vineri 27 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Justiție

585 articole
Justiție

Uriașa pensie specială a unui fost judecător: 50.000 de lei pe lună

În județul Iași, statul a plătit aproape 470 de milioane de lei pentru pensiile speciale în perioada 2016–2026, potrivit datelor oficiale furnizate de Casa Județeană de Pensii Iași. Dublare în zece ani Creșterea pensiilor speciale în Iași este semnificativă în ultimul deceniu. Citește și: CTP nu corectează fake news-ul despre Nicușor Dan și promulgarea legii pe pensiile magistraților Dacă în 2016 cea mai mare pensie de serviciu era de circa 21.000 de lei, încasată de un fost procuror, în 2026 valoarea maximă a ajuns la aproape 50.000 de lei. Beneficiarul acestei sume este un fost judecător, iar nivelul pensiei este aproape dublu față de cel înregistrat în urmă cu zece ani. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Uriașa pensie specială a unui fost judecător: 50.000 de lei pe lună (sursa: Pexels/KATRIN BOLOVTSOVA)
Candidat la șefia DIICOT promite ofensivă totală antidrog (sursa: Facebook/Ministerul Justiției)
Justiție

Candidat la șefia DIICOT: Nu se face destul pentru a stopa intrarea drogurilor prin portul Constanța

Codrin-Horațiu Miron, candidat la funcția de procuror-șef al DIICOT, a anunțat miercuri că va declanșa o „ofensivă totală” împotriva consumului și traficului de droguri dacă va ajunge la conducerea instituției. Magistratul susține că Portul Constanța reprezintă principala poartă de intrare a drogurilor în România și cere consolidarea structurilor antidrog la nivel național. Ofensivă totală împotriva traficului și consumului În cadrul interviului susținut la Ministerul Justiției, Miron a declarat că există instrumentele necesare pentru intensificarea luptei antidrog, invocând hotărârea CSAT din octombrie 2023 care a clasificat consumul de droguri drept problemă de siguranță și securitate națională. Citește și: CTP nu corectează fake news-ul despre Nicușor Dan și promulgarea legii pe pensiile magistraților Potrivit acestuia, grupurile de lucru create la nivel instituțional trebuie să pună accent pe prevenire și combatere, în special în zonele sensibile: traficul stradal, distribuția în instituții publice — școli și universități — și fenomenul consumului în rândul minorilor. Portul Constanța, hub major pentru droguri Candidatul la șefia DIICOT a subliniat că România este o țară de tranzit pentru mai multe rute internaționale ale drogurilor. El a enumerat principalele fluxuri: ruta heroinei din Afganistan, prin Turcia și Bulgaria spre Europa de Vest; ruta cocainei din America de Sud, în special Columbia; traseele drogurilor sintetice și ale noilor substanțe psihoactive provenite din Olanda; precum și ruta hașișului și canabisului din Maroc și Spania. În acest context, Portul Constanța este considerat un nod esențial în rețeaua traficului, motiv pentru care Miron apreciază rezultatele biroului antidrog deja înființat la nivel local, dar consideră că măsurile actuale sunt insuficiente. Propunere: birou antidrog și în vestul țării Magistratul a atras atenția că fenomenul nu poate fi combătut eficient fără o barieră și la granița vestică a României. El a propus înființarea unui birou antidrog în cadrul serviciului teritorial Timișoara, argumentând că zona este un punct major de intrare și ieșire a drogurilor din țară. Potrivit lui Miron, crearea unei astfel de structuri ar contribui la închiderea coridorului național de trafic și la limitarea fluxului de stupefiante către Europa de Vest sau spre piața internă.

Pîrlog atacă promovările din justiție fără examen (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Justiție

Pîrlog, candidat să fie procuror general, atacă avansările din justiție: Ridicol, fără examen

Bogdan-Ciprian Pîrlog, candidat la funcția de procuror general al României, a declarat în timpul interviului susținut la Ministerul Justiției că sistemul judiciar traversează un moment dificil, marcat de pierderea încrederii publice. Procurorul a avertizat că, pentru prima dată, magistratura nu mai beneficiază de susținerea societății, fiind confruntată cu o ostilitate crescândă. Potrivit acestuia, această situație afectează nu doar magistrații cu experiență, ci și generațiile tinere și pe cei care ar dori să intre în sistem, în contextul unei percepții publice negative asupra profesiei. Critici dure la adresa promovărilor în magistratură În cadrul audierii, Pîrlog a criticat sistemul actual de promovare, bazat în mare parte pe evaluarea dosarelor, pe care îl consideră vulnerabil la subiectivism. Citește și: Patru din cei șase directori ai Metrorex au absolvit facultatea după 30 de ani, fiind, la bază, muncitori sau electricieni. Directoarea generală a fost „montatoare” El s-a pronunțat în favoarea reintroducerii unui examen scris, de tip teste grilă, argumentând că această metodă este mai transparentă și mai echitabilă. Procurorul a afirmat că evaluările actuale pot genera situații discutabile și pot conduce la depunctări considerate nedrepte, inclusiv în cazuri în care magistrații au fost sancționați pentru decizii luate înaintea unor clarificări jurisprudențiale ulterioare. În opinia sa, sistemul actual riscă să favorizeze relații clientelare și nu răspunde criteriilor unei promovări meritocratice. „Ridicol” – calificativ pentru promovarea la Înalta Curte Bogdan Pîrlog a criticat și procedura de promovare la Înalta Curte de Casație și Justiție, unde nu este prevăzut un examen scris. El a considerat că presupunerea potrivit căreia magistrații de la nivelul curților de apel nu mai trebuie testați este greșită. Procurorul a subliniat că faptul că un magistrat a promovat un examen cu ani în urmă nu garantează menținerea aceluiași nivel de cunoștințe, evidențiind diferențele de pregătire și implicare existente în practică. Profilul candidatului la funcția de procuror general Bogdan Pîrlog este procuror militar și președinte al Asociației „Inițiativa pentru Justiție”, fiind cunoscut pentru pozițiile critice față de Consiliul Superior al Magistraturii. De-a lungul timpului, a fost sancționat de CSM pentru declarații considerate prejudiciabile imaginii justiției. El s-a numărat printre primii magistrați care au discutat public problemele sistemului judiciar la întâlnirea organizată la Palatul Cotroceni în decembrie 2025. Pîrlog a devenit cunoscut în spațiul public după deschiderea dosarului privind intervenția jandarmilor la protestul din 10 august 2018.

Membru CSM critică decizia Curții Constituționale (sursa: Facebook/Alin Ene)
Justiție

Membrul CSM Alin Ene, isteric după decizia CCR pe pensiile speciale: Democrația a murit!

Judecătorul Alin Ene, membru al Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), este primul reprezentant al instituției care reacționează public după decizia Curții Constituționale referitoare la legea pensiilor speciale ale magistraților. Mesajul său, publicat pe Facebook, are un ton ironic și critic la adresa Guvernului și a hotărârii Curții. Alin Ene, susținătorul Liei Savonea De-a lungul timpului, Alin Ene s-a remarcat prin mesaje publice acide la adresa celor care critică Consiliul Superior al Magistraturii. Citește și: ANALIZĂ Savonea s-a făcut de rușine, PSD a pierdut, guvernul Bolojan a câștigat o bătălie importantă: consecințele votului din CCR privind pensiile magistraților El este considerat un susținător al președintei Instanței Supreme, Lia Savonea. „Statul de drept nu dispare brusc” În postarea sa, Alin Ene susține că decizia CCR nu vizează doar pensiile magistraților, ci reprezintă „un prim pas” într-un proces mai amplu de erodare a statului de drept. „Democraţia a murit! Trăiască Guvernul! Einstein a învins: totul este relativ. Chiar şi Constituţia”, a scris judecătorul, sugerând că principiile constituționale ar fi devenit „flexibile”. Acesta avertizează că statul de drept nu dispare dintr-odată, ci „se subțiază puțin câte puțin”, iar schimbările ar începe, în opinia sa, cu sistemul judiciar. Critici la adresa Guvernului și apel la unitatea sistemului judiciar Alin Ene afirmă că sistemul de justiție trebuie să se replieze rapid în contextul noii legi și să identifice soluții pentru a atenua efectele actului normativ. Totodată, el ironizează Executivul pentru adoptarea unei legi pe care o consideră contrară garanțiilor constituționale și internaționale. În finalul mesajului, judecătorul face trimitere la pastorul german Martin Niemöller, sugerând că rămâne de văzut cine va mai fi dispus să se opună unor eventuale „derapaje”. CCR a declarat constituțională reforma pensiilor magistraților Reacția vine după ce Curtea Constituțională a României a respins sesizarea formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție privind proiectul Guvernului condus de Ilie Bolojan referitor la reforma pensiilor magistraților. Judecătorii constituționali au stabilit că actul normativ este în concordanță cu prevederile Constituției.

Candidații la șefia parchetelor, departajați la interviu (sursa: Facebook/Ministerul Justiției)
Justiție

Candidații la șefia parchetelor vor fi departajați la interviu, toți îndeplinesc condițiile necesare

Toți cei 19 procurori înscriși în procedura de selecție pentru funcțiile de conducere din cadrul Parchetului General, DNA și DIICOT îndeplinesc condițiile legale și vor participa la interviul organizat de Ministerul Justiției, potrivit unor surse din instituție. Selecția vizează funcțiile de procuror general al României, adjuncți ai procurorului general, procuror-șef și adjuncți la DNA, precum și procuror-șef și adjuncți la DIICOT. Funcțiile scoase la concurs și miza instituțională Procedura de selecție, desfășurată în perioada 8 ianuarie – 2 martie, urmărește formularea propunerilor de numire pentru: Citește și: De ce îl atacă Ciolacu pe Bolojan: premierul a vorbit despre „băieții deștepți din energie”, unul dintre aceștia fiind nepotul liderului PSD Procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție Adjunct al procurorului general Procuror-șef și procurori-șefi adjuncți ai DNA Procuror-șef și procurori-șefi adjuncți ai DIICOT Funcțiile de procuror general și procuror-șef al DNA devin vacante începând cu 31 martie, iar cea de procuror-șef al DIICOT din 14 aprilie. Candidații pentru funcția de procuror general al României Pentru conducerea Parchetului General s-au înscris: Cristina Chiriac – procuror-șef serviciu în cadrul DNA – Serviciul Teritorial Iași Bogdan-Ciprian Pîrlog – procuror militar în cadrul Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar București Pentru funcția de adjunct al procurorului general candidează: Marius I. Voineag – actual procuror-șef al DNA Candidații pentru conducerea DNA Pentru funcția de procuror-șef al Direcţia Naţională Anticorupţie s-au înscris: Tatiana Toader – procuror-șef adjunct DNA Vlad Grigorescu – procuror DIICOT Ioan-Viorel Cerbu – procuror DNA, delegat ca adjunct Pentru funcția de procuror-șef adjunct al DNA: Mihai Prună – procuror în cadrul Parchetului General Marinela Mincă – procuror-șef al Secției judiciare DNA Marius-Ionel Ștefan – procuror-șef serviciu DNA – Serviciul Teritorial Pitești Candidații pentru șefia DIICOT Pentru conducerea Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism s-au înscris: Ioana-Bogdana Albani Antonia Diaconu Alina Albu – actual procuror-șef DIICOT Codrin-Horațiu Miron Bogdan-Ciprian Pîrlog Pentru funcția de procuror-șef adjunct al DIICOT candidează: Aurel-Cristian Lazăr Alex-Florin Florența – actual procuror general Claudia-Ionela Curelaru Gill-Julien Grigore-Iacobici Mihai-Răzvan Negulescu Calendarul interviurilor și evaluarea candidaților Potrivit Ministerului Justiției, în perioada 23–26 februarie, candidații vor susține interviuri în fața ministrului Justiției și a comisiei de evaluare. Interviul va include: Prezentarea proiectului managerial pentru funcția vizată Evaluarea aptitudinilor manageriale și de comunicare Analiza modului în care candidatul se raportează la valorile profesiei și ale funcției Rezultatele finale vor fi publicate la 2 martie. Propunerile motivate ale ministrului Justiției vor fi transmise Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii pentru aviz consultativ. Condiții legale pentru numirea în funcțiile de conducere Potrivit legislației, pot fi numiți în aceste funcții procurorii sau judecătorii cu o vechime minimă de 15 ani în magistratură. Nu pot ocupa funcții de conducere: Procurorii care au făcut parte din serviciile de informații sau au colaborat cu acestea Cei care au un interes personal ce ar putea afecta obiectivitatea și imparțialitatea exercitării atribuțiilor

Primarul din Chiajna, protejat de un judecător (sursa: Facebook/Înalta Curte de Casație și Justiție)
Justiție

Cine e judecătorul care-l protejează pe primarul din Chiajna, cu familia căruia Savonea a făcut bani

Presshub a aflat, pe surse, identitatea judecătorului care, de aproape doi ani, nu a motivat o decizie pronunțată în Cameră preliminară în dosarul primarului din Chiajna, Mircea Minea. Potrivit informațiilor obținute, este vorba despre Ioan Constantin Dari. Tribunalul Ilfov a refuzat anterior să facă public numele magistratului, invocând faptul că informațiile privind componența completului de judecată nu ar avea caracter public. Ioan Constantin Dari, delegat la conducerea Secției Penale a Tribunalului Ilfov Ioan Constantin Dari este titular la Judecătoria Buftea, însă a fost delegat într-o funcție de conducere la Tribunalul Ilfov, unde ocupă poziția de președinte al Secției penale. Citește și: Cancelaria premierului și ministrul Mediului propun o reducere majoră a birocrației și termene clare pentru digitalizare Conform unei hotărâri adoptate în februarie 2025, Secția pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a decis prelungirea delegării magistratului în funcția de conducere. Hotărârea prevede „prelungirea delegării domnului Dari Constantin Ioan, judecător cu grad profesional de tribunal la Judecătoria Buftea, în funcția de președinte al Secției penale a Tribunalului Ilfov, începând cu data de 08.03.2025, până la ocuparea funcției prin numire, în condițiile legii, dar nu mai mult de șase luni, sub rezerva prelungirii delegării sale în funcția de execuție la Tribunalul Ilfov”. Legături de rudenie în sistemul judiciar Potrivit informațiilor apărute în spațiul public, Ioan Constantin Dari este rudă cu un alt magistrat, Bogdan Alexandru Dari, judecător la Curtea de Apel București. Dezvăluirea vine în contextul în care dosarul primarului din Chiajna, Mircea Minea, rămâne în impas procedural, din cauza întârzierii motivării deciziei de Cameră preliminară.

Ore după ce a picat testul anti-drog, Negoiță scapă de controlul judiciar și revine la primărie Foto: Facebook
Justiție

Ore după ce a picat testul anti-drog, Negoiță scapă de controlul judiciar și revine la primărie

Cîteva ore după ce a picat testul anti-drog, edilul Sectorului 3, Robert Negoiță, scapă de controlul judiciar și revine la primărie.  Citește și: VIDEO Primarul Robert Negoiță, pozitiv la testul pentru cocaină, pe care singur și l-a făcut la solicitarea activistului Marian Ceaușescu Tribunalul Bucureşti a admis joi o plângere formulată de primarul Sectorului 3, Robert Negoiţă, şi a dispus revocarea măsurii controlului judiciar în dosarul legat de construirea fără avize legale a unor străzi peste conducte de gaze. Ore după ce a picat testul anti-drog, Negoiță scapă de controlul judiciar și revine la primărie Decizia instanţei este definitivă, astfel încât Negoiţă se poate întoarce la Primărie.Robert Negoiţă a fost plasat de DNA sub control judiciar pe 5 februarie, fiind obligat la plata unei cauţiuni de 800.000 de lei. Totodată, el avea interdicţia de a-şi exercita funcţia de primar.În dosar este investigată modalitatea prin care Primăria Sectorului 3 ar fi construit, din bani publici, un drum pe proprietatea privată a fratelui primarului, Ionuţ Negoiţă, care dezvoltă un proiect imobiliar în acea zonă.Ancheta a fost declanşată în urma unei investigaţii jurnalistice realizate anul trecut de publicaţia Recorder. Potrivit jurnaliştilor, Robert Negoiţă ar fi folosit resursele Primăriei pentru a construi o şosea pe terenul privat deţinut de fratele său, "aşternându-i" un covor de asfalt chiar în zona în care acesta urma să ridice mai multe blocuri şi un centru comercial.Este vorba despre un drum de aproximativ un kilometru, construit în spatele Halei Laminor, care permite accesul în zona în care companiile lui Ionuţ Negoiţă intenţionează să dezvolte complexul imobiliar HILS Republica, situat în apropierea staţiei de metrou cu acelaşi nume. Azi, înainte de a se judeca în cauza privind controlul judiciar, Negoiță a acceptat să dea un test privind consumul de cocaină, pe care l-a picat. 

Numirea lui Dacian Cosmin Dragoș la CCR rămâne în vigoare (sursa: Facebook/Curtea Constituțională a României)
Justiție

Numirea lui Dacian Cosmin Dragoș la CCR rămâne în vigoare: Curtea de Apel respinge cererea AUR

Curtea de Apel Bucureşti a respins marți, ca nefondată, cererea depusă de avocata AUR Silvia Uscov privind suspendarea decretului prezidențial prin care Dacian Cosmin Dragoș a fost numit judecător la Curtea Constituţională a României. Dacian Cosmin Dragoș face parte din grupul de judecători ai CCR care susțin proiectul Guvernului de reformă a pensiilor speciale, o tabără care deține o majoritate fragilă de 5 la 4 în cadrul Curții Constituționale. Totodată, instanța a admis cererea formulată de Administraţia Prezidenţială de sesizare a Curții Constituționale, pentru a clarifica sensul noțiunilor de „activitate juridică” și „învățământ juridic superior”, prevăzute de Legea de funcționare a CCR. Instanța sesizează CCR Potrivit minutei, Curtea de Apel București a decis sesizarea CCR cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 61 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, în măsura în care acestea ar putea fi interpretate restrictiv. Citește și: Cine conduce revolta anti-Bolojan a primarilor de comune: fost turnător, primar din 1990, avere impresionantă Mai exact, instanța solicită clarificarea dacă: - „învățământul juridic superior” vizează exclusiv activitatea didactică desfășurată într-o Facultate de Drept sau și predarea disciplinelor juridice în alte facultăți de învățământ superior; - „activitatea juridică” se referă doar la profesii clasice (avocat, judecător, procuror, notar, consilier juridic) sau include și activitatea de cercetare, consultanță juridică și elaborare de acte normative. În același timp, instanța a respins toate excepțiile invocate de pârâți – inadmisibilitatea, tardivitatea, lipsa de interes și lipsa calității procesuale active – ca nefondate. Cererea de suspendare a decretului, respinsă definitiv la acest nivel Curtea a respins explicit cererea de suspendare a decretului prezidențial, apreciind că nu sunt îndeplinite condițiile legale pentru o astfel de măsură provizorie. Decizia a fost pronunțată de judecătoarea Georgeana Viorel, șefa Secției a IX-a Contencios Administrativ și Fiscal a Curții de Apel București. Ce a cerut avocata AUR Silvia Uscov În acest dosar, Silvia Uscov a solicitat: - anularea decretului semnat de președintele Nicușor Dan privind numirea lui Dacian Cosmin Dragoș la CCR; - în subsidiar, suspendarea efectelor decretului până la soluționarea pe fond a cererii de anulare. Principalul argument invocat a fost lipsa vechimii minime de 18 ani în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior, condiție prevăzută de Constituție pentru numirea unui judecător constituțional. Argumentele privind vechimea profesională a lui Dacian Cosmin Dragoș Avocata a susținut că Dacian Cosmin Dragoș a activat ca profesor universitar la o Facultate de Drept doar aproximativ 3 ani și 4 luni (octombrie 1998 – februarie 2002), restul carierei desfășurându-se la Facultatea de Științe Politice și Administrative din cadrul Universitatea Babeș-Bolyai. Potrivit acestei interpretări, deși în cadrul respectivei facultăți se predau discipline juridice, aceasta nu ar reprezenta „învățământ juridic superior” în sens constituțional strict. Poziția Administrației Prezidențiale Reprezentanții Administrației Prezidențiale au arătat că, potrivit documentelor depuse la dosar, Dacian Cosmin Dragoș a predat exclusiv discipline juridice, precum Drept administrativ, Dreptul Uniunii Europene, Dreptul achizițiilor publice și Dreptul muncii. De asemenea, a desfășurat activități de cercetare științifică, expertiză și consultanță juridică și a fost expert al statului român într-un litigiu internațional, activitate relevantă pentru noțiunea de activitate juridică.

Reforma pensiile magistraților, ÎCCJ cere intervenția UE (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Justiție

Lia Savonea duce disputa privind pensiile magistraților la nivel european: ÎCCJ cere intervenția UE

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, condusă de Lia Savonea, a solicitat marți Curtea Constituţională a României să sesizeze Curtea de Justiţie a Uniunii Europene cu o întrebare preliminară privind compatibilitatea proiectului Guvernului de modificare a pensiilor speciale ale magistraților cu dreptul Uniunii Europene. Demersul vine în contextul în care CCR are programată miercuri o nouă ședință de dezbatere pe tema modificărilor aduse pensiilor de serviciu. Întrebare preliminară către CJUE, în baza art. 267 TFUE Potrivit unui comunicat oficial, la data de 10 februarie 2026, ÎCCJ a înaintat CCR o cerere de sesizare a CJUE, întemeiată pe art. 267 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Citește și: Cine conduce revolta anti-Bolojan a primarilor de comune: fost turnător, primar din 1990, avere impresionantă Instanța supremă solicită verificarea compatibilității măsurilor naționale analizate cu exigențele dreptului Uniunii Europene și cu jurisprudența CJUE, apreciind că proiectul legislativ poate încălca principii fundamentale precum: proporționalitatea egalitatea securitatea juridică protecția încrederii legitime Aceste principii sunt esențiale pentru evaluarea legalității oricărei reforme care vizează statutul și garanțiile de independență ale magistraților, obligație derivată din art. 19 alin. (1) TUE, coroborat cu valorile statului de drept prevăzute de art. 2 TUE. ÎCCJ: risc de discriminare și afectare a independenței justiției În esență, ÎCCJ consideră că măsurile propuse de Guvernul României pot conduce la un tratament discriminatoriu al magistraților față de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu. Instanța enumeră cinci probleme majore din perspectiva dreptului Uniunii Europene: Posibila discriminare a magistraților în raport cu alte categorii profesionale Lipsa unei fundamentări riguroase și transparente care să permită un test real de proporționalitate Reducerea siguranței financiare a judecătorilor sub un nivel considerat adecvat Perpetuarea instabilității legislative în materia pensiilor de serviciu. Instituirea unui regim tranzitoriu inegal, dificil de justificat obiectiv Potrivit ÎCCJ, demersul are ca obiectiv protejarea independenței justiției, prin utilizarea tuturor mecanismelor juridice prevăzute de cadrul constituțional național și de dreptul Uniunii Europene. Instanța supremă subliniază că sesizarea CJUE reprezintă un instrument esențial pentru asigurarea interpretării și aplicării unitare a dreptului european, dar și pentru consolidarea cooperării între instanțele naționale și jurisdicția Uniunii Europene. Sesizarea CCR din decembrie 2025 La începutul lunii decembrie 2025, judecătorii ÎCCJ au decis, în unanimitate, să sesizeze CCR cu privire la noul proiect guvernamental privind pensiile magistraților. La acel moment, Instanța supremă a susținut că proiectul: anulează de facto pensiile de serviciu, reduce drastic drepturile magistraților care nu îndeplinesc condițiile de pensionare la intrarea în vigoare a legii, ar putea conduce, pentru generațiile viitoare, la pensii inferioare celor din sistemul public. ÎCCJ a mai arătat că legea încalcă independența justiției în raport cu standardele stabilite de CJUE, CEDO și CCR și contravine unor decizii anterioare ale Curții Constituționale, încălcând astfel principiul supremației Constituției și caracterul obligatoriu al deciziilor CCR. Ce prevede proiectul Guvernului privind pensiile magistraților Noul proiect adoptat de Guvern prevede: creșterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani; plafonarea cuantumului pensiei la maximum 70% din indemnizația netă aferentă ultimei luni de activitate. Modificările sunt în continuare contestate la nivel instituțional, iar decizia CCR privind eventuala sesizare a CJUE ar putea avea un impact major asupra reformei pensiilor de serviciu și asupra relației dintre dreptul național și cel european.

Instituțiile din Justiție, chirii de milioane de euro (sursa: cab1864.eu)
Justiție

Instituțiile din Justiție, chirii de milioane de euro către proprietari cu legături politice

Instanțele, parchetele, autoritățile aflate în subordinea Ministerului Justiției și Consiliul Superior al Magistraturii cheltuie anual peste 15 milioane de euro pentru chirii, potrivit unei investigații publicate de Public Record. În unele situații, sumele ajung la proprietari cu probleme penale sau la persoane cu legături politice. Registrul Comerțului, peste trei milioane de euro pentru sedii Oficiul Național al Registrului Comerțului cheltuie anual peste trei milioane de euro pentru sediile sale din întreaga țară, potrivit datelor citate în anchetă. Citește și: Cine conduce revolta anti-Bolojan a primarilor de comune: fost turnător, primar din 1990, avere impresionantă Înalta Curte de Casație și Justiție plătește anual peste două milioane de euro pentru un singur sediu temporar, una dintre cele mai mari cheltuieli de acest tip din sistemul judiciar. Curtea de Apel București, în topul cheltuielilor Curtea de Apel București ocupă locul al treilea în clasamentul chiriilor, cu peste un milion de euro plătiți anual pentru două secții ale Tribunalului București și pentru arhivă. Potrivit investigației, ministrul Justiției nu a prezentat un plan multianual de investiții care să reducă pe termen lung aceste cheltuieli și să degreveze bugetul de stat de costuri recurente ridicate. DNA, DIICOT și parchetele locale, milioane de euro pe chirii Direcția Națională Anticorupție, DIICOT și parchetele din România cheltuie anual peste 2,7 milioane de euro pentru spații închiriate. Clădirea din zona Lipscani, unde funcționează Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, costă aproximativ 74.000 de euro pe lună. Imobilul aparține firmei Geres Real Estate, administrată de o companie cu legături cu Ion Țiriac. DNA Constanța și sediul din apropierea plajei Sediul DNA Constanța este amplasat în apropierea plajei Neversea și presupune o chirie lunară de aproximativ 9.000 de euro, plătită către Chirața Borună, notar din Constanța. Aceasta a fost cercetată în mai multe dosare penale, toate soluționate cu netrimitere în judecată. DNA a transmis că are în vedere relocarea după finalizarea noului sediu, realizat prin intermediul Compania Națională de Investiții, și a precizat că existența unui dosar penal nu reprezintă un criteriu legal de excludere de la licitație. DIICOT Cluj și proprietar trimis în judecată Și sediul DIICOT Cluj este închiriat de la un proprietar cu probleme penale. Sorin Dănăilă și soția sa încasează lunar aproximativ 7.000 de euro. Dănăilă este trimis în judecată de procurorii anticorupție pentru luare de mită, fapte care ar fi fost comise în perioada în care conducea Filiala Teritorială de Îmbunătățiri Funciare Galați. În 2020, acesta a candidat pentru un mandat de parlamentar din partea Partidul Național Liberal. Legături politice și în cazul Craiovei O situație similară este semnalată și în Craiova. Sediul Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova este închiriat cu puțin peste 7.000 de euro lunar. Chiria este plătită către firma Reysol, deținută în mare parte de Pavel Badea, fost candidat al Partidului Național Liberal la Primăria Craiova în 2016, care a demisionat ulterior din conducerea filialei locale a partidului.

Dosar penal, ascuns de un procuror (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Împrumut nedeclarat de 200.000 de euro al unui șef CFR, ascuns de un procuror

Un procuror de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Iași a ținut timp de peste patru ani la sertar un dosar penal. Dosar penal ascuns de un procuror Dosarul îl viza pe liberalul Sorin Alexandru Trandafirescu, fost șef al regionalei CFR, care era cercetat pentru fals în declarații. Citește și: Pîslaru o bagă pe Kovesi în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene: acces direct la date Ancheta viza faptul că, în perioada 2013–2020, acesta nu ar fi menționat în 15 declarații de avere un împrumut de 200.000 de euro acordat unei persoane fizice. După ani de tergiversări, procurorul a decis anul trecut renunțarea la urmărirea penală. Continuarea, în Ziarul de Iași

Procesul Călin Georgescu, divergență în instanță (sursa: Inquam Photos/Cosmin Enache)
Justiție

Un judecător a vrut să-l scape pe Călin Georgescu de procesul pentru propagandă legionară

Un complet de judecată din cadrul Tribunalul București a respins, luni, contestația formulată de avocații fostului candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu și a decis începerea judecării pe fond în dosarul în care acesta este acuzat de propagandă legionară. Decizia este definitivă. Divergență judiciară în dosarul Georgescu Cauza se afla în procedura de cameră preliminară, iar la data de 9 decembrie 2025, Judecătoria Sectorului 1 București a stabilit că dosarul poate fi judecat pe fond, după ce un magistrat a constatat legalitatea probelor administrate de procurori. Citește și: Primele vești bune de la Statistică, în 2026: exporturile au crescut puternic, importurile au căzut, deficitul comercial s-a redus Apărarea lui Călin Georgescu a contestat această decizie, solicitând retrimiterea dosarului la Parchetul General. Inițial, cei doi judecători ai completului nu au ajuns la un acord asupra soluției, fiind necesară constituirea unui complet de divergență, prin includerea unui al treilea magistrat. Acesta a înclinat balanța în favoarea respingerii contestației și a menținerii deciziei de începere a judecății pe fond. Instanța a mai dispus obligarea inculpatului la plata sumei de 400 de lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat. Trimis în judecată sub control judiciar Călin Georgescu a fost trimis în judecată la 2 iulie 2025, sub măsura controlului judiciar, fiind acuzat de: promovarea în public a cultului persoanelor vinovate de genocid, crime contra umanității și crime de război; promovarea în public a ideilor, concepțiilor sau doctrinelor fasciste, legionare, rasiste ori xenofobe, în formă continuată (cinci acte materiale). Acuzațiile procurorilor: ideologie legionară și lider autoritar Potrivit rechizitoriului, în perioada 16 iunie 2020 – 16 mai 2025, inculpatul ar fi promovat în mod repetat, prin diverse mijloace publice, idei și doctrine fasciste și legionare, între care: mobilizarea în masă a națiunii pentru „renaștere” și „regenerare” printr-un proces de tip palingeneză și crearea „omului nou”, sub un discurs mistic creștin-ortodox; necesitatea apariției unui lider carismatic, autoritar și predestinat; glorificarea excesivă a trecutului istoric, prin contrast cu prezentul descris ca fiind unul al decăderii și al victimizării naționale; ultranaționalismul populist cu nucleu mitic creștin. Cultul figurilor condamnate pentru crime de război Procurorii susțin că Georgescu ar fi promovat cultul mareșalului Ion Antonescu, condamnat definitiv pentru crime de război, prezentându-l drept erou național. De asemenea, acesta ar fi reprodus discursuri, gesturi și chiar salutul legionar în cadrul unui miting desfășurat în Piața Universității din București, la 2 octombrie 2021, în contextul protestelor față de restricțiile pandemice. Legături ideologice și tentative de „normalizare” a legionarismului În actul de acuzare se arată că, prin interviuri, declarații publice și postări online, inculpatul ar fi manifestat consecvență ideologică pro-legionară și ar fi încercat să producă o schimbare de percepție istorică asupra Mișcării Legionare, în vederea normalizării și revitalizării acesteia. În acest context, procurorii menționează afirmații elogioase la adresa unor figuri istorice asociate ideologiei legionare, precum Corneliu Zelea Codreanu și Ion Moța.

Raportul CSM privind Recorder, demontat (sursa: CSM)
Justiție

Raportul prin care CSM respinge acuzațiile Recorder, demontat de o fostă membră a Consiliului

O fostă membră a CSM distruge raportul Consiliului prin care Lia Savonea și acoliții ei de la Inspecția Judiciară (IJ) au încercat să apere conducerea Curții de Apel București (CAB) de acuzațiile din investigația Recorder. Potrivit fostei judecătoare Andrea Chiș, raportul nu ia multe documente ale CAB în considerare, le trunchiază pe altele, nu este asumat de nici un inspector al IJ și are concluzii părtinitoare. Raportul CSM, demontat de o fostă membră a Consiliului Într-o postare pe Facebook, fosta judecătoare Andrea Chiș arată „Deficiențe punctuale ale raportului Inspecției Judiciare privind aspectele semnalate în documentarul Recorder «Justiție capturată»" Citește și: Sanador i-a luat banii, dar nu a tratat-o, așa că a chemat SMURD - relatează directoarea Humanitas, Lidia Bodea „Îmi cer scuze anticipat pentru lungimea și caracterul ușor tehnic (dar inteligibil publicului larg, sper) al următorului mesaj, dar am considerat esențial să demontez punctual aspectele semnalate în acest raport. 1) Raportul este nelegal, nefiind semnat de niciun inspector, ci doar de inspectorul șef, care pare să-l fi întocmit singur, pentru că, în dreptul semnăturii sale, nu scrie avizare, aspect semnalat de un membru al Secției pentru judecători în ședința din 5 februarie 2026 (minutul 39 și urm.), fiind și unul dintre motivele de nelegalitate pentru care doi membri au respins adoptarea raportului. Atribuțiile inspectorului șef în ceea ce privește rapoartele întocmite de inspecție sunt reglementate în art. 74 lit. l din Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, care prevede că acesta „verifică, aprobă, confirmă sau avizează, în condițiile legii și ale Normelor pentru efectuarea lucrărilor de inspecție, rezoluțiile, rapoartele și celelalte acte întocmite de inspectorii judiciari”. Așadar, inspectorul șef nu poate întocmi el însuși rapoarte, ci doar le poate verifica și aviza pe cele întocmite de judecătorii inspectori. Declarații publice anterioare și suspiciunea de conflict de interese 2) Inspectorul șef a întocmit raportul în data de 26 ianuarie 2026, dar, înainte de asta, în data de 13 ianuarie 2026, a formulat declarații într-un interviu acordat juridice.ro, din care extrag: „percepțiile și sentimentele au devenit criteriul principal de evaluare a activității unor instituții ori persoane”, „criticile formulate au la bază percepții subiective ale unor persoane care, într-un moment sau altul, au avut tangență cu zona administrativă a justiției”, „responsabilitatea noastră principală este aceea de a acționa prin instrumentele legale pe care le avem la dispoziție, nu doar de a constata sau enunța nemulțumiri. Oamenii așteaptă măsuri, nu doar evaluări declarative”, „atacuri(lor) neexplicate nici azi prin vreun argument din partea unor magistrați, jurnaliști, ori politicieni de vârf.” Pentru că și-a exprimat părerea anterior întocmirii vreunui raport, inspectorul-șef s-a pus singur într-o situație de conflict de interese. Tot ce a făcut ulterior a fost să confirme ceea ce a afirmat fără nicio verificare, întregul raport fiind biasat din mai multe perspective. Stabilirea obiectivelor: ignorarea caracterului sistemic 3) Critici punctuale privind conținutul: 3.1. Felul în care au fost stabilite obiectivele: acestea se limitează doar la cele 4 dosare investigate de Recorder, fără a verifica dosarele prescrise și modificările completurilor de judecată în perioada indicată în documentar, pentru a înțelege dacă este vorba despre probleme punctuale sau sistemice (și aceasta nu doar la instanța analizată). Aceasta în condițiile în care, imediat după stabilirea obiectivelor, raportul afirmă că documentarul vizează cazuri punctuale din care, în mod inductiv, concluzionează că ar semnala probleme sistemice. Cu alte cuvinte, omite cea mai importantă problemă, caracterul sistemic al neregularităților invocate, susținând că nu există, fără nicio verificare în acest sens. 3.2. Așa cum s-a invocat de către un (alt) membru al CSM (min. 31 și urm., min. 41 și urm.), raportul cuprinde multe greșeli/inadvertențe raportat la hotărârile de colegiu menționate în cuprinsul său și, mai mult decât atât, cuprinde considerente care nu se regăsesc în hotărârile de colegiu depuse ca anexe. Putem concluziona de aici că inspectorul șef a adăugat de la sine motive justificative ale actelor colegiului de conducere al CAB, motive care nu se regăsesc în hotărârile de colegiu anexate raportului. Modificarea completurilor: explicații insuficiente și netransparente 3.2 Inspectorul șef nu face decât să enumere modificările efectuate în completurile de judecată și să spună că este vorba despre cauze obiective, fără să explice de ce sunt acelea cauze obiective. De exemplu, e considerată cauză obiectivă integrarea unor nou veniți (în două din patru dosare analizate, motiv, de altfel, inexistent în hotărârile de colegiu, conform dezbaterilor din secție). Nu explică, însă, de ce, în loc să li se dea dosare noi, se iau dosarele altor completuri pentru a le fi redistribuite. Detașări, mutări și decizii administrative neanalizate Nu se verifică și nu se explică de ce se acordă de către președintele CAB aviz pozitiv pentru detașarea unui judecător în CSM și de ce este solicitat exact acel judecător de către CSM într-o procedură complet netransparentă. Nu se cercetează de ce un judecător este mutat de la o secție penală la alta în vederea echilibrării volumului de muncă, în loc să se dea mai multe dosare secției mai puțin încărcate sau de ce judecătorul nu-și putea continua dosarele în condițiile în care a rămas la aceeași instanță și nu și-a schimbat specializarea. Cazul Vanghelie și problema prescripției Se invocă, în cazul Vanghelie, faptul că dosarul era prescris la momentul înregistrării apelului (2021), fiind prescris încă din anul 2017, omițându-se faptul că prescripția nu era previzibilă la momentul acela și încă mult timp după, pentru că ea a fost constatată în baza unor hotărâri ulterioare ale CCR și ale ÎCCJ (pronunțate în instrumente de unificare a jurisprudenței). Acesta a și fost motivul pentru care prescripția nu a fost constatată timp de 4 ani, decizia din apel fiind pronunțată abia în 2025. Situația judecătorului Beșu și efectele neprelungirii delegării Inspectorul șef nu verifică și nu explică cum și de ce nu a fost prelungită delegarea colegului judecător Beșu, în condițiile în care, conform declarațiilor acestuia din documentar, acesta avea dosare pe rolul CAB în care amânase pronunțarea pentru un termen ulterior împlinirii ultimului termenul de delegare, nefiind avertizat de lipsa prelungirii și de motivele unei astfel de decizii. Așadar, mai multe dosare care așteptau pronunțarea hotărârii au trebuit repuse pe rol și judecata luată de la capăt, fără să se verifice de către Inspecția Judiciară dacă vreunul s-a prescris din acest motiv. În plus, în dosarul amintit în documentar, colegul făcea parte dintr-un complet de divergență și nu s-a mai putut pronunța cu privire la aspectele care produseseră divergența. Nu s-a verificat existența cererii unui judecător de echilibrare a volumului său de muncă, ci doar hotărârea colegiului care afirmă acest lucru și nici motivul pentru care echilibrarea s-a făcut prin luarea unui anumit dosar și nu a altuia și de ce nu s-a făcut prin blocarea repartizării unor dosare noi în locul luării unui anumit dosar cu impact mediatic. Cercetări sumare și concluzii extinse nejustificat Cercetările acestea, sumare cum sunt, se întind pe 11 pagini din cele 39 ale raportului, după care se reiau etichetele din interviul acordat de către inspectorul-șef pentru juridice.ro și apoi acesta prezintă o analiză făcută într-o cheie proprie a contextului social și politic (analiză invocată, la rândul ei, de un alt membru al CSM, de data aceasta, pentru a susține raportul, min. 43,30), cu accent pe perioada de funcționare a unui anumit guvern, ceea ce imprimă raportului o tentă politică. Apoi este analizată și etichetată în stilul caracteristic de inspectorul-șef activitatea de comunicare în spațiul public a unor colegi, folosindu-se, de exemplu, în cazul colegului Beșu, expresii cum ar fi „deturnarea unei experiențe profesionale individuale într-un instrument de validare narativă a unei teze generale privind presupuse mecanisme de constrângere”. Inspectorul șef scrie o compunere, dar nu îl audiază pe judecătorul care a reclamant neregularitățile și nu cercetează punctual aspectele invocate de acesta în documentar privind presiuni exercitate asupra judecătorilor de către conducerea instanței. Raport apărut în presă fără anexele esențiale 3.3. Raportul a apărut în presă într-o modalitate necunoscută, dar, ce este interesant, este că varianta ajunsă la presă nu cuprinde probele, adică anexele constând în documentele care au stat la baza întocmirii lui, mai cu seamă hotărârile colegiului de conducere al CAB la care se face referire în raport, contestate de unul dintre membrii Secției pentru judecători. Comunicatul de presă al CAB, ca și raportul Inspecției Judiciare ajuns în presă, omit exact aceste documente esențiale pentru cercetarea cel puțin a celor 4 dosare din documentar. Lipsa încrederii în actul de justiție invocată în raportul inspectorului-șef își are rădăcina, în opinia mea, mai cu seamă în lipsa de transparență a instituțiilor din sistemul judiciar, raportul însuși fiind un exemplu în acest sens."

Crima din Sibiu, o nouă arestare (sursa: Pexels/RDNE Stock project)
Justiție

Crima care a șocat Sibiul: mamă ucisă pentru moștenire, o a doua complice a fost arestată

Cea de-a doua complice în dosarul crimei pentru avere comise în iunie 2024, la Sibiu, a fost arestată preventiv pentru 30 de zile. Femeia a fost reținută vineri de procurori și prezentată sâmbătă instanței, măsura fiind dispusă la solicitarea Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu. Crimă pentru moștenire: o femeie ucisă de propria fiică Potrivit anchetatorilor, o femeie în vârstă de 59 de ani, care deținea mai multe imobile în Sibiu, cu o valoare estimată la aproximativ un milion de euro, ar fi fost ucisă pentru avere. Citește și: Sandu, reacție surprinzătoare la raportul Comisiei juridice a Camerei Reprezentanţilor din SUA Crima ar fi fost comisă în luna iunie 2024 de către fiica victimei, în vârstă de 38 de ani, cu ajutorul unei asistente medicale din Cisnădie. Atât fiica victimei, cât și asistenta medicală au fost inculpate pentru omor calificat și arestate preventiv în luna decembrie 2025. Complicitate intelectuală la omor calificat Ulterior, procurorii au stabilit că fiica victimei nu ar fi acționat doar cu ajutorul asistentei, ci ar fi beneficiat și de sprijinul unei a treia persoane. Este vorba despre o femeie de 40 de ani, acuzată de complicitate la omor calificat, care ar fi avut un rol-cheie în pregătirea crimei. Aceasta ar fi oferit sfaturi și informații menite să faciliteze comiterea faptei și să împiedice tragerea la răspundere penală a autorilor. Sfaturi despre sedative și distrugerea probelor Conform comunicatului oficial al procurorilor, actele de complicitate ar fi constat în: recomandări privind o combinație de sedative care să inducă victimei o stare comatoasă, facilitând asfixierea ulterioară; sugestii legate de distrugerea sistemului de supraveghere video, prin perforarea dispozitivului de stocare cu o bormașină; oferirea unui sprijin moral constant, atât înainte, cât și după comiterea crimei. Anchetatorii arată că aceste acțiuni ar fi contribuit decisiv la întărirea hotărârii autoarei de a-și ucide mama. Cum ar fi fost comis omorul Crima ar fi avut loc în luna iunie 2024. Potrivit procurorilor, fiica victimei i-ar fi administrat mamei sale, în ceai, sedative din clasa benzodiazepinelor sau substanțe înrudite. După ce femeia a adormit, fiica ar fi chemat asistenta medicală, care i-ar fi injectat victimei un sedativ în picior. Pentru a se asigura că decesul s-a produs, fiica și asistenta medicală ar fi asfixiat victima cu o pernă. Arestare preventivă decisă de instanță Cea de-a doua complice a fost reținută vineri, 6 februarie, și prezentată sâmbătă în fața Tribunalul Sibiu, care a admis propunerea procurorilor de arestare preventivă pentru 30 de zile. Ancheta este în curs, iar procurorii continuă administrarea probatoriului în unul dintre cele mai grave dosare de omor calificat instrumentate în județul Sibiu în ultimii ani.

Corupție la Primăria Sectorului 5, mecanismul mitei (sursa: Facebook/Vlad Popescu Piedone)
Justiție

Corupție la Primăria Sectorului 5: mecanismul mitei, de la polițistul local la vârful administrației

Procurorii Direcția Națională Anticorupție au declanșat o amplă anchetă de corupție la Primăria Sectorului 5, după ce un polițist local, cunoscut sub porecla „Pedro”, a primit mită de 18.000 de euro de la reprezentantul unui dezvoltator imobiliar. Suma ar fi fost plătită pentru urgentarea recepției unui ansamblu rezidențial. Banii, distribuiți către șefi din Primărie Potrivit referatului întocmit de procurori, o parte din banii primiți de polițistul local ar fi fost ulterior „distribuiți” către superiori din cadrul administrației locale. Citește și: Sandu, reacție surprinzătoare la raportul Comisiei juridice a Camerei Reprezentanţilor din SUA Ancheta vizează un mecanism bine pus la punct, prin care documente esențiale pentru finalizarea proiectelor imobiliare ar fi fost eliberate contra cost. Trei oficiali reținuți În acest dosar au fost reținuți trei oficiali importanți ai Primăriei Sectorului 5: - Iulian Cârlogea, administratorul public al Sectorului 5 - Robert Mihai Başca, arhitectul-șef - Florin Chioran, director general adjunct al Poliției Locale Sector 5 Aceștia urmează să fie prezentați Tribunalul București cu propunere de arestare preventivă. Cum a început totul: recepție amânată și „taxa” neoficială În noiembrie 2024, o firmă aparținând unui dezvoltator imobiliar a solicitat Primăriei Sectorului 5 recepția unui ansamblu rezidențial de pe strada Înclinată, nr. 12. Deși lucrările erau finalizate, Direcția de Control din cadrul Poliției Locale a invocat aglomerația pentru a amâna procedura. Reprezentantul firmei, identificat ca C.G., a discutat direct cu polițistul local I.P., zis „Pedro”. Potrivit declarațiilor, acesta i-ar fi cerut inițial suma de 24.000 de euro pentru recepție și certificatul de atestare a edificării. După negocieri, suma a fost redusă la 18.000 de euro. Mita, plătită în mașină și urmată de documente oficiale În ziua recepției, după finalizarea verificărilor, C.G. i-a remis polițistului suma de 90.000 de lei, echivalentul a 18.000 de euro, într-o pungă de plastic, în mașina sa. La scurt timp, firma a primit procesul-verbal de recepție și certificatul de atestare a edificării. Denunț la DNA și investigatori sub acoperire Ulterior, C.G. i-a mărturisit superiorului său plata mitei, fapt care a dus la suspiciuni și, în cele din urmă, la un denunț către DNA. Procurorii au apelat la un investigator sub acoperire, care s-a prezentat drept reprezentant al companiei-mamă a dezvoltatorului. În noiembrie 2025, investigatorul și polițistul local s-au întâlnit de mai multe ori, discuțiile fiind înregistrate. Din convorbiri reiese clar că suma cerută inițial fusese de 24.000 de euro, dar că polițistul primise doar 18.000. Recunoașteri și traseul banilor Audiat de procurori, polițistul local a recunoscut faptele. Acesta a declarat că a păstrat 20.000 de lei și a remis restul banilor lui Florin Chioran, pentru semnarea documentelor necesare fiscalizării imobilelor. Ulterior, în cadrul unei operațiuni controlate, polițistul a dus „diferența” de 6.000 de euro, banii fiind împărțiți între Chioran și, potrivit suspiciunilor, administratorul public Iulian Cârlogea. O nouă mită, într-o toaletă din Primărie Ancheta scoate la iveală și un al doilea episod de corupție, legat de recepția unui imobil de 11 etaje de pe strada Nuțu Ion. După constatarea unor nereguli, dezvoltatorul ar fi promis sume consistente pentru „rezolvarea” situației. În ianuarie 2026, polițistul „Pedro” a primit 2.000 de euro într-o toaletă din Primărie, pentru a evita camerele de supraveghere. Banii au fost predați ulterior procurorilor și constituie probă la dosar.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră