miercuri 01 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: decizie

55 articole
Justiție

Savonea, decizie aberantă: ÎCCJ suspendă activitatea comitetului lui Bolojan pe justiție

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a decis miercuri suspendarea activității Comitetului pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul Justiției, înființat la finalul anului 2025 prin decizia premierului Ilie Bolojan. Hotărârea vine după admiterea recursului depus de un ONG și este definitivă. Decizia ÎCCJ: suspendare până la soluționarea pe fond Instanța supremă a admis recursul formulat de Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept, anulând parțial decizia Curții de Apel București din ianuarie 2026, care respinsese inițial solicitarea. Citește și: Bolojan îl sfidează pe Ciolacu: PNL, pe cale să racoleze un deputat PSD ales în Buzău Judecătorii au dispus suspendarea executării Deciziei nr. 574/2025 – actul normativ care a stat la baza constituirii comitetului – până la pronunțarea instanței de fond. Hotărârea este definitivă și produce efecte imediate. Totodată, ÎCCJ a respins cererile de intervenție formulate în sprijinul Guvernului de mai multe organizații civice și instituții, menținând în rest sentința atacată. Motivarea instanței: suspiciuni de exces de putere Potrivit comunicatului transmis de Înalta Curte, decizia a fost luată pe fondul unor indicii privind un posibil exces de putere în modul de constituire și funcționare a acestui comitet. Instanța atrage atenția asupra unor semne serioase de întrebare legate de respectarea principiilor fundamentale ale statului de drept, în special legalitatea și separația puterilor în stat. Această constatare a fost esențială în justificarea suspendării activității grupului de lucru creat la nivelul Executivului. Semnal privind respectarea cadrului constituțional ÎCCJ subliniază că orice demers legislativ sau administrativ trebuie să respecte strict cadrul legal și constituțional, fără derapaje sau abuzuri de autoritate. De asemenea, instanța evidențiază importanța transparenței decizionale, a respectării procedurilor democratice și a consultării reale a actorilor relevanți în procesul de reformă a justiției. Suspendarea comitetului reprezintă, astfel, un avertisment privind modul în care pot fi inițiate și gestionate reformele în domenii sensibile. Cine a contestat decizia Guvernului Acțiunea în instanță a fost inițiată de Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept, organizație condusă de avocata Elena Radu. ONG-ul a cerut suspendarea Deciziei nr. 574 din 19 decembrie 2025, semnată de premierul Ilie Bolojan, care stabilea structura și atribuțiile comitetului responsabil de analiza legislației din Justiție. Cum a fost înființat comitetul pentru legile Justiției Comitetul a fost creat în decembrie 2025, la Palatul Victoria, și era format din reprezentanți ai Cancelariei prim-ministrului și ai Ministerului Justiției, în calitate de membri permanenți. Scopul acestui grup de lucru era evaluarea și revizuirea legilor Justiției, în contextul unor investigații jurnalistice care semnalau disfuncționalități grave în sistemul judiciar. Demersul Guvernului a venit după dezvăluiri publice privind probleme din instanțe și parchete, însă modul de constituire al comitetului a fost contestat în instanță. Impactul deciziei ÎCCJ Suspendarea activității comitetului blochează, cel puțin temporar, procesul de analiză și eventuală reformă a legislației din domeniul Justiției, așa cum fusese conceput de Executiv. Decizia ÎCCJ transmite un mesaj clar privind limitele în care pot acționa autoritățile și reafirmă rolul instanțelor în protejarea echilibrului instituțional și a statului de drept.

ÎCCJ suspendă Comitetul pentru legile Justiției (sursa: Facebook/Înalta Curte de Casație și Justiție)
Vaticanul permite transplanturile de la animale (sursa: vaticannews.va)
Internațional

Vaticanul permite transplanturile de organe de la animale: noi reguli etice pentru xenogrefe

Vaticanul a anunțat că pacienții catolici pot beneficia de transplanturi de organe și țesuturi provenite de la animale, în contextul progreselor din domeniul xenogrefelor, care implică utilizarea organelor modificate genetic de la porci sau bovine. Decizia vine însoțită de un set detaliat de îndrumări etice privind aceste proceduri medicale. Biserica Catolică nu se opune transplanturilor de la animale Într-un document de 88 de pagini, Vaticanul reafirmă că nu există interdicții religioase privind utilizarea animalelor ca sursă de organe pentru transplanturi. Citește și: Siegfried Mureșan: Grindeanu „dezinformează masiv” când spune că încrederea în socialiști crește, în Europa "Teologia catolică nu are excluderi, pe bază religioasă sau rituală, în utilizarea vreunui animal ca sursă de organe, ţesuturi sau celule pentru transplant către fiinţe umane", se arată în document. Condiții etice: practici medicale corecte și protecția animalelor Deși aprobă xenogrefele, Vaticanul subliniază că acestea trebuie realizate în condiții stricte: respectarea celor mai bune practici medicale evitarea cruzimii față de animale Aceste criterii sunt esențiale pentru acceptarea morală a procedurilor. Xenogrefele, un domeniu în plină dezvoltare Transplanturile de organe de la animale la oameni sunt încă rare, dar înregistrează progrese importante. Vaticanul a aprobat pentru prima dată aceste proceduri în 2001, când se aflau într-un stadiu incipient. Între timp, cercetarea a avansat semnificativ, iar în 2024 a fost realizat, în Statele Unite, primul transplant de rinichi de la porc la om. Recomandări pentru cercetători: echilibru și sustenabilitate Documentul, elaborat cu sprijinul unor medici din Italia, SUA și Olanda, le cere oamenilor de știință să abordeze xenogrefele într-un mod responsabil. Specialiștii sunt îndemnați să desfășoare aceste intervenții într-un mod „oportun, proporțional și sustenabil”, ținând cont atât de beneficiile medicale, cât și de implicațiile etice. Riscuri medicale: respingere și infecții Vaticanul atrage atenția și asupra riscurilor asociate acestor transplanturi. Medicii trebuie să informeze pacienții despre posibilitatea respingerii organului de către sistemul imunitar sau riscul apariției unor infecții, ca urmare a tratamentelor de imunosupresie.

Angajați iranieni din Dubai, concediați (sursa: Pexels/Timo Volz)
Internațional

Decizie dură în Emirate: angajați iranieni din Dubai, obligați să-și părăsească locurile de muncă

Emiratele Arabe Unite au decis să adopte măsuri ferme în contextul escaladării conflictului din Golf, în care au fost implicate indirect. Autoritățile de la Abu Dhabi au ordonat închiderea unui spital iranian din Dubai, potrivit declarațiilor oferite de trei angajați ai instituției. Decizia vine pe fondul intensificării atacurilor lansate de Iran asupra statelor din regiune, ca reacție la ofensiva americano-israeliană. Atacuri repetate asupra statelor din Golf De la începutul războiului, pe 28 februarie, monarhiile din Golf sunt vizate aproape zilnic de atacuri. Citește și: Un sondaj Pieleanu/Avangarde, distribuit de Agerpres, sugerează o neîncredere masivă în guvernul Bolojan Emiratele Arabe Unite au fost ținta a peste 2.000 de tiruri, majoritatea interceptate de sistemele de apărare. Ca răspuns, autoritățile au retras ambasadorul din Iran și au închis mai multe entități considerate apropiate de regimul de la Teheran. Decizie bruscă: personalul spitalului, obligat să plece Angajații spitalului iranian din Dubai susțin că au fost anunțați în mod abrupt să părăsească instituția. „Guvernul ne-a cerut tuturor să plecăm”, a declarat un angajat sub protecția anonimatului. Conducerea spitalului le-ar fi transmis că decizia este direct legată de atacurile Iranului. La rândul lor, autoritățile din Emiratele Arabe Unite au invocat „măsuri administrative” aplicate unor instituții „direct legate de regimul iranian și de Gardienii Revoluției”, acuzate că au încălcat legislația locală. Angajații, prinși între două lumi Pentru angajații spitalului iranian, situația este dramatică. Mulți dintre ei veniseră în Emirate pentru a scăpa de dificultățile din Iran, iar acum se văd nevoiți să plece din nou. „Am venit aici ca să fugim de situația din țara noastră. Este sfâșietor să ajungem din nou într-un astfel de impas”, a declarat un medic. Un spital istoric, gestionat de Crucea Roșie iraniană Spitalul închis era unul dintre cele mai vechi din Emirate și era administrat de Semiluna Roșie iraniană. Instituția avea aproximativ 700 de angajați. Potrivit surselor citate, personalul a fost informat despre decizie sâmbătă și a avut doar câteva zile la dispoziție pentru a părăsi locul de muncă. Un medic povestește că situația a evoluat rapid: „Nu ne-am imaginat niciodată că lucrurile vor degenera atât de repede. Marți, când am ajuns, autoritățile erau deja în clădire.” Pacienții au fost transferați către alte spitale, iar site-ul oficial al instituției nu mai este funcțional. Alte instituții iraniene, închise în Dubai Măsurile nu s-au limitat doar la sectorul medical. Membri ai comunității iraniene din Dubai afirmă că patru școli iraniene au fost, de asemenea, închise. Numele uneia dintre ele a fost deja îndepărtat de pe clădire, iar personalul de pază a confirmat suspendarea activității. În plus, Iranian Club din Dubai și-a întrerupt activitatea, invocând „circumstanțele actuale”, potrivit unui mesaj publicat pe Instagram. Relații tensionate, după o perioadă de apropiere Decizia Emiratelor vine după o perioadă de relativă destindere în relațiile cu Iranul. În 2022, Abu Dhabi își redeschisese reprezentarea diplomatică la Teheran, într-un gest de reconciliere după ani de tensiuni. Actualul conflict a inversat însă acest trend, readucând regiunea într-o logică de confruntare.

SUA trimit nave și trupe suplimentare în Orientul Mijlociu (sursa: Facebook/U.S. Department of War)
Internațional

SUA mută nave și trupe suplimentare în Orientul Mijlociu, nu este clar ce va urma

Statele Unite pregătesc o consolidare a prezenței militare în Orientul Mijlociu, trimițând trupe ale Corpului pușcașilor marini și nave suplimentare în regiune. Decizia vine în contextul intensificării conflictului cu Iranul, la aproape două săptămâni de la declanșarea războiului pe 28 februarie. Aproximativ 2.500 de pușcași marini trimiși în regiune Potrivit publicației New York Times, aproximativ 2.500 de pușcași marini și trei nave militare americane se îndreaptă spre Orientul Mijlociu. Citește și: PSD, atac la Bolojan printr-un videoclip de nivel TikTok distribuit pe Facebook. Fără probe, premierul este acuzat că favorizează multinaționalele Informația este confirmată și de Wall Street Journal, care citează oficiali americani potrivit cărora nava de asalt USS Tripoli, staționată în Japonia, se deplasează către zona de conflict împreună cu unitățile de pușcași marini atașate. CNN relatează, de asemenea, că a fost mobilizată o unitate expediționară de pușcași marini, formată în mod obișnuit din aproximativ 2.500 de militari. Decizia, aprobată de Pentagon Potrivit Wall Street Journal, solicitarea de întărire a prezenței militare americane a fost făcută de Comandamentul Central al SUA (CENTCOM), responsabil pentru operațiunile militare din Orientul Mijlociu. Cererea a fost aprobată de secretarul american al Apărării, Pete Hegseth. Trupe de pușcași marini erau deja desfășurate în regiune pentru a sprijini operațiunile militare americane împotriva Iranului. Escaladarea conflictului dintre SUA, Israel și Iran Statele Unite și Israelul au lansat pe 28 februarie o campanie aeriană de amploare împotriva Iranului. În replică, Teheranul a răspuns cu valuri de drone și rachete, dar și cu atacuri asupra navelor comerciale din strâmtoarea Ormuz. Această rută strategică este una dintre cele mai importante din lume pentru transportul de petrol, aproximativ o cincime din comerțul global cu țiței tranzitând zona.

Prezența avioanelor SUA la Kogălniceanu, decisă de Parlament (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Prezența avioanelor SUA la Kogălniceanu va fi decisă de Parlament, a anunțat Nicușor Dan

Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a analizat miercuri posibilitatea dislocării temporare în România a unor echipamente și forțe militare ale Statelor Unite, în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu. Pentru implementarea acestei decizii este însă necesară aprobarea Parlamentului, care urmează să dezbată solicitarea transmisă de autorități. Președintele României, Nicușor Dan, a explicat că măsura face parte din cooperarea strategică dintre România și SUA și are un caracter exclusiv defensiv. Ședința CSAT Potrivit declarațiilor făcute de președintele Nicușor Dan la Palatul Cotroceni, unul dintre subiectele principale ale ședinței CSAT a fost analiza solicitării privind aducerea temporară în România a unor echipamente și forțe militare americane. Citește și: Jurnalista Anne Applebaum, o critică a lui Trump, apără decizia lui Nicușor Dan de a participa la Consiliul pentru Pace Acestea includ avioane de realimentare, echipamente de monitorizare și sisteme de comunicații satelitare. Ultimele sunt corelate cu infrastructura militară existentă la baza de la Deveselu. „Punctul al treilea al discuției de azi în CSAT a fost dislocarea temporară a unor echipamente și forțe militare americane în România. E vorba de avioane de realimentare, echipamente de monitorizare și echipamente de comunicații satelitare”, a declarat șeful statului. Echipamente „non-cinetice”, fără armament Președintele a subliniat că echipamentele propuse pentru dislocare nu sunt dotate cu armament și au un rol strict defensiv. „Aceste echipamente sunt defensive și nu sunt înzestrate cu armament propriu-zis. În termeni tehnici se spune că sunt echipamente non-cinetice”, a precizat Nicușor Dan. Autoritățile au insistat asupra faptului că aceste sisteme nu sunt destinate operațiunilor de atac, ci monitorizării și consolidării capacităților de apărare. Decizia finală aparține Parlamentului Pentru ca echipamentele și forțele militare americane să fie dislocate pe teritoriul României, este necesar votul Parlamentului. După ședința CSAT, administrația prezidențială a transmis o scrisoare către legislativ, solicitând aprobarea acestei măsuri. „Pentru ca aceste echipamente și aceste forțe militare să ajungă în România este nevoie de votul Parlamentului. În urma ședinței CSAT am trimis o scrisoare Parlamentului și vom avea o dezbatere în această după-amiază”, a explicat președintele. Dislocarea ar urma să se facă în baza Acordului de parteneriat strategic dintre România și Statele Unite. Colaborare similară cu cea din alte state NATO Nicușor Dan a subliniat că această formă de cooperare militară cu Statele Unite nu este una neobișnuită și se regăsește și în alte state membre NATO. Președintele a arătat că astfel de aranjamente sunt parte a mecanismelor de securitate colectivă ale Alianței Nord-Atlantice și contribuie la stabilitatea regională. Președintele dă asigurări: „România este o țară sigură” Potrivit președintelui, prezența temporară a echipamentelor americane nu reprezintă un motiv de îngrijorare, ci dimpotrivă, contribuie la creșterea securității. „Îi asigur pe români că nu au motive de îngrijorare. Țara lor este o țară sigură, ba chiar mai sigură”, a declarat Nicușor Dan.

Iașiul vrea să elimine păcănelele (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Iașiul ar putea deveni primul mare oraș fără păcănele, a anunțat primarul Chirica

Primarul Mihai Chirica a anunțat, în ședința Consiliului Local, că „păcănelele” nu au ce căuta în Iași și a propus o interdicție generală la nivelul municipiului, susținută prin hotărâre de Consiliu Local și un regulament clar pentru aplicare. Iașiul vrea să elimine păcănelele Declarația edilului a fost primită cu unanimitate în mediul politic local, deschizând discuția despre eliminarea sălilor de jocuri de noroc din oraș. Citește și: Cine este pesedistul care, din poziția de șef al AEP, a relansat scandalul finanțării ilegale a campaniei lui Nicușor Dan: cerea SRI să cerceteze protestatarii ant-Dragnea Măsura ar urma să vizeze în special aparatele de tip slot-machine, în timp ce alte forme de jocuri de noroc, precum pariurile sau loto, reglementate diferit la nivel național, ar putea avea un alt regim juridic. Astfel, Iașiul ar putea deveni primul mare oraș care interzice „păcănelele” printr-o decizie administrativă fermă și cum va fi pusă în practică această hotărâre. Continuarea, în Ziarul de Iași

Membru CSM critică decizia Curții Constituționale (sursa: Facebook/Alin Ene)
Justiție

Membrul CSM Alin Ene, isteric după decizia CCR pe pensiile speciale: Democrația a murit!

Judecătorul Alin Ene, membru al Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), este primul reprezentant al instituției care reacționează public după decizia Curții Constituționale referitoare la legea pensiilor speciale ale magistraților. Mesajul său, publicat pe Facebook, are un ton ironic și critic la adresa Guvernului și a hotărârii Curții. Alin Ene, susținătorul Liei Savonea De-a lungul timpului, Alin Ene s-a remarcat prin mesaje publice acide la adresa celor care critică Consiliul Superior al Magistraturii. Citește și: ANALIZĂ Savonea s-a făcut de rușine, PSD a pierdut, guvernul Bolojan a câștigat o bătălie importantă: consecințele votului din CCR privind pensiile magistraților El este considerat un susținător al președintei Instanței Supreme, Lia Savonea. „Statul de drept nu dispare brusc” În postarea sa, Alin Ene susține că decizia CCR nu vizează doar pensiile magistraților, ci reprezintă „un prim pas” într-un proces mai amplu de erodare a statului de drept. „Democraţia a murit! Trăiască Guvernul! Einstein a învins: totul este relativ. Chiar şi Constituţia”, a scris judecătorul, sugerând că principiile constituționale ar fi devenit „flexibile”. Acesta avertizează că statul de drept nu dispare dintr-odată, ci „se subțiază puțin câte puțin”, iar schimbările ar începe, în opinia sa, cu sistemul judiciar. Critici la adresa Guvernului și apel la unitatea sistemului judiciar Alin Ene afirmă că sistemul de justiție trebuie să se replieze rapid în contextul noii legi și să identifice soluții pentru a atenua efectele actului normativ. Totodată, el ironizează Executivul pentru adoptarea unei legi pe care o consideră contrară garanțiilor constituționale și internaționale. În finalul mesajului, judecătorul face trimitere la pastorul german Martin Niemöller, sugerând că rămâne de văzut cine va mai fi dispus să se opună unor eventuale „derapaje”. CCR a declarat constituțională reforma pensiilor magistraților Reacția vine după ce Curtea Constituțională a României a respins sesizarea formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție privind proiectul Guvernului condus de Ilie Bolojan referitor la reforma pensiilor magistraților. Judecătorii constituționali au stabilit că actul normativ este în concordanță cu prevederile Constituției.

Președintele critică amânarea deciziei privind pensiile magistraților (sursa: RRA)
Politică

Președintele Nicușor Dan critică CCR pentru amânarea deciziei în cazul pensiilor magistraților

Președintele Nicușor Dan a declarat, marți, la Radio România Actualități, că tergiversarea subiectului pensiilor magistraților nu a făcut bine nici Curtea Constituțională a României (CCR), nici imaginii statului român. Șeful statului a calificat drept „neplăcută” această întârziere, mai ales în condițiile în care proiectul de lege era în dezbatere încă din vara acestui an și presupunea doar modificări relativ minore. Tergiversarea deciziei, un minus pentru imaginea statului „Faptul că au fost toate aceste amânări succesive nu cred că a făcut bine nici Curții și nici imaginii pe care românii și-o fac despre statul român în general”, a afirmat Nicușor Dan. Citește și: EXCLUSIV Trumpistul Bodu, bine plătit la Energie, tranzacție imobiliară fantastică: 164 EUR/mp pentru o fâneață în Prahova. Legăturile cumpărătorilor cu Piedone Președintele a subliniat că, dincolo de eventualele controverse juridice, decizia ar fi trebuit luată mult mai devreme pentru a evita incertitudinea și percepția de blocaj instituțional. Prevederile privind pensiile magistraților trebuie aplicate Nicușor Dan a precizat că își dorește ca prevederile referitoare la pensiile magistraților să fie puse în practică, indiferent de dezbaterile juridice care pot apărea. În opinia sa, momentul adoptării unei decizii clare era esențial pentru a oferi stabilitate și predictibilitate, atât sistemului judiciar, cât și opiniei publice. Divergențele juridice sunt legitime, dar procesul trebuia finalizat Președintele a arătat că existența unor opinii juridice diferite între CCR, Guvern și coaliția de guvernare este firească și nu trebuie interpretată drept rea-credință instituțională. „Dreptul nu este o știință 100% exactă. Pe chestiuni din viața reală există interpretări care pot să fie diferite”, a explicat șeful statului. El a subliniat că, în cazul în care anumite prevederi din textul propus de Guvern ar fi declarate neconstituționale, acest lucru nu ar însemna automat existența unei intenții negative nici din partea Executivului, nici a Curții Constituționale. Nicușor Dan a concluzionat că întregul proces ar fi trebuit încheiat mai devreme, pentru a elimina incertitudinile și pentru a clarifica cadrul legal privind pensiile magistraților.

Dominic Fritz acuză un abuz al ANI (sursa: Facebook/Dominic Fritz)
Politică

Dominic Fritz atacă la ÎCCJ decizia Curții de Apel în dosarul ANI: „Nu am nimic ce să-mi reproșez”

Primarul Timișoarei, Dominic Fritz, liderul Uniunea Salvați România, a anunțat că va contesta la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie decizia Curții de Apel Timişoara, care a respins cererea sa de anulare a raportului Agenţia Naţională de Integritate (ANI). Raportul ANI a constatat că Dominic Fritz s-ar fi aflat într-un conflict de interese în anul 2020. Decizia instanței nu este definitivă. Fritz: „Nu am nimic ce să-mi reproșez. Decizia nu este definitivă” Într-un mesaj publicat marți pe Facebook, Dominic Fritz a transmis că va formula recurs la Înalta Curte și că rămâne încrezător în poziția sa juridică. Citește și: Stolojan le spune celor tineri care era „limita de suportabilitate” în regimul Ceaușescu: „Stăteam ore în șir la coadă pentru un pachet de unt” Edilul afirmă că interpretarea ANI este abuzivă și că raportul a fost utilizat ca instrument politic, subliniind că documentul ar fi fost ținut „la sertar” aproape trei ani, fiind făcut public cu puțin timp înaintea alegerilor pentru al doilea mandat. Ce i se impută lui Dominic Fritz în raportul ANI Potrivit explicațiilor oferite de liderul USR, raportul ANI vizează o hotărâre de Consiliu Local a cărei elaborare ar fi fost finalizată cu două săptămâni înainte ca el să devină primar. Este vorba despre o modificare de PUZ, la care a lucrat o firmă de proiectare unde este asociat un arhitect care a împrumutat campania electorală a lui Dominic Fritz cu 25.000 de lei. Fritz susține că împrumutul a fost perfect legal, transparent și fără legătură cu beneficiarul PUZ-ului. Liderul USR acuză folosirea politică a raportului ANI Dominic Fritz consideră că Agenția Națională de Integritate a interpretat situația într-un mod forțat și selectiv, invocând inclusiv momentul în care raportul a fost făcut public. „Consider că interpretarea ANI este abuzivă și a fost folosită ca o armă politică”, afirmă primarul Timișoarei, susținând că documentul a fost scos în spațiul public cu câteva săptămâni înainte de realegerea sa. Ce sancțiune riscă Dominic Fritz dacă pierde la ÎCCJ În cazul în care va pierde și în a doua instanță, sancțiunea prevăzută de Codul administrativ nu vizează pierderea mandatului, ci o abatere disciplinară. Concret, sancțiunea ar consta în diminuarea indemnizației cu 10%, pe o perioadă de maximum șase luni. „Nu plec nicăieri”, Fritz anunță că rămâne primar Dominic Fritz a subliniat că eventualele consecințe juridice nu îi afectează mandatul de primar și că își va continua activitatea administrativă. Primarul Timișoarei a transmis că așteaptă motivarea instanței pentru a vedea de ce argumentele sale nu au fost luate în calcul și a reiterat că rămâne concentrat pe proiectele pentru Timișoara și pe livrarea de rezultate pentru cetățeni.

Bolojan, săptămâni decisive pentru rămânerea la Guvern (sursa: Facebook/Ilie Bolojan)
Politică

Bolojan dă de înțeles că rămânerea sa la Guvern se va decide în următoarele săptămâni

Prim-ministrul Ilie Bolojan a declarat că următoarele săptămâni vor fi esențiale pentru a evalua dacă actuala coaliție de guvernare funcționează sau nu. Dinamica din coaliție, sub semnul testului politic Întrebat dacă are încredere că actuala coaliție poate livra rezultatele pentru care a fost creată, Bolojan a admis că dinamica internă ar putea fi îmbunătățită. Citește și: Pîslaru o bagă pe Kovesi în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene: acces direct la date Potrivit acestuia, o cooperare mai eficientă ar avantaja atât România, cât și partidele implicate. „Rezultatele și minima coerență le vom testa în perioada următoare”, a afirmat premierul, subliniind că evaluarea nu va fi una teoretică, ci legată direct de decizii concrete. Bugetul și pachetele de reformă, probele de foc Ilie Bolojan a precizat că în următoarele săptămâni Guvernul trebuie să prezinte bugetul, pachetul pentru administrație și măsurile de relansare fiscală. Forma finală a acestor proiecte, modul de implementare și capacitatea coaliției de a le susține coerent vor indica dacă alianța poate continua. Premierul a mai subliniat importanța relației cu autoritățile locale și a modului în care vor fi gestionate problemele apărute în procesul de guvernare. Stabilitatea politică, necesară, dar nu inertă Bolojan a afirmat că își dorește menținerea actualei coaliții, considerând stabilitatea politică un element esențial pentru România în contextul actual. Totuși, acesta a avertizat că stabilitatea nu trebuie să însemne blocaj sau lipsă de acțiune. „Nu ne ajută o stabilitate în care nu se întâmplă nimic”, a spus premierul, adăugând că divergențele de opinii sunt acceptabile atâta timp cât programul de guvernare rămâne reperul comun. Reacție la avertismentul lui Constantin Toma În acest context, Ilie Bolojan a fost întrebat despre declarațiile primarului PSD din Buzău, Constantin Toma, care a afirmat că Partidul Social Democrat face „un joc periculos” și că România s-ar putea îndrepta către o alianță PSD–AUR. Premierul a calificat afirmațiile drept o perspectivă personală a edilului, dar a recunoscut că tensiunile excesive pot afecta grav funcționarea unei coaliții. Tensiunile interne pot submina guvernarea Bolojan a avertizat că, în cazul în care atacurile din interiorul coaliției depășesc limita normalului și distrug încrederea reciprocă, capacitatea de guvernare este serios afectată. Lipsa unei acțiuni convergente face dificilă continuarea proiectului comun. „Sper să nu ajungem în această situație”, a declarat premierul, pledând pentru echilibru și responsabilitate politică. În final, Ilie Bolojan a subliniat că schimbările frecvente de guverne și miniștri nu aduc beneficii nici țării, nici domeniilor administrate. Potrivit acestuia, menținerea unei minime stabilități este esențială pentru asigurarea predictibilității măsurilor guvernamentale.

Călin Georgescu, instanța menține controlul judiciar (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Justiție

Călin Georgescu rămâne sub control judiciar, decide Judecătoria Sectorului 1

Judecătoria Sectorului 1 a decis marţi menţinerea măsurii controlului judiciar faţă de fostul candidat la alegerile prezidenţiale Călin Georgescu, în dosarul în care este judecat pentru propagandă legionară. Instanţa a respins cererea de revocare a măsurii preventive, apreciind că aceasta este legală şi temeinică. Decizia instanţei nu este definitivă Potrivit hotărârii, controlul judiciar va fi menţinut până la o nouă verificare, dar nu mai târziu de 60 de zile. Citește și: Ceasul de 200 dolari al lui Bolojan, umilit de piesele nomenklaturii PSD, cu tot cu Rareș Bogdan Decizia poate fi contestată în termen de 48 de ore de la comunicare. Măsura a fost dispusă iniţial prin ordonanţa procurorului din cadrul Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, fiind ulterior modificată. Trimitere în judecată pentru propagandă legionară Călin Georgescu a fost trimis în judecată la data de 2 iulie, fiind acuzat de: promovarea în public a cultului persoanelor vinovate de infracţiuni de genocid, crime împotriva umanităţii şi crime de război; promovarea în public a ideilor, concepţiilor şi doctrinelor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, în formă continuată, prin cinci acte materiale. Perioada şi faptele reţinute de procurori Potrivit rechizitoriului, faptele ar fi fost comise în perioada 16 iunie 2020 – 16 mai 2025, în mai multe rânduri, inclusiv în: iunie 2020; septembrie 2020; octombrie 2021; septembrie 2024; mai 2025. Anchetatorii susţin că inculpatul ar fi promovat în mod repetat, prin interviuri, declaraţii publice şi postări online, idei şi concepţii fasciste, legionare şi xenofobe. Acuzaţii privind elogierea unor figuri istorice controversate Procurorii mai arată că Georgescu ar fi manifestat o consecvenţă ideologică pro-legionară, menţinând legături în mediul neolegionar cu promotori ai acestei ideologii, cu scopul de a modifica percepţia publică asupra Mişcării Legionare. În acest context, anchetatorii susţin că inculpatul ar fi făcut afirmaţii cu caracter elogios sau laudativ la adresa unor figuri istorice precum Corneliu Zelea Codreanu, Ion Antonescu, Ion Moța. Potrivit acuzării, aceste afirmaţii ar fi avut ca scop normalizarea şi revitalizarea legionarismului în spaţiul public.

Pensiile magistraților, CCR amână decizia (sursa: Facebook/Curtea Constituțională a României)
Justiție

Pensiile speciale ale magistraților, CCR amână din nou decizia: dezbaterile, reluate pe 16 ianuarie

Curtea Constituțională a României nu a reușit nici luni să ia o decizie privind legea pensiilor speciale ale magistraților, din cauza lipsei de cvorum. Președinta Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, a anunțat că sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție privind noul proiect al Guvernului Bolojan pentru reforma pensiilor magistraților a fost amânată pentru 16 ianuarie, din cauza lipsei de cvorum la CCR. Cine au fost judecătorii prezenți și cine a lipsit La ședința programată la ora 10.00 au fost prezenți cinci dintre cei nouă judecători: Simina Tănăsescu, Dacian Dragoș, Iuliana Scântei, Csaba Astalosz și Mihaela Ciochină. Citește și: Judecătorii PSD au boicotat ședința CCR în care trebuia decisă soarta pensiilor speciale ale magistraților, o decizie ar putea fi luată luni Au lipsit cei patru judecători propuși de PSD – Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc –, aceiași care au părăsit ședința anterioară, blocând astfel deliberările prin neasigurarea cvorumului. Declarația președintei CCR, Simina Tănăsescu Președinta CCR, Simina Tănăsescu, a anunțat că nici în ședința de luni nu a putut fi întrunit cvorumul necesar pentru dezbateri și decizie. Ea a precizat că studiile de impact solicitate de judecătorii propuși de PSD nu sunt relevante pentru analiza de constituționalitate pe care Curtea trebuie să o realizeze. Potrivit acesteia, absența repetată a unor judecători a împiedicat în mod direct finalizarea procedurii. Nou termen stabilit pentru dezbatere Următorul termen pentru discutarea legii privind pensiile speciale ale magistraților a fost stabilit pentru vineri, 16 ianuarie, la ora 10.00. Până atunci, decizia CCR rămâne amânată, iar legea continuă să se afle în așteptarea verdictului privind constituționalitatea sa.

Pensiile speciale ale magistraților, CCR amână decizia (sursa: Facebook/Curtea Constituțională a României)
Justiție

CCR amână din nou decizia privind pensiile speciale ale magistraților

Curtea Constituțională a României a decis să amâne pentru luni analiza sesizării formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție. Sesizarea vizează noul proiect al Guvernului condus de Ilie Bolojan privind reforma pensiilor magistraților. Pensiile speciale ale magistraților, CCR amână decizia Este a doua oară când instanţa constituţională amână luarea unei decizii în acest caz. Ședința în care a fost analizată legea ce modifică pensiile speciale ale magistraților, a fost întreruptă la scurt timp după începere. Citește și: DOCUMENTE Nerușinata prostituție a cupletului Tăpălagă-Pantazi: proces de 500.000 de lei cu Radu Budeanu, pe care îl numeau "borfaș penal" care manipulează numirile în justiție Decizia are o miză majoră pentru sistemul judiciar și este așteptată la două săptămâni după prima amânare, pe fondul protestelor și tensiunilor din justiție. Ședință reluată, apoi suspendată din nou Judecătorii CCR s-au întrunit de la ora 13.00 pentru a decide dacă legea care crește vârsta de pensionare a magistraților și reduce cuantumul pensiei de serviciu este constituțională. La câteva minute după reluarea dezbaterilor, patru judecători au ieșit din nou din sală, iar ședința a fost suspendată. Este vorba despre Gheorghe Stan, Bogdan Licu, Mihai Busuioc și Mihaela Ciochină. Înainte de acest moment, Curtea luase deja o pauză de aproximativ 15 minute, după numai 45 de minute de discuții efective. Legea a fost contestată de Înalta Curte Cei nouă judecători ai CCR analizează sesizarea depusă de Înalta Curte de Casație și Justiție împotriva proiectului de lege adoptat de Guvern prin procedura asumării răspunderii în Parlament. Curtea Constituțională a discutat deja o primă variantă a acestei legi în luna octombrie, când a declarat-o neconstituțională pe motive de procedură. Atunci, judecătorii au reținut că Executivul nu a așteptat avizul Consiliului Superior al Magistraturii înainte de a-și asuma răspunderea asupra proiectului. Cum s-au împărțit voturile la precedenta decizie În octombrie, CCR a respins prima formă a legii privind pensiile magistraților cu votul strâns de 5 la 4. Cinci judecători au votat pentru admiterea sesizării de neconstituționalitate, iar patru pentru respingerea acesteia. Respingerea a vizat aspecte de formă, nu de fond: Curtea a considerat că termenele procedurale nu au fost respectate, în special perioada în care Guvernul era obligat să aștepte avizul CSM. Ce prevede noua lege privind pensiile magistraților Noua variantă a legii, pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea la 2 decembrie, păstrează în mare parte soluțiile inițiale, dar introduce o perioadă mai lungă de tranziție. Principalele modificări propuse sunt: creșterea treptată a vârstei de pensionare la 65 de ani perioadă de tranziție extinsă de la 10 la 15 ani pensia de serviciu stabilită la maximum 70% din ultima indemnizație netă stabilirea cuantumului de bază la 55% din media indemnizațiilor brute din ultimele 60 de luni posibilitatea pensionării anticipate, cu vechime de 35 de ani, dar cu penalizare de 2% pe an până la vârsta standard În prezent, pensia de serviciu a magistraților reprezintă 80% din ultimul salariu brut. Argumentele ICCJ: legea ar afecta independența justiției Înalta Curte de Casație și Justiție a criticat dur proiectul de lege, susținând că acesta: discriminează magistrații față de alte categorii cu pensii de serviciu încalcă independența justiției contravine standardelor internaționale și jurisprudenței europene elimină, în fapt, pensia de serviciu a magistraților Instanța supremă semnalează, de asemenea, texte neclare și lacune legislative care ar afecta previzibilitatea normei. CSM a emis aviz negativ Consiliul Superior al Magistraturii a dat aviz negativ legii pe 27 noiembrie. Președinta instituției, Elena Costache, a vorbit atunci despre presiuni publice asupra sistemului judiciar și despre o campanie de denigrare a magistraților, afirmând că discuțiile despre pensii au fost folosite pentru a submina încrederea în justiție.

Reforma pensiilor magistraților, CCR amână decizia (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Justiție

CCR ține nervii tuturor întinși: va lua o decizie pe 28 decembrie pe pensiile magistraților

Curtea Constituțională a României a decis, miercuri, să amâne pentru 28 decembrie analiza sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) privind noul proiect de reformă a pensiilor magistraților propus de Guvernul condus de Ilie Bolojan. Înalta Curte a votat în unanimitate sesizarea Curții Constituționale Vinerea trecută, judecătorii ICCJ au decis în unanimitate trimiterea proiectului la CCR. Citește și: De ce Nicușor Dan nu poate numi șefi noi la SRI și SIE: are nevoie de aprobarea Parlamentului, dominat de PSD. Ce compromisuri au făcut Băsescu și Iohannis Președinta instanței supreme, Lia Savonea, a convocat Secțiile Unite pentru exprimarea unei poziții oficiale privind reforma pensiilor speciale ale magistraților. Cei 102 judecători prezenți au votat pentru sesizarea Curții Constituționale. Proiectul ar încălca independența justiției Într-un comunicat de presă, ICCJ a enumerat motivele pentru care consideră proiectul neconstituțional. Printre acestea: discriminarea magistraților în raport cu alte categorii care beneficiază de pensii de serviciu afectarea independenței justiției eliminarea de facto a pensiei de serviciu încălcarea jurisprudenței CJUE, CEDO și a deciziilor CCR folosirea unor termeni neclari și existența unor lacune normative ce compromit previzibilitatea legii Potrivit ICCJ, legea „anulează în practică pensiile de serviciu”, întrucât pentru magistrații care nu îndeplinesc condițiile de pensionare la intrarea în vigoare a legii, pensia ar fi diminuată semnificativ, iar pentru generațiile viitoare ar deveni chiar inferioară pensiei din sistemul public. Judecătorii reclamă un tratament juridic discriminatoriu Instanța supremă susține că proiectul creează un regim juridic dezavantajos pentru magistrați comparativ cu alte profesii care beneficiază de pensii speciale. În plus, ICCJ subliniază lipsa unei fundamentări financiare reale în expunerea de motive. Cine sunt beneficiarii pensiilor de serviciu ICCJ a prezentat și date privind structura bugetară a pensiilor de serviciu: peste 200.000 de persoane beneficiază de pensii speciale aproximativ 190.000 (90%) provin din sistemul de apărare și ordine publică peste 10.000 aparțin altor categorii profesionale, inclusiv magistrați și grefieri costul pentru aceste pensii (în afara celor militare) a fost de 2,2 miliarde lei pensiile militare au depășit în 2024 suma de 14 miliarde lei Potrivit ICCJ, expunerea de motive a Guvernului „transmite un narativ neadevărat”, nefiind fundamentată economic. Prevederile proiectului Guvernul a aprobat noul proiect de reformă, care prevede: creșterea graduală a vârstei de pensionare la 65 de ani limitarea pensiei la maximum 70% din indemnizația netă din ultima lună de activitate Consiliul Superior al Magistraturii a emis aviz negativ, în timp ce judecătorii și procurorii au cerut menținerea pensiei la un nivel apropiat de ultimul salariu. Premierul Ilie Bolojan a insistat însă pentru plafonul de 70%. Primul proiect, declarat neconstituțional în octombrie Reforma anterioară a pensiilor magistraților a fost respinsă de CCR pe 20 octombrie, ca urmare a unei sesizări similare depuse de ICCJ. Motivul invocat atunci: Guvernul nu a solicitat la timp avizul consultativ al CSM, deși era obligatoriu din punct de vedere procedural.

PSD decide în ianuarie continuarea guvernării (sursa: Facebook/Sorin Grindeanu)
Politică

Grindeanu, avertisment pentru coaliție: Vom decide în ianuarie dacă rămânem la guvernare

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat că partidul începe o nouă perioadă de analiză internă privind activitatea guvernării din ultimele șase luni. Rezultatul acestei evaluări ar putea determina dacă social-democrații rămân în coaliție sau trec în opoziție. De ce a decis PSD să reevalueze guvernarea Potrivit lui Grindeanu, partidul urmează un model similar celui aplicat la intrarea în actuala coaliție: o analiză internă, realizată pe parcursul a câteva săptămâni, care va lua în calcul performanța guvernării și modul în care sunt respectate propunerile PSD. Citește și: Contabila PSD-ului, cu studii la Hyperion și Academia de Poliție, conduce companii strategice ale statului român El a subliniat că această evaluare include: deciziile publice anunțate de Guvern; modul de construire a bugetului pentru anul următor; gradul în care sunt integrate prioritățile PSD; evoluțiile din domenii precum salariul minim, administrația centrală și locală sau bugetul pe 2026. Analiza va dura până la prezentarea proiectului de buget Grindeanu a precizat că termenul limită al evaluării este legat de prezentarea liniilor mari ale bugetului, estimată pentru finalul lunii ianuarie 2026. „Probabil că vom discuta despre buget la finalul lunii ianuarie. Până atunci, premierul Bolojan își va prezenta politicile. Cu unele suntem de acord, cu altele nu”, a explicat liderul PSD. El a adăugat că social-democrații vor lua o decizie informată privind participarea la guvernare, după consultarea celor aproximativ 5.000 de reprezentanți ai partidului. Continuarea coaliției sau trecerea în opoziție: scenariile luate în calcul La finalul perioadei de analiză, PSD va vota dacă rămâne în coaliția de guvernare sau dacă trece în opoziție. Grindeanu a subliniat că decizia nu este legată de un partid anume din coaliție, ci de modul general de funcționare al acesteia și de respectarea propunerilor PSD privind politicile publice. Întrebat dacă PSD ar rămâne la guvernare fără USR, liderul social-democrat a evitat să reducă problema la un singur partener politic, afirmând că „prea puțin interesează etichetele, contează rezultatul și politicile publice”. Critici privind modul de lucru din guvern Grindeanu a respins ideea că PSD ar încerca să exercite presiuni asupra partenerilor: „De ce ar fi șantaj faptul că cerem respectarea legii privind salariul minim sau continuarea investițiilor naționale?”. El a punctat că eșecul sau greșelile unor miniștri – precum cel al Mediului – nu reprezintă singure motive pentru a ieși de la guvernare, dar contribuie la evaluarea generală. Ce se întâmplă dacă PSD părăsește guvernarea Liderul social-democrat a declarat că nu dorește să facă speculații privind viitorul politic. Totuși, în cazul destrămării coaliției, protocolul actual nu ar mai fi valabil, iar Grindeanu ar renunța automat la funcția de premier obținută prin rotație. „Nu am de unde să știu ce va fi peste o lună. Vom decide în funcție de analiza internă”, a afirmat el.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră