vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: Lia Savonea

19 articole
Investigații

EXCLUSIV Soțul Liei Savonea, lovitură imobiliară de proporții: bloc de zece etaje în Băneasa

La câteva luni după ce Lia Savonea a ajuns șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, soțul acesteia, Mihai Savonea, a dat lovitura în imobiliare. Astfel, pe 23 octombrie a.c., o modificare a unei autorizații de construire emise de Primăria Sectorului 1 a confirmat că o firmă a lui Mihai Savonea este în spatele unui proiect de milioane de euro. Citește și: Savonea mai cere niște bani pentru magistrați, ca să nu mai saboteze proiectele Guvernului Este vorba de o clădire de 40 de metri înălțime în Băneasa (șoseaua București-Ploiești). Proiect de un milion de euro la Chiajna pe banii altcuiva Soțul șefei Înaltei Curți de Casație și Justiție nu este un novice în imobiliare. Consortul judecătoarei a ridicat un bloc pe un teren din Chiajna, proiect imobiliar în care a fost investit un milion de euro, bani lichizi proveniți de la fiul unui magistrat condamnat pentru corupție, potrivit Rise Project. Printre principalii beneficiari ai întregii scheme imobiliare s-a numărat și fratele primarului din Chiajna, naș al unui interlop implicat în conflicte electorale și afaceri imobiliare în aceeași localitate. Lia Savonea, tranzacții cu rudele primarului din Chiajna Aceeași sursă mai arată că inclusiv judecătoarea Savonea fusese implicată în tranzacții cu terenuri. Ea admitea în 2023, într-o discuție cu Rise Project, că nu declarase vânzarea unui teren evaluat la 30.000 de euro, după ce Agenția Națională de Integritate i-a verificat averea timp de trei ani fără să identifice nereguli. Terenul fusese achiziționat împreună cu rude ale primarului din Chiajna, localitate aflată la marginea Capitalei. Imobil de 14 niveluri în Băneasa Dar lovitura imobiliară de milioane de euro a lui Mihai Savonea a venit la scurtă vreme după ce soția sa a devenit șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție. Pe 23 iunie a.c., Consiliul Superior al Magistraturii a anunțat că Lia Savone este noul președinte al ÎCCJ. Pe 23 octombrie a.c., Primăria Sectorului 1 a anunțat că două firme au cerut o "MODIFICARE DE TEMA LA IMOBIL CU FUNCTIUNE MIXTA (BIROURI, SERVICII, LOCUINTE)" situat pe Șoseaua București-Ploiești, nr. 23. Unde se află parcela de la adresa Șoseaua București-Ploiești, nr. 23 (sursa: Google Maps) Era vorba de o schimbare a unei autorizații de construire pentru un imobil "CU REGIM DE INALTIME 3S+P+8E+E9R+E10R". Adică o clădire cu trei niveluri subterane, parter, opt etaje și alte două etaje retrase. Terenul de pe Șoseaua București-Ploiești, nr. 23, vedere din stradă (sursa: Google Maps) Proiect de peste nouă milioane de euro Suprafața totală a clădirii este de aproape 6.200 de metri pătrați, potrivit autorizației de construire. Conform site-urilor de specialitate, costul pe metru pătrat în cazul unei astfel de clădiri este, în medie, de cel puțin 1.500 de euro. Ceea ce înseamnă că ridicarea imobilului autorizat pe Șoseaua București-Ploiești 23 depășește lejer nouă milioane de euro. Un cost pe care și-l asumă cele două companii menționate de Primăria Sectorului 1 ca solicitante ale "modificării de temă" la imobil. Intră în scenă investitorul Covalschi Firmele solicitante sunt Pro Build Projects AG SRL și Unix Sky SRL. Ce modificări au cerut la autorizația de construire cele două firme responsabile de imobilul din Șoseaua București-Ploiești, nr. 23 (sursa: primariasector1.ro) Pro Build Projects AG SRL este deținută de EZ Project AG SRL. La rândul ei, firma EZ Project AG SRL este deținută de Andrei-Alexandru Covalschi (60%) și de Daniel-Andrei Păunescu (40%). Practic, controlul asupra Pro Build Projects AG SRL îi aparține lui Andrei-Alexandru Covalschi. Acesta este un investitor imobiliar în serie, având mai multe proiecte dezvoltate în București și împrejurimi prin intermediul mai multor companii. Covalschi mai controlează, împreună cu părinții săi, și compania Con Gaz Prest SRL, specializată în lucrări de instalații. Firma Con Gaz Prest SRL are contracte publice de la Primăria Sectorului 3, dar a fost implicată și în lucrările de un miliard de lei din proiectul de modernizare a bazei militare de la Câmpia Turzii. Unix Sky SRL, deținută de Mihai Savonea Firma Unix Sky SRL a fost înființată în mai 2024 și are un singur asociat. Unix Sky SRL apare și în declarația de avere depusă în iunie 2024 de Lia Savonea. Dar nu cu acest nume, ci doar cu acronimul "SC US SRL". Cum a declarat Lia Savonea firma soțului ei, Mihai Savonea (sursa: integritate.eu) Firma îi aparține lui Mihai Savonea, soțul Liei Savonea. De ce nu a declarat judecătoarea Savonea numele complet al firmei? "Cele menționate în declarațiile de avere privitor la situația soțului, atât în ceea ce privește veniturile cât și părți sociale deținute, au fost mențiuni inserate exclusiv în baza datelor comunicate de soțul meu", a explicat aceasta. Firma lui Savonea, nici un leu venituri Unix Sky SRL nu pare să aibă capacitatea financiară să susțină un proiect de anvergura celui din Șoseaua București-Ploiești, nr. 23. Potrivit bilanțului pe 2024 al firmei, Unix Sky SRL nu a încasat nici un leu, dar pare să fi fost creditată de asociatul unic Mihai Savonea cu peste un milion de lei. De asemenea, firma deține active imobilizate (un imobil, cel mai probabil) de peste un milion de lei. S-ar putea trage concluzia că, până la finalul lui 2024, soțul Liei Savonea a folosit Unix Sky SRL doar ca să înregistreze un imobil pe numele firmei. De unde vor veni milioanele de euro? În aceste condiții, Mihai Savonea va trebui să atragă finanțare de peste nouă milioane de euro, împreună cu partenerii săi din Pro Build Projects AG SRL, pentru a edifica imobilul din Șoseaua București-Ploiești. nr. 23. Pare plauzibil ca, la fel ca în cazul blocului construit la Chiajna, Savonea să vină doar cu numele în afacere iar banii să vină din altă parte.

Soțul Liei Savonea, lovitură imobiliară de proporții: bloc de zece etaje în Băneasa. De unde vin banii? (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Judecătoare anchetată în dosarul Călin Georgescu, ode deșănțate Liei Savonea Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Judecătoare anchetată în dosarul Călin Georgescu, ode deșănțate Liei Savonea

O judecătoare anchetată în dosarul Călin Georgescu, Adriana Stoicescu, îi înalță ode deșănțate Liei Savonea: „Avem un Lider de Instanţă Supremă care are curaj”, a scris Stoicescu pe Facebook. Aceasta nu este însă singura laudă cu iz ceaușist a judecătoarei Stoicescu pentru Savonea. Citește și: Patru judecători CCR demontează argumentele majorității PSD prin care a fost blocată reforma pensiilor speciale Judecătoarea Adriana Stoicescu de la Curtea de Apel Timiş a fost anchetată în dosarul lui Călin Georgescu pentru favorizarea făptuitorului, dar a primit clasare, scria G4Media.ro în septembrie 2025. Audiată la parchet, judecătoarea a declarat că fostul candidat independent la preşedinţie, Călin Georgescu, i-a propus să fie ministra Justiţiei, dar a refuzat. Acum, ea o laudă pe Savonea și îi atacă în termeni vulgari pe criticii șefei Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ). Judecătoare anchetată în dosarul Călin Georgescu, ode deșănțate Liei Savonea „Şi pentru numele Lui Dumnezeu, găsiţi-vă altă ţintă…. Nu sunteţi capabili nici măcar să înţelegeţi ce vorbeşte Lia Savonea, darămite să îi criticaţi spusele.   Puteţi să faceţi mitinguri şi congrese, să vă daţi cu fundul de pământ, să minţiţi şi să manipulaţi, dar înainte citiţi naibii legea ca să nu umblaţi creanga prin oraş degeaba: preşedintele ICCJ nu e alegerea nimănui, nu e pe “persoană fizică”, aşa cum v-ar plăcea, e doar a secţiei pentru judecători din Consiliul Superior al Magistraturii.   Ştiu, doare să afli că avem un Lider de Instanţă Supremă care are curaj, dar obişnuiţi-vă cu ideea: Justiţia nu mai e câmpul vostru/lor tactic”, a scris Stoicescu.    Ea susține că ceea ce face Justiția nu este „treaba” altora.    „Oare în ce limbă ar trebui să le vorbim creaturilor care răspândesc duhoarea pestilenţială a minciunii şi prostiei pentru a-i face să înţeleagă că justiţia nu e treaba lor?   Am înţeles de mult că se nasc, trăiesc şi mor cu dorinţa de a auzi cătuşele zornăind, că orice arestare în direct le produce fibrilaţii de plăcere.   Se nasc, trăiesc şi mor cu dorul de circ ieftin şi atât.   Pentru că ei înşişi sunt doar nişte bieţi clovni.   Pe ce limbă ar trebui să le vorbim ca să înţeleagă că prescripţia răspunderii penale este o instituție juridică prin care răspunderea penală a unei persoane se stinge după un anumit interval de timp de la comiterea unei infracțiuni, prevăzut de lege?   Că “proştii, hoţii, corupţii, îmbuibaţii” de judecători sunt OBLIGAŢI de lege să constate intervenirea prescripţiei şi să înceteze procesul?   Că nu “eliberăm gurele albe” că “aşa avem chef”, pentru că suntem “pe-o mână cu ei” ci pentru că arhanghelii corectitudinii, heruvimii societăţii, politicenii, au scuipat pe decizia CCR?   Că hotărârile sunt, pur şi simplu, consecinţa aplicării legii, ceea ce, da, ştiu, nu e pe placul noii orânduiri comuniste.   Am înţeles că sunteţi de o rea credinţă infinită, că vă place să vă băgaţi nasul unde nu vă fierbe oala, că de atâta corectitudine politică chiar aţi ajuns să credeţi că sunteţi deasupra tuturor dar, fiţi buni, luaţi o pauză şi respiraţi! Certaţi-vă cu plapuma, că vine frigul, băgaţi o beţie şi rugaţi-vă de poliţist să nu vă tragă pe dreapta, faceţi ce ştiţi voi mai bine, ieşiţi şi urlaţi pentru viaţa bursucilor, militaţi pentru dreptul femeilor de a purta barbă, dar lăsaţi Justiţia liberă şi în pace!   Aţi mai aprins luminiţe în piaţă acum câţiva ani şi ne-aţi umplut de "glorie".   Lăsaţi-ne!   Vedeţi-vă de vieţile voastre corecte şi sublime, roase de probleme existenţiale grave, nu ca ale noastre, bieţi slujbaşi mărunţi şi neancoraţi în realitate”, a scris judecătoarea. 

Savonea, pe cale să anuleze încă un mare dosar de corupție finalizat cu condamnări dure Foto: Inquam/Octav Ganea
Justiție

Savonea, pe cale să anuleze încă un mare dosar de corupție finalizat cu condamnări dure

Lia Savonea și colegii ei de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) sunt pe cale să anuleze încă un mare dosar de corupție finalizat cu condamnări dure: Înalta Curte a admis în principiu cererea de revizuire formulată de omul de afaceri Remus Truica împotriva condamnării la 7 ani de închisoare dispuse în dosarul „Ferma Băneasa”. Citește și: Olguța Vasilescu, despărțire patetică, cu aspecte nord-coreene, de soțul ei, care părăsește PSD Dolj. Liderii partidului, înșirați la un eveniment fără miză În decembrie 2020, un complet de la ÎCCJ, format din judecătorii Ionuț Matei, Florentina Dragomir si Alina Ilie, l-a condamnat pe Truică. El a fost eliberat condiționat în 2024, după ce executase circa jumătate din pedeapsă.  Savonea, pe cale să anuleze încă un mare dosar de corupție finalizat cu condamnări dure Cererea de revizuire a condamnării lui Truică a fost respinsă, în mai 2025, de un judecător de la Curtea de Apel Pitești. Însă, azi, un complet de trei judecători de la ICCJ, Lia Savonea, Mihai Mihalcea si Adriana Ispas, au admis, „de principiu”, cererea de revizuire.  „Admite apelul formulat de revizuentul Truică Remus împotriva sentinței penale nr. 54 din 30 mai 2025, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești – Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. 31/64/2025. Desființează sentința penală atacată și, în rejudecare: În baza art. 459 C.pr.pen. raportat la art. 453 alin. 1 lit. a) C.pr.pen., admite în principiu cererea de revizuire formulată de revizuentul Truică Remus împotriva sentinței penale nr. 39 din 27 iunie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Brașov în dosarul nr. 345/64/2016, definitivă prin decizia nr. 382/A/17.12.2020 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Secția penală, și trimite cauza la Curtea de Apel Ploiești, în vederea soluționării pe fond a cererii de revizuire. Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. Definitivă. Pronunțată în ședința publică, astăzi, 23 octombrie 2025”, se arată în minuta ICCJ. 

Șefa Înaltei Curți, Lia Savonea, se ceartă public cu un politician Foto: Inquam/George Calin
Politică

Fără precedent: șefa Înaltei Curți, Lia Savonea, se ceartă public cu un politician

Fără precedent: șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), Lia Savonea, se ceartă public cu un politician, Stelian Ion. Citește și: EXCLUSIV Comandantul Spitalului Militar, unde DNA face percheziții, se ponta din Sharm El-Sheikh. Fraude cu fonduri europene, atribuții delegate Disputa a apărut după ce fostul ministru USR al Justiției, Stelian Ion, a criticat achitarea fostului ministru PSD Nicolae Banicioiu și explicațiile oferite ulterior de purtătorul de cuvânt al ICCJ.  Tot azi, CSM „a constatat încălcarea independenţei judecătorilor din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, faţă de opiniile exprimate în spaţiul public de către un deputat, fost ministru al justiţiei”.  Șefa Înaltei Curți, Lia Savonea, se ceartă public cu un politician Acum, Savonea îl compară pe Stelian Ion cu Ion Iliescu, atunci când a chemat minerii. „Domnul Stelian Ion a făcut zilele trecute un apel la sprijinul procurorilor DNA, folosind un limbaj al intimidării. Venind de la un politician din coaliţia aflată la putere în România, induce ideea unei puternice presiuni politice, indiscutabil. Gestul său are o numită gravitate, în special din două motive: pentru tonul folosit şi momentul ales, respectiv după ce instanţa supremă a dispus o hotărâre de achitare”, a declarat Savonea pentru news.ro.  În opinia şefei ÎCCJ, apelul lui Stelian Ion la sprijinul procurorilor DNA pentru a suprima independenţa justiţiei „aminteşte de vechile chemări ale minerilor pentru a suprima democraţia”. „Problema nu este a celor invocaţi, pentru că procurorii ştiu să îşi facă datoria indiferent de locul în care activează, Parchet General sau DNA. Problema este a celui care recurge la instrumente de intimidare împotriva statului de drept. Gest care trebuie sancţionat corespunzător”, a mai afirmat Savonea.  Ce declarație a lui Stelian Ion a enervat-o pe șefa ÎCCJ: „Pe viitor, sunt esenţiale refacerea competenţei DNA privind anchetarea faptelor de corupţie comise de magistraţi precum şi un management onest şi profesionist la conducerea DNA. Altfel, corupţia va mai ucide multă vreme de acum înainte”.  CSM a respins propunerea lui Stelian Ion: „Totodată, referirile la modalităţi anterioare de anchetare a magistraţilor şi la necesitatea reglementării acestora din nou, în prezent, cu indicarea unor hotărâri concrete de achitare care ar genera această necesitate, creează percepţia că instanţele nu sunt controlabile într-o formă dorită de declarant, constituind o ameninţare indirectă la adresa independenţei judecătorilor în pronunţarea soluţiilor în cauzele cu care sunt învestiţi”.   

Tovarășa lui Savonea, judecătoarea Ispas, l-a scos din pușcărie pe fostul șef al CNAS Lucian Duță Foto: Inquam/Octav Ganea
Justiție

Tovarășa lui Savonea, judecătoarea Ispas, l-a scos din pușcărie pe fostul șef al CNAS Lucian Duță

Tovarășa lui Savonea, judecătoarea Adriana Ispas de la ICCJ, l-a scos din pușcărie pe fostul șef al CNAS Lucian Duță: ea a dispus suspendarea executării pedepsei de către Duță, care a fost imediat scos din închisoare.  Citește și: PSD și UDMR au blocat din nou două măsuri cruciale cerute de Bolojan Duță a fost condamnat la 25 iulie 2022 de către judecătoarele Daniela Panioglu și Alina Nadia Guluțanu de la Curtea de Apel București la șase ani de închisoare pentru luare de mită. Tovarășa lui Savonea, judecătoarea Ispas, l-a scos din pușcărie pe fostul șef CNAS Lucian Duță Site-ul luju.ro scrie că decizia lui Ispas ar fi o premieră, pentru că persoanele condamnate rămân în închisoare până la judecarea definitivă a recursului în casație. În cazul lui Duță, recursul în casație a fost doar acceptat în principiu. „În temeiul art. 440 alin. 4 C.proc.pen., admite în principiu cererea de recurs în casație formulată de inculpatul Duță Nicolae Lucian împotriva deciziei penale nr.1049/A din dată de 25 iulie 2022 a Curții de Apel București – Secția I Penală, în dosarul nr. 45188/3/2018 (171/2021). În baza art. 441 alin. 1 C.proc.pen, suspendă executarea hotărârii atacate până la soluționarea recursului în casație. În baza art. 441 alin. 1 C.proc.pen. raportat la art. 215 alin. 1 și alin. 2 lit. a C.proc.pen., pe durata suspendării executării hotărârii, inculpatul Duță Nicolae Lucian trebuie să respecte următoarele obligații: -să se prezinte la Înalta Curte de Casație și Justiție ori de câte ori este chemat; -să informeze de îndată înalta Curte de Casație și Justiție cu privire la schimbarea locuinței; -să se prezinte la organul de poliție în a cărui rază teritorială domiciliază, desemnat cu supravegherea să, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori este chemat; -să nu depășească limita teritorială a României, decât cu încuviințarea prealabilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție. În temeiul art. 441 alin. 2 C. proc. pen., atrage atenția inculpatului că, în caz de nerespectare a obligațiilor impuse, se va revoca măsură suspendării și se va relua executarea pedepsei. Conform art. 441 alin. 3 C. proc. pen., dispune informarea instanței de executare, pentru aducerea la îndeplinire a dispozițiilor de suspendare a executării hotărârii și pentru supravegherea respectării obligațiilor impuse. Dispune punerea în libertate, de îndată, a inculpatului Duță Nicolae Lucian (...) de sub puterea mandatului de executare a pedepsei închisorii”, se arată în minuta ICCJ.  Stoian a fost colegă cu Savonea în completul în care a anulat condamnarea lui Mario Iorgulescu. Ele au avut o opinie comună, diferită de cea a judecătorului Dan Enescu. Tot ele au decis că judecătoarea din Suceava acuzată că se droga, Ana Maria Chirilă, poate beneficia de regimul controlului judiciar, în loc de arest la domiciliu. 

Cel mai înalt funcționar public de la Justiție, secretarul general Bogdan Mateescu, odă lui Savonea pentru că l-a spălat pe Dan Voiculescu Foto: Facebook
Politică

Cel mai înalt funcționar de la Justiție, odă lui Savonea pentru că l-a "spălat" pe Dan Voiculescu

Cel mai înalt funcționar public de la Justiție, secretarul general Bogdan Mateescu, odă lui Savonea pentru că l-a spălat pe Dan Voiculescu: „O hotărâre exceptională”, a scris el pe Facebook. Citește și: Jurnalist, cu studii la Școala Felix Aderca, clientul PSD, administrator la o uzină de blindate Bogdan Mateescu este judecător, a fost membru al CSM, dar în ianuarie 2025 a fost numit secretar general în Ministerul Justiției de premierul Ciolacu. El ocupă funcția prin detașare. Acum, Mateescu îi apără pe influenta șefă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, și pe Dan Voiculescu.  Cel mai înalt funcționar de la Justiție, odă lui Savonea pentru că l-a spălat pe Voiculescu „Am citit hotărârea Înaltei Curți în plângerea la soluție, atât de mediatizată, o hotărâre excepțională. Sigur, putem, să o relativizăm, să o negăm fără argumente, să spunem că e pronunțată de X, care conform unui pseudonim din presa «quality» e controversat, omul nu-știu-cui, să plângem, să râdem, să ne dăm loviți în principii, să cerem intervenția politicienilor, acelora buni, nu a celoralți, cei răi (?),  că așa așa fac, desigur, intelectualii vremii cu statul selectiv de drept în suflet. Sau putem să ne uităm pe fond...Ei bine, pe fond nu prea avem ce spune, argumentația este temeinică. Justiția nu este un tabloid”, a susținut Mateescu.  „Judecătorii nu sunt justițiari. Ei nu personalizează cazurile în interes propriu. Ei nu pot fi jucători, nu pot folosi oamenii judecați să se urce pe valuri de simpatie pentru a-și face vreo imagine mesianică. Nu inventează norme, nu încalcă grosolan legea, pentru că iată, și ei pot intra în sfera penalului, ca orice altă persoană. Manipularea prin vedetizare, inoculând sete de publicitate, de adulație, care a fost la un moment dat principiu subliminal de formare inițială în magistratură și căruia mulți i-am căzut mai mult sau mai puțin la un moment dat pradă, este distructivă”, mai afirmat el. 

Savonea a deschis calea revizuirii dosarului ICA, iar Dan Voiculescu va lua înapoi milioane de euro Foto: Blog Dan Voiculescu
Eveniment

Savonea a deschis calea revizuirii dosarului ICA, iar Dan Voiculescu va lua înapoi milioane de euro

Prin decizia luată joi seara, Lia Savonea, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), a deschis calea revizuirii dosarului ICA, iar Dan Voiculescu va lua înapoi milioane de euro, banii pe care i-a plătit până acum din prejudiciul de peste 60 de milioane de euro.  Citește și: Lia Savonea îl spală pe Dan Voiculescu: judecătoarea Camelia Bogdan l-a condamnat abuziv, dar fapta ei s-a prescris. Antena 3 jubilează Savonea a deschis calea revizuirii dosarului ICA, iar Dan Voiculescu va lua înapoi milioane de euro Încă din mai 2024, Tribunalul București a suspendat recuperarea prejudiciului în dosarul ICA. Din prejudiciul de 60.482.615 euro se recuperase, până în 2023 - când au apărut ultimele date - doar circa nouă milioane de euro. Însă dacă dosarul ICAeste revizuit, Dan Voiculescu nu doar că nu va plăti prejudiciul, dar își va recupera banii, cu dobândă și poate cu daune morale. „Se pare că Dan Voiculescu a fost de fapt victima unor abuzuri și poate spera să își recupereze de la Statul Român banii confiscați până acum. Așadar nu strângem degeaba cureaua, este nevoie de mai mulți bani la buget pentru a despăgubi aceste victime ale justiției române”, a scris, ironic, pe Facebook, fostul ministru USR al Justiției Stelian Ion.   Site-ul luju.ro - controlat de colaboratori ai postului Antena 3 - arată: „Decizie istorică a Înaltei Curți, care va genera revizuirea dosarului «Telepatia». Șefa ICCJ Lia Savonea a desființat ordonanța prin care PICCJ i-a dat clasare fostei judecătoare CAB Camelia Bogdan pentru modul în care a soluționat cauza «Telepatia». Savonea a schimbat temeiul clasării din «fapta nu există» în «a intervenit prescripția». Ceea ce înseamnă că Bogdan a comis fapta de abuz în serviciu, dar aceasta s-a prescris”. 

Lia Savonea îl spală pe Dan Voiculescu Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Savonea îl spală pe Voiculescu: judecătoarea Bogdan l-a condamnat abuziv, dar fapta ei s-a prescris

Lia Savonea îl spală pe Dan Voiculescu: judecătoarea Camelia Bogdan l-a condamnat abuziv pe mogulul Antenei 3, dar fapta ei s-a prescris, a decis președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ). Antena 3 jubilează și titrează, pe site: „Răsturnare de situaţie în dosarul «Telepatia». Înalta Curte confirmă abuzurile judecătoarei Camelia Bogdan: «abuz în serviciu»”. Citește și: Suma uriașă pe care România o va pierde, din PNRR, fiindcă șeful Hidroelectrica, Karoly Borbely, nu vrea să plece De fapt, este vorba de dosarul ICA, în care Dan Voiculescu a fost condamnat la zece ani de închisoare și la plata unui prejudiciu de peste 60 de milioane de euro. Prin decizia pronunțată joi seara, 11 septembrie 2025, în dosarul 2655/1/2023, judecătoarea Lia Savonea - care a luat această decizie, potrivit site-ului Luju.ro - a admis plângerile formulate de Compania de Cercetări Aplicative și Investiții SĂ, Grupul Industrial Voiculescu și Compania SA, Sorin Pantiș, Jean Cătălin Sandu și Vlad Nicolae Săvulescu împotriva ordonanței de clasare dispuse de PICCJ față de Camelia Bogdan pentru modul în care a soluționat dosarul ICA. Parchetul de pe lângă ICCJ apreciase că, în cazul acuzațiilor împotriva Cameliei Bogdan, „fapta nu există”.  Însă Savonea a decis că judecătoarea Camelia Bogdan este vinovată de abuz în serviciu, dar fapta s-a prescris. Lia Savonea îl spală pe Dan Voiculescu „În baza art. 341 alin. (6) lit. c) C.proc.pen. admite plângerile formulate de petenții Compania de Cercetări Aplicative și Investiții SA, Grupul Industrial Voiculescu și Compania SA, Pantis Sorin, Sandu Jean Cătălin și Săvulescu Vlad Nicolae împotriva ordonanței de clasare nr. 125/P/16 august 2023 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de urmărire penală și criminalistică, menținută prin ordonanța nr. 300/II/2/2023 a procurorului - șef al Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pe care le desființează în sensul că: Schimbă temeiul de drept al clasării dispuse pentru infracțiunea de abuz în serviciu, prevăzută de art. 297 alin. 1 C.pen., cu referire la intimată Bogdan Camelia, din art. 16 alin. (1) lit. a) și respectiv, art. 16 alin. (1) lit. b) C.proc.pen., în art. 16 alin. (1) lit. f) C.proc.pen., respectiv, a intervenit prescripția răspunderii penale. Menține celelalte dispoziții ale ordonanței de clasare. În baza art. 275 alin. (3) C.proc.pen. cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. Definitivă. Pronunțată în ședința din camera de consiliu, astăzi, 11.09.2025”, se arată în minuta ICCJ.  Antena 3 citează din hotărârea ICCJ, în care s-a arăta de ce ar fi greșit Camelia Bogdan: „A aplicat retroactiv norme europene, transformând confiscarea specială într-o confiscare extinsă mascată. (...) Constituţia României prevede că legea penală se aplică numai pentru viitor, cu excepţia legii penale mai favorabile. Tot astfel, Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului, prin art. 7, statuează că nicio pedeaspă şi nicio măsură cu caracter penal nu pot fi aplicate decât in baza unei legi clare şi previzibile, existente la data faptei”.  „În cauză s-a făcut o aplicarea retroactivă în defavoarea părților, printr-un abuz de interpretare. Astfel, au fost invocate aceste instrumente europene pentru a fundamenta o confiscare cu caracter extins, deşi faptele erau anterioare adoptării lor şi transpunerii în legislația română. O asemenea interpretare a transformat un proces penal într-un teren de experiment normativ, folosind instrumente netranspuse pentru a justifica o măsură severă. Procedând în acest fel, s-au încălcat nu doar drepturi individuale, ci şi principiul general al securității juridice", au mai aapreciat judecătorii ICCJ, in frunte cu Savonea.   

Savonea, controversata șefă a ICCJ, refuză să discute cu ministrul Justiției Foto: Inquam/Octav Ganea
Justiție

Savonea, controversata șefă a ICCJ, refuză să discute cu ministrul Justiției despre criza din sistem

Lia Savonea, controversata șefă a ICCJ, refuză să discute cu ministrul Justiției, pesedistul Radu Marinescu, despre criza din sistem: „Înalța Curte de Casație și Justiție nu va participa la o întălinire organizată într-un moment extrem de dificil pe care justiția îl traversează. Prin felul în care a fost concepută și mediatizată pare, mai degrabă, un exercițiu de imagine decât un dialog real”, se arată într-un document publicat de Lumea Justiției. Citește și: Primarul PSD mulțumit de Bolojan: ar putea să mai angajeze, dar nu vrea. Orașul său, legendă locală Potrivit datelor de pe acest document, Savonea a răspuns la 3 septembrie, deși invitația ministrului Justiției a fost trimisă la 10 iulie și înregistrată la ICCJ la 15 iulie. Savonea refuză să discute cu ministrul Justiției  „Înalța Curte de Casație și Justiție nu va participa la o întălinire organizată într-un moment extrem de dificil pe care justiția îl traversează. Prin felul în care a fost concepută și mediatizată pare, mai degrabă, un exercițiu de imagine decât un dialog real. Reunirea în acest cadru a opt instituții, cu roluri și competențe fundamentale, dar cu totul diferite, riscă să relativizeze specificiul fiecăreia și să deturneze discuția de la problemele reale și concrete ale justiției. Instanța supremă constată că, în locul unui dialog onest și al unor soluții reale, justiția se confruntă astăzi cu un discurs public ce relativizează independența judecătorilor, reduce statutul magistraturii la simple costuri bugetare și alimentează percepția falsă a unor 'privilegii'. Această desconsiderare a rolului magistraturii afectează nu doar corpul profesional, ci și încrederea cetățeanului în statul de drept. Într-un asemenea climat, participarea formală la exerciții de imagine ar echivala cu validarea acestor derapaje. Înalța Curte de Casație și Justiție reafirmă că este deschisă dialogului instituțional, dar numai în măsura în care acesta urmărește soluții concrete pentru a întări statutul magistratului, a proteja independența instanțelor și a garanta accesul cetățeanului la o justiție credibilă și eficiență”, se arată în scrisoarea semnată de Savonea.     

Ex-membru CSM, amenințare voalată pentru Bolojan (sursa: Facebook/Guvernul României)
Justiție

Un fost membru CSM, amenințare voalată pentru Bolojan: "e bine să treci strada când i se pune pata"

Ex-membru CSM, amenințare voalată pentru Bolojan: Adrian Toni Neacșu îi sugerează premierului să se ferească de furia Liei Savonea, noua președintă a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ). Ex-membru CSM, amenințare voalată pentru Bolojan "Ilie Bolojan și-a pus-o pe Lia Savonea în cap 🤣  Cei care o cunosc știu ca e bine să treci strada când i se pune pata pe tine. E singura șansă să scăpăm de măsurile aberante, unele sfidând psihiatria, din pachetul 2 privind agravarea (iar nu eliminarea) austerității. Cu politicienii, parlamentarii, opoziția și mituirea Curţii Constituționale nu am nici o speranță.", a scris Neacșu pe Facebook. Fsot judecător și membru CSM, actual avocat, Neacșu a prefațat astfel un articol referitor la Lia Savonea. Citește și: EXCLUSIV Oprea (SGG), 11 apartamente în firma pe care a fondat-o. Toate au fost pierdute prin faliment, dar mulți creditori au rămas fără bani Aceasta din urmă este citată în articol printr-un comunicat al ÎCCJ în care sunt criticate măsurile guvernamentale de a tăia din privilegiile magistraților: "A vorbi de la nivelul puterii executive despre taierea asa-ziselor privilegii inseamna, in fapt, a slabi, in mod deliberat, statutul judecatorilor, al magistratilor. In realitate, nu se taie un „beneficiu”, se taie din independenta justitiei, din echilibrul democratiei."  

Lia Savonea, numită președintă a ÎCCJ (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Lia Savonea, numită președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție, a clamat că are "o misiune"

Lia Savonea, numită președintă a ÎCCJ. Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a decis luni, cu 9 voturi „pentru” și 1 „împotrivă”, numirea judecătoarei Lia Savonea în funcția de președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ). Aceasta va prelua mandatul după jumătatea lunii septembrie, când expiră cel al actualei președinte, Corina Corbu. Lia Savonea, numită președintă a ÎCCJ Lia Savonea a fost singura candidată înscrisă în cursa pentru șefia ÎCCJ. Citește și: De ce a renunțat PSD la portofoliul Apărării: o reglare de conturi în partid și recentele dosare ale DNA în MApN Luni, ea a susținut interviul în fața Secției pentru judecători a CSM, subliniind că nu candidează pentru o funcție, ci pentru „o misiune”. „Această candidatură nu este o etapă de carieră, ci o asumare. Justiția se construiește prin decizii, iar cele mai grele trebuie asumate, nu evitate”, a declarat Savonea. Proiectul propus: responsabilitate, echilibru și valorizarea meritului Savonea le-a prezentat membrilor CSM un proiect axat pe patru direcții majore: Responsabilitate și asumare: nu doar a independenței funcției, ci și a răspunderii implicate; Echilibru: decizii ferme, indiferent de presiunile externe; Valorizarea meritului: promovarea meritocrației autentice, nu doar evaluări teoretice; Competență aplicată: „Nu cum vorbești despre lege contează, ci cum o aplici.” O carieră cu decizii influente și controverse Lia Savonea a fost anterior președintă a Curții de Apel București și membră a CSM, pe care l-a condus în 2019. A fost promovată la Secția Penală a ÎCCJ în 2023. De-a lungul carierei, a luat decizii controversate, printre care invalidarea rechizitoriului în dosarul „Revoluției”, în care este judecat fostul președinte Ion Iliescu. De asemenea, rejudecarea dosarului lui Mario Iorgulescu, condamnat definitiv la 13 ani și 8 luni de închisoare pentru ucidere din culpă în stare de ebrietate și sub influența drogurilor. CSM a deschis procedura de numire în luna mai Consiliul Superior al Magistraturii a anunțat în 19 mai declanșarea procedurii de numire a unui nou președinte al Înaltei Curți, în contextul încheierii mandatului Corinei Corbu. Numirea Liei Savonea confirmă așteptările formulate de mai mulți observatori din sistemul judiciar.

Savonea, singurul candidat la șefia ÎCCJ (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Singură candidată pentru șefia Înaltei Curți, controversata Lia Savonea critică cetățenii

Savonea, singurul candidat la șefia ÎCCJ. Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) discută luni candidatura pentru funcția de președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ). Judecătoarea Lia Savonea este singurul candidat înscris în această cursă pentru conducerea celei mai înalte instanțe din România. Savonea, singurul candidat la șefia ÎCCJ De-a lungul timpului, Lia Savonea a luat decizii judiciare controversate, precum declararea ca neconform a rechizitoriului în dosarul „Revoluției”, în care este judecat Ion Iliescu, și rejudecarea cazului Mario Iorgulescu, condamnat definitiv pentru ucidere din culpă. Citește și: Viitorul ministru al Sănătății, responsabil de ratarea PNRR pe spitale și autorul atacurilor la Nicușor Dan, pe care l-a acuzat că a blocat un spital de oncologie Aceste hotărâri au generat critici din partea opiniei publice și a presei. Judecătoarea critică cetățenii În proiectul depus pentru candidatura la șefia ÎCCJ, Savonea atrage atenția asupra lipsei de înțelegere a rolului instanței în societate. Ea susține că judecătorii sunt adesea acuzați pe nedrept pentru eșecurile anchetelor sau rechizitoriilor slabe, iar publicul tinde să judece emoțional cazurile mediatizate. Justiția, între presiuni publice și independență Judecătoarea avertizează că imaginea publică a instanțelor este influențată negativ de declarații premature sau prezentări trunchiate ale cazurilor în mass-media. Ea subliniază că achitarea unui inculpat nu indică o „slăbiciune” a instanței, ci aplicarea corectă a principiilor de drept, precum prezumția de nevinovăție și standardul probatoriu riguros. Experiența profesională a Liei Savonea Lia Savonea a fost numită judecător la Secția Penală a Înaltei Curți în primăvara anului 2023, după ce a condus Curtea de Apel București. A fost membru al CSM în componența anterioară și a deținut funcția de președinte al Consiliului în 2019. Mandatul actualei președinte a ÎCCJ, Corina Corbu, se încheie la jumătatea lunii septembrie.

Lia Savonea, probabil cea mai dubioasă judecătoare din România, pe cale să ajungă președintele ICCJ Foto: Inquam/George Calin
Eveniment

Lia Savonea, probabil cea mai dubioasă judecătoare din România, pe cale să ajungă președintele ICCJ

Lia Savonea, probabil cea mai dubioasă judecătoare din România, pe cale să ajungă președintele ICCJ: ea este singurul magistrat înscris la concursul pentru acest post. Citește și: Suma uriașă cu care a fost premiat bufetierul de la Transelectrica și nimeni nu știe de ce. Inginerii energeticieni au luat mult mai puțin CSM a declanșat procedura de selecție a președintelui ICCJ cu patru luni înainte ca mandatul Alinei Corbu să expire, deși legea spune că trebuie cu două luni în avans.  Savonea, cea mai dubioasă judecătoare, pe cale să ajungă președintele ICCJ Savonea este autoare sau co-autoare a câtorva din cele mai halucinante și controversate decizii din ultimii ani: a făcut parte din completul care a anulat decizia definitivă de condamnare pentru omor în cazul lui Mario Iorgulescu şi a dispus rejudecarea lui pentru ucidere din culpă ea și judecătorul ICCJ Daniel Grădinaru, fost președinte al CSM, sunt co-autori ai sentinței prin care un bărbat de 41 de ani, care a agresat sexual o minoră de 13 ani, nepoata prădătorului, a fost condamnat la doar opt luni de închisoare cu suspendare. a făcut parte din completul care a achitat definitiv toți inculpații dintr-un dosar de fraude cu fonduri europene, trimis în instanța de către DNA Craiova în decembrie 2017. DNA a susținut că soții Pigulea din Mehedinți ar fi depus documente false pentru obținerea de fonduri europene destinate apiculturii, cauzând un prejudiciu de 216.164 de lei. Alături de soții Pigulea, au fost trimiși în judecată patru funcționari de la APDRP (AFIR) Mehedinți, care i-ar fi ajutat pe soții Pigulea să obțină ilegal subvenția UE. În dosarul Vîntu-FNI, „Savonea și Grădinaru au fost acuzați de către judecătorii, care le-au urmat în dosar și care au și dat sentințele grele în acest dosar, că au acordat termene lungi de judecată, astfel încât cea mai gravă infracțiune de care era acuzat Sorin Ovidiu Vântu, instigare la delapidare cu consecințe deosebit de grave, s-a prescris” - scria Newsweek România în mai 2022, care oferea și detalii dspre numeroasele tergiversări. În 2016, Lia Savonea și judecătorul Daniel Grădinaru au hotărât că frații Bogdan și Răzvan Măraru să fie eliberați și cercetați în arest la domiciliu, într-un dosar privind atentatul din cartierul bucureștean Vitan din 2012. Fraţii Bogdan şi Răzvan Mararu au fost condamnaţi definitiv în 2017 la 11 ani şi 3 luni, respectiv 8 ani şi 3 luni de închisoare în dosarul în care au fost acuzaţi că au angajat un asasin plătit ca să-l ucidă pe duşmanul lor. Pe lângă aceste decizii - și multe altele - Savonea pare a avea legături, prin soțul ei, cu grupări interlope. Ea a fost acuzată că ar fi eliberat un interlopr care și-a omorât iubita în bătaie.  Acuzat că și-a omorât iubita în bătaie, judecat în libertate „Acest Alex Iordan este băiatul unuia, Aurel, un om foarte influent, prieten cu primarul de la Chiajna. Alex Iordan și Liviu Iordan nu sunt masculini, ei mai mult feminini din naștere. Alex Iordan dacă poate să bată pe cineva, bate sau omoară femei, cum și-a omorât iubita. S-a dus și a aruncat-o pe scările Spitalului Universitar, fata a decedat. A fost bătută o zi și o noapte. Ficatul rupt, coaste rupte înfipte în plămân (...) Aici nu e vorba lovituri cauzatoare de moarte. Cum de o doamnă judecătoare, după opt luni îl pune liber și schimbă încadrarea în lovituri cauzatoare de moarte? Adică 5 – 15 ani pedeapsă. Fapta lui se încadrează de la 15 la 25 de ani. Dar Mircea Minea, primarul comunei Chiajna și nașul lor de cununie a intervenit la o anume judecătoare care acum este în CSM și l-a pus liber după opt luni. Și se judecă cu crimă în stare de libertate. Nu control judiciar, nu arest la domiciliu…“, a declarat, pentru Gândul, Gigi Geamănu. Cazul la care se referă este din 22 martie 2020, când o tânără de 33 de ani a murit la spital, familia victimei acuzându-l de crimă pe interlopul Alexandru Iordan. Cercetat pentru lovituri cauzatoare de moarte, interlopul Alexandru Iordan a ajuns în arest preventiv. În martie 2023, Rise Project a scris despre asocierea dintre familia Savonea și gruparea primarului Mircea Minea, din Chiajna. A uitat să declare un teren de 30.000 de euro “Judecătoarea Lia Savonea, șefa Curții de Apel București, recunoaște astăzi că n-a declarat vânzarea unui teren, în valoare de 30 de mii de euro, după ce Agenția Națională de Integritate i-a verificat averea timp de trei ani și n-a descoperit nicio neregulă. Lia Savonea cumpărase terenul împreună cu rudele primarului din Chiajna, comuna lipită de București. Tot acolo, soțul judecătoarei a construit un bloc, pe un alt teren, iar în afacerea imobiliară a pompat bani, un milion de euro, cash, fiul unui magistrat condamnat pentru corupție. Printre principalii beneficiari ai schemei imobiliare a fost chiar fratele primarului din Chiajna, nașul unui interlop implicat în lupte electorale și scheme imobiliare în aceeași localitate”, a scris Rise Project.  

Scapă de arest judecătoarea drogată din Suceava Foto: Antena 3
Justiție

Scapă de arest judecătoarea drogată din Suceava

Lia Savonea și colega ei, Adriana Ispas, de la Înalta Curte de Casație și Justiție, o scapă de arest și pe judecătoarea drogată de la Suceava, Ana Maria Chirilă. Aceasta era ținută în arest la domiciliu. Curtea de Apel Suceava acceptase însă ca ea să fie pusă sub control judiciar, care să înlocuiască arestul. Azi, decizia acestei curți de apel a fost confirmată de Înalta Curte de Casație și Justiție. Citește și: Moștenirea Gabrielei Firea lovește peste ani în bucureșteni: Societatea de Transport București ar putea falimenta, urmare a unui contract dubios din 2020 Scapă de arest judecătoarea drogată din Suceava Lia Savonea a făcut parte din completul care a decis rejudecarea procesului lui Mario Iorgulescu. Chirilă este acuzată că, deși avea copii mici acasă, își punea locuința la dispoziția prietenilor ei interlopi, unde aceștia puteau consuma droguri. În plus, ea îi furniza informații confidențiale iubitului ei, pentru a-l ajuta să scape de urmărire. „Respinge, ca nefondată, contestația formulată de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava împotriva încheierii din 06 decembrie 2024 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel Suceava – Secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. 635/39/2024, privind pe inculpații Cotoară Ciprian, Chirilă Ana-Maria și Pînzari Mihai”, se arată în minuta deciziei luate azi de ICCJ. Inițial, Curtea de Apel stabilise: „Dispune înlocuirea măsurii arestului la domiciliu instituit prin încheierea din data de 18.04.2024 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel Suceava în dosarul nr. 62/39/2024/a1.5, rămasă definitivă prin încheierea nr. 339 din data de 25.04.2024 pronunțată de judecătorii de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție în dosarul nr. 62/39/2024/a1.5, față de inculpată CHIRILĂ ANA-MARIA, cu măsura controlului judiciar, pe o perioadă de 60 de zile începând cu data rămânerii definitive a prezenței încheieri”.

Înalta Curte a admis recursul lui Mario Iorgulescu
Eveniment

Înalta Curte a admis recursul lui Mario Iorgulescu

Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a admis recursul în casaţie al lui Mario Iorgulescu, iar dosarul va fi rejudecat la Curtea de Apel. Iorgulescu fusese condamnat la 13 ani de închisoare după ce a provocat un accident rutier în urma căruia un tânăr de 24 de ani şi-a pierdut viaţa. Citește și: De ce refuză premierul Ciolacu să-și prezinte diploma de bacalaureat, deși susține că o are. Cum a absolvit studii post-universitare fără să aibă diplomă de licență Acesta a fost salvat de un complet din care face parte celebra Lia Savonea, o apropiată a regimului PSD-Dragnea. În favoarea lui Iorgulescu ar fi decis Savonea și Adriana Ispas, în timp ce Dan-Andrei Enescu a vrut să respingă recursul. Înalta Curte a admis recursul lui Mario Iorgulescu „Admite recursul în casaţie declarat de inculpatul Iorgulescu Gino - Mario împotriva deciziei penale nr. 1485/A din 18 octombrie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a II-a Penală în dosarul nr. 20691/3/2020 (892/2023). Casează, în parte, decizia penală atacată, numai în ce priveşte pe inculpatul Iorgulescu Gino - Mario şi trimite cauza la rejudecare de către instanţa de apel, Curtea de Apel Bucureşti. Menţine celelalte dispoziţii ale hotărârii atacate, care nu contravin prezentei decizii”, se arată în minuta instanţei. Decizia este definitivă. A existat şi o opinie separată, în sensul respingerii recursului în casaţie, ca nefondat. DeFapt.ro a arătat acum cinci zile că, sub bagheta Liei Savonea, la Înalta Curte curg achitările, eliberările din arest și respingeri ale dosarelor DNA. Sub bagheta Liei Savonea, la Înalta Curte curg achitările Acum o săptămână, un complet de trei judecători, din care făcea partea Lia Savonea a constatat neregularitatea rechizitoriului prin care fostul președinte Ion Iliescu și alți doi complici au fost trimiși în judecată în dosarul Revoluției. Iată câteva din deciziile luate de completul din care face parte: La 25 aprilie a eliberat-o din arest pe judecătoarea drogată din Suceava, Ana Maria Chirilă, și a plasat-o în arest la domiciliu. La finalul anului 2023, judecătorii Lia Savonea, Adriana Ispas și Dan Andrei Enescu de la Înalta Curte au respins ca nefondat recursul în casație formulat de DNA împotriva deciziei Curții de Apel București prin care, în urmă revizuirii, s-a dispus încetarea procesului penal față de fostul viceguvernaor BNR Bogdan Olteanu, pe motiv că fapta de trafic de influență (pentru care inițial acesta fusese condamnat la 5 ani închisoare cu executare) este prescrisă. În 10 iunie, a făcut parte din completul care a achitat definitiv toți inculpații dintr-un dosar de fraude cu fonduri europene, trimis în instanța de către DNA Craiova în decembrie 2017. DNA a susținut că soții Pigulea din Mehedinți ar fi depus documente false pentru obținerea de fonduri europene destinate apiculturii, cauzând un prejudiciu de 216.164 de lei. Alături de soții Pigulea, au fost trimiși în judecată patru funcționari de la APDRP (AFIR) Mehedinți, care i-ar fi ajutat pe soții Pigulea să obțină ilegal subvenția UE. La 28 mai, judecatoarele ICCJ Lia Savonea și Adriana Ispas au admis recursul în casație al lui Bogdan Dumitrașcu, fost șef al Agenției de Plăți și Intervenții în Agricultură (APIA), care stătuse cinci luni la închisoare pentru mită. Ele au casat condamnarea aplicată de Curtea de Apel și au dispus achitarea fostului șef APIA. În aprilie, a admis în principiu cererea de revizuire împotriva condamnării a doi avocați, condamnați la patru ani de închisoare pentru trafic de influență. Cei doi și-au ispășit deja pedeapsa. Judecătorii ICCJ Lia Savonea, Adriana Ispas și Dan Enescu au admis cererea avocatei Ingrid Mocanu și au sesizat CCR cu excepția de neconstituționalitate a unui articol din codul de procedură penală. Dacă CCR acceptă sesizarea, se deschide calea revizuirii unui dosar de corupție în care a fost condamnat baronul PSD de Constanța Nicușor Constantinescu. În schimb, echipa condusă de Savonea a respins recursurile în casație solicitate de DNA pentru a desființa decizii de prescriere a unor fapte.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră