miercuri 02 aprilie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Justiție

396 articole
Justiție

Modificarea legii pentru alegerea preşedintelui României

Modificarea legii pentru alegerea preşedintelui României. Deputatul independent Cosette Chichirău a înaintat marți un proiect de lege în Parlament, propunând excluderea Curții Constituționale din procesul de validare a candidaților la alegerile prezidențiale. Conform inițiativei, această responsabilitate ar urma să revină Înaltei Curți de Casație și Justiție și Biroului Electoral Central. Modificarea legii pentru alegerea preşedintelui României Cosette Chichirău a declarat, la Palatul Parlamentului, că inițiativa a luat-o în urma cazului Șoșoacă. Citește și: Nordis Management intră în insolvență, a decis Tribunalul București. Începe să cadă imperiul de carton al lui Ciorbă, soțul „avocatei interlopilor”, pesedista Laura Vicol "Cazul Şoşoacă a şocat democraţia românească. Am văzut cum CCR a invalidat un candidat la Preşedinţia României pentru motive absolut subiective decise de o curte numită politic, decisă de 5 judecători din 9 care au fost puşi acolo de PSD şi UDMR care votează cu PSD. Ca să reparăm această hibă a democraţiei româneşti, depunem astăzi un proiect care modifică legea pentru alegerea preşedintelui României, astfel încât Curtea Constituţională să vegheze la integritatea alegerilor prin validarea finală a rezultatelor alegerilor şi nu prin validarea candidaţilor. Prin proiectul nostru noi mutăm atribuţiile de validare a candidaţilor la Înalta Curte. Practic, Biroul Electoral Central şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie participă la acest proces care este absolut normal, aşa se întâmplă la toate celelalte candidaturi, iar prin această procedură te poţi apăra, poţi depune documente, argumente, nu este un proces influenţat politic." Alegeri corecte în România Chichirău a subliniat că reprezentanții Platformei DREPT, la care este afiliată, doresc alegeri corecte în România, astfel încât orice persoană care îndeplinește condițiile legale să poată candida. "Doamna Şoşoacă are probleme reale pentru că promovează doctrine antisemite, discriminatorii, antieuropene, dar dacă un asemenea candidat trebuie invalidat, trebuie invalidat conform legii", a mai adăugat Chichirău.

Modificarea legii pentru alegerea preşedintelui României (sursa: Facebook/Curtea Constituțională a României)
Decizia Liei Savonea de a salva beizadeaua Mario Iorgulescu, desființată de judecătorul Enescu
Justiție

Decizia Savonea de salva beizadeaua Mario Iorgulescu, desființată

Decizia Liei Savonea și a colegei ei de la Înalta Curte de Casație și Justiție, Adraina Ispas, de a salva beizadeaua Mario Iorgulescu de condamnarea pentru omor, desființată de judecătorul Dan Enescu: „În mod evident, în prezenta cauză, recurentul a acceptat posibilitate producerii rezultatului socialmente periculos, moartea unei persoane”. Citește și: ANALIZĂ Nicușor Dan, cel care ar putea decide viitorul președinte al României: candidații stau la coadă pentru susținerea sa Modul în care Dan Enescu s-a opus deciziei judecătoarelor Savonea și Ispas, care au anulta sentința de condamnare a lui Iorgulescu pentru omor și au dispus rejudecarea, apare în motivarea opiniei separate formulate de acest judecător. Completul de la ICCJ care a judecat cererea de recurs în casație formulată de Iorgulescu a fost format din Savonea, Ispas și Enescu. Decizia Liei Savonea de a salva beizadeaua Mario Iorgulescu, desființată Ce a arătat judecătorul Enescu în motivarea sa: „După pătrunderea în intersecție și observarea autoturismului de culoare închisă care circula pe banda nr. 1, inculpatul Iorgulescu Gino Mario a apăsat mai tare pedala de accelerație (chiar înainte de a se urca pe scuar), viteza autoturismului crescând în timpul manevrelor de trecere pe lângă vehiculul închis la culoare până la 162 km/h, în condițiile în care în acele momente autoturismul inculpatului era urcat cu partea stângă pe scuarul ce despărțea sensurile. Din momentul în care a pătruns în intersecție și până în momentul coliziunii, viteza vehiculului a crescut în mod constant până la 162 km/h, iar accelerația a ajuns la 100%, pentru ca ulterior să scadă la 80% pentru o jumătate de secundă, iar viteza să scadă până la 143 km/h în momentul coliziunii (din cauza urmelor de frecare dintre roțile vehiculului și bordura pe care a urcat). Următorul moment este cel al impactului, în care autoturismul avea viteza de 143 km/h, iar pedala de accelerație era apăsată la maximum” „Susținerile recurentului cu privire la modul în care s-a produs accidentul omit să menționeze faptul că acesta conducea având o îmbibație alcoolică mult peste limita legală, fiind și sub influența drogurilor, că viteza de deplasare era una ce depășea limita de viteză pentru sectorul de drum, că a pătruns pe culoarea roșie a semaforului într-o intersecție, că nu a existat un obstacol în calea sa pentru ca să fie nevoie de o manevră de evitare, ci doar acesta nu a mai putut menține banda pe care era angajat din cauza vitezei excesive”. „În mod evident, în prezenta cauză, recurentul a acceptat posibilitate producerii rezultatului socialmente periculos, moartea unei persoane, conducerea unui autoturism cu o viteză excesivă pe o șosea circulată, pătrunderea pe culoarea roșie a semaforului și accelerarea continuă a autovehiculului, inclusiv după momentul în care acesta a pierdut controlul volanului și a lovit scuarul de separație, demonstrează, fără tăgadă, că nu suntem în prezența unei fapte comise din culpă, ci a unei fapte intenționate. Distincția clară dintre cele două forme de vinovăție rezultă din lipsa de reacție a recurentului în combaterea pericolului evident pe care îl crease, acesta accelerând la maxim până în momentul impactului, fără a schița cel mai mic gest din care să rezulte că dorește să evite producerea rezultatului socialmente periculos, accidentul de circulație, care în condițiile concrete nu putea avea alte rezultate decât unele letale”. „În măsura în care am fi în prezența unei fapte comise din culpă, recurentul ar fi trebuit, măcar în ultimul moment, să încerce să evite prin orice manevră, frânare, virare, producerea accidentului de circulație”, mai arată Enescu. Savonea și Ispas nu văd nici o intenție de a ucide Însă judecătoarele Savonea și Ispas au avut o altă opinie și s-au impus: „În fapt, s-a reţinut că inculpatului Iorgulescu Gino - Mario i s-a imputat că, la data de 08.09.2019, având o alcoolemie de 1,96 g/l și fiind sub influența cocainei, conducând autoturismul marca Aston Martin model DBS cu nr. de înmatriculare B052885 cu o viteză ce depășea cu mult viteza legală de 60 km/h în localitate, a trecut pe culoarea roșie a semaforului cu viteza de 145 km/h în intersecția dintre Șos. Chitilei și str. Teodor Neagoe, accelerând până la 162 de km/h”. „Elementele de fapt reţinute relevă situaţia tipică a unui accident de circulaţie care a avut drept rezultat decesul unei persoane din culpa exclusivă a conducătorului auto (inculpatul) care nu a respectat dispoziţiile legale ce reglementează regimul circulaţiei pe drumurile publice (a circulat cu viteză excesivă, peste limita legală, aflat sub influenţa băuturilor alcoolice şi a consumului de substanţe interzise). În cazul de faţă, instanţele de fond şi apel au reţinut infracţiunea de omor. Infracţiunea prevăzută de art.188 Cod penal se comite, din punct de vedere al elementului material, printr-o acţiune (sau chiar inacţiune), care trebuie să fie îndreptată asupra victimei. Or, situaţia de fapt relevă, aşa cum s-a menţionat anterior, un accident rutier, definit prin chiar prescripţia normativă ca fiind un eveniment (art. 75 din OUG nr.195/2002)”, se arată în motivarea judecătoarelor Ispas și Savonea. Mario Iorgulescu fusese condamnat la 13 ani și opt luni de închisoare pentru omor. Nu este clar când va începe rejudecarea.

Înregistrarea convorbirii telefonice, admisibilă ca probă (sursa: Pexels/Anna Pou)
Justiție

Înregistrarea convorbirii telefonice, admisibilă ca probă

Înregistrarea convorbirii telefonice, admisibilă ca probă. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a decis, luni, că este admisibilă ca probă, în litigiile de muncă, înregistrarea convorbirii telefonice între un salariat şi un alt salariat sau reprezentant al angajatorului, chiar dacă înregistrarea a fost efectuată fără acordul sau informarea prealabilă a interlocutorului. Înregistrarea convorbirii telefonice, admisibilă ca probă Decizia a fost luată de un complet pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, care a admis în acest sens o sesizare primită de la Curtea de Apel Bucureşti. Citește și: De ce Ciolacu nu arată cine răspunde pentru inundații: șeful Apelor Române este clientul lui Grindeanu, condamnat pentru că a condus beat "Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi, în interpretarea şi aplicarea art.341 alin.(2) din Codul de procedură civilă şi prin raportare la dispoziţiile art.74 şi 75 din Codul civil, stabileşte că: Proba cu înregistrarea unei convorbiri telefonice între un salariat şi un alt salariat sau reprezentant al angajatorului, solicitată într-un litigiu împotriva angajatorului, este admisibilă, chiar dacă înregistrarea a fost efectuată fără acordul şi/sau informarea prealabilă a interlocutorului, cu condiţia asigurării unui just echilibru între dreptul la probă, pe de o parte, şi dreptul la viaţa privată, pe de altă parte, în sensul că încuviinţarea probei trebuie să fie indispensabilă exerciţiului dreptului la probă şi strict proporţională cu acest scop. Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă", potrivit site-ului Instanţei supreme. Curtea de Apel Bucureşti a solicitat Înaltei Curţi dezlegarea următoarei chestiuni de drept: "Dacă înregistrările audio ale unor convorbiri telefonice ale salariatului cu alţi salariaţi sau alţi reprezentanţi identificabili ai angajatorului, pe care salariatul le solicită ca probe în cadrul judecăţii în contradictoriu cu angajatorul, pot fi considerate mijloace de probă indiferent dacă persoana cu care salariatul a purtat conversaţia a fost sau nu încunoştinţată şi şi-a exprimat acordul pentru înregistrarea respectivei convorbiri".

Șeful CCR, pensii speciale peste salariu (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Justiție

Șeful CCR, pensii speciale peste salariu

Șeful CCR, pensii speciale peste salariu. Marian Enache, președinte al Curții Constituționale, câștigă de aproape două ori mai mult din pensii decât din salariul de la CCR. Șeful CCR, pensii speciale peste salariu Potrivit declarației de avere depuse anul acesta, Enache a primit în 2023 un salariu de puțin peste 473.000 de lei de la CCR. Citește și: Pensiile speciale ale lui Marian Enache, șeful CCR, suspectat că a turnat la Securitate, au crescut cu peste 50% într-un an, ajungând la sume astronomice. Salariul s-a majorat cu 25% Adică aproape 40.000 de lei lunar, echivalentul a opt mii de euro. Tot în 2023, însă, Enache a încasat din pensii speciale peste 762.000 de lei. Pensia specială de magistrat al CCR și cea de avocat i-au adus 679.800 de lei, iar mandatele de parlamentar, aproape 83.000 de lei. S-a însurat la 69 de ani Dar, în 2023, Enache a avut și cheltuieli. Astfel, din contul bancar în care deținea 326.000 de euro au dispărut 135.000 de euro, lăsându-l pe șeful CCR cu doar 191.000 de euro. Cel mai probabil, suma a fost cheltuită pe un apartament cumpărat în Iași, orașul natal al lui Marian Enache. Motivul achiziției pare să fi fost mariajul la 69 de ani: anul trecut, șeful CCR s-a căsătorit cu o ieșeancă, medic și profesor universitar.

Comisar-șef de poliție, trimis în judecată (sursa: Facebook/Poliția Română)
Justiție

Comisar-șef de poliție, trimis în judecată

Comisar-șef de poliție, trimis în judecată. Comisarul-şef de poliţie Marian Robert Iancu, şef al Serviciului de investigare a criminalităţii economice din cadrul Poliţiei Sectorului 3 (SICE3), a fost trimis în judecată de DNA pentru comiterea a două infracţiuni de efectuare de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia, fiind acuzat că a fost implicat timp de 9 ani în diverse afaceri din domeniul imobiliar. Comisar-șef de poliție, trimis în judecată Conform DNA, în perioada 2015 - 2024, în incompatibilitate cu funcţia de ofiţer de poliţie, Marian Robert Iancu a efectuat operaţiuni financiare comerciale în legătură cu dezvoltări imobiliare prin care a obţinut profituri totalizând 883.716 euro. Citește și: Dan Voiculescu i-a aliniat la postul său pe toți candidații importanți la președinție. Lasconi a beneficiat deja de o emisiune publicitară cu Gâdea Procurorii susţin că Marian Robert Iancu a investit în terenuri cu potenţial din proximitatea municipiului Bucureşti, pe care le identifica şi le alegea împreună cu asociaţii săi, dezvoltatori imobiliari, le cumpăra după negocieri şi le punea imediat la dispoziţia asociaţilor pentru ca aceştia să construiască locuinţele din proiectele imobiliare. Poliţistul îşi securiza profitul prin contracte de vânzare a terenurilor la preţuri substanţial mai mari (care includeau partea sa din profitul realizat de asociaţi din vânzarea locuinţelor construite), dar al căror termen de plată era foarte lung, atipic pentru o vânzare cu transmiterea imediată către cumpărător a imobilului înstrăinat. Afaceri adiacente Pe lângă investiţiile financiare, comisarul-şef de poliţie făcea pentru constructor diferite prestaţii, precum verificări de firme şi terenuri pretabile dezvoltării imobiliare, folosind în acest scop resursele poliţieneşti de care dispunea (timpul de lucru, baze de date ONRC, autospeciala de poliţie). În intervalul de aproape 9 ani, ofiţerul ar fi acţionat constant, în funcţie de disponibilităţile financiare, fără întreruperi semnificative, dar etapizat, astfel încât să nu "livreze" mai mult de un imobil pe an calendaristic şi să fie nevoit să se înregistreze în scop de colectare TVA. În anul 2023, în incompatibilitate cu funcţia de ofiţer de poliţie şi în scopul obţinerii de profituri necuvenite, el ar fi cumpărat împreună cu administratorul unei pieţe din Sectorul 3 un teren în judeţul Giurgiu, pentru înfiinţarea unui centru de comercializare a legumelor. În vederea confiscării speciale a sumei de 883.716 euro de la Marian Robert Iancu, în cauză s-a dispus instituirea sechestrului pe imobile şi sume de bani. Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunalul Bucureşti.

Dobânzi cămătărești impuse de magistrați statului român Foto: Facebook CSM
Justiție

Dobânzi cămătărești impuse de magistrați statului român

Dobânzi cămătărești, de 180% pe an, impuse de magistrați statului român, fiindcă întârzie plata salariilor suplimentare câștigate de un judecător pensionat în 2020: Ministerul de Finanțe este obligat la „penalități de 0,5% pe zi de întârziere” pentru că nu a achitat la timp sumele câștigate de Ioan Radu Tenter. Citește și: Suma astronomică primită de obscurul bugetar Cotarcea, șef la Inspectoratul în Construcții, drept „dar de nuntă” Dobânzi cămătărești impuse de magistrați statului român DeFapt.ro a scris că bugetarii ar putea băga România în faliment: au învățat de la magistrați, au dat statul în judecată pentru a obține majorarea salariilor și au de încasat miliarde de lei, din 2015 în 2023. Potrivit unui raport al Consiliului Fiscal ei ar avea de încasat circa 6,5 miliarde de lei - suma stabilită prin titluri executorii este de 22 de miliarde de lei din care s-au achitat 14,5 miliarde de lei. Judecătorul Tenter, care a condus judecătoria din Carei, a dat statul în judecată pentru majorarea salariilor primite între 2002 și 2010 și a câștigat. Însă statul român nu a achitat la timp aceste salarii suplimentare, așa că judecătorul a deschis al doilea proces. L-a câștigat și pe acesta, iar judecătoarea Alină-Nicoleta Ungureanu de la Judecătoria Sectorului 5 a obligat Ministerul Finanțelor Publice să-i plătească aceste dobânzi cămătărești, de 0,5%. Ele curg deja, de la 24 martie. Potrivit site-ului Lumea Justiției, Ministerul de Finanțe s-a plâns la CSM după această decizie, întrucât se teme că va crea un precedent și va avea un impact major asupra bugetului.

Procurorii vor spor nou: diurnă acasă (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Procurorii vor spor nou: diurnă acasă

Procurorii vor spor nou: diurnă acasă. Zeci de procurori ieșeni cer un spor la leafă. Aceștia au chemat în judecată Ministerul Public. Procurorii vor spor nou: diurnă acasă Ei se consideră discriminați față de magistrații membri ai fostei Secții pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție. Citește și: Fabuloasa listă a profesorilor de la SNSPA: un fost securist, un căpitan de 76 de ani din propaganda ceaușistă, politruci PSD-PNL Aceștia beneficiau de 2% în plus, ca diurnă, indiferent de localitatea în care lucrau. Procurorii ieșeni au apreciat că acest spor de diurnă reprezintă în fapt o majorare salarială mascată, de care se consideră îndreptățiți să beneficieze și ei. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Uleiul cu cânepă, trafic de droguri (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Uleiul cu cânepă, trafic de droguri

Uleiul cu cânepă, trafic de droguri. Vânzarea oricăror produse conținând extrase de cânepă reprezintă pentru judecătorii ieșeni trafic de droguri. Uleiul cu cânepă, trafic de droguri Magistrații Curții de Apel au pus definitiv semnul egal între marijuana vândută pe la vreun colț de stradă și șamponul cu extras de cânepă, condamnându-i pe administratorii a două firme care comercializau astfel de produse. Citește și: Rentă viageră de 21.000 de lei lunar pentru David Popovici, după retragerea din activitate, din partea statului. Suma nu se oferă automat, sportivul trebuie să o ceară Decizia judecătorilor ieșeni reprezintă un precedent pentru cele mai diverse situații. Activistul Cristian Dide este judecat în această perioadă tot la Iași, tot sub acuzația de trafic de droguri, după ce a trimis DIICOT două colete conținând diverse produse pe bază de cânepă. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Dosarul deputaților pesediști, blocat de cinci ani Foto: facebook Dorel Caprar
Justiție

Dosarul deputaților pesediști, blocat de cinci ani

Dosarul deputaților pesediști șpăgari din Arad, blocat de aproape cinci ani în camera preliminară: la 17 iulie, Tribunalul Arad l-a restituit din nou DNA, contestând “descrierea infracțiunilor“. DNA urmează să decidă dacă acceptă restituirea și corectează ceea ce i-a cerut tribunalul sau merge mai departe cu acest dosar, fără a-l modifica. Citește și: EXCLUSIV Prime de 10.000 de lei la Asociația Internațională a Polițiștilor România, cu orice ocazie posibilă. Dosar penal pentru nedeclararea sumelor, polițiștii se toarnă între ei Dosarul a devenit public în decembrie 2019, când DNA a anunțat declanșarea acțiunii penale și reținerea unei rețele de angajați de la direcția de drumuri și poduri Timișoara, dar și a doi deputați PSD, Dorel Căprar și Florin Tripa, plus un senator de la același partid, Ioan Chisăliță. Nici o angajare fără șpagă pentru Partid “Astfel, în perioada iunie – noiembrie 2019, inculpații Ispravnic Cristian Ilie, Horgea Cristian și suspectul Căprar Dorel Gheorghe și-ar fi folosit influența conferită de calitățile lor de persoane cu funcție de conducere într-un partid politic pentru angajarea a cinci persoane pe funcțiile de controlor trafic în cadrul D.R.D.P. Timișoara, prin fraudarea concursului pentru ocuparea acelor posturi. De menționat este faptul că posturile respective ar fi urmat să fie ocupate numai după ce s-ar fi analizat, la nivel de conducere a partidului, ofertele candidaților, urmând ca decizia finală să îi aparțină suspectului Căprar Dorel Gheorghe. Existau și situații în care candidaților care aveau susținere politică să nu li se mai pretindă și remiterea unor sume de bani. Distinct de folosirea influenței politice pentru ocuparea posturilor de controlor trafic, inculpatul Ispravnic Cristian ar fi acceptat ca cele cinci posturi să fie ocupate prin fraudarea concursului în schimbul unor sume de bani ce ar fi fost negociate între 5.000 și 10.000 de euro de persoană; Horgea Cristian ar fi pretins ca patru din cele cinci posturi să se ocupe în schimbul unor sume cuprinse între 4.000 de euro și 10.000 de euro, iar Lucaciu Mircea (numit între timp șef al Departamentului Venituri) ar fi acceptat ca unul dintre posturi să fie ocupat în schimbul sumei de 4.000 de euro. În ceea ce-l privește pe suspectul Căprar Dorel Gheorghe, acesta ar fi pretins și acceptat ca două dintre posturi să fie ocupate în schimbul sumei de câte 5.000 de euro fiecare, pretinzând ca banii să fie remiși în mod direct la casieria organizației județene de partid“, arăta DNA în decembrie 2019. Dosarul deputaților pesediști, blocat de cinci ani Dosarul a fost trimis în judecată în aprilie 2020 și de atunci este blocat la camera preliminară. El a mai fost respins de judecători, dar în iulie 2023 a ajuns din nou în fața Tribunalului. După un an de tergiversări, judecătorii au decis să-l restituie DNA. “În baza art. 345 alin. 3 Cod procedura penală constată neregularitatea rechizitoriului nr. 287/P/2022 emis la data de 13.06.2023 de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție-Direcția Națională Anticorupție în ceea ce privește descrierea unora din infracțiunile pentru care unii inculpați au fost trimiși în judecată, cu consecința imposibilității stabilirii obiectului și limitelor judecății raportat la aceste infracțiuni, respectiv în ceea ce privește infracțiunea prev. de art. 13 din Legea 78/2000, (sub forma autoratului sau complicității, după caz), reținută în sarcina inculpaților Zamiska Ioan – Iaromir, Căprar Dorel Gheorghe, Jivan Luminița Maria, Tripă Florin Dan, Chisălița Ioan Narcis, Baetan Vasile Alin, Ispravnic Cristian Ilie, Pascu Patriciu Mirel, Lucaciu Mircea Andrei și Horgea Cristian, precum și în ceea ce privește infracțiunea de luare de miță în formă continuată prev. de art. 289 alin. 1 Cod.pen. rap. la art. 6 din Legea 78/2000 rap. la art. 35 alin. 1 Cod pen. (5 acte materiale) reținută în sarcina inculpatului Ispravnic Cristian Ilie. În baza art. 346 alin. 3 Cod procedura penală respinge restul cererilor și excepțiilor referitoare la neregularitatea rechizitoriului, nelegalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală“, se arată în minuta Tribunalului Arad.

Spălătoria de penali de la ÎCCJ funcționează și vara Foto: Inquam/George Calin
Justiție

Spălătoria de penali de la ÎCCJ funcționează

Spălătoria de penali de la ÎCCJ funcționează: un judecător condamnat inițial la patru ani de pușcărie a fost achitat. Miercuri, 17 iulie 2024, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis achitarea judecătorului rădăuțean Bogdan Bărbuță, condamnat anul trecut la 4 ani de închisoare cu executare de Curtea de Apel Cluj. Citește și: Șoșoacă a declarat, în scris, că se va purta frumos și nu va hărțui pe nimeni, la Bruxelles: “Îmi iau angajamentul de a respecta Codul comportamentului corespunzător“ Procesul s-a târâit timp de zece ani, iar complicii lui Bărbuță au scăpat deja, fie prin anularea probelor, fie prin prescrierea faptelor. Trei ani de tergiversări în camera preliminară Acest dosar a stat în faza de cameră preliminară din octombrie 2014 și până în iunie 2016, când jude­cătorul de caz a decis trimiterea dosarului înapoi la DNA pentru completarea cercetărilor, pe linia nelega­li­tății administrării probelor (in­ter­cep­tări telefonice și ambientale, respectiv neregularități ale rechizitoriului). Judecătorul de la Cluj nu și-a motivat decizia atât de multă vreme încât DNA a cerut în no­iembrie 2017 printr-o acțiune deschisă la Înalta Curte de Casație și Justiție să oblige magistratul clujean să-și redac­teze motivarea pentru ca instanța su­pre­mă să poată analiza contestația de­pusă de procurorii anticorupție. ÎCCJ a admis acțiunea DNA și a cerut judecătorului clujean să-și motiveze soluția până cel târziu pe data de 14 martie 2018. Spălătoria de penali de la ÎCCJ funcționează Potrivit Obiectiv de Suceava, Bărbuţă fusese condamnat la Curtea de Apel pentru că ar fi primit mită bunuri alimentare (ouă, lapte, smântână, brânză, ciocolată, carne) şi un sejur la Mamaia. El fusese achitat de judecătorii clujeni de alte patru infracţiuni (abuz în serviciu, complicitate la luare de mită, complicitate la şantaj, trafic de influenţă). Ieri, Înalta Curte a menţinut achitările de la CA Cluj și a şters condamnarea, pronunţând achitare şi pentru acuzația de luare de mită. De asemenea, pentru alte fapte de care fusese acuzat Bogdan Bărbuță, magistrații Înaltei Curți au constatat că a intervenit prescrierea răspunderii penale. Complicii lui Bărbuță - fostul primar din Rădăuți Aurel Olărean, omul de afaceri Constantin Babiuc, judecătoarea Daniela Mariana Prandea, avocată Isabela Zorica Vega, fostul șef al Punctului Poliției de Frontieră Siret Mihai Prelipcean, și un fost primar din Marginea, Ioan Onufrei - fuseseră deja achitați. De exemplu, în 2023 a fost achitat fostul procuror Dumitru Dîmbu, acuzat de complicitate la şantaj, favorizarea infractorului în formă continuată, favorizarea infractorului, folosirea , în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii în scopul obţinerii, pentru sine sau pentru altul de bani, de bunuri ori alte foloase necuvenite, instigare la compromiterea intereselor justiţiei, abuz în serviciu, favorizarea infractorului şi instigare la abuz în serviciu, favorizarea infractorului, instigare la compromiterea intereselor justiţiei , favorizarea infractorului. Terenuri luate cu japca și revândute Ziare.com scria, în septembrie 2023, că judecătorul din Rădăuți l-a ajutat pe afaceristul Gavril Babiuc să-i deposedeze pe zeci de suceveni de 41 de hectare de terenuri, pe care „rechinul imobiliar” le-a vândut către compania austriacă Holzindustrie Schweighoffer. “Din 2014 până în prezent, împotriva lui Bogdan Bărbuță au rămas valabile doar câteva probe, după deciziile CCR care au scos interceptările SRI din dosare, au redefinit abuzul în serviciu și, într-un final, au dat startul marii prescripții“, arăta acest site de știri. În iunie 2014, DNA l-a reținut pe Bărbuță, arătând că magistratul ar fi pronunţat, sprijinit de un om de afaceri, un număr de 69 de hotărâri judecătoreşti prin care ar fi recunoscut acestuia dreptul de proprietate asupra unei suprafeţe de teren, înstrăinată ulterior, obţinându-se un profit de aproximativ 4 milioane lei. De asemenea, procurorii au mai reţinut, în sarcina lui, pronunţarea mai multor soluţii favorabile, inclusiv asupra unui imobil din municipiul Rădăuţi, şi intervenţii la magistraţi în acelaşi scop, în schimbul unor sume de bani şi alte bunuri alimentare. Cum au pus mâna pe un imobil din Rădăuți “La data de 20 iunie 2006, prin sentința civilă nr. 1683, la solicitarea și cu sprijinul inculpatului Babiuc Constantin Gavril, inculpatul Bărbuță Bogdan-Ilarion-Costică, judecător din cadrul Judecătoriei Rădăuți, în baza unui antecontract de vânzare-cumpărare falsificat și cu nerespectarea condițiilor legale (în baza unei cereri de chemare în judecată nesemnată și nedatată, a unei cereri de preschimbare a termenului nesemnată și în lipsa unui extras de Carte funciară) a admis o acțiune civilă prin care a constatat existența dreptului de proprietate în patrimoniul unei persoane (interpusa lui Babiuc Constantin Gavril) asupra unui imobil din municipiul Rădăuți, facilitând astfel înscrierea în Cartea funciară a dreptului de proprietate. Imobilul respectiv, având destinația magazin alimentar și bibliotecă, a fost evaluat, ulterior, la suma de 150.000 euro. Prin acțiunea descrisă mai sus s-au adus prejudicii grave de ordin pecuniar, proprietarului real al imobilului, persoană vătămată în prezentul dosar penal, cât și Primăriei Municipiului Rădăuți“, se arăta într-un comunicat din octombrie 2014 al DNA.

Nicușor Dan: “uriașe zone de corupție necercetate“, Inspecția Judiciară, “nefuncțională“ Foto: Facebook
Justiție

Nicușor Dan: “uriașe zone de corupție necercetate“

Primarul General al Capitalei, Nicușor Dan, a postat, pe Facebook, o “opinie nefestivistă“ despre starea Justiției: “uriașe zone de corupție necercetate“, iar Inspecția Judiciară este “nefuncțională“, a scris el. Citește și: Un fost turnător al Securității este, probabil, cel mai bine plătit bugetar din România. Doar pensia i-a crescut cu circa 85.000 de lei într-un an Ziua Justiţiei este organizată, anual, în prima duminică a lunii iulie. Astfel, în 2024 această zi este marcată la 7 iulie. Nicușor Dan: “uriașe zone de corupție necercetate“, Inspecția Judiciară, “nefuncțională“ “O opinie nefestivistă de ziua justiției. La nivelul instanțelor de judecată, cu toate neajunsurile, sistemul judiciar funcționează mult mai bine decât alte zone ale administrației. Calitatea actului de justiție a scăzut însă prin pensionările din ultimii ani. La nivelul Parchetului vedem uriașe zone de corupție necercetate, cum este corupția imobiliară, în contrapondere cu consum mare de resurse în cazuri de corupție minore cu impact mediatic și politic. Și avem de ani de zile o instituție nefuncțională, Inspecția Judiciară. Sunt judecători, foarte puțini, pe care îi știe toată lumea că fac praf dosare din incompetență și superficialitate, și care nu sunt eliminați din sistem“, a afirmat primarul general al Capitalei. Procurorul general al României, Alex Florenţa, a afirmat, duminică, în mesajul de Ziua Justiţiei, că o justiţie independentă nu este un lux, este o necesitate, iar statul de drept presupune că toată lumea este agală în faţa legii şi se supune aceloraşi rigori, indiferent de statut.

Ex-procuror beat la volan, judecători miloși (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Ex-procuror beat la volan, judecători miloși

Ex-procuror beat la volan, judecători miloși. Un cunoscut fost procuror ieșean a stabilit un adevărat record de alcoolemie la volan. Ex-procuror beat la volan, judecători miloși Probleme de familie l-au făcut să bea pentru a-și îneca amarul. A fost prins însă nu pentru că ar fi provocat vreun incident în trafic, ci pentru că conducea prea lent. Citește și: Cum fură RetuRO milioane de lei lunar din banii clienților pentru că automatele nu „citesc” unele etichete. Sumele nereturnate pe ambalaje lunar, amețitoare În seara zilei de 22 august 2020, un echipaj al Secției 2 Poliție Urbană a fost sesizat cu privire la un autoturism Audi A4 care urca încet Copoul, atât de încet, încât încurca traficul. Mașina a fost oprită în dreptul bisericii Sf. Nicolae, aproape de Rond Agronomie. Șoferul a fost identificat în persoana lui Valentin Iordan, fost procuror-șef al Parchetului de pe lângă Tribunal. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Procurorii DNA cer în instanță salarii ca la Parchetul European Foto: Facebook
Justiție

Procurorii DNA cer în instanță salarii ca la Parchetul European

Procurorii DNA, plătiți cu 5.000 euro/lună, cer în instanță salarii ca la Parchetul European, ceea ce le-ar dubla veniturile, arată G4Media. Potrivit acestui portal de știri, „zeci de procurori DNA, în frunte chiar cu procurorul şef adjunct Silviu Paul Dimitriu, au dat în judecată instituţia şi cer ca salariile să le fie aliniate cu cele ale colegilor delegaţi în Parchetul European”. Citește și: Revoltă generală în mediul de afaceri și apeluri la grevă administrativă după ce Guvernul a introdus, peste noapte, așa-numitul e-TVA Procurorii DNA cer în instanță salarii ca la Parchetul European „Cei 43 de procurori reclamanţi în procesul pornit împotriva DNA se plâng de faptul că procurorii EPPO au un salariu lunar de aproximativ 8.000 euro, în timp ce ei câştigă, în medie, în jur de 5.000 euro, deşi ar avea aceleaşi condiţii de angajare, aceleaşi competenţe, aceleaşi drepturi şi facilităţi şi fac aceeaşi muncă, în condiţiile în care combaterea fraudelor la regimul fondurilor europene intră şi în competenţa DNA”, mai arată G4Media. Însă un document intitulat „Remuneration and benefits for European Prosecutors and European Delegated Prosecutors working for the EPPO” de pe portalul justice.cz arată că plățile nete către un procuror EPPO sunt între 10.000 și 12.000 de euro. Mai mult, procurorii români din DNA cer plata diferențelor salariale începând cu înființarea EPPO, din 1 iunie 2021, plus dobânzi și calculul inflației. Aproape toți șefii de serviciu din DNA s-au alăturat acestei acțiuni în instanță. Ultimii lideri politici importanți cărora DNA le-a făcut dosare penale sunt baronii Dumitru Buzatu (PSD-Vaslui) și Iulian Dumitrescu (PNL-Prahova), dar parchetul anticorupție nu are nici un caz deschis împotriva vârfurilor actualei puteri.

Cum au reușit să scape medicii care transformaseră Spitalul de Arși în fabrică de pus silicoane Foto: Captură video Pro TV
Justiție

Cum au reușit să scape medicii

Cum au reușit să scape medicii care transformaseră Spitalul de Arși în fabrică de pus silicoane: Tribunalul București a decis că faptele s-au prescris, după ce Justiția a tergiversat procesul mai bine de zece ani. Citește și: EXCLUSIV Oligarhi ruși au încercat să obțină, cu acte false, cetățenia R. Moldova. Printre ei, „Mike” Lobanov, care a investit în secret în Europa banii lui Abramovici, și miliardarul sancționat Serghei Lomakin Cum au reușit să scape medicii Dosarul a stat doar în camera preliminară timp de șase ani! Procurorii au anunțat că vor contesta decizia la Curtea de Apel. În 2015, Spitalul de Arși s-a dovedit a fi complet nepregătit să aibă grijă de marii arși din incendiul de la Colectiv. Scandalul a început în 2014, când mai mulți medici de la acest spital au fost arestați. Printre cei puși sub acuzare se aflau doctorul Vitalie Stan - directorul Spitalului de Arși din Capitală, directorul medical Florin Parască și medicul Nicolae Antohi, șeful Secției de Chirurgie Plastică. Pro TV relata, în aprilie 2014, că în casa Cristinei Isac, medic specialist în chirurgie plastică, s-au găsit atât de mulți bani, încât procurorii au fost nevoiți să aducă o mașină de numărat bancnote. Isac avea în casă 170 de mii de euro, iar în conturi încă 700 de mii de euro. Cum decurgea afacerea pe banii statului: medicul punea un diagnostic fals, pentru a putea deconta intervenția prin casa de asigurări de sănătate și îi propunea pacientei să achite mai puțini bani decât ar fi costat operația în sistemul privat. Anchetatorii spun că doctorii ajungeau să câștige astfel, de la o singură persoană, între 450 euro și 3.400 euro, în funcție de tipul intervenției. Grafica Pro TV În total, la medicii vizați de percheziții au fost găsiți peste jumătate de milion de euro. Acum, teoretic, în pofida prescrierii faptelor, șpăgile urmează să fie confiscate de la 13 medici puși sub acuzare, adică aproape 250.000 de euro.

Ciorba rădăuțeană te poate băga la pușcărie Foto: Bucataras.ro
Justiție

Ciorba rădăuțeană te poate băga la pușcărie

Ciorba rădăuțeană te poate băga la pușcărie: Ionuț Ciprian Ionașcu se afla în arest la domiciliu pentru comiterea infracțiunii de furt, dar, într-o dimineață, când a aflat că mama unui prieten gătește, nu a mai rezistat. Citește și: VIDEO Șefa de promoție de la cel mai mare liceu din Arad, discurs dur: „Ce m-a învăţat şcoala? Să mă conformez, să mint…” Însă poftele sale l-au costat: el a primit un supliment de pedeapsă de un an de închisoare urmare a aventurii sale culinare. Ciorba rădăuțeană era pe locul 12 în topul celor mai bune supe din lume. Nu mai puțin de șase supe românești s-au făcut remarcate în lumea gastronomică, potrivit clasamentului realizat de Taste Atlas în aprilie 2023. Clasamentul este dominat de Tonkotsu ramen din Japonia, urmat de Zurek din Polonia și Mercimek çorbası din Turcia. Ciorba rădăuțeană te poate băga la pușcărie „În ziua de 14.03.2022, în jurul orei 11:40, organele de supraveghere s-au deplasat la adresă pentru a verifica dacă inculpatul Ionuț Ciprian Ionașcu respectă măsura preventivă a arestului la domiciliu, ocazie cu care au constatat ca acesta nu se afla la adresă. La adresă, a fost găsit un martor care a declarat verbal că inculpatul Ionuț Ciprian Ionașcu a părăsit locuința cu circa o oră înainte de a veni organele de poliție și s-a deplasat la mama concubinei. În jurul orei 12:00, când lucrătorii de poliție se aflau la adresa menționată, inculpatul Ionuț Ciprian Ionașcu a revenit la adresa unde executa arestul la domiciliu, fiind însoțit de concubina sa, declarând că a fost la mama unui prieten ca să mănânce”, arată acuzarea, citată de BZI. „Concubina inculpatului a confirmat și ea faptul că în ziua de 14.03.2022, în jurul orei 10:40, s-a deplasat împreună cu inculpatul la mama numitului Ionuț, care locuiește în cartierul CUG, unde au mâncat ciorbă rădăuțeană”, au precizat anchetatorii. Inițial, inculpatul și concubina au încropit o poveste despre mama bolnavă a iubitei sale, dar, la presiunea procurorilor, aceasta a spus adevărul. În consecință, amatorul de ciorbe a primit o pedeapsă de 40 de luni de pușcărie, pentru furt și pentru evadarea în căutarea ciorbei rădăuțene perfecte.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
Ultima oră