duminică 14 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: georgian dragan

6 articole
Eveniment

Chestorul Georgian Drăgan „Bebeto”, mincinosul agresiv de serviciu al șefilor din Poliție: lista obrăzniciilor sale de comunicator

De fiecare dată când Poliția Română a traversat un moment major de criză, Georgian Drăgan a fost trimis în fața camerelor de filmat pentru a explica, calma sau apăra instituția. De multe ori însă, intervențiile sale au produs efectul invers: lipsa de empatie a amplificat furia publică, iar gafele au alimentat ironiile și au accentuat impresia unei instituții incapabile să înțeleagă gravitatea propriilor greșeli. Uniforma absentă După publicarea investigației Recorder privind presupuse relații de subordonare politică și abuzuri instituționale, Poliția Română a organizat o conferință de presă în care Georgian Drăgan a fost principalul reprezentant al instituției. Citește și: Omul lui Carmen Dan, ex-consilier al lui Florin Iordache, uitat în conducerea ministerului de Interne Dincolo de conținutul declarațiilor, atenția sindicatelor de poliție s-a mutat rapid asupra unui detaliu simbolic: Drăgan s-a prezentat în costum civil, nu în uniforma Poliției Române. Sindicatul Europol a criticat dur alegerea, susținând că imaginea transmisă a fost una a detașării și a birocratului fără asumare: „Georgian Drăgan s-a prezentat în fața presei în costum, ca un simplu funcționar, nu în uniforma Poliției Române. Deși vorbea în numele Poliției Române, a ales deliberat imaginea civilului de birou, nu pe cea a ofițerului care își asumă onoarea uniformei și responsabilitatea funcției. Conferința susținută de Georgian Drăgan a fost exact opusul acestor valori, o demonstrație de aroganță și reflexe autoritare.” Caracal, momentul care a definit imaginea Poliției Române Tragedia de la Caracal din 2019 a rămas unul dintre cele mai grave eșecuri instituționale din istoria recentă a Românie În timpul intervențiilor televizate, Drăgan devenise vocea oficială a unei instituții incapabile să ofere răspunsuri clare într-un moment de șoc național. Pentru mulți dintre cei care urmăreau intervenția, clară părea doar indiferența purtătorului de cuvânt. Întrebat la Realitatea TV de ce nu a fost solicitat mai rapid listingul telefonic al Alexandrei și de ce Direcția de Operațiuni Speciale a fost implicată atât de târziu, răspunsurile sale au fost lipsite de orice empatie sau responsabilitate. Întrebat când a intervenit Direcția de Operațiuni speciale, Drăgan a răspuns: „Direcția de Operațiuni speciale s-a implicat în acest caz, au venit în jurul orei 20.” Când moderatorul, stupefiat, i-a atras atenția că Alexandra sunase la ora 11 dimineața și că direcția respectivă aparținea tot Poliției Române, nu era în vreun minister îndepărtat, Drăgan a răspuns sec: „Da, așa s-au întâmplat lucrurile.” Întrebat apoi cine este responsabil pentru această întârziere, Drăgan a răspus, ușor agasat: „Eu nu sunt aici pentru a vă spune cine e de vină.” Moartea suspectă din custodia Poliției și contradicțiile publice În 2020, Georgian Drăgan s-a aflat din nou în centrul unei controverse, după moartea suspectă a unui bărbat aflat în custodia Secției 10 Poliție. În intervenția de la Antena 3, Drăgan a afirmat că bărbatul fusese încătușat deoarece era violent și că polițiștii i-au scos cătușele imediat ce acesta a început să se simtă rău. „Se manifesta violent, iar polițiștii au procedat la imobilizarea acestuia. (...) De îndată ce acesta a manifestat stări de rău, polițiștii i-au scos cătușele și i-au acordat primul ajutor.” Totuși, moderatorul i-a atras atenția că imaginile video păreau să arate contrariul, sugerând că victima avea încătușele la mâini chiar și în momentul în care nu mai dădea semne de viață. După o scurtă ezitare, Drăgan și-a repetat aproape mecanic afirmația inițială: „Așa cum am precizat, imediat ce a acuzat stări de rău, i-au fost scoase cătușele și i s-a acordat primul ajutor.” Ulterior, anchetatorii au început urmărirea penală împotriva unui agent al Secției 10, ceea ce a alimentat percepția că declarațiile inițiale ale Poliției au fost premature sau insuficient verificate. Filosofii rutiere și paradoxuri categorice În 2022, modificările dure ale Codului Rutier au transformat aparițiile lui Georgian Drăgan într-o sursă constantă de filosofii, afirmații categorice, paradoxuri și o slabă cunoaștere a semnificației cuvintelor. Invitat la Observator News, Drăgan a explicat că agresivitatea în trafic poate însemna inclusiv situația în care „o mașină circulă foarte aproape de alte mașini din trafic, fie că vorbim de partea din spate, chiar și de cea din față”. Într-o altă emisiune, la „Neatza cu Răzvan și Dani”, purtătorul de cuvânt al Poliției a adoptat un ton aproape filosofic: „Toată lumea are motive să se grăbească, însă eu cred că ar trebui să se gândească spre ce anume se grăbesc?” Vorbind despre victimele unui accident rutier, Drăgan a folosit termenul de „relicvă” pentru niște mașini distruse într-un accident. „Conducătorii auto mergeau încet pe lângă acel accident, au avut posibilitatea să vadă, aș dori să spun mașini, dar n-am cum, au văzut acele relicve ale autoturismelor care au fost odată”. „Dreptul de a conduce nu este un drept fundamental” În 2024, într-un interviu pentru Observator News, Georgian Drăgan a stârnit din nou controverse după o afirmație categorică: „Dreptul de a conduce nu este un drept fundamental, așa cum este sănătatea.” Deși afirmația are o bază juridică discutabilă și poate fi interpretată în cheia siguranței publice, formularea a fost percepută drept moralizatoare și lipsită de nuanță, mai ales într-un context social deja tensionat de sancțiunile tot mai dure din trafic. Evadarea lui Meszaros Zsombor și neprofesionalismul Tot în 2024, în timpul unei intervenții telefonice la „Sinteza Zilei”, Georgian Drăgan a fost întrebat la ce oră Administrația Națională a Penitenciarelor a alertat Poliția Capitalei în cazul evadării lui Meszaros Zsombor, condamnat pentru omor. După câteva lungi secunde de tăcere, răspunsul lui Drăgan a fost: „Dacă îmi permiteți să mă documentez cu privire la ora exactă, pentru că recunosc, la momentul acesta nu am o oră exactă.”

Georgian Drăgan, gafe de comunicare (sursa: Inquam Photos/Tudor Pană)
Tânărul bugetar chestor Georgian Drăgan a avut patru apartamente în proprietate (sursa: Inquam Photos/Nichita Cojocea)
Eveniment

Chestorul Georgian Drăgan „Bebeto”, tânăr bugetar, a deținut patru apartamente, din care trei, în București

La 37 de ani, bugetar de când se știe, chestorul de Poliție Georgian Drăgan se poate lăuda că știe să se chivernisească: în 2023, avea patru apartamente, dintre care trei se aflau în București. „Bebeto”, frustrarea sindicaliștilor din Poliție Ascensiunea profesională a lui Georgian Drăgan în structurile Poliției Române este una dintre cele mai rapide și controversate din ultimii ani. În doar puțin peste un deceniu, ofițerul care și-a început cariera la Rutieră, în Ploiești, a ajuns chestor de poliție la 34 de ani și principal comunicator al Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR). Citește și: Povestea reală din spatele filmului „Fjord”: cazul Bodnariu care a zguduit sistemul norvegian de protecție a copilului Este poreclit, de către sindicaliștii din Poliție, „Bebeto”, pentru vârsta fragedă la care a devenit chestor. Cea mai recentă controversă care îl vizează a reaprins dezbaterea despre politizarea Poliției Române și despre relația tensionată dintre instituțiile statului și presa de investigație. Război cu Recorder Cea mai puternică reacție publică împotriva lui Georgian Drăgan a venit în urma publicării documentarului „Poliție aservită”, realizat de Recorder. Investigația a analizat modul în care sute de funcții de conducere din Poliția Română sunt ocupate prin împuterniciri repetate, evitând concursurile și favorizând influența politică asupra instituției. În replica oficială a IGPR, Georgian Drăgan a susținut o conferință de presă în care a acuzat publicația Recorder că ar încerca „destabilizarea instituțiilor statului român” și că ar depăși limitele informării publice. Declarațiile au provocat reacții dure din partea organizațiilor pentru libertatea presei și a sindicatelor din poliție, care au considerat discursul drept o tentativă de intimidare a jurnaliștilor. A avut patru apartamente, a vândut două În ciuda faptului că singura sa sursă de venit este salariul de polițist (secretizat din 2024 încoace în declarația de avere), Georgian Drăgan a reușit să se aleagă cu nu mai puțin de patru apartamente. Trei dintre acestea se află în București. Potrivit declarației de avere depuse în 2023, Drăgan deținea atunci două apartamente cumpărate în București (unul în 2020, de 41 mp, și celălalt în 2023, de 96 mp) și un al treilea apartament, de 69 mp, tot în Capitală, primit donație în 2019. Dintr-un al patrulea apartament, de 35 mp, aflat în Buzău, chestorul Drăgan deținea numai 50% după o tranzacție din 2007, când avea 18 ani. Declarația de avere a lui Georgian Drăgan din 2023 (sursa: integritate.eu) Conform declarației de avere depuse în 2024, Georgian Drăgan a donat un apartament și a vândut un al doilea. A rămas, cel puțin la nivelul anului 2024, cu două apartamente în București (cel de 69 mp și cel de 96 mp).

Catalin Predoiu, atent să nu supere Poliția Foto: Facebook
Politică

Ministrul Predoiu ignoră scandalul Drăgan/Recorder și laudă niște acțiuni banale ale Internelor

Ministrul PNL al Internelor, Cătălin Predoiu, ignoră complet scandalul provocat de chestorul Georgian Drăgan și, într-o postare pe facebook, aduce laude puternice ministerului de Interne pentru o serie de acțiuni relativ banale, la care nu s-a produs nici un incident. Predoiu folosește un limbaj cazon, definind pelerinajul credincioșilor catolici de la Șumuleu Ciuc drept „manifestările”. El definește concertul MK drept „cu grad mare de risc potențial” și folosește cuvântul „felicitări” de trei ori într-o postare de opt rânduri. Predoiu se pune bine cu nomenklatura militarizată a Internelor „Misiuni îndeplinite. Felicitări MAI pentru misiunile dificile încheiate ieri cu succes! Felicitări tuturor colegilor implicați, atât celor din comandă, cât și celor din teren.   Concertul MK, cu peste 35.000 de participanți și cu grad mare de risc potențial, manifestările de la Șumuleu Ciuc, cu peste 100.000 de participanți, și celelalte manifestări publice desfășurate ieri, peste 250, au fost însoțite în teren de peste 25.000 de profesioniști ai structurilor MAI, care au avut misiunea de a proteja cetățenii și de a prezerva siguranța publică.   Misiune îndeplinită! Mulțumiri și felicitări!”, a scris Predoiu.   Ministrul de Interne ignoră documentarul Recorder și reacția controversată a chestorului Georgian Drăgan. Sâmbătă, Drăgan a postat patru precizări, în serie, pe pagina de Facebook a Poliției Române, pentru a le răspunde celor care au criticat reacția sa la documentarul Recorder.    Iată una din postările lui Drăgan:    „PRECIZARE   Georgian Drăgan - IGPR   Cu privire la acuzațiile lansate în spațiul public: „Practic, o instituție de forță a statului român amenință o redacție de presă”, „Atac fără precedent al Poliției la jurnaliști și libertatea presei”, „Atacarea jurnaliștilor de investigație de către autorități publice”, etc, din care reiese faptul că aș fi amenințat presa, libertatea presei sau chiar jurnaliștii, fac următoarele precizări:   Aceste afirmații sunt complet false și nu au nicio legătură cu declarația mea publică”.   

Chestorul Georgian Drăgan a capturat pagina de Facebook a Poliției și emite precizări după precizări Foto: Captură video
Eveniment

Chestorul Drăgan a ocupat pagina de Facebook a Poliției și emite „precizări” pe bandă rulantă

Chestorul de poliție Georgian Drăgan pare să fi fost serioas afectat de criticile de după conferința de presă organizată vineri și, sâmbătă după-amiaza, a postat nu mai puțin de trei precizări pe pagina de Facebook a Poliției Românie. Fiecare din aceste precizări se referă la criticile care i-au fost aduse lui Drăgan. Citește și: O ex-funcționară de la Evidența Populației, de 9 ani secretar general adjunct interimar la Interne. La 25 de ani a terminat Dreptul, la o universitate privată Chestorul Drăgan emite sâmbăta precizări la precizările de vineri În prima postare, Drăgan susține că a urmărit integral documentarul Recorder, nu doar 24 de minute. „Așa cum am declarat public, am urmărit audio-video materialul jurnalistic Recorder, până la minutul 24, iar de la minutul 25 până la minutul 49, am continuat să urmăresc conținutul acestuia, în format audio, la căști. În consecință, am parcurs integral materialul jurnalistic, diferența constând exclusiv în modalitatea de redare a conținutului, în partea a doua a documentarului, și nu în lipsa urmăririi acestuia”, scris el.   În a doua Precizare, el scrie: „Cu privire la acuzațiile lansate în spațiul public: «Practic, o instituție de forță a statului român amenință o redacție de presă», «Atac fără precedent al Poliției la jurnaliști și libertatea presei», «Atacarea jurnaliștilor de investigație de către autorități publice», etc, din care reiese faptul că aș fi amenințat presa, libertatea presei sau chiar jurnaliștii, fac următoarele precizări: Aceste afirmații sunt complet false și nu au nicio legătură cu declarația mea publică”.    „În concluzie, nu a existat nicio amenințare. Dimpotrivă, mesajul transmis a fost unul de transparență, dialog și disponibilitate pentru colaborare cu mass-media”, susține Drăgan.    A treia precizare începe astfel: „Cu privire la afirmațiile potrivit cărora «Chestorul Georgian Drăgan a acuzat Recorder că nu a publicat în integralitate răspunsul scris transmis către redacție de ministrul de Interne», fac următoarele precizări: în articol a fost prezentat pentru câteva secunde, într-un material de aproximativ 50 de minute, un simplu printscreen al unui document, fără a cita efectiv informațiile conținute în acel document”.   „Solicitarea unei prezentări corecte și complete a poziției instituționale nu reprezintă o formă de presiune asupra presei, ci o solicitare firească, pentru o informare corectă a opinei publice”, a teoretizat Drăgan. 

Cariera lui Georgian Drăgan în Poliția Română este fulgerătoare și inexplicabilă (sursa: Inquam Photos/Sabin Cirstoveanu)
Eveniment

Cum a luat avânt cariera lui Georgian Drăgan, „Bebeto” din Poliția Română: de la Rutieră, la chestor la numai 34 de ani

Ascensiunea profesională a lui Georgian Drăgan în structurile Poliției Române este una dintre cele mai rapide și controversate din ultimii ani. În doar puțin peste un deceniu, ofițerul care și-a început cariera la Rutieră, în Ploiești, a ajuns chestor de poliție la 34 de ani și principal comunicator al Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR). Este poreclit de sindicaliști "Bebeto". Cea mai recentă controversă care îl vizează a reaprins dezbaterea despre politizarea Poliției Române și despre relația tensionată dintre instituțiile statului și presa de investigație. Un singur an în teren și trecerea rapidă spre comunicare Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza” absolvită în 2012 a reprezentat începutul traseului profesional al lui Georgian Drăgan. Citește și: Cum ajungi general (chestor) la doar 34 de ani: te naști în Buzău! Georgian Drăgan a fost promovat din funcția de purtător de cuvânt al Poliției Române, fără nici un dosar greu la activ Acesta a fost încadrat ca ofițer la Biroul Poliției Rutiere din cadrul IPJ Prahova, perioada care avea să rămână și singura sa experiență consistentă de muncă operativă pe teren. În 2013, numele său începea să fie remarcat în contextul unui incident rutier petrecut la Ploiești. O femeie suspectată că a consumat alcool a refuzat controlul polițiștilor, a lovit un agent și a fugit cu mașina, ajungând să conducă pe contrasens pe autostradă, noaptea, cu farurile stinse și cu viteze de aproape 190 km/h. Georgian Drăgan a participat la urmărirea care s-a încheiat în apropierea Bucureștiului, înainte ca șoferița să provoace o tragedie. Episodul a fost intens mediatizat și a devenit, practic, rampa sa de lansare în structurile de comunicare ale Poliției. La scurt timp după incident, Drăgan a fost numit purtător de cuvânt al IPJ Prahova, devenind rapid o figură familiară pentru televiziunile locale și naționale. Ascensiunea la București În 2014, Georgian Drăgan era deja detașat la București, în poziția de purtător de cuvânt al Poliției Române. În anii următori, ascensiunea sa avea să continue constant, prin ocuparea unor funcții de management și suport în cadrul MAI și IGPR, inclusiv prin mecanismul delegărilor și împuternicirilor temporare. Acest sistem al împuternicirilor a devenit una dintre cele mai criticate practici din Poliția Română. Sindicatele polițiștilor au susținut constant că funcțiile-cheie sunt ocupate temporar, fără concursuri reale, ceea ce permite control politic și dependență administrativă față de conducerea ministerului. Gradul de chestor la 34 de ani În 2023, la doar 34 de ani, Georgian Drăgan era avansat prin decret prezidențial la gradul de chestor de poliție, echivalentul unui general cu o stea. A devenit astfel unul dintre cei mai tineri generali din istoria recentă a Ministerului Afacerilor Interne. Pentru o parte a sistemului, promovarea sa a fost percepută drept confirmarea unei cariere construite în principal în zona comunicării și a managementului administrativ, nu în combaterea criminalității sau coordonarea unor anchete complexe. Documentarul Recorder Cea mai puternică reacție publică împotriva lui Georgian Drăgan a venit însă în urma documentarului „Poliție aservită”, realizat de Recorder. Investigația a analizat modul în care sute de funcții de conducere din Poliția Română sunt ocupate prin împuterniciri repetate, evitând concursurile și favorizând influența politică asupra instituției. În replica oficială a IGPR, Georgian Drăgan a susținut o conferință de presă în care a acuzat publicația Recorder că ar încerca „destabilizarea instituțiilor statului român” și că ar depăși limitele informării publice. Declarațiile au provocat reacții dure din partea organizațiilor pentru libertatea presei și a sindicatelor din poliție, care au considerat discursul drept o tentativă de intimidare a jurnaliștilor. Momentul cel mai tensionat al conferinței a venit atunci când jurnalistul Alex Nedea i-a atras atenția lui Drăgan că informațiile invocate împotriva Recorder erau contrazise chiar de documentarul pe care IGPR îl critica. În fața jurnaliștilor, chestorul a admis că vizionase doar primele 25 de minute ale investigației de aproape 50 de minute, deși organizase o conferință oficială împotriva acesteia. Un conflict deschis cu sindicatele Relația dintre Georgian Drăgan și sindicatele din poliție s-a deteriorat constant în ultimii ani. Unul dintre cele mai tensionate momente a avut loc în 2023, după ce liderul Sindicatului Europol, Cosmin Andreica, a susținut public că a reușit să cumpere un kilogram de cocaină din Portul Constanța fără să fie controlat la ieșire. În reacția oficială a IGPR, Georgian Drăgan a declarat că se îndoiește de veridicitatea afirmației, însă a avertizat că, dacă aceasta se confirmă, liderul sindical ar putea răspunde penal. Cazul a amplificat conflictul deja existent dintre conducerea Poliției Române și organizațiile sindicale din sistem. Episodul repartițiilor de la Academia de Poliție În 2023 au existat acuzații publice ale unor absolvenți ai Academiei de Poliție privind presiuni legate de repartizarea pe posturi. Mai mulți tineri au acuzat public conducerea Poliției Române că ar fi făcut presiuni asupra lor pentru a accepta posturi aflate la sute de kilometri de domiciliu, sub amenințarea exmatriculării sau a pierderii gradului profesional. Sindicatul Europol a susținut atunci că absolvenții au fost recrutați în timpul studiilor pentru structuri precum combaterea crimei organizate sau investigații criminale, însă ulterior li s-ar fi refuzat transferurile promise. În acel context, Georgian Drăgan, în calitate de purtător de cuvânt al IGPR, a respins acuzațiile și a declarat că adjunctul Poliției Române, chestorul Virgil Spiridon, le-ar fi prezentat absolvenților doar procedura legală privind repartizarea în funcție de medii și că instituția a încercat să îi trimită cât mai aproape de domiciliu. Sindicaliștii îl ironizează: "Bebeto" Sindicatul Europol și Sindicatul Polițiștilor „Diamantul” l-au criticat constant, atât pentru ascensiunea rapidă, cât și pentru asocierea imaginii sale cu sistemul împuternicirilor. Sindicatul SPR Diamantul l-a poreclit „Bebeto” și a contestat public decretul prezidențial din noiembrie 2023 prin care acesta a devenit chestor la doar 34 de ani. Sindicatul a demonstrat, prin calcule bazate pe stagiile minime legale din Statutul Polițistului, că parcurgerea celor 6 grade profesionale în doar 11 ani de la absolvirea Academiei este o imposibilitate matematică la termenul legal, catalogându-l drept un „general de carton” promovat pe criterii politice, nu pe merit. În 2026, SPR „Diamantul” a deschis chiar un proces prin care cere motivarea decretului prezidențial prin care Drăgan a fost făcut chestor. Reprezentanții sindicali susțin că gradul de general ar trebui acordat exclusiv pentru merite profesionale excepționale și experiență semnificativă în activitatea operativă. Purtătorul de cuvânt și problemele de exprimare Au existat și momente care au atras atenția nu prin gravitate instituțională, ci prin contrastul dintre funcția ocupată și exprimarea publică. Într-un interviu despre o acțiune națională privind siguranța rutieră, Drăgan, pe atunci purtătorul de cuvânt al Poliției Române, explica faptul că „aceste activități fac parte dintr-o gamă largă de activități”, o frază care a rămas memorabilă mai degrabă prin redundanță decât prin claritate. În alt interviu, în timpul unei demonstrații antidrog realizate în direct la Antena 3, Georgian Drăgan afirma că „Poliția Română, Ministerul de Interne și implicit Guvernul României a dat posibilitate polițistului rutier...”, formulare care a stârnit ironii în mediul online, având în vedere că venea chiar din partea purtătorului de cuvânt al Poliției Române.

Cum ajungi general la doar 34 de ani: proaspătul chestor al Poliției Române, georgian Drăgan, s-a născut la Buzău
Eveniment

Cum ajungi general (chestor) la doar 34 de ani: te naști în Buzău! Georgian Drăgan a fost promovat din funcția de purtător de cuvânt al Poliției Române, fără nici un dosar greu la activ

Cum ajungi general (chestor) la doar 34 de ani: te naști în Buzău! Georgian Drăgan a fost promovat chestor de poliție din funcția de purtător de cuvânt al Poliției Române, fără nici un dosar greu la activ. Ziare.com subliniază că funcția oficială a lui Drăgan este de director de cabinet al șefului Inspectoratului General de Poliție, IGPR. Citește și: Sondaje CURS: PSD, AUR și partidul lui Șoșoacă strâng 56% din opțiunile de vot. USR, după doi ani în opoziție, rămâne aproape constant la 10% Precedentul record era deținut de Irina Alexe, care ajunsese chestor la doar 35 de ani. De altfel, ea s-a pensionat, cu o pensie specială uriașă, la puțin peste 40 de ani, iar ulterior a cumulat această pensie cu salariul de la stat, fiind numită ministru adjunct al ministerului de Interne, în 2021. În alte state, recordul este probabil deținut de Odowaa Yusuf Rageh, șeful armatei somaleze, promovat în această funcție la doar 32 de ani. Odowaa Yusuf Rageh, șeful armatei somaleze Cum ajungi general la doar 34 de ani Nu este clar ce merite a avut Drăgan pentru a fi promovat atât de rapid. El a lucrat la poliția rutieră Prahova, ulterior a fost purtător de cuvânt al Inspectoratului Județean Prahova, iar acum este purtător de cuvânt al structurii naționale a Poliției. În consecință, este puțin probabil ca el să fi fost implicat în vreun dosar complex. Însă sindicatul „Diamant” al Poliției Române punctează faptul că Drăgan este din Buzău - de unde este și Marcel Ciolacu - aceasta fiind explicația avansării sale. Într-adevăr, în declarația de avere a noului chestor de poliție apare un apartament în Buzău. El mai deține trei apartamente în București, inclusiv unul de 96 mp, cumpărat în 2023. Veniturile lui Drăgan sunt: salariul (secretizat) și 11.000 lei din chirii, în anul fiscal 2022 (sub 200 de euro pe lună este o chirie extrem de mică în București). Mai poți să respecți un grad de chestor? „Purtătorul de vorbe al IGPR a fost avansat la gradul de chestor, la 34 ani. Născut în '89, cu Academia terminată în 2012 ( sau 2011, zic alții). Domnilor și doamnelor, poate nu va dați seama, dar aici avem un nou record! (…) Sunt două posibilități. Ori performanță excepțională nu are legătură cu vârsta, ori corupția nu ține cont de vârstă! Cum de performanțe excepționale la domnul Drăgan Georgian, în serviciul Poliției Române, noi nu am auzit, devine atrăgătoare, opțiunea a două! Dacă Irinuca a fost pupila lui Blaga, pupila cui este Drăgan Georgian? Cine știe, câștigă! Ce? Aprecierea populară, că noi nu dăm grade de chestor! Cică omul e din Buzău! Are nu are vreo relevanță? E posibil că Buzăul să aibă, în vremurile astea, oameni mai harnici și mai deștepți că prin alte părți. Oricum, o concluzie sinceră se poate trage de aici! Dacă vrei să urci cât mai repede pe scară ierarhică, să obții cât mai repede cele mai înalte grade profesionale, calea de urmat este încadrarea la o structura de suport! Plus origine sănătoasă! Cum ar fi zilele astea, Buzăul! (…) PS: Mai poți să respecți un grad de chestor, când vezi că un necunoscut e făcut chestor, la 34 ani? Orice simbolistica pozitivă asociată cu cele mai înalte grade în poliție a dispărut demult. Chestor nu mai e un simbol, ci doar o altă diplomă care se cumpără. Cu bani, cu servicii, cu pile….Gradele ultime în poliție nu mai reprezintă (dacă au reprezentat vreodată) o recunoaștere a unei performanțe deosebite, într-o carieră îndelungată!”, a scris, pe Facebook, sindicatul Diamant.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră