Savonea, decizie aberantă și sfidătoare: ÎCCJ suspendă activitatea comitetului lui Bolojan pe justiție
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a decis miercuri suspendarea activității Comitetului pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul Justiției, înființat la finalul anului 2025 prin decizia premierului Ilie Bolojan.
Hotărârea vine după admiterea recursului depus de un ONG și este definitivă.
Decizia ÎCCJ: suspendare până la soluționarea pe fond
Instanța supremă a admis recursul formulat de Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept, anulând parțial decizia Curții de Apel București din ianuarie 2026, care respinsese inițial solicitarea.
Citește și: Bolojan îl sfidează pe Ciolacu: PNL, pe cale să racoleze un deputat PSD ales în Buzău
Judecătorii au dispus suspendarea executării Deciziei nr. 574/2025 – actul normativ care a stat la baza constituirii comitetului – până la pronunțarea instanței de fond. Hotărârea este definitivă și produce efecte imediate.
Totodată, ÎCCJ a respins cererile de intervenție formulate în sprijinul Guvernului de mai multe organizații civice și instituții, menținând în rest sentința atacată.
Motivarea instanței: suspiciuni de exces de putere
Potrivit comunicatului transmis de Înalta Curte, decizia a fost luată pe fondul unor indicii privind un posibil exces de putere în modul de constituire și funcționare a acestui comitet.
Instanța atrage atenția asupra unor semne serioase de întrebare legate de respectarea principiilor fundamentale ale statului de drept, în special legalitatea și separația puterilor în stat.
Această constatare a fost esențială în justificarea suspendării activității grupului de lucru creat la nivelul Executivului.
Semnal privind respectarea cadrului constituțional
ÎCCJ subliniază că orice demers legislativ sau administrativ trebuie să respecte strict cadrul legal și constituțional, fără derapaje sau abuzuri de autoritate.
De asemenea, instanța evidențiază importanța transparenței decizionale, a respectării procedurilor democratice și a consultării reale a actorilor relevanți în procesul de reformă a justiției.
Suspendarea comitetului reprezintă, astfel, un avertisment privind modul în care pot fi inițiate și gestionate reformele în domenii sensibile.
Cine a contestat decizia Guvernului
Acțiunea în instanță a fost inițiată de Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept, organizație condusă de avocata Elena Radu.
ONG-ul a cerut suspendarea Deciziei nr. 574 din 19 decembrie 2025, semnată de premierul Ilie Bolojan, care stabilea structura și atribuțiile comitetului responsabil de analiza legislației din Justiție.
Cum a fost înființat comitetul pentru legile Justiției
Comitetul a fost creat în decembrie 2025, la Palatul Victoria, și era format din reprezentanți ai Cancelariei prim-ministrului și ai Ministerului Justiției, în calitate de membri permanenți.
Scopul acestui grup de lucru era evaluarea și revizuirea legilor Justiției, în contextul unor investigații jurnalistice care semnalau disfuncționalități grave în sistemul judiciar.
Demersul Guvernului a venit după dezvăluiri publice privind probleme din instanțe și parchete, însă modul de constituire al comitetului a fost contestat în instanță.
Impactul deciziei ÎCCJ
Suspendarea activității comitetului blochează, cel puțin temporar, procesul de analiză și eventuală reformă a legislației din domeniul Justiției, așa cum fusese conceput de Executiv.
Decizia ÎCCJ transmite un mesaj clar privind limitele în care pot acționa autoritățile și reafirmă rolul instanțelor în protejarea echilibrului instituțional și a statului de drept.
