vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Justiție

480 articole
Justiție

Costul uriaș plătit de stat pentru fiecare din cei peste 25.000 de pușcăriași

Costul uriaș plătit de stat pentru fiecare din cei peste 25.000 de pușcăriași: 280 de lei pe zi. În închisorile din România se aflau, la 31 august 2025, 25.540 de deținuți. În arest preventiv erau 3.451 persoane, față de 1.936 în 2018. Citește și: EXCLUSIV Tânărul pus șef la Romarm: protejat al lui Radu Oprea (PSD), și-a cosmetizat CV-ul pentru a avea măcar zece ani de muncă Informațiile apar într-un răspuns al ministerului Justiției la o interpelare parlamentară a unui deputat AUR.  Costul uriaș plătit de stat pentru fiecare din cei peste 25.000 de pușcăriași În interpelare se arată cum au evoluat costurile per deținut: erau de 193 de lei 2021, 2022 - 207,35 lei, 2023- 237,70 lei și 280,01 lei în 2024. Nu este clar de ce în 2024 costruile au crescut cu circa 16% față de 2023. Avocatul Toni Neacșu, fost membru al CSM, scrie că statul ar face economii substanțiale dacă pedepsele sub trei s-ar executa la domiciliu, așa cum se procedează în alte state. „Alocația de stat pentru un copil este 719 lei (25,5 lei pe zi) lunar pentru copiii sub doi ani sau cu dizabilități și de 292 (9,41 lei pe zi) lunar pentru copiii cu vârsta cuprinsă între doi ani și 18 ani.Asta mă ajută să demonstrez cât ne costă politizarea excesivă a politicilor statului care în mod normal ar trebui să rămână pur tehnice și neidelogizate. Electoratul român a fost radicalizat, inclusiv printr-un referendum național organizat de Klaus Iohanis și care i-a garantat câștigarea celui de-al doilea mandat, în a considera că pușcăria e locul unde orice persoană găsită vinovată de justiție trebuie sa putrezească. Indiferent cât de mică e pedeapsa aplicată sau puțin gravă fapta săvârșită, individul trebuie izolat și pedepsit aspru, pentru ca doar așa societatea se consideră răzbunată.Așa se face că legislația noastră privind executarea pedepselor a rămas la ani lumină distanță de legislațiile similare din Europa civilizată. Standardul european, inclusiv din considerente de eficiența economică, este de apela pentru infracțiuni și pedepse mărunte la alte forme de executare decât in penitenciar.Românii sunt șocați ca în Italia, Spania, Grecia sau Germania unele pedepse se execută la domiciliu, la fel cum atunci când ajungi ca dintr-o pedeapsă mai mare să mai ai puțin puțin executat (2 ani ca medie) ești trimis la fel la domiciliu. De ce? E simplu, statul cheltuie prea mulți bani cu tine în pușcărie, e mult mai eficient să te lase să te integrezi și să te întreții singur, accentul fiind pus pe recuperarea prejudiciilor iar nu pe izolarea din pură răutate socială a persoanelor care în sine nu prezintă un pericol public. Judecătorii și autoritățile țărilor europene sunt la fel de șocati că trebuie să trimită cetățeni români spre executare într-un regim execuțional pe care ei l-au depășit de zeci de ani.În România, dimpotrivă, așa cum arestarea preventivă a ajuns din ceea ce trebuia să fie ceva excepțional un sport național și o întrecere socialistă a judecătorilor, la fel executarea propriu zisă nu poate avea loc decât în pușcărie. Deși condițiile din penitenciarele noastre supraglomerate sunt mizerabile, fiind și condamnați la CEDO pentru asta și plătind în continuare despăgubiri condamnaților, la instigarea politicienilor publicul larg nu poate privi aceasta problemă decât cu dinții scârșnind.La 16.04.2025 în penitenciarele noastre era o supraglomerare cu 4774 de persoane. Avem condiții umane pentru 19.700 de persoane în care îngrămădim 23.600. Pentru cei îngrămădiți statul român plătește pe condamnari la CEDO zeci de mii de euro anual.În orice țară europeană cu care ne comparăm, cu mici excepții, pedepsele de pâna la 2-3 nu se execută în penitenciar decât în mod excepțional ci într-o formă de arest la domiciliu, sub monitorizare permanentă, având posibilitatea să muncești, astfel incat sa plătești tu statului pentru că ai greșit, nu să te plătească el. La noi, la 1 septembrie 2025 un număr de 253 de persoane executau la pușcărie pedepse aplicate de judecători mai mici de 1 an, 1900 pedepse mai mici de 2 ani și 4000 mai mici de 3 ani.Ce înseamnă asta în costuri pe care le plătim de la buget, adică din banii tuturor? E foarte simplu. Un an de pușcărie pentru o persoană ne costă 102.200 lei. Cu cei 4000 de condamnați cu pedepse sub 3 ani aproape orice țară civilizată din Europa, ai căror cetățeni nu au fost radicalizați de politicieni în campanii iresponsabile, ar fi făcut economii de 408.800.000 lei, adică exact suma pe care noi o dăm anual din banii tuturor să ne întreținem furia. Foarte curând, jumătate de miliard de lei”, a scris Neacșu.   

Costul uriaș plătit de stat pentru fiecare din cei peste 25.000 de pușcăriași Foto: Facebook Administrația Penitenciarelor
CSM acuză Guvernul Bolojan de „sfidare” (sursa: Facebook/Ilie Bolojan)
Justiție

CSM, reacție vehementă împotriva Guvernului, pe care-l acuză că sfidează magistrații

CSM acuză Guvernul Bolojan de „sfidare”. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a criticat din nou, miercuri, reforma pensiilor speciale pentru magistrați propusă de Guvernul condus de Ilie Bolojan. CSM acuză Guvernul Bolojan de „sfidare” Într-un comunicat oficial, CSM avertizează că autoritatea judecătorească se confruntă cu „o situație de o gravitate excepțională”, acuzând factorul politic de „sfidare” și lipsă de dialog. Citește și: Ciolacu vrea să scoată USR de la guvernare și critică violent măsurile luate de Bolojan „Autoritatea judecătorească se confruntă cu o situaţie de o gravitate excepţională generată de atitudinile inacceptabile ale unor exponenţi ai factorului politic la adresa sistemului judiciar”, arată CSM în comunicatul transmis presei. Instituția afirmă că demersul legislativ privind modificarea statutului judecătorilor și procurorilor a fost precedat de declarații publice și campanii mediatice menite să discrediteze magistrații și să-i prezinte drept responsabili pentru problemele economice ale României. „În mai multe rânduri, Consiliul Superior al Magistraturii a atras atenţia asupra riscurilor cauzate de climatul de ostilitate creat împotriva magistraţilor, prin luări de poziţie ale factorului politic şi prin campanii mediatice care au urmărit discreditarea sistemului judiciar şi culpabilizarea acestuia pentru situaţia economică şi socială în care se află România”, a transmis instituția. „Factorul politic a perseverat în atitudinea de sfidare” CSM acuză Guvernul că a continuat reforma fără a se consulta cu reprezentanții sistemului judiciar. „Factorul politic a perseverat în atitudinea de sfidare a autorităţii judecătoreşti, nemanifestând niciun fel de deschidere pentru dialog şi cooperare”, se precizează în comunicat. Consiliul susține că niciuna dintre cauzele care au generat reacțiile sistemului judiciar nu a fost soluționată: „Nu există vreo preocupare reală privind impactul acestor măsuri asupra independenței justiției, care reprezintă garanția fundamentală a dreptului cetățeanului la un proces echitabil.” Totodată, CSM consideră că o justiție independentă este esențială nu doar pentru magistrați, ci și pentru toți profesioniștii din domeniul juridic, „a căror activitate are ca obiectiv garantarea drepturilor și libertăților cetățenilor”. CSM promite să apere statutul magistraților În finalul comunicatului, CSM dă asigurări că va continua să acționeze pentru protejarea independenței justiției și a statutului magistraților: „Consiliul îi asigură pe toţi judecătorii şi procurorii că va utiliza în continuare toate instrumentele legale pentru apărarea independenţei justiţiei şi a statutului magistraţilor, astfel încât să fie garantate drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor şi parcursul democratic al societăţii româneşti.” Reforma Guvernului Bolojan Proiectul de lege inițiat de premierul Ilie Bolojan prevede creșterea vârstei standard de pensionare a magistraților la 65 de ani, precum și modificarea formulei de calcul a pensiei: aceasta ar urma să reprezinte maximum 70% din ultimul salariu net, în loc de 80% din brut, cum este în prezent. Legea a fost adoptată în Parlament, dar a fost contestată la Curtea Constituțională de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), care a amânat deja de două ori pronunțarea unei decizii.  

Motivul șocant pentru care o judecătoare este inculpată penal pentru abuz în serviciu Foto: CSM
Justiție

Motivul șocant pentru care o judecătoare este inculpată penal pentru abuz în serviciu

Motivul șocant pentru care o judecătoare, Monica Cipariu, este inculpată penal pentru abuz în serviciu: nu a redactat motivarea unei sentințe într-un caz de omor calificat, criminalul a scăpat și a ucis din nou. Procesul ei a început la 17 septembrie, la Tribunalul București.  Citește și: Ciolacu vrea să scoată USR de la guvernare și critică violent măsurile luate de Bolojan Acum câteva zile, Inspecția Judiciară a constatat că Monica Claudia Cipariu are nu mai puțin de 821 de hotărâri care nu au fost redactate în termen legal, cea mai veche fiind din 3 noiembrie 2015.  Motivul șocant pentru care o judecătoare este inculpată penal pentru abuz în serviciu Însă, potrivit site-ului Lumea Justiției, aceste fapte au avut consecințe grave. Acum cinci ani, Cipariu a condamnat o persoană pentru omor calificat. Însă, după ce l-a condamnat, nu a mai motivat hotărârea - care, de altfel, nu ar fi redactată nici acum. Cel condamnat era în arest preventiv, dar durata arestării preventive în primă instanță nu poate depăși 5 ani (conform art. 239 alin. 1 teza finală din Codul de procedură penală). În consecință, criminalul a fost eliberat. Iar după ce a fost eliberat, a ucis din nou.  „Și văzându-se liber, același bărbat ar mai fi comis un omor, adăugă sursele Luju. Iar acesta este motivul pentru care parchetul care a instrumentat dosarul de omor soldat cu condamnarea în primă instanță i-a făcut plângere penală judecătoarei Cipariu pentru abuz în serviciu la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București. Iar aici, la PCAB, secția specială care anchetează magistrații a trimis-o în judecată pe Claudia Cipariu pentru abuz în serviciu, mai relatează sursele noastre”, scrie luju.ro. De două ori, în 2015 și 2023, CSM a propus excluderea din magistratură, iar Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a ameliorat sancțiunea. În 2023, ea acumulase 451 de hotărâri neredactate la timp, iar cea mai veche era în așteptare de peste șapte ani. În martie 2024, ÎCCJ a transformat sancțiunea excluderii în suspendare pe o perioadă de șase luni.  Site-ul Context a scris, în martie 2025, că Cipariu blochează, la Tribunalul București, dosarul Black Cube în care fostul ofițer SRI Daniel Dragomir este acuzat că a organizat operațiunea Tornado, care viza spionarea și compromiterea Laurei Codruța Kovesi. Dosarul așteapta din februarie 2021 motivarea unei hotărâri. În anul fiscal 2022, ea a avut un salariu uriaș de la Tribunalul București: 205.846 de lei, o medie de peste 17.000 de lei pe lună, net. În plus, ea dăduse statul în judecată pentru a cere un salariu mai mare și, în 2022, i s-a achitat suma de 68.681 de lei. 

CCR amână decizia privind pensiile magistraților (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Justiție

CCR, undă verde reformelor în Sănătate, companii și autorități publice. Amână pensiile magistraților

CCR amână decizia privind pensiile magistraților. Curtea Constituțională a României (CCR) a amânat pentru a doua oară pronunțarea unei decizii privind legea pensiilor magistraților, una dintre cele patru legi pentru care Guvernul Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament la 1 septembrie. CCR amână decizia privind pensiile magistraților Magistrații au decis ca verdictul să fie dat pe 20 octombrie, dată la care va fi analizată și legea care include noile taxe și măsuri fiscale propuse de Ministerul Finanțelor. Citește și: Ciolacu vrea să scoată USR de la guvernare și critică violent măsurile luate de Bolojan Până acum, CCR a validat trei dintre cele cinci legi pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea: legea privind modificările la ANCOM, ASF și ANRE, legea privind guvernanța corporativă, legea referitoare la reforma în sănătate. Pentru toate acestea, sesizările depuse de AUR, POT și S.O.S. România au fost respinse, iar actele normative pot fi trimise la promulgare către președintele Nicușor Dan. Amânare din cauza întârzierii raportului președintei CCR Surse judiciare au declarat că motivul amânării în cazul legii pensiilor magistraților este faptul că judecătorul raportor, președinta CCR Simina Tănăsescu, nu a finalizat concluziile la termenul stabilit. Aceasta este a doua amânare consecutivă, subiectul fiind considerat extrem de sensibil în contextul reformei sistemului judiciar. Legea pensiilor magistraților Proiectul de lege contestat de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) aduce schimbări majore în sistemul de pensii al magistraților: creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani, ca în sistemul public; obligativitatea unei vechimi minime de 35 de ani în loc de 25; creșterea treptată a vârstei de pensionare până în 2036. Legea trebuia să intre în vigoare la 1 octombrie 2025, însă amânarea deciziei CCR întârzie aplicarea ei. Premierul Ilie Bolojan: „Nu mă gândesc la demisie” Premierul Ilie Bolojan a declarat că nu intenționează să demisioneze, chiar dacă una dintre legi va fi declarată neconstituțională. „Nu la demisie mă gândesc acum, ci la măsurile pentru stabilitatea țării. Voi rămâne în funcție atâta timp cât pot face ceva relevant”, a spus premierul pe 24 septembrie. Inițial, la începutul lunii septembrie, Bolojan afirmase că Guvernul nu își poate continua activitatea dacă legea privind pensiile magistraților ar fi invalidată de CCR, invocând o problemă de legitimitate politică. Legea sănătății Legea privind reforma în sănătate, validată deja de CCR, introduce schimbări importante: șefii de secții din spitalele universitare vor fi numiți prin concurs, nu direct de universitățile de medicină; rezidenții din spitale private vor fi plătiți de unitățile în care lucrează, nu de Ministerul Sănătății; medicii din spitalele publice vor fi obligați să acorde consultații și în ambulatoriul integrat, cel puțin o oră pe zi, în medie. Legea fiscală: taxă pentru coletele din afara UE Proiectul de lege al Ministerului Finanțelor, aflat și el în așteptarea verdictului CCR, propune: o taxă fixă de 25 lei pentru fiecare colet cu valoare sub 150 euro provenit din afara Uniunii Europene; obligativitatea aparatelor fiscale electronice pentru proprietarii care închiriază locuințe pe termen scurt (de maximum 30 de zile pentru aceeași persoană). Guvernanța corporativă: reducerea numărului de administratori Legea privind guvernanța corporativă, declarată constituțională, prevede: reducerea numărului de membri din consiliile de administrație ale întreprinderilor publice; introducerea indicatorilor de performanță pentru evaluarea activității acestora.

Scăderea pensiilor magistraților, decizie la CCR (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Justiție

Miercuri, ziua în care CCR îl poate lăsa pe Bolojan fără scaun: decizia pe pensiile magistraților

Scăderea pensiilor magistraților, decizie la CCR. Curtea Constituțională a României (CCR) analizează, miercuri, sesizarea depusă de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) privind legea pensiilor de serviciu ale magistraților, pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament. Decizia vine după ce, la începutul lunii septembrie, Secțiile Unite ale ÎCCJ au hotărât sesizarea Curții Constituționale, invocând o serie de motive de neconstituționalitate. Scăderea pensiilor magistraților, decizie la CCR Premierul Ilie Bolojan a afirmat că o decizie potrivnică a CCR ar scădea legitimitatea Guvernului de a mai iniția reforme, o declarație care a fost interpretată ca un avertisment de demisie. Citește și: Noul consilier prezidențial Valentin Naumescu scrie că președintele Donald Trump merită premiul Nobel În ultimele zile, însă, din ce în ce mai multe voci politice au susținut că Bolojan nu va părăsi Executivul dacă CCR îngroapă proiectele Palatului Victoria. Comunicatul transmis de Înalta Curte Potrivit unui comunicat transmis de Înalta Curte, legea privind pensiile speciale încalcă nu mai puțin de 37 de decizii obligatorii ale CCR și afectează principii fundamentale precum independența justiției, securitatea juridică, legalitatea și neretroactivitatea legii. Magistrații reclamă lipsa avizului Consiliului Superior al Magistraturii asupra formei finale a legii și critică modul în care Guvernul și-a angajat răspunderea, fără o dezbatere reală. „Independența justiției nu poate fi negociată, nici relativizată prin argumente conjuncturale”, subliniază judecătorii ÎCCJ. Poziția premierului Premierul Ilie Bolojan a argumentat în Parlament că actuala reformă a pensiilor de serviciu introduce o perioadă de tranziție de 10 ani, la finalul căreia magistrații se vor pensiona la 65 de ani. Vechimea necesară se majorează de la 25 la 35 de ani, iar pensia nu va mai reprezenta 100% din ultimul venit, ci va fi plafonată la 70%. „Chiar și așa, pensiile de 14.000-15.000 lei lunar asigură independența și respectul datorat magistraților”, a declarat premierul. CCR analizează și alte trei legi din pachetul de reforme În aceeași ședință, CCR discută sesizările depuse de partidele AUR, S.O.S. și POT cu privire la alte trei legi pentru care Guvernul Bolojan și-a angajat răspunderea. Acestea vizează domeniul sănătății, guvernanța corporativă a întreprinderilor publice și măsurile de redresare a resurselor publice. Premierul a afirmat că reformele din sănătate aduc „mai multă ordine și corectitudine”, iar cele din domeniul companiilor de stat „pun capăt câștigurilor nemeritate din conduceri”. Opoziția acuză Guvernul de „abuz constituțional” Partidul AUR susține că pachetul legislativ a fost adoptat „fără dezbatere parlamentară și fără consultarea cetățenilor”. În comunicatul transmis Curții Constituționale, formațiunea acuză Executivul că a „confiscat rolul Parlamentului” și a folosit artificial conceptul de urgență pentru a justifica procedura de asumare a răspunderii. AUR consideră că această abordare reprezintă „o fraudă constituțională” și „o sfidare a principiului bunei-credințe”.

Judecătoarea care amână de zece ani redactarea unei hotărâri, Monica Cipariu, din nou la judecata CSM Foto: Inquam/Octav Ganea
Justiție

Record mondial: judecătoarea care amână de zece ani redactarea unei hotărâri

Judecătoarea care amână de zece ani redactarea unei hotărâri: Inspecția Judiciară a constatat că Monica Claudia Cipariu are nu mai puțin de 821 de hotărâri care nu au fost redactate în termen legal, cea mai veche fiind din 3 noiembrie 2015.  Citește și: Cum fentează primarii din Bihor concedierile cerute de Bolojan: unde îi mută pe angajații primăriilor Site-ul Context a scris, în martie 2025, că Cipariu blochează, la Tribunalul București, dosarul Black Cube în care fostul ofițer SRI Daniel Dragomir este acuzat că a organizat operațiunea Tornado, care viza spionarea și compromiterea Laurei Codruța Kovesi. Dosarul așteapta din februarie 2021 motivarea unei hotărâri. Judecătoarea care amână de zece ani redactarea unei hotărâri Inspecția Judiciară cere acum CSM să o sancționeze - sancțiunea urmând să fie decisă de CSM - însă aceasta a mai fost pedepsită pentru aceleași fapte, neredactarea în timpul prevăzut de lege a hotărârilor, de patru ori în zece ani. De două ori, în 2015 și 2023, CSM a propus excluderea din magistratură, iar Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a ameliorat sancțiunea. În 2023, ea acumulase 451 de hotărâri neredactate la timp, iar cea mai veche era în așteptare de peste șapte ani. În martie 2024, ÎCCJ a transformat sancțiunea excluderii în suspendare pe o perioadă de șase luni.  În anul fiscal 2022, ea a avut un salariu uriaș de la Tribunalul București: 205.846 de lei, o medie de peste 17.000 de lei pe lună, net. În plus, ea dăduse statul în judecată pentru a cere un salariu mai mare și, în 2022, i s-a achitat suma de 68.681 de lei. 

Dosarul privind panourile PNL cu cartea lui Ciucă zace la DNA de peste un an Foto: Inquam/George Calin
Justiție

Dosarul privind panourile PNL cu cartea lui Ciucă zace la DNA de peste un an

Dosarul privind panourile PNL cu cartea lui Ciucă zace la DNA de peste un an: „Suntem în cursul efectuării unor constatări”, a spus șeful parchetului anticorupție, Marius Voineag, într-un interviu pentru Antena 3.  Citește și: Pe modelul Dan Voiculescu, fugarii Sorin Oprescu și Ionel Arsene se pregătesc să scape de pedeapsă Dosarul a fost înregistrat pe rolul Direcţiei Naţionale Anticorupţie în 2 septembrie 2024. Site-ul snoop.ro a relatat, în august 2024, că PNL a plătit două milioane de euro din bani publici pentru promovarea cărţii lui Nicolae Ciucă, „Un ostaş în slujba ţării”. Dosarul privind panourile PNL cu cartea lui Ciucă zace la DNA de peste un an Duminică seara, șeful DNA s-a plâns că „nu este un dosar chiar așa de ușor”.  „Este un dosar care e în lucru la secţia a doua. Are o vechime de un an de zile şi are câteva zeci de volume. Nu e un dosar chiar uşor. Nu vizează doar componenta asta, ci vizează inclusiv subvenţiile la partid. Suntem în cursul efectuării unor constatări. Să sperăm că vor ieşi în perioada următoare”, a spus Voineag.  În decembrie 2024, Ilie Bolojan și-a informat colegii din conducerea PNL că va iniţia un audit financiar pentru a analiza modul în care au fost gestionaţi banii partidului în ultimul an, susțineau surse din acest partid.  „Facturile neplătite după alegerile din 2024 și ratele pentru sediile cumpărate de la RAAPPS se ridică la peste 30 de milioane de euro, au dezvăluit surse de la vârful PNL pentru site-ul de investigații Snoop. Ilie Bolojan a recunoscut în mai multe ședințe interne că PNL se află în criză financiară după mandatul lui Nicolae Ciucă și Lucian Bode”, scria snoop.ro în februarie 2025. 

Sorin Oprescu și Ionel Arsene se pregătesc să scape de pedeapsă Foto: CJ Neamt
Justiție

Pe modelul Dan Voiculescu, fugarii Sorin Oprescu și Ionel Arsene se pregătesc să scape de pedeapsă

Pe modelul Dan Voiculescu, fugarii Sorin Oprescu și Ionel Arsene se pregătesc să scape de pedeapsă: ambii au deschis procese în baza unui articol din noul cod de procedură penală referitor la „intervenirea unei legi penale noi sau a unei decizii a Curţii Constituţionale”. Citește și: Înalta Curte este pe cale să-l scape pe Dragnea de dosarul TelDrum: a exclus probele obținute de SRI Informația a fost postată pe Facebook de fostul ministru al Justiției, Ana Birchall. Sorin Oprescu și Ionel Arsene se pregătesc să scape de pedeapsă Oprescu are termen de judecată pe 8 octombrie, la Curtea de Apel București, deja celebră pentru faptul că a anulta condamnările unor personaje celebre. Arsene, care este refugiat în Italia, are termen pe 10 noiembrie la Curtea de Apel Brașov.  „ Factual: Sorin Oprescu are un dosar pe rol la Curtea de Apel București din 26 august 2025 prin care solicită “intervenirea unei legi penale noi sau a unei decizii a Curţii Constituţionale (art.595 NCPP) CO". Curtea de Apel București a amânat pronunțarea în data de 8 octombrie 2025. Coincidență? Poate că da; poate că nu! Nu pot să nu remarc că este totuși suspect că dl. Sorin Oprescu a obținut termene atât de scurte, în condițiile în care alte dosare durează ani de zile…și mai este și protestul magistraților “pe termen nelimitat” în care se ocupă doar de "cazurile urgente". Judecând după termenele scurte se vede treaba că Alina Bica ( judecată contestația în câteva zile) și Sorin Oprescu sunt urgențe naționale, nu? Poate explică Ministrul Justiției de ce a fost prins tocmai acum, că tot a dat un comunicat pompos? Oare Sorin Oprescu a fost "prins" exact când instanța trebuie să se pronunțe, pe modelul Alina Bica? De observat și celeritatea cu care se judecă! Exact ca în cazul Alina Bica! Oare a început o nouă rețetă judiciară de reabilitare a condamnaților, cu dosare de tip "cooperativa Nufărul”? Se pare că da! O să vedem ce și când va pronunța Curtea de Apel!   P.S. Are cerere și Ionel Arsene, cu termen în data de 10.11.2025 ( cerere introdusă în 19.09.2025), tot la Curtea de Apel Brașov cu același obiect! Păi cum să nu aibă și el?! Tare îmi este că am dreptate și asistăm la perfectarea unei noi rețete judiciare de reabilitare a condamnaților corupți!”, a scris Birchall pe Facebook.    Ea a postat și capturi de ecran cu termenele de judecată.    Fostul primar al Capitalei, Sorin Oprescu, a fost săltat sâmbătă de poliția greacă pe aeroportul din Salonic. În 2022, Sorin Oprescu a fost condamnat la 10 ani și opt luni de închisoare.   La 10 martie 2023, Ionel Arsene, fost președinte al Consiliului Județean Neamț, a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel Brașov la 6 ani și 8 luni de închisoare. 

Înalta Curte este pe cale să-l scape pe Dragnea de dosarul TelDrum Foto: Inquam
Justiție

Înalta Curte este pe cale să-l scape pe Dragnea de dosarul TelDrum: a exclus probele obținute de SRI

Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) este pe cale să-l scape pe Liviu Dragnea, fost președinte al PSD, de dosarul TelDrum: a exclus probele obținute de SRI, anunță Adevărul. Dosarul a fost deschis de DNA în octombrie 2022, iar acesta se află încă în camera preliminară de la ICCJ.  Citește și: BREAKING Sorin Oprescu, săltat de poliția greacă pe aeroportul din Salonic Înalta Curte este pe cale să-l scape pe Dragnea de dosarul TelDrum În mai 2025, judecătoarea Lucia Rog de la ICCJ, soția generalului SRI Anton Rog, a constatat nelegalitatea interceptărilor și a înregistrărilor comunicațiilor electronice realizate cu sprijinul SRI, probe care au stat la baza emiterii mandatelor de siguranță națională: „Constată nelegalitatea interceptărilor și înregistrărilor comunicaţiilor electronice autorizate prin încheierile judecătorului din cadrul Înaltei Curţi de Casație și Justiție și care au stat la baza emiterii mandatelor de siguranță națională (…) precum și a notelor de redare a convorbirilor telefonice și comunicărilor electronice efectuate în baza acestor mandate”.  Acum, ICCJ a respins contestația DNA. „Respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie împotriva încheierii nr. 229 din data de 20 mai 2025, pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia penală, în dosarul nr. 28227/3/2022/a1. Cheltuielile ocazionate de soluţionarea contestaţiei formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie rămân în sarcina statului. Definitivă. Pronunţată în şedinţa camerei de consiliu, astăzi, 01 octombrie 2025”, a decis această instanță.  În dosarul TelDrum, Dragnea și alte persoane au fost acuzate de constituirea unui grup infracțional organizat, abuz în serviciu și instigare la fraudă cu fonduri europene. Prejudiciul total este estimat la circa 20 de milioane de euro, dintre care 6,4 milioane în dauna bugetului de stat și aproximativ 13 milioane în dauna Uniunii Europene.

Șeful DNA, atac la fosta conducere a ANAF, unde șefă a fost Nicoleta Carciumaru Foto: Inquam/Octav Ganea
Justiție

Șeful DNA, atac la ANAF: „Am avut doar patru sesizări la nivelul anului trecut”

Șeful DNA, Marius Voineag, atac la fosta conducere a ANAF: „Am avut doar patru sesizări la nivelul anului trecut. O surpriză neplăcută”, a spus el, la Antena 3, citat de news.ro. Din mai 2023 în iulie 2025, șefa ANAF a fost Nicoleta Cârciumaru, propusă de ministrul de finanțe de la acel moment, Adrian Câciu (PSD), și numită de fostul premier Nicolae Ciucă (PNL).  Citește și: Ministrul Rogobete întreabă CJ Iași unde au dispărut chiuvetele de la spitalul unde au murit șapte copii Șeful DNA, atac la ANAF „Am avut doar patru sesizări la nivelul anului trecut din partea ANAF, patru sesizări pe întreg anul trecut. Toate instituţiile cu atribuţiile de control, undeva la 36-37 de sesizări pe an. Imaginaţi-vă că noi totuşi avem un flux de 1.800 – 2.000 de dosare pe an pe care le deschidem”, a declarat Marius Voineag, vineri seară, la Antena 3. Întrebat care crede că este explicaţia pentru care doar patru sesizări s-au făcut la DNA de către ANAF, procurorul-şef al DNA a afirmat: ”Şi pentru noi a fost o surpriză neplăcută. DNA nu se ocupa de investigaţie în ceea ce priveşte evaziunea fiscală şi m-aş fi aşteptat la mult mai multe. Să sperăm că măcar pe viitor lucrurile se vor îmbunătăţi”. Voineag a explicat că procurorii au instrumentat şapte dosare de mare evaziune fiscală.   ”Avem prejudicii între 18 şi 96 de milioane de lei la fiecare dintre aceste dosare”, a explicat şeful DNA, precizând că, la dosarul cu prejudiciu de 96 de milioane de lei s-au pus sechestre asiguratorii până la suma de 60 de milioane de lei. ”Stăm destul de bine în ceea ce priveşte măsurile asiguratorii”, a adăugat procurorul-şef al DNA. Întrebat dacă dintre angajaţii ANAF care ”nu văd marea evaziune” au fost vizate persoane, şeful DNA a afirmat: ”DNA şi-a făcut foarte bine treaba în ceea ce priveşte combaterea corupţiei în cazdrul unor astfel de isntituţii. Avem undeva la 70 de persoane, în ultimii doi ani, cu acuzaţii formulate din cadrul ANAF şi Vamă, cu minim 40 de măsuri preventive”. Voineag s-a referit la cazul unui şef de la AJFP Giurgiu ”care reuşea să facă şterse datorii de zeci de milioane de lei, contra unei mite de zeci de mii de lei”. Voineag a explicat că şeful respectiv, cu alţi angajaţi, învăţa oamenii de afaceri să-şi mute sediul social dintr-o parte în alta, iar în timpul operaţiunilor, datoriile firmei nu mai erau trecute pe noul sediul. ”Cineva încasa ca să facă şterse nişte datorii, care ele la un moment dat figurează undeva”, a explicat Voineag.

Alina Bica, mandat de arestare retras (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Justiție

Alina Bica, fără să execute nici o zi de închisoare, liberă definitiv: mandatul de arestare, retras

Alina Bica, mandat de arestare retras de către Curtea de Apel București. Este vorba de mandatul european de executare a pedepsei și de mandatul european de arestare emise în numele Alinei Bica. Citește și: EXCLUSIV Filiera italiană - România a pregătit celule de lux pentru "vedetele" care se sustrag executării sentințelor. Deținuții obișnuiți au ploșnite, mizerie, abuzuri, sancționate de CEDO Curtea de Apel București a argumentat că fosta șefă DIICOT și-a executat integral pedeapsa de patru ani în Italia. Alina Bica, mandat de arestare retras Conform hotărârii Secției a II-a Penale, instanța a admis contestația la executare formulată de judecătorul delegat și, în baza jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene (decizia C-305/22 din 4 septembrie 2025), a stabilit că sentința penală nr. 1057/29.11.2016, pronunțată de Înalta Curte, a fost executată în întregime.  Citește și: Partidul susținut de George Simion în R. Moldova ar putea să-și piardă locurile în Parlament Instanța a dispus retragerea MEPI nr. 90/27.11.2019 și a mandatului european de arestare nr. 48/27.11.2019, emise de Tribunalul București.  Decizia este definitivă. Fosta șefă DIICOT se află în Italia, iar autoritățile italiene au refuzat punerea în aplicare a mandatului. A fugit în Italia, unde a executat pedeapsa în libertate În mai 2023, Ministerul Justiției a publicat lista „fugarilor” români, menționând cazul Alinei Bica. Împotriva fostei șefe DIICOT a fost emis de Tribunalul București un mandat european de arestare pentru punerea în executare a pedepsei de patru ani de închisoare, primită definitiv pentru infracțiunea de favorizare a infractorului. Ulterior, Bica a fost localizată în Italia, iar autoritățile române au transmis mandatul european de arestare. Totuși, instanțele italiene au refuzat predarea, hotărând ca pedeapsa să fie recunoscută și executată pe teritoriul italian, prin măsuri de probațiune. Condamnarea Alinei Bica a rămas definitivă în noiembrie 2019, când Înalta Curte de Casație și Justiție a respins apelul acesteia la sentința de patru ani de închisoare cu executare.

Tovarășa lui Savonea, judecătoarea Ispas, l-a scos din pușcărie pe fostul șef al CNAS Lucian Duță Foto: Inquam/Octav Ganea
Justiție

Tovarășa lui Savonea, judecătoarea Ispas, l-a scos din pușcărie pe fostul șef al CNAS Lucian Duță

Tovarășa lui Savonea, judecătoarea Adriana Ispas de la ICCJ, l-a scos din pușcărie pe fostul șef al CNAS Lucian Duță: ea a dispus suspendarea executării pedepsei de către Duță, care a fost imediat scos din închisoare.  Citește și: PSD și UDMR au blocat din nou două măsuri cruciale cerute de Bolojan Duță a fost condamnat la 25 iulie 2022 de către judecătoarele Daniela Panioglu și Alina Nadia Guluțanu de la Curtea de Apel București la șase ani de închisoare pentru luare de mită. Tovarășa lui Savonea, judecătoarea Ispas, l-a scos din pușcărie pe fostul șef CNAS Lucian Duță Site-ul luju.ro scrie că decizia lui Ispas ar fi o premieră, pentru că persoanele condamnate rămân în închisoare până la judecarea definitivă a recursului în casație. În cazul lui Duță, recursul în casație a fost doar acceptat în principiu. „În temeiul art. 440 alin. 4 C.proc.pen., admite în principiu cererea de recurs în casație formulată de inculpatul Duță Nicolae Lucian împotriva deciziei penale nr.1049/A din dată de 25 iulie 2022 a Curții de Apel București – Secția I Penală, în dosarul nr. 45188/3/2018 (171/2021). În baza art. 441 alin. 1 C.proc.pen, suspendă executarea hotărârii atacate până la soluționarea recursului în casație. În baza art. 441 alin. 1 C.proc.pen. raportat la art. 215 alin. 1 și alin. 2 lit. a C.proc.pen., pe durata suspendării executării hotărârii, inculpatul Duță Nicolae Lucian trebuie să respecte următoarele obligații: -să se prezinte la Înalta Curte de Casație și Justiție ori de câte ori este chemat; -să informeze de îndată înalta Curte de Casație și Justiție cu privire la schimbarea locuinței; -să se prezinte la organul de poliție în a cărui rază teritorială domiciliază, desemnat cu supravegherea să, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori este chemat; -să nu depășească limita teritorială a României, decât cu încuviințarea prealabilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție. În temeiul art. 441 alin. 2 C. proc. pen., atrage atenția inculpatului că, în caz de nerespectare a obligațiilor impuse, se va revoca măsură suspendării și se va relua executarea pedepsei. Conform art. 441 alin. 3 C. proc. pen., dispune informarea instanței de executare, pentru aducerea la îndeplinire a dispozițiilor de suspendare a executării hotărârii și pentru supravegherea respectării obligațiilor impuse. Dispune punerea în libertate, de îndată, a inculpatului Duță Nicolae Lucian (...) de sub puterea mandatului de executare a pedepsei închisorii”, se arată în minuta ICCJ.  Stoian a fost colegă cu Savonea în completul în care a anulat condamnarea lui Mario Iorgulescu. Ele au avut o opinie comună, diferită de cea a judecătorului Dan Enescu. Tot ele au decis că judecătoarea din Suceava acuzată că se droga, Ana Maria Chirilă, poate beneficia de regimul controlului judiciar, în loc de arest la domiciliu. 

Călin Georgescu, trimis în judecată pentru „tentativă a unor acțiuni împotriva ordinii constituționale” Foto: Facebook
Justiție

Georgescu, trimis în judecată pentru „tentativă a unor acțiuni împotriva ordinii constituționale”

Călin Georgescu ar fi fost trimis în judecată pentru „tentativă a unor acțiuni împotriva ordinii constituționale”, anunță Mediafax. Alături de el, mai sunt aduși în fața instanței Horațiu Potra și alte 20 de persoane. Citește și: Cum a profitat Gâdea de prezența lui Nicușor Dan ca să susțină că Dan Voiculescu este nevinovat Acuzațiile sunt de tentativă de acțiuni împotriva ordinii constituționale, nerespectarea regimului armelor și munițiilor, precum și alte infracțiuni. Georgescu, trimis în judecată  „Planul a fost pus la cale într-o întâlnire, pe 7 decembrie 2024, între Călin Georgescu și Horațiu Potra. Discuția a vizat organizarea unor manifestații violente în București, cu scopul de a schimba ordinea constituțională sau de a împiedica exercitarea puterii de stat. Toate aceste acțiuni, de la pregătirea paramilitară, la propaganda coordonată și răspândirea de informații false, au urmărit împiedicarea exercitării puterii legitime a statului și au pus în pericol securitatea națională. În seara de 7 decembrie 2024, la Mediaș, grupul condus de Potra Horațiu s-a întrunit și a decis deplasarea spre București cu 7 autoturisme. Membrii erau dotați cu: cuțite, bastoane telescopice, boxuri, spray-uri iritante, topoare, 2 pistoale și 65 de articole pirotehnice periculoase (categoria F4), urmând ca acestea să fie folosite pentru escaladarea protestelor. În noaptea de 7/8 decembrie, poliția a reușit oprirea tuturor vehiculelor prin filtre pe raza Ilfovului și Dâmboviței, descoperind arsenalul pregătit”, scrie Mediafax. Georgescu este acuzat că a discutat cu Potra acest plan și a încercat să-l pună în aplicare, inclusiv prin transmiterea de mesaje și informații false cu caracter alarmist. „În contextul Hotărârii nr. 32 din data 06 decembrie 2024 a Curții Constituționale a României prin care s-a dispus anularea alegerilor prezidențiale din România din anul 2024, în dimineața zilei de 07 decembrie 2024, între orele 10:51 – 12:01, inculpatul Potra Horațiu s-a întâlnit pe raza localității Ciolpani, județul Ilfov, în incinta Centrului de echitație Jbara Horses, în condiții de clandestinitate, cu inculpatul Georgescu Călin (candidat la alegerile prezidențiale și direct interesat în contestarea deciziei de anulare mai sus menționată), ocazie cu care au pus în discuție un plan conform căruia inculpatul Potra Horațiu, împreună cu persoane din cercul său relațional, cu pregătire militară sau capacități operative specifice pregătirii militare urmau să desfășoare în data de 08 decembrie 2024 în municipiul București, în contextul unor acțiuni de protest, acțiuni violente cu caracter subversiv, cu rol de deturnare a naturii pașnice a acțiunilor de protest, în manifestații caracterizate prin violență, strategia urmărind, prin contagiune emoțională și comportamentală, dublată de manipularea emoțiilor colective, în contextul unui moment de maximă tensiune socială, schimbarea ordinii constituționale ori îngreunarea sau împiedicarea exercitării puterii de stat”, se arată în rechizitoriu.   

Savonea și judecătorii ÎCCJ, plângere-fluviu la CCR pentru că Bolojan îi pune să muncească prea mult Foto: Inquam/Octav Ganea
Justiție

Savonea și judecătorii ÎCCJ, plângere-fluviu la CCR pentru că Bolojan îi pune să muncească prea mult

Lia Savonea și judecătorii ÎCCJ au trimis o plângere-fluviu la CCR pentru că premierul Ilie Bolojan îi pune să muncească prea mult: sesizarea asupra Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu are 40 de pagini. Citește și: EXCLUSIV Nazare, ministrul de Finanțe, are o firmă cu datorii de milioane, inactivată de ANAF, și o alta care nu a depus niciodată bilanțuri la Finanțe Savonea este președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ).  Din cei 101 judecători ai Curții, la ședința la care a fost adoptată această sesizare au fost prezenți 86. Potrivit unor surse, toți cei 86 au votat pentru sesizarea CCR. Savonea și judecătorii ÎCCJ, plângere-fluviu la CCR pentru că Bolojan îi pune să muncească prea mult În plângere, judecătorii ÎCCJ contestă, printre altele, eliminarea bonificației de 1% pentru magistrații care se pensionau după 25 de ani de activitate. „Eliminarea pe viitor a majorării pensiei de serviciu a magistraților pentru fiecare an ce depășește vechimea de 25 de ani necesară obținerii acesteia, în cazul celor care îndeplineau sau îndepliniseră condițiile de pensionare anterior intrării în vigoare a Legii nr. 282/2023, încalcă principiul neretroactivității, deoarece suprimă un drept cert și determinat, recunoscut persoanelor care, din loialitate față de profesie, și-au continuat activitatea dincolo de momentul în care aveau o vocație efectivă la pensionare”, se arată în plângerea ICCJ.  Judecătorii explică CCR cum le taie Bolojan pensia specială: „Diminuarea drastică a cuantumului pensiei de serviciu rezultată, pe de o parte, din micșorarea procentului luat în calcul pentru stabilirea acestui cuantum, iar, pe de altă parte, ca urmare a creșterii numărului lunilor care sunt avute în vedere pentru stabilirea mediei veniturilor salariale care intră în baza de calcul asupra căruia se aplică procentul astfel diminuat (procentul este scăzut de la 80% la 55%, iar numărul lunilor luate în calcul pentru stabilirea mediei salariale este crescut de la 48 la 60 de luni de activitate înainte de data pensionării), la care se adaugă celelalte condiționări impuse de Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, cum ar fi majorarea vârstei de pensionare, majorarea procentului aplicat ca penalizare pentru accesarea anticipată a pensiei de serviciu, înlăturarea pentru viitor a beneficiului bonificației de 1% pentru fiecare an adăugat peste vechimea de 25 de ani, înlăturarea începând cu data de 1 octombrie 2025 a beneficiului actualizării procentuale a pensiei de serviciu în raport cu indemnizația brută lunară a magistraților din activitate, ş.a. - sunt de natură să afecteze dreptul magistraților la pensia de serviciu, în substanţa sa, și, astfel, să aducă o atingere gravă principiului independenței justiției consacrat prin art. 124 alin. (3) din Constituție (...) Acest aspect este relevat, o dată în plus, de limitarea la maxim 70% din venitul net aferent venitului brut din ultima lună de activitate a cuantumului pensiei de serviciu, această limitare având scopul de a împiedica orice posibilitate ca venitul magistraților pensionați să se apropie de venitul avut în perioada de activitate”, se arată în plângere. 

Șefa CSM, Elena Costache, refuză să discute cu ministrul Justiției criza din sistem Foto: Captură video
Justiție

Fără precedent: după Savonea, și șefa CSM refuză să discute cu ministrul Justiției criza din sistem

Fără precedent: după Lia Savonea, președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție, și șefa CSM, judecătoarea Elena Costache, refuză să discute cu ministrul Justiției despre criza din sistem. Citește și: Lasconi desființează proiectele lui Bolojan și-l amenință pe Nicușor Dan cu suspendarea Costache a devenit celebră când a spus că o pensie în cuantum de 70% din salariul net, care ar duce la 14.000 de lei pentru judecătorii de Curte de Apel sau 11.000 de lei pentru judecătorii de Tribunal, este mică. Șefa CSM refuză să discute cu ministrul Justiției criza din sistem „Ca urmare a invitației transmise Consiliului Superior al Magistraturii de a participa la o întâlnire de lucru privind măsurile prevăzute în Programul de Guvernare 2025-2028, care va avea loc la data de 4 septembrie 2025, ora 10.00, prin prezenta vă comunicam că din partea Consiliului Superior al Magistraturii nu va participa niciun reprezentant având în vedere contextul actual caracterizat de atacurile fără precedent asupra justiției”, a transmis, sec, Costache către ministerul Justiției.  Costache n-a precizat cine din Guvern a „atacat” justiția.  Și șefa ICCJ, Lia Savonea, a formulat un mesaj asemănător către ministrul Justiției, pesedistul Radu Marinescu: „Înalta Curte de Casație și Justiție nu va participa la o întâlinire organizată într-un moment extrem de dificil pe care justiția îl traversează. Prin felul în care a fost concepută și mediatizată pare, mai degrabă, un exercițiu de imagine decât un dialog real” Marinescu a invitat, la 4 septembrie, mai multe instituții - printre care Parchetul General, Baroul său Uniunea Notarilor - pentru a discuta despre digitalizarea instanțelor; actualizarea taxelor judiciare de timbru și folosirea lor pentru finanțarea investițiilor în infrastructura judiciară; eficientizarea punerii în aplicare a procedurii administrării probelor de către avocați sau consilieri juridici sau sancțiuni eficiente și disuasive pentru procesomani.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră