joi 19 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: decizie

49 articole
Politică

PSD nu mai vrea eliminarea plafonarea adaosului comercial la alimente. Decizia, luată în coaliție

PSD menține plafonarea prețurilor la alimente. Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, se poziționează ca apărător al consumatorilor și critică eliminarea plafonării adaosului comercial la alimentele de bază de la 1 octombrie. Totuși, Guvernul a transmis că această decizie a fost deja asumată de coaliție fără obiecții. PSD menține plafonarea prețurilor la alimente Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a declarat sâmbătă că partidul nu este de acord cu o eventuală renunțare la plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază. Citește și: Corupția, coaliția eterogenă, Fiscul incapabil determină Moody's să mențină perspectiva negativă Grindeanu a avertizat că ridicarea plafonării adaosului comercial ar putea duce la o creștere imediată a inflației cu 2-3 puncte procentuale. În consecință, consumul ar scădea, iar puterea de cumpărare a românilor ar fi grav afectată. „Nu văd nimic pozitiv în eliminarea acestui mecanism de protecție, mai ales că îi sprijină pe românii cu venituri mici și medii”, a subliniat liderul PSD. Măsura, care ar urma să fie ridicată de la 1 octombrie, nu ar fi fost discutată în cadrul coaliției de guvernare, a afirmat acesta. Guvernul: decizia a fost deja luată de coaliția de guvernare În replică, Guvernul a transmis că eliminarea plafonării adaosului comercial la alimentele de bază a fost decisă de coaliția de guvernare, fără opinii contrare. Executivul a explicat că prelungirea măsurii din urmă cu trei luni a fost considerată ultima, întrucât a generat „distorsiuni economice” atât pentru producători, cât și pentru comercianți. Mihai Fifor dezminte decizia În aceeași zi senatorul PSD Mihai Fifor a declarat că nu există nicio decizie a coaliției de guvernare privind eliminarea plafonării adaosului comercial la alimentele de bază de la 1 octombrie. El a precizat că subiectul nu a fost discutat în ședințele coaliției și că ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a susținut în Guvern menținerea acestei măsuri. Fifor a subliniat că plafonarea este necesară pentru a proteja populația într-un context economic dificil, cu o inflație de aproape 10%. Potrivit acestuia, măsura asigură stabilitate și sprijin pentru familiile românești, spre deosebire de „zvonuri și declarații iresponsabile” care nu rezolvă problemele reale.

PSD menține plafonarea prețurilor la alimente (sursa: Facebook/Sorin Grindeanu)
PSD decide viitorul partidului la guvernare (sursa: Facebook/Sorin Grindeanu)
Eveniment

PSD decide luni dacă iese de la guvernare. Pretextul: USR nu a respectat moartea lui Ion Iliescu

PSD decide viitorul partidului la guvernare. Biroul Permanent Național al PSD se reunește luni, la ora 11:00, pentru a stabili poziția partidului în privința continuării colaborării în cadrul coaliției de guvernare. PSD decide viitorul partidului la guvernare Convocarea ședinței a fost anunțată de președintele interimar Sorin Grindeanu, în contextul tensiunilor apărute după poziția unor parteneri de coaliție față de organizarea ceremoniilor oficiale dedicate fostului președinte Ion Iliescu. Citește și: Lider PSD desființează actuala conducere a partidului: sugerează că ar fi nevoie de oameni „cu diploma pe masă” și care să știe limbi străine PSD consideră că aceste declarații și acțiuni contravin obligațiilor legale și normelor de conduită instituțională, afectând echilibrul guvernării. Principiul invocat de PSD Sorin Grindeanu a subliniat că, indiferent de diferențele ideologice sau interpretările istorice, respectul față de instituțiile statului, normele constituționale și memoria istorică trebuie să fie prioritare în viața politică. El a precizat că organizarea ceremoniilor oficiale pentru un fost șef de stat este o obligație prevăzută de lege, nu o opțiune. Reuniunea BPN are ca scop evaluarea impactului acestor evenimente asupra coaliției și stabilirea unei poziții clare privind colaborarea guvernamentală. Tensiuni în coaliție după poziția USR Disputa a izbucnit după ce USR a propus, în ședința de Guvern din 5 august, să nu fie declarată zi de doliu național în memoria lui Ion Iliescu. Președintele USR, Dominic Fritz, a motivat inițiativa prin respectul față de victimele Revoluției și Mineriadelor, anunțând că reprezentanții partidului nu vor participa la funeralii. PSD condiționează participarea la ședințele coaliției În replică, PSD a anunțat că membrii săi nu vor participa la ședințele coaliției până când USR nu își va schimba atitudinea. Grindeanu a declarat că PSD nu va giră „forme de instigare la ură publică” venite din partea liderilor USR, chiar și în ședințe oficiale de Guvern, și a cerut partenerilor de coaliție să dea dovadă de maturitate politică.

Călin Georgescu rămâne sub control judiciar (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea
Eveniment

Călin Georgescu rămâne sub control judiciar. Judecătorii au respins cererea de revocare

Călin Georgescu rămâne sub control judiciar. Fostul candidat la prezidențiale, Călin Georgescu, va rămâne sub control judiciar, potrivit deciziei luate luni de Judecătoria Sectorului 1. Călin Georgescu rămâne sub control judiciar Judecătorul de drepturi și libertăți a constatat legalitatea și temeinicia măsurii dispuse anterior de procurori și a hotărât menținerea acesteia pentru o perioadă de maximum 60 de zile, cu posibilitatea unei noi verificări. Citește și: Bonus astronomic pentru un ex-director la Aeroporturi București, recrutat de la firmă de copiatoare. Nu făcea mai nimic, se uita la cinci “indicatori cheie“ „Respinge, ca neîntemeiată, cererea de revocare a măsurii preventive”, se arată în minuta deciziei. Decizia instanței nu este definitivă și poate fi contestată. Trimis în judecată pentru propagandă legionară Miercuri, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a anunțat că l-a trimis în judecată pe Călin Georgescu pentru promovarea cultului unor persoane condamnate pentru genocid, crime împotriva umanității și crime de război, precum și pentru propagarea ideilor și doctrinelor fasciste, legionare, rasiste și xenofobe, în formă continuată. În prezent, dosarul se află în procedura de cameră preliminară la Judecătoria Sectorului 1. Cinci acte de propagandă legionară: ce spun procurorii Potrivit rechizitoriului, faptele au avut loc între 16 iunie 2020 și 16 mai 2025. Călin Georgescu este acuzat că a promovat public, în repetate rânduri, idei extremiste. Exemplele menționate includ: Mobilizarea națională pentru „regenerare prin palingeneză”, inspirată de mistica ortodoxă și justificată prin mijloace violente; Necesitatea unui lider autoritar și „predestinat”, capabil să conducă procesul de „renaștere națională”; Glorificarea trecutului și prezentarea României ca victimă, în contrast cu prezentul dominat de „inamici ai statului” identificați artificial; Ultranaționalism cu fundamente mitico-creștine; Cultul lui Ion Antonescu, cu elogii publice și imitarea gesturilor și tonului său, inclusiv prin executarea salutului legionar. Momentul-cheie: discurs cu salut legionar în Piața Universității Anchetatorii punctează că, pe 2 octombrie 2021, în cadrul unui protest împotriva restricțiilor sanitare din Piața Universității, Călin Georgescu a ținut un discurs public în care l-a elogiat pe mareșalul Ion Antonescu și a efectuat salutul legionar în fața mulțimii. În plus, ancheta evidențiază consecvența ideologică pro-legionară a lui Georgescu în declarații, interviuri și postări online. Acesta ar fi întreținut legături cu promotori ai ideologiei neolegionare și ar fi încercat normalizarea și revitalizarea Mișcării Legionare și a figurilor istorice asociate acesteia, printre care Corneliu Zelea Codreanu, Ion Antonescu și Ion Moța. Urmează judecata pe fond Rechizitoriul a fost înaintat Judecătoriei Sectorului 1, instanța competentă să judece cauza pe fond. Până la o decizie definitivă, Călin Georgescu rămâne sub control judiciar.

Fostul președinte Băsescu își recapătă privilegiile (sursa: Inquam Photos/Alexandru Nechez)
Eveniment

Băsescu își recuperează privilegiile de fost șef de stat, a decis CCR

Fostul președinte Băsescu își recapătă privilegiile. Curtea Constituțională a României (CCR) a decis marți, în unanimitate, că legea prin care erau anulate drepturi acordate foștilor șefi ai statului este neconstituțională în ansamblul său.  Decizia vizează Legea nr. 243/2021, care modifica articolul 1 alin. (3) din Legea nr. 406/2001. Principalele motive de neconstituționalitate CCR a admis excepția ridicată și a constatat că legea este contrară: Citește și: Magistrații sunt disperați: Nicușor Dan nu le semnează decretele de pensionare Art. 1 alin. (5) din Constituție, privind principiul legalității și calitatea legii, Art. 15 alin. (2), din cauza lipsei dispozițiilor tranzitorii și a caracterului retroactiv al actului normativ. Băsescu a contestat modificările care i-au retras privilegiile În 2022, fostul președinte Traian Băsescu a atacat legea prin intermediul instanței de judecată, după ce i-au fost retrase privilegiile acordate foștilor șefi de stat. Acestea includeau: O vilă de protocol oferită de RA-APPS, Protecție asigurată de SPP. Modificările legislative vizau pierderea acestor beneficii în cazul unei decizii definitive privind colaborarea cu fosta Securitate. Curtea de Apel București a sesizat CCR Curtea de Apel București a admis cererea lui Traian Băsescu privind excepția de neconstituționalitate. Procesul avea ca obiect suspendarea deciziei SPP prin care i-a fost retras dispozitivul de protecție. Deși Băsescu pierduse în primă instanță, instanța superioară a considerat necesară sesizarea Curții Constituționale. Fostul președinte Băsescu își recapătă privilegiile Prin decizia CCR, modificările aduse Legii 406/2001 sunt anulate, ceea ce înseamnă că Traian Băsescu își va recăpăta drepturile aferente statutului de fost președinte. În perioada 2004–2014, cât a fost președinte al României, Traian Băsescu beneficia de: O vilă de protocol pe strada Gogol, în Sectorul 1, Indemnizație specială, Protecție și pază permanentă asigurată de Serviciul de Protecție și Pază (SPP).

PSD intră la guvernare, anunță Grindeanu (sursa: Facebook/Sorin Grindeanu)
Politică

PSD a votat intrarea la guvernare: Sorin Grindeanu anunță un mandat dificil și fără măsuri populiste

PSD intră la guvernare, anunță Grindeanu. Consiliul Politic Național al Partidului Social Democrat (PSD) a decis sâmbătă, prin vot, ca formațiunea să intre la guvernare. Anunțul a fost făcut de președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, care a subliniat că mandatul nu va fi unul ușor și nu va include măsuri populiste. PSD intră la guvernare, anunță Grindeanu Potrivit lui Grindeanu, dintr-un total de 4.770 de membri consultați la nivel național, 4.673 și-au exprimat opțiunea prin vot. Citește și: Pretendent PSD la Curtea Constituțională: ex-tablagiul Busuioc, pus de Dragnea la Curtea de Conturi Dintre aceștia, 3.339 de membri (71,5%) au votat pentru intrarea la guvernare, în timp ce 1.274 (27,3%) au ales opoziția. Au existat și 60 de abțineri. „Am avut de ales între a intra la guvernare, pe baza unei negocieri politice și a măsurilor fiscale deja cunoscute, și trecerea în opoziție”, a declarat Grindeanu. „Nu va fi un mandat ușor. Votul trebuie să fie asumat” Liderul interimar al PSD a avertizat că perioada care urmează va fi una complicată, fără promisiuni populiste. Le-a cerut colegilor ca votul lor să fie conștient și asumat, întrucât urmează un mandat cu provocări economice și sociale. „Nu e o perioadă ușoară și nu va fi un mandat ușor. Nu va fi o guvernare obișnuită”, a spus Grindeanu. Premierul, fără drept de veto asupra miniștrilor PSD În ceea ce privește alcătuirea viitorului Guvern, Grindeanu a clarificat că premierul desemnat, Ilie Bolojan, nu va putea impune un veto asupra numelor propuse de partidele din coaliție. „E normal ca premierul să fie informat despre oamenii propuși de partide, dar nu se pune problema unui drept de veto. Evaluările vor fi însă permanente, așa cum este firesc”, a explicat liderul social-democrat. Miza: stabilitate și responsabilitate Decizia PSD vine într-un context politic tensionat și reflectă, potrivit lui Grindeanu, nevoia de stabilitate și asumare guvernamentală într-o perioadă marcată de crize multiple. Liderul partidului a transmis că formațiunea este pregătită să contribuie cu soluții și să susțină un guvern funcțional, în ciuda diferențelor de viziune din interiorul coaliției.

PSD decide guvernarea prin referendum intern (sursa: Facebook/Partidul Social Democrat)
Politică

PSD decide dacă intră sau nu la guvernare după un referendum intern, anunță partidul

PSD decide guvernarea prin referendum intern. Partidul Social Democrat va merge joi, la consultările convocate de președintele Klaus Iohannis la Palatul Cotroceni, a anunțat purtătorul de cuvânt al formațiunii, Florin Manole. Decizia finală privind guvernarea va fi luată prin referendum intern. PSD decide guvernarea prin referendum intern După consultările oficiale de joi, PSD va convoca un referendum intern, în cadrul căruia membrii partidului vor decide dacă formațiunea va intra sau nu la guvernare. Citește și: EXCLUSIV Patronul Nuba, clubul unde Sorin Grindeanu se afișa cu Laura Vicol, împrumut la PSD de 1,6 milioane de lei printr-o firmă fără activitate Decizia va fi luată în cunoștință de cauză, pe baza opțiunilor și propunerilor concrete rezultate din negocieri. „Vrem să fim constructivi” „Scopul ședinței de astăzi a fost acela ca membrii PSD să fie informați despre discuțiile cu partidele politice și cu președintele”, a explicat Florin Manole, după reuniunea informală a Consiliului Politic Național, desfășurată la Vila Lac. El a subliniat că PSD participă la consultări cu dorința de a fi constructiv și de a găsi soluții reale pentru stabilitatea politică. Membrii PSD vor analiza rezultatele negocierilor Potrivit lui Manole, referendumul intern va avea loc după ce consultările și negocierile vor furniza o imagine completă. Toate opțiunile, propunerile și posibilele parteneriate guvernamentale vor fi prezentate membrilor PSD, pentru ca aceștia să se poată pronunța informat asupra unei eventuale intrări la guvernare.

Trump justifică decizia trimiterii Gărzii Naționale (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Donald Trump justifică trimiterea Gărzii Naționale în California: „O decizie excelentă”

Trump justifică decizia trimiterii Gărzii Naționale. Președintele american Donald Trump a declarat, pe rețeaua sa Truth Social, că intervenția Gărzii Naționale în California a fost „o decizie excelentă” Trump justifică decizia trimiterii Gărzii Naționale Președintele Trump a declarat că, fără această măsură, „Los Angeles ar fi fost șters de pe fața pământului”. Citește și: În ultimii zece ani, numărul angajaților primăriilor a explodat: creștere de peste 20%. La nivelul întregului stat, aparatul bugetar s-a majorat cu 10% Guvernatorul democrat al Californiei, Gavin Newsom, a anunțat că intenționează să îl dea în judecată pe Donald Trump pentru această decizie. Totodată, într-o declarație provocatoare, Newsom l-a îndemnat pe Tom Homan, fost șef al ICE și actual oficial în administrația Trump, să îl aresteze: „Dă-i drumul”. Întrebat dacă Homan ar trebui într-adevăr să îl aresteze pe Newsom, Trump a replicat direct: „Eu aș face-o”, alimentând tensiunile politice și instituționale dintre Casa Albă și autoritățile californiene. 2.000 de militari, desfășurați în Los Angeles La Los Angeles, aproximativ 2.000 de militari americani au fost desfășurați pentru a restabili ordinea, după trei zile de confruntări violente între protestatari și forțele de ordine. Violențele au fost alimentate de intervențiile agresive ale agenților ICE, care au provocat reacții dure din partea comunităților afectate. Trump: „Ei scuipă, noi lovim” Președintele Trump a adoptat un ton ferm, justificând acțiunile autorităților federale prin atitudinea agresivă a protestatarilor. „Ei scuipă, noi lovim”, a declarat acesta, referindu-se la manifestanții care au incendiat mașini și au ars drapelul american. Mexicul condamnă violențele Președinta Mexicului, Claudia Sheinbaum, a condamnat public violențele venite din ambele părți și a subliniat că mulți dintre cei reținuți sau vizați de operațiunile ICE sunt cetățeni mexicani sau americani de origine mexicană. Ministrul mexican de externe, Juan Ramon de la Fuente, a anunțat că cel puțin 42 de cetățeni mexicani sunt reținuți în patru centre de detenție din Los Angeles, iar alți patru au fost deja deportați. Oficialii mexicani au declarat că vor continua să viziteze centrele pentru a monitoriza condițiile și a oferi asistență.

Kremlinul avertizează asupra unei decizii „periculoase” (sursa: TASS)
Internațional

Kremlinul reacționează dur la anunțul privind extinderea razei armelor livrate Ucrainei

Kremlinul avertizează asupra unei decizii „periculoase”. Kremlinul a calificat luni drept „o decizie destul de periculoasă” anunțul făcut de cancelarul federal german Friedrich Merz privind eliminarea limitelor de rază pentru armele furnizate Ucrainei de către aliații occidentali. Kremlinul avertizează asupra unei decizii „periculoase” Potrivit purtătorului de cuvânt Dmitri Peskov, această măsură contravine eforturilor de reglementare politică a conflictului. Citește și: Mișcare strategică a lui Nicușor Dan, în favoarea lui Băluță, care susține intrarea PSD la guvernare „Dacă aceste decizii au avut cu adevărat loc, ele vin în mod categoric împotriva aspirațiilor noastre de a intra într-o reglementare politică. Și prin urmare, aceasta este o decizie foarte periculoasă”, a declarat Peskov într-o înregistrare video difuzată de presa rusă. Merz: Ucraina poate lovi ținte din Rusia Cancelarul german Friedrich Merz a declarat luni, într-un interviu pentru televiziunea publică WDR, că aliații Ucrainei, Germania, SUA, Regatul Unit și Franța, nu mai impun nicio limitare privind raza de acțiune a armelor furnizate Kievului. „Asta înseamnă că Ucraina se poate apăra de acum înainte, de exemplu atacând poziții militare în Rusia (...), ceea ce nu făcea în urmă cu ceva timp, cu câteva excepții. O poate face acum”, a explicat Merz. Putin respinge negocierile ca semn de slăbiciune În același interviu, Merz a afirmat că Vladimir Putin interpretează ofertele diplomatice de discuție drept un semn de slăbiciune. Remarca vine în contextul eșecului celor mai recente convorbiri ruso-ucrainene, primele din 2022 încoace, care nu au dus la o încetare a focului. Ucraina, sub un val masiv de atacuri cu drone Pe teren, situația rămâne tensionată. Ucraina a fost vizată în noaptea de duminică spre luni de un atac masiv, cu un număr record de 355 de drone, în urma unui weekend de lovituri intense. În acest context, președintele american Donald Trump l-a acuzat public pe Vladimir Putin că este „complet nebun”, amplificând discursul politic legat de escaladarea conflictului.

Multe parcări gratuite dispar la Iași (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Mii de locuri de parcare gratuită vor fi ocupate doar cu plată, s-a decis la Iași

Multe parcări gratuite dispar la Iași. Începând cu 1 iulie, parcarea gratuită pe zeci de străzi din Iași va fi eliminată, odată cu introducerea unui sistem de plată pe peste 4.000 de locuri. Multe parcări gratuite dispar la Iași Consiliul Local urmează să aprobe includerea a peste 40 de străzi în rețeaua de parcări publice cu tarif. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Tîlvăr pregătește ultimul mare "tun": un contract de 2,2 miliarde de euro pentru un sistem de apărare antiaeriană cu probleme Taxele vor varia între 2 și 7 lei pe oră, existând și opțiuni de abonamente săptămânale sau lunare, cu prețuri între 44 și 198 lei, în funcție de zonă. Noul sistem se va aplica de luni până sâmbătă, între orele 08:00 – 20:00, fiind gratuit doar duminica și de sărbători, cu excepția parcărilor cu barieră. Continuarea, în Ziarul de Iași

Scandalul mesajelor UE-Pfizer, decizie juridică (sursa: facebook/European Commission)
Internațional

Șefa Comisiei Europene ar fi trebuit să publice mesajele cu Pfizer în afacerea vaccinurilor COVID

Scandalul mesajelor UE-Pfizer, decizie juridică. Grupurile Verzilor și Stângii din Parlamentul European au salutat miercuri decizia Tribunalului General al Uniunii Europene care anulează refuzul Comisiei Europene de a oferi ziarului The New York Times acces la mesajele dintre Ursula von der Leyen și CEO-ul Pfizer, Albert Bourla, referitoare la negocierile privind achiziția vaccinurilor anti-COVID pentru țările UE. Scandalul mesajelor UE-Pfizer, decizie juridică Verdictul vine în urma unei plângeri depuse de europarlamentara Tilly Metz (Grupul Verzilor), care a acuzat Comisia Europeană de lipsă de transparență. Citește și: George Simion a pompat nouă milioane de lei în firma familiei penalului Marcel Păcuraru, patronul Realității TV, pentru „propagandă” Metz a subliniat: „Transparența și controlul democratic nu trebuie să fie o afacere de culise în UE. Dacă deciziile se iau cu ușile închise, interesul public riscă să fie sacrificat în favoarea intereselor comerciale”. O victorie pentru transparență: reacția Stângii europene La rândul său, co-președinta grupului Stânga, Manon Aubry, a declarat că această hotărâre reprezintă „o victorie a transparenței în instituțiile europene” și a atras atenția că liderii UE nu ar trebui să legifereze în opacitate totală. Împotriva Ursulei von der Leyen au fost formulate plângeri penale legate de contractele pentru vaccinurile anti-COVID, dar acestea au fost respinse de justiția belgiană. Suspiciunile vizează schimbul de mesaje pe WhatsApp cu Albert Bourla în timpul negocierilor. New York Times cere accesul la mesaje, Comisia refuză The New York Times a cerut accesul la aceste mesaje, în virtutea normelor europene privind transparența, însă Comisia Europeană a refuzat, invocând că nu este obligată să păstreze astfel de conversații și că nu mai deține SMS-urile. Tribunalul General al UE a stabilit că executivul european ar fi trebuit să furnizeze mesajele solicitate și a criticat faptul că CE nu a oferit nicio explicație clară privind ștergerea acestora. Instanța a concluzionat că „nu este suficient să pretinzi că nu mai deții documentele”, mai ales în cazul unor negocieri de interes public major. Decizia nu garantează transparența completă Hotărârea nu obligă Comisia Europeană să publice mesajele și nici nu garantează că acestea vor fi vreodată dezvăluite. În plus, decizia poate fi atacată la Curtea de Justiție a UE. Comisia a transmis că va adopta o nouă decizie cu o justificare detaliată, ceea ce sugerează că va menține refuzul de a publica mesajele, schimbând doar motivația oficială.

Decizia CCR privind alegerile, nou atac (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Un nou atac la decizia CCR de anulare a alegerilor la Curtea de Apel Ploiești

Decizia CCR privind alegerile, nou atac. Un judecător de la Curtea de Apel (CA) Ploiești a decis să judece o cerere privind anularea hotărârii Curții Constituționale a României (CCR) din 6 decembrie 2024, care a anulat alegerile prezidențiale, deși Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a stabilit anterior că instanțele judecătorești nu sunt competente în astfel de spețe. Decizia CCR privind alegerile, nou atac Anterior, Înalta Curte admisese într-un caz similar excepția de necompetență generală a instanțelor, stabilind că acestea nu pot judeca hotărârile CCR. Citește și: Fostul ministru PSD Adrian Câciu, acum apropiatul Olguței Vasilescu, atac dur la Bolojan și Boc: „Boc cel Mare, aka Bolojan, va veni pe cal alb” Cu toate acestea, Curtea de Apel Ploiești a decis că este competentă material, teritorial și funcțional pentru a soluționa dosarul, care are ca obiect „anulare act administrativ”, CCR fiind pârâtă în cauză. Magistratul a încuviințat proba cu înscrisuri, inclusiv documente din mediul online și acte ce au stat la baza hotărârii CCR. A fost stabilit un nou termen pentru judecată la data de 27 mai 2025, iar CCR urmează să fie citată. În motivarea deciziei, judecătorul invocă o speță precedentă din 2018, în care Curtea de Apel București ar fi anulat o hotărâre a CCR. Astfel, consideră că instanțele românești pot avea competență în astfel de situații, în ciuda deciziilor definitive ale ÎCCJ. Cererea de suspendare a deciziei CCR, amânată Judecătorul a decis și amânarea judecării cererii de suspendare a executării deciziei CCR, argumentând că o eventuală suspendare fără anularea Hotărârii de Guvern privind organizarea alegerilor nu afectează desfășurarea acestora. Totodată, a fost prorogată discutarea sesizării CJUE, formulată de reclamantă, pentru termenul viitor. Decizia completă a fost publicată pe portalul Curții de Apel Ploiești, cu mențiunea că judecata continuă pe 27 mai, ora 15:30, cu citarea Curții Constituționale. Înalta Curte respinsese anterior o cerere similară La sfârșitul lunii aprilie, un alt complet de la Curtea de Apel Ploiești a admis o cerere asemănătoare, însă ÎCCJ a casat sentința în recurs. Curtea Supremă a stabilit că cererile de suspendare și anulare a hotărârii CCR nr. 32 din 6 decembrie 2024 sunt inadmisibile. Minuta deciziei ÎCCJ: instanțele nu sunt competente În minuta Înaltei Curți se arată că: Cererea de suspendare a fost respinsă ca rămasă fără obiect; Reclamantul Andrei Ștefan Mitrea a fost considerat fără calitate procesuală activă; Recursurile CCR și ale Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești au fost admise; Sentința CA Ploiești a fost casată în totalitate; A fost admisă excepția de necompetență generală a instanțelor judecătorești; Cererile au fost respinse ca inadmisibile. Decizia Înaltei Curți este definitivă.

Anularea deciziei CCR, val de procese (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Val de procese în toată țara prin care se cere anularea deciziei CCR de anulare a alegerilor

Anularea deciziei CCR, val de procese. Curtea de Apel Iași a început judecarea dosarelor cunoscute ca „CCR-Ploiești”, respingând în serie toate cele 16 plângeri formulate împotriva deciziei Curții Constituționale de anulare a primului tur al alegerilor prezidențiale. Anularea deciziei CCR, val de procese Magistrații ieșeni au refuzat să analizeze cererile pe fond, invocând lipsa de competență legală a instanțelor de a verifica hotărârile CCR. Citește și: EXCLUSIV Declarația la Securitate a lui Crin Antonescu exista la CNSAS din 2005, dar a fost "omisă" în 2009, când Antonescu a candidat la prezidențiale Toate deciziile adoptate luni și marți s-au bazat pe aceeași excepție de „incompetență generală”, motiv pentru care cererile au fost declarate inadmisibile. Cu o singură excepție la Curtea de Apel Ploiești, instanțele din toată țara au respins plângeri similare. Continuarea, în Ziarul de Iași

Judecarea cererilor pentru anularea deciziei CCR (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Justiție

Continuă să se judece cereri de anulare a deciziei CCR de anulare a alegerilor

Judecarea cererilor pentru anularea deciziei CCR. Curtea de Apel Ploieşti respinge cererile privind anularea deciziei CCR care a anulat primul tur al prezidenţialelor Judecarea cererilor pentru anularea deciziei CCR Curtea de Apel Ploieşti a respins marţi, 29 aprilie, două cereri care vizau suspendarea şi anularea deciziei Curţii Constituţionale a României (CCR) din 6 decembrie 2024. Citește și: EXCLUSIV Declarația la Securitate a lui Crin Antonescu exista la CNSAS din 2005, dar a fost "omisă" în 2009, când Antonescu a candidat la prezidențiale Hotărârea CCR a fost cea care a anulat turul întâi al alegerilor prezidenţiale, desfăşurat pe 24 noiembrie. Cererile, respinse ca inadmisibile Potrivit informaţiilor publicate pe portalul instanţelor de judecată, Curtea de Apel Ploieşti a admis excepţia de necompetenţă generală a instanţelor judecătoreşti în aceste cauze. În consecinţă, cererile au fost respinse ca inadmisibile. Deciziile nu sunt definitive. Alte dosare privind anularea deciziei CCR, în curs de judecată Tot marţi, într-un al treilea dosar privind acelaşi subiect, Curtea de Apel Ploieşti a decis amânarea pronunţării pentru ziua de miercuri. Alte două cereri privind anularea hotărârii CCR urmează să fie judecate tot miercuri, 30 aprilie, de aceeaşi instanţă. O decizie anterioară fusese casată de Înalta Curte Săptămâna trecută, un judecător de la Curtea de Apel Ploieşti admisese o cerere similară. Ulterior, însă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a admis recursurile formulate de CCR şi de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti. Astfel, ÎCCJ a casat sentinţa pronunţată iniţial la Ploieşti şi a respins ca inadmisibile cererile de suspendare şi de anulare a hotărârii CCR nr. 32 din 6 decembrie 2024.

USR atacă în instanță decizia BEC (sursa: Facebook/Ionuț Moșteanu)
Politică

USR contestă decizia BEC de a-i interzice sprijinul pentru Nicușor Dan, o va ataca în instanță

USR atacă în instanță decizia BEC. Uniunea Salvați România (USR) anunță că va ataca în instanță decizia Biroului Electoral Central (BEC), care interzice partidului să-și exprime sprijinul electoral pentru candidatul independent Nicușor Dan. USR atacă în instanță decizia BEC Liderul deputaților USR, Ionuț Moșteanu, consideră că decizia creează un precedent periculos și deschide calea către cenzură politică mascată de argumente birocratice. Citește și: Șoferi, mare atenție: au apărut sute de radare fixe, amenda e trimisă prin poștă, autoturismul nu mai e oprit de polițiști „USR apără un principiu fundamental: dreptul de a susține public, clar și onest, un candidat în care credem și dreptul alegătorilor de a fi informați", transmite formațiunea într-un comunicat oficial. Membrii USR vor continua campania în stradă și online În așteptarea deciziei instanței, USR anunță că își va mobiliza membrii să facă campanie în stradă și pe paginile personale de social media, distribuind mesajele lui Nicușor Dan. Ionuț Moșteanu îndeamnă susținătorii să continue promovarea mesajului candidatului independent. Susținerea pentru Nicușor Dan Reprezentanții USR explică faptul că au luat o decizie politică în baza unor principii clare: susținerea candidatului proeuropean cu cele mai mari șanse de a accede în turul al doilea al alegerilor prezidențiale. „BEC nu poate impune unui partid direcția strategiilor politice. Această decizie afectează grav libertatea de exprimare și autonomia politică a formațiunilor democratice", subliniază USR. Contestația: un demers legal, nu emoțional Potrivit comunicatului, juriștii USR au analizat cu atenție temeiurile juridice și au pregătit o contestație solidă. Formațiunea insistă că demersul nu este unul politic sau emoțional, ci un gest firesc de apărare a democrației. USR: Decizia BEC, un abuz inițiat de AUR Decizia BEC vine în urma unei sesizări depuse de Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). Ionuț Moșteanu o consideră „un abuz fără precedent”, adăugând că partidul va continua să distribuie mesaje în sprijinul lui Nicușor Dan. Decizia BEC Biroul Electoral Central a decis, în ședința din 12 aprilie 2025, eliminarea unor materiale de campanie postate de USR pe o platformă cu mare vizibilitate. Motivul: sprijinul exprimat de USR pentru Nicușor Dan ar crea „confuzie”, sugerând existența a doi candidați susținuți de același partid.

Contestația lui Călin Georgescu, decizie amânată (sursa: Facebook/Călin Georgescu)
Eveniment

Contestația lui Călin Georgescu, decizie amânată

Contestația lui Călin Georgescu, decizie amânată. Curtea de Apel București a amânat luni pronunțarea unei decizii în cazul contestației depuse de Călin Georgescu privind anularea alegerilor prezidențiale. Procesul, intens mediatizat, este unul dintre cele mai controversate cazuri politice din România recentă. Declarațiile lui Călin Georgescu Călin Georgescu a mulțumit susținătorilor prezenți la Curtea de Apel, subliniind că procesul reprezintă o luptă pentru dreptatea și onoarea poporului român. Citește și: BREAKING Ciolacu II s-a predat în fața magistraților și lasă neatinse diurnele nesimțite, de zeci de mii de lei, de care aceștia se bucură „Am asistat siderat la faptul că niciunul dintre pârâți nu a avut dovezi împotriva mea. Sper într-o justiție profesională, nu una politică,” a declarat Georgescu. Contestația lui Călin Georgescu, decizie amânată Pronunțarea deciziei a fost amânată pentru a analiza cererile de recuzare depuse împotriva judecătoarei Cristina Ardeleanu. Avocații lui Georgescu au invocat lipsa de imparțialitate a magistratului, pe motiv că aceasta este soția unui procuror din cadrul Direcției Naționale Anticorupție (DNA). Scandalul finanțării campaniei Conform documentelor desecretizate de CSAT, Georgescu este acuzat că ar fi beneficiat de o campanie finanțată ilegal, în valoare de un milion de euro, desfășurată pe TikTok. În raportările oficiale către Autoritatea Electorală Permanentă, acesta a declarat însă zero cheltuieli. Documentele mai indică implicarea unor actori statali cibernetici în procesul electoral, precum și acțiuni hibride agresive atribuite Rusiei, care ar fi vizat influențarea agendei publice în România. Proteste la Curtea de Apel Peste 1.000 de susținători au fost prezenți la sediul instanței, scandând împotriva actualei puteri și intonând cântece patriotice. Atmosfera tensionată a fost amplificată de acuzații privind manipularea procesului electoral și influențele externe asupra rezultatului alegerilor. Cazul Berenghi: amenințări și dosar penal În paralel cu procesul, Poliția Capitalei a deschis un dosar penal pentru „ultraj judiciar”, după ce Cătălin Berenghi, fost luptător în Legiunea Străină, a postat mesaje de amenințare la adresa judecătoarei Cristina Ardeleanu. „Pamflet: Gata cu trădările și trădătorii poporului român! Atenție, judecător Cristina Ardeleanu!”, a scris Berenghi pe Facebook. Implicațiile anulării alegerilor Anularea rezultatelor primului tur al alegerilor prezidențiale, câștigate de Călin Georgescu, a fost decisă de Curtea Constituțională pe baza informațiilor furnizate de SRI, SIE, MAI și STS. Acestea au indicat nereguli majore, inclusiv finanțări ilegale și acțiuni externe care ar fi influențat procesul electoral. Cazul Călin Georgescu scoate la iveală vulnerabilități majore ale sistemului electoral din România, fiind marcat de acuzații de corupție, influențe externe și manipulare politică. În timp ce Curtea de Apel amână pronunțarea unei decizii, situația rămâne tensionată, cu implicații serioase asupra stabilității politice și a încrederii publice în justiție.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră