vineri 30 ianuarie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Economie

1239 articole
Economie

Numărul firmelor dizolvate a crescut semnificativ

Numărul firmelor dizolvate a crescut semnificativ. Numărul firmelor dizolvate a crescut cu 12,4% în primele 10 luni din 2024, ajungând la 35.436, comparativ cu 31.526 în aceeași perioadă din 2023, conform datelor publicate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC). Numărul firmelor dizolvate a crescut semnificativ În topul dizolvărilor București și județele dezvoltate sunt pe primele locuri. Citește și: Propagandista lui Călin Georgescu, Anca Alexandrescu, sinecuristă și beneficiară a uneia din cele mai mari țepe PSD-Ponta, Petromidia Cele mai multe dizolvări au fost raportate în: București – 6.938 firme (creștere de 4,68% față de ianuarie-octombrie 2023); lfov – 1.900 firme (+31,03%); Constanța – 1.865 firme (+24,34%); Cluj – 1.852 firme (+12,38%); Timiș – 1.611 firme (+2,60%); Iași – 1.389 firme (+28,85%). Aceste regiuni reflectă o activitate economică intensă, dar și provocările cu care se confruntă firmele în aceste zone. Județele cu cele mai puține dizolvări La polul opus, cele mai puține firme dizolvate au fost în: Covasna – 183 firme (+15,82%) și Ialomița – 190 firme (+7,95%). Au urmat Mehedinți – 229 firme (+10,10%); Caraș-Severin – 257 firme (+12,23%); Călărași – 265 firme (singurul județ cu o scădere, de -1,49%). Comerțul, domeniul cel mai afectat de dizolvări Sectorul comerțului cu ridicata și amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor a fost cel mai afectat, cu 9.756 dizolvări raportate la nivel național. Față de aceeași perioadă din 2023, acest domeniu a înregistrat o creștere de 10,49% a dizolvărilor. Alte domenii cu un număr ridicat de dizolvări: construcții – 3.582 firme (+19,48%); ctivități profesionale, științifice și tehnice – 3.450 firme (+13,08%); industria prelucrătoare – 2.979 firme (+9,24%). Dizolvările din luna octombrie: București, lider național Doar în luna octombrie 2024 s-au înregistrat 5.342 dizolvări de firme. Cele mai multe au fost în: București – 754 firme; Cluj – 295 firme; Ilfov – 267 firme; Timiș – 266 firme; Iași – 236 firme; Constanța – 221 firme. Statistica ONRC evidențiază o creștere consistentă a numărului de dizolvări în 2024, afectând în principal comerțul, construcțiile și activitățile profesionale. Deși Bucureștiul și județele dezvoltate domină clasamentul, fenomenul se resimte la nivel național, reflectând un mediu economic tot mai dificil pentru afaceri.

Numărul firmelor dizolvate a crescut semnificativ (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
USR solicită transparența datelor privind bugetul (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Economie

USR solicită transparența datelor privind bugetul

USR solicită transparența datelor privind bugetul. Uniunea Salvați România (USR) solicită guvernului să facă publice datele reale privind execuția bugetară și discuțiile cu Comisia Europeană despre reducerea deficitului. USR solicită transparența datelor privind bugetul Într-un mesaj publicat sâmbătă pe Facebook, USR a precizat: Citește și: Guvernul scoate din rezerva bugetară 80.000 de lei pentru ochelarii angajaților de la Înalta Curte. Plus încă 900 milioane de lei pentru salarii câștigate în instanță "De ce cerem asta? Ca să știm pe ce s-au cheltuit banii noștri în 2024. Ca să înțelegem cum arată cu adevărat economia României. Și mai ales, ca să luăm decizii corecte pentru 2025. Fără cifre clare, nu putem repara nimic." Conform USR, datoria externă a României a crescut cu 18 miliarde de euro în primele zece luni din 2024, ajungând la un total de 186 miliarde de euro. Totodată, investițiile străine directe au scăzut de la 5,9 miliarde de euro în 2023 la 5,5 miliarde de euro în 2024, ceea ce reflectă o scădere a încrederii investitorilor în stabilitatea economică a României. "Am ajuns la . Pe 24 octombrie, România și-a terminat bugetul pe 2024. De atunci, trăim exclusiv pe datorie. Anul acesta plătim peste 37 de miliarde de lei doar pe dobânzi, bani care nu mai ajung nici la spitale, nici la școli, nici la drumuri." Drulă: deficitul bugetar este „enorm” Deputatul Cătălin Drulă, fost președinte al USR, critică guvernarea PSD-PNL, pe care o consideră mai dăunătoare decât pandemia pentru economia României: "Nu mai merge cu falsificarea realității! Cerem asumare și responsabilitate guvernului Ciolacu. Să aducă bugetul în Parlament. Să vină să discutăm cu cifrele pe masă. Deocamdată, toate cifrele pe care le vedem arată rău." Nemulțumirea publică ar putea alimenta extremismul Drulă avertizează că lipsa de transparență și deteriorarea economică ar putea amplifica furia publică, ceea ce ar duce la o creștere a extremismului și izolaționismului: "Furia oamenilor doar va crește. Și pe bună dreptate. Iar asta va alimenta extremismul și izolaționismul, spre care unii vor să redirecționeze toate nemulțumirile reale ale oamenilor." USR subliniază că România are nevoie de reforme reale, nu cârpeli de moment, și cere guvernului să trateze cu seriozitate problema deficitului bugetar. Publicarea execuției bugetare ar reprezenta un pas esențial pentru a recâștiga încrederea cetățenilor și pentru a evita escaladarea crizei economice și sociale.

Tramvaie turcești prin PNRR în România (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Tramvaie turcești prin PNRR în România

Tramvaie turcești prin PNRR în România. Primul tramvai modern achiziționat cu fonduri PNRR va ajunge la Iași în primăvara anului 2025, parte a unui lot de 18 vehicule produse de compania turcă Bozankaya. Tramvaie turcești prin PNRR în România Conform contractului semnat la începutul anului 2024, cu o valoare de peste 140 milioane de lei, toate tramvaiele vor fi livrate până în vara anului 2026, respectând termenele impuse de PNRR. Citește și: Guvernul scoate din rezerva bugetară 80.000 de lei pentru ochelarii angajaților de la Înalta Curte. Plus încă 900 milioane de lei pentru salarii câștigate în instanță Anterior, Bozankaya a furnizat Iașului alte 16 tramvaie, mai lungi (30 de metri), printr-un contract finanțat cu fonduri europene nerambursabile. Această nouă achiziție va contribui la modernizarea transportului public din municipiu, asigurând vehicule eficiente și prietenoase cu mediul. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Producția industrială continuă să pice Foto: Facebook
Economie

Producția industrială continuă să pice

Producția industrială continuă să pice: cădere de 1,6% în primele zece luni ale anului, arată datele publicate azi de Institutul Național de Statistică (INS). Citește și: Moștenirea Gabrielei Firea lovește peste ani în bucureșteni: Societatea de Transport București ar putea falimenta, urmare a unui contract dubios din 2020 Producția industrială continuă să pice „În perioada 1.I – 31.X.2024, comparativ cu perioada 1.I – 31.X.2023, producţia industrială a fost mai mică cu 1,8%, ca serie brută și cu 1,6%, ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate”, explică INS. Statistica arată că această situație se datorează căderii din „producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-5,0%), industria prelucrătoare (-1,5%) și industria extractivă (-0,7%)”. Faţă de luna octombrie 2023, producţia industrială a crescut cu 1,3%, ca serie brută și a scăzut cu 0,9%, ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate. „Programul de Guvernare al PSD, centrat pe investiții publice record și susținerea firmelor care produc în România au pus industria țării pe un curs ascendent, cu progrese vizibile față de anul precedent, dar și de la lună la lună (...) PSD și-a propus în programul de guvernare să mizeze pe dezvoltarea producției interne și crearea de noi locuri de muncă, și reindustrializarea României prin scheme de ajutor de stat și facilități pentru producția autohtonă”, se lăuda PSD în octombrie 2024.

Certificatul de viață, obligatoriu pentru pensie (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Certificatul de viață, obligatoriu pentru pensie

Certificatul de viață, obligatoriu pentru pensie. Pensionarii români care locuiesc în străinătate riscă suspendarea pensiei dacă nu transmit certificatul de viață către casa teritorială de pensii până la 31 martie și 30 septembrie, conform noii legi a pensiilor (Legea nr. 360/2023), care a intrat în vigoare la 1 septembrie 2024. Certificatul de viață, obligatoriu pentru pensie Documentul trebuie completat corect și să includă semnătura și ștampila unei autorități din statul de reședință al beneficiarului. Citește și: EXCLUSIV Cristela Georgescu, legături de afaceri cu „profesorul milionar” Marcel Vulpoi, care ține un curs la ASE girat de SRI. Vulpoi, fost coleg în PNUD cu Călin Georgescu și asociat cu soția șefului Resurselor Umane din BNR Dacă certificatul de viață nu este transmis sau nu respectă cerințele impuse, plata pensiei va fi suspendată începând cu luna următoare termenului limită. Potrivit Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP), reluarea plății pensiei se va face doar după primirea unui certificat de viață completat corespunzător. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Trump promite autorizări în regim accelerat celor care vor investi peste un miliard de dolari Foto: Twitter
Economie

Trump promite autorizări accelerat celor investi peste miliard dolari

Președintele ales al SUA, Donald Trump, promite autorizări în regim accelerat tuturor celor care vor investi peste un miliard de dolari în SUA. El a scris, marți, pe o rețea de socializare, că orice persoană sau companie care investește cel puțin 1 miliard de dolari în SUA „va primi accelerat aprobări și permise, inclusiv, dar în niciun caz limitate la, toate aprobările de mediu”. Citește și: Ciolacu a cheltuit, din pixul său, fără nici un fel de control al Parlamentului, aproape 18 miliarde de lei, doar în primele opt luni din 2024 Trump promite autorizări în regim accelerat celor care vor investi peste un miliard de dolari „GET READY TO ROCK!!!”, a scris Trump la finalul postării sale. Reuters scrie că surse familiare cu subiectul au declarat că echipa de tranziție a lui Trump lucrează la un pachet de măsuri care să fie lansat la câteva zile după preluarea mandatului de președinte, la 20 ianuarie, pentru a aproba permisele de export pentru proiectele de gaze naturale lichefiate și pentru a crește forajul petrolier pe terenurile federale și în largul coastelor SUA. Associated Press menționează că, deși Trump nu a specificat cine ar fi eligibil pentru aprobări accelerate, zeci de proiecte energetice propuse la nivel național, de la conducte de gaze naturale și terminale de export la ferme solare și turbine eoliene offshore, îndeplinesc criteriul investiției de peste un miliard de dolari. „Dacă doriți să aduceți bani, el va mișca cerul și pământul pentru a face ca banii să intre pe ușă și să fie investiți în Statele Unite”, a spus Jason Miller, un consilier al lui Trump.

Magistrala 6 de metrou, spre Otopeni, în aer Foto: captură video
Economie

Magistrala 6 de metrou, spre Otopeni, în aer

Magistrala 6 de metrou, spre Otopeni, în aer: lucrările la un tronson, cel de la stația Tokyo spre aeroportul Henri Conadă, nici nu au început, iar ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, evită să spună, oficial, când se termină. Citește și: Ciolacu a cheltuit, din pixul său, fără nici un fel de control al Parlamentului, aproape 18 miliarde de lei, doar în primele opt luni din 2024 Magistrala 6 de metrou, spre Otopeni, în aer În două etape esențiale ale lucrărilor nici măcar au fost finalizate licitațiile: „Proiectare și execuție lucrări de arhitectură, cale de rulare, instalații electromecanice și de curenți slabi”: procedura de achiziție este în derulare „Proiectare și execuție lucrări de automatizări (siguranța traficului) și material rulant”: abia acum un consultant elaborează documentația de atribuire. Ministerul Transporturilor arată că pentru „lucrări de arhitectură, cale de rulare, instalații electromecanice” sunt necesare 44 de luni, iar circulația propriu-zisă nu va putea începe fără „rezultatul pozitiv al probelor tehnologice de funcționare”. În ceea ce privește lucrările la structura de rezistență/stații/galerii, ele erau, la 4 decembrie, la un stadiu de 19,1% pe tronsonul 1 Mai - Tokyo, dar pe tronsonul Tokyo - Aeroportul Otopeni nici măcar nu începuseră, proiectele tehnice erau „în curs de finalizare”. Aceste date apar într-un răspuns la o interpelare parlamentară. La întrebarea „Când va circula metroul până la Otopeni”, ministerul Transporturilor nu avansează nici o dată. În luna decembrie 2023, Metrorex anunța că Magistrala 6 de metrou, secțiunea Sud (Lot 1.1), a primit autorizația de construire, iar asocierea de constructori turci Alsim Alarko – Makyol, desemnată pentru proiectarea și execuția lucrărilor de structură de rezistență pentru Lotul 1.1: 1 Mai – Tokyo, a putut demara lucrările de șantier. Pe lângă stația 1 Mai (existentă), secțiunea Sud cuprinde șase stații: Pajura, Expoziției, Piața Montreal, Gara Băneasa, Aeroport Băneasa, Tokyo. Grindeanu susținea, la 30 august 2024, că metroul spre Otopeni va fi gata în 2028. La acel moment, pe tronsonul I se efectuaseră circa 14% din lucrări, potrivit demnitarului PSD.

Dezastrul guvernării Ciolacu continuă Foto: Damboviteanul
Economie

Dezastrul guvernării Ciolacu continuă

Dezastrul guvernării Ciolacu continuă: în primele nouă luni din 2024, exporturile României au scăzut, dar au crescut importurile, arată datele publicate azi de Institutul Național de Statistică (INS). Citește și: În casa lui Horațiu Potra, care are o avere imensă, s-ar fi găsit 1,7 milioane de dolari: ANI și ANAF, obligate să investigheze, fiindcă banii nu apar în declarația de avere Dezastrul guvernării Ciolacu continuă „În perioada 1.I-31.X 2024, exporturile au scăzut cu 1,2%, iar importurile au crescut cu 3,0%, comparativ cu perioada 1.I-31.X 2023. Deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) în perioada 1.I-31.X 2024 a fost de 27211,7 milioane euro, mai mare cu 3993,1 milioane euro (+17,2%) decât cel înregistrat în perioada 1.I-31.X 2023”, arată INS. Importuile de alimente au crescut, în primele nouă luni din 2024 comparativ cu aceeași perioadă din 2023, cu 4,3%, dar exporturile de alimente s-au prăbușit, cu 14,4%. În septembrie, Europa Liberă România arăta că pe primul loc în topul produselor alimentare importate de România este carnea de porc. „Volumul cărnii de porc importate de România în prima jumătate a anului depășește 500 de milioane de euro, în timp ce exporturile au fost de numai 1,2 milioane de euro (...) Este grupa alimentară cu cea mai mare diferență între importuri și exporturi, cu alte cuvinte - produsul alimentar cu cel mai mare deficit al balanței comerciale (...) Următoarele în topul alimentelor importate în prima jumătate a anului 2024 sunt produsele de brutărie și patiserie, apoi preparatele alimentare, respectiv brânza și cașul. De altfel, brânza și cașul urmează cărnii în privința diferenței între importuri și exporturi”, scria Europa Liberă.

Pensionarii primesc banii înainte de Crăciun (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Pensionarii primesc banii înainte de Crăciun

Pensionarii primesc banii înainte de Crăciun. Persoanele care au depus cereri de pensionare după 1 septembrie 2024, odată cu intrarea în vigoare a noii legi a pensiilor, se confruntă cu incertitudinea legată de primirea pensiilor și restanțelor înainte de sărbători. Pensionarii primesc banii înainte de Crăciun Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) a anunțat recent că procesul de distribuire a deciziilor de pensii a început pe 2 decembrie prin casele teritoriale de pensii. Citește și: DOCUMENT Motivarea deciziei CCR prin care s-au anulat alegerile prezidențiale Cu toate acestea, procesul este departe de a fi finalizat, iar numeroase persoane așteaptă cu nerăbdare confirmarea că își vor primi drepturile bănești în timp util. Situația generează tensiune în rândul celor afectați, mai ales în pragul sărbătorilor, când stabilitatea financiară este esențială. Continuarea, în Ziarul de Iași.

PIB-ul României a scăzut în trimestrul III Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

PIB-ul României a scăzut în trimestrul III

PIB-ul României a scăzut în trimestrul III cu 0,1%, comparativ cu trimestrul II, arată datele publicate azi de Institutul Național de Statistică (INS). Agricultura, tranzacțiile imobiliare și industria au avut un impact negativ asupra PIB-ului. Citește și: Mircea Badea anunță că nu votează cu Călin Georgescu după ce a fost victima unui fake-news înscenat de tabăra acestuia PIB-ul României a scăzut în trimestrul III Față de trimestrul III din 2023, PIB-ul a înregistrat, în trimestrul III din 2024, o creştere cu 1,1% pe seria brută şi o scădere de 0,3% pe seria ajustată sezonier. În perioada 1.I-30.IX 2024, Produsul intern brut a crescut, comparativ cu perioada 01.I-30.IX 2023 cu 0,8%, atât pe seria brută cât şi pe seria ajustată sezonier, mai arată INS. O contribuţie negativă la creșterea PIB au înregistrat-o următoarele ramuri: agricultura (-0,6%), industria (-0,1%) și tranzacțiile imobiliare (-0,1%). Creşterea economiei a fost sustinuă în primul rând de comert, transport, hoteluri (+0,4%), cu o pondere de 21,0% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 1,9%. Un impact negativ la evoluția PIB a fost înregistrat de exportul net (-2,8%), consecință a scăderii volumului exporturilor de bunuri şi servicii cu 3,0% corelată cu o majorare a volumului importurilor de bunuri şi servicii (+3,2%).

Pensie specială de 8.200 euro net (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Pensie specială de 8.200 euro net

Pensie specială de 8.200 euro net. În județul Iași, cea mai mare pensie bazată pe contributivitate este de 33.953 de lei brut, echivalentul a aproximativ 30.000 de lei net (6.000 de euro), obținută după 49 de ani și nouă luni de muncă. Pensie specială de 8.200 euro net În contrast, cea mai mare pensie specială din județ ajunge la 40.502 de lei net (aproximativ 8.200 de euro), fiind încasată de un fost magistrat, conform datelor furnizate de Casa Județeană de Pensii Iași. Citește și: Avertisment grav de la Washington: Informațiile CSAT despre implicarea malignă a Rusiei în procesul electoral trebuie investigate pe deplin Această pensie de serviciu este de 15 ori mai mare decât pensia medie de asigurări sociale de stat din județ, care a fost de 2.681 de lei luna trecută, și de aproape 32 de ori mai mare decât pensia minimă garantată, stabilită la 1.281 de lei în 2024. Diferențele uriașe dintre pensiile speciale și cele bazate pe contributivitate evidențiază o problemă majoră de echitate în sistemul de pensii din România, punând sub semnul întrebării principiile care ar trebui să ghideze alocarea acestor beneficii. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Românii returnează zilnic milioane de ambalaje (sursa: Facebook/RetuRO SGR)
Economie

Românii returnează zilnic milioane de ambalaje

Românii returnează zilnic milioane de ambalaje. Începând cu 30 noiembrie 2023, România a introdus Sistemul de Garanție-Returnare (SGR), aducând schimbări semnificative atât pentru producătorii și comercianții de băuturi, cât și pentru consumatori. Dificultățile primului an Potrivit acestui sistem, fiecare ambalaj marcat cu simbolul SGR implică o garanție de 50 de bani, pe care consumatorii o pot recupera la returnarea ambalajului gol. Acest model, implementat anterior în alte zece țări europene, a fost adaptat pentru a susține reciclarea și a reduce poluarea în România. Lansarea sistemului a fost marcată de dificultăți, de la timpi mari de așteptare la punctele de colectare, până la probleme logistice cauzate de lipsa unei infrastructuri pregătite. Pentru a rezolva aceste provocări, administratorul RetuRO SGR a construit o rețea națională complexă, care include mii de puncte de colectare, rute optimizate de transport și șapte centre regionale pentru sortarea și numărarea ambalajelor, cu o capacitate de procesare de până la șapte miliarde de ambalaje pe an. Românii returnează zilnic milioane de ambalaje La un an de la lansare, SGR a devenit un pilon central în eforturile de reciclare. Conform unui sondaj realizat de Kantar, 98% dintre români cunosc sistemul, iar 90% au returnat cel puțin o dată ambalaje. Dintre aceștia, 60% returnează regulat ambalaje, contribuind la o medie zilnică de peste zece milioane de ambalaje colectate. Impactul este vizibil în curățenia spațiilor publice, reducerea deșeurilor și creșterea gradului de conștientizare asupra reciclării. De la lansare, peste trei miliarde de ambalaje au fost returnate, echivalând cu 200.000 de tone de materiale trimise către reciclare. În octombrie 2024, rata de colectare a atins 84%, un indicator clar al succesului sistemului. Șapte centre regionale Pe lângă beneficiile ecologice, SGR a avut un impact economic semnificativ, generând peste 800 de locuri de muncă în cele șapte centre regionale situate în Cluj, Timiș, Brașov, Ilfov, Bacău, Dolj și Prahova. Aceste centre joacă un rol esențial în procesarea ambalajelor colectate și în sprijinirea industriei de reciclare. Deși rămân provocări de rezolvat, Sistemul de Garanție-Returnare reprezintă un pas major în direcția economiei circulare. Prin îmbunătățirea infrastructurii, continuarea informării publicului și implicarea activă a tuturor actorilor, SGR are potențialul de a deveni un exemplu de succes în protecția mediului și în gestionarea resurselor naturale.

Efectul Călin Georgescu asupra pensiilor Foto: Inquam/George Calin
Economie

Efectul Călin Georgescu asupra pensiilor

Efectul Călin Georgescu asupra pensiilor: viitorii pensionari care cotizează la Pilonul II au pierdut în ultima săptămână 400 de milioane de euro, arată Ziarul Financiar. Circa 8,2 milioane de cetățeni români au depuneri la fondurile private care administrează Pilonul II de pensii. Citește și: Premieră în Parlamentul României: susținătorii lui Călin Georgescu, de la POT, ar fi făcut senatoare o videochatistă Efectul Călin Georgescu asupra pensiilor În medie, fiecare contribuabil la acest sistem de pensii a pierdut 250 de lei într-o săptămână, datorită incertitudinii politice generate de prezența lui Călin Georgescu în turul II al alegerilor prezidențiale. „În contextul incertitudinii extrem de ridicate cauzate de procesul electoral, investi­torii au început să iasă de pe activele româneşti. Ca urmare, atât acţiunile, cât şi obligaţiunile au pierdut din valoare. Potenţialul unui episod de euroscepticism a speriat investitorii, atât români, cât şi străini“, a declarat Adrian Codirlaşu, preşedinte al CFA România, citat de Ziarul Financiar. Cădere a fondurilor de pensii Grafic: ZF Bursa de Valori Bucureşti a căzut cu 6% săptămâna trecută, pierzând echivalentul a zece miliarde de lei. În această dimineață, BET, indicele de referinţă al Bursei de Valori Bucureşti, înregistra o scădere de 2,4%, după o depreciere de 2,3% în cursul zilei de marti. Cele mai mari scăderi din structura BET erau înregistrate de Aquila (-3%), Medlife şi Transport Trade Services (-1,6%), urmate de Transgaz, Nuclearelectrica şi OMV Petrom (-1,4%).

Cum a beneficiat România de apartenența la UE Foto: Comisia Europeană
Economie

Cum a beneficiat România de apartenența la UE

Cum a beneficiat România de apartenența la UE: a primit, net, fonduri de 65 miliarde euro, iar așa numitul „consum individual real” („actual individual consumption” - AIC) a sărit peste cel din Spania și Portugalia, evoluând spectaculos în ultimii zece ani. Citește și: ANALIZĂ De ce PSD vrea ca Elena Lasconi să nu ajungă la Cotroceni și care este planul secret pe care-l are cu Călin Georgescu, dacă acesta va câștiga Din 2025, România va intra în spațiul Schengen și cu frontiera terestră. Cum a beneficiat România de apartenența la UE Potrivit ultimelor date publicate de ministerul de Finanțe, România a contribuit la bugetul UE cu suma de 32 de miliarde de euro, dar a primit 97,9 miliarde de euro, prin diferite programe. Soldul net, la 31 octombrie 2024, era de 65,9 miliarde de euro, în favoarea României. Majoritatea autostrăzilor aflate acum în construcție sunt finanțate cu fonduri de la Bruxelles, inclusiv lewgătura dintre Ploiești și nordul Moldovei. Însă alți indicatori Eurostat arată că prezența României în UE a contribuit efectiv la îmbunătățirea standardelor de viață. În 2013, PIB-ul per capita al României era la 55% din media UE. În 2023, era la 80% - la egalitate cu Polonia, care în 2023 era la 67% din media UE - depășind Grecia, Ungaria și Slovacia. Grafic Eurostat Însă Eurostat mai folosește un indicator, așa numitul consum individual real. „În timp ce PIB-ul este în principal un indicator al nivelului de activitate economică, consumul individual real (AIC) este un indicator alternativ mai bine adaptat pentru a descrie bunăstarea materială a gospodăriilor”, explică Eurostat. În 2013, România era la 56% din media UE. În 2023, ajunsese la 89%, peste Spania, Portugalia, Malta sau Grecia. În schimb, Ungaria, care în 2013 era la 64% din media UE - mult peste România - este acum pe ultimul loc în Uniune, fiind la 70% din medie. Grafic Eurostat „Consumul individual real (AIC) constă în bunurile și serviciile consumate efectiv de persoane, indiferent dacă aceste bunuri și servicii sunt achiziționate și plătite de gospodării, de administrația publică sau de instituțiile fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor”, este o definiție a acestui indicator. Agricultorii au beneficiat de subvenții uriașe, iar acum se plâng „România a înregistrat o convergență reală accelerată a nivelului PIB pe locuitor către nivelurile înregistrate în Uniunea Europeană, de la aproximativ 39% din media UE în 2006, la 79% în anul 2023, și puțin peste 80% în prezent: un progres fantastic. Chiar dacă inegalitățile regionale și diferențele economice între județe complică poza, realitatea este că simțim cu toții convergența în viața de zi cu zi. Este trist că, deși în ultimele două decenii PIB-ul și salariul mediu au crescut de șase ori (în euro), iar nivelul de trai și speranța de viață au crescut semnificativ, în loc să căutăm să mergem pe aceeași cale de succes, și să contribuim și noi la crearea unei Europe chiar mai bune, noi cochetăm cu Estul, cu modele autoritare ce nu aduc nici prosperitate, nici libertate și, cu siguranță, nu o viață mai bună copiilor noștri (...) Este de neînțeles cum, în sectoare precum cel agricol, care au beneficiat atât de mult, oamenii întorc spatele Vestului. Este chiar ciudat, și trist, că agricultori cu tractoare de sute de mii de euro, cumpărate pe bani europeni, și milioane de euro în subvenții agricole primite, ne spun că Europa nu este bună”, scria, la 1 decembrie, Cristian Popa, membru al Consiliului de Administrație al BNR, pe site-ul Comunitatea Liberală 1848.

ROBOR la trei luni, în scădere (sursa: Facebook/CSALB)
Economie

ROBOR la trei luni, în scădere

ROBOR la trei luni, în scădere. Indicele ROBOR la trei luni, utilizat pentru calculul costului creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a scăzut marți la 5,91% pe an, față de 5,92% în ședința precedentă, conform datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). La începutul anului 2024, acest indice se situa la 6,21%. ROBOR la trei luni, în scădere Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a coborât marţi la 5,91% pe an, de la 5,92% pe an. Citește și: ANALIZĂ De ce PSD vrea ca Elena Lasconi să nu ajungă la Cotroceni și care este planul secret pe care-l are cu Călin Georgescu, dacă acesta va câștiga ROBOR la șase luni, folosit pentru calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei, a rămas stabil la 5,95% pe an. ROBOR la 12 luni s-a menținut, de asemenea, la valoarea de 5,99% pe an. Evoluția IRCC: indicele de referință pentru credite Indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat prin OUG 19/2019, a fost calculat la 5,99% pe an. Acesta reprezintă o creștere față de trimestrul anterior, când valoarea era de 5,86%. IRCC este calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacțiilor interbancare și este actualizat trimestrial. Modificări aduse de OUG 19/2019 În luna mai 2019, OUG 19/2019 a introdus un nou mod de calcul pentru rata dobânzilor la creditele în lei cu dobândă variabilă. Acest act normativ a stabilit că indicele IRCC va fi calculat exclusiv pe baza tranzacțiilor interbancare, înlocuind ROBOR pentru o parte din creditele acordate consumatorilor. Fluctuațiile dobânzilor interbancare Dobânzile interbancare continuă să înregistreze fluctuații moderate, reflectând evoluția pieței financiare. Scăderea ușoară a ROBOR la trei luni oferă o ușoară relaxare pentru debitorii cu credite de consum, în timp ce indicele IRCC arată o tendință de creștere pentru trimestrul următor.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră