miercuri 18 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: Lia Savonea

38 articole
Justiție

Cine e judecătorul care-l protejează pe primarul din Chiajna, cu familia căruia Savonea a făcut bani

Presshub a aflat, pe surse, identitatea judecătorului care, de aproape doi ani, nu a motivat o decizie pronunțată în Cameră preliminară în dosarul primarului din Chiajna, Mircea Minea. Potrivit informațiilor obținute, este vorba despre Ioan Constantin Dari. Tribunalul Ilfov a refuzat anterior să facă public numele magistratului, invocând faptul că informațiile privind componența completului de judecată nu ar avea caracter public. Ioan Constantin Dari, delegat la conducerea Secției Penale a Tribunalului Ilfov Ioan Constantin Dari este titular la Judecătoria Buftea, însă a fost delegat într-o funcție de conducere la Tribunalul Ilfov, unde ocupă poziția de președinte al Secției penale. Citește și: Cancelaria premierului și ministrul Mediului propun o reducere majoră a birocrației și termene clare pentru digitalizare Conform unei hotărâri adoptate în februarie 2025, Secția pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a decis prelungirea delegării magistratului în funcția de conducere. Hotărârea prevede „prelungirea delegării domnului Dari Constantin Ioan, judecător cu grad profesional de tribunal la Judecătoria Buftea, în funcția de președinte al Secției penale a Tribunalului Ilfov, începând cu data de 08.03.2025, până la ocuparea funcției prin numire, în condițiile legii, dar nu mai mult de șase luni, sub rezerva prelungirii delegării sale în funcția de execuție la Tribunalul Ilfov”. Legături de rudenie în sistemul judiciar Potrivit informațiilor apărute în spațiul public, Ioan Constantin Dari este rudă cu un alt magistrat, Bogdan Alexandru Dari, judecător la Curtea de Apel București. Dezvăluirea vine în contextul în care dosarul primarului din Chiajna, Mircea Minea, rămâne în impas procedural, din cauza întârzierii motivării deciziei de Cameră preliminară.

Primarul din Chiajna, protejat de un judecător (sursa: Facebook/Înalta Curte de Casație și Justiție)
Reforma pensiile magistraților, ÎCCJ cere intervenția UE (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Justiție

Lia Savonea duce disputa privind pensiile magistraților la nivel european: ÎCCJ cere intervenția UE

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, condusă de Lia Savonea, a solicitat marți Curtea Constituţională a României să sesizeze Curtea de Justiţie a Uniunii Europene cu o întrebare preliminară privind compatibilitatea proiectului Guvernului de modificare a pensiilor speciale ale magistraților cu dreptul Uniunii Europene. Demersul vine în contextul în care CCR are programată miercuri o nouă ședință de dezbatere pe tema modificărilor aduse pensiilor de serviciu. Întrebare preliminară către CJUE, în baza art. 267 TFUE Potrivit unui comunicat oficial, la data de 10 februarie 2026, ÎCCJ a înaintat CCR o cerere de sesizare a CJUE, întemeiată pe art. 267 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Citește și: Cine conduce revolta anti-Bolojan a primarilor de comune: fost turnător, primar din 1990, avere impresionantă Instanța supremă solicită verificarea compatibilității măsurilor naționale analizate cu exigențele dreptului Uniunii Europene și cu jurisprudența CJUE, apreciind că proiectul legislativ poate încălca principii fundamentale precum: proporționalitatea egalitatea securitatea juridică protecția încrederii legitime Aceste principii sunt esențiale pentru evaluarea legalității oricărei reforme care vizează statutul și garanțiile de independență ale magistraților, obligație derivată din art. 19 alin. (1) TUE, coroborat cu valorile statului de drept prevăzute de art. 2 TUE. ÎCCJ: risc de discriminare și afectare a independenței justiției În esență, ÎCCJ consideră că măsurile propuse de Guvernul României pot conduce la un tratament discriminatoriu al magistraților față de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu. Instanța enumeră cinci probleme majore din perspectiva dreptului Uniunii Europene: Posibila discriminare a magistraților în raport cu alte categorii profesionale Lipsa unei fundamentări riguroase și transparente care să permită un test real de proporționalitate Reducerea siguranței financiare a judecătorilor sub un nivel considerat adecvat Perpetuarea instabilității legislative în materia pensiilor de serviciu. Instituirea unui regim tranzitoriu inegal, dificil de justificat obiectiv Potrivit ÎCCJ, demersul are ca obiectiv protejarea independenței justiției, prin utilizarea tuturor mecanismelor juridice prevăzute de cadrul constituțional național și de dreptul Uniunii Europene. Instanța supremă subliniază că sesizarea CJUE reprezintă un instrument esențial pentru asigurarea interpretării și aplicării unitare a dreptului european, dar și pentru consolidarea cooperării între instanțele naționale și jurisdicția Uniunii Europene. Sesizarea CCR din decembrie 2025 La începutul lunii decembrie 2025, judecătorii ÎCCJ au decis, în unanimitate, să sesizeze CCR cu privire la noul proiect guvernamental privind pensiile magistraților. La acel moment, Instanța supremă a susținut că proiectul: anulează de facto pensiile de serviciu, reduce drastic drepturile magistraților care nu îndeplinesc condițiile de pensionare la intrarea în vigoare a legii, ar putea conduce, pentru generațiile viitoare, la pensii inferioare celor din sistemul public. ÎCCJ a mai arătat că legea încalcă independența justiției în raport cu standardele stabilite de CJUE, CEDO și CCR și contravine unor decizii anterioare ale Curții Constituționale, încălcând astfel principiul supremației Constituției și caracterul obligatoriu al deciziilor CCR. Ce prevede proiectul Guvernului privind pensiile magistraților Noul proiect adoptat de Guvern prevede: creșterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani; plafonarea cuantumului pensiei la maximum 70% din indemnizația netă aferentă ultimei luni de activitate. Modificările sunt în continuare contestate la nivel instituțional, iar decizia CCR privind eventuala sesizare a CJUE ar putea avea un impact major asupra reformei pensiilor de serviciu și asupra relației dintre dreptul național și cel european.

Judecătoarea Ionela Tudor cere ieșirea la pensie (sursa: Youtube/Euronews)
Justiție

Judecătoarea Ionela Tudor, cunoscută pentru episodul „m-a sunat Lia”, vrea să se pensioneze

Ionela Tudor, judecătoare devenită cunoscută publicului larg după episodul „m-a sunat Lia”, a depus o cerere la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) pentru a se pensiona. Magistrata are 51 de ani și ocupă în prezent funcția de șefă a Secției a X-a contencios administrativ și fiscal din cadrul Curtea de Apel București, fiind delegată și ca vicepreședinte al instanței. Cererea va fi analizată de CSM pe 5 februarie Solicitarea de pensionare urmează să fie discutată în ședința din 5 februarie a Secției pentru judecători din cadrul CSM, forul care decide asupra carierei magistraților. Citește și: Cel mai dur atac al procurorului CSM Sandu la gruparea Savonea: „Sufletele noastre vor arde in iad” Ionela Tudor a activat inițial ca avocat, în perioada 1998–2004, după care a intrat în magistratură. De-a lungul carierei, a fost judecătoare la Judecătoria Fetești, Judecătoria Slobozia, Tribunalul Călărași, Tribunalul Ialomița și Tribunalul București, unde a activat între 2017 și 2021. Din anul 2023, aceasta este judecătoare la Curtea de Apel București, unde a ocupat și funcții de conducere. Dosarul privind teza de doctorat a lui Nicolae Ciucă Printre cauzele soluționate de Ionela Tudor se numără și un dosar în care a dispus suspendarea analizei tezei de doctorat a fostului premier Nicolae Ciucă, acuzat de plagiat. Decizia a fost motivată prin „nevoia de stabilitate în conducerea executivă a statului”, formulare care a generat reacții critice în spațiul public. Episodul „m-a sunat Lia”, surprins într-o conferință de presă Pe 11 decembrie 2025, conducerea Curții de Apel București – formată din președinta Liana Arsenie și vicepreședinții Ionela Tudor și Domnica Adomniței – a organizat o conferință de presă în urma dezvăluirilor publicate de Recorder. În timpul conferinței, în timp ce Liana Arsenie răspundea unei întrebări, Ionela Tudor a consultat telefonul mobil, s-a aplecat spre președinta instanței și i-a șoptit: „M-a sunat… m-a sunat Lia, mă duc să vorbesc”, după care a părăsit prezidiul. Judecătoarea a revenit ulterior și i-a arătat acesteia ecranul telefonului, citind mesajul: „Este exclus ca… este exclus ca Predoiu să fi intervenit. Nu a sugerat”. Episodul respectiv a fost interpretat de presă ca o confirmare a informațiilor apărute de-a lungul timpului privind influența exercitată de șefa Înaltei Curți asupra altor judecători din sistem, precum și a relațiilor informale de putere din interiorul magistraturii.

Lia Savonea, succes nebun în parodia Divertis: „Nu-ți fă griji, căci...Sună Lia!” Foto: Facebook Catalina Grama/Jojo
Eveniment

Lia Savonea, succes nebun în parodia Divertis: „Nu-ți fă griji, căci... sună Lia!”

Lia Savonea, succes nebun în parodia Divertis: „Ai dosarul în pronunțare și aștepți pedeapsă mare, de te apucă pandalia, nu-ți fă griji căci...Suntă Lia!”, a recitat Toni Grecu, pe scena Sălii Mari a Palatului, spre bucuria publicului. Piesa a fost construită astfel încât sala strige după fiecare strofă a scenetei: „Sună Lia!”. Actrița Cătălina Grama, Jojo, a interpretat-o pe Savonea.  Citește și: Sondaj CURS: majoritatea românilor vrea reunificarea cu Republica Moldova Filmare a fost postată pe Facebook de fostul judecător Cristi Danileț. Lia Savonea, succes nebun în parodia Divertis: „Nu-ți fă griji, căci...Sună Lia!” Sceneta pornește de la un moment bine cunoscut de la Curtea de Apel București, când șefele aceseti instanțe s-au oprit în plină conferință de presă pentru că Lia Savonea le sunase pentru a le da indicații despre cum să răspundă întrebărilor jurnaliștilor referitoare la Cătălin Predoiu. Ele nu și-au dat sema că microfoanele înregistrează dialogul purtat în șoaptă.  Ce a recitat Toni Grecu (în dialog cu sala, dar lipsesc primele cuvinte): „...Și ăștia te-au priponit/ Se rezolvă tragedia Numai dacă...Suntă Lia! Ai dosarul în pronunțare și aștepți pedeapsă mare/ De te apucă pandalia Nu-ți fă griji căci...Suntă Lia! Minunat! Tu vrei amânări cu anii/ Ca să nu-ți ia statul banii.Îți zic eu care-i magia. Spune-le că...Suntă Lia! Dacă ai o condamnare și-ți dorești o anulare/ Știi care e șmecheria.  Scapi doar dacă... Suntă Lia! V-aș mai spune multe cazuri/ Dar nu vreau să am necazuri.Termin aici poezia, pentru că mă...Sună Lia!”. 

Dani Mocanu contestă condamnarea pentru omor (sursa: Facebook/Dani Mocanu)
Eveniment

Manelistul Dani Mocanu, fugit în Italia, apel la Lia Savonea să-i anuleze condamnarea pentru omor

Manelistul Dani Mocanu a depus la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) o cerere de recurs în casație, o cale extraordinară de atac, prin care solicită anularea condamnării definitive la patru ani de închisoare primită în luna noiembrie 2025. Artistul a fost condamnat pentru tentativă de omor și tulburarea ordinii și liniștii publice. Fratele manelistului a depus o cerere similară O cerere de recurs în casație a fost formulată și de fratele lui Dani Mocanu, care a fost condamnat la o pedeapsă de șapte ani de închisoare în același dosar. Citește și: Un fost director de pușcărie, îmbuibat cu sinecuri, numit director interimar la Tarom În acest moment, Înalta Curte nu a stabilit încă un termen de judecată pentru soluționarea cererilor. Frații Mocanu, dați în urmărire și localizați în Italia După pronunțarea sentinței de condamnare, frații Mocanu au părăsit România și au fost ulterior localizați în Italia. Autoritățile române au demarat procedurile pentru aducerea acestora în țară, în vederea executării pedepselor. Arest la domiciliu și termen la Curtea de Apel din Napoli În prezent, Dani Mocanu și fratele său se află în arest la domiciliu în Italia. Pe data de 20 ianuarie, cei doi au termen la Curtea de Apel din Napoli, instanță care va judeca cererea de predare formulată de autoritățile române. Acuzațiile din dosar: agresiune într-o benzinărie din Pitești Frații Mocanu sunt acuzați că, în anul 2022, au agresat un bărbat cu o rangă într-o benzinărie din municipiul Pitești. Incidentul a avut loc în noaptea de 18 spre 19 august 2022, iar poliția a intervenit în urma unui apel la numărul de urgență 112. Recursuri admise de Înalta Curte în ultimii ani Înalta Curte de Casație și Justiție, instituție condusă de Lia Savonea, a admis în ultimii ani mai multe recursuri în anulare. Deciziile au dus la eliberarea din închisoare a unor personaje importante din lumea politică și a unor oameni de afaceri.

Marele mister din viața Liei Savonea: de la integritate fără cusur, la stăpâna inelelor din justiție (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Justiție

VIDEO Marele mister din viața Liei Savonea: cum s-a schimbat fundamental, nu primea nici măcar flori

Acum 30 de ani, Lia Savonea era o studentă formidabilă și avea o moralitate impecabilă, spune unul din foștii prieteni apropiați ai actualei judecătoare. O studentă "formidabilă" Scriitorul și publicistul Radu Paraschivescu a cunoscut-o pe Lia Savonea acum 30 de ani, când aceasta era studentă la Drept, a povestit acesta la Digi FM (VIDEO).  Paraschivescu o cataloghează acum pe șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție ca pe una din marile dezmăgiri ale vieții sale. Citește și: GALERIE FOTO Ridicolele poze trucate ale Liei Savonea: cum s-a întinerit șefa ÎCCJ cu filtre de imagine pe pagina oficială a Înaltei Curți Scriitorul a relatat că, timp de câțiva ani, Savonea și soțul ei, Mihai, i-au fost prieteni apropiați. Paraschivescu spune azi că Lia Savonea era o studentă "formidabilă", extrem de inteligentă și cu o mare capacitate de asimilare. Mai mult, integritatea morală a celei care este azi judecătoare era fără cusur. Atât de integră încât a refuzat un buchet de flori Scriitorul a povestit și un episod care exemplifică această integritate. Astfel, la începutul carierei sale de judecătoare, Paraschivescu i-a dus un buchet de flori de 8 Martie. Dar Lia Savonea a refuzat buchetul, insistând că nu poate să primească nici un fel de cadouri. Scriitorul nu-și poate explica ce s-a întâmplat între timp cu fosta sa prietenă și ce anume a putut-o schimba. Paraschivescu i-a urat Liei Savonea să-și amintească de copilăria ei dificilă din Blaj și de idealurile din studenție.  Publicistul i-a dedicat și un text Liei Savonea, intitulat "Om și persoană (plângere nepenală)", publicat în volumul "În lume nu-s mai multe Românii".

Lia Savonea și-a trucat fotografiile de pe pagina oficială de Facebook a Înaltei Curți (sursa: Facebook/Înalta Curte de Casație și Justiție, Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

FOTO Ridicolele poze trucate ale Liei Savonea: cum s-a întinerit șefa ÎCCJ cu filtre de imagine

Judecătoarea Lia Savonea a întinerit brusc. Cel puțin pe pagina de Facebook a Înaltei Curți de Casație și Justiție, care a postat câteva fotografii trucate evident cu șefa ÎCCJ. Oglindă, oglinjoară, cine e cea mai Savonea din țară? Fotografiile de pe pagina de Facebook a ÎCCJ au fost postate pe 9 decembrie a.c., pretextul fiind un "dialog cu societatea civilă" organizat de această instanță. Postarea conține 31 de fotografii. În 12 dintre acestea apare și Lia Savonea, multe fiind prim-planuri. Citește și: Cât costă jacheta matlasată de la Prada cu care se afișează superdatornicul la ANAF Robert Negoiță, primar al Sectorului 3 Chiar cu ochiul liber, este evident că figura judecătoarei este impecabilă, nefiresc de "perfectă". La o comparație cu fotografii făcute de jurnaliști Liei Savonea, diferențele devin foarte vizibile. DeFapt.ro a analizat (cu ajutorul AI) diferențele dintre două fotografii postate pe pagina de Facebook a ÎCCJ și două fotografii realizate de fotografi ai agenției Inquam Photos. Analiza imaginilor oficiale Lia Savonea, așa cum apare pe pagina de Facebook a ÎCCJ (sursa: Facebook/Înalta Curte de Casație și Justiție) Lumină și tonuri iluminarea este controlată, provenind probabil din surse artificiale (lumini de sală, panouri LED). tonurile pielii sunt netede și uniforme, ceea ce poate sugera fie o lumină foarte difuză, fie un filtru de softening aplicat ușor. contrastul este moderat, iar expunerea este echilibrată, fără umbre dure. Utilizarea filtrelor Este foarte probabil ca fotografiile să fi trecut printr-o editare profesională standard, caracteristică imaginilor de presă sau instituționale: filtru de softening / skin-smoothing foarte discret, care uniformizează textura pielii și reduce imperfecțiunile; ajustări de lumină și balans de alb pentru a corecta lumina artificială și a da un ton neutru; ușoare corecții de claritate locală pe ochi și pe conturul feței (practică obișnuită în fotografia oficială). Trăsături vizibil modificate (prin post-procesare standard) pielea pare mai uniformă; lumina e distribuită foarte omogen; culorile sunt curate și stabile, fără dominante reci sau calde; imaginea pare „corporate”, specifică conferințelor. Analiza imaginilor de presă Lia Savonea, în fotografii de presă neprelucrate (sursa: Inquam Photos/George Călin) Lumină și tonuri iluminatul este natural, provenind din lumina zilei, ceea ce face trăsăturile mult mai contrastante; textura pielii este vizibil mai detaliată — liniile fine, umbrele, relieful natural al feței; fundalul este mai puțin controlat, cu reflexii, umbre și variații de lumină. Utilizarea filtrelor Aceste imagini nu par editate cu filtre de netezire. Se observă clar trăsăturile naturale ale pielii, diferențele de lumină și umbre, precum și contrastul mai puternic. Poate exista doar: corecție minimă de expunere; ajustare simplă de balans de alb. Dar nu există semne de: smoothing; filtre cosmetice; retușare a pielii; creșterea uniformității culorilor. Trăsături vizibil nemodificate textura pielii este complet naturală; umbre puternice sub ochi / în zonele laterale; reflexii pe lentile, lucru care rareori apare în imagini editate; fundal mai haotic, tipic presei „on the spot”. Savonea filtrată versus Savonea reală (sursa: Facebook/Înalta Curte de Casație și Justiție, Inquam Photos/George Călin)

Dosarul de la ANI al Liei Savonea, îngropat (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Justiție

EXCLUSIV Dosarul Liei Savonea de la ANI, îngropat atât de adânc încât nici Parlamentul nu l-a găsit

Dosarul de avere nejustificată al judecătoarei Lia Savonea a dispărut fără urmă de la Agenția Națională de Integritate. ANI nu a răspuns nici măcar în fața Parlamentului la o întrebare referitoare la acest caz. Savonea critica celeritatea verificării preliminare În toamna lui 2019, mai multe articole de presă menționau existența unui dosar de avere nejustificată la ANI pe numele Liei Savonea, atunci președinte al Consiliului Superior al Magistraturii. Savonea confirma existența dosarului, ba chiar acuza că procedurile ANI în cazul ei erau prea rapide. Citește și: EXCLUSIV Soțul Liei Savonea, lovitură imobiliară de proporții: bloc de zece etaje în Băneasa. Savonea nu are, la vedere, banii pentru proiect „Lucrarea apare ca fiind înregistrată la ANI la data de 12 august 2019 (...). Procedura de verificare preliminară, expres prevăzută de lege, a fost derulată de ANI cu o celeritate neobişnuită dacă avem în vedere multitudinea activităţilor (înregistrarea şi repartizarea lucrării, procedura de evaluare, întocmirea şi comunicarea informării) derulate în numai 8 zile, într-o perioadă tradiţional afectată concediilor de odihnă”, arăta Savonea pe 1 octombrie 2019. ANI a refuzat să răspundă oficial unui parlamentar După trei ani de la deschiderea dosarului judecătoarei Lia Savonea, nici un progres nu fusese înregistrat în această speță. În decembrie 2022, la trei ani și patru luni de la deschiderea dosarului, deputatul USR Mihai-Alexandru Badea a trimis o interpelare Agenției Naționale de Integritate. La trei ani de la acea interpelare, ANI nu a furnizat încă un răspuns, după cum se poate vedea pe pagina oficială a Camerei Deputaților. Abia în martie 2023, Agenția Națională de Integritate a trimis un răspuns. Dar nu unei instituții, ci jurnaliștilor de la Rise Project. Potrivit acestui răspuns, dosarul a fost clasat pentru că „nu au fost identificate diferenţe semnificative”, adică mai mari de 10.000 de euro în avere, față de venituri. Nici un detaliu din dosar, însă, nu a fost făcut public. Sume uluitoare obținute din nimic „Din declarațiile de avere depuse între anii 2017 și 2020 rezultă că avocatul Mihai Savonea, soțul persoanei în cauză (Lia Savonea - n.r.), a înstrăinat nu mai puțin de 23 de imobile deținute în proprietate exclusivă, în valoare totală de 6.026.925 RON + 391.877 EUR, în pofida declarării unor venituri nete de doar 48.000 RON în aceeași perioadă și fără să figureze ca unic proprietar a mai mult de două astfel debunuri în niciuna din cele 4 declarații de avere. La aceste tranzacții se mai adaugă vânzarea a 3 autoturisme în valoare totală de 24.900 EUR în anii 2017, 2018 și 2020, cumpărarea a două terenuri intravilane în comuna Chiajna din județul Ilfov cu suprafața totală de 839 metri pătrați în anul 2017, plus alte vânzări de imobile din perioada când judecătoarea Lia Savonea ocupa funcția publică de Președinte al Curții de Apel București. Prin raportare la veniturile nete cumulate ale ambilor soți, astfel cum rezultă din declarațiile de avere depuse de judecătoarea Lia Savonea în aceiași 4 ani, se poate constata că valoarea tranzacțiilor respective este de cel puțin 4 ori mai mare”, scris deputatul Badea în interpelarea pentru ANI.  

Accidentul mortal din Iași, repus pe rol (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Cine vrea rejudecarea accidentului mortal cu pieton rupt în două: mâna dreaptă a Liei Savonea

Judecătoarea Ena Hermina Iancu, considerată „mâna dreaptă” a Liei Savonea, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, a decis redeschiderea dosarului penal în cazul accidentului mortal provocat de Andrei Rareș Berihoi la Iași. Accident mortal din Iași, repus pe rol Condamnat definitiv în septembrie la cinci ani de închisoare pentru ucidere din culpă, Berihoi a lovit mortal un pieton pe o trecere de pietoni, circulând cu aproape 150 km/h pe Bulevardul Independenței. Citește și: Ce prevede articolul încălcat de PSD, din Acordul Politic, când a votat moțiunea simplă împotriva Dianei Buzoianu Decizia vine la scurt timp după numirea judecătoarei Iancu în echipa de conducere a ÎCCJ și reaprinde controversele legate de activitatea sa în dosare cu impact public major. În trecut, magistrata a fost implicată în hotărâri contestate, inclusiv în cauze care i-au vizat pe Adrian Năstase, Călin Popescu-Tăriceanu și Elena Udrea. Continuarea, în Ziarul de Iași

Proteste pentru apărarea justiției, a  cincea seară (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

A cincea seară de proteste împotriva găștii Savonea în București și în țară

Peste o mie de persoane au participat, duminică seara, la marșul „Împreună pentru Justiție”, care s-a încheiat în Piața Victoriei. Protestatarii cer o justiție independentă și trag un semnal de alarmă cu privire la presiunile politice exercitate asupra sistemului judiciar. Aceasta este a cincea seară consecutivă în care cetățeni din București ies în stradă pentru a susține independența justiției și statul de drept. Coloana de manifestanți a pornit din Piața Universității Marșul a început la Fântâna de la Universitate, de unde manifestanții au pornit către Piața Victoriei. Citește și: Primarul PNL al Iașiului, acuzat de corupție, spune că Bolojan e în spatele documentarului Recorder În fruntea coloanei s-au aflat protestatari care purtau două pancarte albe cu mesajele „Justiție fără telefoane” și „Când Savonea salvează corupții, noi salvăm Justiția! Revocare”. Pe traseu au fost afișate numeroase pancarte cu mesaje precum: „Toți pentru justiție”, „Justiție capturată / O vrem eliberată”, „Justiția asigură protecție pentru corupți” sau „Justiție independentă”. Sloganuri dure și steaguri ale României și Uniunii Europene Mulțimea a scandat lozinci precum „Justiție, nu corupție”, „Afară, afară, cu mafia din țară”, „PSD și PNL, aceeași mizerie” sau „PSD, ciuma roșie”. Protestatarii au desfășurat drapele de mari dimensiuni ale României și Uniunii Europene și au adus o fotografie în mărime naturală a Liei Savonea, însoțită de mesajul „Asigur protecție pentru corupți”. Cereri de demisie din fruntea Justiției și MAI Manifestanții solicită demisia președintei Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, a ministrului Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a ministrului Justiției, Radu Marinescu, precum și a procurorului-șef al DNA, Marius Voineag. Proteste și la Timișoara Duminică seara, câteva sute de persoane, majoritatea tineri, au protestat și la Timișoara, în fața Palatului Dicasterial (Palatul Justiției), pentru a-și exprima susținerea față de independența sistemului judiciar. Participanții au cerut, la rândul lor, demisia Liei Savonea și a ministrului de Interne, Cătălin Predoiu, declarându-și sprijinul pentru magistrații care au vorbit public despre presiunile la care sunt supuși. „Savonea a continuat ce a început Dragnea” Activistul civic Cristi Brâncovan a declarat că aproximativ jumătate dintre participanții la protestul de la Timișoara au fost prezenți și la manifestațiile din 2019, organizate împotriva modificării legilor justiției. „Atunci când Dragnea voia să ia cu asalt justiția, omul din interior care l-a ajutat era aceeași Lia Savonea. Dragnea a căzut, dar Savonea și-a dus mai departe munca și a acaparat complet justiția, fiind pregătită să predea puterea oricui”, a afirmat Brâncovan. Acesta a mai susținut că modificările aduse Legilor Justiției în perioada 2017–2022 au creat mecanisme care fac aproape imposibilă sancționarea sau destituirea magistraților care încalcă flagrant legea. La protestul din Timișoara, participanții au scandat lozinci precum: „Infractorul a fost prins. Gata, fapta s-a prescris!”, „Lia, Lia, te-așteaptă pușcăria!”, „Nu vrem justiție cu dedicație”, „Borfașilor, dați banii înapoi!” sau „Bolojane, du gunoiul, dă-l afară pe Predoiu!”. Cluj: peste o mie de persoane în stradă Peste o mie de persoane au participat, duminică seara, la un protest pentru justiție organizat în fața Palatului de Justiție din Cluj-Napoca. După manifestația statică, protestatarii au pornit într-un marș pe mai multe artere importante ale municipiului. Pancarte cu mesaje anti-corupție și cereri de demisie Participanții au afișat pancarte cu mesaje critice la adresa clasei politice și a conducerii sistemului judiciar, printre care: „Error, justice not found”, „PNL și PSD, aceeași mizerie”, „Jos gheara de pe justiție”, „Corupția distruge încrederea”, „Toți pentru justiție” și „Demisia Lia Savonea”. Scandări împotriva influenței politice asupra Justiției Pe parcursul protestului, manifestanții au scandat lozinci precum „Deficitul bugetar, la Predoiu-n buzunar”, „Poți să furi în România, se rezolvă, sună Lia”, „Lia, Lia, Lia, te sună pușcăria”, „Demisia Savonea”, „Nu vrem influență, vrem independență”, „Curtea e plină de corupție și crimă” sau „Justiție curată, țară respectată”. De asemenea, o parte dintre protestatari au cerut implicarea autorităților locale, scandând „Nicușoare, nu mai sta, apără justiția”. Trafic restricționat parțial, sprijin din partea șoferilor În urma marșului de protest, circulația rutieră a fost restricționată parțial pe anumite segmente de stradă. Șoferii care au trecut prin zonă au claxonat în semn de susținere față de revendicările protestatarilor.

Judecătoarea Raluca Moroșanu, interviu pentru Recorder (sursa: Facebook/Recorder)
Eveniment

Judecătoarea Raluca Moroșanu, care a sfidat gașca Savonea, interviu exclusiv

Judecătoarea Raluca Moroșanu a acordat un interviu Recorder, care va fi difuzat duminică seară. Raluca Moroșanu este judecătoarea Curții de Apel București care a intervenit în conferința de presă organizată de conducerea CAB și a declarat că șefele Curții "terorizează" magistrații. Judecătoarea Raluca Moroșanu, interviu pentru Recorder "Am vrut să dau acest interviu pentru a le răspunde celor care au ieșit în stradă. Citește și: Fostul procuror general Augustin Lazăr explică cum a fost distrusă Justiția și cere ca procurorii să declanșeze anchete: de la „CSM-ul nevestelor” la legile din 2022 Probabil voi fi exclusă din magistratură pentru acest interviu, dar nu mai contează", a declarat Moroșanu. Declarațiile judecătoarei Raluca Moroșanu vin pe fondul unei sensibilități publice accentuate privind independența justiției, după difuzarea recentă a unui documentar Recorder care a readus în atenția opiniei publice tensiunile din sistemul judiciar. Protestele pentru independența justiției din România Documentarul a declanșat proteste în mai multe orașe din România, unde sute de persoane au ieșit în stradă pentru a cere respectarea independenței justiției, transparență în conducerea instanțelor și protejarea magistraților care semnalează abuzuri interne. Manifestanții au acuzat presiuni asupra judecătorilor și lipsa unor mecanisme eficiente de protecție pentru cei care vorbesc public despre disfuncționalități din sistem.

Judecătoare din Craiova, protest împotriva sistemului (sursa: Facebook/Sorina Marinas)
Justiție

Judecătoare din Craiova protestează împotriva găștii Savonea: Poate însemna finalul carierei mele

Sorina Marinaș, judecătoare la Secția Penală a Curții de Apel Craiova, a anunțat că va protesta sâmbătă, în fața Judecătoriei Craiova, transmițând mesajul „așa nu se mai poate”, deși este conștientă că gestul ar putea însemna sfârșitul carierei sale de magistrat. Judecătoare din Craiova, protest împotriva sistemului Într-un mesaj publicat pe Facebook, judecătoarea afirmă că protestul reprezintă un act de solidaritate justificat de situația actuală din justiție. Citește și: Numărul magistraților revoltați împotriva regimului Savonea s-a triplat, și Kovesi a semnat Sorina Marinaș precizează că întreaga sa carieră s-a construit exclusiv prin concursuri și examene, fiind numită judecător la vârsta de 26 de ani, fără a promova prin interviuri. Protestul este anunțat pentru 13 decembrie, ora 17:00, și este descris ca fiind pașnic, apolitic și decent. Temeri privind represalii ale Inspecției Judiciare Cu o zi înainte, judecătoarea declara că se așteaptă la repercusiuni din partea Inspecției Judiciare împotriva magistraților care au vorbit public despre disfuncțiile din sistemul de justiție. Aceasta susține că astfel de reacții instituționale riscă să reducă la tăcere vocile critice din magistratură. Un nume deja cunoscut în spațiul public Sorina Marinaș a intrat anterior în atenția publică după ce Inspecția Judiciară a declanșat o anchetă împotriva sa, în urma unei postări în care explica motivele condamnării unui bărbat la 30 de ani de închisoare pentru tentativă de omor asupra soției. De asemenea, ea se numără printre sutele de magistrați care au semnat un mesaj de susținere pentru procurorii și judecătorii implicați în dezvăluirile Recorder. În contextul acestor dezvăluiri, mii de oameni au protestat în ultimele zile în orașe precum București, Cluj, Iași, Timișoara, Sibiu și Brașov, cerând reformarea sistemului de justiție și protejarea magistraților care semnalează problemele interne.

Șefa Curții de Apel București, facultate la Craiova, CV modest Foto: Inquam/Gyozo Baghiu
Eveniment

Șefa Curții de Apel București, facultate la Craiova, CV modest, urmașa lui Savonea

Șefa Curții de Apel București, Lianei Arsene, a studiat la facultatea de drept din Cariova, Nicolae Titulescu, are un CV modest și este urmașa lui Savonea la conducerea acestei instanțe. O biografie a Lianei Arsene este de negăsit pe site-ul Curții de Apel. Citește și: Urmează un măcel al Inspecției Judiciare împotriva magistraților care au vorbit împotriva găștii Savonea, avertizează o judecătoare Șefa Curții de Apel București, facultate la Craiova, CV modest Doar portaljust.ro are un mic CV, pe o listă cu „informații relevante” despre judecători de la Tribunalul Teleorman care au ajuns la Curtea de Apel București.  Potrivit acestui document, Arsene a studiat la facultatea Nicolae Titulescu de la universitatea din Craiova, unde și-a luat licența în 2002 - dar nu se știe când s-a născut, unde și ce liceu a urmat. A fost avocat pentru foarte puțin timp, iar din 2004 este judecătoare. Înainte de a ajunge la București, cea mai importantă funcție a fost de vicepreședinte a Tribunalului Teleorman. În 2016, a ajuns la Curtea de Apel București, iar în 2023 a fost numită președinte interimar al acestei curți, în locul Liei Savonea, care fusese promovată la Înalta Curte de Casație și Justiție. Pe site-ul Curții de Apel, nu se mai publică hotărâri de colegiu din 2022. 

Urmează un măcel al Inspecției Judiciare împotriva magistraților care vorbesc despre abuzuri (sursa: Inquam Photos/Gyozo Baghiu)
Justiție

Urmează un măcel al Inspecției Judiciare împotriva magistraților care au vorbit despre abuzuri

Judecătoarea Sorina Marinaș, de la secția penală a Curții de Apel Craiova, a declarat joi seară că este convinsă că vor urma „repercusiuni” din partea Inspecției Judiciare împotriva magistraților „care au îndrăznit” să vorbească public despre problemele din justiție. „Discuții la nivel de Inspecție să ne potolească pe toți” „Ori de câte ori unul dintre noi a ieșit din decorul prestabilit, s-a trezit cu Inspecția Judiciară pe cap, inevitabil. Dacă ești un pic mai vocal, automat vine Inspecția la ușă. Eu vă pot spune în mod categoric că noi știm deja că sunt discuții la nivel de Inspecție să ne potolească pe toți (...). Nu pot să vă dau date exacte ce se va întâmpla în perioada imediat următoare, dar având în vedere că procedurile declanșate de Inspecția Judiciară sunt de principiu desfășurate într-un termen foarte scurt de 20 - 30 de zile, probabil vom afla foarte curând cu toții. Cred totuși că, după reacția publică a magistraturii, să întârzie un pic.” Citește și: 22 decembrie 2025: Nicușor Dan va sta la o discuție „fără limită de timp” cu magistrații care vor să reclame problemele din Justiție Declarațiile au fost făcute într-o intervenție telefonică la Euronews. „O tentativă de mazilire publică” Potrivit Sorinei Marinaș, conferința de presă convocată joi de conducerea Curții de Apel București a reprezentat „o tentativă de mazilire publică a anumitor magistrați care au îndrăznit să vorbească de ce se întâmplă”. Judecătoarea a devenit cunoscută după ce Inspecția Judiciară a deschis o anchetă împotriva sa, în urma publicării pe Facebook a motivării unei condamnări la 30 de ani de închisoare pentru tentativă de omor asupra soției. Marinaș se numără și printre cei 200 de magistrați care au semnat un mesaj de susținere pentru colegii care au făcut dezvăluiri în reportajul Recorder despre disfuncțiile majore din sistemul judiciar. „Tăcerea nu este o opțiune” Mesajul comun transmis joi include următoarele afirmații: „Subsemnații, judecători și procurori, având în vedere repercusiunile ce se preconizează cu privire la colegii noștri Laurențiu Beșu și Raluca Moroșanu, dar și mesajele contradictorii publicate de Secția pentru judecători și secția pentru procurori, facem următoarele precizări. Ne exprimăm public solidaritatea cu magistrații care au avut curajul de a sesiza problemele și presiunile din sistemul de justiție. Adevărul și integritatea nu trebuie sancționate, ci protejate. Tăcerea nu este o opțiune atunci când valorile profesiei sunt puse în pericol. Totodată, subliniem că aspectele semnalate de colegii mai sus menționați nu sunt izolate. Disfuncționalități profunde și sistemice persistă, iar asumarea lor este esențială. Justiția are nevoie nu doar de curaj, ci și de o reformă reală, onestă, pentru a putea rămâne liberă, dreaptă și credibilă – în slujba cetățeanului.”

Protest în Piața Victoriei din București împotriva găștii Liei Savonea (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Un nou protest împotriva găștii Savonea, de data aceasta în Piața Victoriei din București

Aproximativ o mie de persoane protestează, joi seară, în Piața Victoriei din București, după dezvăluirile prezentate în documentarul Recorder despre problemele grave din sistemul de justiție. „Mă sună Lia. Mergem la pușcărie” Manifestanții afișează pancarte cu mesaje precum: „Savonea, jos labele de pe justiție”, „M-a sunat Lia, mă duc să vorbesc”, „Justiție, nu corupție”, „Mă sună Lia. Mergem la pușcărie”. Citește și: 22 decembrie 2025: Nicușor Dan va sta la o discuție „fără limită de timp” cu magistrații care vor să reclame problemele din Justiție Protestatarii scandează: „Noi vrem dreptate, nu imunitate”, „Magistrați independenți, nu obedienți”, „Savonea, demisia”, „Jos Predoiu”. Totodată, aceștia cer demisia președintei Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, a ministrului Justiției, Radu Marinescu, a ministrului Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, și a procurorului-șef al DNA, Marius Voineag. Este a doua seară consecutivă de proteste, după ce miercuri câteva mii de persoane au manifestat în fața sediului Consiliului Superior al Magistraturii din București și la Palatul de Justiție din Cluj-Napoca. Și la Iași s-au strâns câteva sute de oameni în Piața Unirii. „Scoateți corupția din justiție” Evenimentul „Scoateți corupția din justiție” a fost anunțat pe Facebook, în contextul apariției documentarului Recorder, care expune o serie de nereguli grave din interiorul sistemului judiciar. Organizatorii au transmis că „Documentarul Recorder a arătat cum corupția a pus stăpânire pe Justiție. Iar politicienii care au votat legile justiției au făcut posibil acest lucru. Este timpul să le spunem că situația a devenit intolerabilă și că a venit momentul ca politicienii care susțin că vor un stat de drept, dar și oamenii onești din Justiție, să remedieze lucrurile.” Mărturia judecătorului Beșu Documentarul Recorder prezintă mărturii ale unor procurori și judecători, unii cu identitatea protejată, privind modul în care conducerea Curții de Apel București ar fi schimbat în mod repetat complete de judecată pentru a obține soluții favorabile în dosare de corupție. Printre cauzele menționate se numără cele ale lui Marian Vanghelie, Cristian Burci și Puiu Popoviciu. Judecătorul Laurențiu Beșu, mutat prin delegare de la Tribunalul Giurgiu, afirmă că a fost scos din completul care îl judeca pe medicul Mircea Beuran pentru că „nu se mai dorea” să facă parte din acesta. „Lebăda neagră” Raluca Moroșanu Declarațiile sale au fost confirmate public de judecătoarea Raluca Moroșanu, care a intervenit la începutul conferinței de presă organizate de conducerea Curții de Apel București: „Am venit aici ca să-l susțin pe colegul Laurențiu Beșu și să spun că tot ce a spus el acolo este adevărat. Dacă va fi contrazis, este o minciună. (…) Suntem terorizați pur și simplu, cu acțiuni disciplinare și cu tot ce știți dumneavoastră că ni se întâmplă. (…) Am fost toată viața mea magistrat. Colegii din țară mă cunosc. Și ei vor ști că nu mint.”

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră