Georgian Drăgan, între gafe de comunicare, filosofii rutiere și tăceri incomode: Eu nu sunt aici să spun cine e de vină

De fiecare dată când Poliția Română a traversat un moment major de criză, Georgian Drăgan a fost trimis în fața camerelor de filmat pentru a explica, calma sau apăra instituția.

De multe ori însă, intervențiile sale au produs efectul invers: lipsa de empatie a amplificat furia publică, iar gafele au alimentat ironiile și au accentuat impresia unei instituții incapabile să înțeleagă gravitatea propriilor greșeli.

Uniforma absentă

După publicarea investigației Recorder privind presupuse relații de subordonare politică și abuzuri instituționale, Poliția Română a organizat o conferință de presă în care Georgian Drăgan a fost principalul reprezentant al instituției.

Citește și: Omul lui Carmen Dan, ex-consilier al lui Florin Iordache, uitat în conducerea ministerului de Interne

Dincolo de conținutul declarațiilor, atenția sindicatelor de poliție s-a mutat rapid asupra unui detaliu simbolic: Drăgan s-a prezentat în costum civil, nu în uniforma Poliției Române.

Sindicatul Europol a criticat dur alegerea, susținând că imaginea transmisă a fost una a detașării și a birocratului fără asumare:

„Georgian Drăgan s-a prezentat în fața presei în costum, ca un simplu funcționar, nu în uniforma Poliției Române.

Deși vorbea în numele Poliției Române, a ales deliberat imaginea civilului de birou, nu pe cea a ofițerului care își asumă onoarea uniformei și responsabilitatea funcției.

Conferința susținută de Georgian Drăgan a fost exact opusul acestor valori, o demonstrație de aroganță și reflexe autoritare.”

Caracal, momentul care a definit imaginea Poliției Române

Tragedia de la Caracal din 2019 a rămas unul dintre cele mai grave eșecuri instituționale din istoria recentă a Românie

În timpul intervențiilor televizate, Drăgan devenise vocea oficială a unei instituții incapabile să ofere răspunsuri clare într-un moment de șoc național.

Pentru mulți dintre cei care urmăreau intervenția, clară părea doar indiferența purtătorului de cuvânt.

Întrebat la Realitatea TV de ce nu a fost solicitat mai rapid listingul telefonic al Alexandrei și de ce Direcția de Operațiuni Speciale a fost implicată atât de târziu, răspunsurile sale au fost lipsite de orice empatie sau responsabilitate.

Întrebat când a intervenit Direcția de Operațiuni speciale, Drăgan a răspuns:

„Direcția de Operațiuni speciale s-a implicat în acest caz, au venit în jurul orei 20.”

Când moderatorul, stupefiat, i-a atras atenția că Alexandra sunase la ora 11 dimineața și că direcția respectivă aparținea tot Poliției Române, nu era în vreun minister îndepărtat, Drăgan a răspuns sec:

„Da, așa s-au întâmplat lucrurile.”

Întrebat apoi cine este responsabil pentru această întârziere, Drăgan a răspus, ușor agasat:

„Eu nu sunt aici pentru a vă spune cine e de vină.”

Moartea suspectă din custodia Poliției și contradicțiile publice

În 2020, Georgian Drăgan s-a aflat din nou în centrul unei controverse, după moartea suspectă a unui bărbat aflat în custodia Secției 10 Poliție.

În intervenția de la Antena 3, Drăgan a afirmat că bărbatul fusese încătușat deoarece era violent și că polițiștii i-au scos cătușele imediat ce acesta a început să se simtă rău.

„Se manifesta violent, iar polițiștii au procedat la imobilizarea acestuia. (...) De îndată ce acesta a manifestat stări de rău, polițiștii i-au scos cătușele și i-au acordat primul ajutor.”

Totuși, moderatorul i-a atras atenția că imaginile video păreau să arate contrariul, sugerând că victima avea încătușele la mâini chiar și în momentul în care nu mai dădea semne de viață.

După o scurtă ezitare, Drăgan și-a repetat aproape mecanic afirmația inițială:

„Așa cum am precizat, imediat ce a acuzat stări de rău, i-au fost scoase cătușele și i s-a acordat primul ajutor.”

Ulterior, anchetatorii au început urmărirea penală împotriva unui agent al Secției 10, ceea ce a alimentat percepția că declarațiile inițiale ale Poliției au fost premature sau insuficient verificate.

Filosofii rutiere și paradoxuri categorice

În 2022, modificările dure ale Codului Rutier au transformat aparițiile lui Georgian Drăgan într-o sursă constantă de filosofii, afirmații categorice, paradoxuri și o slabă cunoaștere a semnificației cuvintelor.

Invitat la Observator News, Drăgan a explicat că agresivitatea în trafic poate însemna inclusiv situația în care „o mașină circulă foarte aproape de alte mașini din trafic, fie că vorbim de partea din spate, chiar și de cea din față”.

Într-o altă emisiune, la „Neatza cu Răzvan și Dani”, purtătorul de cuvânt al Poliției a adoptat un ton aproape filosofic:

„Toată lumea are motive să se grăbească, însă eu cred că ar trebui să se gândească spre ce anume se grăbesc?”

Vorbind despre victimele unui accident rutier, Drăgan a folosit termenul de „relicvă” pentru niște mașini distruse într-un accident.

„Conducătorii auto mergeau încet pe lângă acel accident, au avut posibilitatea să vadă, aș dori să spun mașini, dar n-am cum, au văzut acele relicve ale autoturismelor care au fost odată”.

„Dreptul de a conduce nu este un drept fundamental”

În 2024, într-un interviu pentru Observator News, Georgian Drăgan a stârnit din nou controverse după o afirmație categorică:

„Dreptul de a conduce nu este un drept fundamental, așa cum este sănătatea.”

Deși afirmația are o bază juridică discutabilă și poate fi interpretată în cheia siguranței publice, formularea a fost percepută drept moralizatoare și lipsită de nuanță, mai ales într-un context social deja tensionat de sancțiunile tot mai dure din trafic.

Evadarea lui Meszaros Zsombor și neprofesionalismul

Tot în 2024, în timpul unei intervenții telefonice la „Sinteza Zilei”, Georgian Drăgan a fost întrebat la ce oră Administrația Națională a Penitenciarelor a alertat Poliția Capitalei în cazul evadării lui Meszaros Zsombor, condamnat pentru omor.

După câteva lungi secunde de tăcere, răspunsul lui Drăgan a fost:

„Dacă îmi permiteți să mă documentez cu privire la ora exactă, pentru că recunosc, la momentul acesta nu am o oră exactă.”