miercuri 20 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Ramona Emilian

7243 articole
Ramona Emilian

Internațional

Rusia testează sistemul național de alertare

Rusia testează sistemul național de alertare. Rusia a efectuat miercuri un prim test al sistemului său naţional de alertare a populaţiei prin activarea sirenelor, difuzoarelor şi transmiterea de mesaje la radio şi televiziune în caz de atac aerian, test desfăşurat în timp ce Ucraina continuă atacurile cu drone asupra unor ţinte pe teritoriul rus şi le cere aliaţilor săi ridicarea restricţiilor asupra folosirii rachetelor occidentale cu rază lungă de acţiune pentru lovituri în interiorul Rusiei. Rusia testează sistemul național de alertare "Testul de mare anvergură a sistemelor de alertă pentru populaţie la nivel regional şi municipal s-a desfăşurat în toate statele federale ale Rusiei", iar în timpul acestei probe "au fost activate sirenele şi difuzoarele şi au fost transmise mesaje pe canalele de radio şi televiziune", a precizat Ministerul rus pentru Situaţii de Urgenţă într-un mesaj pe Telegram. Citește și: Site-ul Betano a desființat, brusc, pariurile la prezidențialele, după ce Ciolacu lua bătaie constant Acesta a cerut populaţiei să-şi păstreze calmul la activarea sirenelor de raid aerian şi să urmărească televiziunea sau radioul. Insistențele Ucrainei pentru folosirea rachetelor Ucraina insistă pe lângă aliaţii săi occidentali ca ajutorul militar pe care i-l oferă în războiul cu Rusia să includă rachete cu rază lungă de acţiune care să fie folosite pentru a lovi ţinte în profunzimea teritoriului rus, dar nu a primit deocamdată un răspuns pozitiv faţă de această solicitare amintită cu regularitate de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski. De partea sa, preşedintele rus Vladimir Putin consideră că o asemenea autorizaţie ar presupune o implicare directă a NATO în conflict prin asistenţa oferită Ucrainei pentru localizarea ţintelor cu ajutorul sateliţilor americani sau europeni şi direcţionarea rachetelor către acestea. Prin urmare, el a lansat un avertisment nuclear Occidentului prin revizuirea doctrinei nucleare a Rusiei, care ar permite represalii nucleare în cazul unor atacuri convenţionale masive cu rachete sau drone asupra teritoriului rus sau al aliatului său belarus. Deocamdată, Ucraina recurge la atacuri cu drone asupra unor obiective strategice ruse, precum rafinării, rezervoare de combustibil, depozite de muniţii sau aerodromuri militare, într-o tactică de război asimetric menită să perturbe logistica armatei ruse.

Rusia testează sistemul național de alertare (sursa: vsar.ru)
Eficacitatea sistemelor de protecție ale Israelului (sursa: abcnews.go.com)
Internațional

Eficacitatea sistemelor de protecție ale Israelului

Eficacitatea sistemelor de protecție ale Israelului. În timp ce Iordania și Statele Unite au interceptat un număr încă neraportat de rachete, Israelul a asigurat în mod independent o mare parte din protecția sa. Este vorba despre o umbrelă de sisteme: Arrow, Iron Dome și, în curând, Iron Beam. Eficacitatea sistemelor de protecție ale Israelului În urma atacului Iranului, armata israeliană a anunțat că au fost lansate aproximativ 180 de rachete. Însă bilanțul raportat în urma bombardamentului, atât uman cât și material, este scăzut. Citește și: Site-ul Betano a desființat, brusc, pariurile la prezidențialele, după ce Ciolacu lua bătaie constant Deși Iranul a susținut că 90% dintre aceste rachete balistice și-ar fi atins obiectivul, purtătorul de cuvânt al armatei israeliene a declarat că doar un palestinian a fost ucis de resturile de rachete în orașul Ierihon și alte două persoane au fost rănite ușor. Sistemul Arrow În cazul atacului iranian de ieri, sistemul Arrow a făcut posibilă majoritatea interceptare a rachetelor balistice iraniene. Dezvoltat în comun de Israel Aerospace Industries (IAI) și Boeing, sistemul este operațional din 2000. Cea mai recentă versiune, Arrow 3, este operațională din 2017. Sistemul poate opera interceptări în afara Pământului, la altitudini foarte înalte și este proiectat împotriva rachetelor balistice și celor intercontinentale. „Interceptorul Arrow 3 face parte din sistemul de arme Arrow (AWS) , primul sistem operațional, național și autonom de rachete balistice antitactice (ATBM)”, se laudă compania. În octombrie 2023, o rachetă Arrow ar fi interceptat și distrus o rachetă balistică a rebelilor Houthi, în afara atmosferei Pământului. Operațiunea a fost considerată o premieră. Dar această eficiență are un preț: 3,5 milioane de dolari pentru o singură rachetă Arrow. Iron Dome Sistemul a asigurat peste 5.000 de interceptări de rachete în 13 ani, cu o rată de succes de peste 90%. Instalate în 2011, bateriile sunt mobile și acoperă cerul israelian cu normă întreagă pe o rază de până la 70 de kilometri. Când radarul detectează o rachetă sau o obuz, verifică dacă traiectoria amenință o zonă locuită, apoi ordonă unei baterii să lanseze una dintre cele douăzeci de rachete interceptoare ale sale. O rachetă interceptor Tamir costă în jur de 50.000 de dolari, comparativ cu câteva sute de dolari pentru o rachetă „făcută în casă” de Hamas, din îngrășăminte agricole. O versiune navală a Iron Dome, C-Dome, a fost de asemenea dislocată pentru prima dată pe 9 aprilie pe corvetele marinei israeliene. Iron Beam Sistemul ar trebui să fie operațional din 2025. Ar completa Iron Dome, prin distrugerea dronelor și rachetelor, pentru a evita un efect de saturație. Concret, un fascicul laser ar fi îndreptat timp de câteva secunde spre un proiectil pentru a-l face să explodeze. Dacă producția Iron Beam este costisitoare, utilizarea ulterioară ar amorsa simțitor costurile. Fiecare foc tras de Iron Beam costă doar câțiva dolari Există însă o problemă: eficacitatea laserului este redusă pe timp noros sau ceață.

Bennett cere distrugerea arsenalului nuclear iranian (sursa: Facebook/Naftali Bennett)
Internațional

Bennett cere distrugerea arsenalului nuclear iranian

Bennett cere distrugerea arsenalului nuclear iranian. Fostul prim-ministru israelian Naftali Bennett a cerut miercuri un atac decisiv pentru distrugerea instalaţiilor nucleare ale Iranului. Bennett cere distrugerea arsenalului nuclear iranian "Trebuie să acţionăm acum pentru a distruge programul nuclear iranian, centrul infrastructurilor acestuia şi pentru a paraliza acest regim terorist", a scris Bennett pe X, a doua zi după atacul cu rachete lansate din Iran asupra Israelului. Citește și: Site-ul Betano a desființat, brusc, pariurile la prezidențialele, după ce Ciolacu lua bătaie constant "Avem justificarea. Avem instrumentele necesare. Acum că Hezbollah şi Hamas sunt paralizate, Iranul este expus", a susţinut el, referindu-se la loviturile israeliene din ultimele săptămâni care au decimat conducerea mişcării islamiste libaneze Hezbollah, susţinută de regimul de la Teheran, şi de războiul Israelului cu gruparea Hamas din Fâşia Gaza. Bennett şi-a anunţat în 2022 retragerea din politică, dar presa israeliană vehiculează periodic posibilitatea unei reveniri. Sondaje de opinie recente îl plasează pe locul al doilea în intenţiile de vot, după actualul şef al guvernului, Benjamin Netanyahu, în caz că ar candida în cadrul unor alegeri anticipate. Alți politicieni cer un "preț mare" pentru atac Cel mai proeminent lider al opoziţiei din Israel, Yair Lapid, a declarat la rândul său că Iranul trebuie să plătească "un preţ mare" pentru atacul de marţi seara. "Teheranul ştie că vine Israelul. Răspunsul trebuie să fie sever şi să transmită un mesaj fără echivoc axei teroriste în Siria, în Irak, în Yemen, în Liban, în Gaza şi chiar în Iran", a spus politicianul, care a fost de asemenea premier în 2022. În ţările menţionate de Lapid există grupări armate susţinute de Iran şi ostile Israelului, reaminteşte AFP. Israelul şi Occidentul - în primul rând SUA - acuză Iranul că intenţionează să se înarmeze atomic; Teheranul dezminte astfel de acuzaţii şi afirmă că programul său nuclear are exclusiv obiective civile. Israelienii nu au confirmat, dar nici nu au negat vreodată oficial că deţin arme nucleare. Institutul Internaţional de Cercetări pentru Pace (SIPRI) din Stockholm estimează că Israelul ar deţine circa 90 de ogive atomice. Atacul de marţi a fost al doilea lansat direct din Iran asupra Israelului, după cel din aprilie, care a avut loc ca reacţie la un atac aerian israelian împotriva consulatului iranian de la Damasc.

Fiica lui Isărescu, la Fondul Proprietatea (sursa: voceabanilor.ro)
Eveniment

Fiica lui Isărescu, la Fondul Proprietatea

Fiica lui Isărescu, la Fondul Proprietatea. Ileana-Lăcrămioara Isărescu a acceptat, marţi, mandatul de membru în Comitetul Reprezentanţilor Fondului Proprietatea, iar FP va iniţia procedura de înregistrare a mandatului la Oficiul Registrului Comerţului Bucureşti, conform unui raport transmis miercuri Bursei de Valori Bucureşti. Fiica lui Isărescu, la Fondul Proprietatea "Ca urmare a Hotărârilor adoptate în cadrul Adunării Generale Ordinare a Acţionarilor Fondul Proprietatea SA din data de 27 septembrie 2024, conform raportului curent publicat pe site-ul Fondului Proprietatea în aceeaşi zi Franklin Templeton International Services SA RL, in calitate de administrator de fond de investiţii alternative şi administrator unic al Fondului Proprietatea, prin prezenta, informează investitorii că, în data de 1 octombrie 2024, doamna Ileana-Lăcrămioara Isărescu a acceptat mandatul de membru în Comitetul Reprezentanţilor Fondului Proprietatea pentru o perioada de 3 (trei) ani, respectiv până în 1 octombrie 2027", se spune în raport. Citește și: Site-ul Betano a desființat, brusc, pariurile la prezidențialele, după ce Ciolacu lua bătaie constant Astfel, începând cu 1 octombrie 2024, componenţa Comitetului Reprezentanţilor este următoarea: Ilinca von Derenthall - preşedinte al CR; Ciprian Lăduncă - membru al CR; Marius-Alin Andrieş - membru al CR; Ileana-Lăcrămioara Isărescu - membru al CR; Nicholas Paris - membru interimar al CR. "Fondul va iniţia procedura de înregistrare a mandatului doamnei Ileana-Lăcrămioara Isărescu la Oficiul Registrului Comerţului Bucureşti. Totodată, noua componenţă a Comitetelor Consultative ale Fondului va fi anunţată de îndată ce Comitetul va lua o decizie în acest sens", se mai spune în raport.

Opt soldați israelieni, uciși în Liban (sursa: Facebook/Hananya Naftali)
Internațional

Opt soldați israelieni, uciși în Liban

Opt soldați israelieni, uciși în Liban. Armata israeliană a anunţat miercuri că bilanţul pierderilor în rândul trupelor sale a crescut la opt soldaţi ucişi, în urma confruntărilor cu combatanţi ai grupării şiite pro-iraniene Hezbollah în sudul Libanului. Opt soldați israelieni, uciși în Liban "Încă şapte soldaţi au căzut" în luptă, a precizat armata israeliană într-un comunicat, după ce anunţase mai devreme că a pierdut un soldat în timpul operaţiunii desfăşurate în Liban. Citește și: Site-ul Betano a desființat, brusc, pariurile la prezidențialele, după ce Ciolacu lua bătaie constant Potrivit cotidianului The Times of Israel, cei şapte soldaţi au fost ucişi în confruntări separate cu Hezbollah şi alţi patru soldaţi israelieni sunt răniţi. La rândul ei, gruparea Hezbollah a anunţat desfăşurarea unor lupte împotriva forţelor israeliene infiltrate în localităţi din zona de graniţă în sudul Libanului. Într-un anunţ ulterior, mişcarea pro-iraniană a susţinut că a activat o bombă care a vizat soldaţi israelieni ce încercau să se infiltreze pe teritoriul libanez. Declarațiile Hezbollah "În timp ce o forţă inamică israeliană încerca să încercuiască localitatea Yaroun", combatanţii Hezbollah "i-a luat prin surprindere detonând o bombă", iar "toţi membrii acestei forţe au fost atinşi", afirmă Hezbollah. Aceasta mai susţine că a distrus cu rachete ghidate trei tancuri israeliene Merkava în localitatea de graniţă Maroun el-Ras. După ce a anunţat că a lansat luni seară o serie de "incursiuni terestre limitate, localizate şi selective" împotriva grupării Hezbollah în sudul Libanului, armata israeliană a transmis miercuri că brigăzi mecanizate şi de infanterie, susţinute de artilerie şi de forţele aeriene, vor fi angajate în această operaţiune, ce urmează unor bombardamente aeriene intense desfăşurate în ultimele zece zile asupra unor ţinte ale Hezbollah în sudul şi estul Libanului, care au provocat peste o mie de morţi, inclusiv civili, şi au strămutat aproximativ un milion de persoane.

Obeliscul lui Horea, Cloșca, Crișan, înclinat (sursa: Facebook/Gabriel Pleșa)
Eveniment

Obeliscul lui Horea, Cloșca, Crișan, înclinat

Obeliscul lui Horea, Cloșca, Crișan, înclinat. Obeliscul lui Horea, Cloşca şi Crişan, cel mai important monument de for public ridicat în perioada interbelică în Alba Iulia, s-a înclinat uşor, administraţia locală începând demersurile pentru realizarea unei expertize tehnice şi a unui studiu geotehnic, potrivit unui anunţ al primarului Gabriel Pleşa. Obeliscul lui Horea, Cloșca, Crișan, înclinat "În urma unor verificări recente, s-a constatat existenţa unei uşoare înclinaţii a Obeliscului Horea, Cloşca şi Crişan din municipiul Alba Iulia", a scris miercuri, pe pagina sa de Facebook, primarul Gabriel Pleşa. Citește și: Site-ul Betano a desființat, brusc, pariurile la prezidențialele, după ce Ciolacu lua bătaie constant "Având în vedere importanţa deosebită a acestui monument istoric pentru patrimoniul nostru cultural, luăm toate măsurile necesare pentru a identifica şi soluţiona eventualele probleme care ar putea afecta integritatea acestuia. Ca parte a acestor eforturi, am început demersurile necesare pentru realizarea unei expertize tehnice şi a unui studiu geotehnic, menite să ofere o evaluare detaliată a stării structurii şi a terenului din jurul monumentului", a adăugat acesta. Obeliscul, inaugurat în 1937 Existenţa în Alba Iulia a Obeliscului lui Horea, Cloşca şi Crişan, inaugurat în 14 octombrie 1937, se datorează Asociaţiunii Transilvane pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român - ASTRA. Rodul colaborării dintre arhitectul Octavian Mihălţan şi sculptorul Iosif Fekete, obeliscul a fost inaugurat în cadrul unei ample manifestaţii cu caracter naţional, la care au fost 70.000 de oameni, în prezenţa Regelui Carol al II-lea şi al fiului acestuia, Mihai Mare Voievod de Alba Iulia. Au fost prezenţi, de asemenea, prim-ministrul Gheorghe Tătărăscu, dar şi preşedinţii Senatului, Camerei Deputaţilor, patriarhul Miron Cristea. Aflat în apropierea Porţii a III-a, monumentul de granit măsoară peste 20 de metri. Baza prismatică, treptată, cuprinde o celulă simbolică, cu deschidere pe laturile principale, de est şi de vest. De altfel, această celulă alegorică induce mulţi turişti în eroare, nefiind puţini aceia care cred că aici au fost închişi capii răscoalei ţărăneşti din 1784. Pe partea de est, monumentul este străjuit de o Victorie înaripată, care ţine în mâini o cunună de lauri. Obeliscul lui Horea, Cloşca şi Crişan, un monument Art deco, se numără printre cele mai vizitate şi fotografiate obiective din Alba Iulia.

Vrancea, decese în accidente de muncă (sursa: Facebook/Inspectoratul Teritorial de Munca Vrancea)
Eveniment

Vrancea, decese în accidente de muncă

Vrancea, decese în accidente de muncă. Aproape 100 de persoane au decedat în ultimii cinci ani în urma unor accidente de muncă petrecute în judeţul Vrancea, cele mai multe accidente având loc în domeniul construcţiilor, dar şi în agricultură sau exploatări forestiere, potrivit unui raport al Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) Vrancea. Vrancea, decese în accidente de muncă În ultimii cinci ani, au avut loc peste 600 de evenimente la locul de muncă, dar mai puţin de jumătate dintre acestea au fost încadrate ca accidente de muncă. Citește și: Site-ul Betano a desființat, brusc, pariurile la prezidențialele, după ce Ciolacu lua bătaie constant "În intervalul 2018 - 2023, la ITM Vrancea au fost comunicate un număr de 629 de evenimente, dintre care 80 de evenimente au fost cercetate de ITM şi 549 de evenimente cercetate de angajatori şi avizate de ITM Vrancea. În cele 629 de evenimente produse au fost implicate un număr de 658 de victime. În urma cercetărilor efectuate, a fost stabilit ca şi caracter accident de muncă pentru un număr de 309 victime, pentru restul de 349 de victime au fost încadrate ca accidentaţi uşor sau în afara muncii", se arată într-un raport al ITM Vrancea. Cele mai periculoase activități Potrivit sursei citate, în perioada menţionată, un număr de 98 de victime ale accidentelor de muncă au decedat, iar alte opt persoane au rămas invalide ca urmare a accidentelor suferite. Cele mai frecvente domenii de activitate în care s-au produs evenimentele au fost construcţii de clădiri - 75 de evenimente, agricultură, vânătoare şi servicii conexe - 35 de evenimente, silvicultură şi exploatare forestieră - 30 de evenimente, comerţ - 40 de evenimente, transporturi terestre - 35 de evenimente, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte - 16 evenimente. În acelaşi raport al ITM Vrancea se arată că, în cadrul controalelor efectuate, inspectorii de muncă au avut parte de o colaborare precară mai ales cu angajaţii societăţilor controlate, care au refuzat de multe ori să ofere date de identitate sau au declarat date false sau chiar au fugit de la locul de muncă în timpul acţiunilor de verificare.

Polonia, Ucraina, soluţionarea unui diferend istoric (sursa: Facebook/Donald Tusk)
Internațional

Polonia, Ucraina, soluţionarea unui diferend istoric

Polonia, Ucraina, soluţionarea unui diferend istoric. Polonia şi Ucraina au făcut un pas spre soluţionarea unui diferend istoric care a suscitat o nouă escaladare a tensiunilor între aceste două ţări vecine şi care riscă să încetinească integrarea Kievului în Uniunea Europeană. Polonia, Ucraina, soluţionarea unui diferend istoric Autorităţile ucrainene au anunţat marţi că deschid poarta pentru unele exhumări de victime ale "masacrelor de la Volînia", care datează din anii 1940, când zeci de mii de civili polonezi au fost asasinaţi de naţionalişti ucraineni. Citește și: Site-ul Betano a desființat, brusc, pariurile la prezidențialele, după ce Ciolacu lua bătaie constant Varşovia, care califică această tragedie drept "genocid", a salutat această decizie miercuri, la o zi după prima vizită în Polonia a noului şef al diplomaţiei ucrainene, care trebuia să abordeze inclusiv acest subiect spinos. "Este o veste bună şi un pas în direcţia bună", a declarat pentru agenţia de presă PAP purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe polonez Pawel Wronski, comentând decizia ucraineană. Ucraina autorizează căutarea victimelor Institutul ucrainean al memoriei naţionale, structură de stat, a anunţat marţi că intenţionează să autorizeze în 2025 lucrări de căutare a victimelor acestei tragedii în regiunea Rivne (vest), etapă necesară înainte de exhumări. Aceste lucrări erau, potrivit mass-media, suspendate din 2017, în timpul unui episod tensionat între cele două state vecine. Guvernul polonez estimează la 100.000 de polonezi şi 5.000 de ucraineni numărul de civili ucişi în anii 1943-1945 în regiunile ucrainene Rivne şi Volînia. Estimările oficiale ucrainene sunt de până la 40.000 de polonezi şi până la 20.000 de ucraineni masacraţi. Aderarea UE depinde de soluționarea diferendului În ultimele luni, mai mulţi înalţi responsabili polonezi au declarat că Ucraina nu va putea adera la UE până când acest diferend istoric nu va fi reglat, poziţie care a suscitat o nemulţumire puternică în rândul ucrainenilor. Confruntată de peste doi ani şi jumătate cu invazia rusă care a făcut zeci de mii de morţi şi a distrus regiuni întregi, Ucraina speră să adere la UE în cadrul unei proceduri accelerate. Autorităţile ucrainene sunt îngrijorate că Polonia, aliată fidel al Ucrainei în faţa invaziei ruse, ar putea utiliza acest diferend istoric drept pârghie de influenţă împotriva vecinului său în timpul preşedinţiei sale prin rotaţie la conducerea UE, care începe în ianuarie.

Victorie pentru Halep la Hong Kong (sursa: Facebook/Simona Halep)
Eveniment

Victorie pentru Halep la Hong Kong

Victorie pentru Halep la Hong Kong. Jucătoarea română de tenis Simona Halep a revenit cu o victorie în circuitul profesionist feminin, 6-2, 4-6, 6-4 cu australianca Arina Rodionova, miercuri, în prima rundă a turneului WTA 125 de la Hong Kong, dotat cu premii totale de 115.000 de dolari, pentru care a primit un wild card. Victorie pentru Halep la Hong Kong Fostul lider mondial a obţinut o victorie muncită, după două ore şi 8 minute de joc. Citește și: Site-ul Betano a desființat, brusc, pariurile la prezidențialele, după ce Ciolacu lua bătaie constant Halep a început cu break şi a dominat primul set, adjudecat cu 6-2. În actul secund, Halep a avut o scădere de nivel, iar Rodinova a condus cu 3-0 şi 4-1, Halep a revenit şi a egalat (4-4), dar a cedat pe final de set (4-6). Decisivul a fost foarte disputat, deşi Halep a început cu break, dar jucătoarea de origine rusă a egalat şi a avut apoi avantajul serviciului. Românca a reuşit un break la 3-3, dar imediat şi-a pierdut serviciul. Halep a mai făcut cu break la 4-4, iar apoi a încheiat cu serviciul (6-4). Simona a revenit după o pauză de patru luni Simona Halep a reuşit 6 aşi, dar a făcut şi 4 duble greşeli, încheind totuşi cu procentaje mai bune decât adversara la ambele servicii (61,8%-55,6% la punctele făcute cu primul, respectiv 57,1%-37,5% la al doilea). Acesta a fost primul duel dintre Halep (33 ani), aflată în prezent pe locul 1.130 în lume, şi Rodionova (34 ani, 114 WTA). Halep nu mai jucase din mai, când era nevoită să abandoneze în primul tur la Trophee Clarins (WTA 125), de la Paris, la 7-5, 2-3 în meciul cu americanca McCartney Kessler. Simona Halep, fostă dublă campioană de Mare Şlem (Roland Garros şi Wimbledon), a fost fost învinsă de spaniola Paula Badosa, cu 1-6, 6-4, 6-3, în data de 20 martie, în prima rundă a turneului WTA 1.000 de la Miami (Florida), în meciul său de revenire în circuitul profesionist după reducerea sancţiunii în cazul său de dopaj de la patru ani la nouă luni. Iniţial revenirea Simonei Halep în circuitul profesionist după accidentarea din mai trebuia să se producă luna viitoare la turneul WTA 250 de la Hong Kong (28 octombrie-3 noiembrie), pentru care primise, de asemenea, un wild card. Halep şi-a asigurat un cec de 2.000 de dolari şi 15 puncte WTA, urmând să joace în optimi cu rusoaica Ana Blinkova (26 ani, 78 WTA), campioana din 2023 de la Transylania Open.

Se vrea interzicerea produselor avicole ucrainene (sursa: agro-tv.ro)
Economie

Se vrea interzicerea produselor avicole ucrainene

Se vrea interzicerea produselor avicole ucrainene. Crescătorii de păsări din România solicită autorităţilor interzicerea unilaterală a importurilor de produse avicole din Ucraina, pe modelul altor state membre din vecinătatea acestei ţări, în condiţiile în care aceste importuri pun fermierii din ţara noastră într-o situaţie dificilă, diminuându-le competitivitatea, precum şi viabilitatea fermelor. Se vrea interzicerea produselor avicole ucrainene Potrivit unui comunicat al Uniunii Crescătorilor de Păsări din România (UCPR), măsura este necesară pentru stabilizarea pieţei ouălor şi a cărnii de pasăre şi prevenirea unor şocuri economice şi mai grave, cu efect pe termen lung. Citește și: Site-ul Betano a desființat, brusc, pariurile la prezidențialele, după ce Ciolacu lua bătaie constant "Importurile din ce în ce mai mari de ouă şi carne de pasăre din Ucraina pun fermierii într-o situaţie dificilă, creând tensiuni, diminuând competitivitatea lor, precum şi viabilitatea fermelor. Menţionăm că fermele joacă un rol important în lanţul alimentar garantând aprovizionarea populaţiei cu produse sigure şi de calitate superioară", se precizează în comunicat. În plus, sectorul de creştere a păsărilor, ca sector de producţie primară, este considerat motor al dezvoltării agriculturii şi economiei în general. "Un singur loc de muncă din sectorul de creştere a păsărilor creează alte 5 locuri de muncă în sectoare din amonte (producţie de cereale, furaje combinate, transporturi, alte servicii diverse) şi din aval (abatorizare, procesare, distribuţie - vânzare, servicii diverse)", se mai precizează în comunicat. Producătorii se tem de falimentarea fermelor Astfel, falimentarea fermelor din România nu va afecta doar lanţul intern de aprovizionare cu produse avicole ci şi numărul de locuri de muncă, bugetul de stat, bugetele locale şi bugetele altor instituţii publice. "Deşi, prin acordul de asociere, Ucraina s-a angajat că va implementa întreaga legislaţie europeană, totuşi, până în prezent acest lucru nu s-a întâmplat, din cauza situaţiei socio-economice complicate din această ţară. Solicităm autorităţilor o supraveghere sporită a importurilor, mai ales din punct de vedere al protejării sănătăţii păsărilor şi a consumatorilor", precizează reprezentanţii UCPR. Fermierii reclamă faptul că unele produse avicole, dar şi material biologic (ouă de incubaţie sau păsări vii), ridică suspiciuni şi pot pune în pericol întreaga industrie avicolă prin răspândirea de zoonoze. "Din motivele menţionate mai sus, considerăm că Guvernul României trebuie să recunoască sectorul avicol ca fiind un sector sensibil şi să trateze cu mare atenţie importul de produse avicole din Ucraina. Importurile din Ucraina trebuie să respecte pe deplin toată legislaţia relevantă a UE pentru a nu concura neloial producţia internă care are costuri superioare rezultate din aplicarea acestei legislaţii. În lumina celor menţionate mai sus, pentru stabilizarea pieţei ouălor şi a cărnii de pasăre şi prevenirea unor şocuri economice şi mai grave, cu efect pe termen lung, solicităm autorităţilor statului să propună Comisiei măsuri de protecţie, conform Art. 4, paragraful 1, al Reglementării (UE) 2024/1392 a Parlamentului şi Consiliului European şi, mai concret, să interzică importul de ouă şi carne de pasăre din Ucraina. Până la o decizie la nivelul Comisiei UE, solicităm autorităţilor statului interzicerea unilaterală a importurilor de produse avicole din Ucraina, pe modelul altor state membre din vecinătatea Ucrainei", subliniază comunicatul citat. Destabilizarea piețelor românești Totodată, UCPR reiterează faptul că sprijină politicile României şi ale UE, menite să ajute cetăţenii ucraineni. Cu toate acestea, liberalizarea ulterioară a comerţului nu este un instrument relevant pentru atingerea acestor obiective, deoarece are un potenţial uriaş de a destabiliza pieţele României pentru sectoarele sensibile, în special pentru sectorul de carne de pasăre şi ouă consum. "Acest lucru este ilustrat de liberalizarea totală a importului de carne de pasăre şi ouă consum încă din anul 2022, care a dus la o creştere semnificativă a cantităţilor importate. Conform datelor Eurostat, importul total de ouă de găină proaspete pentru consum din Ucraina spre UE, în perioada ianuarie - iunie 2024, a crescut cu 42,7% anual", susţin reprezentanţii organizaţiei. Astfel, importul de ouă de consum proaspete în România din Ucraina, în primele şase luni din 2024, a atins 534 tone, 48% creştere faţă de aceeaşi perioadă a anului 2023, cu preţuri de import sub cele ale ouălor româneşti, dar cu o tendinţă descrescătoare pe parcursul perioadei, de la o medie de 0,12 eurocenţi pe ou în luna ianuarie 2024 la circa 0,6 - 0,7 eurocenţi pe ouă în lunile iulie - august 2024, din informaţiile primite de la fermieri. Ouăle din Ucraina, calitate slabă Totodată, volumul în creştere al importurilor de ouă din Ucraina, la preţuri scăzute şi de calitate slabă, exercită presiuni grave asupra preţurilor la poarta fermei. În primele şapte luni din 2024, preţul mediu reprezentativ al ouălor din centrele de ambalare din România a scăzut cu 10%, la 179,20 euro/100 kg (circa 0,11 euro/ou) în iulie 2024 faţă de iulie 2023. Preţul în iulie 2024 este cu 9,4% mai mic decât media anuală pe 2023. Statisticile naţionale raportează o scădere a preţului la fermier cu aproape 14,7%, în al doilea trimestru din 2024, comparativ cu acelaşi trimestru din 2023 şi cu uşor sub 8% comparativ cu preţul mediu pe 2023, în condiţiile în care preţul principalelor costuri de producţie (furaj, material biologic, combustibil) este în creştere. "Vânzarea în afara ţării a ouălor produse în România este, de asemenea dificilă, deoarece importul de ouă ucrainene în UE înlătură, în general, ouăle provenite din România pe pieţele tradiţionale. Menţionăm faptul că producţia de ouă consum în fermele din România este foarte fragmentată şi este nevoită să concureze cu ferme de dimensiuni uriaşe din Ucraina. Efectivul de găini deţinut de o singură companie în Ucraina este egal cu efectivul de găini deţinut de România în toate fermele existente. Este uşor de presupus că liberalizarea comerţului ajută 2-3 companii ucrainene, nicidecum populaţia ucraineană", se mai arată în comunicat. Tehnologie fără standarde europene Pe de altă parte, potrivit datelor Uniunii Crescătorilor de Păsări, importul de carne de pasăre, refrigerată şi congelată, în România din Ucraina, în primele 6 luni din anul 2024, a ajuns la circa 4.000 tone, faţă de 78 tone importate în aceeaşi perioadă a anului 2021, cu potenţial de creştere semnificativă în semestrul II 2024. "Menţionăm că fermierii avicoli din Ucraina folosesc doar tehnologiile standard de creştere, fără implementarea tehnologiilor europene. Conform studiului realizat de RSK ADAS Ltd în luna Martie 2024 la solicitarea AVEC (Asociaţia Procesatorilor şi Comercianţilor de Carne de Pasăre din ţările UE), costul de producţie pe kg de carne de pasăre, în baza legislaţiei actuale şi viitoare privind protecţia mediului - Directiva IED, bunăstarea animalelor, sănătatea animalelor şi siguranţa alimentelor, duc la creşterea costului de producţie în UE cu 37,5% faţă de costul unui pui standard realizat în Ucraina. Aceeaşi situaţie se întâlneşte şi la ouă consum. Ucraina creşte găini ouătoare doar în cuşti vechi neîmbunătăţite cu costuri de investiţie şi operaţionale mai mici cu cel puţin 30% faţă de producătorii români", precizează sursa citată. Din nefericire, măsurile de protecţie (taxe vamale) luate până acum la nivelul UE, prin adoptarea Reglementării Comisiei (UE) 2024/1827, din 1 iulie 2024, n-au avut efectul descurajant aşteptat şi nu sunt suficiente pentru îmbunătăţirea situaţiei pe piaţa din România, iar tendinţa de creştere a importului de ouă şi carne de pasăre din Ucraina se adânceşte, susţine UCPR.

Plafonarea polițelor RCA, o măsură electorală (sursa: Inquam Photos/Simion Sebastian Tătaru)
Eveniment

Plafonarea polițelor RCA, o măsură electorală

Plafonarea polițelor RCA, o măsură electorală. Plafonarea tarifelor RCA s-a prelungit pentru că suntem în an electoral, iar liniştea cu orice preţ pare a fi mai importantă decât nota de plată care va veni anul viitor, consideră Virgil Şoncutean, CEO Allianz-Ţiriac Asigurări. Plafonarea polițelor RCA, o măsură electorală "Dacă ne uităm în zona auto, care domină structura pieţei noastre de asigurări, e o zonă care păstrează volatilitatea. E o zonă în care noi suntem prezenţi. Ne-am luat partea leului şi suntem un actor activ în acest domeniu, dar e un domeniu care în continuare este foarte politizat", a declarat Virgil Şoncutean, miercuri, în cadrul unei conferinţe de presă. Citește și: Site-ul Betano a desființat, brusc, pariurile la prezidențialele, după ce Ciolacu lua bătaie constant "Are o doză de volatilitate. S-a prelungit îngheţarea preţurilor tocmai pentru că suntem în an electoral şi liniştea cu orice preţ pare a fi mai importantă decât nota de plată care va veni anul viitor. Dar nu ne surprinde pentru că suntem în piaţa asta de ceva vreme. Nu mai suntem surprinşi de atât de multe lucruri, de cât ar putea fi surprinşi nişte nou veniţi, să spunem. Şi de asta trebuie să ne pregătim şi pentru astfel de intervenţii pentru că din păcate politicul va rămâne aproape şi cu atât mai mult cu cât deficitul bugetar ajunge la niveluri alarmante probabil că sursele de venit sunt toate listate pe masa lor. Chiar din cele ortodoxe şi din cele mai puţin ortodoxe", a adăugat acesta. O piață matură poate gestiona crizele El a precizat că o piaţă matură, liberă are puterea de a se autoregla şi de a gestiona crizele. "O intervenţie a autorităţilor, principial vorbind, nu a ajutat niciodată. Dacă ne uităm la ultimii 8 ani au fost foarte tumultuoşi, cu falimente, cu plafonări, cu îngheţări şi de prime acum şi de comisioane. Sigur că această îngheţare pe unii i-a prins mai bine îmbrăcaţi, pe unii i-a prins mai nepregătiţi. Când vom ieşi din această îngheţare va urma o perioadă destul de proactivă în care nu ştim cum se va comporta fiecare jucător. Noi suntem unii dintre jucătorii pe care îngheţul ne-a prins îmbrăcaţi bine şi de aceea nu suntem în postura în care să spunem că noi vom înregistra deocamdată pierderi din acest lucru, dar nu sunt toţi jucătorii în această postură. După îngheţare e o mare necunoscută, ce se va întâmpla şi cum se vor recupera aceste intervenţii, însă istoric dacă ne uităm vedem că intervenţiile de plafonare, de îngheţare duc cel puţin principial piaţa un pas în spate şi nu un pas în faţă. Şi poate e şi unul din motivele pentru care ne zbatem ca pondere în produsul intern brut, ca industrie, undeva între 1,15 - 1,30 puncte procentuale în ultimii 20 de ani. Şi aceste elemente pe care le vedem şi astăzi sunt o frână. În mod normal piaţa trebuie să o laşi liberă", a subliniat Virgil Şoncutean. Acesta a explicat că primele ar trebui să fie suficiente pentru a acumula rezerve din care să fie plătite daunele. "Întotdeauna am spus că intervenţia prin plafonare poate să pună seminţele viitoarelor falimente. Mai ales pe jucătorii pe care îi surprinde mai puţin pregătiţi", a spus Virgil Şoncutean. Despăgubirile plătite de Allianz-Țiriac Asigurări El a menţionat că Allianz-Ţiriac Asigurări a plătit în 30 de ani de activitate 3,7 miliarde de euro despăgubiri. "În cei 30 de ani am plătit 3,7 miliarde de euro despăgubiri, 7.000 de locuri de muncă susţinute, iar la nivelul cifrelor de anul trecut, 2023, activele pe care le administrăm prin compania de pensii au ajuns la 5,5 miliarde de euro. Anul acesta depăşim 6 miliarde de euro", a susţinutVirgil Şoncutean. El a spus că Allianz-Ţiriac Asigurări a avut o contribuţie în economie de 20 de miliarde de euro, echivalentul a 0,6% din PIB-ul României în perioada menţionată. Potrivit datelor prezentate în conferinţă, compania a plătit taxe în valoare de 443 de milioane de euro, cea mai mare parte fiind în zona de salarii, contribuţii sociale şi impozit pe salarii, impozit pe profit. Compania a avut în medie 1.000 de angajaţi în cei 30 de ani de activitate. Plafonarea preţurilor la poliţele RCA va fi menţinută pentru încă trei luni, până la sfârşitul anului, în baza unei hotărâri adoptate de Guvern la finalul lunii septembrie.

Guterres, "persona non grata" în Israel (sursa: X/ Antonio Guterres)
Internațional

Guterres, "persona non grata" în Israel

Guterres, "persona non grata" în Israel. Ministrul israelian de externe, Israel Katz, a luat miercuri o decizie fără precedent, declarându-l pe secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), Antonio Guterres, "persona non grata" în Israel, reproşându-i că nu a condamnat fără echivoc atacul masiv cu rachete balistice al Iranului împotriva Israelului de marţi seara. Guterres, "persona non grata" în Israel Această decizie intervine după reacţia lui Guterres la atacul iranian de marţi seara asupra Israelului, considerată insuficientă de autorităţile israeliene. Citește și: Site-ul Betano a desființat, brusc, pariurile la prezidențialele, după ce Ciolacu lua bătaie constant Katz a criticat absenţa unei condamnări explicite a Iranului în declaraţia secretarului general, considerând-o o continuare a unei politici pe care a catalogat-o drept antiisraeliană încă de la începutul războiului în Fâşia Gaza, declanşat după atacul fără precedent al grupării islamiste palestiniene Hamas în comunităţi din sudul Israelului. "Oricine care nu poate condamna fără echivoc atacul odios al Iranului împotriva Israelului nu merită să pună piciorul pe pământ israelian. Avem de-a face cu un secretar general antiisraelian care îi sprijină pe terorişti, pe violatori şi ucigaşi", a afirmat Katz într-un comunicat. Acuzele aduse lui Guterres Ministrul israelian l-a acuzat pe Guterres că nu a denunţat niciodată atrocităţile comise de Hamas pe 7 octombrie şi nici nu a luat măsuri pentru a declara Hamas drept organizaţie teroristă. El a prezis că Guterres "va intra în istorie ca o pată ruşinoasă pe ONU", potrivit i24News. "Israelul va continua să îşi protejeze cetăţenii şi să îşi păstreze statutul naţional şi demnitatea, cu sau fără Antonio Guterres", declară în finalul comunicatului ministrul israelian de externe. Această decizie subliniază tensiunile crescânde între Israel şi ONU şi ar putea avea repercusiuni semnificative asupra relaţiilor diplomatice internaţionale în contextul conflictului actual din Orientul Mijlociu, notează i24News.

Dan nu eliberează autorizația fără avize (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Eveniment

Dan nu eliberează autorizația fără avize

Dan nu eliberează autorizația fără avize. Avizele cerute de municipalitate pentru a elibera autorizaţia privind lucrările la Planşeul Unirii nu sunt "un moft", a afirmat, miercuri, primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan, care a susţinut că în lipsa acestora se pot înregistra "probleme în practică". Dan nu eliberează autorizația fără avize "Eu am spus că este oportun ca acel planşeu să fie înlocuit, numai că pentru ca planşeul să fie înlocuit legea spune că autorizaţia o dă primarul general şi legea îl obligă pe primarul general să dea o autorizaţie când are avize", a explicat jurnaliştilor Nicuşor Dan, după ce a participat la Summitul capitalelor europene pentru arhitectură, urbanism şi administraţie, organizat de Filiala Bucureşti a Ordinului Arhitecţilor din România şi municipalitate. Citește și: Site-ul Betano a desființat, brusc, pariurile la prezidențialele, după ce Ciolacu lua bătaie constant "Avizele nu sunt aşa, un moft, că vrem noi să bifăm ceva. (...) Dacă nu ai avizele corespunzătoare, poţi să ai mari probleme în practică, pentru că acolo lucrarea asta se învecinează cu metroul, trece peste caseta de colectare a apelor uzate şi trebuie ca fiecare dintre oamenii ăştia să spună care sunt condiţiile în care noi să dăm autorizaţie", a adăugat acesta. El a mai informat că fonduri pentru pasajele Lujerului şi Obor şi Podul Băneasa vor fi prevăzute în bugetul din 2025. "Sunt în fază finală DALI-urile la Administraţia Străzilor şi o să punem banii, să vedem câţi o să avem, în bugetul din 2025", a precizat Nicuşor Dan. Primăria Sectorului 4 trebuie să depună avizele Nicuşor Dan anunţa săptămâna trecută că va elibera autorizaţia de construire în cazul Planşeului Unirii după ce Primăria Sectorului 4 va depune toate avizele solicitate. ''Voi elibera autorizaţia de construire după ce Primăria Sectorului 4 va depune toate avizele solicitate, întocmai cum prevede legea'', spunea primarul general. Potrivit acestuia, "din toate expertizele tehnice analizate rezultă clar nevoia de consolidare a planşeului, însă niciunul dintre documente nu justifică eliberarea în regim de urgenţă a autorizaţiei''. Ce invocă Primăria Sectorului 4 În urmă cu două zile, Primăria Sectorului 4 informa că experţii care au analizat Planşeul Unirii consideră că, în lipsa unor lucrări de intervenţie executate în regim de urgenţă, anumite zone ale plăcii de beton ar putea cădea şi ar putea produce pierderi de vieţi omeneşti. Specialiştii au adus completări expertizelor tehnice întocmite cu privire la starea structurii şi au încadrat anumite zone ca fiind "pericol public" pentru circulaţia rutieră şi cea pietonală, se arăta într-un comunicat transmis de Primăria Sectorului 4. "Conform celui mai recent punct de vedere întocmit de specialişti, în lipsa unor lucrări de intervenţie executate în regim de urgenţă, anumite zone ale Planşeului Unirii ar putea cădea şi ar putea produce pierderi de vieţi omeneşti", indica Primăria. În opinia specialiştilor, "situaţia se poate înrăutăţi şi mai mult, având în vedere infiltraţiile" ce şi-au făcut loc printre elementele constructive degradate ale planşeului, care, dacă nu vor fi stopate, "ar putea afecta inclusiv fundaţiile clădirilor din zona adiacentă", menţiona administraţia locală.

Guvernul cumpără două clădiri pentru BOR (sursa: basilica.ro)
Eveniment

Guvernul cumpără două clădiri pentru BOR

Guvernul cumpără două clădiri pentru BOR. Executivul a suplimentat bugetul Secretariatului de Stat pentru Culte cu 26,2 milioane de lei pentru achiziţionarea a două imobile necesare unităţilor de cult ortodoxe româneşti din Franţa şi Italia, care vor avea destinaţie social-filantropică. Guvernul cumpără două clădiri pentru BOR "Bugetul Secretariatului de Stat pentru Culte se suplimentează cu 26,2 milioane de lei pentru achiziţionarea a două imobile necesare unităţilor de cult româneşti din Franţa şi Italia, dar în vederea desfăşurării de activităţi social-filantropice, culturale şi educaţionale. Este vorba despre două clădiri, din Paris şi din Roma", a declarat Mihai Constantin. Citește și: Site-ul Betano a desființat, brusc, pariurile la prezidențialele, după ce Ciolacu lua bătaie constant El a detaliat şi cu privire la destinaţia fondurilor alocate pentru o parohie ortodoxă de la Paris. "18,2 milioane de lei vor fi alocaţi parohiei Sfânta Parascheva şi Sfânta Genoveva din Paris, din cadrul Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Europei Occidentale pentru achiziţionarea şi transformarea unui imobil într-un complex educaţional care va cuprinde o şcoală pentru mai multe cicluri de învăţământ, o sală multifuncţională, o capelă, pentru sprijini activităţile sociale şi educaţionale ale comunităţii româneşti din Franţa. De asemenea colegiul românesc va găzdui un Centru de excelenţă în discipline precum limba română, matematică şi informatică, şi un spaţiu multifuncţional pentru beneficiul tinerilor şi elevilor români care trăiesc la Paris ", a declarat Constantin. Parohia din Italia, 8 milioane de lei Acesta a menţionat că pentru parohia din Italia au fost alocaţi 8 milioane de lei. "Cealaltă parte a sumei totale comunicate, respectiv aproximativ opt milioane de lei, va fi alocată de Centrul Eparhial a al Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei pentru achiziţionarea unui imobil în Roma, pentru a organiza un centru social în care să fie găzduiţi atât copiii români bolnavi care vin la tratament de specialitate la spitale de profil pediatric din Roma, cât şi pe aparţinătorii acestora", a declarat Constantin.

Sancțiunile occidentale impuse Rusiei, eludate ingenios (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Sancțiunile occidentale impuse Rusiei, eludate ingenios

Sancțiunile occidentale impuse Rusiei, eludate ingenios. Uniunea Europeană a lansat deja 14 "pachete" de sancţiuni împotriva Rusiei de la invazia acesteia în Ucraina în 2022, dar aceste măsuri destinate să slăbească "maşina de război" a Kremlinului nu au dat rezultatele scontate, întrucât Moscova le ocoleşte recurgând la un întreg arsenal de tertipuri, consemnează miercuri France Presse într-o analiză pe această temă. Sancțiunile occidentale impuse Rusiei, eludate ingenios Creşterea economică a Rusiei este cu siguranţă în scădere, dar în continuare peste 4%, dovadă, potrivit Kremlinului, că sancţiunile occidentale nu funcţionează. Citește și: EXCLUSIV Avere de polițist de provincie: două vile, două apartamente, opt case de vacanță, terenuri, spațiu comercial, Porsche Cayenne. Explicația DNA: afaceri ilegale prin interpuși cu bani UE Guvernul rus a anunţat luni o creştere cu 30% a bugetului apărării pentru anul viitor. "Sancţiunile sunt eficiente doar atunci când coaliţia aflată la originea lor este suficient de mare", explică Guntram Wolff, cercetător la Institutul Bruegel şi profesor de economie la Universite liberă din Bruxelles. Or, suntem departe de aşa ceva. Cu China, India sau alte ţări din aşa-numitul "Sud global" în afara ecuaţiei, devine "foarte dificil" să fie luate sancţiuni eficiente, subliniază expertul citat într-un interviu pentru AFP. Ţările occidentale au decis să interzică exporturile către Rusia de produse tehnologice care ar putea fi utilizate la fabricarea de arme, cum ar fi microprocesoarele. Complicitatea țărilor terțe Dar aceste sancţiuni au fost eludate de Moscova foarte rapid datorită complicităţii unor ţări terţe precum China, Turcia, Emiratele Arabe Unite (EAU) şi mai multe foste republici sovietice din Asia Centrală, cum ar fi Kazahstanul. "Ingeniozitatea" ruşilor pentru a se aproviziona este "considerabilă", recunoştea recent David O'Sullivan, emisarul special al UE pentru sancţiuni. Exporturile europene către Turcia au crescut, de exemplu, cu 38% între al treilea trimestru din 2021 şi al treilea trimestru din 2023, potrivit unui studiu al Institutului Jacques Delors (cu sediul la Paris) privind eficacitatea sancţiunilor UE. Mai important, exporturile Turciei către Rusia s-au majorat cu 72% în aceeaşi perioadă. Uniunea Europeană a refuzat până acum să "pedepsească" ţările vinovate, preferând să acţioneze prin canale diplomatice. "Trebuie să spun că prefer întotdeauna ca ţările terţe cu care avem relaţii să găsească o soluţie proprie", a explicat O'Sullivan. "Mă tem că uneori diplomaţia nu este suficientă, trebuie luate şi măsuri mai stricte", a replicat săptămâna trecută la Bruxelles Vladislav Vlasiuk, consilierul preşedintelui ucrainean pentru sancţiuni. El a profitat de ocazie pentru a prezenta responsabililor europeni şi publicului larg câteva exemple de tehnologii "made in Europe" găsite în fragmente de obuze sau de rachete ruseşti pe câmpul de luptă. Soluțiile Europei Europenii caută soluţii, impunând o serie de constrângeri întreprinderilor europene care fabrică produse sensibile sau susceptibile să fie utile industriei ruse de armament. A fost impusă bunăoară o clauză care interzice orice reexportare către Rusia a "know-how-ului" companiei. Dar punerea în aplicare a acestor măsuri nu este o sarcină deloc simplă, constată AFP. "La un moment dat, pierzi controlul asupra produsului pe care îl vinzi. Este vorba de natura însăşi a modului în care funcţionează o întreprindere şi trebuie să acceptăm aceasta", a recunoscut Sullivan. Interzicerea reexporturilor către Rusia Europenii vor să extindă la filiale clauza care interzice toate reexporturile către Rusia, dar "să fim sinceri, există rezistenţă" din partea companiilor, a recunoscut oficialul citat. "Întreprinderile europene s-au angajat să pună în aplicare sancţiunile şi să combată eludarea lor. Dar pentru a face acest lucru ele au nevoie de direcţii clare şi adecvate", a remarcat BusinessEurope, lobby-ul întreprinderilor de la Bruxelles, intervievat de AFP. Or, aceasta trece prin ameninţarea clară cu sancţiuni financiare dacă întreprinderile nu joacă după reguli, afirmă Guntram Wolff, coautor al raportului Institutului Bruegel asupra modalităţilor de îmbunătăţire a eficienţei sancţiunilor împotriva Rusiei. El sugerează de asemenea ca responsabilii de la Bruxelles să se inspire din "legislaţia foarte strictă impusă sistemului financiar pentru a combate spălarea banilor sau terorismul". Sistemul financiar internaţional a fost constrâns să pună în aplicare proceduri eficiente de monitorizare şi control care au "redus într-o anumită măsură" această infracţiune, susţine Guntram Wolff. Sancţiunile nu sunt cu siguranţă 100% eficiente, dar au cel puţin meritul de a face "mai dificilă, mai lungă şi mai costisitoare" pentru Rusia achiziţionarea produselor de care are nevoie pentru industria sa de armament, concluzionează David O'Sullivan, citat de AFP.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră