votul a fost 8-1 pentru acceptarea cererii. În decembrie 2025, Gîrbovan a atacat dur ancheta Recorder. „Dezbaterile legitime cu privire la probleme punctuale din sistem au fost denaturate în scopuri vădit politice, sub pretextul generalizat, absolut inadmisibil, al unei așa-numite «justiții capturate»”, se arăta într-un comunicat a trei ONG-uri, Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR), Asociatia Magistratilor din Romania (AMR) şi Asociatia Judecatorilor pentru Apararea Drepturilor Omului (AJADO), conduse de judecatoarele Dana Girbovan, Andreea Ciuca si Florica Roman. Candidează la un loc la Secția penală și Liana Arsene, de la Curtea de Apel București. În decembrie 2025, în timpul unei conferințe de presă, Arsene a preluat un mesaj transmis de Lia Savonea în care îl apăra pe ministrul Cătălin Predoiu. Mesajul i-a fost transmis de colega ei Ionela Tudor, care a plecat din conferința de presă ca să discute cu Savonea.  CV-ul foarte modest al lui Arsene Șefa Curții de Apel București, Liana Arsene, a studiat la facultatea de drept din Craiova, Nicolae Titulescu, are un CV modest și este urmașa lui Savonea la conducerea acestei instanțe, a arătat de Defapt.ro în decembrie 2025. O biografie a Lianei Arsene este de negăsit pe site-ul Curții de Apel. Doar portaljust.ro are un mic CV, pe o listă cu „informații relevante” despre judecători de la Tribunalul Teleorman care au ajuns la Curtea de Apel București.  Potrivit acestui document, Arsene a studiat la facultatea Nicolae Titulescu de la universitatea din Craiova, unde și-a luat licența în 2002 - dar nu se știe când s-a născut, unde și ce liceu a urmat. A fost avocat pentru foarte puțin timp, iar din 2004 este judecătoare. Înainte de a ajunge la București, cea mai importantă funcție a fost de vicepreședinte a Tribunalului Teleorman. În 2016, a ajuns la Curtea de Apel București, iar în 2023 a fost numită președinte interimar al acestei curți, în locul Liei Savonea, care fusese promovată la Înalta Curte de Casație și Justiție. Pe site-ul Curții de Apel, nu se mai publică hotărâri de colegiu din 2022.   

Dana Gârbovan, pe care PSD o dorea ministru al Justiției, vrea la ÎCCJ, în subordinea lui Savonea. Și controversata Liana Arsene concurează
Judecătoarea Adam s-a pensionat înainte să împlinească 49 de ani. Va avea o pensie de peste 25.000 de lei net lunar
Justiție

Judecătoarea Adam s-a pensionat înainte să împlinească 49 de ani. Va avea o pensie de peste 25.000 de lei net lunar

Judecătoarea Oana Cristina Adam, fostă Vieriu, de la Curtea de Apel Iași, a fost pensionată prin decret semnat pe 15 iulie de președintele Nicușor Dan, înainte de împlinirea vârstei de 49 de ani. Vechime de 25 de ani ca magistrat Potrivit Consiliului Superior al Magistraturii, magistrata avea 48 de ani, nouă luni și o zi când i-a fost aprobată cererea de retragere, pe baza unei vechimi de 25 de ani ca procuror și judecător. Citește și: Gheorghiță, directorul spitalului SRI: „Sistemul medical din România trebuie regândit. Salariile mai bune nu vor soluționa toate neajunsurile” Adam este al doilea magistrat ieșean pensionat înainte de 49 de ani după noiembrie 2025. Ea a activat recent la Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a Curții de Apel Iași. Pensie de 25.000 de lei net lunar Decizia de pensie de serviciu fusese emisă de Casa Județeană de Pensii Iași pe 9 decembrie 2025, înainte de intrarea în vigoare a noii legi privind pensiile magistraților. Astfel, pensia sa a fost calculată după vechea formulă, de 80% din baza de calcul și plafonată la venitul net din ultima lună de activitate, nu după noua regulă de 55%, plafonată la 70%. Calculele Ziarului de Iași indică o pensie de cel puțin 25.000 de lei net lunar, la Iași. În 2023, declarația de avere indica salarii de 202.931 lei și 568.712 lei obținuți prin hotărâri judecătorești; ulterior, încă 62.296 lei suplimentar.

Salariile magistraților scad puternic prin noua lege a salarizării. Care sunt marii perdanți
Justiție

Salariile magistraților scad puternic prin noua lege a salarizării. Care sunt marii perdanți

Curtea de Apel București a suspendat, pe 21 iulie, procedura privind proiectul legii salarizării personalului plătit din fonduri publice, la cererea Federației SANITAS. Hotărârea a blocat temporar traseul documentului publicat pe 17 iulie pe site-ul Ministerului Muncii și a declanșat o reacție extrem de dură din partea ministrului interimar Dragoș Pîslaru. Dincolo de disputa juridică și politică, proiectul a provocat nemulțumiri puternice în sistemul judiciar. Anexa V din proiectul legii salarizării, dedicată Justiției, schimba modul de calcul al indemnizațiilor, ridică salariile unor magistrați aflați la începutul carierei, dar stabilea valori mai mici decât cele aflate în prezent în plată pentru o parte dintre judecătorii și procurorii cu grade superioare. Pîslaru atacă frontal sistemul judiciar Reacția lui Dragoș Pîslaru, ministrului interimar al Muncii, a fost dură. Citește și: Anca Alexandrescu, atacuri în serie la Călin Georgescu: l-ar fi oprit pe George Simion să voteze guvernul Veștea „A cântat iar ciocârLia”, a scris Dragoș Pîslaru în mesajul publicat pe Facebook, într-o aluzie evidentă la Lia Savonea. Ministrul a sugerat că sistemul judiciar acționează cu o viteză neobișnuită atunci când trebuie pronunțate decizii împotriva Guvernului și a conducerii PNL reprezentate de Ilie Bolojan. Pîslaru a ironizat faptul că instanța ar fi suspendat un text aflat în secțiunea „Comunicate de presă” de pe site-ul Ministerului Muncii, deși acesta nu intrase, potrivit ministrului, într-o procedură formală de inițiativă legislativă. „Ce contează că nu suntem în procedură de inițiativă legislativă și că textul nu este un proiect de lege în transparență?”, a întrebat retoric ministrul. Pîslaru a susținut că Guvernul, aflat într-o situație constituțională cu atribuții limitate, nu pregătise un act care să parcurgă transparența decizională, avizarea interministerială și aprobarea în ședința Executivului. Rolul Ministerului Muncii ar fi fost, în versiunea lui Pîslaru, unul strict tehnic și metodologic: elaborarea unei fundamentări care să poată fi folosită ulterior de parlamentari și de partide în cazul în care acestea ar fi decis să transforme documentul într-o inițiativă legislativă. Ministrul spune că dialogul social va continua Pîslaru consideră că suspendarea vizează o procedură care nu exista formal și este, prin urmare, „fără obiect”. El afirmă că Ministerul Muncii poate continua consultările cu sindicatele, analizele și fundamentarea tehnică, atât timp cât Guvernul nu inițiază oficial un proiect de lege. Ministrul a legat disputa și de jalonul din PNRR asociat reformei salarizării, evaluat la cel puțin 770 de milioane de euro. În opinia sa, hotărârea instanței riscă să împiedice îndeplinirea acestui angajament. Suma de 770 de milioane de euro și interzicerea activității tehnice a Ministerului nu apar însă în minuta instanței. Acestea reprezintă interpretarea politică a ministrului asupra consecințelor posibile ale hotărârii. „Disperarea e mare, dar nu mor caii când vor câinii. Mergem mai departe!”, și-a încheiat Pîslaru mesajul. Justiția, una dintre cele mai nemulțumite categorii Suspendarea a fost obținută de SANITAS, pe fondul criticilor venite din Sănătate, dar proiectul a generat opoziție puternică și în Justiție. Consiliul Superior al Magistraturii, Parchetul General, curțile de apel și tribunalele au criticat anterior noua arhitectură salarială. Reprezentanții sistemului susțin că reducerea reperelor financiare poate afecta statutul magistratului și garanțiile economice asociate independenței Justiției. Anexa V stabilește reguli distincte pentru judecători, procurori, magistrați-asistenți, personal auxiliar, specialiști și polițiști judiciari. În principiu, salariul ar urma să fie determinat prin înmulțirea coeficientului funcției cu o valoare de referință. În simulările proiectului a fost folosită o valoare de referință de 4.100 de lei brut. Problema este că, pentru o parte dintre magistrații aflați în zona superioară a sistemului, noua formulă produce indemnizații mai mici decât cele primite în prezent. Judecătorii de la Înalta Curte, printre principalii perdanți Potrivit datelor publicate de „Libertatea”, un judecător cu grad de Înalta Curte de Casație și Justiție și o vechime de peste 20 de ani ar avea, în noua grilă, un salariu de bază de 22.550 de lei brut. Nivelul ar fi cu aproximativ 3.700 de lei sub salariul actual, estimat la 26.250 de lei brut. Diferența înseamnă o diminuare teoretică de aproximativ 14%. Ea nu s-ar transforma neapărat într-o tăiere imediată, deoarece proiectul prevede menținerea salariului de bază aflat în plată atunci când acesta este mai mare decât valoarea rezultată din noua grilă. Judecătorul ar continua, astfel, să primească salariul actual, dar nu ar mai beneficia de creșteri până când valoarea calculată după noul sistem nu ar depăși suma protejată. Acesta este mecanismul care provoacă una dintre principalele nemulțumiri: veniturile nu scad imediat, însă pot fi înghețate pentru mai mulți ani. Cine ar câștiga Nu toate categoriile de judecători ies în pierdere. Un judecător cu grad de curte de apel ar trece, potrivit cifrelor furnizate, de la 21.976 de lei la 23.000 de lei brut. Creșterea ar fi de 1.024 de lei, respectiv aproximativ 4,7%. Pentru un judecător cu grad de tribunal, salariul ar urca de la 20.910 lei la 22.500 de lei. Majorarea ar fi de 1.590 de lei, echivalentul unei creșteri de aproximativ 7,6%. Judecătorii cu grad de judecătorie ar trece de la 17.250 de lei la 18.040 de lei, cu 790 de lei mai mult. Judecătorii stagiari ar beneficia de una dintre cele mai consistente creșteri: de la 10.400 de lei la 11.767 de lei brut, adică un plus de 1.367 de lei și o majorare de aproximativ 13%. Procurorii cu grade superioare pierd mai mult În cazul procurorilor, efectul restrictiv este mai vizibil. Un procuror cu grad de Parchet de pe lângă Înalta Curte ar avea un salariu de bază de 22.099 de lei, față de aproximativ 25.000 de lei în prezent. Diferența este de 2.901 lei brut, adică o reducere teoretică de aproximativ 11,6%. Un procuror cu grad de curte de apel ar trece de la 21.905 lei la 21.566 de lei. Scăderea este mai redusă, de 339 de lei. Pentru procurorul cu grad de tribunal, salariul ar coborî de la 21.429 de lei la 20.500 de lei, cu 929 de lei mai puțin. Și în aceste cazuri ar funcționa protecția salariului aflat în plată. Procurorii în funcție nu ar pierde imediat diferența, dar ar putea rămâne fără majorări efective până când noua grilă le-ar ajunge din urmă veniturile actuale. Creșteri pentru procurorii de la baza sistemului Procurorii cu grad de judecătorie și procurorii stagiari se află la polul opus. Un procuror cu grad de judecătorie ar trece de la 16.429 de lei la 17.671 de lei brut, o creștere de 1.242 de lei. Pentru procurorii stagiari, salariul ar urca de la 9.905 lei la 11.521 de lei brut. Majorarea ar fi de 1.616 lei, adică peste 16%. Lefurile șefilor din Justiție, puternic comprimate Cele mai spectaculoase diferențe apar în cazul conducerii sistemului judiciar. Proiectul prevede un salariu de bază de 25.215 lei pentru președintele Înaltei Curți și pentru procurorul general. În cazul președintelui ÎCCJ, suma aflată în prezent în plată ar fi de 40.914 lei brut. Dacă cele două valori reprezintă componente salariale comparabile, noua grilă ar fi mai mică cu 15.699 de lei, adică aproximativ 38%. Pentru procurorul general, salariul actual indicat este de aproximativ 36.000 de lei. Diferența față de cei 25.215 lei din proiect s-ar apropia de 10.800 de lei. Șefii DNA și DIICOT ar avea, potrivit noii grile, un salariu de bază de 24.395 de lei. Funcțiile de conducere, suplimente calculate uniform Anexa V schimbă și modul de remunerare a funcțiilor de conducere. Indemnizația ar urma să fie formată din salariul maxim al funcției de execuție corespunzătoare instanței sau parchetului, la care se adaugă un coeficient de conducere înmulțit cu valoarea de referință. Pentru președintele ÎCCJ și procurorul general, coeficientul suplimentar este de 0,65. La o valoare de referință de 4.100 de lei, componenta de conducere ar reprezenta 2.665 de lei brut. Vicepreședinții și prim-adjuncții ar primi un supliment de 1.845 de lei, iar președinții de secție și alte funcții echivalente ar beneficia de sume cuprinse, în funcție de poziție, între 820 și 1.640 de lei brut. Proiectul urmărește astfel să limiteze diferențele create în timp prin formule distincte, asimilări și hotărâri judecătorești. Specialiștii și IT-iștii, coeficienți reduși cu 10% Nemulțumirile nu se limitează la magistrați. Pentru specialiștii din Parchetul General, DNA, DIICOT și celelalte parchete, coeficienții de salarizare prevăzuți ca reper ar urma să fie diminuați cu 10%. Același regim este propus pentru specialiștii IT din instanțe, parchete, CSM, Ministerul Justiției și Inspecția Judiciară. Reducerea cu 10% a coeficientului nu înseamnă automat o tăiere cu 10% a salariului actual. Efectul concret depinde de valoarea de referință, de salariul aflat în plată și de regulile tranzitorii. Totuși, această categorie pornește în noul sistem de la un reper inferior celui integral stabilit pentru funcțiile la care este raportată. Polițiștii judiciari detașați la Parchetul General, DNA și DIICOT ar urma să fie salarizați după un mecanism similar, cu coeficienți diminuați cu 10%. Grefierii de la instanțele superioare primesc majorări Pentru personalul auxiliar și conex, inclusiv pentru grefieri, proiectul introduce diferențieri în funcție de nivelul instanței sau parchetului. Salariul de bază stabilit pentru judecătorii ar urma să fie majorat cu: 5% la tribunale și tribunale specializate; 7,5% la curțile de apel; 10% la ÎCCJ, Parchetul General, DNA și DIICOT. În cazul acestei categorii, miza este mai degrabă redistribuirea între nivelurile sistemului decât o reducere generală. Grefierii de la instanțele superioare ar fi avantajați față de cei aflați pe aceeași funcție la judecătorii. De ce sunt nemulțumiți cei din Justiție Nemulțumirea are mai multe surse. Prima este reducerea reperelor salariale pentru o parte dintre magistrații cu grad superior. Chiar dacă salariile aflate în plată sunt menținute, lipsa unor majorări pe termen lung este percepută ca o diminuare reală a statutului financiar. A doua problemă este comprimarea ierarhiei. Diferența dintre salariile de la începutul carierei și cele de la vârful sistemului devine mai mică. Pentru autorii proiectului, aceasta înseamnă echitate. Pentru reprezentanții Justiției, înseamnă că experiența, răspunderea, incompatibilitățile și nivelul funcției nu mai sunt recompensate suficient. A treia sursă de tensiune este raportarea la alte puteri ale statului. În timp ce indemnizațiile unor magistrați de rang înalt sunt coborâte, salariile propuse pentru demnitarii politici rămân ridicate. Potrivit simulărilor, președintele României ar avea 32.800 de lei brut, prim-ministrul și președinții celor două Camere – 30.750 de lei, iar miniștrii – 26.650 de lei.

Judecători miloși cu criminalii: condamnat la 18 ani pentru omor, eliberat după nici trei ani
Justiție

Judecători miloși cu criminalii: condamnat la 18 ani pentru omor, eliberat după nici trei ani

Un bărbat condamnat la 18 ani de închisoare pentru uciderea concubinei sale a fost pus în libertate la doar patru luni după pronunțarea sentinței. Luând în calcul și perioada petrecută în arest preventiv, acesta a stat efectiv după gratii mai puțin de trei ani. Argumentare șocantă Crima pentru care fusese condamnat a fost comisă cu violență extremă, după ce bărbatul întreținuse relații sexuale cu victima. Deși instanța stabilise inițial o pedeapsă de 18 ani de închisoare, ulterior judecătorii au decis eliberarea acestuia. Citește și: AUR anunță oficial că va tăia finanțarea pentru Republica Moldova și Ucraina, atacă SAFE și cere reorientarea României spre Turcia lui Erdogan În motivarea hotărârii, magistrații au explicat că executarea pedepsei nu trebuie să devină incompatibilă cu starea condamnatului. „Scopul pedepsei, astfel cum este consacrat de legislația penală, nu este acela de a provoca suferințe inutile sau de a transforma pedeapsa într-o sancțiune incompatibilă cu viața condamnatului”, au arătat judecătorii în decizia prin care au dispus punerea în libertate a deținutului. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Asaltul Liei Savonea împotriva lui Bolojan continuă: CAB închide Comitetul pentru legile Justiției
Justiție

Asaltul Liei Savonea împotriva lui Bolojan continuă: CAB închide Comitetul pentru legile Justiției

Curtea de Apel București a anulat luni decizia prin care premierul interimar Ilie Bolojan înființase Comitetul pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul Justiției, după ce, în luna martie, Înalta Curte îi suspendase deja activitatea. Hotărârea alimentează conflictul dintre tabăra care susține reforma sistemului judiciar și cea apropiată de noua conducere a instanței supreme, dominată de influența președintei Înaltei Curți, Lia Savonea. CAB închide Comitetul lui Bolojan Curtea de Apel București a admis luni acțiunea formulată de un ONG și a anulat decizia prin care premierul interimar Ilie Bolojan a înființat, la Palatul Victoria, Comitetul pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul Justiției. Citește și: Lovitură dură pentru DIICOT în cazul Pașca: condițiile de cazare erau „corespunzătoare” susține o judecătoare, iar procurorii nu au dovezi pentru traficul de persoane Hotărârea nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs. Decizia instanței vine după ce, în luna martie, Înalta Curte de Casație și Justiție suspendase activitatea acestui comitet, invocând posibile probleme de legalitate privind constituirea și funcționarea sa. Curtea de Apel a anulat decizia semnată de Ilie Bolojan Potrivit hotărârii pronunțate de Curtea de Apel București, instanța a admis acțiunea și a dispus anularea Deciziei prim-ministrului nr. 574 din 19 decembrie 2025, prin care a fost constituit Comitetul pentru analiza și revizuirea legislației în domeniul Justiției. Totodată, judecătorii au suspendat executarea deciziei până la soluționarea definitivă a cauzei și l-au obligat pe prim-ministru la plata a 120 de lei reprezentând cheltuieli de judecată. Instanța a respins, în același timp, excepțiile invocate de premier și de Cancelaria prim-ministrului privind inadmisibilitatea acțiunii, lipsa interesului sau lipsa calității procesuale. Originea comitetului Corpul de lucru a fost înființat de premierul Ilie Bolojan, în decembrie 2025, ca reacție la o serie de investigații jurnalistice (în special un reportaj Recorder) și proteste publice privind disfuncționalitățile din instanțe și parchete. Cererea de suspendare a fost depusă de asociația Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept, organizație condusă de avocata Elena Radu. ONG-ul a solicitat suspendarea și anularea Deciziei nr. 574 din 19 decembrie 2025, semnată de Ilie Bolojan, prin care era înființat Comitetul pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul Justiției. În primă instanță, în ianuarie 2026, Curtea de Apel București respinsese suspendarea, însă contestatorii au declarat recurs. Secția de Contencios Administrativ și Fiscal a ÎCCJ a întors decizia CAB și a admis suspendarea. Instanța supremă a invocat indicii temeinice privind un „exces de putere” din partea Executivului. Contextul și miza deciziei ÎCCJ Hotărârea Curții de Apel vine în continuarea unei decizii pronunțate în luna martie de Înalta Curte de Casație și Justiție, care suspendase activitatea comitetului. Pe 25 martie 2026, Înalta Curte de Casație și Justiție a suspendat definitiv executarea Deciziei nr. 574/2025 privind înființarea Comitetului pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul justiției. În comunicatul oficial, instanța supremă a explicat că măsura a fost luată ca urmare a „constatării unui posibil exces de putere în modul de constituire și funcționare al acestui comitet”, care ridica „semne serioase de întrebare cu privire la respectarea principiilor legalității și separației puterilor în stat”. ÎCCJ a mai transmis că hotărârea reprezintă „un semnal important privind necesitatea ca orice demers legislativ sau administrativ să se desfășoare strict în cadrul constituțional și legal, fără abuzuri de autoritate” și a subliniat importanța transparenței, respectării procedurilor democratice și consultării tuturor actorilor relevanți în reforma justiției. Suspendarea a fost pronunțată după ce ÎCCJ a admis recursul formulat de Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept, răsturnând soluția Curții de Apel București, care respinsese anterior cererea de suspendare. Hotărârea ÎCCJ a fost definitivă.

De Ziua Justiției, Savonea o atacă pe Kovesi și cere solidaritate de la avocați și procurori
Justiție

De Ziua Justiției, Savonea o atacă pe Kovesi și cere solidaritate de la avocați și procurori

De Ziua Justiției, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, controversata Lia Savonea, o atacă indirect pe Laura Codruța Kovesi: “Experiențele ultimelor decenii ne-au arătat că statul de drept poate fi vulnerabilizat nu doar de corupție, ci și de tentația de a combate corupția prin mijloace care slăbesc garanțiile fundamentale ale procesului echitabil“.  Citește și: Cioloș, susținere uriașă pentru Pașca, în 2023: “Este ultima casă pentru mulți bolnavi“ Gruparea Savonea se opune ca DNA să reprimească atribuții de anchetare a magistraților.  Pe de altă partea, în mesajul transmis cu ocazia Zilei Justiției, șefa ÎCCJ cere “solidaritate“ din partea procurorilor, avocaților și cadrelor universitare. “O justiție cu adevărat independentă nu este aceea în care judecătorul este lăsat singur în fața presiunilor“ “Justiția nu își măsoară succesul doar prin volumul de activitate, ci mai ales prin capacitatea de a oferi fiecărui cetățean o soluție legală, echitabilă și motivată. Adevărata măsură a unei justiții democratice este capacitatea sa de a rămâne independentă, imparțială și fidelă legii chiar și în cele mai dificile momente. O justiție puternică nu este aceea care inspiră teamă, ci aceea care inspiră încredere. Experiențele ultimelor decenii ne-au arătat că statul de drept poate fi vulnerabilizat nu doar de corupție, ci și de tentația de a combate corupția prin mijloace care slăbesc garanțiile fundamentale ale procesului echitabil. Nicio cauză, oricât de legitimă, nu poate justifica diminuarea independenței judecătorului, afectarea dreptului la apărare, relativizarea prezumției de nevinovăție sau transformarea eficienței instituționale într-o valoare superioară drepturilor și libertăților fundamentale. Avem datoria de a recunoaște că în spatele fiecărei erori judiciare există oameni, familii, cariere și destine. De aceea, justiția trebuie să rămână întotdeauna preocupată nu doar de tragerea la răspundere a celui vinovat, ci și de protejarea celui nevinovat, de apărarea drepturilor fiecărei persoane și de restabilirea echilibrului pe care conflictul l-a rupt. Forța unei societăți democratice nu se măsoară prin severitatea represiunii, ci prin capacitatea sa de a garanta că niciun cetățean nu va fi lipsit de libertate, de demnitate sau de drepturile sale în afara legii și a unui proces echitabil. Astăzi, mai mult ca oricând, avem obligația de a apăra independența reală a judecătorului. Niciun magistrat nu trebuie să judece sub presiunea fricii, a intereselor de moment, a campaniilor publice sau a unor raporturi de putere dezvoltate în afara sălii de judecată. Libertatea interioară a judecătorului reprezintă una dintre cele mai importante garanții ale libertății cetățeanului, deoarece independența judecătorului nu este un privilegiu al acestuia, ci un drept al fiecărei persoane care ajunge în fața instanței. În egală măsură, experiențele trecutului ne arată necesitatea dezvoltării unei autentice culturi a solidarității profesiilor juridice. Judecători, procurori, avocați, cadre universitare, precum și toate profesiile care participă la înfăptuirea justiției au responsabilitatea comună de a apăra independența justiției ori de câte ori aceasta este pusă în pericol. O justiție cu adevărat independentă nu este aceea în care judecătorul este lăsat singur în fața presiunilor, ci aceea în care întreaga comunitate juridică înțelege că apărarea independenței sale reprezintă o obligație comună și permanentă. Ziua Justiției trebuie să fie și o zi a memoriei instituționale. O justiție matură este aceea care are curajul să își privească atât reușitele, cât și greșelile, să învețe din experiențele trecutului și să își consolideze permanent mecanismele de protecție împotriva oricărei forme de abuz, indiferent din ce direcție ar proveni acesta. Mai presus de orice însă, trebuie să nu uităm niciodată că în centrul actului de justiție nu se află instituțiile, statisticile, carierele sau disputele dintre autorități. În centrul justiției se află cetățeanul. Toate garanțiile constituționale, toate regulile procesuale și toate exigențele privind independența magistratului există pentru protejarea persoanei și a drepturilor sale fundamentale. Justiția există pentru cetățean, iar legitimitatea sa derivă din capacitatea de a-i apăra libertatea, demnitatea și drepturile. În această zi, adresez întreaga mea recunoștință tuturor celor care, prin profesionalism, integritate și discreție, contribuie în fiecare zi la înfăptuirea actului de justiție: judecătorilor, magistraților-asistenți, asistenților judecătorilor, grefierilor, personalului auxiliar de specialitate și întregului personal din justiție. Munca fiecăruia este indispensabilă pentru funcționarea unei justiții independente și eficiente. Totodată, transmit respectul și aprecierea mea tuturor celor care au slujit și continuă să slujească justiția cu onoare, loialitate față de lege și devotament față de valorile statului de drept“, a scris Savonea. 

Mai multe drepturi pentru victimele infracțiunilor (acord între Parlamentul European și Consiliul UE)
Justiție

Mai multe drepturi pentru victimele infracțiunilor (acord între Parlamentul European și Consiliul UE)

Un acord între Parlamentul European și Consiliul UE prevede ca persoanele afectate de infracțiuni să primească mai mult sprijin, protecție și acces mai rapid la justiție, arată europarlamentarul PNL Dan Motreanu. Anual, un european din șapte este victimă a unei infracțiuni „Am votat în Parlamentul European pentru actualizarea normelor UE privind consolidarea drepturilor victimelor. Acordul dintre Parlamentul European și Consiliul UE pe acest subiect reprezintă un pas important pentru ca persoanele afectate de infracțiuni să primească mai mult sprijin, protecție și acces mai rapid la justiție.  ℹ️ Drepturile persoanelor afectate vor fi protejate prin asigurarea asistenței juridice pentru victimele cu posibilități financiare reduse. Statele membre pot stabili pragurile de venit pentru care se acordă asistența juridică. ℹ️ Actul normativ prevede urgentarea acordării despăgubirilor de către persoanele condamnate pentru infracțiuni.  ℹ️ Va fi creată o nouă linie telefonică de asistență la nivelul UE pentru victime la numărul de telefon european 116 006. ℹ️ Infracțiunile vor putea fi raportate atât în persoană, cât și online. ℹ️ Victimele vor beneficia de servicii de sprijin, pe baza unei evaluări individuale realizate de personal specializat. ℹ️ Statele membre vor trebui să asigurej disponibilitatea unor servicii adaptate copiilor, care să ofere sprijin și protecție adecvate vârstei acestora. ℹ️ Grupul PPE a obținut în cursul negocierilor adoptarea unei prevederi solide privind protejarea datelor personale ale victimelor în cadrul procedurilor judiciare. Acestea nu vor fi comunicate infractorilor. ℹ️ Potrivit estimărilor Comisiei Europene, în fiecare an 15% dintre europeni sunt victime ale unei infracțiuni.”, se arată în postarea de pe Facebook a lui Motreanu.

Judecători pentru care prognoza meteo e secret de stat: proces halucinant pe apa de ploaie
Justiție

Judecători pentru care prognoza meteo e secret de stat: proces halucinant pe apa de ploaie

Primăria Municipiului Pașcani și operatorul regional ApaVital se află în litigiu din cauza modului de calcul al facturilor pentru preluarea apelor pluviale. Instanța, de acord cu teoria aberantă a ApaVital Administrația locală a contestat în instanță sumele facturate, susținând că nu poate verifica exactitatea calculelor deoarece nu mai are acces la datele meteorologice utilizate pentru determinarea cantităților de apă de ploaie evacuate în rețeaua de canalizare. Citește și: FOTO EXCLUSIV Cuscrul lui Călin Georgescu, la braț cu colonelul Albăceanu din gruparea procurorilor arestați din Constanța În proces, reprezentanții ApaVital au argumentat că transmiterea acestor date meteorologice către terți ar încălca legislația în vigoare și ar putea constitui contravenție. Instanța a admis această interpretare și a dat câștig de cauză operatorului regional de apă și canalizare. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Savonea și CSM, acuzați de fraudă: judecătorii nu și-au asumat listele negre cu politicieni, oengiști și jurnaliști
Justiție

Savonea și CSM, acuzați de fraudă: judecătorii nu și-au asumat listele negre cu politicieni, oengiști și jurnaliști

Demersul grotesc al Consiliului Superior al Magistraturii prin care au fost puși la index politicieni, oengiști și jurnaliști acuzați că au atacat justiția este suspect de fraudă, acuză mai mulți judecători. „Nimeni, niciun judecător nu a avut cunoștință despre acel raport” „Eu ma dezic si condamn ferm așa ceva. Nimeni, niciun judecător nu a avut cunoștință despre acel raport de 70 de pagini. Nu s a votat așa ceva in nicio AG si am vorbit azi cu colegi din toată țara. Niciunul nu a zis că ar fi stiut ambuscada care se pregătește pe răspunderea noastră. Citește și: Fără precedent: CSM face lista neagră a politicienilor USR și PNL care și-ar fi permis să denigreze Justiția A fost un teatru pus la cale de SJ cu președinții de curti (care s au întâlnit "noaptea..." la Oradea săptămâna trecută - si e secret de stat ce s a vorbit acolo). Au girat această hotărâre cu adunări generale care au avut pe ordinea de zi cu totul altceva.”, a afirmat judecătoarea Sorina Marinaș într-o postare pe Facebook. „Este prezentată nereal o susținere cvasiunanimă” Și Forumul Judecătorilor din România a reacționat dur. „Comunicatul publicat astăzi de Secția pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii referitor la Hotărârea nr.1348/09.06.2026 distruge orice șansă a unui dialog al magistraturii cu societatea civilă și celelalte puteri ale statului și induce o gravă îndoială asupra credibilității justiției în sine. Este prezentată nereal o susținere cvasiunanimă, la nivelul tuturor instanțelor judecătorești, a acestui mesaj nespecific discursului magistraturii, aflat cu precădere în cuprinsul Hotărârii  nr.1348/09.06.2026, cu atacuri la adresa unor partide politice, a reprezentanților unor organizații neguvernamentale, ziare și site-uri de presă, persoane fizice indicate cu nume și prenume, precum și a unor asociații ale judecătorilor și procurorilor incomode pentru emitent. Cei 3580 de judecători despre care se afirmă că ”denunță încercarea de subordonare a puterii judecătorești de către puterea politică” nu au votat un astfel de material având conținutul Hotărârii nr.1348/09.06.2026 (care nici nu a fost comunicat în prealabil judecătorilor, neavând cunoștință despre cuprinsul său) în adunările generale organizate ieri, 9 iunie 2026, adunări care au avut ca obiect reacții legate de erorile privind salarizarea magistraților, aflate în proiectul publicat de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, indicate de altfel de toți judecătorii și procurorii, inclusiv de Asociaţia Forumul Judecătorilor din România. Mai mult, cei 3580 de judecători nu au criticat documentarul Recorder, în urma căruia un magistrat avertizor de integritate este judecat disciplinar, reacțiile presei sau ale opiniei publice vizând orice critici legitime legate de funcționarea justiției, nu au discutat chestiunea neaplicării hotărârii Lin a Curții de Justiție a Uniunii Europene, ca urmare a două hotărâri interpretative obligatorii ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, și nici nu au criticat activitatea parchetelor. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat constant că problemele privind funcţionarea sistemului judiciar constituie chestiuni de interes public, iar dezbaterea lor se bucură de protecţia art. 10 din Convenție, subliniind rolul special în societate al sistemului judiciar, care, în calitate de garant al justiţiei ca valoare fundamentală într-un stat de drept, trebuie să se bucure de încrederea publicului pentru a-şi îndeplini cu succes menirea. Comunicatul publicat astăzi de Secția pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii arată neîndoielnic faptul că această autoritate nu dorește reforme în justiție, solicitate constant de Comisia Europeană, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), Curtea de Justiție a Uniunii Europene etc., organisme europene și internaționale relevante. De asemenea, Asociaţia Forumul Judecătorilor din România analizează posibilitatea de a acționa în instanță Secția pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii pentru afirmațiile nereale față de membrii săi, cuprinse în Hotărârea nr.1348/09.06.2026, și care sunt de natură a pune presiune nejustificată legată de funcționarea unei asociații de magistrați, cu nesocotirea flagrantă a Avizului nr. 23 (2020) al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni (CCJE), care stabilește că asociațiile de magistrați sunt esențiale pentru apărarea independenței justiției și a statului de drept. Acestea au dreptul de a exprima puncte de vedere publice privind reformele legislative și de a reprezenta interesele profesionale în fața autorităților.”, se arată într-un articol intitulat „Asociaţia Forumul Judecătorilor din România denunță discursul Secției pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii” postat pe site-ul FJR.

Încă un „succes” al DNA: unul din dosarele primarului Chirica, închis după cinci ani sterili
Justiție

Încă un „succes” al DNA: unul din dosarele primarului Chirica, închis după cinci ani sterili

Dosarul „Zoiosul”, una dintre cele mai mediatizate anchete de corupție din Iași, a fost clasat de procurorii Direcției Naționale Anticorupție după aproape cinci ani de investigații. Clasare rușinoasă Cazul, care a generat numeroase comunicate oficiale și informații apărute pe surse de-a lungul timpului, se încheie fără trimiterea în judecată a persoanelor cercetate și fără obținerea vreunei condamnări. Citește și: Președintele PSD și partidul său, complet indiferenți la incidentul cu drona de la Constanța. George Simion reacționează cu glume în afara subiectului În cadrul anchetei au fost inculpate 15 persoane, printre care primarul municipiului Iași, Mihai Chirica, fostul viceprimar Gabriel Harabagiu, fostul arhitect-șef al orașului, Florin-Alexandru Mustiață, notarul Ionuț-Răzvan Costin și Florin-Claudiu Asimionesei, asociat cu publicația „Bună Ziua Iași”. Potrivit ordonanței de clasare emise de procurorul de caz, anchetatorii au ajuns la concluzia că probele administrate nu sunt suficiente pentru a susține acuzațiile în fața instanței. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Procese lungi și blocaje în justiție: explicații din interiorul sistemului privind întârzierile dosarelor
Justiție

Procese lungi și blocaje în justiție: explicații din interiorul sistemului privind întârzierile dosarelor

Durata tot mai mare a proceselor din instanțele ieșene a devenit una dintre cele mai frecvente nemulțumiri ale celor implicați în dosare civile sau penale, de la cauze celebre precum Skoda și Flux până la litigii obișnuite. Blocajele din instanțe, explicate de avocați Decanul Baroului Iași, avocatul Oana Neda, explică faptul că întârzierile nu mai sunt generate doar de complexitatea spețelor sau de strategiile juridice, ci și de schimbări profunde care afectează întregul sistem judiciar. Citește și: EXCLUSIV Ciucu spune, la podcastul „Cum e, de fapt?”, în ce condiții ar vota PNL un guvern Grindeanu Potrivit acesteia, instabilitatea și impredictibilitatea din ultimele luni au influențat direct ritmul soluționării dosarelor și au făcut ca termenele să devină tot mai greu de estimat. În acest context, tot mai mulți ieșeni reclamă blocajele din instanțe și durata excesivă a proceselor, în condițiile în care unele cauze se întind pe ani întregi. Continuarea, în Ziarul de Iași

Record rar în justiție: un dosar penal a fost finalizat în doar două săptămâni, verdictul imediat
Justiție

Record rar în justiție: un dosar penal a fost finalizat în doar două săptămâni, verdictul imediat

Un dosar penal soluționat la Hârlău a devenit un caz rar întâlnit în justiția românească, după ce procurorii au finalizat rechizitoriul în doar două săptămâni, iar instanța a pronunțat condamnarea chiar de la primul termen de judecată. Dosar penal soluționat în două săptămâni Potrivit anchetatorilor, inculpatul l-ar fi agresat și jefuit pe un coleg de muncă în timp ce lucrau la vie pentru Cotnari SA, furându-i 428 de lei după o altercație izbucnită pe câmp. Citește și: Ministrul Nazare a dezertat oficial din tabăra Bolojan, cerând „stabilitate și predictibilitate”. Surse: este potențial premier PSD-PNL Suspectul a fost reținut la începutul lunii martie și arestat preventiv, iar în fața anchetatorilor și-a recunoscut doar parțial fapta, susținând că ar fi luat doar banii care i se cuveneau pentru munca prestată. Dosarul a parcurs rapid toate etapele procedurale, iar magistrații au respectat termenele maxime din camera preliminară, ceea ce a permis pronunțarea sentinței într-un timp record pentru o cauză penală. Continuarea, în Ziarul de Iași

DNA îl cercetează pe secretarul de stat PSD Pintea din ministerul Agriculturii
Justiție

DNA îl cercetează pe secretarul de stat PSD Pintea din ministerul Agriculturii

DNA îl cercetează pe secretarul de stat PSD Adrian Pintea din ministerul Agriculturii: la 12 februarie, serviciul teritorial Suceava a DNA a solicitat acestui minister o serie de documente referitoare la acest demnitar. Deocamdată, Pintea nu pare să fi demisionat alături de alți pesediști, dar mai multe publicații scriu că el va reveni la conducerea Agenției de Plăți și Intervenții în Agricultură (APIA). Citește și: Deficitul bugetar la trei luni, cel mai mic din 2019 până acum. Cheltuielile cu bugetarii, reduse DNA îl cercetează pe secretarul de stat PSD Pintea din ministerul Agriculturii Documentul obținut de Defapt, semnat de procurorii Ciprian Morișcă și Mihaela Mihai Popa, solicită ministerului Agriculturii: fișa postului pentru secretarul de stat Adrian Pintea decizii interne de delegare/coordonare prin care i s-au dat atribuții suplimentare  solicitările/comunicările întocmite de către autoritatea fitosanitară, în 2024, cu privire la deficitul de personal. În document nu se fac porecizări cu privire la stadiul investigației sau acuzațiile aduse. Este menționat doar un dosar penal din 2024.  Pintea a terminat la 25 de ani facultatea de zootehnie, la Cluj, a fost profesor suplinitor la Băile Olănești, iar din 2006 a lucrat la APIA Vâlcea. Din 2016 în 2023 a fost director general la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură. În august 2023 a ajuns secretar de stat în ministerul Agriculturii. „Suprinzător, Adrian Pintea a fost susținut să ocupe această funcție de către organizația PSD Teleorman condusă de Adrian Gâdea, omul lui Liviu Dragnea. Practic, Adrian Pintea a luat locul în bordul Ministerului Agriculturii, lui Iulian Bucur, susținut de PSD Ialomița”, scria Puterea, în 2023.   

Avocatul Dobrev despre decizia Curții de Apel de a permite Realității să emită: „N-am pomenit, neam de neamul meu”
Justiție

Avocatul Dobrev despre decizia Curții de Apel de a permite Realității să emită: „N-am pomenit, neam de neamul meu”

Avocatul Dumitru Dobrev despre decizia Curții de Apel de a permite Realității să emită, suspendând hotărârea CNA de marți: „N-am pomenit, neam de neamul meu, nici un proces, fie el și ordonanță președințială, cerere de suspendare act administrativ în baza art. 14 din Legea nr. 554/2004 să se judece în 24 de ore”, a scris el, pe Facebook. Dobrev a făcut parte din asociația Salvați Bucureștiul, fondată de Nicușor Dan, și a fost consilier local, în Consiliul General al Municipiului București. În 2021 a demisionat din USR.  Citește și: EXCLUSIV Șeful Armatei, generalul Vlad, a descoperit peste noapte că are 330.000 de lei nedeclarați, imediat ce a devenit șef al Statului Major Avocatul Dobrev despre decizia Curții de Apel de a permite Realității să emită: „N-am pomenit” „În 26 de ani de profesat avocatură din Oradea și până la Constanța și din Iași la Timișoara, n-am pomenit, neam de neamul meu, nici un proces, fie el și ordonanță președințială, cerere de suspendare act administrativ în baza art. 14 din Legea nr. 554/2004 să se judece în 24 de ore. Și dacă ar scoate portăreii în stradă o familie cu 5 copii și cu tot calabalîcul în februarie la - 15 ° C, dacă ceri suspendarea unei executări silite/evacuări pe cale de ordonanță președințială, mai devreme de două săptămîni tot nu primești termen, poți să bocești cu lacrimi de sânge, să-ți rupi cămașa de pe tine acolo la registratură!   Cele mai rapide erau contestațiile la listele electorale dar și alea se judecau în 48-72 de ore.   Ceva s-a întâmplat, acum nu sunt alegeri - nu știu, ori fi sunat vreun samaritean/samariteancă?”, a scris el, pe Facebook. 

Nicușor Dan atacă la CCR legea privind conducerea companiilor de stat: probleme de constituționalitate invocate
Justiție

Nicușor Dan atacă la CCR legea privind conducerea companiilor de stat: probleme de constituționalitate invocate

Președintele României, Nicușor Dan, a sesizat Curtea Constituțională a României (CCR) cu privire la neconstituționalitatea legii de aprobare a OUG privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice. Șeful statului susține că actul normativ a fost adoptat cu încălcarea principiului bicameralismului. Legea contestată, trimisă la promulgare în martie Actul normativ vizat este legea de aprobare a Ordonanței de urgență nr. 22/2025, care modifică cadrul legal privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice. Citește și: EXCLUSIV Șeful Armatei, generalul Vlad, a descoperit peste noapte că are 330.000 de lei nedeclarați, imediat ce a devenit șef al Statului Major Legea a fost transmisă la promulgare pe 21 martie și introduce schimbări importante legate de: - ocuparea funcțiilor în conducerea companiilor de stat - funcționarea consiliilor de administrație - regimul beneficiilor acordate membrilor acestor structuri Modificări privind remunerația și beneficiile din consiliile de administrație Un punct central al legii prevede modificarea articolului 8 alineatul (9) din OUG nr. 109/2011. Potrivit noilor prevederi: - asigurarea de răspundere profesională este plătită de întreprinderea publică - aceasta nu este inclusă în remunerație - beneficiile acordate anual nu pot depăși echivalentul a două indemnizații fixe brute lunare Aceste elemente trebuie incluse în contractele de mandat ale membrilor din conducere. De ce consideră președintele că legea este neconstituțională Președintele susține că modificările introduse în Camera Deputaților, în calitate de cameră decizională, nu au fost dezbătute anterior în Senatul României. Concret: - amendamentele adoptate de Senat au fost eliminate - au fost introduse prevederi noi, care nu au fost analizate de prima cameră - Senatul nu a avut posibilitatea să se pronunțe asupra formei finale a legii Acest parcurs legislativ contravine prevederilor constituționale privind bicameralismul. Argumentele invocate: lipsa dezbaterii în prima cameră Potrivit șefului statului, articolul modificat nu a făcut obiectul inițiativei inițiale și nici al dezbaterii în Senat. „Textul a fost modificat pentru prima dată în Camera Deputaților, într-un mod relevant, fără a fi retrimis la Senat pentru dezbatere”, a explicat Nicușor Dan. În aceste condiții, legea ar putea intra în vigoare conținând prevederi asupra cărora prima cameră legislativă nu s-a pronunțat. Posibile încălcări constituționale Sesizarea transmisă CCR invocă mai multe principii constituționale care ar fi fost încălcate: - principiul legalității - principiul bicameralismului - principiul protejării intereselor naționale în activitatea economică Decizia CCR, esențială pentru viitorul legii Curtea Constituțională urmează să analizeze sesizarea și să decidă dacă legea respectă sau nu prevederile fundamentale. Verdictul CCR va stabili dacă actul normativ poate fi promulgat sau dacă trebuie retrimis Parlamentului pentru corectarea procedurii legislative.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră