vineri 09 ianuarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: Lia Savonea

33 articole
Justiție

VIDEO Marele mister din viața Liei Savonea: cum s-a schimbat fundamental, nu primea nici măcar flori

Acum 30 de ani, Lia Savonea era o studentă formidabilă și avea o moralitate impecabilă, spune unul din foștii prieteni apropiați ai actualei judecătoare. O studentă "formidabilă" Scriitorul și publicistul Radu Paraschivescu a cunoscut-o pe Lia Savonea acum 30 de ani, când aceasta era studentă la Drept, a povestit acesta la Digi FM (VIDEO).  Paraschivescu o cataloghează acum pe șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție ca pe una din marile dezmăgiri ale vieții sale. Citește și: GALERIE FOTO Ridicolele poze trucate ale Liei Savonea: cum s-a întinerit șefa ÎCCJ cu filtre de imagine pe pagina oficială a Înaltei Curți Scriitorul a relatat că, timp de câțiva ani, Savonea și soțul ei, Mihai, i-au fost prieteni apropiați. Paraschivescu spune azi că Lia Savonea era o studentă "formidabilă", extrem de inteligentă și cu o mare capacitate de asimilare. Mai mult, integritatea morală a celei care este azi judecătoare era fără cusur. Atât de integră încât a refuzat un buchet de flori Scriitorul a povestit și un episod care exemplifică această integritate. Astfel, la începutul carierei sale de judecătoare, Paraschivescu i-a dus un buchet de flori de 8 Martie. Dar Lia Savonea a refuzat buchetul, insistând că nu poate să primească nici un fel de cadouri. Scriitorul nu-și poate explica ce s-a întâmplat între timp cu fosta sa prietenă și ce anume a putut-o schimba. Paraschivescu i-a urat Liei Savonea să-și amintească de copilăria ei dificilă din Blaj și de idealurile din studenție.  Publicistul i-a dedicat și un text Liei Savonea, intitulat "Om și persoană (plângere nepenală)", publicat în volumul "În lume nu-s mai multe Românii".

Marele mister din viața Liei Savonea: de la integritate fără cusur, la stăpâna inelelor din justiție (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Lia Savonea și-a trucat fotografiile de pe pagina oficială de Facebook a Înaltei Curți (sursa: Facebook/Înalta Curte de Casație și Justiție, Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

FOTO Ridicolele poze trucate ale Liei Savonea: cum s-a întinerit șefa ÎCCJ cu filtre de imagine

Judecătoarea Lia Savonea a întinerit brusc. Cel puțin pe pagina de Facebook a Înaltei Curți de Casație și Justiție, care a postat câteva fotografii trucate evident cu șefa ÎCCJ. Oglindă, oglinjoară, cine e cea mai Savonea din țară? Fotografiile de pe pagina de Facebook a ÎCCJ au fost postate pe 9 decembrie a.c., pretextul fiind un "dialog cu societatea civilă" organizat de această instanță. Postarea conține 31 de fotografii. În 12 dintre acestea apare și Lia Savonea, multe fiind prim-planuri. Citește și: Cât costă jacheta matlasată de la Prada cu care se afișează superdatornicul la ANAF Robert Negoiță, primar al Sectorului 3 Chiar cu ochiul liber, este evident că figura judecătoarei este impecabilă, nefiresc de "perfectă". La o comparație cu fotografii făcute de jurnaliști Liei Savonea, diferențele devin foarte vizibile. DeFapt.ro a analizat (cu ajutorul AI) diferențele dintre două fotografii postate pe pagina de Facebook a ÎCCJ și două fotografii realizate de fotografi ai agenției Inquam Photos. Analiza imaginilor oficiale Lia Savonea, așa cum apare pe pagina de Facebook a ÎCCJ (sursa: Facebook/Înalta Curte de Casație și Justiție) Lumină și tonuri iluminarea este controlată, provenind probabil din surse artificiale (lumini de sală, panouri LED). tonurile pielii sunt netede și uniforme, ceea ce poate sugera fie o lumină foarte difuză, fie un filtru de softening aplicat ușor. contrastul este moderat, iar expunerea este echilibrată, fără umbre dure. Utilizarea filtrelor Este foarte probabil ca fotografiile să fi trecut printr-o editare profesională standard, caracteristică imaginilor de presă sau instituționale: filtru de softening / skin-smoothing foarte discret, care uniformizează textura pielii și reduce imperfecțiunile; ajustări de lumină și balans de alb pentru a corecta lumina artificială și a da un ton neutru; ușoare corecții de claritate locală pe ochi și pe conturul feței (practică obișnuită în fotografia oficială). Trăsături vizibil modificate (prin post-procesare standard) pielea pare mai uniformă; lumina e distribuită foarte omogen; culorile sunt curate și stabile, fără dominante reci sau calde; imaginea pare „corporate”, specifică conferințelor. Analiza imaginilor de presă Lia Savonea, în fotografii de presă neprelucrate (sursa: Inquam Photos/George Călin) Lumină și tonuri iluminatul este natural, provenind din lumina zilei, ceea ce face trăsăturile mult mai contrastante; textura pielii este vizibil mai detaliată — liniile fine, umbrele, relieful natural al feței; fundalul este mai puțin controlat, cu reflexii, umbre și variații de lumină. Utilizarea filtrelor Aceste imagini nu par editate cu filtre de netezire. Se observă clar trăsăturile naturale ale pielii, diferențele de lumină și umbre, precum și contrastul mai puternic. Poate exista doar: corecție minimă de expunere; ajustare simplă de balans de alb. Dar nu există semne de: smoothing; filtre cosmetice; retușare a pielii; creșterea uniformității culorilor. Trăsături vizibil nemodificate textura pielii este complet naturală; umbre puternice sub ochi / în zonele laterale; reflexii pe lentile, lucru care rareori apare în imagini editate; fundal mai haotic, tipic presei „on the spot”. Savonea filtrată versus Savonea reală (sursa: Facebook/Înalta Curte de Casație și Justiție, Inquam Photos/George Călin)

Dosarul de la ANI al Liei Savonea, îngropat (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Justiție

EXCLUSIV Dosarul Liei Savonea de la ANI, îngropat atât de adânc încât nici Parlamentul nu l-a găsit

Dosarul de avere nejustificată al judecătoarei Lia Savonea a dispărut fără urmă de la Agenția Națională de Integritate. ANI nu a răspuns nici măcar în fața Parlamentului la o întrebare referitoare la acest caz. Savonea critica celeritatea verificării preliminare În toamna lui 2019, mai multe articole de presă menționau existența unui dosar de avere nejustificată la ANI pe numele Liei Savonea, atunci președinte al Consiliului Superior al Magistraturii. Savonea confirma existența dosarului, ba chiar acuza că procedurile ANI în cazul ei erau prea rapide. Citește și: EXCLUSIV Soțul Liei Savonea, lovitură imobiliară de proporții: bloc de zece etaje în Băneasa. Savonea nu are, la vedere, banii pentru proiect „Lucrarea apare ca fiind înregistrată la ANI la data de 12 august 2019 (...). Procedura de verificare preliminară, expres prevăzută de lege, a fost derulată de ANI cu o celeritate neobişnuită dacă avem în vedere multitudinea activităţilor (înregistrarea şi repartizarea lucrării, procedura de evaluare, întocmirea şi comunicarea informării) derulate în numai 8 zile, într-o perioadă tradiţional afectată concediilor de odihnă”, arăta Savonea pe 1 octombrie 2019. ANI a refuzat să răspundă oficial unui parlamentar După trei ani de la deschiderea dosarului judecătoarei Lia Savonea, nici un progres nu fusese înregistrat în această speță. În decembrie 2022, la trei ani și patru luni de la deschiderea dosarului, deputatul USR Mihai-Alexandru Badea a trimis o interpelare Agenției Naționale de Integritate. La trei ani de la acea interpelare, ANI nu a furnizat încă un răspuns, după cum se poate vedea pe pagina oficială a Camerei Deputaților. Abia în martie 2023, Agenția Națională de Integritate a trimis un răspuns. Dar nu unei instituții, ci jurnaliștilor de la Rise Project. Potrivit acestui răspuns, dosarul a fost clasat pentru că „nu au fost identificate diferenţe semnificative”, adică mai mari de 10.000 de euro în avere, față de venituri. Nici un detaliu din dosar, însă, nu a fost făcut public. Sume uluitoare obținute din nimic „Din declarațiile de avere depuse între anii 2017 și 2020 rezultă că avocatul Mihai Savonea, soțul persoanei în cauză (Lia Savonea - n.r.), a înstrăinat nu mai puțin de 23 de imobile deținute în proprietate exclusivă, în valoare totală de 6.026.925 RON + 391.877 EUR, în pofida declarării unor venituri nete de doar 48.000 RON în aceeași perioadă și fără să figureze ca unic proprietar a mai mult de două astfel debunuri în niciuna din cele 4 declarații de avere. La aceste tranzacții se mai adaugă vânzarea a 3 autoturisme în valoare totală de 24.900 EUR în anii 2017, 2018 și 2020, cumpărarea a două terenuri intravilane în comuna Chiajna din județul Ilfov cu suprafața totală de 839 metri pătrați în anul 2017, plus alte vânzări de imobile din perioada când judecătoarea Lia Savonea ocupa funcția publică de Președinte al Curții de Apel București. Prin raportare la veniturile nete cumulate ale ambilor soți, astfel cum rezultă din declarațiile de avere depuse de judecătoarea Lia Savonea în aceiași 4 ani, se poate constata că valoarea tranzacțiilor respective este de cel puțin 4 ori mai mare”, scris deputatul Badea în interpelarea pentru ANI.  

Accidentul mortal din Iași, repus pe rol (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Cine vrea rejudecarea accidentului mortal cu pieton rupt în două: mâna dreaptă a Liei Savonea

Judecătoarea Ena Hermina Iancu, considerată „mâna dreaptă” a Liei Savonea, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, a decis redeschiderea dosarului penal în cazul accidentului mortal provocat de Andrei Rareș Berihoi la Iași. Accident mortal din Iași, repus pe rol Condamnat definitiv în septembrie la cinci ani de închisoare pentru ucidere din culpă, Berihoi a lovit mortal un pieton pe o trecere de pietoni, circulând cu aproape 150 km/h pe Bulevardul Independenței. Citește și: Ce prevede articolul încălcat de PSD, din Acordul Politic, când a votat moțiunea simplă împotriva Dianei Buzoianu Decizia vine la scurt timp după numirea judecătoarei Iancu în echipa de conducere a ÎCCJ și reaprinde controversele legate de activitatea sa în dosare cu impact public major. În trecut, magistrata a fost implicată în hotărâri contestate, inclusiv în cauze care i-au vizat pe Adrian Năstase, Călin Popescu-Tăriceanu și Elena Udrea. Continuarea, în Ziarul de Iași

Proteste pentru apărarea justiției, a  cincea seară (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

A cincea seară de proteste împotriva găștii Savonea în București și în țară

Peste o mie de persoane au participat, duminică seara, la marșul „Împreună pentru Justiție”, care s-a încheiat în Piața Victoriei. Protestatarii cer o justiție independentă și trag un semnal de alarmă cu privire la presiunile politice exercitate asupra sistemului judiciar. Aceasta este a cincea seară consecutivă în care cetățeni din București ies în stradă pentru a susține independența justiției și statul de drept. Coloana de manifestanți a pornit din Piața Universității Marșul a început la Fântâna de la Universitate, de unde manifestanții au pornit către Piața Victoriei. Citește și: Primarul PNL al Iașiului, acuzat de corupție, spune că Bolojan e în spatele documentarului Recorder În fruntea coloanei s-au aflat protestatari care purtau două pancarte albe cu mesajele „Justiție fără telefoane” și „Când Savonea salvează corupții, noi salvăm Justiția! Revocare”. Pe traseu au fost afișate numeroase pancarte cu mesaje precum: „Toți pentru justiție”, „Justiție capturată / O vrem eliberată”, „Justiția asigură protecție pentru corupți” sau „Justiție independentă”. Sloganuri dure și steaguri ale României și Uniunii Europene Mulțimea a scandat lozinci precum „Justiție, nu corupție”, „Afară, afară, cu mafia din țară”, „PSD și PNL, aceeași mizerie” sau „PSD, ciuma roșie”. Protestatarii au desfășurat drapele de mari dimensiuni ale României și Uniunii Europene și au adus o fotografie în mărime naturală a Liei Savonea, însoțită de mesajul „Asigur protecție pentru corupți”. Cereri de demisie din fruntea Justiției și MAI Manifestanții solicită demisia președintei Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, a ministrului Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a ministrului Justiției, Radu Marinescu, precum și a procurorului-șef al DNA, Marius Voineag. Proteste și la Timișoara Duminică seara, câteva sute de persoane, majoritatea tineri, au protestat și la Timișoara, în fața Palatului Dicasterial (Palatul Justiției), pentru a-și exprima susținerea față de independența sistemului judiciar. Participanții au cerut, la rândul lor, demisia Liei Savonea și a ministrului de Interne, Cătălin Predoiu, declarându-și sprijinul pentru magistrații care au vorbit public despre presiunile la care sunt supuși. „Savonea a continuat ce a început Dragnea” Activistul civic Cristi Brâncovan a declarat că aproximativ jumătate dintre participanții la protestul de la Timișoara au fost prezenți și la manifestațiile din 2019, organizate împotriva modificării legilor justiției. „Atunci când Dragnea voia să ia cu asalt justiția, omul din interior care l-a ajutat era aceeași Lia Savonea. Dragnea a căzut, dar Savonea și-a dus mai departe munca și a acaparat complet justiția, fiind pregătită să predea puterea oricui”, a afirmat Brâncovan. Acesta a mai susținut că modificările aduse Legilor Justiției în perioada 2017–2022 au creat mecanisme care fac aproape imposibilă sancționarea sau destituirea magistraților care încalcă flagrant legea. La protestul din Timișoara, participanții au scandat lozinci precum: „Infractorul a fost prins. Gata, fapta s-a prescris!”, „Lia, Lia, te-așteaptă pușcăria!”, „Nu vrem justiție cu dedicație”, „Borfașilor, dați banii înapoi!” sau „Bolojane, du gunoiul, dă-l afară pe Predoiu!”. Cluj: peste o mie de persoane în stradă Peste o mie de persoane au participat, duminică seara, la un protest pentru justiție organizat în fața Palatului de Justiție din Cluj-Napoca. După manifestația statică, protestatarii au pornit într-un marș pe mai multe artere importante ale municipiului. Pancarte cu mesaje anti-corupție și cereri de demisie Participanții au afișat pancarte cu mesaje critice la adresa clasei politice și a conducerii sistemului judiciar, printre care: „Error, justice not found”, „PNL și PSD, aceeași mizerie”, „Jos gheara de pe justiție”, „Corupția distruge încrederea”, „Toți pentru justiție” și „Demisia Lia Savonea”. Scandări împotriva influenței politice asupra Justiției Pe parcursul protestului, manifestanții au scandat lozinci precum „Deficitul bugetar, la Predoiu-n buzunar”, „Poți să furi în România, se rezolvă, sună Lia”, „Lia, Lia, Lia, te sună pușcăria”, „Demisia Savonea”, „Nu vrem influență, vrem independență”, „Curtea e plină de corupție și crimă” sau „Justiție curată, țară respectată”. De asemenea, o parte dintre protestatari au cerut implicarea autorităților locale, scandând „Nicușoare, nu mai sta, apără justiția”. Trafic restricționat parțial, sprijin din partea șoferilor În urma marșului de protest, circulația rutieră a fost restricționată parțial pe anumite segmente de stradă. Șoferii care au trecut prin zonă au claxonat în semn de susținere față de revendicările protestatarilor.

Judecătoarea Raluca Moroșanu, interviu pentru Recorder (sursa: Facebook/Recorder)
Eveniment

Judecătoarea Raluca Moroșanu, care a sfidat gașca Savonea, interviu exclusiv

Judecătoarea Raluca Moroșanu a acordat un interviu Recorder, care va fi difuzat duminică seară. Raluca Moroșanu este judecătoarea Curții de Apel București care a intervenit în conferința de presă organizată de conducerea CAB și a declarat că șefele Curții "terorizează" magistrații. Judecătoarea Raluca Moroșanu, interviu pentru Recorder "Am vrut să dau acest interviu pentru a le răspunde celor care au ieșit în stradă. Citește și: Fostul procuror general Augustin Lazăr explică cum a fost distrusă Justiția și cere ca procurorii să declanșeze anchete: de la „CSM-ul nevestelor” la legile din 2022 Probabil voi fi exclusă din magistratură pentru acest interviu, dar nu mai contează", a declarat Moroșanu. Declarațiile judecătoarei Raluca Moroșanu vin pe fondul unei sensibilități publice accentuate privind independența justiției, după difuzarea recentă a unui documentar Recorder care a readus în atenția opiniei publice tensiunile din sistemul judiciar. Protestele pentru independența justiției din România Documentarul a declanșat proteste în mai multe orașe din România, unde sute de persoane au ieșit în stradă pentru a cere respectarea independenței justiției, transparență în conducerea instanțelor și protejarea magistraților care semnalează abuzuri interne. Manifestanții au acuzat presiuni asupra judecătorilor și lipsa unor mecanisme eficiente de protecție pentru cei care vorbesc public despre disfuncționalități din sistem.

Judecătoare din Craiova, protest împotriva sistemului (sursa: Facebook/Sorina Marinas)
Justiție

Judecătoare din Craiova protestează împotriva găștii Savonea: Poate însemna finalul carierei mele

Sorina Marinaș, judecătoare la Secția Penală a Curții de Apel Craiova, a anunțat că va protesta sâmbătă, în fața Judecătoriei Craiova, transmițând mesajul „așa nu se mai poate”, deși este conștientă că gestul ar putea însemna sfârșitul carierei sale de magistrat. Judecătoare din Craiova, protest împotriva sistemului Într-un mesaj publicat pe Facebook, judecătoarea afirmă că protestul reprezintă un act de solidaritate justificat de situația actuală din justiție. Citește și: Numărul magistraților revoltați împotriva regimului Savonea s-a triplat, și Kovesi a semnat Sorina Marinaș precizează că întreaga sa carieră s-a construit exclusiv prin concursuri și examene, fiind numită judecător la vârsta de 26 de ani, fără a promova prin interviuri. Protestul este anunțat pentru 13 decembrie, ora 17:00, și este descris ca fiind pașnic, apolitic și decent. Temeri privind represalii ale Inspecției Judiciare Cu o zi înainte, judecătoarea declara că se așteaptă la repercusiuni din partea Inspecției Judiciare împotriva magistraților care au vorbit public despre disfuncțiile din sistemul de justiție. Aceasta susține că astfel de reacții instituționale riscă să reducă la tăcere vocile critice din magistratură. Un nume deja cunoscut în spațiul public Sorina Marinaș a intrat anterior în atenția publică după ce Inspecția Judiciară a declanșat o anchetă împotriva sa, în urma unei postări în care explica motivele condamnării unui bărbat la 30 de ani de închisoare pentru tentativă de omor asupra soției. De asemenea, ea se numără printre sutele de magistrați care au semnat un mesaj de susținere pentru procurorii și judecătorii implicați în dezvăluirile Recorder. În contextul acestor dezvăluiri, mii de oameni au protestat în ultimele zile în orașe precum București, Cluj, Iași, Timișoara, Sibiu și Brașov, cerând reformarea sistemului de justiție și protejarea magistraților care semnalează problemele interne.

Șefa Curții de Apel București, facultate la Craiova, CV modest Foto: Inquam/Gyozo Baghiu
Eveniment

Șefa Curții de Apel București, facultate la Craiova, CV modest, urmașa lui Savonea

Șefa Curții de Apel București, Lianei Arsene, a studiat la facultatea de drept din Cariova, Nicolae Titulescu, are un CV modest și este urmașa lui Savonea la conducerea acestei instanțe. O biografie a Lianei Arsene este de negăsit pe site-ul Curții de Apel. Citește și: Urmează un măcel al Inspecției Judiciare împotriva magistraților care au vorbit împotriva găștii Savonea, avertizează o judecătoare Șefa Curții de Apel București, facultate la Craiova, CV modest Doar portaljust.ro are un mic CV, pe o listă cu „informații relevante” despre judecători de la Tribunalul Teleorman care au ajuns la Curtea de Apel București.  Potrivit acestui document, Arsene a studiat la facultatea Nicolae Titulescu de la universitatea din Craiova, unde și-a luat licența în 2002 - dar nu se știe când s-a născut, unde și ce liceu a urmat. A fost avocat pentru foarte puțin timp, iar din 2004 este judecătoare. Înainte de a ajunge la București, cea mai importantă funcție a fost de vicepreședinte a Tribunalului Teleorman. În 2016, a ajuns la Curtea de Apel București, iar în 2023 a fost numită președinte interimar al acestei curți, în locul Liei Savonea, care fusese promovată la Înalta Curte de Casație și Justiție. Pe site-ul Curții de Apel, nu se mai publică hotărâri de colegiu din 2022. 

Urmează un măcel al Inspecției Judiciare împotriva magistraților care vorbesc despre abuzuri (sursa: Inquam Photos/Gyozo Baghiu)
Justiție

Urmează un măcel al Inspecției Judiciare împotriva magistraților care au vorbit despre abuzuri

Judecătoarea Sorina Marinaș, de la secția penală a Curții de Apel Craiova, a declarat joi seară că este convinsă că vor urma „repercusiuni” din partea Inspecției Judiciare împotriva magistraților „care au îndrăznit” să vorbească public despre problemele din justiție. „Discuții la nivel de Inspecție să ne potolească pe toți” „Ori de câte ori unul dintre noi a ieșit din decorul prestabilit, s-a trezit cu Inspecția Judiciară pe cap, inevitabil. Dacă ești un pic mai vocal, automat vine Inspecția la ușă. Eu vă pot spune în mod categoric că noi știm deja că sunt discuții la nivel de Inspecție să ne potolească pe toți (...). Nu pot să vă dau date exacte ce se va întâmpla în perioada imediat următoare, dar având în vedere că procedurile declanșate de Inspecția Judiciară sunt de principiu desfășurate într-un termen foarte scurt de 20 - 30 de zile, probabil vom afla foarte curând cu toții. Cred totuși că, după reacția publică a magistraturii, să întârzie un pic.” Citește și: 22 decembrie 2025: Nicușor Dan va sta la o discuție „fără limită de timp” cu magistrații care vor să reclame problemele din Justiție Declarațiile au fost făcute într-o intervenție telefonică la Euronews. „O tentativă de mazilire publică” Potrivit Sorinei Marinaș, conferința de presă convocată joi de conducerea Curții de Apel București a reprezentat „o tentativă de mazilire publică a anumitor magistrați care au îndrăznit să vorbească de ce se întâmplă”. Judecătoarea a devenit cunoscută după ce Inspecția Judiciară a deschis o anchetă împotriva sa, în urma publicării pe Facebook a motivării unei condamnări la 30 de ani de închisoare pentru tentativă de omor asupra soției. Marinaș se numără și printre cei 200 de magistrați care au semnat un mesaj de susținere pentru colegii care au făcut dezvăluiri în reportajul Recorder despre disfuncțiile majore din sistemul judiciar. „Tăcerea nu este o opțiune” Mesajul comun transmis joi include următoarele afirmații: „Subsemnații, judecători și procurori, având în vedere repercusiunile ce se preconizează cu privire la colegii noștri Laurențiu Beșu și Raluca Moroșanu, dar și mesajele contradictorii publicate de Secția pentru judecători și secția pentru procurori, facem următoarele precizări. Ne exprimăm public solidaritatea cu magistrații care au avut curajul de a sesiza problemele și presiunile din sistemul de justiție. Adevărul și integritatea nu trebuie sancționate, ci protejate. Tăcerea nu este o opțiune atunci când valorile profesiei sunt puse în pericol. Totodată, subliniem că aspectele semnalate de colegii mai sus menționați nu sunt izolate. Disfuncționalități profunde și sistemice persistă, iar asumarea lor este esențială. Justiția are nevoie nu doar de curaj, ci și de o reformă reală, onestă, pentru a putea rămâne liberă, dreaptă și credibilă – în slujba cetățeanului.”

Protest în Piața Victoriei din București împotriva găștii Liei Savonea (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Un nou protest împotriva găștii Savonea, de data aceasta în Piața Victoriei din București

Aproximativ o mie de persoane protestează, joi seară, în Piața Victoriei din București, după dezvăluirile prezentate în documentarul Recorder despre problemele grave din sistemul de justiție. „Mă sună Lia. Mergem la pușcărie” Manifestanții afișează pancarte cu mesaje precum: „Savonea, jos labele de pe justiție”, „M-a sunat Lia, mă duc să vorbesc”, „Justiție, nu corupție”, „Mă sună Lia. Mergem la pușcărie”. Citește și: 22 decembrie 2025: Nicușor Dan va sta la o discuție „fără limită de timp” cu magistrații care vor să reclame problemele din Justiție Protestatarii scandează: „Noi vrem dreptate, nu imunitate”, „Magistrați independenți, nu obedienți”, „Savonea, demisia”, „Jos Predoiu”. Totodată, aceștia cer demisia președintei Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, a ministrului Justiției, Radu Marinescu, a ministrului Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, și a procurorului-șef al DNA, Marius Voineag. Este a doua seară consecutivă de proteste, după ce miercuri câteva mii de persoane au manifestat în fața sediului Consiliului Superior al Magistraturii din București și la Palatul de Justiție din Cluj-Napoca. Și la Iași s-au strâns câteva sute de oameni în Piața Unirii. „Scoateți corupția din justiție” Evenimentul „Scoateți corupția din justiție” a fost anunțat pe Facebook, în contextul apariției documentarului Recorder, care expune o serie de nereguli grave din interiorul sistemului judiciar. Organizatorii au transmis că „Documentarul Recorder a arătat cum corupția a pus stăpânire pe Justiție. Iar politicienii care au votat legile justiției au făcut posibil acest lucru. Este timpul să le spunem că situația a devenit intolerabilă și că a venit momentul ca politicienii care susțin că vor un stat de drept, dar și oamenii onești din Justiție, să remedieze lucrurile.” Mărturia judecătorului Beșu Documentarul Recorder prezintă mărturii ale unor procurori și judecători, unii cu identitatea protejată, privind modul în care conducerea Curții de Apel București ar fi schimbat în mod repetat complete de judecată pentru a obține soluții favorabile în dosare de corupție. Printre cauzele menționate se numără cele ale lui Marian Vanghelie, Cristian Burci și Puiu Popoviciu. Judecătorul Laurențiu Beșu, mutat prin delegare de la Tribunalul Giurgiu, afirmă că a fost scos din completul care îl judeca pe medicul Mircea Beuran pentru că „nu se mai dorea” să facă parte din acesta. „Lebăda neagră” Raluca Moroșanu Declarațiile sale au fost confirmate public de judecătoarea Raluca Moroșanu, care a intervenit la începutul conferinței de presă organizate de conducerea Curții de Apel București: „Am venit aici ca să-l susțin pe colegul Laurențiu Beșu și să spun că tot ce a spus el acolo este adevărat. Dacă va fi contrazis, este o minciună. (…) Suntem terorizați pur și simplu, cu acțiuni disciplinare și cu tot ce știți dumneavoastră că ni se întâmplă. (…) Am fost toată viața mea magistrat. Colegii din țară mă cunosc. Și ei vor ști că nu mint.”

Lia Savonea confirmă telefonul către Curtea de Apel București din timpul conferinței de presă (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Justiție

Lia Savonea confirmă că a sunat-o în timpul conferinței de presă pe purtătoarea de cuvânt a CAB

Președinta Curții Supreme, Lia Savonea, a declarat pentru HotNews că, în timpul conferinței de presă de joi, a contactat-o pe judecătoarea Ionela Tudor pentru a-i redirecționa o întrebare primită de la presă privind perioada în care Savonea se afla la conducerea instituției. Ionela Tudor este, totodată, purtătoarea de cuvânt a Înaltei Curți. Curtea de Apel a confirmat HotNews a sunat-o pe judecătoarea Ionela Tudor în același moment în care a contactat-o și pe Lia Savonea. Citește și: VIDEO Savonea a sunat și i-a transmis șefei Curții de Apel, Liana Arsenie, ce să le spună ziariștilor, în timpul conferinței de presă Tudor a răspuns aproape o oră mai târziu, confirmând versiunea transmisă de Savonea: „Este adevărat că Înalta Curte de Casație și Justiție mi-a direcționat o întrebare vizând dosarul Vanghelie și m-a rugat să clarificăm noi.” Savonea: „Am rugat-o să clarifice ei” Lia Savonea a detaliat contextul: „Eu sunt la birou, la calculator, nu am urmărit conferința de presă, am văzut doar reacțiile din presă. Am primit această întrebare, i-am redirecționat-o și n-a înțeles ce era cu ea și a ieșit și m-a întrebat. I-am spus: Sunt întrebată, vedeți dacă se discută, lămuriți voi, că e la voi dosarul, acolo s-a discutat, nu pot eu să răspund presei. Eu sunt plecată din 2023 de acolo. Am rugat-o să clarifice, habar n-am dacă a clarificat între timp lucrul acesta.” Savonea a mai adăugat că intervenția sa a fost una punctuală: „Eu i-am dat mesaj și probabil a zis: Mă duc să vorbesc să văd despre ce e vorba. Am rugat-o să clarifice ei lucrul ăsta, că nu mai e în competența mea să clarific ce era la CAB.”

Savonea a sunat și i-a transmis șefei Curții de Apel ce să le spună ziariștilor Foto: Inquam/Gyozo Baghiu
Eveniment

VIDEO Savonea a sunat și i-a transmis șefei Curții de Apel ce să le spună ziariștilor

Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), Lia Savonea, a sunat la vicepreședinta Curții de Apel București, Ionela Tudor, și i-a transmis șefei Curții de Apel, Liana Arsenie, prin Tudor, ce să le spună ziariștilor, în timpul conferinței de presă. Recorder a publicat pe Facebook momentul în care Ionela Tudor îi spune lui Arsenie, în timpul conferinței de presă, că o sună Savonea. Citește și: Ce trebuie să facă președintele Nicușor Dan și premierul Bolojan după documentarul Recorder - propunerile lui Cristi Danileț Savonea a sunat și i-a transmis șefei Curții de Apel ce să le spună ziariștilor În foarte scurt timp, Ionela Tudor se întoarce și-i transmite, șoptit, lui Arsene: „Este exclus ca Predoiu să fi intervenit, nu a sugerat...”, se aude foarte încet, în înregistrare, la secunda 56.  „Avem dovada că Lia Savonea, șefa Înaltei Curți, își exercită puterea din umbră asupra conducerii Curții de Apel București! În documentarul Recorder, mai mulți magistrați vorbesc despre faptul că Lia Savonea este văzută ca un „conducător absolut al sistemului" și că un exemplu este faptul că și-a păstrat influența asupra conducerii Curții de Apel București, „pe care o conduce prin proxy (n.r. - interpuși)".   Astăzi, tocmai în conferința de presă în care conducerea Curții de Apel a ieșit să spună că informațiile din documentarul Recorder sunt „manipulări", s-a petrecut un moment incredibil, care arată că Lia Savonei a trimis indicații chiar în timpul conferinței. Ionela Tudor, vicepreședinta instanței, i-a șoptit președintei Liana Arsenie: „Mă sună Lia, mă duc să vorbesc", după care a ieșit din sală. S-a întors în scurt timp și i-a șoptit Lianei Arsenie ce să răspundă. Cele două nu și-au dat seama că dialogul lor este surprins de microfoanele presei”, a scris Recorder.   

Fosta judecătoare Daniela Panioglu acuză sistemul corupt al Liei Savonea (sursa: euronews.ro)
Justiție

Încă o mărturie publică din sistemul corupt al Liei Savonea, făcută de o fostă judecătoare

„Nu știu dacă funcționează ceva în România mai bine decât corupția din justiție.” Declarația aparține judecătoarei Daniela Panioglu, pensionată forțat, care a povestit în direct la Euronews cum ajung dosarele de corupție să se prescrie pe bandă rulantă. Savonea sugerează o bătălie pentru influență Daniela Panioglu a făcut afirmații similare și în urmă cu două săptămâni, tot la Euronews, iar documentarul realizat de Recorder a confirmat în întregime acuzațiile sale. Citește și: EXCLUSIV Soțul Liei Savonea, lovitură imobiliară de proporții: bloc de zece etaje în Băneasa. Savonea nu are, la vedere, banii pentru proiect Fosta judecătoare susține că responsabilitatea principală ar aparține chiar șefei Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, despre care afirmă că ar controla majoritatea deciziilor din sistem. Într-un răspuns transmis Euronews, Lia Savonea respinge toate acuzațiile și concluziile din documentarul „Justiție capturată”: „Mărturiile invocate nu sunt susținute de fapte verificabile și conțin afirmații necorespunzătoare realității. Ele construiesc artificial percepția unei justiții «capturate», deși, în mod obiectiv, indică mai degrabă tentative de repoziționare a influenței asupra justiției din alte zone decât cele enunțate selectiv în discursul public”. Justiția în dosarele de mare corupție, nefuncțională Fosta judecătoare Daniela Panioglu avertizează că mecanismele interne ale sistemului permit tergiversarea dosarelor sensibile: „Situația e foarte gravă, a fost trecută sub tăcere, s-a suferit sub tăcere atâta timp, dar cred că așa nu se mai poate în societatea română. Justiția este nefuncțională, mă refer la justiția penală și la dosarele de mare corupție.” Structură piramidală cu Savonea în vârf Panioglu descrie o structură piramidală în fruntea căreia s-ar afla Lia Savonea: „Este o structură piramidală în vârful căreia se află un lider care, extrem de meticulos și în timp, a reușit să acapareze tot sistemul judiciar. Se numește Savonea Lia. A fost liderul în fapt al acelei grupări despre care se vorbea și în material. Acest lider și-a plasat, creat și țesut atent și meticulos toată rețeaua, a plasat anumiți șefi de instanțe. În mandatul lor, acești șefi de instanțe au intervenit ca o presiune asupra judecătorilor.”

Mecanismul corupției din interiorul Justiției (sursa: Inquam Photos/Tudor Pană)
Justiție

VIDEO Rețeaua Savonea de trucat procese, devoalată de procurori și judecători (interviuri Recorder)

Un documentar Recorder, rezultatul unei investigații de peste un an și jumătate, încearcă să explice cum un pilon esențial al democrației a fost treptat capturat de un grup de interese format din magistrați și politicieni. Mecanismul corupției din interiorul Justiției În esență, pactul dintre cele două tabere funcționează astfel: politicul a livrat modificări legislative care au creat o structură piramidală în justiție, concentrând puterea în mâinile unui număr mic de magistrați. Citește și: Judecător ÎCCJ pensionat la 48 de ani critică USR-ul și pe Nicușor Dan, o preamărește pe Savonea. Are mai multe apartamente decât părinții lui Băluță La schimb, acești magistrați au oferit o justiție „liniștită”, care nu mai deranjează elitele politice. Materialul, care include mărturii fără precedent, extrem de grave, venite chiar din interiorul sistemului a fost rezumat de fostul judecător Cristi Danileț „O radiografie dură a justiției penale din perioada post-Kovesi. Mărturii: 3 procurori DNA (2 asumați), 2 judecători de la CAB (1 asumat), un fost membru CSM și un actual membru CSM. Iată principalele idei prezentate în material: Degradarea luptei anticorupție: Lupta anticorupție nu mai este o prioritate. Anticorupția judiciară nu există deloc. Au loc manipulări de dosare la DNA și în instanțe pentru a se alege anumiți magistrați care să le soluționeze." Ce se întâmplă la DNA „Procurorul-șef Voineag ar fi cerut informări scrise despre măsurile propuse judecătorilor. Ar fi folosit pârghii administrative pentru a bloca anchete, a schimbat șefi fără motive și ar fi închis abuziv dosare sensibile (mai ales când erau vizați suspecți din SRI). Procurori de anchetă ar fi fost înlăturați din cauze. Ar fi existat telefoane influente din SRI, Prefectură, conducerea DNA. 1 din 7 procurori a plecat din DNA, în semn de protest.” Ce se întâmplă în instanțe „Dosarele ar fi direcționate către anumiți judecători pentru rezultate convenabile sau pentru prescripție. Unii inculpați se laudă că „au la mână” judecători." Situații grave la Curtea de Apel București "Judecători mutați între secții sau delegați în timpul judecării unor dosare penale, prin decizia conducerii. CSM ar fi dispus detașări/transferuri ale judecătorilor în timpul unor procese importante. Schimbarea repetată a completurilor → reluarea judecății de mai multe ori. -Exemple: Vanghelie: procesul a durat 10 ani, completul schimbat de 5 ori → prescripție. Medicul Beuran: complet schimbat după „îmbierea” unui judecător cu delegare la CAB → achitare, deși exista o înregistrare cu recunoașterea mitei. Judecători schimbați „peste noapte”, fără motiv medical sau administrativ. Popoviciu: dosar revizuit; pe aceleași probe → achitare, deși era vorba de 224 ha evaluate la 1 euro/mp în loc de 100 euro.”" Presiuni din partea conducerii CAB „Se induce ideea că inculpatul trebuie protejat. Soluțiile nu se impun direct, dar sunt „sugerate”. Judecătorii care nu se aliniază cerințelor riscă în carieră.” CSM – de la 5–4 la 8–1 „În perioada Savonea (2017–2023): două tabere, decizii sensibile adoptate cu votul de 5–4 în secția de judecători, unde domina tabăra antireformistă. În actualul CSM: deciziile se iau cu 8–1!!” Modificările legilor justiției „CSM-ul condus de Savonea ar fi susținut modificările Dragnea–Toader împotriva voinței magistraților. Noile legi au consolidat puterea secției de judecători din CSM: controlează inspecțiile, numirile, promovările; pot decide ce procurori îi anchetează pe magistrați; criteriile meritocratice au dispărut. Grup de influență în jurul Liei Savonea: Rețea construită în timp în ICCJ, CSM, Inspecția Judiciară, CAB. Numiri de șefi la CAB din rândul judecătorilor aduși de la alte instanțe, cu legături personale în dosare judecate la CAB.” În unele cazuri, «dreptul este reinventat».” Libertatea de exprimare a magistratului – inexistentă „Sistemul funcționează sub frică. Magistrații corecți sunt resemnați. Cei curajoși au fost hărțuiți disciplinar. Exemple: două judecătoare de la CAB, îndepărtate, apoi repuse în funcție de ICCJ, dar fără dosarele lor – trimise la secția civilă.” Desființarea anticorupției judiciare „După modificările din 2017–2018, competențele de anchetare a magistraților au trecut de la DNA → SIIJ → SAS. Dacă înainte DNA instrumenta 10–15 dosare/an, azi nu mai există niciun dosar de corupție judiciară. A avut loc un fel de înțelegere magistrați-politicieni: politicienii au tăiat puterile DNA, iar în schimb magistrații abuzivi au fost protejați. Soluția: independența justiției nu poate există fără voință politică. Se impune reducerea puterilor CSM și redistribuirea atribuțiilor sale pe orizontală.”

Soțul Liei Savonea, lovitură imobiliară de proporții: bloc de zece etaje în Băneasa. De unde vin banii? (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Investigații

EXCLUSIV Soțul Liei Savonea, lovitură imobiliară de proporții: bloc de zece etaje în Băneasa

La câteva luni după ce Lia Savonea a ajuns șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, soțul acesteia, Mihai Savonea, a dat lovitura în imobiliare. Astfel, pe 23 octombrie a.c., o modificare a unei autorizații de construire emise de Primăria Sectorului 1 a confirmat că o firmă a lui Mihai Savonea este în spatele unui proiect de milioane de euro. Citește și: Savonea mai cere niște bani pentru magistrați, ca să nu mai saboteze proiectele Guvernului Este vorba de o clădire de 40 de metri înălțime în Băneasa (șoseaua București-Ploiești). Proiect de un milion de euro la Chiajna pe banii altcuiva Soțul șefei Înaltei Curți de Casație și Justiție nu este un novice în imobiliare. Consortul judecătoarei a ridicat un bloc pe un teren din Chiajna, proiect imobiliar în care a fost investit un milion de euro, bani lichizi proveniți de la fiul unui magistrat condamnat pentru corupție, potrivit Rise Project. Printre principalii beneficiari ai întregii scheme imobiliare s-a numărat și fratele primarului din Chiajna, naș al unui interlop implicat în conflicte electorale și afaceri imobiliare în aceeași localitate. Lia Savonea, tranzacții cu rudele primarului din Chiajna Aceeași sursă mai arată că inclusiv judecătoarea Savonea fusese implicată în tranzacții cu terenuri. Ea admitea în 2023, într-o discuție cu Rise Project, că nu declarase vânzarea unui teren evaluat la 30.000 de euro, după ce Agenția Națională de Integritate i-a verificat averea timp de trei ani fără să identifice nereguli. Terenul fusese achiziționat împreună cu rude ale primarului din Chiajna, localitate aflată la marginea Capitalei. Imobil de 14 niveluri în Băneasa Dar lovitura imobiliară de milioane de euro a lui Mihai Savonea a venit la scurtă vreme după ce soția sa a devenit șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție. Pe 23 iunie a.c., Consiliul Superior al Magistraturii a anunțat că Lia Savone este noul președinte al ÎCCJ. Pe 23 octombrie a.c., Primăria Sectorului 1 a anunțat că două firme au cerut o "MODIFICARE DE TEMA LA IMOBIL CU FUNCTIUNE MIXTA (BIROURI, SERVICII, LOCUINTE)" situat pe Șoseaua București-Ploiești, nr. 23. Unde se află parcela de la adresa Șoseaua București-Ploiești, nr. 23 (sursa: Google Maps) Era vorba de o schimbare a unei autorizații de construire pentru un imobil "CU REGIM DE INALTIME 3S+P+8E+E9R+E10R". Adică o clădire cu trei niveluri subterane, parter, opt etaje și alte două etaje retrase. Terenul de pe Șoseaua București-Ploiești, nr. 23, vedere din stradă (sursa: Google Maps) Proiect de peste nouă milioane de euro Suprafața totală a clădirii este de aproape 6.200 de metri pătrați, potrivit autorizației de construire. Conform site-urilor de specialitate, costul pe metru pătrat în cazul unei astfel de clădiri este, în medie, de cel puțin 1.500 de euro. Ceea ce înseamnă că ridicarea imobilului autorizat pe Șoseaua București-Ploiești 23 depășește lejer nouă milioane de euro. Un cost pe care și-l asumă cele două companii menționate de Primăria Sectorului 1 ca solicitante ale "modificării de temă" la imobil. Intră în scenă investitorul Covalschi Firmele solicitante sunt Pro Build Projects AG SRL și Unix Sky SRL. Ce modificări au cerut la autorizația de construire cele două firme responsabile de imobilul din Șoseaua București-Ploiești, nr. 23 (sursa: primariasector1.ro) Pro Build Projects AG SRL este deținută de EZ Project AG SRL. La rândul ei, firma EZ Project AG SRL este deținută de Andrei-Alexandru Covalschi (60%) și de Daniel-Andrei Păunescu (40%). Practic, controlul asupra Pro Build Projects AG SRL îi aparține lui Andrei-Alexandru Covalschi. Acesta este un investitor imobiliar în serie, având mai multe proiecte dezvoltate în București și împrejurimi prin intermediul mai multor companii. Covalschi mai controlează, împreună cu părinții săi, și compania Con Gaz Prest SRL, specializată în lucrări de instalații. Firma Con Gaz Prest SRL are contracte publice de la Primăria Sectorului 3, dar a fost implicată și în lucrările de un miliard de lei din proiectul de modernizare a bazei militare de la Câmpia Turzii. Unix Sky SRL, deținută de Mihai Savonea Firma Unix Sky SRL a fost înființată în mai 2024 și are un singur asociat. Unix Sky SRL apare și în declarația de avere depusă în iunie 2024 de Lia Savonea. Dar nu cu acest nume, ci doar cu acronimul "SC US SRL". Cum a declarat Lia Savonea firma soțului ei, Mihai Savonea (sursa: integritate.eu) Firma îi aparține lui Mihai Savonea, soțul Liei Savonea. De ce nu a declarat judecătoarea Savonea numele complet al firmei? "Cele menționate în declarațiile de avere privitor la situația soțului, atât în ceea ce privește veniturile cât și părți sociale deținute, au fost mențiuni inserate exclusiv în baza datelor comunicate de soțul meu", a explicat aceasta. Firma lui Savonea, nici un leu venituri Unix Sky SRL nu pare să aibă capacitatea financiară să susțină un proiect de anvergura celui din Șoseaua București-Ploiești, nr. 23. Potrivit bilanțului pe 2024 al firmei, Unix Sky SRL nu a încasat nici un leu, dar pare să fi fost creditată de asociatul unic Mihai Savonea cu peste un milion de lei. De asemenea, firma deține active imobilizate (un imobil, cel mai probabil) de peste un milion de lei. S-ar putea trage concluzia că, până la finalul lui 2024, soțul Liei Savonea a folosit Unix Sky SRL doar ca să înregistreze un imobil pe numele firmei. De unde vor veni milioanele de euro? În aceste condiții, Mihai Savonea va trebui să atragă finanțare de peste nouă milioane de euro, împreună cu partenerii săi din Pro Build Projects AG SRL, pentru a edifica imobilul din Șoseaua București-Ploiești. nr. 23. Pare plauzibil ca, la fel ca în cazul blocului construit la Chiajna, Savonea să vină doar cu numele în afacere iar banii să vină din altă parte.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră