vineri 19 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: Lia Savonea

42 articole
Justiție

Savonea și CSM, acuzați de fraudă: judecătorii nu și-au asumat listele negre cu politicieni, oengiști și jurnaliști

Demersul grotesc al Consiliului Superior al Magistraturii prin care au fost puși la index politicieni, oengiști și jurnaliști acuzați că au atacat justiția este suspect de fraudă, acuză mai mulți judecători. „Nimeni, niciun judecător nu a avut cunoștință despre acel raport” „Eu ma dezic si condamn ferm așa ceva. Nimeni, niciun judecător nu a avut cunoștință despre acel raport de 70 de pagini. Nu s a votat așa ceva in nicio AG si am vorbit azi cu colegi din toată țara. Niciunul nu a zis că ar fi stiut ambuscada care se pregătește pe răspunderea noastră. Citește și: Fără precedent: CSM face lista neagră a politicienilor USR și PNL care și-ar fi permis să denigreze Justiția A fost un teatru pus la cale de SJ cu președinții de curti (care s au întâlnit "noaptea..." la Oradea săptămâna trecută - si e secret de stat ce s a vorbit acolo). Au girat această hotărâre cu adunări generale care au avut pe ordinea de zi cu totul altceva.”, a afirmat judecătoarea Sorina Marinaș într-o postare pe Facebook. „Este prezentată nereal o susținere cvasiunanimă” Și Forumul Judecătorilor din România a reacționat dur. „Comunicatul publicat astăzi de Secția pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii referitor la Hotărârea nr.1348/09.06.2026 distruge orice șansă a unui dialog al magistraturii cu societatea civilă și celelalte puteri ale statului și induce o gravă îndoială asupra credibilității justiției în sine. Este prezentată nereal o susținere cvasiunanimă, la nivelul tuturor instanțelor judecătorești, a acestui mesaj nespecific discursului magistraturii, aflat cu precădere în cuprinsul Hotărârii  nr.1348/09.06.2026, cu atacuri la adresa unor partide politice, a reprezentanților unor organizații neguvernamentale, ziare și site-uri de presă, persoane fizice indicate cu nume și prenume, precum și a unor asociații ale judecătorilor și procurorilor incomode pentru emitent. Cei 3580 de judecători despre care se afirmă că ”denunță încercarea de subordonare a puterii judecătorești de către puterea politică” nu au votat un astfel de material având conținutul Hotărârii nr.1348/09.06.2026 (care nici nu a fost comunicat în prealabil judecătorilor, neavând cunoștință despre cuprinsul său) în adunările generale organizate ieri, 9 iunie 2026, adunări care au avut ca obiect reacții legate de erorile privind salarizarea magistraților, aflate în proiectul publicat de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, indicate de altfel de toți judecătorii și procurorii, inclusiv de Asociaţia Forumul Judecătorilor din România. Mai mult, cei 3580 de judecători nu au criticat documentarul Recorder, în urma căruia un magistrat avertizor de integritate este judecat disciplinar, reacțiile presei sau ale opiniei publice vizând orice critici legitime legate de funcționarea justiției, nu au discutat chestiunea neaplicării hotărârii Lin a Curții de Justiție a Uniunii Europene, ca urmare a două hotărâri interpretative obligatorii ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, și nici nu au criticat activitatea parchetelor. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat constant că problemele privind funcţionarea sistemului judiciar constituie chestiuni de interes public, iar dezbaterea lor se bucură de protecţia art. 10 din Convenție, subliniind rolul special în societate al sistemului judiciar, care, în calitate de garant al justiţiei ca valoare fundamentală într-un stat de drept, trebuie să se bucure de încrederea publicului pentru a-şi îndeplini cu succes menirea. Comunicatul publicat astăzi de Secția pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii arată neîndoielnic faptul că această autoritate nu dorește reforme în justiție, solicitate constant de Comisia Europeană, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), Curtea de Justiție a Uniunii Europene etc., organisme europene și internaționale relevante. De asemenea, Asociaţia Forumul Judecătorilor din România analizează posibilitatea de a acționa în instanță Secția pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii pentru afirmațiile nereale față de membrii săi, cuprinse în Hotărârea nr.1348/09.06.2026, și care sunt de natură a pune presiune nejustificată legată de funcționarea unei asociații de magistrați, cu nesocotirea flagrantă a Avizului nr. 23 (2020) al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni (CCJE), care stabilește că asociațiile de magistrați sunt esențiale pentru apărarea independenței justiției și a statului de drept. Acestea au dreptul de a exprima puncte de vedere publice privind reformele legislative și de a reprezenta interesele profesionale în fața autorităților.”, se arată într-un articol intitulat „Asociaţia Forumul Judecătorilor din România denunță discursul Secției pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii” postat pe site-ul FJR.

Savonea, acuzată că a falsificat susținerea pentru listele de înfierare a societății civile (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Lia Savonea spune că Bolojan minte, iar populația nu pricepe Foto: ÎCCJ
Politică

Lia Savonea, atac dur la Bolojan, pe care-l numește „fostul prim-ministru”

Consiliul Superior al Magistraturii a votat, azi, un document de circa 70 de pagini în care susține că „a constatat existența unui atac fără precedent la adresa independenței justiției”. Documentul urmează să fie publicat pe site-ul CSM, dar, în dezbaterile din secția de judecători a acestui consiliu, Lia Savonea, președintele Înaltei Curți de Casație și justiție, l-a atacat dur pe Ilie Bolojan.  Citește și: EXCLUSIV „Spor de dronă” de 426 de milioane de euro anual pentru MApN, MAI și servicii secrete. Categoriile beneficiare, secretizate Savonea: Populația nu înțelege toate aceste subterfugii, că suntem într-un stat de drept „S-au folosit jumătăți de adevăr, jumătăți de minciună și în felul acesta s-au obținut o manipulare și o stigmatizare a judecătorilor și a procurorilor, a tuturor celor care beneficiam de aceste pensii. Da, era adevărat că aveam niște condiții generate de protecția independenței, condiții mai bune de pensionare atât în ceea ce privește remunerarea, cât și perioada de timp la care puteam s-o facem. Ceea ce însă era absolut fals era ceea ce spunea fostul prim-ministru (n.r. Ilie Bolojan), la ore de mare audiență publică și prin campanii prelungite: că se face de către toți judecătorii (n.r. se iese la pensie) la 49-50 de ani, că are statistici care nu a contat că au fost apoi prezentate în lumina reală de către Consiliul Superior al Magistraturii. Ceea ce populația a reținut a fost că suntem o categorie privilegiată (...) Atunci când discutăm despre materia penală, vrând-nevrând vorbim despre corupție, despre cauze cu violență, cu accidente grave și firește că ele generează emoție publică. Or, focusând pe un caz care, să spunem, s-a finalizat cu achitare (nu s-a finalizat cu condamnare) și amplificându-l, dacă se vorbește continuu și se reduce doar la această idee (că s-a trimis în judecată și nu s-a obținut o condamnare), populația a înțeles că, de fapt, justiția nu funcționează. Populația nu înțelege toate aceste subterfugii, că suntem într-un stat de drept, că orice persoană are dreptul la prezumția de nevinovăție, la judecarea cauzei respectivei persoane într-un proces echitabil, rezonabil (...) Și sunt întru totul de acord cu concluzia pe care tinde să o tragă această hotărâre, dacă vom reuși și o vom agrea: că scopul acestei manipulări de un an de zile, acestor presiuni a fost slăbirea puterii judecătorești, slăbirea independenței reale a judecătorilor”, a perorat Lia Savonea, potrivit unei transcrieri a site-ului Lumea Justiției.    

ÎCCJ suspendă Comitetul pentru legile Justiției (sursa: Facebook/Înalta Curte de Casație și Justiție)
Justiție

Savonea, decizie aberantă și sfidătoare: ÎCCJ suspendă activitatea comitetului lui Bolojan pe justiție

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a decis miercuri suspendarea activității Comitetului pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul Justiției, înființat la finalul anului 2025 prin decizia premierului Ilie Bolojan. Hotărârea vine după admiterea recursului depus de un ONG și este definitivă. Decizia ÎCCJ: suspendare până la soluționarea pe fond Instanța supremă a admis recursul formulat de Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept, anulând parțial decizia Curții de Apel București din ianuarie 2026, care respinsese inițial solicitarea. Citește și: Bolojan îl sfidează pe Ciolacu: PNL, pe cale să racoleze un deputat PSD ales în Buzău Judecătorii au dispus suspendarea executării Deciziei nr. 574/2025 – actul normativ care a stat la baza constituirii comitetului – până la pronunțarea instanței de fond. Hotărârea este definitivă și produce efecte imediate. Totodată, ÎCCJ a respins cererile de intervenție formulate în sprijinul Guvernului de mai multe organizații civice și instituții, menținând în rest sentința atacată. Motivarea instanței: suspiciuni de exces de putere Potrivit comunicatului transmis de Înalta Curte, decizia a fost luată pe fondul unor indicii privind un posibil exces de putere în modul de constituire și funcționare a acestui comitet. Instanța atrage atenția asupra unor semne serioase de întrebare legate de respectarea principiilor fundamentale ale statului de drept, în special legalitatea și separația puterilor în stat. Această constatare a fost esențială în justificarea suspendării activității grupului de lucru creat la nivelul Executivului. Semnal privind respectarea cadrului constituțional ÎCCJ subliniază că orice demers legislativ sau administrativ trebuie să respecte strict cadrul legal și constituțional, fără derapaje sau abuzuri de autoritate. De asemenea, instanța evidențiază importanța transparenței decizionale, a respectării procedurilor democratice și a consultării reale a actorilor relevanți în procesul de reformă a justiției. Suspendarea comitetului reprezintă, astfel, un avertisment privind modul în care pot fi inițiate și gestionate reformele în domenii sensibile. Cine a contestat decizia Guvernului Acțiunea în instanță a fost inițiată de Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept, organizație condusă de avocata Elena Radu. ONG-ul a cerut suspendarea Deciziei nr. 574 din 19 decembrie 2025, semnată de premierul Ilie Bolojan, care stabilea structura și atribuțiile comitetului responsabil de analiza legislației din Justiție. Cum a fost înființat comitetul pentru legile Justiției Comitetul a fost creat în decembrie 2025, la Palatul Victoria, și era format din reprezentanți ai Cancelariei prim-ministrului și ai Ministerului Justiției, în calitate de membri permanenți. Scopul acestui grup de lucru era evaluarea și revizuirea legilor Justiției, în contextul unor investigații jurnalistice care semnalau disfuncționalități grave în sistemul judiciar. Demersul Guvernului a venit după dezvăluiri publice privind probleme din instanțe și parchete, însă modul de constituire al comitetului a fost contestat în instanță. Impactul deciziei ÎCCJ Suspendarea activității comitetului blochează, cel puțin temporar, procesul de analiză și eventuală reformă a legislației din domeniul Justiției, așa cum fusese conceput de Executiv. Decizia ÎCCJ transmite un mesaj clar privind limitele în care pot acționa autoritățile și reafirmă rolul instanțelor în protejarea echilibrului instituțional și a statului de drept.

Lia Savonea ar pierde cam 11.000 de lei pe lună, din pensie, pe legea Bolojan Foto: ICCJ
Eveniment

Savonea ar pierde cam 11.000 de lei pe lună, din pensie, pe legea Bolojan - calculele judecătorilor

Președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, ar pierde cam 11.000 de lei pe lună, din pensie, pe legea Bolojan, dacă aceasta va fi promulgată de președintele Nicușor Dan, arată calculele judecătorilor de la Curțile de Apel. Aceștia i-au cerut, azi, șefului statului să nu promulge noile modificări la pensiile magistraților. Citește și: Guvernarea Bolojan a reușit să reducă numărul bugetarilor cu 27.000 - date ministerul de Finanțe Într-o lungă scrisoare, de 14 pagini, ei se plâng ce sume importante ar pierde la pensie. Legea a trecut de CCR, la 18 februarie.  Savonea ar pierde cam 11.000 de lei pe lună, din pensie, pe legea Bolojan Ce arată calculele judecătorilor curților de apel: Pe legea Bolojan, pensia ar fi de 19.268 lei pentru judecătorii cu grad de Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie; în prezent, un judecător cu grad de Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie, care a ieşit la pensie în condiţiile Legii nr.282/2023, are o pensie de 27.525 lei (100% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării), cu 8.257 lei mai puţin; iar conform Legii nr.303/2004, un judecător de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie are o pensie în cuantum 31.060 lei, deci o diferenţă de 11.792 lei.  pensia va fi de 15.917 lei pentru procurorii cu grad de Parchet de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; în prezent, un procuror cu grad de Parchet de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care a ieşit la pensie în condiţiile Legii nr.282/2023, are o pensie de 22.738 lei ( 100% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării), cu 6.821 lei mai puțin judecătorii de la Curțile de Apel care au ieșit la pensie pe vechea lege, din 204, au 23.107, pe nooua lege ar rămâne cu doar 14.242 la pensie judecătorii de la tribunale coboară de la 20.450 lei, pe legea din 2004, respectiv 17.947 lei pe legea din 2023, la 12.563 de lei. „În consecinţă, este de netăgăduit că, diminuarea succesivă a cuantumului pensiei de serviciu (în medie, cu peste 45%), într-o perioadă foarte scurtă de timp (mai puţin de 3 ani) în condiţiile în care, potrivit proiectului de lege, este necesară şi realizarea unui stagiu de cotizare mult mai mare, de 35 de ani de vechime efectivă în muncă, din care 25 de ani vechime în magistratură (faţă de 25 de ani vechime în magistratură, iniţial), nu respectă, în mod evident, standardele reținute constant în jurisprudența CJUE, și anume un venit din pensie cât mai apropiat de ultimul venit din timpul activității”, susțin Curțile de Apel. „În consecinţă, stimate Domnule Preşedinte al României, apreciem oportună sesizarea Parlamentului României, în vederea reexaminării Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu (PL-x nr. 522/2025). Cu aleasă consideraţie!”, se încheie scrisoarea acestora.  

Primarul din Chiajna, protejat de un judecător (sursa: Facebook/Înalta Curte de Casație și Justiție)
Justiție

Cine e judecătorul care îl protejează pe primarul din Chiajna, cu familia căruia Savonea a făcut bani

Presshub a aflat, pe surse, identitatea judecătorului care, de aproape doi ani, nu a motivat o decizie pronunțată în Cameră preliminară în dosarul primarului din Chiajna, Mircea Minea. Potrivit informațiilor obținute, este vorba despre Ioan Constantin Dari. Tribunalul Ilfov a refuzat anterior să facă public numele magistratului, invocând faptul că informațiile privind componența completului de judecată nu ar avea caracter public. Ioan Constantin Dari, delegat la conducerea Secției Penale a Tribunalului Ilfov Ioan Constantin Dari este titular la Judecătoria Buftea, însă a fost delegat într-o funcție de conducere la Tribunalul Ilfov, unde ocupă poziția de președinte al Secției penale. Citește și: Cancelaria premierului și ministrul Mediului propun o reducere majoră a birocrației și termene clare pentru digitalizare Conform unei hotărâri adoptate în februarie 2025, Secția pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a decis prelungirea delegării magistratului în funcția de conducere. Hotărârea prevede „prelungirea delegării domnului Dari Constantin Ioan, judecător cu grad profesional de tribunal la Judecătoria Buftea, în funcția de președinte al Secției penale a Tribunalului Ilfov, începând cu data de 08.03.2025, până la ocuparea funcției prin numire, în condițiile legii, dar nu mai mult de șase luni, sub rezerva prelungirii delegării sale în funcția de execuție la Tribunalul Ilfov”. Legături de rudenie în sistemul judiciar Potrivit informațiilor apărute în spațiul public, Ioan Constantin Dari este rudă cu un alt magistrat, Bogdan Alexandru Dari, judecător la Curtea de Apel București. Dezvăluirea vine în contextul în care dosarul primarului din Chiajna, Mircea Minea, rămâne în impas procedural, din cauza întârzierii motivării deciziei de Cameră preliminară.

Reforma pensiile magistraților, ÎCCJ cere intervenția UE (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Justiție

Lia Savonea duce disputa privind pensiile magistraților la nivel european: ÎCCJ cere intervenția UE

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, condusă de Lia Savonea, a solicitat marți Curtea Constituţională a României să sesizeze Curtea de Justiţie a Uniunii Europene cu o întrebare preliminară privind compatibilitatea proiectului Guvernului de modificare a pensiilor speciale ale magistraților cu dreptul Uniunii Europene. Demersul vine în contextul în care CCR are programată miercuri o nouă ședință de dezbatere pe tema modificărilor aduse pensiilor de serviciu. Întrebare preliminară către CJUE, în baza art. 267 TFUE Potrivit unui comunicat oficial, la data de 10 februarie 2026, ÎCCJ a înaintat CCR o cerere de sesizare a CJUE, întemeiată pe art. 267 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Citește și: Cine conduce revolta anti-Bolojan a primarilor de comune: fost turnător, primar din 1990, avere impresionantă Instanța supremă solicită verificarea compatibilității măsurilor naționale analizate cu exigențele dreptului Uniunii Europene și cu jurisprudența CJUE, apreciind că proiectul legislativ poate încălca principii fundamentale precum: proporționalitatea egalitatea securitatea juridică protecția încrederii legitime Aceste principii sunt esențiale pentru evaluarea legalității oricărei reforme care vizează statutul și garanțiile de independență ale magistraților, obligație derivată din art. 19 alin. (1) TUE, coroborat cu valorile statului de drept prevăzute de art. 2 TUE. ÎCCJ: risc de discriminare și afectare a independenței justiției În esență, ÎCCJ consideră că măsurile propuse de Guvernul României pot conduce la un tratament discriminatoriu al magistraților față de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu. Instanța enumeră cinci probleme majore din perspectiva dreptului Uniunii Europene: Posibila discriminare a magistraților în raport cu alte categorii profesionale Lipsa unei fundamentări riguroase și transparente care să permită un test real de proporționalitate Reducerea siguranței financiare a judecătorilor sub un nivel considerat adecvat Perpetuarea instabilității legislative în materia pensiilor de serviciu. Instituirea unui regim tranzitoriu inegal, dificil de justificat obiectiv Potrivit ÎCCJ, demersul are ca obiectiv protejarea independenței justiției, prin utilizarea tuturor mecanismelor juridice prevăzute de cadrul constituțional național și de dreptul Uniunii Europene. Instanța supremă subliniază că sesizarea CJUE reprezintă un instrument esențial pentru asigurarea interpretării și aplicării unitare a dreptului european, dar și pentru consolidarea cooperării între instanțele naționale și jurisdicția Uniunii Europene. Sesizarea CCR din decembrie 2025 La începutul lunii decembrie 2025, judecătorii ÎCCJ au decis, în unanimitate, să sesizeze CCR cu privire la noul proiect guvernamental privind pensiile magistraților. La acel moment, Instanța supremă a susținut că proiectul: anulează de facto pensiile de serviciu, reduce drastic drepturile magistraților care nu îndeplinesc condițiile de pensionare la intrarea în vigoare a legii, ar putea conduce, pentru generațiile viitoare, la pensii inferioare celor din sistemul public. ÎCCJ a mai arătat că legea încalcă independența justiției în raport cu standardele stabilite de CJUE, CEDO și CCR și contravine unor decizii anterioare ale Curții Constituționale, încălcând astfel principiul supremației Constituției și caracterul obligatoriu al deciziilor CCR. Ce prevede proiectul Guvernului privind pensiile magistraților Noul proiect adoptat de Guvern prevede: creșterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani; plafonarea cuantumului pensiei la maximum 70% din indemnizația netă aferentă ultimei luni de activitate. Modificările sunt în continuare contestate la nivel instituțional, iar decizia CCR privind eventuala sesizare a CJUE ar putea avea un impact major asupra reformei pensiilor de serviciu și asupra relației dintre dreptul național și cel european.

Judecătoarea Ionela Tudor cere ieșirea la pensie (sursa: Youtube/Euronews)
Justiție

Judecătoarea Ionela Tudor, cunoscută pentru episodul „m-a sunat Lia”, vrea să se pensioneze

Ionela Tudor, judecătoare devenită cunoscută publicului larg după episodul „m-a sunat Lia”, a depus o cerere la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) pentru a se pensiona. Magistrata are 51 de ani și ocupă în prezent funcția de șefă a Secției a X-a contencios administrativ și fiscal din cadrul Curtea de Apel București, fiind delegată și ca vicepreședinte al instanței. Cererea va fi analizată de CSM pe 5 februarie Solicitarea de pensionare urmează să fie discutată în ședința din 5 februarie a Secției pentru judecători din cadrul CSM, forul care decide asupra carierei magistraților. Citește și: Cel mai dur atac al procurorului CSM Sandu la gruparea Savonea: „Sufletele noastre vor arde in iad” Ionela Tudor a activat inițial ca avocat, în perioada 1998–2004, după care a intrat în magistratură. De-a lungul carierei, a fost judecătoare la Judecătoria Fetești, Judecătoria Slobozia, Tribunalul Călărași, Tribunalul Ialomița și Tribunalul București, unde a activat între 2017 și 2021. Din anul 2023, aceasta este judecătoare la Curtea de Apel București, unde a ocupat și funcții de conducere. Dosarul privind teza de doctorat a lui Nicolae Ciucă Printre cauzele soluționate de Ionela Tudor se numără și un dosar în care a dispus suspendarea analizei tezei de doctorat a fostului premier Nicolae Ciucă, acuzat de plagiat. Decizia a fost motivată prin „nevoia de stabilitate în conducerea executivă a statului”, formulare care a generat reacții critice în spațiul public. Episodul „m-a sunat Lia”, surprins într-o conferință de presă Pe 11 decembrie 2025, conducerea Curții de Apel București – formată din președinta Liana Arsenie și vicepreședinții Ionela Tudor și Domnica Adomniței – a organizat o conferință de presă în urma dezvăluirilor publicate de Recorder. În timpul conferinței, în timp ce Liana Arsenie răspundea unei întrebări, Ionela Tudor a consultat telefonul mobil, s-a aplecat spre președinta instanței și i-a șoptit: „M-a sunat… m-a sunat Lia, mă duc să vorbesc”, după care a părăsit prezidiul. Judecătoarea a revenit ulterior și i-a arătat acesteia ecranul telefonului, citind mesajul: „Este exclus ca… este exclus ca Predoiu să fi intervenit. Nu a sugerat”. Episodul respectiv a fost interpretat de presă ca o confirmare a informațiilor apărute de-a lungul timpului privind influența exercitată de șefa Înaltei Curți asupra altor judecători din sistem, precum și a relațiilor informale de putere din interiorul magistraturii.

Lia Savonea, succes nebun în parodia Divertis: „Nu-ți fă griji, căci...Sună Lia!” Foto: Facebook Catalina Grama/Jojo
Eveniment

Lia Savonea, succes nebun în parodia Divertis: „Nu-ți fă griji, căci... sună Lia!”

Lia Savonea, succes nebun în parodia Divertis: „Ai dosarul în pronunțare și aștepți pedeapsă mare, de te apucă pandalia, nu-ți fă griji căci...Suntă Lia!”, a recitat Toni Grecu, pe scena Sălii Mari a Palatului, spre bucuria publicului. Piesa a fost construită astfel încât sala strige după fiecare strofă a scenetei: „Sună Lia!”. Actrița Cătălina Grama, Jojo, a interpretat-o pe Savonea.  Citește și: Sondaj CURS: majoritatea românilor vrea reunificarea cu Republica Moldova Filmare a fost postată pe Facebook de fostul judecător Cristi Danileț. Lia Savonea, succes nebun în parodia Divertis: „Nu-ți fă griji, căci...Sună Lia!” Sceneta pornește de la un moment bine cunoscut de la Curtea de Apel București, când șefele aceseti instanțe s-au oprit în plină conferință de presă pentru că Lia Savonea le sunase pentru a le da indicații despre cum să răspundă întrebărilor jurnaliștilor referitoare la Cătălin Predoiu. Ele nu și-au dat sema că microfoanele înregistrează dialogul purtat în șoaptă.  Ce a recitat Toni Grecu (în dialog cu sala, dar lipsesc primele cuvinte): „...Și ăștia te-au priponit/ Se rezolvă tragedia Numai dacă...Suntă Lia! Ai dosarul în pronunțare și aștepți pedeapsă mare/ De te apucă pandalia Nu-ți fă griji căci...Suntă Lia! Minunat! Tu vrei amânări cu anii/ Ca să nu-ți ia statul banii.Îți zic eu care-i magia. Spune-le că...Suntă Lia! Dacă ai o condamnare și-ți dorești o anulare/ Știi care e șmecheria.  Scapi doar dacă... Suntă Lia! V-aș mai spune multe cazuri/ Dar nu vreau să am necazuri.Termin aici poezia, pentru că mă...Sună Lia!”. 

Dani Mocanu contestă condamnarea pentru omor (sursa: Facebook/Dani Mocanu)
Eveniment

Manelistul Dani Mocanu, fugit în Italia, apel la Lia Savonea să-i anuleze condamnarea pentru omor

Manelistul Dani Mocanu a depus la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) o cerere de recurs în casație, o cale extraordinară de atac, prin care solicită anularea condamnării definitive la patru ani de închisoare primită în luna noiembrie 2025. Artistul a fost condamnat pentru tentativă de omor și tulburarea ordinii și liniștii publice. Fratele manelistului a depus o cerere similară O cerere de recurs în casație a fost formulată și de fratele lui Dani Mocanu, care a fost condamnat la o pedeapsă de șapte ani de închisoare în același dosar. Citește și: Un fost director de pușcărie, îmbuibat cu sinecuri, numit director interimar la Tarom În acest moment, Înalta Curte nu a stabilit încă un termen de judecată pentru soluționarea cererilor. Frații Mocanu, dați în urmărire și localizați în Italia După pronunțarea sentinței de condamnare, frații Mocanu au părăsit România și au fost ulterior localizați în Italia. Autoritățile române au demarat procedurile pentru aducerea acestora în țară, în vederea executării pedepselor. Arest la domiciliu și termen la Curtea de Apel din Napoli În prezent, Dani Mocanu și fratele său se află în arest la domiciliu în Italia. Pe data de 20 ianuarie, cei doi au termen la Curtea de Apel din Napoli, instanță care va judeca cererea de predare formulată de autoritățile române. Acuzațiile din dosar: agresiune într-o benzinărie din Pitești Frații Mocanu sunt acuzați că, în anul 2022, au agresat un bărbat cu o rangă într-o benzinărie din municipiul Pitești. Incidentul a avut loc în noaptea de 18 spre 19 august 2022, iar poliția a intervenit în urma unui apel la numărul de urgență 112. Recursuri admise de Înalta Curte în ultimii ani Înalta Curte de Casație și Justiție, instituție condusă de Lia Savonea, a admis în ultimii ani mai multe recursuri în anulare. Deciziile au dus la eliberarea din închisoare a unor personaje importante din lumea politică și a unor oameni de afaceri.

Marele mister din viața Liei Savonea: de la integritate fără cusur, la stăpâna inelelor din justiție (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Justiție

VIDEO Marele mister din viața Liei Savonea: în primii ani de magistratură, nu accepta nici măcar un buchet de flori de la prieteni

Acum 30 de ani, Lia Savonea era o studentă formidabilă și avea o moralitate impecabilă, spune unul din foștii prieteni apropiați ai actualei judecătoare. O studentă "formidabilă" Scriitorul și publicistul Radu Paraschivescu a cunoscut-o pe Lia Savonea acum 30 de ani, când aceasta era studentă la Drept, a povestit acesta la Digi FM (VIDEO).  Paraschivescu o cataloghează acum pe șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție ca pe una din marile dezmăgiri ale vieții sale. Citește și: GALERIE FOTO Ridicolele poze trucate ale Liei Savonea: cum s-a întinerit șefa ÎCCJ cu filtre de imagine pe pagina oficială a Înaltei Curți Scriitorul a relatat că, timp de câțiva ani, Savonea și soțul ei, Mihai, i-au fost prieteni apropiați. Paraschivescu spune azi că Lia Savonea era o studentă "formidabilă", extrem de inteligentă și cu o mare capacitate de asimilare. Mai mult, integritatea morală a celei care este azi judecătoare era fără cusur. Atât de integră încât a refuzat un buchet de flori Scriitorul a povestit și un episod care exemplifică această integritate. Astfel, la începutul carierei sale de judecătoare, Paraschivescu i-a dus un buchet de flori de 8 Martie. Dar Lia Savonea a refuzat buchetul, insistând că nu poate să primească nici un fel de cadouri. Scriitorul nu-și poate explica ce s-a întâmplat între timp cu fosta sa prietenă și ce anume a putut-o schimba. Paraschivescu i-a urat Liei Savonea să-și amintească de copilăria ei dificilă din Blaj și de idealurile din studenție.  Publicistul i-a dedicat și un text Liei Savonea, intitulat "Om și persoană (plângere nepenală)", publicat în volumul "În lume nu-s mai multe Românii".

Lia Savonea și-a trucat fotografiile de pe pagina oficială de Facebook a Înaltei Curți (sursa: Facebook/Înalta Curte de Casație și Justiție, Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

GALERIE FOTO Ridicolele poze trucate ale Liei Savonea: cum s-a întinerit șefa ÎCCJ cu filtre de imagine pe pagina oficială a Înaltei Curți

Judecătoarea Lia Savonea a întinerit brusc. Cel puțin pe pagina de Facebook a Înaltei Curți de Casație și Justiție, care a postat câteva fotografii trucate evident cu șefa ÎCCJ. Oglindă, oglinjoară, cine e cea mai Savonea din țară? Fotografiile de pe pagina de Facebook a ÎCCJ au fost postate pe 9 decembrie a.c., pretextul fiind un "dialog cu societatea civilă" organizat de această instanță. Postarea conține 31 de fotografii. În 12 dintre acestea apare și Lia Savonea, multe fiind prim-planuri. Citește și: Cât costă jacheta matlasată de la Prada cu care se afișează superdatornicul la ANAF Robert Negoiță, primar al Sectorului 3 Chiar cu ochiul liber, este evident că figura judecătoarei este impecabilă, nefiresc de "perfectă". La o comparație cu fotografii făcute de jurnaliști Liei Savonea, diferențele devin foarte vizibile. DeFapt.ro a analizat (cu ajutorul AI) diferențele dintre două fotografii postate pe pagina de Facebook a ÎCCJ și două fotografii realizate de fotografi ai agenției Inquam Photos. Analiza imaginilor oficiale Lia Savonea, așa cum apare pe pagina de Facebook a ÎCCJ (sursa: Facebook/Înalta Curte de Casație și Justiție) Lumină și tonuri iluminarea este controlată, provenind probabil din surse artificiale (lumini de sală, panouri LED). tonurile pielii sunt netede și uniforme, ceea ce poate sugera fie o lumină foarte difuză, fie un filtru de softening aplicat ușor. contrastul este moderat, iar expunerea este echilibrată, fără umbre dure. Utilizarea filtrelor Este foarte probabil ca fotografiile să fi trecut printr-o editare profesională standard, caracteristică imaginilor de presă sau instituționale: filtru de softening / skin-smoothing foarte discret, care uniformizează textura pielii și reduce imperfecțiunile; ajustări de lumină și balans de alb pentru a corecta lumina artificială și a da un ton neutru; ușoare corecții de claritate locală pe ochi și pe conturul feței (practică obișnuită în fotografia oficială). Trăsături vizibil modificate (prin post-procesare standard) pielea pare mai uniformă; lumina e distribuită foarte omogen; culorile sunt curate și stabile, fără dominante reci sau calde; imaginea pare „corporate”, specifică conferințelor. Analiza imaginilor de presă Lia Savonea, în fotografii de presă neprelucrate (sursa: Inquam Photos/George Călin) Lumină și tonuri iluminatul este natural, provenind din lumina zilei, ceea ce face trăsăturile mult mai contrastante; textura pielii este vizibil mai detaliată — liniile fine, umbrele, relieful natural al feței; fundalul este mai puțin controlat, cu reflexii, umbre și variații de lumină. Utilizarea filtrelor Aceste imagini nu par editate cu filtre de netezire. Se observă clar trăsăturile naturale ale pielii, diferențele de lumină și umbre, precum și contrastul mai puternic. Poate exista doar: corecție minimă de expunere; ajustare simplă de balans de alb. Dar nu există semne de: smoothing; filtre cosmetice; retușare a pielii; creșterea uniformității culorilor. Trăsături vizibil nemodificate textura pielii este complet naturală; umbre puternice sub ochi / în zonele laterale; reflexii pe lentile, lucru care rareori apare în imagini editate; fundal mai haotic, tipic presei „on the spot”. Savonea filtrată versus Savonea reală (sursa: Facebook/Înalta Curte de Casație și Justiție, Inquam Photos/George Călin)

Dosarul de la ANI al Liei Savonea, îngropat (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Justiție

EXCLUSIV Dosarul Liei Savonea de la ANI, îngropat atât de adânc încât nici Parlamentul nu l-a găsit

Dosarul de avere nejustificată al judecătoarei Lia Savonea a dispărut fără urmă de la Agenția Națională de Integritate. ANI nu a răspuns nici măcar în fața Parlamentului la o întrebare referitoare la acest caz. Savonea critica celeritatea verificării preliminare În toamna lui 2019, mai multe articole de presă menționau existența unui dosar de avere nejustificată la ANI pe numele Liei Savonea, atunci președinte al Consiliului Superior al Magistraturii. Savonea confirma existența dosarului, ba chiar acuza că procedurile ANI în cazul ei erau prea rapide. Citește și: EXCLUSIV Soțul Liei Savonea, lovitură imobiliară de proporții: bloc de zece etaje în Băneasa. Savonea nu are, la vedere, banii pentru proiect „Lucrarea apare ca fiind înregistrată la ANI la data de 12 august 2019 (...). Procedura de verificare preliminară, expres prevăzută de lege, a fost derulată de ANI cu o celeritate neobişnuită dacă avem în vedere multitudinea activităţilor (înregistrarea şi repartizarea lucrării, procedura de evaluare, întocmirea şi comunicarea informării) derulate în numai 8 zile, într-o perioadă tradiţional afectată concediilor de odihnă”, arăta Savonea pe 1 octombrie 2019. ANI a refuzat să răspundă oficial unui parlamentar După trei ani de la deschiderea dosarului judecătoarei Lia Savonea, nici un progres nu fusese înregistrat în această speță. În decembrie 2022, la trei ani și patru luni de la deschiderea dosarului, deputatul USR Mihai-Alexandru Badea a trimis o interpelare Agenției Naționale de Integritate. La trei ani de la acea interpelare, ANI nu a furnizat încă un răspuns, după cum se poate vedea pe pagina oficială a Camerei Deputaților. Abia în martie 2023, Agenția Națională de Integritate a trimis un răspuns. Dar nu unei instituții, ci jurnaliștilor de la Rise Project. Potrivit acestui răspuns, dosarul a fost clasat pentru că „nu au fost identificate diferenţe semnificative”, adică mai mari de 10.000 de euro în avere, față de venituri. Nici un detaliu din dosar, însă, nu a fost făcut public. Sume uluitoare obținute din nimic „Din declarațiile de avere depuse între anii 2017 și 2020 rezultă că avocatul Mihai Savonea, soțul persoanei în cauză (Lia Savonea - n.r.), a înstrăinat nu mai puțin de 23 de imobile deținute în proprietate exclusivă, în valoare totală de 6.026.925 RON + 391.877 EUR, în pofida declarării unor venituri nete de doar 48.000 RON în aceeași perioadă și fără să figureze ca unic proprietar a mai mult de două astfel debunuri în niciuna din cele 4 declarații de avere. La aceste tranzacții se mai adaugă vânzarea a 3 autoturisme în valoare totală de 24.900 EUR în anii 2017, 2018 și 2020, cumpărarea a două terenuri intravilane în comuna Chiajna din județul Ilfov cu suprafața totală de 839 metri pătrați în anul 2017, plus alte vânzări de imobile din perioada când judecătoarea Lia Savonea ocupa funcția publică de Președinte al Curții de Apel București. Prin raportare la veniturile nete cumulate ale ambilor soți, astfel cum rezultă din declarațiile de avere depuse de judecătoarea Lia Savonea în aceiași 4 ani, se poate constata că valoarea tranzacțiilor respective este de cel puțin 4 ori mai mare”, scris deputatul Badea în interpelarea pentru ANI.  

Accidentul mortal din Iași, repus pe rol (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Cine vrea rejudecarea accidentului mortal cu pieton rupt în două: mâna dreaptă a Liei Savonea

Judecătoarea Ena Hermina Iancu, considerată „mâna dreaptă” a Liei Savonea, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, a decis redeschiderea dosarului penal în cazul accidentului mortal provocat de Andrei Rareș Berihoi la Iași. Accident mortal din Iași, repus pe rol Condamnat definitiv în septembrie la cinci ani de închisoare pentru ucidere din culpă, Berihoi a lovit mortal un pieton pe o trecere de pietoni, circulând cu aproape 150 km/h pe Bulevardul Independenței. Citește și: Ce prevede articolul încălcat de PSD, din Acordul Politic, când a votat moțiunea simplă împotriva Dianei Buzoianu Decizia vine la scurt timp după numirea judecătoarei Iancu în echipa de conducere a ÎCCJ și reaprinde controversele legate de activitatea sa în dosare cu impact public major. În trecut, magistrata a fost implicată în hotărâri contestate, inclusiv în cauze care i-au vizat pe Adrian Năstase, Călin Popescu-Tăriceanu și Elena Udrea. Continuarea, în Ziarul de Iași

Proteste pentru apărarea justiției, a cincea seară (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

A cincea seară de proteste împotriva găștii Savonea în București și în țară

Peste o mie de persoane au participat, duminică seara, la marșul „Împreună pentru Justiție”, care s-a încheiat în Piața Victoriei. Protestatarii cer o justiție independentă și trag un semnal de alarmă cu privire la presiunile politice exercitate asupra sistemului judiciar. Aceasta este a cincea seară consecutivă în care cetățeni din București ies în stradă pentru a susține independența justiției și statul de drept. Coloana de manifestanți a pornit din Piața Universității Marșul a început la Fântâna de la Universitate, de unde manifestanții au pornit către Piața Victoriei. Citește și: Primarul PNL al Iașiului, acuzat de corupție, spune că Bolojan e în spatele documentarului Recorder În fruntea coloanei s-au aflat protestatari care purtau două pancarte albe cu mesajele „Justiție fără telefoane” și „Când Savonea salvează corupții, noi salvăm Justiția! Revocare”. Pe traseu au fost afișate numeroase pancarte cu mesaje precum: „Toți pentru justiție”, „Justiție capturată / O vrem eliberată”, „Justiția asigură protecție pentru corupți” sau „Justiție independentă”. Sloganuri dure și steaguri ale României și Uniunii Europene Mulțimea a scandat lozinci precum „Justiție, nu corupție”, „Afară, afară, cu mafia din țară”, „PSD și PNL, aceeași mizerie” sau „PSD, ciuma roșie”. Protestatarii au desfășurat drapele de mari dimensiuni ale României și Uniunii Europene și au adus o fotografie în mărime naturală a Liei Savonea, însoțită de mesajul „Asigur protecție pentru corupți”. Cereri de demisie din fruntea Justiției și MAI Manifestanții solicită demisia președintei Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, a ministrului Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a ministrului Justiției, Radu Marinescu, precum și a procurorului-șef al DNA, Marius Voineag. Proteste și la Timișoara Duminică seara, câteva sute de persoane, majoritatea tineri, au protestat și la Timișoara, în fața Palatului Dicasterial (Palatul Justiției), pentru a-și exprima susținerea față de independența sistemului judiciar. Participanții au cerut, la rândul lor, demisia Liei Savonea și a ministrului de Interne, Cătălin Predoiu, declarându-și sprijinul pentru magistrații care au vorbit public despre presiunile la care sunt supuși. „Savonea a continuat ce a început Dragnea” Activistul civic Cristi Brâncovan a declarat că aproximativ jumătate dintre participanții la protestul de la Timișoara au fost prezenți și la manifestațiile din 2019, organizate împotriva modificării legilor justiției. „Atunci când Dragnea voia să ia cu asalt justiția, omul din interior care l-a ajutat era aceeași Lia Savonea. Dragnea a căzut, dar Savonea și-a dus mai departe munca și a acaparat complet justiția, fiind pregătită să predea puterea oricui”, a afirmat Brâncovan. Acesta a mai susținut că modificările aduse Legilor Justiției în perioada 2017–2022 au creat mecanisme care fac aproape imposibilă sancționarea sau destituirea magistraților care încalcă flagrant legea. La protestul din Timișoara, participanții au scandat lozinci precum: „Infractorul a fost prins. Gata, fapta s-a prescris!”, „Lia, Lia, te-așteaptă pușcăria!”, „Nu vrem justiție cu dedicație”, „Borfașilor, dați banii înapoi!” sau „Bolojane, du gunoiul, dă-l afară pe Predoiu!”. Cluj: peste o mie de persoane în stradă Peste o mie de persoane au participat, duminică seara, la un protest pentru justiție organizat în fața Palatului de Justiție din Cluj-Napoca. După manifestația statică, protestatarii au pornit într-un marș pe mai multe artere importante ale municipiului. Pancarte cu mesaje anti-corupție și cereri de demisie Participanții au afișat pancarte cu mesaje critice la adresa clasei politice și a conducerii sistemului judiciar, printre care: „Error, justice not found”, „PNL și PSD, aceeași mizerie”, „Jos gheara de pe justiție”, „Corupția distruge încrederea”, „Toți pentru justiție” și „Demisia Lia Savonea”. Scandări împotriva influenței politice asupra Justiției Pe parcursul protestului, manifestanții au scandat lozinci precum „Deficitul bugetar, la Predoiu-n buzunar”, „Poți să furi în România, se rezolvă, sună Lia”, „Lia, Lia, Lia, te sună pușcăria”, „Demisia Savonea”, „Nu vrem influență, vrem independență”, „Curtea e plină de corupție și crimă” sau „Justiție curată, țară respectată”. De asemenea, o parte dintre protestatari au cerut implicarea autorităților locale, scandând „Nicușoare, nu mai sta, apără justiția”. Trafic restricționat parțial, sprijin din partea șoferilor În urma marșului de protest, circulația rutieră a fost restricționată parțial pe anumite segmente de stradă. Șoferii care au trecut prin zonă au claxonat în semn de susținere față de revendicările protestatarilor.

Judecătoarea Raluca Moroșanu, interviu pentru Recorder (sursa: Facebook/Recorder)
Eveniment

Judecătoarea Raluca Moroșanu, care a sfidat gașca Savonea, interviu exclusiv care va fi difuzat duminică seara

Judecătoarea Raluca Moroșanu a acordat un interviu Recorder, care va fi difuzat duminică seară. Raluca Moroșanu este judecătoarea Curții de Apel București care a intervenit în conferința de presă organizată de conducerea CAB și a declarat că șefele Curții "terorizează" magistrații. Judecătoarea Raluca Moroșanu, interviu pentru Recorder "Am vrut să dau acest interviu pentru a le răspunde celor care au ieșit în stradă. Citește și: Fostul procuror general Augustin Lazăr explică cum a fost distrusă Justiția și cere ca procurorii să declanșeze anchete: de la „CSM-ul nevestelor” la legile din 2022 Probabil voi fi exclusă din magistratură pentru acest interviu, dar nu mai contează", a declarat Moroșanu. Declarațiile judecătoarei Raluca Moroșanu vin pe fondul unei sensibilități publice accentuate privind independența justiției, după difuzarea recentă a unui documentar Recorder care a readus în atenția opiniei publice tensiunile din sistemul judiciar. Protestele pentru independența justiției din România Documentarul a declanșat proteste în mai multe orașe din România, unde sute de persoane au ieșit în stradă pentru a cere respectarea independenței justiției, transparență în conducerea instanțelor și protejarea magistraților care semnalează abuzuri interne. Manifestanții au acuzat presiuni asupra judecătorilor și lipsa unor mecanisme eficiente de protecție pentru cei care vorbesc public despre disfuncționalități din sistem.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră