miercuri 18 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: ilie bolojan

136 articole
Eveniment

Absolvenții de Medicină formați pe bani publici să lucreze câțiva ani în România, propune Bolojan

Premierul Ilie Bolojan a declarat că absolvenții facultăților de medicină de stat ar trebui să rămână să lucreze în România pentru o perioadă de cel puțin câțiva ani după finalizarea studiilor, în condițiile în care formarea lor este finanțată integral din fonduri publice. „Există o obligație față de țară”, susține premierul Șeful Guvernului a afirmat că statul român investește semnificativ în pregătirea medicilor, de la studiile universitare până la rezidențiat, iar acest lucru ar trebui să presupună o responsabilitate profesională față de sistemul medical românesc. Citește și: Cine conduce revolta anti-Bolojan a primarilor de comune: fost turnător, primar din 1990, avere impresionantă „Dacă beneficiezi de o pregătire medicală făcută la buget, cu rezidențiat plătit de statul român, ai o obligație față de țara aceasta. Cel puțin doi, trei, patru sau cinci ani trebuie să lucrezi în România”, a declarat Ilie Bolojan, marți, la Adunarea Generală a Asociației Comunelor din România. Dezechilibre majore între mediul urban și rural Premierul a subliniat că una dintre cele mai mari probleme ale sistemului sanitar este lipsa medicilor din zonele rurale și din orașele mici. În opinia sa, o astfel de măsură ar putea contribui la o distribuție mai echilibrată a personalului medical pe teritoriul țării. Bolojan a arătat că este nevoie de decizii curajoase, chiar dacă acestea pot genera controverse, pentru a acoperi zonele unde deficitul de medici este critic. Date îngrijorătoare despre absolvenții de Medicină Potrivit premierului, România are aproximativ 7.000 de absolvenți ai facultăților de medicină, însă doar în jur de 1.000 dintre aceștia ajung să fie angajați în sectorul public. În același timp, un număr semnificativ de medici români aleg să profeseze în alte țări europene. „Nu este normal să avem mii de absolvenți și, după ani de rezidențiat, să rămânem cu doar aproximativ 1.000 de medici în sistemul public. Ceilalți sunt, din păcate, pierduți”, a afirmat premierul. România, printre țările cu cei mai mulți medici care pleacă în străinătate Ilie Bolojan a atras atenția că România se află constant pe primele locuri în Europa în ceea ce privește numărul de medici care aleg să muncească în afara țării. În acest context, premierul consideră că o parte dintre medicii formați în România ar trebui să fie direcționați către zonele unde este cea mai mare nevoie de servicii medicale. Premierul a subliniat că nu este suficient ca aceste idei să rămână la nivel de declarații și a cerut ca soluțiile propuse să fie puse în practică, pentru a reduce deficitul de personal medical și pentru a asigura accesul populației la servicii de sănătate, inclusiv în mediul rural și în orașele mici.

Absolvenții de Medicină, muncă obligatorie în România (sursa: Facebook/Ilie Bolojan)
Bolojan, săptămâni decisive pentru rămânerea la Guvern (sursa: Facebook/Ilie Bolojan)
Politică

Bolojan dă de înțeles că rămânerea sa la Guvern se va decide în următoarele săptămâni

Prim-ministrul Ilie Bolojan a declarat că următoarele săptămâni vor fi esențiale pentru a evalua dacă actuala coaliție de guvernare funcționează sau nu. Dinamica din coaliție, sub semnul testului politic Întrebat dacă are încredere că actuala coaliție poate livra rezultatele pentru care a fost creată, Bolojan a admis că dinamica internă ar putea fi îmbunătățită. Citește și: Pîslaru o bagă pe Kovesi în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene: acces direct la date Potrivit acestuia, o cooperare mai eficientă ar avantaja atât România, cât și partidele implicate. „Rezultatele și minima coerență le vom testa în perioada următoare”, a afirmat premierul, subliniind că evaluarea nu va fi una teoretică, ci legată direct de decizii concrete. Bugetul și pachetele de reformă, probele de foc Ilie Bolojan a precizat că în următoarele săptămâni Guvernul trebuie să prezinte bugetul, pachetul pentru administrație și măsurile de relansare fiscală. Forma finală a acestor proiecte, modul de implementare și capacitatea coaliției de a le susține coerent vor indica dacă alianța poate continua. Premierul a mai subliniat importanța relației cu autoritățile locale și a modului în care vor fi gestionate problemele apărute în procesul de guvernare. Stabilitatea politică, necesară, dar nu inertă Bolojan a afirmat că își dorește menținerea actualei coaliții, considerând stabilitatea politică un element esențial pentru România în contextul actual. Totuși, acesta a avertizat că stabilitatea nu trebuie să însemne blocaj sau lipsă de acțiune. „Nu ne ajută o stabilitate în care nu se întâmplă nimic”, a spus premierul, adăugând că divergențele de opinii sunt acceptabile atâta timp cât programul de guvernare rămâne reperul comun. Reacție la avertismentul lui Constantin Toma În acest context, Ilie Bolojan a fost întrebat despre declarațiile primarului PSD din Buzău, Constantin Toma, care a afirmat că Partidul Social Democrat face „un joc periculos” și că România s-ar putea îndrepta către o alianță PSD–AUR. Premierul a calificat afirmațiile drept o perspectivă personală a edilului, dar a recunoscut că tensiunile excesive pot afecta grav funcționarea unei coaliții. Tensiunile interne pot submina guvernarea Bolojan a avertizat că, în cazul în care atacurile din interiorul coaliției depășesc limita normalului și distrug încrederea reciprocă, capacitatea de guvernare este serios afectată. Lipsa unei acțiuni convergente face dificilă continuarea proiectului comun. „Sper să nu ajungem în această situație”, a declarat premierul, pledând pentru echilibru și responsabilitate politică. În final, Ilie Bolojan a subliniat că schimbările frecvente de guverne și miniștri nu aduc beneficii nici țării, nici domeniilor administrate. Potrivit acestuia, menținerea unei minime stabilități este esențială pentru asigurarea predictibilității măsurilor guvernamentale.

Primarii amenință cu greva din cauza noilor taxe (sursa: Facebook/Guvernul României)
Eveniment

Bolojan primește o nouă lovitură: sute de primari amenință cu greva din cauza noilor taxe

Președintele Asociației Comunelor din România, Emil Drăghici, a declarat luni, pentru AGERPRES, că tensiunile din administrația locală au atins un nivel fără precedent, acuzând Guvernul și pe premierul Ilie Bolojan de „umilirea” primarilor. „Nemulțumirile primarilor au ajuns la o cotă de nesuportat. Niciodată, în istoria post-decembrie 1989, primarii nu au fost atât de mult umiliți”, a afirmat Drăghici. Grevă de avertisment în peste 1.500 de primării Emil Drăghici, primar al comunei Vulcana-Băi din județul Dâmbovița, a anunțat că marți, între orele 10:00 și 12:00, angajații din peste 1.500 de primării din întreaga țară vor declanșa o grevă de avertisment. Citește și: Pîslaru o bagă pe Kovesi în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene: acces direct la date În același interval orar, la Palatul Parlamentului va avea loc o adunare a Asociației Comunelor din România, la care a fost anunțată și participarea premierului Ilie Bolojan. Sesizarea Congresului Puterilor Locale și Regionale de la Strasbourg Potrivit lui Emil Drăghici, în cadrul Adunării Generale a Asociației Comunelor din România a fost votată, în unanimitate, sesizarea Congresului Puterilor Locale și Regionale de la Strasbourg privind încălcarea autonomiei locale în România. „S-a votat în unanimitate sesizarea Congresului Puterilor Locale și Regionale de la Strasbourg. Este un lucru fără precedent, inclusiv pentru secretarul general al Congresului, Mathieu Mori, prezent la reuniune”, a declarat Drăghici. Modificări repetate ale taxelor locale, fără consultare Președintele ACR a criticat modul în care Guvernul a gestionat stabilirea impozitelor și taxelor locale pentru anul 2026, susținând că acestea au fost modificate de trei ori într-o singură lună, cu posibilitatea unei a patra modificări. „Toate aceste măsuri sunt făcute fără cap. Stabilirea impozitelor și taxelor locale pe 2026 a suferit deja trei modificări într-o perioadă extrem de scurtă”, a spus Emil Drăghici. Primarii susțin greva angajaților din administrația locală Deși greva este organizată de sindicate, Emil Drăghici a subliniat că aceasta este susținută și de primari. „Greva pe care o declanșează sindicatul este una de mare actualitate și necesitate. Și noi, primarii, o susținem fără doar și poate”, a afirmat acesta, adăugând că va solicita premierului „13,64 secunde de participant” pentru a transmite mesajul administrațiilor locale. Reforma administrației, adoptată prin asumarea răspunderii Premierul Ilie Bolojan a anunțat pe 4 februarie că pachetul privind reforma administrației publice a intrat în circuitul guvernamental de avizare și urmează să fie adoptat în cursul acestei săptămâni, recomandarea Ministerului Justiției fiind asumarea răspunderii Guvernului. Sindicatul FORUM din Administrația Publică a transmis că principala nemulțumire care stă la baza protestului de marți este legată de prevederile din pachetul de reformă ce vizează diminuarea numărului de angajați și a salariilor în primăriile considerate „sărace”. Potrivit sindicaliștilor, aceste măsuri riscă să afecteze grav funcționarea administrației locale și serviciile oferite cetățenilor.

PSD atacă scrisoarea premierului către CCR (sursa: Facebook/Mihai Fifor)
Politică

PSD, nou atac la Bolojan după scrisoarea premierului către CCR: Are reflexe dictatoriale

Deputatul Partidul Social Democrat Mihai Fifor a criticat dur, luni, scrisoarea transmisă săptămâna trecută de Guvern președintei Curtea Constituțională a României, susținând că documentul reprezintă „o ingerință cu bocancii” în actul de justiție constituțională și o încălcare „evidentă” a principiului separației puterilor în stat. „Presiune politică”, nu cooperare instituțională Într-o postare pe Facebook, Mihai Fifor a afirmat că modul de formulare al scrisorii trimise de Guvern depășește cadrul cooperării loiale dintre instituții. Citește și: Primele vești bune de la Statistică, în 2026: exporturile au crescut puternic, importurile au căzut, deficitul comercial s-a redus Parlamentarul PSD îl acuză pe premierul Ilie Bolojan că ar fi exercitat presiuni politice asupra Curții Constituționale, indicând consecințele unei decizii care nu ar conveni Executivului. Potrivit lui Fifor, un astfel de demers ridică „dubii serioase” cu privire la respectarea valorilor democratice într-un stat membru al Uniunii Europene și NATO. PSD: Judecătorii CCR nu sunt subordonați Guvernului Deputatul social-democrat a subliniat că judecătorii constituționali nu se află sub autoritatea prim-ministrului și că Executivul nu are dreptul să condiționeze actul de justiție de obiective financiare sau politice. „Într-o democrație, justiția nu se face la comandă. Dacă puterea politică este nemulțumită, are la dispoziție calea democratică a modificării legii prin Parlament, nu intimidarea instanțelor”, a transmis Mihai Fifor. „O linie roșie a fost depășită” În opinia parlamentarului PSD, situația creată de scrisoarea Guvernului către CCR reprezintă un derapaj grav, care trebuie semnalat și sancționat ferm. Acceptarea unui asemenea comportament ar duce, spune el, la normalizarea ideii că Executivul poate dicta, fie și indirect, modul în care judecătorii constituționali trebuie să se pronunțe. „Fără separația puterilor nu mai există democrație, nici stat de drept. Există dictatură”, a avertizat Fifor. Pensiile magistraților și riscul pierderii fondurilor PNRR Premierul Ilie Bolojan a transmis Curții Constituționale o informare privind consecințele amânării deciziilor referitoare la pensiile magistraților. Șeful Guvernului a susținut că o eventuală întârziere ar putea conduce la pierderea unor fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență. Potrivit premierului, unul dintre jaloanele asumate de România, jalonul 215, vizează reforma pensiilor magistraților și este în prezent blocat, existând o reținere de aproximativ 230 de milioane de euro. Poziția Comisiei Europene, invocată de Guvern Ilie Bolojan a explicat că, în urma discuțiilor recente cu Comisia Europeană, autoritățile europene consideră că jalonul privind pensiile magistraților nu este îndeplinit. În acest context, Guvernul a avertizat că amânarea unei decizii a CCR ar putea afecta accesarea fondurilor europene. Declarațiile premierului și scrisoarea transmisă Curții au generat însă reacții critice din partea PSD, care acuză Executivul de depășirea limitelor constituționale și de exercitarea unor presiuni nepermise asupra justiției.

Orban critică contestarea lui Bolojan în PNL (sursa: Facebook/Ludovic Orban)
Politică

Ludovic Orban critică opoziția din PNL față de Ilie Bolojan: Este „inexplicabilă logic”

Președintele Forța Dreptei și fost lider al Partidului Național Liberal, Ludovic Orban, a afirmat că opoziția internă față de Ilie Bolojan din interiorul PNL nu poate fi justificată din punct de vedere logic, în contextul rezultatelor politice și administrative obținute de actualul premier. Declarațiile au fost făcute luni, într-o postare publicată pe pagina sa de Facebook. Bolojan, chemat să salveze partidul după eșecul prezidențial Potrivit lui Ludovic Orban, după eșecul PNL la alegerile prezidențiale, conducerea partidului i-a cerut lui Ilie Bolojan să preia șefia formațiunii pentru a evita un nou dezastru electoral la parlamentare. Citește și: Cel mai dur atac al procurorului CSM Sandu la gruparea Savonea: „Sufletele noastre vor arde in iad” „Imaginea lui a fost cea care a salvat PNL de la un nou eșec”, susține Orban, amintind că Ilie Bolojan a fost ales președinte al PNL fără contracandidat, pe 12 iulie 2025, funcție pe care o deține de aproximativ șase luni. Victorii electorale și rezultate guvernamentale Fostul lider liberal subliniază că, sub conducerea lui Bolojan, PNL a câștigat alegerile pentru Primăria Capitalei, în ciuda opoziției interne față de desemnarea lui Ciprian Ciucu drept candidat. De asemenea, Ilie Bolojan a fost învestit în funcția de prim-ministru la 23 iunie, iar în cele șapte luni de mandat ar fi reușit „să readucă România pe linia de plutire”. „Sunt semne vizibile că lucrurile merg în direcția bună”, afirmă Orban, în pofida blocajelor politice. Critici la adresa PSD și a sabotajului din interiorul PNL Ludovic Orban acuză Partidul Social Democrat că blochează de patru luni măsurile de restructurare administrativă, fără un motiv serios, și că desfășoară atacuri constante la adresa premierului. În același timp, fostul lider liberal vorbește despre acțiuni ostile venite chiar din interiorul PNL, pe care le cataloghează drept „manevre subterane”, „atacuri prin proxy” și alimentarea constantă a mass-mediei pro-PSD cu informații din interiorul partidului. Obiectivele economice ale premierului pentru 2026 Potrivit lui Orban, reducerea deficitului bugetar sub 6% din PIB, fără creșteri de taxe, impozite sau contribuții, precum și reluarea creșterii economice sunt obiectivele-cheie ale premierului Ilie Bolojan pentru anul 2026. Aceste obiective sunt realizabile, susține fostul lider PNL, cu o singură condiție: susținerea fermă a coaliției de guvernare și, în special, a PNL, pentru ca premierul să aibă autoritatea necesară în relația „complicată” cu PSD. „PNL se află la o răscruce de drumuri” Deși nu mai este membru PNL, Ludovic Orban afirmă că îi pasă de viitorul partidului căruia i-a dedicat 30 de ani din viață. „Membrii partidului au de ales între a transforma PNL într-un PSD mai mic sau a hotărî o strategie prin care Partidul Național Liberal să își regăsească identitatea”, a scris Orban, pledând pentru revenirea PNL ca pilon al dreptei și al democrației românești. În opinia sa, miza este recâștigarea încrederii electoratului și redefinirea identității politice a liberalilor într-un moment decisiv pentru viitorul partidului.

Înlocuirea ministrului Justiției, condițiile lui Bolojan (sursa: Facebook/Guvernul României)
Eveniment

În ce condiții e gata Bolojan să-l dea afară pe ministrul Marinescu: Aștept rezultatul verificării

Premierul Ilie Bolojan a declarat marți că ar putea urma o discuție „cât se poate de serioasă” privind schimbarea din funcție a ministrului Justiției, Radu Marinescu, în cazul în care o comisie de specialitate va confirma acuzațiile de plagiat care planează asupra acestuia. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat RFI România. Premierul așteaptă decizia unei comisii de etică Întrebat dacă l-ar demite pe ministrul Justiției în eventualitatea unei confirmări oficiale a plagiatului, Ilie Bolojan a subliniat că o astfel de concluzie ar deschide automat o discuție serioasă despre menținerea acestuia în funcție. Citește și: Marilen Pîrtea recunoaște că stă într-un imobil care nu-i aparține, doar a promis că-l va cumpăra. Grindeanu, tactici asemănătoare cu „promisiunea de cumpărare” „Orice persoană aflată într-o funcție publică, asupra căreia planează suspiciuni, are vulnerabilități care îi slăbesc autoritatea de a-și exercita mandatul”, a afirmat premierul, precizând că acest principiu este valabil în orice caz, nu doar în situația ministrului Marinescu. Acuzațiile de plagiat Ilie Bolojan a amintit că acuzațiile aduse ministrului Justiției se referă la o perioadă de acum 15–20 de ani, când Radu Marinescu nu făcea parte din Executiv. Premierul a explicat că, până în prezent, a evaluat activitatea miniștrilor în principal în funcție de performanțele lor la guvernare. Totodată, acesta a arătat că demiterea unui ministru doar pe baza unor acuzații neconfirmate ar putea genera un conflict politic inutil, mai ales în condițiile în care partidul din care provine ministrul îl susține. „O formă de furt intelectual” Șeful Guvernului a subliniat că nu premierul sau alte persoane publice pot certifica existența unui plagiat, ci doar o comisie de specialitate. În prezent, Comisia de Etică a Universității din Craiova, instituția unde Radu Marinescu a obținut titlul de doctor, analizează două sesizări în acest sens. „Indiferent de context, plagiatul este o formă de furt intelectual. Acesta este adevărul”, a declarat Ilie Bolojan, precizând că așteaptă o decizie clară din partea unei comisii calificate. Fără remaniere guvernamentală, deocamdată Premierul a mai spus că, în acest moment, nu are în vedere o remaniere a Guvernului. Un criteriu esențial de evaluare a activității miniștrilor va fi însă capacitatea de absorbție a fondurilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Absorbția fondurilor PNRR, criteriu-cheie pentru evaluarea miniștrilor Ilie Bolojan a explicat că cele aproximativ 10 miliarde de euro disponibile prin PNRR sunt vitale pentru finalizarea unor proiecte majore de infrastructură și dezvoltare: reabilitarea blocurilor, construirea de școli și spitale, precum și extinderea rețelei de autostrăzi. Premierul a avertizat că miniștrii care își asumă ținte ambițioase trebuie să își asume și responsabilitatea finalizării proiectelor, întrucât neîndeplinirea acestora ar însemna pierderi financiare directe pentru România.

Hubert Thuma, atac la Bolojan (sursa: Facebook/Hubert Thuma)
Politică

Șeful CJ Ilfov, liberalul Thuma, îl atacă iar pe Bolojan: Ne confiscă taxele locale

Președintele Consiliului Județean Ilfov, Hubert Thuma, a declarat că nu își dorește ca sumele produse în comunitățile locale să fie preluate de bugetul de stat și nici diminuarea autonomiei administrațiilor locale. În contextul discuțiilor despre bugetul de stat pe 2026, acesta cere claritate privind transferurile financiare către autoritățile locale și continuitate pentru investițiile deja începute. Propunere: buget unic București–Ilfov până la reorganizare Hubert Thuma susține că, până la o reorganizare administrativ-teritorială, ar fi corect să existe un buget total pentru regiunea București–Ilfov. Citește și: Bolojan acuză aliații că, prin scandaluri, au generat creșterea dobânzilor și au amânat reformele. Ce spune premierul despre un guvern minoritar În acest model, repartizarea cotelor din impozitul pe venitul global ar trebui să se facă proporțional cu populația, ceea ce ar însemna ca Ilfovul să primească de cel puțin cinci ori mai mult decât în 2025. Dezechilibre fiscale într-o regiune metropolitană integrată Potrivit președintelui CJ Ilfov, regiunea București–Ilfov funcționează ca un singur organism economic și social, dar este finanțată printr-un mecanism fiscal depășit. Ilfovul suportă costuri metropolitane majore pentru infrastructură, educație și sănătate, în timp ce o mare parte din resursa fiscală ajunge în Capitală, din cauza regulii colectării impozitului pe venit la sediul angajatorului. Datele financiare care susțin revendicările Ilfovului Thuma a precizat că peste 127.000 de ilfoveni lucrează în București, iar impozitul pe venitul acestora generează anual peste 1,18 miliarde de lei pentru bugetul Capitalei. Cu toate acestea, în 2025, Ilfovul a primit aproximativ 100 de milioane de lei, deși, potrivit legii, ar fi trebuit să beneficieze de un procent mai mare din impozitul pe venitul global. Apel la un model metropolitan funcțional Președintele CJ Ilfov a arătat că este de acord cu primarul general Ciprian Ciucu în privința necesității unui buget metropolitan unic. În opinia sa, menținerea actualului sistem de finanțare favorizează un model administrativ ineficient în București și riscă să blocheze dezvoltarea Ilfovului, avertizând că fără un județ Ilfov funcțional, Capitala se va confrunta cu probleme tot mai grave de trafic, deșeuri și infrastructură.

Budăi îl acuză pe Bolojan de dezinformare (sursa: Facebook/Marius Constantin Budăi)
Politică

Budăi (PSD) îi cere lui Bolojan să nu compare România cu UE și să uite de guvernările PSD

Fostul ministru al Muncii, deputatul PSD Marius Budăi, îl acuză pe premierul Ilie Bolojan că „dezinformează românii” atunci când compară situația României cu media Uniunii Europene, folosind selectiv date statistice care îi susțin discursul politic. Însă la rândul său, Budăi recurge la o abordare similară, omițând indicatori precum creșterea economică și evitând referiri la responsabilitatea trecutului. Critici privind taxele și finanțarea autorităților locale Budăi susține că premierul induce în eroare opinia publică atunci când afirmă că autoritățile locale încasează prea puțin din taxe și că presiunea financiară cade astfel pe Guvern. Citește și: Premierul Bolojan nu a mai suportat atacurile Olguței Vasilescu și i-a răspuns cu fapte: „Patru ani de zile nu s-au făcut lucrările acolo” Potrivit acestuia, fondurile alocate de la bugetul central provin tot din taxele plătite de cetățeni, iar centralizarea excesivă a veniturilor afectează finanțarea administrațiilor locale. Date economice ignorate în comparația cu UE Deputatul PSD aduce în discuție mai mulți indicatori economici care, în opinia sa, contrazic discursul premierului: România are cea mai mare inflație din Uniunea Europeană, de 8,6% în decembrie 2025, față de media UE de 2,3%, pe fondul creșterii TVA și a accizelor. De asemenea, România alocă doar 9,73% din PIB pentru plata pensiilor, comparativ cu 12,3% media europeană, iar salariul mediu anual este aproape la jumătate față de cel din UE. Sărăcie, speranță de viață scăzută și avertismente sociale Marius Budăi atrage atenția și asupra nivelului scăzut al speranței de viață din România, situată pe penultimul loc în UE, precum și asupra riscului ridicat de sărăcie și excluziune socială, care afecta în 2024 aproape 28% din populație. În acest context, fostul ministru avertizează că majorarea taxelor riscă să agraveze situația socială și concluzionează că „comparația cu UE nu avantajează România” în forma prezentată de premier. De ce comparația cu media UE este legitimă Deși îl acuză pe premier de utilizarea selectivă a datelor, Budăi recurge, la rândul său, la o abordare similară, omițând indicatori precum creșterea economică, nivelul investițiilor străine, absorbția fondurilor europene sau necesitatea disciplinei fiscale într-un context regional marcat de instabilitate. Inflația ridicată, nivelul scăzut al salariilor sau riscul de sărăcie nu sunt fenomene apărute recent, ci probleme structurale, acumulate în timp, inclusiv în perioade în care PSD a deținut guvernarea sau portofolii-cheie, precum Ministerul Muncii. Faptul că România se situează sub media Uniunii Europene la capitole precum salarii, speranță de viață sau nivel de trai nu invalidează comparația, ci, dimpotrivă, evidențiază decalajele care justifică necesitatea unor reforme structurale. Chiar dacă fondurile provin din taxe colectate la nivel național, problema semnalată de Guvern poate ține de eficiența colectării locale, de structura sistemului fiscal sau de capacitatea administrativă a autorităților locale. Simplul transfer de fonduri nu garantează automat o gestionare mai eficientă sau servicii publice de mai bună calitate. În mod similar, faptul că România alocă un procent mai mic din PIB pentru pensii decât media UE nu înseamnă automat o discriminare intenționată a pensionarilor, ci reflectă dimensiunea mai redusă a PIB-ului și o economie care produce mai puțină valoare adăugată. Creșterea taxelor, între cauză și efect Majorările de TVA sau accize pot fi interpretate ca măsuri de avarie într-un context bugetar dificil, nu neapărat ca expresia unei strategii ideologice. Evitarea lor ar fi presupus fie reduceri drastice de cheltuieli, fie acumularea unor deficite și mai mari, cu riscuri macroeconomice semnificative. Indicatori precum speranța de viață sau riscul de sărăcie sunt influențați de factori multipli – educația, sistemul de sănătate, infrastructura, migrația sau politicile sociale pe termen lung. Reducerea acestor realități complexe la nivelul taxelor sau la responsabilitatea unui singur ciclu guvernamental rămâne o abordare simplificatoare.

Blocarea termoficării Craiovei, acuzațiile Olguței Vasilescu (sursa: Facebook/Lia Olguta Vasilescu)
Eveniment

Olguța Vasilescu îl acuză pe Ilie Bolojan de blocarea fondurilor pentru termoficarea Craiovei

Primarul municipiului Craiova, Lia Olguța Vasilescu, afirmă că premierul Ilie Bolojan a refuzat alocarea sumei de 350 de milioane de lei necesare reparațiilor la grupurile energetice ale Electrocentrale Craiova. Din această cauză, rețeaua de termoficare ar fi cedat în mod repetat, lăsând populația orașului și producătorul auto Ford fără căldură de cinci ori în ultimele două săptămâni, de fiecare dată pentru perioade mai mari de 24 de ore. Conferință de presă în fața Electrocentrale Craiova Declarațiile au fost făcute duminică, în cadrul unei conferințe de presă susținute în fața SC Electrocentrale Craiova, societatea care produce energia termică a orașului și agentul termic primar pentru fabrica Ford. Citește și: ANALIZĂ România a ajuns să plătească pe dobânzi mai mult decât banii atrași de la UE La eveniment au participat și președinți ai asociațiilor de proprietari din Craiova, care au cerut Guvernului să aloce de urgență fonduri pentru remedierea situației. Aceștia solicită acordarea sumei de 50 de milioane de lei către Electrocentrale Craiova, companie aflată în subordinea Guvernului României. „Această centrală aparține Guvernului, nu Primăriei” Olguța Vasilescu a subliniat că Electrocentrale Craiova este o societate de stat, iar Primăria nu poate investi legal în modernizarea acesteia. „Această centrală aparține Guvernului României, nu Primăriei Craiova. În ea poate investi doar Guvernul”, a declarat edilul. Potrivit acesteia, Ministerul Energiei a solicitat, printr-un memorandum, alocarea a 350 de milioane de lei pentru reparații la grupurile energetice, achiziția a trei cazane de apă fierbinte (CAF-uri) ca soluție de rezervă și plata unei părți din datoriile societății. Cererea ar fi fost respinsă de premierul Ilie Bolojan. Lipsa investițiilor a dus la avarii repetate Primarul Craiovei susține că, din cauza refuzului alocării fondurilor, pentru prima dată în ultimii 30 de ani nu s-au efectuat reparații la grupurile energetice ale Electrocentrale Craiova. „Din această cauză, populația Craiovei a rămas de mai multe ori fără încălzire, iar fabrica Ford a fost nevoită să își întrerupă producția”, a precizat Vasilescu. Edilul afirmă că situația afectează grav atât locuitorii orașului, cât și unul dintre cei mai mari contribuabili la bugetul de stat. Ultima solicitare: 50 de milioane de lei pentru cazane de rezervă În prezent, Ministerul Energiei a înaintat un nou memorandum prin care solicită alocarea sumei de 50 de milioane de lei, necesară achiziționării și montării a trei cazane care ar putea asigura încălzirea Craiovei și funcționarea fabricii Ford pentru cel puțin trei ani, fără riscul unor noi avarii. „Sperăm ca premierul să aprobe această sumă, pentru că Primăria Craiova nu poate face acest lucru fără a încălca legea”, a mai spus Olguța Vasilescu. „Riscul întreruperii căldurii rămâne permanent” Primarul avertizează că, în lipsa investițiilor urgente, există în continuare riscul întreruperii furnizării căldurii în Craiova. Cele două grupuri energetice existente au peste 50 de ani și nu au mai beneficiat de reparații capitale în ultimul an. „Este primul an în care nu s-au făcut reparații vara, iar consecințele se văd”, a afirmat edilul. Critici la adresa politicii statului privind certificatele de carbon Olguța Vasilescu susține că dificultățile Electrocentrale Craiova sunt cauzate și de politicile statului privind certificatele de carbon. Potrivit acesteia, compania a fost obligată să plătească anual aproximativ 70 de milioane de euro pentru aceste certificate, bani care ar fi trebuit reinvestiți în retehnologizare. Primarul a menționat că a existat o intenție de tranziție de la producția pe cărbune la cea pe gaze prin fonduri PNRR, însă statul ar fi trebuit să asigure cea mai mare parte a finanțării, lucru care nu s-a întâmplat. Banner de protest în fața Electrocentrale Craiova În semn de protest, în fața Electrocentrale Craiova a fost amplasat un banner cu mesajul: „Această centrală este proprietatea Guvernului Bolojan”. Între timp, locuitorii municipiului Craiova au rămas de cinci ori în două săptămâni fără căldură, din cauza avariilor apărute pe rețeaua primară de termoficare.

Bolojan, avertisment pentru primarii ieșeni (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Politică

Bolojan, avertisment pentru primarii ieșeni: reformă administrativă, fonduri mai puține, austeritate

Premierul Ilie Bolojan le-a transmis primarilor din județul Iași, în cadrul unei ședințe cu ușile închise desfășurate la Palatul Culturii, că următorii 2–3 ani vor fi dificili, din cauza măsurilor necesare pentru reducerea deficitului bugetar. Bolojan, avertisment pentru primarii ieșeni După o scurtă declarație publică despre finanțarea autostrăzilor A7 și A8, premierul s-a întâlnit timp de aproape două ore cu edilii locali, îndemnându-i să evite discuțiile politice și să se concentreze pe problemele administrative concrete. Citește și: Concediu prelungit: Grindeanu, dispărut din viața publică din 23 decembrie 2025. Surse: ar fi în Brazilia, în vacanță. PSD condus, de facto, de familia Olguța Vasilescu Discuțiile au vizat creșterea încasărilor din taxe și impozite, dar și diminuarea unor cote care alimentau bugetele locale, în contextul anunțului privind reducerea fondului de salarii din administrația locală. Toate aceste măsuri urmează să fie incluse în legea reformei administrative, care va preceda adoptarea legii bugetului, estimată până la finalul lunii februarie. Continuarea, în Ziarul de Iași

PSD dă semnalul ruperii de PNL: primarii social-democrați din Iași au refuzat întâlnirea cu Bolojan (sursa: Inquam Photos/Casian Mitu)
Politică

PSD dă semnalul ruperii de PNL: primarii social-democrați din Iași au refuzat întâlnirea cu Bolojan

Tensiuni mari între PSD și PNL: social-democrații ieșeni sunt acuzați de liberali de ipocrizie, după ce vineri au anunțat că niciun primar PSD din județul Iași nu va participa la întâlnirea cu premierul Ilie Bolojan. PNL acuză ordine de la vârful PSD Potrivit unui comunicat de presă al PNL Iași, inițial mai mulți primari PSD ar fi confirmat prezența la întâlnire, însă ulterior ar fi primit telefoane de amenințare din partea conducerii partidului, fiind determinați să se retragă. Citește și: Concediu prelungit: Grindeanu, dispărut din viața publică din 23 decembrie 2025. Surse: ar fi în Brazilia, în vacanță. PSD condus, de facto, de familia Olguța Vasilescu „PNL Iași respinge ferm retorica populistă, mincinoasă și panicardă lansată astăzi de PSD Iași la adresa premierului Ilie Bolojan. Atacul concertat al social-democraților nu este despre «grija față de comunități», ci despre teama de reformă, despre disperarea de a pierde controlul asupra banilor publici risipiți și despre refuzul de a accepta că vremea «dosarului cu șină» și a sinecurilor de partid a apus. Mai mulți primari PSD au confirmat inițial participarea la întâlnirea cu Ilie Bolojan (captura foto atașată la comunicat), într-un act de conștiință personală. Au primit apoi telefoane și ordin de la centru să refuze și li s-a livrat un punctaj populist. Protestul primarilor PSD Iași nu are nicio legătură cu ceea ce gândesc fiecare în mod personal, ci cu amenințări venite pe linie de partid”, transmite Biroul de presă al PNL Iași. „Administrație publică, nu politică” Liberalii subliniază că „premierul României, oricare ar fi el, de la orice partid, se întâlnește cu primarii pentru a discuta probleme de administrație publică, nu politică”. „Acest protest infantil al PSD nu face decât să izoleze comunitățile pe care le reprezintă și să slăbească, în ansamblu, forța de reprezentativitate a județului nostru și a ieșenilor care i-au votat. Premierul vine să discute soluții tehnice, nu să facă paradă politică, așa cum ne-au obișnuit premierii PSD care apăreau la Iași doar pentru tăieri de panglici la proiecte inexistente”, se mai arată în documentul de presă. Muraru face acuzații grele PNL Iași consideră, de asemenea, că „decizia primarilor PSD de a boicota întâlnirea cu Prim-ministrul României este un act de iresponsabilitate administrativă”. „Când refuzi dialogul cu șeful Executivului, nu îl pedepsești pe Ilie Bolojan, ci îți pedepsești propria comunitate pe care pretinzi că o reprezinți. Este o dovadă de imaturitate politică să pui orgoliul de partid mai presus de interesul județului Iași. Solicit PSD Iași să iasă din logica de campanie electorală perpetuă și să înțeleagă gravitatea momentului. România are nevoie de stabilitate bugetară și de reforme structurale pentru a nu pierde fondurile europene. Dacă PSD vrea să rămână partidul care apără evaziunea, construcțiile ilegale și birocrația, este alegerea lor”, este citat în comunicat deputatul Alexandru Muraru, președinte PNL Iași. PSD: „Premierul «Taie-Tot»” Reacția liberalilor vine după ce PSD Iași a anunțat, tot vineri, printr-un comunicat de presă, că primarii social-democrați din județ nu vor participa la întâlnirea stabilită cu premierul Ilie Bolojan. „Premierul «Taie-Tot», liberalul Ilie Bolojan, acest propovăduitor al austerității, vine la Iași, astăzi (vineri – n.r.), să se întâlnească cu primarii din județ. Întrunirea este, însă, una pur formală: deciziile de reduceri bugetare au fost deja luate. Adoptarea măsurilor de austeritate, fără o consultare reală cu toate părțile implicate, va avea efecte dramatice asupra comunităților locale. Ignorarea partenerilor politici și a opiniei publice este inacceptabilă. După o atentă analiză, primarii PSD din județul Iași au decis să nu participe la convocarea făcută de Ilie Bolojan. Pentru că PSD nu vrea să legitimeze austeritatea, nu vrea să gireze tăierile, nu vrea sărăcie”, se arată în comunicatul PSD Iași. Neinvitarea parlamentarilor, invocată În același document, social-democrații reclamă faptul că parlamentarii PSD Iași nu au fost invitați la întâlnire, deși „PSD este parte a coaliției de guvernare”, situația fiind catalogată drept „inexplicabilă”. „La discuția de astăzi nu au fost invitați parlamentarii PSD Iași. În fapt, cei care contribuie, prin voturile lor, la asigurarea unei majorități în Parlament. Ca partid situat pe primul loc în preferințele ieșenilor la alegerile parlamentare de la sfârșitul anului 2024, PSD trebuia să se afle la masă cu premierul pentru a discuta, dincolo de măsurile de restricție bugetară, și un plan serios de investiții publice pentru zona noastră. Nu este pentru prima dată când Ilie Bolojan, în calitate de prim-ministru, refuză o astfel de întrevedere în interesul ieșenilor”, mai transmit social-democrații. Totodată, PSD Iași îl critică pe premierul Ilie Bolojan și pentru lipsa unei conferințe de presă în programul vizitei, în condițiile în care întâlnirea cu primarii din județ s-a desfășurat cu ușile închise.

Premierul Bolojan preia interimatul Educației (sursa: Facebook/Guvernul României)
Eveniment

Nu s-a găsit ministru la Educație în PNL, Bolojan a preluat interimatul ministerului

Premierul Ilie Bolojan i-a transmis marți președintelui României, Nicușor Dan, propunerea oficială de revocare din funcția de ministru al Educației și Cercetării a lui Daniel-Ovidiu David, ca urmare a demisiei acestuia. Bolojan preia interimatul Educației Potrivit unui comunicat transmis de Guvern, propunerea de revocare a fost formulată în mod formal și transmisă Administrației Prezidențiale, în conformitate cu procedurile constituționale privind încetarea mandatului unui membru al Executivului. Citește și: Propuneri-șoc ale PSD pentru șefia SRI: plagiator, premierul lui Dragnea, și soțul Olguței Vasilescu - surse presă Conform aceleiași surse, interimatul la conducerea Ministerului Educației și Cercetării ar urma să fie asigurat de premierul Ilie Bolojan, până la desemnarea unui nou titular al portofoliului. „Premierul Ilie Bolojan a transmis președintelui României, Nicușor Dan, propunerea de revocare din funcția de ministru al Educației și Cercetării a domnului Daniel-Ovidiu David, ca urmare a demisiei, și preluarea interimatului de către prim-ministrul României”, se arată în comunicatul Guvernului. Revocarea din funcție și numirea interimatului urmează să fie oficializate prin decret prezidențial, semnat de președintele Nicușor Dan, conform prevederilor legale în vigoare.

Bolojan acuză „minoritate de blocaj” la CCR (sursa: Facebook/Ilie Bolojan)
Justiție

Ilie Bolojan acuză „minoritate de blocaj” la CCR în cazul pensiilor magistraților

Premierul Ilie Bolojan afirmă că la Curtea Constituțională s-a format „o minoritate de blocaj” care împiedică adoptarea unei decizii privind proiectul de lege referitor la pensiile magistraților. Șeful Guvernului subliniază că tema ține de „o minimă justețe socială” și nu reprezintă o inițiativă îndreptată împotriva unei categorii profesionale. Decizie așteptată pe 16 ianuarie Ilie Bolojan și-a exprimat speranța că pe 16 ianuarie CCR va lua o decizie favorabilă asupra proiectului de reformă. Citește și: Incredibila lovitură a Delta Force: securiștii cubanezi, paranoia și sutele de gărzi personale nu l-au salvat pe Maduro Acesta a arătat că hotărârile rapide ale Curții sunt esențiale pentru ca legile să intre în vigoare fără întârzieri și a sugerat că amânările succesive au fost generate de o „minoritate de blocaj”. Premierul respinge ideea unui conflict Guvern–Justiție Șeful Executivului a precizat că nu există un conflict între Guvern și o parte a sistemului judiciar și că proiectul de lege este parte a angajamentelor din programul de guvernare. Bolojan a adăugat că modificarea pensiilor magistraților urmărește corectarea unor nedreptăți percepute puternic de societate. Proiectul de lege nu va fi modificat Premierul a subliniat că nu se pune problema modificării proiectului de lege privind pensiile magistraților. Documentul este în discuție încă din vară, iar datele și impactul său au fost analizate în repetate rânduri. În opinia sa, proiectul este „corect pentru societatea din România” și creează premisele eliminării unor inechități acumulate. CCR a amânat deja de trei ori decizia Curtea Constituțională a anunțat că va continua deliberările pe 16 ianuarie. Este a treia amânare în acest caz, după ce, potrivit relatărilor publice, o parte dintre judecători au părăsit ședința și nu au mai revenit. Proiectul Guvernului Bolojan prevede creșterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani și limitarea pensiei la maximum 70% din indemnizația netă din ultima lună de activitate. Creșterea vârstei de pensionare Ilie Bolojan a anunțat și intenția de a crește vârsta de pensionare în mai multe domenii, inclusiv pentru angajații Ministerului Afacerilor Interne. Premierul consideră că pensionările la 48–52 de ani nu sunt justificate în cazul personalului cu activități neafectate de limitări fizice și că obiectivul este apropierea de pragul de 65 de ani. Argumentul premierului: experiența nu trebuie pierdută prea devreme Bolojan a dat exemplul polițiștilor criminaliști și al celor de la judiciar, care acumulează experiență semnificativă după 50 de ani și ar putea să își continue activitatea fără probleme până la 60–65 de ani, așa cum se întâmplă în alte state europene. Pentru activitățile solicitante fizic ar putea exista excepții, însă nu la vârste foarte timpurii.

Premierul Olandei, vizită oficială în România (sursa: Facebook/Minister-president)
Eveniment

Premierul Olandei vine în România: întâlnire cu Ilie Bolojan și vizită la Baza Aeriană Câmpia Turzii

Prim-ministrul Regatului Țărilor de Jos, Dick Schoof, se va afla marți în România și va vizita, alături de premierul Ilie Bolojan, trupele românești și olandeze dislocate la Baza Aeriană 71 „General Emanoil Ionescu” din Câmpia Turzii. Conform informațiilor transmise de Guvern, vizita va începe la ora 11:30. Discuții bilaterale privind apărarea și economia Cei doi prim-miniștri vor avea și o întrevedere oficială, în cadrul căreia vor fi analizate stadiul cooperării bilaterale în domeniul apărării, relațiile economice dintre cele două state, precum și situația actuală de securitate regională. Citește și: ANALIZĂ Judecătorii CCR controlați de PSD pot fi dați afară de către colegi pentru blocarea Curții. Ce spune legislația Din delegația României fac parte viceprim-ministrul Radu Miruță, ministrul Apărării Naționale, șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurca, consilierul de stat Luminița Odobescu, precum și locțiitorul șefului Statului Major al Apărării, general-locotenent Dragoș-Dumitru Iacob.

Comitetul pentru reforma justiției, prima reuniune (sursa: Facebook/Guvernul României)
Justiție

Reforma justiției intră în analiză la Guvern: numiri, promovări, completuri de judecată, în discuție

Comitetul pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul justiției s-a întrunit marți, pentru prima dată, la Palatul Victoria. La debutul lucrărilor, premierul Ilie Bolojan a susținut o intervenție în care a subliniat importanța dialogului instituțional și a cooperării cu reprezentanții sistemului judiciar și ai societății civile. Ilie Bolojan: Justiția trebuie privită ca serviciu public Potrivit unui comunicat al Guvernul României, premierul a precizat că participarea sa la începutul lucrărilor reflectă respectul față de toți cei implicați și seriozitatea cu care Executivul tratează acest demers. Citește și: Justiția poate fi reformată doar prin schimbări legislative pe care PSD nu le vrea. Restul e blabla Ilie Bolojan a arătat că scopul acestor întâlniri este identificarea acelor prevederi legislative care pot fi îmbunătățite, subliniind totodată că justiția trebuie abordată ca un serviciu public, în beneficiul direct al cetățeanului. Numiri, promovări și completuri de judecată Conform comunicatului oficial, Comitetul și-a asumat ca obiectiv stabilirea unor soluții normative concrete pentru problemele semnalate în dezbaterea publică, inclusiv prin investigații jurnalistice și petiții formulate de magistrați. Printre cele mai frecvent invocate teme se numără: procedurile de desemnare a conducerilor instanțelor și parchetelor; promovarea în cadrul profesiei; delegarea și detașarea magistraților; modificarea componenței completurilor de judecată; competența de cercetare a faptelor de corupție din interiorul sistemului judiciar. Volumul de muncă și lipsa de predictibilitate legislativă În cadrul discuțiilor au fost evidențiate și probleme structurale, precum volumul ridicat de muncă al magistraților, generat de deficitul de personal, condițiile de lucru din instanțe și parchete, precum și lipsa de predictibilitate a legislației. Totodată, a fost analizată oportunitatea demarării procedurilor pentru realizarea unui audit independent privind repartizarea dosarelor în sistemul judiciar. Calendar pentru modificări legislative și recomandări internaționale Membrii Comitetului au convenit asupra unui calendar care prevede formularea unor soluții legislative concrete într-un termen accelerat. O nouă reuniune este programată pentru data de 5 ianuarie 2026, iar redactarea unui act normativ este avută în vedere până la debutul următoarei sesiuni parlamentare. Procesul va lua în considerare inclusiv propunerile magistraților, precum și recomandările formulate de OECD și Comisia de la Veneția. Participare extinsă: Guvern, magistrați și societate civilă La reuniune au participat reprezentanți ai Cancelariei prim-ministrului, Administrației Prezidențiale, Consiliul Superior al Magistraturii și Ministerului Justiției. De asemenea, au fost prezenți reprezentanți ai asociațiilor profesionale ale magistraților și ai organizațiilor neguvernamentale active în domeniul justiției, precum Expert Forum, Declic și Funky Citizens. Întâlnirea a beneficiat și de participare online, inclusiv din partea Uniunii Naționale a Judecătorilor din România, Asociației Magistraților din România și a Uniunii Naționale a Barourilor din România. Reuniunea marchează începutul unui proces amplu de revizuire a legislației din justiție, anunțat de Guvern ca fiind unul deschis, consultativ și orientat spre soluții concrete.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră