joi 19 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: decizie

49 articole
Justiție

Membrul CSM Alin Ene, isteric după decizia CCR pe pensiile speciale: Democrația a murit!

Judecătorul Alin Ene, membru al Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), este primul reprezentant al instituției care reacționează public după decizia Curții Constituționale referitoare la legea pensiilor speciale ale magistraților. Mesajul său, publicat pe Facebook, are un ton ironic și critic la adresa Guvernului și a hotărârii Curții. Alin Ene, susținătorul Liei Savonea De-a lungul timpului, Alin Ene s-a remarcat prin mesaje publice acide la adresa celor care critică Consiliul Superior al Magistraturii. Citește și: ANALIZĂ Savonea s-a făcut de rușine, PSD a pierdut, guvernul Bolojan a câștigat o bătălie importantă: consecințele votului din CCR privind pensiile magistraților El este considerat un susținător al președintei Instanței Supreme, Lia Savonea. „Statul de drept nu dispare brusc” În postarea sa, Alin Ene susține că decizia CCR nu vizează doar pensiile magistraților, ci reprezintă „un prim pas” într-un proces mai amplu de erodare a statului de drept. „Democraţia a murit! Trăiască Guvernul! Einstein a învins: totul este relativ. Chiar şi Constituţia”, a scris judecătorul, sugerând că principiile constituționale ar fi devenit „flexibile”. Acesta avertizează că statul de drept nu dispare dintr-odată, ci „se subțiază puțin câte puțin”, iar schimbările ar începe, în opinia sa, cu sistemul judiciar. Critici la adresa Guvernului și apel la unitatea sistemului judiciar Alin Ene afirmă că sistemul de justiție trebuie să se replieze rapid în contextul noii legi și să identifice soluții pentru a atenua efectele actului normativ. Totodată, el ironizează Executivul pentru adoptarea unei legi pe care o consideră contrară garanțiilor constituționale și internaționale. În finalul mesajului, judecătorul face trimitere la pastorul german Martin Niemöller, sugerând că rămâne de văzut cine va mai fi dispus să se opună unor eventuale „derapaje”. CCR a declarat constituțională reforma pensiilor magistraților Reacția vine după ce Curtea Constituțională a României a respins sesizarea formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție privind proiectul Guvernului condus de Ilie Bolojan referitor la reforma pensiilor magistraților. Judecătorii constituționali au stabilit că actul normativ este în concordanță cu prevederile Constituției.

Membru CSM critică decizia Curții Constituționale (sursa: Facebook/Alin Ene)
Președintele critică amânarea deciziei privind pensiile magistraților (sursa: RRA)
Politică

Președintele Nicușor Dan critică CCR pentru amânarea deciziei în cazul pensiilor magistraților

Președintele Nicușor Dan a declarat, marți, la Radio România Actualități, că tergiversarea subiectului pensiilor magistraților nu a făcut bine nici Curtea Constituțională a României (CCR), nici imaginii statului român. Șeful statului a calificat drept „neplăcută” această întârziere, mai ales în condițiile în care proiectul de lege era în dezbatere încă din vara acestui an și presupunea doar modificări relativ minore. Tergiversarea deciziei, un minus pentru imaginea statului „Faptul că au fost toate aceste amânări succesive nu cred că a făcut bine nici Curții și nici imaginii pe care românii și-o fac despre statul român în general”, a afirmat Nicușor Dan. Citește și: EXCLUSIV Trumpistul Bodu, bine plătit la Energie, tranzacție imobiliară fantastică: 164 EUR/mp pentru o fâneață în Prahova. Legăturile cumpărătorilor cu Piedone Președintele a subliniat că, dincolo de eventualele controverse juridice, decizia ar fi trebuit luată mult mai devreme pentru a evita incertitudinea și percepția de blocaj instituțional. Prevederile privind pensiile magistraților trebuie aplicate Nicușor Dan a precizat că își dorește ca prevederile referitoare la pensiile magistraților să fie puse în practică, indiferent de dezbaterile juridice care pot apărea. În opinia sa, momentul adoptării unei decizii clare era esențial pentru a oferi stabilitate și predictibilitate, atât sistemului judiciar, cât și opiniei publice. Divergențele juridice sunt legitime, dar procesul trebuia finalizat Președintele a arătat că existența unor opinii juridice diferite între CCR, Guvern și coaliția de guvernare este firească și nu trebuie interpretată drept rea-credință instituțională. „Dreptul nu este o știință 100% exactă. Pe chestiuni din viața reală există interpretări care pot să fie diferite”, a explicat șeful statului. El a subliniat că, în cazul în care anumite prevederi din textul propus de Guvern ar fi declarate neconstituționale, acest lucru nu ar însemna automat existența unei intenții negative nici din partea Executivului, nici a Curții Constituționale. Nicușor Dan a concluzionat că întregul proces ar fi trebuit încheiat mai devreme, pentru a elimina incertitudinile și pentru a clarifica cadrul legal privind pensiile magistraților.

Dominic Fritz acuză un abuz al ANI (sursa: Facebook/Dominic Fritz)
Politică

Dominic Fritz atacă la ÎCCJ decizia Curții de Apel în dosarul ANI: „Nu am nimic ce să-mi reproșez”

Primarul Timișoarei, Dominic Fritz, liderul Uniunea Salvați România, a anunțat că va contesta la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie decizia Curții de Apel Timişoara, care a respins cererea sa de anulare a raportului Agenţia Naţională de Integritate (ANI). Raportul ANI a constatat că Dominic Fritz s-ar fi aflat într-un conflict de interese în anul 2020. Decizia instanței nu este definitivă. Fritz: „Nu am nimic ce să-mi reproșez. Decizia nu este definitivă” Într-un mesaj publicat marți pe Facebook, Dominic Fritz a transmis că va formula recurs la Înalta Curte și că rămâne încrezător în poziția sa juridică. Citește și: Stolojan le spune celor tineri care era „limita de suportabilitate” în regimul Ceaușescu: „Stăteam ore în șir la coadă pentru un pachet de unt” Edilul afirmă că interpretarea ANI este abuzivă și că raportul a fost utilizat ca instrument politic, subliniind că documentul ar fi fost ținut „la sertar” aproape trei ani, fiind făcut public cu puțin timp înaintea alegerilor pentru al doilea mandat. Ce i se impută lui Dominic Fritz în raportul ANI Potrivit explicațiilor oferite de liderul USR, raportul ANI vizează o hotărâre de Consiliu Local a cărei elaborare ar fi fost finalizată cu două săptămâni înainte ca el să devină primar. Este vorba despre o modificare de PUZ, la care a lucrat o firmă de proiectare unde este asociat un arhitect care a împrumutat campania electorală a lui Dominic Fritz cu 25.000 de lei. Fritz susține că împrumutul a fost perfect legal, transparent și fără legătură cu beneficiarul PUZ-ului. Liderul USR acuză folosirea politică a raportului ANI Dominic Fritz consideră că Agenția Națională de Integritate a interpretat situația într-un mod forțat și selectiv, invocând inclusiv momentul în care raportul a fost făcut public. „Consider că interpretarea ANI este abuzivă și a fost folosită ca o armă politică”, afirmă primarul Timișoarei, susținând că documentul a fost scos în spațiul public cu câteva săptămâni înainte de realegerea sa. Ce sancțiune riscă Dominic Fritz dacă pierde la ÎCCJ În cazul în care va pierde și în a doua instanță, sancțiunea prevăzută de Codul administrativ nu vizează pierderea mandatului, ci o abatere disciplinară. Concret, sancțiunea ar consta în diminuarea indemnizației cu 10%, pe o perioadă de maximum șase luni. „Nu plec nicăieri”, Fritz anunță că rămâne primar Dominic Fritz a subliniat că eventualele consecințe juridice nu îi afectează mandatul de primar și că își va continua activitatea administrativă. Primarul Timișoarei a transmis că așteaptă motivarea instanței pentru a vedea de ce argumentele sale nu au fost luate în calcul și a reiterat că rămâne concentrat pe proiectele pentru Timișoara și pe livrarea de rezultate pentru cetățeni.

Bolojan, săptămâni decisive pentru rămânerea la Guvern (sursa: Facebook/Ilie Bolojan)
Politică

Bolojan dă de înțeles că rămânerea sa la Guvern se va decide în următoarele săptămâni

Prim-ministrul Ilie Bolojan a declarat că următoarele săptămâni vor fi esențiale pentru a evalua dacă actuala coaliție de guvernare funcționează sau nu. Dinamica din coaliție, sub semnul testului politic Întrebat dacă are încredere că actuala coaliție poate livra rezultatele pentru care a fost creată, Bolojan a admis că dinamica internă ar putea fi îmbunătățită. Citește și: Pîslaru o bagă pe Kovesi în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene: acces direct la date Potrivit acestuia, o cooperare mai eficientă ar avantaja atât România, cât și partidele implicate. „Rezultatele și minima coerență le vom testa în perioada următoare”, a afirmat premierul, subliniind că evaluarea nu va fi una teoretică, ci legată direct de decizii concrete. Bugetul și pachetele de reformă, probele de foc Ilie Bolojan a precizat că în următoarele săptămâni Guvernul trebuie să prezinte bugetul, pachetul pentru administrație și măsurile de relansare fiscală. Forma finală a acestor proiecte, modul de implementare și capacitatea coaliției de a le susține coerent vor indica dacă alianța poate continua. Premierul a mai subliniat importanța relației cu autoritățile locale și a modului în care vor fi gestionate problemele apărute în procesul de guvernare. Stabilitatea politică, necesară, dar nu inertă Bolojan a afirmat că își dorește menținerea actualei coaliții, considerând stabilitatea politică un element esențial pentru România în contextul actual. Totuși, acesta a avertizat că stabilitatea nu trebuie să însemne blocaj sau lipsă de acțiune. „Nu ne ajută o stabilitate în care nu se întâmplă nimic”, a spus premierul, adăugând că divergențele de opinii sunt acceptabile atâta timp cât programul de guvernare rămâne reperul comun. Reacție la avertismentul lui Constantin Toma În acest context, Ilie Bolojan a fost întrebat despre declarațiile primarului PSD din Buzău, Constantin Toma, care a afirmat că Partidul Social Democrat face „un joc periculos” și că România s-ar putea îndrepta către o alianță PSD–AUR. Premierul a calificat afirmațiile drept o perspectivă personală a edilului, dar a recunoscut că tensiunile excesive pot afecta grav funcționarea unei coaliții. Tensiunile interne pot submina guvernarea Bolojan a avertizat că, în cazul în care atacurile din interiorul coaliției depășesc limita normalului și distrug încrederea reciprocă, capacitatea de guvernare este serios afectată. Lipsa unei acțiuni convergente face dificilă continuarea proiectului comun. „Sper să nu ajungem în această situație”, a declarat premierul, pledând pentru echilibru și responsabilitate politică. În final, Ilie Bolojan a subliniat că schimbările frecvente de guverne și miniștri nu aduc beneficii nici țării, nici domeniilor administrate. Potrivit acestuia, menținerea unei minime stabilități este esențială pentru asigurarea predictibilității măsurilor guvernamentale.

Călin Georgescu, instanța menține controlul judiciar (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Justiție

Călin Georgescu rămâne sub control judiciar, decide Judecătoria Sectorului 1

Judecătoria Sectorului 1 a decis marţi menţinerea măsurii controlului judiciar faţă de fostul candidat la alegerile prezidenţiale Călin Georgescu, în dosarul în care este judecat pentru propagandă legionară. Instanţa a respins cererea de revocare a măsurii preventive, apreciind că aceasta este legală şi temeinică. Decizia instanţei nu este definitivă Potrivit hotărârii, controlul judiciar va fi menţinut până la o nouă verificare, dar nu mai târziu de 60 de zile. Citește și: Ceasul de 200 dolari al lui Bolojan, umilit de piesele nomenklaturii PSD, cu tot cu Rareș Bogdan Decizia poate fi contestată în termen de 48 de ore de la comunicare. Măsura a fost dispusă iniţial prin ordonanţa procurorului din cadrul Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, fiind ulterior modificată. Trimitere în judecată pentru propagandă legionară Călin Georgescu a fost trimis în judecată la data de 2 iulie, fiind acuzat de: promovarea în public a cultului persoanelor vinovate de infracţiuni de genocid, crime împotriva umanităţii şi crime de război; promovarea în public a ideilor, concepţiilor şi doctrinelor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, în formă continuată, prin cinci acte materiale. Perioada şi faptele reţinute de procurori Potrivit rechizitoriului, faptele ar fi fost comise în perioada 16 iunie 2020 – 16 mai 2025, în mai multe rânduri, inclusiv în: iunie 2020; septembrie 2020; octombrie 2021; septembrie 2024; mai 2025. Anchetatorii susţin că inculpatul ar fi promovat în mod repetat, prin interviuri, declaraţii publice şi postări online, idei şi concepţii fasciste, legionare şi xenofobe. Acuzaţii privind elogierea unor figuri istorice controversate Procurorii mai arată că Georgescu ar fi manifestat o consecvenţă ideologică pro-legionară, menţinând legături în mediul neolegionar cu promotori ai acestei ideologii, cu scopul de a modifica percepţia publică asupra Mişcării Legionare. În acest context, anchetatorii susţin că inculpatul ar fi făcut afirmaţii cu caracter elogios sau laudativ la adresa unor figuri istorice precum Corneliu Zelea Codreanu, Ion Antonescu, Ion Moța. Potrivit acuzării, aceste afirmaţii ar fi avut ca scop normalizarea şi revitalizarea legionarismului în spaţiul public.

Pensiile magistraților, CCR amână decizia (sursa: Facebook/Curtea Constituțională a României)
Justiție

Pensiile speciale ale magistraților, CCR amână din nou decizia: dezbaterile, reluate pe 16 ianuarie

Curtea Constituțională a României nu a reușit nici luni să ia o decizie privind legea pensiilor speciale ale magistraților, din cauza lipsei de cvorum. Președinta Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, a anunțat că sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție privind noul proiect al Guvernului Bolojan pentru reforma pensiilor magistraților a fost amânată pentru 16 ianuarie, din cauza lipsei de cvorum la CCR. Cine au fost judecătorii prezenți și cine a lipsit La ședința programată la ora 10.00 au fost prezenți cinci dintre cei nouă judecători: Simina Tănăsescu, Dacian Dragoș, Iuliana Scântei, Csaba Astalosz și Mihaela Ciochină. Citește și: Judecătorii PSD au boicotat ședința CCR în care trebuia decisă soarta pensiilor speciale ale magistraților, o decizie ar putea fi luată luni Au lipsit cei patru judecători propuși de PSD – Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc –, aceiași care au părăsit ședința anterioară, blocând astfel deliberările prin neasigurarea cvorumului. Declarația președintei CCR, Simina Tănăsescu Președinta CCR, Simina Tănăsescu, a anunțat că nici în ședința de luni nu a putut fi întrunit cvorumul necesar pentru dezbateri și decizie. Ea a precizat că studiile de impact solicitate de judecătorii propuși de PSD nu sunt relevante pentru analiza de constituționalitate pe care Curtea trebuie să o realizeze. Potrivit acesteia, absența repetată a unor judecători a împiedicat în mod direct finalizarea procedurii. Nou termen stabilit pentru dezbatere Următorul termen pentru discutarea legii privind pensiile speciale ale magistraților a fost stabilit pentru vineri, 16 ianuarie, la ora 10.00. Până atunci, decizia CCR rămâne amânată, iar legea continuă să se afle în așteptarea verdictului privind constituționalitatea sa.

Pensiile speciale ale magistraților, CCR amână decizia (sursa: Facebook/Curtea Constituțională a României)
Justiție

CCR amână din nou decizia privind pensiile speciale ale magistraților

Curtea Constituțională a României a decis să amâne pentru luni analiza sesizării formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție. Sesizarea vizează noul proiect al Guvernului condus de Ilie Bolojan privind reforma pensiilor magistraților. Pensiile speciale ale magistraților, CCR amână decizia Este a doua oară când instanţa constituţională amână luarea unei decizii în acest caz. Ședința în care a fost analizată legea ce modifică pensiile speciale ale magistraților, a fost întreruptă la scurt timp după începere. Citește și: DOCUMENTE Nerușinata prostituție a cupletului Tăpălagă-Pantazi: proces de 500.000 de lei cu Radu Budeanu, pe care îl numeau "borfaș penal" care manipulează numirile în justiție Decizia are o miză majoră pentru sistemul judiciar și este așteptată la două săptămâni după prima amânare, pe fondul protestelor și tensiunilor din justiție. Ședință reluată, apoi suspendată din nou Judecătorii CCR s-au întrunit de la ora 13.00 pentru a decide dacă legea care crește vârsta de pensionare a magistraților și reduce cuantumul pensiei de serviciu este constituțională. La câteva minute după reluarea dezbaterilor, patru judecători au ieșit din nou din sală, iar ședința a fost suspendată. Este vorba despre Gheorghe Stan, Bogdan Licu, Mihai Busuioc și Mihaela Ciochină. Înainte de acest moment, Curtea luase deja o pauză de aproximativ 15 minute, după numai 45 de minute de discuții efective. Legea a fost contestată de Înalta Curte Cei nouă judecători ai CCR analizează sesizarea depusă de Înalta Curte de Casație și Justiție împotriva proiectului de lege adoptat de Guvern prin procedura asumării răspunderii în Parlament. Curtea Constituțională a discutat deja o primă variantă a acestei legi în luna octombrie, când a declarat-o neconstituțională pe motive de procedură. Atunci, judecătorii au reținut că Executivul nu a așteptat avizul Consiliului Superior al Magistraturii înainte de a-și asuma răspunderea asupra proiectului. Cum s-au împărțit voturile la precedenta decizie În octombrie, CCR a respins prima formă a legii privind pensiile magistraților cu votul strâns de 5 la 4. Cinci judecători au votat pentru admiterea sesizării de neconstituționalitate, iar patru pentru respingerea acesteia. Respingerea a vizat aspecte de formă, nu de fond: Curtea a considerat că termenele procedurale nu au fost respectate, în special perioada în care Guvernul era obligat să aștepte avizul CSM. Ce prevede noua lege privind pensiile magistraților Noua variantă a legii, pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea la 2 decembrie, păstrează în mare parte soluțiile inițiale, dar introduce o perioadă mai lungă de tranziție. Principalele modificări propuse sunt: creșterea treptată a vârstei de pensionare la 65 de ani perioadă de tranziție extinsă de la 10 la 15 ani pensia de serviciu stabilită la maximum 70% din ultima indemnizație netă stabilirea cuantumului de bază la 55% din media indemnizațiilor brute din ultimele 60 de luni posibilitatea pensionării anticipate, cu vechime de 35 de ani, dar cu penalizare de 2% pe an până la vârsta standard În prezent, pensia de serviciu a magistraților reprezintă 80% din ultimul salariu brut. Argumentele ICCJ: legea ar afecta independența justiției Înalta Curte de Casație și Justiție a criticat dur proiectul de lege, susținând că acesta: discriminează magistrații față de alte categorii cu pensii de serviciu încalcă independența justiției contravine standardelor internaționale și jurisprudenței europene elimină, în fapt, pensia de serviciu a magistraților Instanța supremă semnalează, de asemenea, texte neclare și lacune legislative care ar afecta previzibilitatea normei. CSM a emis aviz negativ Consiliul Superior al Magistraturii a dat aviz negativ legii pe 27 noiembrie. Președinta instituției, Elena Costache, a vorbit atunci despre presiuni publice asupra sistemului judiciar și despre o campanie de denigrare a magistraților, afirmând că discuțiile despre pensii au fost folosite pentru a submina încrederea în justiție.

Reforma pensiilor magistraților, CCR amână decizia (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Justiție

CCR ține nervii tuturor întinși: va lua o decizie pe 28 decembrie pe pensiile magistraților

Curtea Constituțională a României a decis, miercuri, să amâne pentru 28 decembrie analiza sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) privind noul proiect de reformă a pensiilor magistraților propus de Guvernul condus de Ilie Bolojan. Înalta Curte a votat în unanimitate sesizarea Curții Constituționale Vinerea trecută, judecătorii ICCJ au decis în unanimitate trimiterea proiectului la CCR. Citește și: De ce Nicușor Dan nu poate numi șefi noi la SRI și SIE: are nevoie de aprobarea Parlamentului, dominat de PSD. Ce compromisuri au făcut Băsescu și Iohannis Președinta instanței supreme, Lia Savonea, a convocat Secțiile Unite pentru exprimarea unei poziții oficiale privind reforma pensiilor speciale ale magistraților. Cei 102 judecători prezenți au votat pentru sesizarea Curții Constituționale. Proiectul ar încălca independența justiției Într-un comunicat de presă, ICCJ a enumerat motivele pentru care consideră proiectul neconstituțional. Printre acestea: discriminarea magistraților în raport cu alte categorii care beneficiază de pensii de serviciu afectarea independenței justiției eliminarea de facto a pensiei de serviciu încălcarea jurisprudenței CJUE, CEDO și a deciziilor CCR folosirea unor termeni neclari și existența unor lacune normative ce compromit previzibilitatea legii Potrivit ICCJ, legea „anulează în practică pensiile de serviciu”, întrucât pentru magistrații care nu îndeplinesc condițiile de pensionare la intrarea în vigoare a legii, pensia ar fi diminuată semnificativ, iar pentru generațiile viitoare ar deveni chiar inferioară pensiei din sistemul public. Judecătorii reclamă un tratament juridic discriminatoriu Instanța supremă susține că proiectul creează un regim juridic dezavantajos pentru magistrați comparativ cu alte profesii care beneficiază de pensii speciale. În plus, ICCJ subliniază lipsa unei fundamentări financiare reale în expunerea de motive. Cine sunt beneficiarii pensiilor de serviciu ICCJ a prezentat și date privind structura bugetară a pensiilor de serviciu: peste 200.000 de persoane beneficiază de pensii speciale aproximativ 190.000 (90%) provin din sistemul de apărare și ordine publică peste 10.000 aparțin altor categorii profesionale, inclusiv magistrați și grefieri costul pentru aceste pensii (în afara celor militare) a fost de 2,2 miliarde lei pensiile militare au depășit în 2024 suma de 14 miliarde lei Potrivit ICCJ, expunerea de motive a Guvernului „transmite un narativ neadevărat”, nefiind fundamentată economic. Prevederile proiectului Guvernul a aprobat noul proiect de reformă, care prevede: creșterea graduală a vârstei de pensionare la 65 de ani limitarea pensiei la maximum 70% din indemnizația netă din ultima lună de activitate Consiliul Superior al Magistraturii a emis aviz negativ, în timp ce judecătorii și procurorii au cerut menținerea pensiei la un nivel apropiat de ultimul salariu. Premierul Ilie Bolojan a insistat însă pentru plafonul de 70%. Primul proiect, declarat neconstituțional în octombrie Reforma anterioară a pensiilor magistraților a fost respinsă de CCR pe 20 octombrie, ca urmare a unei sesizări similare depuse de ICCJ. Motivul invocat atunci: Guvernul nu a solicitat la timp avizul consultativ al CSM, deși era obligatoriu din punct de vedere procedural.

PSD decide în ianuarie continuarea guvernării (sursa: Facebook/Sorin Grindeanu)
Politică

Grindeanu, avertisment pentru coaliție: Vom decide în ianuarie dacă rămânem la guvernare

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat că partidul începe o nouă perioadă de analiză internă privind activitatea guvernării din ultimele șase luni. Rezultatul acestei evaluări ar putea determina dacă social-democrații rămân în coaliție sau trec în opoziție. De ce a decis PSD să reevalueze guvernarea Potrivit lui Grindeanu, partidul urmează un model similar celui aplicat la intrarea în actuala coaliție: o analiză internă, realizată pe parcursul a câteva săptămâni, care va lua în calcul performanța guvernării și modul în care sunt respectate propunerile PSD. Citește și: Contabila PSD-ului, cu studii la Hyperion și Academia de Poliție, conduce companii strategice ale statului român El a subliniat că această evaluare include: deciziile publice anunțate de Guvern; modul de construire a bugetului pentru anul următor; gradul în care sunt integrate prioritățile PSD; evoluțiile din domenii precum salariul minim, administrația centrală și locală sau bugetul pe 2026. Analiza va dura până la prezentarea proiectului de buget Grindeanu a precizat că termenul limită al evaluării este legat de prezentarea liniilor mari ale bugetului, estimată pentru finalul lunii ianuarie 2026. „Probabil că vom discuta despre buget la finalul lunii ianuarie. Până atunci, premierul Bolojan își va prezenta politicile. Cu unele suntem de acord, cu altele nu”, a explicat liderul PSD. El a adăugat că social-democrații vor lua o decizie informată privind participarea la guvernare, după consultarea celor aproximativ 5.000 de reprezentanți ai partidului. Continuarea coaliției sau trecerea în opoziție: scenariile luate în calcul La finalul perioadei de analiză, PSD va vota dacă rămâne în coaliția de guvernare sau dacă trece în opoziție. Grindeanu a subliniat că decizia nu este legată de un partid anume din coaliție, ci de modul general de funcționare al acesteia și de respectarea propunerilor PSD privind politicile publice. Întrebat dacă PSD ar rămâne la guvernare fără USR, liderul social-democrat a evitat să reducă problema la un singur partener politic, afirmând că „prea puțin interesează etichetele, contează rezultatul și politicile publice”. Critici privind modul de lucru din guvern Grindeanu a respins ideea că PSD ar încerca să exercite presiuni asupra partenerilor: „De ce ar fi șantaj faptul că cerem respectarea legii privind salariul minim sau continuarea investițiilor naționale?”. El a punctat că eșecul sau greșelile unor miniștri – precum cel al Mediului – nu reprezintă singure motive pentru a ieși de la guvernare, dar contribuie la evaluarea generală. Ce se întâmplă dacă PSD părăsește guvernarea Liderul social-democrat a declarat că nu dorește să facă speculații privind viitorul politic. Totuși, în cazul destrămării coaliției, protocolul actual nu ar mai fi valabil, iar Grindeanu ar renunța automat la funcția de premier obținută prin rotație. „Nu am de unde să știu ce va fi peste o lună. Vom decide în funcție de analiza internă”, a afirmat el.

Căsătoriile gay din UE trebuie recunoscute în România (sursa: Facebook/European Court of Justice)
Eveniment

Căsătoriile gay din alte țări UE trebuie recunoscute și în România, decide Curtea de Justiție a UE

Fiecare țară din Uniunea Europeană este obligată să recunoască mariajul dintre două persoane de același sex încheiat legal într-un alt stat membru, chiar dacă legislația națională nu permite astfel de căsătorii. Decizia a fost publicată marți de Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Hotărârea vizează protejarea libertății de circulație și a dreptului la viață privată și de familie în cadrul UE. Cazul care a dus la decizie: doi cetățeni polonezi căsătoriți în Germania Litigiul a fost declanșat de doi cetățeni polonezi căsătoriți în Germania, care au cerut autorităților din Polonia înregistrarea certificatului lor de căsătorie. Citește și: Fostul președinte Băsescu, reacție dură după ce o dronă rusească s-a plimbat până la Vaslui, unde a căzut de bunăvoie și nesilită de nimeni Solicitarea le-a fost respinsă pe motiv că legea poloneză nu recunoaște căsătoriile între persoane de același sex. CJUE a stabilit că acest refuz reprezintă o încălcare a dreptului european. Refuzul recunoașterii: încălcarea libertății de circulație și a dreptului la viață de familie Potrivit Curții, refuzul recunoașterii mariajului împiedică exercitarea libertății de circulație în cadrul UE. Cetățenii nu trebuie să își piardă drepturile civile și de familie atunci când se mută într-un alt stat membru. Instanța europeană afirmă că o astfel de situație „încalcă libertatea de circulație, precum și dreptul la respectarea vieții private și de familie”. Statele membre trebuie să recunoască starea civilă dobândită legal în UE CJUE precizează că toate țările membre sunt obligate să recunoască starea civilă dobândită legal într-un alt stat membru, atunci când aceasta este necesară pentru exercitarea drepturilor conferite de legislația europeană. Astfel, chiar dacă un stat nu permite căsătoria între persoane de același sex, este obligat să recunoască efectele legale ale unei căsătorii încheiate într-o altă țară a Uniunii. Statele nu sunt obligate să modifice legislația națională CJUE subliniază însă că Polonia, la fel ca orice alt stat membru, nu este obligată să introducă în legislația sa căsătoria între persoane de același sex. Obligativitatea privește doar recunoașterea în scopuri legale și administrative, atunci când căsătoria a fost încheiată într-o altă țară a UE. Ce înseamnă decizia pentru cetățenii UE Hotărârea CJUE consolidează drepturile persoanelor căsătorite în alte state membre: Recunoașterea statutului marital în orice țară din UE Acces la drepturi administrative, civile și sociale (moștenire, sănătate, fiscalitate) Protejarea vieții private și de familie, indiferent de țara în care se stabilesc

Final de privilegii pentru judecătorii CCR (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Justiție

Judecătorii CCR nu mai pot lua bonusul de pensionare de șase salarii, a decis Senatul

Senatul a adoptat luni proiectul de lege care elimină indemnizația compensatorie acordată la încetarea mandatului judecătorilor Curții Constituționale (CCR). Inițiativa a fost aprobată cu 105 voturi „pentru”, un vot „împotrivă” și o abținere. Ce prevedere este abrogată Proiectul elimină alineatul (5) al articolului 71 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea CCR. Citește și: Monica Macovei explică de ce pensiile magistraților nu au nevoie de avizul CSM sau controlul CCR În forma actuală, legea permite acordarea unei indemnizații compensatorii echivalente cu „indemnizația netă de 6 luni de activitate” la finalul mandatului sau în cazul imposibilității exercitării funcției din motive de sănătate. Eliminarea privilegiilor și creșterea încrederii publice Senatoarea USR Simona Spătaru a salutat votul, afirmând că eliminarea acestui beneficiu reprezintă un pas necesar pentru restabilirea încrederii în instituțiile statului. Ea a subliniat că nu este vorba despre un atac la independența Justiției, ci despre eliminarea unor privilegii excesive: „Nu putem cere cetățenilor să accepte reguli stricte, în timp ce unii dintre cei mai privilegiați funcționari ai statului primesc bonusuri uriașe la pensionare.” Punctul de vedere al senatorilor POT Senatorul POT Gheorghe Vela a precizat că abrogarea textului elimină o dispoziție depășită și contribuie la simplificarea cadrului legislativ. Potrivit acestuia, măsura „asigură alinierea legii la principiile actuale de tehnică legislativă” și elimină un articol „fără aplicabilitate practică”. Senatul este primul for sesizat în procedura legislativă. Proiectul urmează să fie dezbătut și votat de Camera Deputaților, care are rol decizional.

Curțile de Apel din România își reiau activitatea (sursa: Facebook/Curtea de Apel Oradea)
Justiție

Curțile de Apel din România își reiau activitatea după decizia CCR privind pensiile de serviciu

După aproape două luni de proteste și suspendări ale activității, mai multe instanțe din România anunță reluarea judecării cauzelor aflate pe rol, ca urmare a deciziei Curții Constituționale prin care a fost declarată neconstituțională legea privind reforma pensiilor de serviciu ale magistraților. Curtea de Apel Oradea suspendă protestul și reia activitatea Judecătorii Curții de Apel Oradea au decis, în adunarea generală de marți, suspendarea formelor de protest adoptate pe 26 august 2025. Citește și: Șoșoacă, părăsită din nou: fostul ei apropiat își face partid și racolează parlamentari PSD Potrivit comunicatului emis de Biroul de Informare și Relații Publice al instanței, decizia vine în urma hotărârii Curții Constituționale a României (CCR), care a admis obiecția de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secțiile Unite, stabilind că legea de modificare a pensiilor de serviciu este neconstituțională în ansamblu. Deși motivarea completă a deciziei CCR nu a fost încă publicată, comunicatul oficial indică faptul că au fost reținute critici de natură extrinsecă, printre care și nerespectarea termenului legal de 30 de zile pentru emiterea avizului de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). „O asemenea statuare constituie dovada lipsei de dialog între puterea executivă și cea judecătorească, întrucât solicitarea avizului CSM reprezintă o obligație legală, nu o opțiune”, precizează instanța. Judecătorii subliniază că principiul separației și echilibrului puterilor în stat este un pilon esențial al democrației, iar cooperarea loială între instituții este vitală pentru menținerea statului de drept. „Guvernul nu este deasupra celorlalte puteri, ci parte a unui mecanism mai amplu, unde fiecare rotiță trebuie să funcționeze fără a o bloca pe cealaltă”, se arată în comunicat. Tribunalul Sibiu: reluarea judecării cauzelor din 22 octombrie Printr-un comunicat transmis marți, Tribunalul Sibiu a anunțat că începând din 22 octombrie 2025 va relua judecarea cauzelor aflate pe rol. Adunarea generală a judecătorilor, reunită pe 21 octombrie, a decis suspendarea formei de protest adoptate la 26 august, când activitatea fusese restrânsă ca reacție la proiectul de reformă a pensiilor de serviciu. Hotărârea magistraților sibieni a avut în vedere aceeași Decizie nr. 479/20.10.2025 a CCR, prin care s-a stabilit că întreaga lege este neconstituțională. Curtea de Apel Târgu Mureș: suspendarea protestului, după decizia CCR Și Curtea de Apel Târgu Mureș a anunțat reluarea activității judiciare și suspendarea formelor de protest. În cadrul adunării generale, judecătorii au votat, cu majoritate, încetarea suspendării soluționării cauzelor, cu excepția dosarelor care vizau drepturi fundamentale sau măsuri preventive privative de libertate. Măsura de protest fusese instituită prin Hotărârea nr. 2/26.08.2025, în semn de nemulțumire față de proiectul de lege privind pensiile de serviciu. „Hotărârea a fost luată în contextul în care CCR a declarat legea neconstituțională în ansamblu”, precizează comunicatul Curții de Apel Târgu Mureș. Curtea de Apel Ploiești: reluarea completă a activității din 22 octombrie Curtea de Apel Ploiești a anunțat, de asemenea, că își reia integral activitatea începând cu data de 22 octombrie 2025, după aproape două luni de suspendare parțială. „Adunarea Generală a Judecătorilor din cadrul Curții de Apel Ploiești a hotărât, în unanimitate de voturi, suspendarea măsurilor adoptate prin Hotărârea nr. 3 din 26.08.2025. Începând cu 22 octombrie, se va proceda la judecarea tuturor cauzelor aflate pe rol”, se arată în comunicatul instanței. În august, magistrații ploieșteni au suspendat soluționarea cauzelor, cu unele excepții, solicitând retragerea de urgență a proiectului de lege privind reforma pensiilor de serviciu ale magistraților.

Scăderea pensiilor magistraților, decizie la CCR (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Justiție

Miercuri, ziua în care CCR îl poate lăsa pe Bolojan fără scaun: decizia pe pensiile magistraților

Scăderea pensiilor magistraților, decizie la CCR. Curtea Constituțională a României (CCR) analizează, miercuri, sesizarea depusă de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) privind legea pensiilor de serviciu ale magistraților, pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament. Decizia vine după ce, la începutul lunii septembrie, Secțiile Unite ale ÎCCJ au hotărât sesizarea Curții Constituționale, invocând o serie de motive de neconstituționalitate. Scăderea pensiilor magistraților, decizie la CCR Premierul Ilie Bolojan a afirmat că o decizie potrivnică a CCR ar scădea legitimitatea Guvernului de a mai iniția reforme, o declarație care a fost interpretată ca un avertisment de demisie. Citește și: Noul consilier prezidențial Valentin Naumescu scrie că președintele Donald Trump merită premiul Nobel În ultimele zile, însă, din ce în ce mai multe voci politice au susținut că Bolojan nu va părăsi Executivul dacă CCR îngroapă proiectele Palatului Victoria. Comunicatul transmis de Înalta Curte Potrivit unui comunicat transmis de Înalta Curte, legea privind pensiile speciale încalcă nu mai puțin de 37 de decizii obligatorii ale CCR și afectează principii fundamentale precum independența justiției, securitatea juridică, legalitatea și neretroactivitatea legii. Magistrații reclamă lipsa avizului Consiliului Superior al Magistraturii asupra formei finale a legii și critică modul în care Guvernul și-a angajat răspunderea, fără o dezbatere reală. „Independența justiției nu poate fi negociată, nici relativizată prin argumente conjuncturale”, subliniază judecătorii ÎCCJ. Poziția premierului Premierul Ilie Bolojan a argumentat în Parlament că actuala reformă a pensiilor de serviciu introduce o perioadă de tranziție de 10 ani, la finalul căreia magistrații se vor pensiona la 65 de ani. Vechimea necesară se majorează de la 25 la 35 de ani, iar pensia nu va mai reprezenta 100% din ultimul venit, ci va fi plafonată la 70%. „Chiar și așa, pensiile de 14.000-15.000 lei lunar asigură independența și respectul datorat magistraților”, a declarat premierul. CCR analizează și alte trei legi din pachetul de reforme În aceeași ședință, CCR discută sesizările depuse de partidele AUR, S.O.S. și POT cu privire la alte trei legi pentru care Guvernul Bolojan și-a angajat răspunderea. Acestea vizează domeniul sănătății, guvernanța corporativă a întreprinderilor publice și măsurile de redresare a resurselor publice. Premierul a afirmat că reformele din sănătate aduc „mai multă ordine și corectitudine”, iar cele din domeniul companiilor de stat „pun capăt câștigurilor nemeritate din conduceri”. Opoziția acuză Guvernul de „abuz constituțional” Partidul AUR susține că pachetul legislativ a fost adoptat „fără dezbatere parlamentară și fără consultarea cetățenilor”. În comunicatul transmis Curții Constituționale, formațiunea acuză Executivul că a „confiscat rolul Parlamentului” și a folosit artificial conceptul de urgență pentru a justifica procedura de asumare a răspunderii. AUR consideră că această abordare reprezintă „o fraudă constituțională” și „o sfidare a principiului bunei-credințe”.

80.000 de euro, daune pentru malpraxis (sursa: Facebook/Spitalul Clinic de Obstetrica-Ginecologie Filantropia Bucuresti)
Eveniment

Caz rar în România: 80.000 de euro, daune morale pe care trebuie să le plătească spitalul și medicul

80.000 de euro, daune pentru malpraxis. Judecătoria Sectorului 1 a decis ca medicul ginecolog Mădălina Gheorghe, împreună cu Spitalul Filantropia din București, să achite în solidar daune morale de 80.000 de euro unei paciente. 80.000 de euro, daune pentru malpraxis Instanța a stabilit încetarea procesului penal împotriva medicului, acuzat de vătămare corporală din culpă, ca urmare a prescrierii faptelor. Citește și: Suma imensă cu care partidele parlamentare au plătit presa, din subvenția de la stat, în 2025. Guvernul nu a tăiat subvenția pentru partide Deși dosarul penal deschis în septembrie 2023 a vizat infracțiunea de vătămare corporală din culpă, procesul a fost închis din cauza prescripției. Totuși, instanța a admis parțial acțiunea civilă și a obligat inculpata și unitatea medicală să plătească suma menționată cu titlu de despăgubiri morale. Decizia poate fi atacată cu apel în termen de 10 zile. Malpraxisul reclamat de pacientă Potrivit avocatului Adrian Cuculis, pacienta a fost victima unui act de malpraxis care i-a pus viața în pericol. Aceasta a acuzat stări de rău după o manevră medicală efectuată greșit, însă medicul a trimis-o acasă. În scurt timp, starea sa s-a agravat, iar la un alt spital a fost supusă unei operații de urgență care i-a salvat viața. Declarațiile avocatului pacientei Avocatul Adrian Cuculis a subliniat că încetarea procesului penal nu a fost motivată de lipsa vinovăției, ci de prescrierea faptelor. „Procesul penal a încetat nu pentru că nu ar fi fost vinovată, ci pentru că fapta s-a prescris, ca multe alte mii de dosare”, a scris acesta pe Facebook.

Vladimir Plahotniuc, extrădare în Republica Moldova (sursa: TVR Moldova)
Internațional

Oligarhul Plahotniuc va fi dus în cătușe în Republica Moldova joi, deși spera să ajungă în Rusia

Vladimir Plahotniuc, extrădare în Republica Moldova. Grecia intenționează să îl extrădeze în această săptămână pe fostul politician și oligarh Vladimir Plahotniuc către Republica Moldova. Vladimir Plahotniuc, extrădare în Republica Moldova Acesta este acuzat de implicare în „furtul secolului” – dispariția unui miliard de dolari din sistemul bancar moldovenesc, echivalentul a 12% din PIB-ul țării în 2014. Citește și: EXCLUSIV Incident grav în sediul MApN (România, NATO): o pană uriașă de curent, rezolvată în zece zile Extrădarea survine cu doar câteva zile înaintea alegerilor legislative considerate sensibile la Chișinău, unde guvernul pro-european acuză Moscova de ingerințe. Instanțele din Grecia au decis extrădarea În luna august, o instanță greacă a aprobat extrădarea lui Plahotniuc, însă ministrul grec al Justiției a suspendat temporar procesul. Această amânare a provocat tensiuni cu guvernul moldovean, care s-a angajat să lupte împotriva corupției. La 17 septembrie, premierul Dorin Recean a declarat că Plahotniuc trebuie adus „acasă cu cătușe”, chiar dacă speră ca rezultatele alegerilor să îi ofere libertate printr-un eventual control rusesc asupra Moldovei. Plahotniuc neagă acuzațiile Fostul lider democrat a respins toate acuzațiile, susținând că sunt bazate pe „calomnie și ură politică”. Potrivit unei surse juridice, Vladimir Plahotniuc urmează să părăsească Grecia în dimineața zilei de 25 septembrie. Documentele arată că ministerul grec al Justiției a aprobat revenirea acestuia în Republica Moldova la sfârșitul săptămânii trecute, după ce au fost clarificate unele aspecte ridicate de România. Cine este Vladimir Plahotniuc A fost liderul Partidului Democrat din Republica Moldova între 2016-2019 și vicepreședinte al Parlamentului. A fugit din țară în 2019, după pierderea puterii politice. În timpul mandatului său, a exercitat o influență considerabilă asupra instituțiilor statului. În 2023, Uniunea Europeană i-a impus sancțiuni pentru acțiuni de destabilizare a Republicii Moldova și Ucrainei. Arestat la Atena cu multiple pașapoarte În vârstă de 59 de ani, Plahotniuc a locuit în 22 de țări din 2023 până în prezent. A fost arestat pe aeroportul din Atena, după ce încerca să plece spre Dubai, în baza unui mandat Interpol. Poliția elenă a precizat că fostul oligarh deținea nu mai puțin de 16 pașapoarte, inclusiv din România, Mexic și Rusia. Rusia cere extrădarea lui Plahotniuc Autoritățile de la Moscova au solicitat și ele extrădarea lui Vladimir Plahotniuc, pentru a răspunde unor acuzații legate de trafic de droguri. Kremlinul respinge, însă, acuzațiile Chișinăului privind implicarea în afacerile interne ale Republicii Moldova.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră