joi 09 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

ilie bolojan

177 articole
Eveniment

VIDEO Bolojan m-a chemat în PNL acum 10-11 ani, pe mine și pe alți oameni de afaceri (Dragoș Anastasiu, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”)

Antreprenorul și fostul vicepremier pentru reformă, Dragoș Anastasiu, a dezvăluit că a primit o invitație directă din partea Ilie Bolojan de a intra în PNL în urmă cu aproximativ 10-11 ani, într-o perioadă în care partidul încerca să atragă oameni din mediul privat. Invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”, realizat de DeFapt.ro, Anastasiu a povestit că, deși a apreciat propunerea, a ales să o refuze, considerând că responsabilitățile sale din afaceri nu îi permiteau atunci să facă pasul către politică. PNL-ul, deschidere către oamenii de afaceri Dragoș Anastasiu a relatat că l-a cunoscut pe Ilie Bolojan cu mulți ani în urmă, în contextul unor proiecte desfășurate la Oradea. Citește și: Bătrânii, ignorați de stat: de ce România nu reușește să construiască un sistem de îngrijire pentru vârstnici Potrivit acestuia, întâlnirea în care a primit invitația de a intra în PNL a avut loc în urmă cu aproximativ un deceniu. „Pe mine m-a chemat Ilie Bolojan, pe care l-am cunoscut cu mulți ani în urmă. Era, cred, președintele Camerei de Comerț Româno-Germane. Aveam proiecte în Oradea, cu Oradea, și, la un moment dat, cred că acum 10-11 ani, a intrat la mine în birou și a spus că e nevoie ca PNL-ul să se deschidă și voi, oameni ca tine, să intre în partid. Așa că, haide, intră și tu și mai vino și cu alții în PNL, cu sau fără funcții.” Anastasiu spune că mesajul lui Bolojan nu îl viza doar pe el, ci făcea parte dintr-o încercare mai amplă de a atrage în partid persoane cu experiență în mediul privat și în managementul companiilor. De ce a refuzat invitația Fostul vicepremier a explicat că, în acea perioadă, conducea un grup extins de companii și considera că o implicare politică ar fi afectat activitatea acestora. El a amintit că afacerile sale traversau o etapă de dezvoltare intensă, iar responsabilitățile manageriale nu puteau fi delegate cu ușurință. „Eram cu toate business-urile mergând cu turație mare, business-uri mari. Adică tot ce aveam transport, Eurolines, era la mine și funcționam cu zeci de autocare. Turismul, cea mai mare rețea de agenții de turism din România, sub TUI Travel Center. Toate erau funcționale, 20 de firme.” „Nu eram pregătit să le las baltă” Dragoș Anastasiu a spus că, înainte de a lua o decizie, a analizat situația și a ajuns la concluzia că nici el, nici echipa sa nu erau pregătiți pentru o schimbare atât de importantă. Deși afirmă că avea încredere în oamenii cu care lucra, a considerat că momentul nu era potrivit pentru a se retrage din conducerea afacerilor și pentru a intra în politică. „Stând și analizând momentul am spus că nu eram pregătit să le las baltă, pentru că, deși am foarte mare încredere în echipa mea, nici echipa nu era pregătită la momentul acela și am spus: «Domnule Bolojan, îți mulțumesc, dar în momentul acesta nu pot. Chiar indiferent ce aș face, nu pot».”

VIDEO Bolojan m-a chemat în PNL acum 10-11 ani, pe mine și pe alți oameni de afaceri (Dragoș Anastasiu, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”)
VIDEO Bolojan nu a vrut să mărească TVA, dar Comisia Europeană a spus „Pe bune?!”. Nu mai era timp (Dragoș Anastasiu, la podcastul „Cum e, de fapt?”)
Eveniment

VIDEO Bolojan nu a vrut să mărească TVA, dar Comisia Europeană a spus „Pe bune?!”. Nu mai era timp (Dragoș Anastasiu, la podcastul „Cum e, de fapt?”)

Fostul vicepremier pentru reformă, Dragoș Anastasiu, a afirmat la podcastul „Cum e, de fapt?” că Guvernul Bolojan a avut doar zece zile la dispoziție pentru a adopta un pachet de măsuri fiscale, în condițiile în care Comisia Europeană nu a mai acceptat promisiuni privind reducerea deficitului. Potrivit acestuia, România a ajuns în situația în care „nu mai era timp”, după mai mulți ani în care reformele au fost amânate. Bolojan nu a vrut să majoreze TVA Dragoș Anastasiu a explicat că Executivul condus de Ilie Bolojan nu și-a dorit majorarea TVA, însă această variantă nu a fost acceptată de Comisia Europeană. Citește și: Ministrul Pîslaru scrie că DIICOT nu l-a anunțat pe el de acțiunea din Bihor, ci pe pesedista Zară Potrivit lui Anastasiu, România ajunsese într-o situație în care nu mai putea amâna adoptarea unor măsuri de corecție bugetară. „Credeți-mă că trebuia făcut, trebuia luate măsuri, că trăiam peste puterile noastre. Gândiți-vă că aveți o casă și mai cumpărați încă una și o mașină și vă trimiteți copiii la Londra și totul pe împrumut și vine banca și spune: «Gata, nu mai merge!». Și tu spui, gata, doi, trei ani am înțeles că nu mai merge și voi face reduceri, că acolo suntem, și nu am făcut reduceri, și a venit unul nou, că eu, cu urechile mele am auzit chestia asta: «Dar lăsați-ne puțin timp, că suntem noi!». Da, sunteți voi, dar în spatele vostru, steagul este același. Și de trei, patru ani de zile ne tot spuneți ceva. Deci, aveți același steag în spate, înțelegem că sunteți noi, dar nu mai aveți timp.” România nu mai putea cere răgaz Fostul vicepremier a susținut că Executivul s-a confruntat cu o presiune majoră imediat după instalare, având la dispoziție doar zece zile pentru a trece prin Parlament un plan de măsuri fiscale. În opinia sa, într-un interval atât de scurt nu puteau fi implementate reforme structurale precum combaterea evaziunii fiscale sau restructurarea companiilor de stat. „Și când am ajuns la guvern, am avut 10 zile să trecem un plan de măsuri prin Parlament. Ce puteai să faci în acele 10 zile? Să începi cu evaziunea fiscală, cu reforma companiilor de stat? Puteai să începi cu toate astea în 10 zile? Nu. Te-ai uitat ce poți face. N-am vrut să mărim TVA-ul, dar la Comisia Europeană au spus: «Pe bune?!».”

Asaltul Liei Savonea împotriva lui Bolojan continuă: CAB închide Comitetul pentru legile Justiției
Justiție

Asaltul Liei Savonea împotriva lui Bolojan continuă: CAB închide Comitetul pentru legile Justiției

Curtea de Apel București a anulat luni decizia prin care premierul interimar Ilie Bolojan înființase Comitetul pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul Justiției, după ce, în luna martie, Înalta Curte îi suspendase deja activitatea. Hotărârea alimentează conflictul dintre tabăra care susține reforma sistemului judiciar și cea apropiată de noua conducere a instanței supreme, dominată de influența președintei Înaltei Curți, Lia Savonea. CAB închide Comitetul lui Bolojan Curtea de Apel București a admis luni acțiunea formulată de un ONG și a anulat decizia prin care premierul interimar Ilie Bolojan a înființat, la Palatul Victoria, Comitetul pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul Justiției. Citește și: Lovitură dură pentru DIICOT în cazul Pașca: condițiile de cazare erau „corespunzătoare” susține o judecătoare, iar procurorii nu au dovezi pentru traficul de persoane Hotărârea nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs. Decizia instanței vine după ce, în luna martie, Înalta Curte de Casație și Justiție suspendase activitatea acestui comitet, invocând posibile probleme de legalitate privind constituirea și funcționarea sa. Curtea de Apel a anulat decizia semnată de Ilie Bolojan Potrivit hotărârii pronunțate de Curtea de Apel București, instanța a admis acțiunea și a dispus anularea Deciziei prim-ministrului nr. 574 din 19 decembrie 2025, prin care a fost constituit Comitetul pentru analiza și revizuirea legislației în domeniul Justiției. Totodată, judecătorii au suspendat executarea deciziei până la soluționarea definitivă a cauzei și l-au obligat pe prim-ministru la plata a 120 de lei reprezentând cheltuieli de judecată. Instanța a respins, în același timp, excepțiile invocate de premier și de Cancelaria prim-ministrului privind inadmisibilitatea acțiunii, lipsa interesului sau lipsa calității procesuale. Originea comitetului Corpul de lucru a fost înființat de premierul Ilie Bolojan, în decembrie 2025, ca reacție la o serie de investigații jurnalistice (în special un reportaj Recorder) și proteste publice privind disfuncționalitățile din instanțe și parchete. Cererea de suspendare a fost depusă de asociația Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept, organizație condusă de avocata Elena Radu. ONG-ul a solicitat suspendarea și anularea Deciziei nr. 574 din 19 decembrie 2025, semnată de Ilie Bolojan, prin care era înființat Comitetul pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul Justiției. În primă instanță, în ianuarie 2026, Curtea de Apel București respinsese suspendarea, însă contestatorii au declarat recurs. Secția de Contencios Administrativ și Fiscal a ÎCCJ a întors decizia CAB și a admis suspendarea. Instanța supremă a invocat indicii temeinice privind un „exces de putere” din partea Executivului. Contextul și miza deciziei ÎCCJ Hotărârea Curții de Apel vine în continuarea unei decizii pronunțate în luna martie de Înalta Curte de Casație și Justiție, care suspendase activitatea comitetului. Pe 25 martie 2026, Înalta Curte de Casație și Justiție a suspendat definitiv executarea Deciziei nr. 574/2025 privind înființarea Comitetului pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul justiției. În comunicatul oficial, instanța supremă a explicat că măsura a fost luată ca urmare a „constatării unui posibil exces de putere în modul de constituire și funcționare al acestui comitet”, care ridica „semne serioase de întrebare cu privire la respectarea principiilor legalității și separației puterilor în stat”. ÎCCJ a mai transmis că hotărârea reprezintă „un semnal important privind necesitatea ca orice demers legislativ sau administrativ să se desfășoare strict în cadrul constituțional și legal, fără abuzuri de autoritate” și a subliniat importanța transparenței, respectării procedurilor democratice și consultării tuturor actorilor relevanți în reforma justiției. Suspendarea a fost pronunțată după ce ÎCCJ a admis recursul formulat de Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept, răsturnând soluția Curții de Apel București, care respinsese anterior cererea de suspendare. Hotărârea ÎCCJ a fost definitivă.

VIDEO Mă mir că Grindeanu a crezut că poate câștiga o confruntare politică cu Bolojan (Siegfried Mureșan, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”)
Politică

VIDEO Mă mir că Grindeanu a crezut că poate câștiga o confruntare politică cu Bolojan (Siegfried Mureșan, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”)

Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan susține că principala diferență dintre Ilie Bolojan și majoritatea liderilor politici din România este capacitatea acestuia de a construi pe termen lung și de a pregăti tranziții ordonate în administrație și în partid. Invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”, realizat de DeFapt.ro, Mureșan a afirmat că Sorin Grindeanu a subestimat acest mod de a face politică și că nu are șanse să câștige o confruntare de durată cu liderul liberal. Bolojan construiește pe termen lung, nu de la o criză la alta În opinia lui Siegfried Mureșan, succesul politic al lui Ilie Bolojan nu se explică doar prin proiectele administrative realizate la Oradea și în județul Bihor, ci și prin modul în care și-a organizat succesiunea și a format echipe capabile să continue direcția începută. Citește și: Încă o ruptură în tabăra suveranistă: avocata Silvia Uscov a demisionat din AUR Europarlamentarul liberal a spus că Bolojan este „autentic un om de construcție”, preocupat de ordine și de planificare pe termen lung, spre deosebire de mulți politicieni care urmăresc doar obiective imediate. „Cred că Ilie Bolojan preferă ordinea și este autentic un om de construcție și ceea ce a reușit la Oradea și în județul Bihor, a reușit prin formarea unor echipe și prin schimbarea mentalității acolo”, a declarat Mureșan. Acesta a admis că schimbarea unei comunități locale este mai ușor de realizat decât transformarea întregii țări, însă consideră că modelul aplicat la nivel local demonstrează existența unei strategii politice coerente. Exemplul Oradea: proiecte, echipe și continuitate Siegfried Mureșan a oferit exemplul tranzițiilor succesive din administrația locală a Oradei pentru a ilustra ceea ce numește o construcție politică solidă. Potrivit acestuia, după ce Ilie Bolojan a devenit președinte al Consiliului Județean Bihor, funcția de primar a fost preluată de fostul viceprimar, Florin Birta, care a continuat atât proiectele administrative, cât și direcția de dezvoltare a orașului. Ulterior, când Bolojan a fost ales senator, conducerea Consiliului Județean a fost preluată de vicepreședintele Mircea Mălan, într-o nouă tranziție pe care Mureșan o descrie drept „ordonată” și „organizată”. În opinia europarlamentarului, această continuitate nu este întâmplătoare, ci rezultatul unei planificări politice pe termen lung. „Mentalitatea se schimbă prin exemplu” Mureșan a susținut că una dintre cele mai importante realizări ale lui Ilie Bolojan este schimbarea mentalității civice din Oradea. Acesta a explicat că implicarea cetățenilor și grija pentru spațiul public au devenit parte din cultura locală, iar oamenii sunt încurajați să contribuie la păstrarea standardelor orașului. „În Oradea, oamenii vor spune: «Orașul mi-e curat, mi-e rușine să arunc o hârtie pe stradă». Este o mentalitate bazată inclusiv pe participarea cetățenilor și pe răspundere”, a afirmat europarlamentarul. Potrivit lui Mureșan, aceeași logică funcționează și în cazul proprietăților private, unde exemplul comunității îi determină pe locuitori să își întrețină locuințele și să contribuie la aspectul orașului. „Majoritatea politicienilor gândesc pe termen scurt” În analiza sa, Siegfried Mureșan a afirmat că diferența esențială dintre Ilie Bolojan și majoritatea liderilor politici români este perspectiva asupra timpului. „Majoritatea oamenilor politici în România au un plan pe termen scurt. Ilie Bolojan are un plan pe termen lung, și cine nu înțelege asta nu îl evaluează corect și va fi surprins”, a declarat acesta. Europarlamentarul consideră că această abordare explică atât rezultatele administrative obținute de Bolojan, cât și consolidarea poziției sale politice. Critici la adresa lui Sorin Grindeanu În finalul intervenției, Siegfried Mureșan a lansat critici directe la adresa liderului PSD, Sorin Grindeanu, despre care spune că a evaluat greșit raportul de forțe dintre el și Ilie Bolojan. Europarlamentarul a făcut referire și la episodul OUG 13, asociat mandatului de premier al lui Grindeanu, susținând că acesta reprezintă una dintre vulnerabilitățile sale politice. „Sincer, mă mir cum domnul Grindeanu, cu toate deficiențele pe care le are și mă gândesc doar la OUG 13, mă mir cum de a crezut că poate câștiga o confruntare politică cu Ilie Bolojan. Și, dacă crede și acum că poate câștiga în următorii ani, că nu e vorba de săptămâni aici, confruntarea politică cu Ilie Bolojan, domnul Grindeanu se înșală”, a declarat Siegfried Mureșan.

VIDEO Siegfried Mureșan a știut cu o lună înainte că Bolojan va câștiga tot la congresul PNL (Mureșan, invitat la podcasul „Cum e, de fapt?”)
Politică

VIDEO Siegfried Mureșan a știut cu o lună înainte că Bolojan va câștiga tot la congresul PNL (Mureșan, invitat la podcasul „Cum e, de fapt?”)

Cu aproape o lună înainte ca Ilie Bolojan să își consolideze fără emoții poziția în fruntea PNL, europarlamentarul Siegfried Mureșan afirma că liderul liberal controlează ferm partidul și că un congres extraordinar nu se justifică. Invitat pe 25 mai, la podcastul „Cum e, de fapt?”, realizat de DeFapt.ro, Mureșan susținea că scenariile potrivit cărora pierderea guvernării ar duce automat și la pierderea partidului erau greșite. 50 de membri ai conducerii, pentru Bolojan Siegfried Mureșan a invocat votul din conducerea PNL, desfășurat după căderea guvernului, ca dovadă că Ilie Bolojan își păstrase sprijinul intern. Citește și: Lovitură dură pentru Siegfried Mureșan: Laura Vicol i-a făcut plângere penală pentru o postare „Un moment tensionat pentru partid când toată lumea a crezut că, iată, Ilie Bolojan dacă pierde guvernarea, pierde și partidul. S-a văzut atunci că după patru ore de dezbateri, la finalul ședinței, 50 de membri ai conducerii PNL au votat în favoarea a ceea ce Ilie Bolojan a propus: să nu ne mai apropiem de PSD, dacă e nevoie să mergem în opoziție.” Potrivit europarlamentarului, doar patru membri ai conducerii au refuzat să se pronunțe. „Patru colegi nu au votat deloc. Nu au ridicat mâna nici la abținere, nici la vot împotrivă, au fost cu mâna pe sub masă, act de vitejie. Dar majoritatea a fost clară.” În opinia sa, acel vot demonstra că autoritatea lui Ilie Bolojan în partid nu fusese afectată de schimbările de la guvernare. Posibilitatea unui congres La momentul interviului, Siegfried Mureșan considera că organizarea unui congres extraordinar nu avea nicio justificare, deoarece situația internă din PNL era deja clarificată. „Ceea ce încerc să spun este că situația în cadrul partidului în momentul de față este clară. Nu spun că este unanimă, dar cvasi-unanimă.” Europarlamentarul admitea existența unor dispute interne, însă aprecia că acestea nu afectau direcția partidului. „În aceste condiții nu văd nevoia unui congres, dar dacă vor fi evoluții politice în perioada următoare, o formare de guvern, care să necesite o repoziționare sau o clarificare, atunci, de ce nu? Un congres în momentul de față nu se impune.” „Cei care au crezut că pierde partidul au greșit” Mureșan respingea și teoria potrivit căreia căderea guvernului ar fi dus inevitabil la pierderea conducerii PNL de către Ilie Bolojan. „Cei care au considerat că dacă o moțiune de cenzură PSD-AUR trece, atunci premierul Ilie Bolojan va pierde controlul partidului au greșit.” În opinia sa, liderul liberal beneficia de doi piloni de legitimitate. Cei doi piloni ai lui Ilie Bolojan Siegfried Mureșan explica faptul că forța politică a lui Ilie Bolojan nu provenea exclusiv din funcția de prim-ministru. „Ilie Bolojan are în momentul de față doi piloni care îl legitimează și care îi dau putere și relevanță. Primul este funcția guvernamentală, al doilea este susținerea populară.” Europarlamentarul a susținut că mulți politicieni își bazează autoritatea doar pe funcția ocupată, ignorând importanța sprijinului public. „Oamenii politici care se bazează doar pe primul pilon, care sunt doar puși în funcție, nu își dau seama că există și un al doilea pilon.” În opinia sa, tocmai această combinație dintre popularitate și autoritate internă făcea improbabilă apariția unei contestări serioase în partid. „Unii colegi sunt viteji la începutul ședințelor” Mureșan a recunoscut că în PNL existau tensiuni și opinii diferite, însă le-a descris ca fiind limitate și fără efect asupra conducerii partidului. „Având o susținere populară consistentă, un partid care este, repet, disciplinat acum în acțiune, în ciuda unor dispute interne, și nu le neg, dar repet, ele sunt mai puțin aprinse...” În același timp, acesta a ironizat comportamentul unor colegi liberali. „Unii colegi ai mei din partid sunt viteji la începutul ședințelor, dar, repet, mai puțin spre final.” O prognoză confirmată de evoluțiile ulterioare Privite retrospectiv, declarațiile făcute de Siegfried Mureșan la finalul lunii mai au anticipat cu aproape o lună rezultatul congresului PNL. În momentul în care mulți comentatori discutau despre posibilitatea ca Ilie Bolojan să își piardă influența în partid odată cu schimbările de la guvernare, europarlamentarul susținea exact contrariul: că liderul liberal beneficia de o majoritate confortabilă în interiorul partidului, de o susținere populară consistentă și că poziția sa era „extrem de stabilă”. „Situația politică a președintelui PNL o consider în momentul de față extrem de stabilă”, concluziona Mureșan în podcastul DeFapt.ro. La o lună distanță, evoluțiile din PNL au confirmat această evaluare.

Ghiță s-a autodezgropat online după șapte ani și-i bântuie pe Bolojan și pe USR. E fan SUA și nicușorist
Eveniment

Ghiță s-a autodezgropat online după șapte ani și-i bântuie pe Bolojan și pe USR. E fan SUA și nicușorist

Sebastian Ghiță a revenit pe Facebook pe 20 mai 2026, după o pauză de peste șapte ani. Ultima sa postare fusese publicată pe 27 martie 2019. În numai puțin peste o lună, până la 28 iunie 2026, fostul deputat și om de afaceri a publicat 23 de mesaje, suficiente pentru a contura o linie politică și ideologică surprinzător de coerentă. O repoziționare publică atent construită Privite împreună, postările publicate între 20 mai și 28 iunie 2026 nu par simple reacții la actualitatea zilei. Citește și: Lovitură dură pentru Siegfried Mureșan: Laura Vicol i-a făcut plângere penală pentru o postare Ele construiesc un discurs relativ coerent: respingerea oricărei apropieri de Rusia, susținerea fermă a parteneriatului strategic cu Statele Unite, critica elitelor asociate cu USR și cu ONG-urile, atacuri repetate la adresa lui Ilie Bolojan și apărarea președintelui Nicușor Dan. După șapte ani de absență din spațiul public online, Sebastian Ghiță nu revine pentru a comenta sporadic evenimentele politice, ci cu un narativ propriu, în care geopolitica, tehnologia, războiul informațional și politica internă sunt integrate într-o singură poveste. Iar dacă există un fir roșu care traversează toate aceste mesaje, el începe chiar în prima postare, din 20 mai, când scrie că „Nicușor Dan nu va fi suspendat”, și se încheie, cel puțin pentru moment, în mesajul din 28 iunie, când afirmă că „Președintele Nicușor Dan este cel chemat să impună Interesul României!”. Între aceste două afirmații se desfășoară întreaga arhitectură a revenirii sale online: foarte puțini actori sunt prezentați favorabil, în timp ce criticile sunt distribuite constant către aceeași categorie de adversari politici, mediatici și ideologici. Dezmințirea legăturilor cu Rusia Prima postare, din 20 mai 2026, marchează revenirea lui Sebastian Ghiță în spațiul public după o pauză de peste șapte ani. Mesajul începe prin respingerea informațiilor apărute într-o investigație internațională potrivit cărora ar fi avut legături cu Kremlinul sau cu apropiați ai lui Vladimir Putin. „Resping toate aceste afirmații false despre legăturile mele cu Putin și Kremlinul (...). Minciunile și invențiile forțate de presa sorosistă sunt inutile.” De aici însă discursul se transformă rapid într-un manifest politic. Ghiță afirmă că „Nicușor Dan nu va fi suspendat”, susține că „Statele Unite și Administrația Trump sunt cele care pot ține piept Rusiei la Marea Neagră” și că „România trebuie să pășească spre revoluția Artificial Intelligence împreună cu marile companii din SUA.” Tot în această primă intervenție apare și una dintre ideile care vor reveni constant în următoarele săptămâni: „Coldea, Dogioiu și cei din spatele lui Bolojan trebuie să accepte că Nicușor Dan nu este sorosist și că nu-l pot controla.” Practic, încă din primul mesaj sunt schițate aproape toate temele dominante ale revenirii sale online. Ilie Bolojan, principala țintă politică Dintre toți actorii politici, Ilie Bolojan este cel mai frecvent vizat de Sebastian Ghiță. În primul mesaj, din 20 mai, acesta vorbește despre „cei din spatele lui Bolojan”, pe care îi acuză că încearcă să îl controleze pe Nicușor Dan. Atacul devine însă frontal în postarea din 19 iunie, când Ghiță scrie: „Bolojan este tot de la Securitate!!!” Afirmația este precedată de comparații cu Traian Băsescu și Klaus Iohannis, despre care susține că ar fi fost susținuți de aceiași influenceri înainte ca aceștia să fie dezamăgiți de ei. Criticile continuă și pe 26 iunie, când afirmă că mii de conturi false îl promovează pe Bolojan și îl atacă pe Nicușor Dan, iar în ultima postare analizată, din 28 iunie, încearcă să îi diminueze capitalul politic: „Bolojan are 14% încredere! Nu este Salvatore della Patria!” USR și ONG-urile, adversarii ideologici A doua direcție majoră este reprezentată de atacurile împotriva USR și a unor figuri asociate societății civile. Pe 25 mai, Ghiță o critică pe Oana Gheorghiu pentru pozițiile privind inteligența artificială și atacă modelul european de dezvoltare tehnologică. „Nu există suveranitate digitală fără tehnologia SUA (...). Dacă te declari suveran AI în Europa înseamnă că alegi China!” În aceeași postare, schimbă registrul și readuce în discuție activitatea ONG-ului acesteia: „O fi terminat de numărat dna Gheorghiu cele peste 60 de milioane de euro strânse din donațiile românilor?” Pe 28 mai, atacurile continuă, de această dată în legătură cu o licitație publică, iar pe 14 iunie discursul devine explicit politic. „Mulți bruxelezi soroșisto-marxiști și useriști de-ai noștri cer independența UE în fața USA. Cred că este profund greșit.” În mesajele din 19, 26 și 28 iunie, lista criticilor se extinde asupra mai multor lideri USR și asupra ONG-urilor, prezentate ca făcând parte din aceeași rețea de influență. În ansamblu, USR apare în discursul lui Ghiță ca principal adversar ideologic, alături de organizațiile neguvernamentale și de ceea ce el numește constant „soroșiști”. Presa, o altă țintă constantă În paralel cu atacurile politice, Ghiță lansează o ofensivă și împotriva unor jurnaliști. Prima țintă este Dan Tapalagă, pe 21 mai. „Adevărații agenți de influență ai Rusiei sunt tăpălagii!”, scrie Ghiță. Mai departe, îl acuză că promovează „internaționalismul sorosist” și încheie ironic: „Text scris cu inteligență naturală, nu cu inteligență artificială precum folosește Tapalagă.” Pe 21 iunie, ținta devine Cătălin Tolontan. „Tolontan a devenit sovietic și anti-american la comandă!” În alte postări îi menționează pe Cristian Pantazi, CTP, Emilia Șercan Dogioiu, Cătălin Striblea și alți jurnaliști sau comentatori, pe care îi asociază aceleiași tabere politice. Indiferent de persoană, structura mesajelor rămâne aproape identică: acuzații de partizanat politic, de influență sau de orientare anti-americană. Statele Unite, punctul fix al discursului Poate cea mai coerentă temă din toate postările este poziționarea pro-americană. Încă din 20 mai, Ghiță afirmă: „Statele Unite și Administrația Trump sunt cele care pot ține piept Rusiei la Marea Neagră.” Pe 25 mai, revine asupra ideii și susține că Europa nu poate concura tehnologic cu Statele Unite. „Nu există suveranitate digitală fără tehnologia SUA (Nvidia și AMD).” Iar pe 14 iunie formulează probabil cea mai clară poziționare geopolitică din întreaga serie de postări: „Soluția este mai multă integrare cu USA și absorbția rapidă a tehnologiilor cele mai performante! Pro UE nu înseamnă anti USA! Competiția uriașă va fi cu China!” Inclusiv atunci când critică proiecte de apărare sau achiziții militare, argumentația sa este construită în jurul ideii că România trebuie să rămână profund ancorată în parteneriatul strategic cu Statele Unite. Inteligența artificială, noua obsesie O altă particularitate este frecvența neobișnuită cu care Ghiță vorbește despre inteligența artificială și infrastructura digitală. AI apare încă din prima postare și revine ulterior în mesajele din 25 mai, 14 iunie și în intervențiile dedicate licitațiilor IT, sistemului 112 sau infrastructurii informatice a statului. În discursul său, inteligența artificială nu este doar o tehnologie, ci principalul câmp al competiției geopolitice dintre Statele Unite și China, iar România trebuie să aleagă fără ezitare tabăra americană. Nicușor Dan, singura constantă pozitivă Dacă majoritatea actorilor politici sunt criticați, Nicușor Dan reprezintă excepția. Încă din 20 mai, Ghiță afirmă că președintele „nu va fi suspendat” și că „cei din spatele lui Bolojan trebuie să accepte că Nicușor Dan nu este sorosist și că nu-l pot controla.” Pe 26 iunie, susține că rețele de conturi false îl atacă pe șeful statului. „Vi se pare OK să vedem zeci de mii de conturi false lăudându-i pe Bolojan (...), în timp ce aceleași conturi false îl înjură și decredibilizează pe Nicușor Dan?” Iar în ultima postare, din 28 iunie, îi atribuie explicit rolul de arbitru al crizei politice: „Președintele Nicușor Dan este cel chemat să impună Interesul României!” Este, de altfel, singurul politician național despre care Sebastian Ghiță vorbește constant într-o cheie favorabilă pe parcursul întregii luni.

VIDEO Bolojan a avut tupeul să se bată cu PSD deși PNL e doar al treilea partid din Parlament (Eugen Tomac, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”)
Politică

VIDEO Bolojan a avut tupeul să se bată cu PSD deși PNL e doar al treilea partid din Parlament (Eugen Tomac, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”)

Europarlamentarul Eugen Tomac, consilier onorific al președintelui Nicușor Dan și fost premier desemnat, susține că menținerea coaliției de guvernare a depins în mare măsură de capacitatea premierului Ilie Bolojan de a păstra unitatea dintre partidele aflate la guvernare. Invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”, realizat de DeFapt.ro, Tomac a afirmat că președintele Nicușor Dan a depus eforturi constante pentru ca actuala coaliție să rămână funcțională până în 2028. Președintele a insistat pentru păstrarea coaliției Potrivit lui Eugen Tomac, șeful statului a intervenit în repetate rânduri în discuțiile cu liderii politici pentru a evita destrămarea majorității parlamentare și pentru a asigura stabilitatea guvernării. Citește și: Lovitură dură pentru Siegfried Mureșan: Laura Vicol i-a făcut plângere penală pentru o postare „România are astăzi un buget așa cum are și își respectă toate angajamentele tocmai pentru că președintele a insistat, în repetate rânduri, în discuțiile cu toți actorii politici să nu rupă această coaliție.” În opinia sa, implicarea președintelui a avut drept obiectiv menținerea unui executiv capabil să își ducă mandatul până la finalul ciclului electoral. „Rolul președintelui se limitează la un moment dat” Tomac a subliniat însă că, dincolo de eforturile de mediere ale șefului statului, responsabilitatea pentru menținerea majorității parlamentare aparține în primul rând premierului. „Dar rolul președintelui se limitează la un moment dat pentru că până la urmă prim-ministrul a fost numit liderul partidului clasat pe locul trei. Și obiectivul premierului aflat în funcție era să își păstreze această majoritate.” Europarlamentarul a sugerat astfel că succesul unei coaliții depinde în primul rând de capacitatea prim-ministrului de a gestiona relațiile dintre partenerii politici. Bolojan, confruntarea cu PSD În analiza sa, Eugen Tomac a afirmat că dificultățile au apărut în momentul în care premierul a ajuns într-o confruntare politică cu partidele alături de care guverna. „Or, dacă intri în competiție cu proprii aliați din coaliție și nu găsești formule prin care să menții această coaliție, evident că orice efort ar fi făcut, din păcare nu a fost suficient.” În final, Eugen Tomac a reiterat că președintele Nicușor Dan a rămas consecvent obiectivului de a păstra actuala formulă de guvernare pe întreaga durată a mandatului parlamentar. „Dar, repet, președintele a fost extrem de serios și de implicat în a susține ca guvernul să funcționeze. Interesul președintelui este și a fost tot timpul ca acest guvern să funcționeze până în 2028, cu această majoritate.” Potrivit lui Tomac, stabilitatea politică și continuitatea guvernării au reprezentat prioritatea președintelui în relația cu partidele aflate la putere.

VIDEO Președintele Nicușor Dan, de departe cel mai mare susținător al premierului Bolojan, spune Eugen Tomac la podcast-ul „Cum e, de fapt?”
Politică

VIDEO Președintele Nicușor Dan, de departe cel mai mare susținător al premierului Bolojan, spune Eugen Tomac la podcast-ul „Cum e, de fapt?”

Narațiunea pe care Cotroceniul o împinge public în ultima perioadă este că președintele Nicușor Dan a făcut toate eforturile ca între PSD și PNL să nu apară o mare ruptură politică. Invitat la „Cum e, de fapt?”, podcast-ul DeFapt.ro, Eugen Tomac, europarlamentar și consilier onorific al președintelui, a spus chiar că Nicușor Dan l-a susținut pe Ilie Bolojan inclusiv când Bolojan nu se susținea pe sine. Bolojan, considerat la Cotroceni capul răutăților din coaliție „Eu vă spun că președintele Nicușor Dan a fost de departe cel mai mare susținător al domnului Bolojan și în multe situații chiar l-a susținut pe domnul Bolojan mai mult decât se susținea domnia sa. Gândiți-vă că anul trecut, de exemplu, de fiecare dată când guvernul trebuia să-și asume vreun pachet de măsuri, fie când ne referim la pensii, fie când ne referim la alte reforme, apărea o criză cât Casa Poporului în guvern și de fiecare dată, după ce președintele media între liderii politici, președinții de partide din coaliție, lucrurile se calmau. Citește și: VIDEO Eugen Tomac descrie, la podcast-ul „Cum e, de fapt?”, eșecul total al negocierilor pentru guvernul său: Partidele m-au dus pe piste false  Deci îi invita și le explica că, totuși, important este pentru România să rămânem pe această direcție, să găsească soluții și compromis necesar pentru a depăși. (...) Întâlniri informale la Palatul Cotroceni. Unele au fost confirmate, altele, mai puțin. Aceste întâlniri au existat. Să nu uităm că președintele în mod constant a făcut apel la calm și la rațiune pentru că, evident, partidele au ideologii diferite, agende electorale diferite, calcule diferite și a încercat întotdeauna, subliniez, întotdeauna, să scadă temperatura în coaliție tocmai pentru că era evident că, dacă lucrurile nu sunt temperate, riscam oricând să se producă această ruptură între ei. Să nu uităm că și anul trecut, după alegerile din capitală, situația n-a fost deloc confortabilă în coaliție și totuși președintele a insistat că nu este momentul ca lucrurile să degenereze.  Deci de fiecare dată a avut o abordare mult mai mult decât s-a văzut de a încuraja coaliția să lucreze pe priorități care țin de de interesul României. (...)  Mai mult decât atât, subliniez din nou, România are astăzi un buget așa cum are și și respectă toate angajamentele tocmai pentru că președintele a insistat în repetate rânduri în discuțiile cu toți actorii politici să nu se rupă această coaliție. Dar rolul președintelui se limitează, la un moment dat, pentru că, până la urmă, prim-ministru a fost numit liderul partidului clasat pe locul trei și obiectivul primului ministru aflat în funcție era să-și păstreze această majoritate. Or, dacă intri în competiție cu propriii tăi aliați din coaliție și nu găsești formule prin care să menții această coaliție, evident că orice efort ar fi făcut (președintele - n.r.), din păcate nu a fost suficient. Dar, repet, președintele a fost extrem de serios și de de implicat în a susține ca guvernul să funcționeze. Interesul președintelui este și a fost tot timpul ca acest guvern să funcționeze până în 2028 cu această majoritate (...).”, a spus Tomac.

Talentatul domn Nazare: dorit de Veștea și Grindeanu în Guvern, nesancționat de PNL-Bolojan
Politică

Talentatul domn Nazare: dorit de Veștea și Grindeanu în Guvern, nesancționat de PNL-Bolojan

Alexandru Nazare este una dintre cele mai absconse figuri ale actualei scene politice: ministru liberal al Finanțelor în Guvernul Ilie Bolojan, fost membru PDL, fost europarlamentar, fost ministru în mai multe guverne și, în același timp, un politician apreciat public inclusiv de liderul PSD Sorin Grindeanu. Deși a fost demis spectaculos în 2021, acuzat fiind de simpatii pro-PSD, a revenit la Finanțe în 2025 și a traversat mai multe controverse fără sancțiuni politice vizibile. Grindeanu și relația personală cu „Alex” Nazare Președintele PSD a declarat miercuri că, în cazul în care va fi nominalizat premier, Guvernul pe care îl va alcătui nu va avea niciun vicepremier și că va reduce numărul secretarilor de stat. Citește și: VIDEO Eugen Tomac descrie, la podcast-ul „Cum e, de fapt?”, eșecul total al negocierilor pentru guvernul său: Partidele m-au dus pe piste false În același context, Grindeanu nu a exclus ca Alexandru Nazare să fie cooptat în viitoarea echipă guvernamentală. „Alexandru Nazare, în acest an, a fost un ministru bun al Finanţelor, un ministru care a ţinut bine sub control lucrurile. Şi da, eu îl apreciez. Dar în acest moment facem paşi înainte, sau speculăm despre ceva ce e, să spunem, o etapă viitoare. Alex Nazare, dincolo de relaţia personală care mă leagă cu el, în acest moment e un ministru al Finanţelor care a făcut treabă. O să vedem”, a afirmat liderul PSD. Cu alte cuvinte Nazare este ministru într-un guvern condus de Ilie Bolojan, lider PNL, dar este evaluat pozitiv de șeful PSD, partid aflat într-o relație politică tensionată cu liberalii. Un ministru liberal apreciat de PSD Alexandru Nazare pare să fi reușit ceea ce puțini politicieni români reușesc: să rămână acceptabil pentru mai multe tabere politice, chiar și în perioade de conflict. În prezent, Nazare ocupă funcția de ministru al Finanțelor în Guvernul Ilie Bolojan, după ce a mai condus același minister în perioada decembrie 2020 – iulie 2021, în Guvernul Florin Cîțu. De asemenea, a fost ministru al Transporturilor și Infrastructurii în 2012, în Guvernul Mihai Răzvan Ungureanu. Faptul că Sorin Grindeanu îl descrie drept „un ministru bun” și spune că are o relație personală cu acesta arată că Nazare nu este perceput strict ca un reprezentant al PNL, ci ca o posibilă soluție tehnică pentru un portofoliu sensibil. Strategia „băiatului cuminte cu cifrele” Alexandru Nazare este perceput de mulți drept prototipul „supraviețuitorului perfect” din politica românească. Nazare nu s-a ridicat singur, ci a fost promovat strategic de-a lungul anilor de figuri extrem de influente: Nazare a fost considerat ani la rând „pila” și protejatul liderului PNL Suceava, Gheorghe Flutur, unul dintre cei mai grei și longevivi oameni din partid. La începutul carierei sale în PDL, Anca Boagiu și Radu Berceanu au fost cei care l-au propulsat în poziții-cheie la Transporturi și Afaceri Europene. În momentele în care partidele se află în războaie politice totale și liderii își „taie capetele” reciproc în public, Nazare adoptă un profil discret. El se prezintă mereu ca specialistul tehnocrat, pasionat de dosare europene, bugete și ratinguri de țară. Această imagine de „om serios care își vede de treabă” îl face o variantă ideală de compromis atunci când partidele au nevoie de un nume care să nu polarizeze. Intrarea în BNR ca plasă de siguranță Numirea sa în Consiliul de Administrație al BNR în octombrie 2024 a fost o mutare genială de supraviețuire instituțională. Prin suspendarea din PNL, el s-a spălat de „păcatele” politice ale partidului exact înainte ca acesta să explodeze în scandaluri interne. Astfel, când PNL a intrat în criză, el a putut reveni în Guvern curat, ca independent agreat de toate taberele (inclusiv de PSD). Cariera lui Alexandru Nazare Alexandru Nazare este absolvent de științe politice și provine din zona fostului PDL, partid care ulterior a fuzionat cu PNL. A fost membru al Parlamentului European în perioada decembrie 2008 – iulie 2009, fiind la acel moment cel mai tânăr reprezentant al României în legislativul european. A candidat din partea PDL și a activat în grupul Partidului Popular European. Ulterior, a ocupat mai multe funcții în administrația centrală. A fost secretar de stat la Departamentul pentru Afaceri Europene, în perioada 2009–2010, secretar de stat la Ministerul Finanțelor Publice, între aprilie și noiembrie 2010, și secretar de stat la Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, între 2010 și 2012, în mandatul Ancăi Boagiu. Nazare a fost deputat de Brăila, ales în 2012 din partea PDL, și senator de Prahova, ales în 2020 din partea PNL. În octombrie 2024, a fost numit membru în Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României, funcție din care ulterior s-a suspendat pentru a prelua mandatul de ministru al Finanțelor. Acuzațiile privind simpatiile pentru PSD Cariera lui Alexandru Nazare nu a fost lipsită de controverse. În iulie 2021, premierul Florin Cîțu l-a revocat brusc din funcția de ministru al Finanțelor, decizie care a provocat un scandal major în PNL. Potrivit informațiilor publicate la acel moment, una dintre nemulțumirile premierului Florin Cîțu era legată de readucerea în minister a unor funcționari sau directori care activaseră în perioadele guvernelor PSD. Nazare a fost acuzat atunci că ar fi angajat persoane considerate apropiate de PSD și de Darius Vâlcov. Printre numele menționate s-au aflat Mihail Diaconu, fost secretar general al Ministerului Finanțelor, și Ciprian Badea, fost director al Direcției Juridice din minister. Sursele politice citate atunci susțineau că Florin Cîțu era nemulțumit și de numirea Ancăi Boagiu în Consiliul de Administrație al Fondului Național de Garantare a Creditului pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii. În ciuda scandalului, Nazare a revenit ulterior în prim-planul politic și a preluat din nou portofoliul Finanțelor. Firme inactive fiscal și datorii În septembrie 2025, DeFapt.ro a publicat o investigație potrivit căreia Alexandru Nazare deținea pachete de acțiuni la două firme declarate inactive fiscal de ANAF. Una dintre companii ar fi avut datorii raportate de aproape 1,7 milioane de lei. Informația era cu atât mai relevantă cu cât Nazare conducea Ministerul Finanțelor, instituția care are în subordine ANAF și care gestionează politicile fiscale ale statului. Cu toate acestea, dezvăluirile nu au dus la o sancțiune politică publică din partea PNL sau a premierului Ilie Bolojan. Asocierea cu un politician grec acuzat de pedofilie O altă investigație publicată de DeFapt.ro a arătat că Alexandru Nazare a fost asociat în firma Winkampaign SRL cu Nikolaos Georgiadis, fost parlamentar grec implicat într-un scandal de pedofilie. Potrivit investigației, Georgiadis, considerat apropiat al premierului grec Kyriakos Mitsotakis, a evitat condamnarea definitivă prin prescrierea faptelor. Ancheta jurnalistică a criticat menținerea acestei asocieri de afaceri de către oficialul român. Nici acest episod nu a produs, cel puțin public, o reacție politică majoră în interiorul PNL. Scandalul de la ANAF Antifraudă În noiembrie 2025, Alexandru Nazare s-a aflat în centrul unui nou scandal, după schimbări importante operate la vârful Direcției Generale Antifraudă Fiscală. Ministrul Finanțelor a declarat că a cerut inclusiv sprijinul serviciilor de informații, invocând existența unor cazuri „foarte grave” de corupție în interiorul aparatului fiscal. Declarațiile au ridicat întrebări privind amploarea problemelor din ANAF, dar și privind modul în care Ministerul Finanțelor gestionează structurile de control fiscal. De ce nu este sancționat Nazare de PNL-Bolojan Cazul Alexandru Nazare ridică o întrebare politică importantă: de ce un ministru aflat în centrul mai multor controverse nu este sancționat de conducerea PNL? Primul răspuns este unul instituțional. Astfel, în octombrie 2024, Nazare s-a suspendat din PNL pentru a ocupa funcția de membru în Consiliul de Administrație al BNR. În momentul revenirii la Ministerul Finanțelor, el nu s-a mai aflat în postura unui lider sau activist liberal, ci în cea de tehnocrat provenit din zona partidului. Un partid poate își sancționa, suspenda sau exclude membrii. În cazul lui Nazare, însă, conducerea PNL nu mai dispune de instrumentele disciplinare clasice, tocmai pentru că acesta și-a suspendat apartenența politică. Cu alte cuvinte, Alexandru Nazare este asociat politic cu PNL, dar nu mai este, formal, un actor aflat sub autoritatea directă a structurilor de partid. Un al doilea răspuns ține de utilitatea sa administrativă. Ministerul Finanțelor este unul dintre cele mai dificile portofolii guvernamentale, într-o perioadă dominată de deficit bugetar, presiuni din partea Comisiei Europene și necesitatea implementării unor reforme fiscale sensibile. În aceste condiții, schimbarea ministrului ar însemna deschiderea unui nou front politic pentru Guvernul Bolojan. Există și o explicație legată de profilul său politic. Nazare nu controlează organizații importante ale PNL, nu conduce o facțiune internă și nu este perceput ca un potențial rival pentru actuala conducere a partidului. Spre deosebire de alți lideri liberali, el nu reprezintă o amenințare pentru echilibrul de putere din interiorul formațiunii. În fine, Nazare beneficiază și de o rară acceptabilitate transpartinică. Faptul că liderul PSD Sorin Grindeanu îl laudă public și nu exclude cooptarea lui într-un eventual guvern social-democrat arată că ministrul Finanțelor este perceput mai degrabă ca un specialist decât ca un soldat de partid.

După respingerea Guvernului Veștea: Bolojan cere executiv minoritar, Orban respinge varianta Grindeanu, AUR evocă alegeri anticipate
Politică

După respingerea Guvernului Veștea: Bolojan cere executiv minoritar, Orban respinge varianta Grindeanu, AUR evocă alegeri anticipate

Respingerea în Parlament a învestirii Guvernului Veștea a declanșat un nou val de reacții politice și a adâncit incertitudinea privind viitoarea formulă de guvernare. În timp ce premierul interimar Ilie Bolojan susține formarea rapidă a unui executiv minoritar bazat pe un pact național, fostul lider liberal Ludovic Orban îl avertizează pe președintele Nicușor Dan să nu îi ofere mandatul de premier lui Sorin Grindeanu. De cealaltă parte, AUR vorbește despre o criză politică de durată și evocă tot mai des perspectiva alegerilor anticipate. Ilie Bolojan: „România are nevoie urgent de un guvern cu puteri depline” La scurt timp după votul din Parlament, premierul interimar Ilie Bolojan a transmis că România nu își mai permite prelungirea blocajului politic și are nevoie de un executiv funcțional, capabil să ia decizii și să ofere stabilitate. Citește și: Tribunalul Ilfov, care l-a judecat pe Bolojan într-o zi, amână cauza Thuma vs DeFapt pentru 6 luni Liderul liberal a subliniat că viitorul guvern trebuie construit pe transparență, reguli clare și respectarea principiilor democratice, criticând totodată jocurile politice din culise. „România are nevoie urgent de un guvern cu puteri depline. Un guvern construit pe transparență, reguli clare și respect pentru principiile democratice. Jocurile de culise și trădările și-au arătat limitele. Ce se construiește fără principii, fără seriozitate și fără onestitate nu poate rezista”, a transmis Bolojan. PNL își menține propunerea privind formarea unui guvern minoritar, susținut de un pact național care să stabilească principalele priorități ale țării pentru următoarele șase luni. Potrivit lui Bolojan, liberalii sunt pregătiți să participe la găsirea unei soluții politice, însă aceasta trebuie să fie „corectă, asumată, transparentă și construită în interesul real al României”. Ludovic Orban: „Sub nicio formă Grindeanu” Mult mai tranșant s-a exprimat Ludovic Orban, fost consilier prezidențial pe probleme de politică internă și fost președinte al PNL. Într-o postare publicată pe Facebook, acesta a susținut că Sorin Grindeanu nu ar trebui să primească mandatul de a forma un nou guvern. Orban consideră că atât Guvernul Tomac, cât și Guvernul Veștea au reprezentat, în esență, proiecte politice asumate de PSD și că ambele au eșuat în tentativa de a obține o majoritate parlamentară. „Sub nicio formă Grindeanu. (...) PSD este cel care a eșuat de două ori în tentativa de a obține majoritate pentru două propuneri de prim-ministru asumate și susținute doar de PSD”, a afirmat fostul lider liberal. În opinia sa, faptul că două formule guvernamentale susținute de social-democrați nu au reușit să treacă de Parlament reprezintă un argument suficient pentru ca PSD să nu mai primească un nou mandat de la șeful statului. Critici dure la adresa liderului PSD Ludovic Orban a lansat și o serie de atacuri directe la adresa lui Sorin Grindeanu, despre care spune că nu mai beneficiază nici de susținere publică, nici de sprijin politic consistent în interiorul propriului partid. Fostul premier îl acuză pe liderul PSD că a contribuit la destabilizarea foștilor parteneri de coaliție, că a exclus USR din negocierile politice și că a încercat să își consolideze influența prin atragerea unor parlamentari din alte formațiuni. De asemenea, Orban susține că experiența anterioară a lui Grindeanu în funcția de prim-ministru nu recomandă o nouă nominalizare și afirmă că partenerii internaționali ai României și agențiile de rating privesc cu neîncredere o eventuală revenire a acestuia la Palatul Victoria. Apel către Nicușor Dan și amenințarea anticipatelor În mesajul său, Ludovic Orban i-a cerut explicit președintelui Nicușor Dan să evite o nouă nominalizare din partea PSD și să susțină o formulă guvernamentală alcătuită în jurul PNL, USR și UDMR. Potrivit acestuia, un guvern minoritar cu profil reformist ar reprezenta singura opțiune viabilă în actualul context politic. Mai mult, Orban consideră că, în cazul în care și această formulă ar fi respinsă de Parlament, șeful statului ar trebui să ia în calcul dizolvarea Legislativului și organizarea de alegeri anticipate. AUR evocă anticipatele Din partea opoziției, liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, susține că respingerea Guvernului Veștea este doar un episod al unei crize politice mult mai profunde, care nu va putea fi rezolvată prin formule de compromis negociate în spatele ușilor închise. Peiu afirmă că România intră într-o perioadă în care majoritățile parlamentare vor putea fi doar temporare și construite în mod transparent. „Criza politică este mult mai amplă decât a anticipat-o oricine și va rămâne până în 2028 sau până la alegerile anticipate, care sunt mai aproape decât oricând”, a declarat liderul AUR. Acesta susține că perioada „aranjamentelor de culise” și a negocierilor individuale pentru obținerea voturilor s-a încheiat și că actuala clasă politică trebuie să accepte existența unor majorități fragile, formate în jurul unor obiective limitate și pe termen scurt. Avertisment pentru partidele aflate la putere Petrișor Peiu a lansat și un avertisment la adresa președintelui Nicușor Dan și a partidelor PSD, PNL, UDMR și USR. În opinia sa, continuarea excluderii opoziției din negocierile politice riscă să erodeze și mai mult legitimitatea actualei clase politice și să alimenteze tensiunile din societate. Liderul AUR susține că ignorarea opoziției ar putea avea consecințe nu doar electorale, ci și asupra percepției publice privind funcționarea democratică a instituțiilor. Negocieri dificile pentru desemnarea unui nou premier După respingerea Guvernului Veștea, președintele Nicușor Dan este obligat să reia consultările cu partidele parlamentare pentru desemnarea unui nou candidat la funcția de prim-ministru. În lipsa unei majorități clare și pe fondul tensiunilor tot mai vizibile dintre principalele formațiuni politice, procesul de formare a unui nou guvern se anunță complicat. În timp ce PNL insistă asupra unei formule minoritare și reformiste, PSD revendică în continuare un rol central în viitoarea guvernare, iar AUR consideră că alegerile anticipate devin o perspectivă tot mai probabilă.

Ilie Bolojan ar trebui nominalizat din nou ca premier, susține fostul lider al PNL, Relu Fenechiu
Politică

Ilie Bolojan ar trebui nominalizat din nou ca premier, susține fostul lider al PNL, Relu Fenechiu

După o lungă perioadă de absență din spațiul public, fostul ministru al Transporturilor, Relu Fenechiu, a revenit cu declarații despre criza politică și negocierile pentru formarea noului Guvern. Fenechiu cere revenirea lui Bolojan Fost lider influent al PNL, Fenechiu susține că responsabilitatea deblocării situației politice îi revine în principal președintelui României, care ar trebui să aibă o intervenție mai fermă în actualul context. Citește și: Tribunalul Ilfov, care l-a judecat pe Bolojan într-o zi, amână cauza Thuma vs DeFapt pentru 6 luni În opinia sa, partidele care au votat moțiunea de cenzură trebuie să demonstreze că dețin o majoritate parlamentară capabilă să susțină un nou Executiv și să își asume guvernarea. Fenechiu afirmă că, în cazul în care aceste formațiuni nu reușesc să formeze un guvern, președintele ar avea argumente solide pentru a-l desemna din nou pe Ilie Bolojan pentru funcția de prim-ministru. Continuarea, în Ziarul de Iași

VIDEO Bolojan l-a consultat pe președintele Nicușor Dan înainte de orice decizie majoră, respectă funcția (Ciprian Ciucu, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”)
Politică

VIDEO Bolojan l-a consultat pe președintele Nicușor Dan înainte de orice decizie majoră, respectă funcția (Ciprian Ciucu, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”)

Primarul Bucureștiului și prim-vicepreședintele PNL, Ciprian Ciucu, a afirmat că premierul și președintele PNL, Ilie Bolojan, a avut constant preocuparea de a-l consulta pe președintele României, Nicușor Dan, înainte de adoptarea unor decizii politice sau guvernamentale importante. Declarația a fost făcută în cadrul podcastului „Cum e, de fapt?” realizat de DeFapt.ro, unde Ciucu a vorbit despre relația instituțională dintre cei doi lideri. „Hai să vorbim și cu președintele” Întrebat despre raporturile dintre Ilie Bolojan și Nicușor Dan, Ciprian Ciucu a precizat că, deși nu cunoaște în detaliu natura relației dintre cei doi, a remarcat un comportament constant al liderului liberal atunci când urma să fie luată o decizie importantă. Citește și: Pentru prima oară în istoria ultimilor 36 de ani, România va avea la Interne un condamnat penal Potrivit acestuia, Bolojan insista ca președintele să fie informat și consultat înaintea oricărei mișcări politice sau administrative cu impact major. „Nu știu care este relația, dar pot să vă spun că întotdeauna când urma să facem o nouă mișcare politică sau de guvernare, premierul și președintele PNL, Ilie Bolojan, avea acest reflex: «Domnule, hai să vorbim și cu președintele. Hai să-l consultăm și pe președinte. Să nu luăm acum o decizie, după ce vorbim cu domnul președinte»”, a declarat Ciprian Ciucu. Respect pentru instituția prezidențială Prim-vicepreședintele PNL a subliniat că atitudinea lui Ilie Bolojan reflectă respectul acestuia pentru instituția prezidențială și pentru rolul pe care șeful statului îl are în arhitectura politică a României. Ciucu a remarcat inclusiv modul în care premierul se referă la Nicușor Dan în discuțiile interne, preferând formula oficială în locul unei adresări informale. „Nu-i spunea Nicușor Dan, îi spunea «domnul președinte». Respectă funcția și îl respectă și pe dânsul”, a afirmat liderul liberal.

VIDEO Bolojan a livrat cel mai mult pentru alegătorii lui Nicușor Dan, care a uitat ce a promis (Siegfried Mureșan, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?)
Politică

VIDEO Bolojan a livrat cel mai mult pentru alegătorii lui Nicușor Dan, care a uitat ce a promis (Siegfried Mureșan, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?)

Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan a lansat un nou mesaj cu tentă critică la adresa președintelui Nicușor Dan, susținând că cel care a răspuns cel mai bine așteptărilor electoratului reformist nu este șeful statului, ci premierul Ilie Bolojan. Declarația a fost făcută în cadrul podcastului „Cum e, de fapt?”, realizat de DeFapt.ro. Nicușor Dan a câștigat cu un mesaj reformator Potrivit eurodeputatului liberal, succesul electoral al lui Nicușor Dan s-a bazat în mare măsură pe promisiunea unei agende de reformă și modernizare a statului. Citește și: În ziua congresului, Thuma instigă aleșii locali ai PNL împotriva lui Bolojan și Pîslaru Mureșan a amintit că alegătorii care l-au susținut pe actualul președinte au făcut-o tocmai în speranța unor schimbări concrete în funcționarea instituțiilor și în modul de guvernare. „Președintele Nicușor Dan a candidat pe o agendă reformatoare”, a declarat acesta. Ilie Bolojan, apreciat pentru rezultate În opinia lui Siegfried Mureșan, politicianul care a răspuns cel mai bine acestor așteptări în ultimul an este Ilie Bolojan. Europarlamentarul a afirmat că actualul premier este cel care a oferit cele mai multe rezultate pentru electoratul care și-a dorit reforme și modernizare. „Ilie Bolojan este omul politic care a oferit cel mai mult în ultimul an electoratului care l-a votat pe Nicușor Dan”, a spus Mureșan. Liderul liberal a concluzionat: „Și cred că acest lucru merită spus și poate fi spus de oricine în România”.  

Congresul care decide viitorul PNL: Ilie Bolojan își securizează partidul, Adrian Veștea joacă miza guvernării
Politică

Congresul care decide viitorul PNL: Ilie Bolojan își securizează partidul, Adrian Veștea joacă miza guvernării

Congresul Extraordinar al PNL din 21 iunie 2026 nu este doar o reuniune internă de partid, ci expresia celei mai profunde crize de autoritate prin care trec liberalii de la instalarea lui Ilie Bolojan la conducerea formațiunii. Convocat în regim de urgență, la doar câteva zile după ce președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Adrian Veștea pentru funcția de prim-ministru fără consultarea conducerii partidului, congresul reprezintă o confruntare directă între două viziuni diferite despre putere, disciplină internă și raportul dintre partid și guvernare. Mizele congresului În centrul conflictului se află doi lideri care, paradoxal, nu se contrazic fundamental asupra programului de guvernare, ci asupra modului în care trebuie exercitată autoritatea politică. Citește și: Pîslaru, trolling la Veștea pe Facebook. Premierul desemnat îi răspunde dând vina pe Ghinea În timp ce Ilie Bolojan încearcă să consolideze și să reformeze partidul pentru următorii ani, Adrian Veștea susține că prioritatea este stabilitatea executivă și funcționarea imediată a guvernării. Cum a ajuns Ilie Bolojan liderul incontestabil al PNL Actuala confruntare are rădăcini în transformările prin care a trecut partidul în ultimii doi ani. Ilie Bolojan a preluat conducerea interimară a PNL pe 25 noiembrie 2024, după demisia lui Nicolae Ciucă. Ulterior, pe 12 iulie 2025, el a fost ales oficial președinte al partidului, fiind singurul candidat înscris în cursă. Congresul din 2025 a fost prezentat drept un moment de relansare și clarificare ideologică pentru liberali. Deși alegerea lui Bolojan nu a fost contestată, evenimentul a scos la suprafață tensiuni importante între tabăra reformistă și liderii tradiționali din teritoriu. Controversele congresului din 2025 Social-democrații au refuzat invitația și au descris reuniunea drept un eveniment cu mize exclusiv interne, semnalând deteriorarea relației dintre cele două formațiuni. În interiorul partidului, rezultatele pentru funcțiile de conducere au provocat reacții puternice. După ce a pierdut cursa pentru postul de prim-vicepreședinte, Alin Tișe a acuzat existența unei „cooperative a trădătorilor” care ar fi preluat controlul partidului prin negocieri de culise. Deși noua echipă de conducere a fost validată, negocierile pentru funcțiile-cheie au continuat până în ultimul moment, iar influența liderilor locali a rămas semnificativă. Astfel, congresul din 2025 a oferit partidului o conducere legitimă, însă nu a rezolvat conflictele dintre reformatori și structurile tradiționale de putere din teritoriu. Desemnarea lui Adrian Veștea și Congresul din 2026 Criza actuală a izbucnit după ce președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Adrian Veștea pentru formarea unui nou guvern fără consultarea conducerii PNL. Pentru tabăra lui Ilie Bolojan, gestul a reprezentat nu doar o surpriză politică, ci și o contestare directă a autorității partidului asupra propriilor reprezentanți. Reacția a venit rapid: convocarea unui Congres Extraordinar menit să clarifice raporturile de putere și să ofere o nouă legitimitate conducerii liberale. Ședințele PNL înaintea Congresului din 2026 În doar câteva zile, între 17 și 20 iunie, conducerea partidului a organizat o serie de ședințe de urgență în care au fost adoptate măsuri cu impact major asupra structurii interne. În ședințele desfășurate înaintea congresului, majoritatea apropiată de Ilie Bolojan a adoptat o serie de decizii care au modificat radical funcționarea partidului. Consiliul Național Extraordinar a aprobat convocarea congresului într-un calendar extrem de accelerat, cu 566 de voturi pentru, 97 împotrivă și 18 abțineri. În paralel, a fost votată o reformă amplă a statutului. Biroul Executiv a fost desființat, numărul funcțiilor de prim-vicepreședinte a fost redus de la patru la una singură, iar numărul vicepreședinților a fost limitat. Totodată, conducerea a decis sancționarea liderilor care și-au exprimat susținerea pentru Adrian Veștea și a eliminat posibilitatea candidaturilor individuale pentru funcțiile importante, impunând sistemul moțiunilor închise. Pentru susținătorii lui Bolojan, aceste măsuri au reprezentat o reformă necesară care pune capăt fragmentării interne. Pentru adversarii săi, ele au fost dovada unei centralizări excesive a puterii. Două tabere, două strategii politice La Congresul Extraordinar din 21 iunie 2026, PNL s-au cristalizat două mari tabere politice cu viziuni complet opuse, disputate între echipa oficială propusă de Ilie Bolojan prin moțiunea sa și aripa contestatară strânsă în jurul premierului desemnat Adrian Veștea. Modificările aduse statutului chiar înaintea congresului au redus numărul de prim-vicepreședinți de la patru la unul singur, cu scopul de a elimina liderii răzvrătiți din vechea conducere. Echipa Ilie Bolojan (aripa reformatoare, tehnocrată) Echipa lui Bolojan promovează o linie dură anti-PSD, reforme structurale strânse și atragerea unor figuri din societatea civilă sau alte zone politice. Pentru a asigura un control executiv integrat, Bolojan și-a structurat nucleul de putere astfel: - Președinte: Ilie Bolojan (unic candidat) - Prim-vicepreședinte: Dan Motreanu (propus pentru singura funcție de prim-vicepreședinte rămasă în statut, după ce Ciprian Ciucu a refuzat postul) - Vicepreședinți cheie (figuri noi intrate în PNL): Oana Gheorghiu (fondatoare a asociației Dăruiește Viață) și Dragoș Pîslaru (fost europarlamentar REPER). - Alți vicepreședinți de pe lista moțiunii: Mircea Abrudean, Ioan Popa, Siegfried Mureșan, Alexandru Muraru, Florin Roman și Gabriela Horga. Tabăra Adrian Veștea (aripa pro-guvernare) Tabăra lui Veștea s-a organizat ca o grupare de boicot și contestare vehementă. Argumentele principale sunt menținerea stabilității politice și acceptarea colaborărilor de guvernare. Tabăra îi reunește pe: - Adrian Veștea (Premierul desemnat): Lider informal al acestei aripi a contestat vehement legalitatea organizării rapide a congresului și a refuzat să își depună candidatura pentru a nu legitima procesul. - Vechii prim-vicepreședinți vizați de remaniere: lideri județeni și baroni locali din teritoriu care susțin colaborarea guvernamentală de largă coaliție (inclusiv cu PSD). - Aripa conservatoare/ALDE: Liberalii proveniți din fostul ALDE, în frunte cu Varujan Vosganian, care s-au solidarizat cu Veștea și au anunțat oficial că nu participă la eveniment. Programul fiecărei echipe La Congresul Extraordinar din 21 iunie 2026, diferența fundamentală dintre tabăra lui Ilie Bolojan și cea a lui Adrian Veștea nu constă în viziuni economice diferite, ci în strategia politică de supraviețuire, administrare și control a guvernării. O ironie majoră a acestei crize este că, pe plan executiv, Adrian Veștea a anunțat că preia integral programul de guvernare al administrației Bolojan „fără să schimbe o virgulă”. Prin urmare, marea ruptură se dă la nivelul programelor și moțiunilor de partid. Moțiunea „Modernizare cu rădăcini” Programul lui Bolojan urmărește o reformă structurală internă profundă, o disciplină de fier în partid și o repoziționare ideologică radicală prin cooptarea societății civile. De asemenea, păstrarea controlului politic absolut și subordonarea deciziilor guvernamentale în fața forurilor de partid. Bolojan a organizat congresul tocmai pentru a arăta că președintele țării, Nicușor Dan, nu poate numi un premier PNL fără aprobarea conducerii partidului. Programul prevede izolarea totală a PSD și interzicerea prin statut a oricărei alianțe sau reconfigurări de coaliție cu social-democrații. De asemenea, deschiderea către tehnocrați și societatea civilă. Cooptarea unor nume sonore (precum Oana Gheorghiu și Dragoș Pîslaru) în eșalonul de conducere promovează o imagine axată pe integritate, reformă administrativă și atragerea fondurilor europene. Bolojan urămărește și centralizarea puterii interne, reducerea drastică a funcțiilor de conducere la nivel național pentru a bloca influența baronilor locali nealiniați. Programul și strategia lui Veștea Deși Veștea nu a mai depus o moțiune oficială de partid, preferând să boicoteze evenimentul, programul său politic alternativ se desprinde din acțiunile și declarațiile sale guvernamentale. Programul său politic se bazează pe legitimitatea oferită de desemnarea primită de la președintele Nicușor Dan. Veștea consideră că datoria PNL este să asigure stabilitatea executivă a țării, nu să provoace crize politice interne. Pe plan guvernamental, Veștea își asumă continuarea reformelor fiscale și de infrastructură deja începute de cabinetul demis al lui Bolojan. Diferența stă doar în echipa de miniștri propusă, unde Veștea mizează pe specialiști și lideri regionali loiali lui. Spre deosebire de linia dură a lui Bolojan, programul pragmatic al lui Veștea acceptă implicit strângerea de voturi din orice zonă a Parlamentului (inclusiv de la parlamentari independenți sau din opoziție) pentru a trece guvernul și a evita alegerile anticipate. Apărarea vechii structuri de partid în care liderii județeni puternici (baronii locali) au un cuvânt greu de spus în deciziile de la București, contestând ceea ce el numește „simulacrul” sau „dictatura centralizată: a lui Bolojan.

Bolojan, despre desemnarea lui Veștea: Un act ostil, o evidentă încercare de rupere a PNL
Politică

Bolojan, despre desemnarea lui Veștea: Un act ostil, o evidentă încercare de rupere a PNL

Tensiunile politice dintre conducerea PNL și președintele Nicușor Dan escaladează după desemnarea lui Adrian Veștea pentru funcția de prim-ministru. Liderul liberal Ilie Bolojan a reacționat dur într-o postare publicată pe Facebook, calificând decizia drept „un act ostil” și o încercare clară de destabilizare a partidului. Potrivit acestuia, conducerea PNL nu a fost consultată înaintea anunțului făcut de șeful statului, deși Veștea este membru al partidului. Bolojan: „Nu am fost informați anterior” În mesajul său public, Ilie Bolojan susține că desemnarea lui Adrian Veștea a fost făcută fără nicio discuție prealabilă cu liderii liberali. Citește și: Lovitură pentru Bolojan: prim-vicepreședintele PNL Adrian Veștea acceptă să fie desemnat premier. Tomac și-a depus mandatul „Am luat act de faptul că președintele Nicușor Dan l-a desemnat pentru funcția de prim-ministru pe domnul Adrian Veștea. Nici conducerea PNL și nici eu, personal, nu am fost informați anterior de președinte în privința acestei decizii”, a transmis liderul liberal. Bolojan consideră că această mișcare politică reprezintă o încercare de a provoca o ruptură în interiorul partidului. „Un act ostil, o evidentă încercare de rupere a PNL”, a afirmat acesta. Acuzații privind interesele PSD Liderul liberal merge mai departe și leagă actuala situație de contextul politic care a dus la căderea guvernului. Potrivit lui Bolojan, intenția de fragmentare a PNL ar fi fost anticipată încă din momentul în care Executivul a fost demis. „Intenție intuită încă de la doborârea guvernului în interesul PSD”, a scris acesta în postarea sa. „Se încalcă orice principiu de colaborare loială” Ilie Bolojan critică și lipsa unui dialog instituțional între președinte și partidul din care provine premierul desemnat. Acesta consideră că impunerea unui candidat fără consultarea conducerii PNL reprezintă o încălcare gravă a regulilor colaborării politice. „Încercarea de a impune unui partid un premier din rândurile sale, fără a avea măcar o consultare prealabilă și după toate deciziile luate în unanimitate de forurile partidului, încalcă orice principiu de colaborare politică loială”, a transmis liderul liberal. PNL convoacă Biroul Politic Național În finalul mesajului său, Ilie Bolojan a anunțat că liberalii vor convoca în perioada următoare o ședință a Biroului Politic Național pentru a decide poziția oficială a partidului. „În perioada imediat următoare vom organiza un BPN al PNL pentru a lua o decizie oficială”, a precizat acesta. Ședința conducerii liberale ar putea clarifica dacă partidul va susține sau nu candidatura lui Adrian Veștea și ce direcție va adopta PNL în noul context politic.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră