miercuri 20 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Ramona Emilian

7243 articole
Ramona Emilian

Economie

Burduja reclamă prețul mare al energiei

Burduja reclamă prețul mare al energiei. Nu este normal ca Europa de Est să plătească pentru energie preţuri mult mai mari decât Europa de Vest, aşa cum s-a întâmplat în ultimele luni, şi de aceea am solicitat Comisiei Europene (CE) un tratament corect şi o uniunea energetică funcţională, a scris, miercuri, pe Facebook, ministrul Energiei, Sebastian Burduja. Burduja reclamă prețul mare al energiei "Aşa cum am promis pe 12 septembrie, am cerut oficial Comisiei Europene, alături de omologii din Grecia şi Bulgaria, un tratament corect şi o uniune energetică funcţională", a precizat Burduja. Citește și: EXCLUSIV Avere de polițist de provincie: două vile, două apartamente, opt case de vacanță, terenuri, spațiu comercial, Porsche Cayenne. Explicația DNA: afaceri ilegale prin interpuși cu bani UE "Nu este nici drept, nici normal ca Europa de Est să plătească pentru energie preţuri mult mai mari decât Europa de Vest, aşa cum s-a întâmplat recurent în ultimele luni. Sunt două cauze: lipsa interconexiunilor din centrul Europei (mai ales Austria şi Slovacia), ceea ce face ca energia ieftină produsă în Vest să se oprească, practic, în Austria şi Slovacia; şi cererea suplimentară de energie din Republica Moldova şi Ucraina, care pune o presiune adiţională pe preţurile din regiunea noastră. Am spus-o şi ieri la Varşovia, clar şi răspicat: respectăm obligaţiile europene comune ale pieţei unice, dar cerem drepturi egale. Fără energie sigură şi accesibilă nu poate exista dezvoltare. De preţul energiei depind bunăstarea cetăţenilor noştri şi competitivitatea economiei, salariile şi locurile de muncă. De aceea ne-am străduit în ultimii ani să menţinem preţurile plafonate pentru consumatori, cu toate eforturile, dar nici nu putem tolera inechităţile de pe piaţa europeană a energiei", a adăugat Burduja. Potrivit oficialului, la solicitarea României, Greciei şi Bulgariei, care a fost deja acceptată de Comisia Europeană, "vom prezenta situaţia şi vom cere măsuri la următoarea reuniune a miniştrilor Energiei, care va avea loc la Luxemburg, pe 15 octombrie", pentru că "adevărul trebuie spus, iar România nu va tăcea în faţa nedreptăţilor".

Burduja reclamă prețul mare al energiei (sursa: Facebook/Sebastian Burduja)
Sheinbaum, prima femeie preşedinte a Mexicului (sursa: Facebook/Claudia Sheinbaum Pardo)
Internațional

Sheinbaum, prima femeie preşedinte a Mexicului

Sheinbaum, prima femeie preşedinte a Mexicului. Claudia Sheinbaum, prima femeie preşedinte a Mexicului, cea mai mare ţară hispanofonă din lume, a depus marţi jurământul pentru un mandat de şase ani în care fosta primăriţă a capitalei Ciudad de Mexico va trebui să se confrunte cu flagelul violenţei legate de droguri. Sheinbaum, prima femeie preşedinte a Mexicului "Sunt mamă, bunică, om de ştiinţă şi credincioasă iar, de astăzi, prin voinţa poporului mexican, preşedintă", a declarat Claudia Sheinbaum, în vârstă de 62 de ani, devenind astfel preşedinta unei ţări cu o populaţie de 129 de milioane de locuitori. Citește și: EXCLUSIV Avere de polițist de provincie: două vile, două apartamente, opt case de vacanță, terenuri, spațiu comercial, Porsche Cayenne. Explicația DNA: afaceri ilegale prin interpuși cu bani UE "Nu am reuşit eu singură, noi toate am reuşit", a adăugat nouă preşedintă, de formaţie fizician, într-un omagiu adus femeilor celebre sau anonime ale Mexicului la depunerea jurământului în faţa deputaţilor şi senatorilor adunaţi în Congres. În luna iunie, Claudia Sheinbaum a câştigat alegerile prezidenţiale cu aproape 60% din voturi sub umbrela partidului de stânga aflat la guvernare, Mişcarea de Regenerare Naţională (MORENA) şi a aliaţilor săi. Cu aproape 36 de milioane de voturi, ea a obţinut cel mai bun vot din istoria ţării, susţinută de popularitatea preşedintelui în exerciţiu. MORENA şi aliaţii săi au o majoritate calificată în Parlament, care le permite să modifice Constituţia fără opoziţie. "Săracii mai întâi" sau chiar "austeritatea republicană", preşedinta Sheinbaum şi-a împărţit programul în zece principii, bazate pe bilanţul predecesorului ei. Lupta contra drogurilor În discursul pronunţat cu ocazia învestiturii, ea a repetat metoda pe care o consideră eficientă în gestionarea problemei explozive a securităţii şi a luptei împotriva violenţei legate de droguri: mai multe informaţii şi investigaţii, "întărirea Gărzii Naţionale", mai multă coordonare între autorităţi, zero impunitate. În Mexic s-au înregistrat peste 400.000 de morţi şi aproximativ 100.000 de dispăruţi de când fostul preşedinte Felipe Calderon a implicat armata în combaterea cartelurilor de droguri în decembrie 2006, ce a avut drept efect înmulţirea numărului grupărilor mafiote armate. Garda Naţională va trece sub controlul Ministerului Apărării, potrivit unei legi promulgate luni de preşedintele în exerciţiu. "Suntem îngrijoraţi de rolul tot mai mare al armatei în securitatea publică", a declarat Înaltul Comisariat al ONU pentru drepturile omului într-un comunicat. "Autorităţile ar trebui să îşi dubleze cu adevărat eforturile pentru a aborda problema celor dispăruţi în Mexic", adaugă organismul ONU, salutând alegerea unei femei în fruntea Mexicului. "Guvernul nostru va garanta toate libertăţile", a asigurat Claudia Sheinbaum, adăugând că "mint cei care spun că va fi autoritarism". "Aveţi certitudinea că investiţiile acţionarilor naţionali şi străini vor fi în siguranţă în ţara noastră", a insistat ea. Reforma judiciară, supusă controverselor Claudia Sheinbaum preia puterea în mijlocul unei controverse provocate de o reformă a puterii judiciare aprobată şi promulgată de predecesorul său. Caz aproape unic în lume, această reformă prevede alegerea judecătorilor prin vot popular începând din iunie 2025. În acest context, Statele Unite sunt preocupate de securitatea juridică a investiţiilor sale private. Mexicul şi SUA "împărtăşesc legături politice, economice şi culturale profunde", a subliniat preşedintele american Joe Biden într-un mesaj transmis cu ocazia învestirii Claudei Sheinbaum. Relațiile cu SUA SUA "s-au angajat să continue să lucreze cu Mexicul", a adăugat liderul de la Casa Albă, salutând faptul că soţia sa, Jill Biden, se află în fruntea delegaţiei americane prezente în Mexic la ceremonia de învestitură. După discursul în faţa Congresului, preşedinta Sheinaum şi-a primit oaspeţii la prânz la Palatul Naţional, sediul preşedinţiei. Printre oaspeţi s-au numărat preşedintele brazilian Luis Inacio Lula da Silva, preşedintele columbian Gustavo Petro şi preşedintele chilian Gabriel Boric. Într-un al doilea discurs pronunţat în aceeaşi zi, Claudia Sheinbaum şi-a prezentat programul în 100 de puncte. Fosta primăriţă preia ştafeta preşedinţiei de de la mentorul său, Andres Manuel Lopez Obrador, care părăseşte puterea cu o popularitate de peste 70%. Uragane, securitate, economie, relaţia cu SUA sunt problemele fierbinţi care o aşteaptă imediat după festivităţi. Claudia Sheinbaum se va deplasa miercuri la Acapulco pentru a "face o evaluare" a pagubelor cauzate de uraganul John, care a lăsat în urmă 15 morţi în ţară, a amintit ea în discursul de învestitură.

Ponta, Piedone, candidați PSD pentru parlamentare (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Politică

Ponta, Piedone, candidați PSD pentru parlamentare

Ponta, Piedone, candidați PSD pentru parlamentare. Prim-ministrul Marcel Ciolacu, preşedinte PSD, a declarat că o decizie privind o candidatură a lui Victor Ponta pe listele social-democraţilor la alegerile parlamentare urmează să fie decisă în forurile de conducere ale partidului, subliniind că acesta "nu a fost un premier slab". Ponta, Piedone, candidați PSD pentru parlamentare "E o propunere venită de la organizaţia de la Dâmboviţa şi vom vedea ce decizie vom lua în biroul permanent al partidului", a declarat Ciolacu, marţi seară, la Digi 24. Citește și: EXCLUSIV Avere de polițist de provincie: două vile, două apartamente, opt case de vacanță, terenuri, spațiu comercial, Porsche Cayenne. Explicația DNA: afaceri ilegale prin interpuși cu bani UE "Victor Ponta să ştiţi că nu a fost un premier slab. Victor Ponta a pierdut nişte alegeri, din punctul meu de vedere, din cauza imaturităţii politice pe care o avea în acel moment şi a felului său de a fi mai arogant decât acceptă români. Victor Ponta n-a fost un premier prost", a adăugat acesta. Întrebat dacă este de acord cu o afirmaţie făcută de fostul premier, potrivit căreia preşedintele Klaus Iohannis "a fost pus pentru a respecta cerinţele unora din exterior, nu interesele României", Marcel Ciolacu a răspuns că Ponta este responsabil pentru propriile declaraţii. "Pe mine mă interesează Victor Ponta dacă a făcut de râs România şi n-a făcut-o. Dacă guvernul condus de el a dăunat României şi n-a dăunat şi dacă e un om de stânga. În rest, declaraţiile sale politice, e responsabil ", a declarat Ciolacu. Piedone nu e "interlop", ci "om de stângă" Pe de altă parte, în legătură cu posibilitatea ca lista PSD Giurgiu pentru Senat să fie deschisă de Cristian Popescu Piedone, liderul social-democrat a punctat că Piedone este "un om de stânga", nu "vreun interlop", dar nu a fost luată încă o decizie. "Adunaţi toate voturile doamnei Gabriela Firea, domnului Piedone, candidatului PNL şi veţi vedea că n-ar fi ajuns să-l bată pe Nicuşor Dan. Asta ca şi o constatare, aşa, contabilicească. Cristian Popescu Piedone este un om de stânga. Eu n-am auzit, nu-i vreun interlop, e un om mai colorat. Nu am luat o decizie încă în ceea ce priveşte candidatura sa. Vom lua o decizie. Nu candidează, după cum aţi spus şi dumneavoastră. Dacă e să luăm decizia, este dacă va candida la Giurgiu sau nu. Deci nu va candida în Bucureşti ", a declarat Ciolacu.

Ciolacu, cuvinte de laudă pentru Iliescu (sursa: Inquam Photos/Liviu Florin Albei)
Eveniment

Ciolacu, cuvinte de laudă pentru Iliescu

Ciolacu, cuvinte de laudă pentru Iliescu. Premierul Marcel Ciolacu, a declarat că va vorbi, "în perioada următoare" cu fostul preşedinte Ion Iliescu, despre care a spus că este "foarte ancorat în realitate" şi pe care îl respectă. Ciolacu, cuvinte de laudă pentru Iliescu "N-am vorbit în ultima perioadă (cu Ion Iliescu - n.r.), dar o să vorbesc în perioada următoare", a declarat Marcel Ciolacu, marţi seară, la Digi 24. Citește și: EXCLUSIV Avere de polițist de provincie: două vile, două apartamente, opt case de vacanță, terenuri, spațiu comercial, Porsche Cayenne. Explicația DNA: afaceri ilegale prin interpuși cu bani UE "Un preşedinte pe care eu îl respect, mai ales după interviul dat în care, să mă ierte, la 93 de ani, a punctat şi a făcut o prezentare, un tablou foarte concret şi ce reprezintă funcţia de preşedinte şi ce ar trebui să reprezinte instituţia prezidenţială. Mi s-a părut foarte ancorat în realitate ", a adăugat premierul. Întrebat dacă fostul preşedinte i-a dat vreodată vreun sfat, Ciolacu a spus că nu a mai discutat cu Iliescu de multă vreme. "Discuţiile cu domnia sa - n-am avut de o perioadă lungă, spre ruşinea mea - nu s-au rezumat la sfaturi. E un om de stânga care, repet, şi-a făcut şi el datoria faţă de ţară".

China vrea „dezvoltarea” cooperării cu Rusia (sursa: kremlin.ru)
Internațional

China vrea „dezvoltarea” cooperării cu Rusia

China vrea „dezvoltarea” cooperării cu Rusia. Preşedintele chinez, Xi Jinping, i-a declarat miercuri omologul său rus, Vladimir Putin, în schimbul de felicitări cu ocazia celei de-a 75-a aniversări a stabilirii relaţiilor diplomatice bilaterale, că este pregătit să "dezvolte" cooperarea dintre Moscova şi Beijing, potrivit agenţiei Xinhua. China vrea „dezvoltarea” cooperării cu Rusia Xi a subliniat că China este "pregătită să i se alăture lui Putin pentru a dezvolta constant cooperarea pragmatică mondială dintre două ţări" (ale noastre), a scris Xinhua. Citește și: EXCLUSIV Avere de polițist de provincie: două vile, două apartamente, opt case de vacanță, terenuri, spațiu comercial, Porsche Cayenne. Explicația DNA: afaceri ilegale prin interpuși cu bani UE China se prezintă drept neutră în conflictul din Ucraina şi asigură că nu va livra arme niciunei părţi. Dar americanii şi europenii o acuză în mod regulat că oferă Rusiei, vizată de importante sancţiuni occidentale, un sprijin economic crucial pentru efortul său de război. Comerț puternic între China și Rusia În 2023, comerţul dintre China şi Rusia a atins un nivel record. Moscova şi Beijingul susţin că se opun "hegemoniei occidentale", în special la ceea ce consideră a fi dominaţia americană asupra afacerilor mondiale. Numărul unu chinez urmează să participe în octombrie la summitul BRICS la Kazan, în vestul Rusiei, unde urmează să se întâlnească cu preşedintele rus. Cu patru membri (Brazilia, China, India şi Rusia) la crearea sa în 2009, blocului BRICS i s-a alăturat Africa de Sud în 2010 şi s-a extins în acest an pentru a include mai multe ţări emergente, printre care Egipt şi Iran.

Minerii protestează, nemulțumiți de Legea pensiilor (sursa: Facebook/Federația Națională Mine Energie)
Eveniment

Minerii protestează, nemulțumiți de Legea pensiilor

Minerii protestează, nemulțumiți de Legea pensiilor. Federaţia Naţională Mine Energie, afiliată la CNS Cartel ALFA, organizează miercuri un miting de protest în faţa Guvernului Romaniei, în intervalul orar 11:00 – 13:00, pe fondul nemulţumirilor faţă de noua Lege a pensiilor. Minerii protestează, nemulțumiți de Legea pensiilor "Minerii vor protesta faţă de noua lege a pensiilor publice, care a afectat în mod negativ cele mai vulnerabile categorii de pensionari", se arată într-un comunicat al sindicaliştilor. Citește și: EXCLUSIV Avere de polițist de provincie: două vile, două apartamente, opt case de vacanță, terenuri, spațiu comercial, Porsche Cayenne. Explicația DNA: afaceri ilegale prin interpuși cu bani UE "Aceştia vor atrage atenţia asupra pierderilor financiare semnificative suferite de cei care au muncit în condiţii grele şi periculoase, ca urmare a unor indexări insuficiente şi a eliminării beneficiilor pentru cei care au contribuit suplimentar. Noua lege a pensiilor a determinat o scădere a veniturilor pentru cei care au lucrat în condiţii speciale, mulţi dintre aceştia confruntându-se cu pensii reduse drastic, în unele cazuri cu până la 50%", se arată în comunicat. Potrivit sursei citate, minerii, energeticienii şi alte categorii profesionale afectate au cerut Guvernului în repetate rânduri să ia măsuri urgente pentru corectarea acestor inechităţi şi pentru a proteja drepturile celor care au muncit în condiţii dificile.

Noi atacuri cu drone lângă România (sursa: Facebook/MApN)
Eveniment

Noi atacuri cu drone lângă România

Noi atacuri cu drone lângă România. Ministerul Apărării Naţionale (MApN) transmite că patru aeronave de luptă, două F-16 şi două F-18, au monitorizat, în noaptea de marţi spre miercuri, spaţiul aerian românesc, în contextul unor noi atacuri cu drone asupra infrastructurii portuare ucrainene de la graniţă. Noi atacuri cu drone lângă România MApN precizează că două aeronave F-18 ale Forţelor Aeriene Spaniole din serviciul de luptă Poliţie Aeriană Extinsă au decolat, în jurul orei 00,50, din Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu. Citește și: EXCLUSIV Avere de polițist de provincie: două vile, două apartamente, opt case de vacanță, terenuri, spațiu comercial, Porsche Cayenne. Explicația DNA: afaceri ilegale prin interpuși cu bani UE De asemenea, în jurul orei 02,40, din Baza 86 Aeriană Borcea au decolat şi două aeronave F-16 ale Forţelor Aeriene Române. Aeronavele spaniole şi-au încheiat misiunea în jurul orei 03,00, iar cele ale Forţelor Aeriene Române, în jurul orei 05,00. Ca urmare a detectării unor grupuri de drone care se îndreptau către spaţiul aerian al Ucrainei, în apropierea spaţiului aerian al României, Centrul Naţional Militar de Comandă (nucleu) a notificat Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă privind instituirea măsurilor de alertare a populaţiei din judeţele Tulcea şi Galaţi, fiind transmise, la ora 02,41, mesaje RO-ALERT. Informațiile MApN Pe parcursul acestui interval orar, sistemul de supraveghere radar al României nu a detectat pătrunderea în spaţiul aerian naţional a dronelor implicate în atacul asupra obiectivelor ucrainene. MApN a informat şi informează în timp real structurile aliate cu privire la situaţiile generate de atacuri, rămânând în contact permanent cu acestea. Ministerul Apărării Naţionale reiterează mesajul ferm de condamnare a acestor atacuri executate de Federaţia Rusă împotriva unor obiective şi elemente de infrastructură civilă ucrainene, care sunt nejustificate şi în gravă contradicţie cu normele de drept internaţional.

Iranul a încheiat acțiunea contra Israelului (sursa: IRNA)
Internațional

Iranul a încheiat acțiunea contra Israelului

Iranul a încheiat acțiunea contra Israelului. Iranul a exercitat "autoapărarea" împotriva Israelului şi acţiunea sa este încheiată, cu excepţia cazului în care "regimul israelian decide să ia noi măsuri de retorsiune", a declarat ministrul iranian de externe Abbas Araqchi într-o postare pe platforma de socializare X miercuri dimineaţă. Iranul a încheiat acțiunea contra Israelului Teheranul a lansat marţi o salvă de rachete împotriva Israelului ca represalii pentru uciderea mai multor lideri ai unor grupări armate aliate cu Iranul. Citește și: EXCLUSIV Avere de polițist de provincie: două vile, două apartamente, opt case de vacanță, terenuri, spațiu comercial, Porsche Cayenne. Explicația DNA: afaceri ilegale prin interpuși cu bani UE Araqchi a declarat că Teheranul a cerut Washingtonului să nu intervină în urma atacului său asupra Israelului. "Schimburile de mesaje nu înseamnă coordonare. Nu a fost trimis niciun mesaj înainte de răspunsul nostru (către Israel). După acest răspuns, un avertisment a fost transmis prin Elveţia, spunându-le americanilor că a fost dreptul nostru la autoapărare şi că nu intenţionăm să continuăm (atacul)", a declarat Araqchi, potrivit agenţiei de presă semioficiale iraniene Tasnim. Declarația ministrului Ministrul iranian de externe a declarat că acţiunea Iranului împotriva Israelului a venit după ce a exercitat o reţinere enormă pentru a oferi spaţiu pentru o încetare a focului în Gaza. "Acţiunea noastră este încheiată, cu excepţia cazului în care regimul israelian decide să invite la noi represalii. În acest scenariu, răspunsul nostru va fi mai ferm şi mai puternic", a adăugat Araqchi. Ministerul iranian de Externe a cerut anterior Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite să ia măsuri semnificative pentru a preveni ameninţările la adresa păcii şi securităţii în regiune.

Atac cu armă albă la Zürich (sursa: srf.ch)
Eveniment

Atac cu armă albă la Zürich

Atac cu armă albă la Zürich. Un chinez de 23 de ani a atacat marţi, la Zurich, cu o armă albă, mai mulţi copii care mergeau la o creşă, rănind trei dintre ei, dintre care unul grav, a anunţat poliţia municipală. Atac cu armă albă la Zürich Un băiat de 5 ani "grav rănit" şi doi băieţi de aceeaşi vârstă "mai puţin grav răniţi" au beneficiat de primele îngrijiri la faţa locului, apoi au fost transportaţi la spital, precizează poliţia într-un comunicat, adăugând că "un chinez de 23 de ani a fost arestat". Citește și: Ce nu spun autoritățile când se laudă cu ridicarea vizelor pentru SUA: românii vor trebui să ceară o viză electronică, on-line Motivaţia atacatorului nu este cunoscută pentru moment. Nicio altă persoană nu a fost rănită, a declarat un purtător de cuvânt al poliţiei municipale, Pascal Siegenthaler. Potrivit primelor elemente ale anchetei, alături de copiii atacaţi "cu o armă albă" se afla o angajată a creşei. Angajata creşei a reuşit să-l imobilizeze pe agresor cu ajutorul unui bărbat care se afla la faţa locului. Cei doi l-au reţinut pe chinezul de 23 de ani până la sosirea forţelor de ordine. Poliţia a precizat că nu mai există niciun pericol pentru public după arestarea suspectului

Americanii trimit militari în Orientul Mijlociu (sursa: Facebook/U.S. Department of Defense)
Internațional

Americanii trimit militari în Orientul Mijlociu

Americanii trimit militari în Orientul Mijlociu. SUA îşi întăresc prezenţa în Orientul Mijlociu prin desfăşurarea "câtorva mii" de militari suplimentari, ca răspuns la escaladarea tensiunior în regiune, a anunţat marţi Pentagonul. Americanii trimit militari în Orientul Mijlociu "Un anumit număr de unităţi deja desfăşurate în Orientul Mijlociu (...) vor fi majorate", a declarat o responsabilă a Pentagonului, Sabrina Singh, precizând că "forţele ce urmează să fie desfăşurate în teatrul de operaţiuni pentru a le înlocui vor veni mai degrabă pentru a întări" aceste unităţi. Citește și: Ce nu spun autoritățile când se laudă cu ridicarea vizelor pentru SUA: românii vor trebui să ceară o viză electronică, on-line "Câteva mii" de militari americani suplimentari vor fi astfel desfăşuraţi în regiune, a precizat ea. Efectivele şi mijloacele suplimentare desfăşurate includ de asemenea "avioane de luptă F-16, F-15E, A-10, F-22" şi personalul aferent. Temerile unui conflict generalizat Această întărire survine într-un moment în care sporesc temerile privind un conflict generalizat în Orientul Mijlociu, în condiţiile în care Iranul a început marţi să lanseze rachete asupra Israelului, aliat al Washingtonului. Această nouă escaladare a urmat anunţării de către Israel a unei ofensive terestre în sudul Libanului împotriva mişcării islamiste libaneze Hezbollah, după o săptămână de bombardamente intense care au făcut sute de morţi în Liban. Miniştrii apărării american şi israelian au discutat marţi despre ameninţarea "iminentă" a unui atac iranian, anunţaseră înainte de aceasta autorităţile israeliene

Autostrada A8, licitații de proiectare, execuție (sursa: Facebook/Compania Națională de Investiții Rutiere)
Eveniment

Autostrada A8, licitații de proiectare, execuție

Autostrada A8, licitații de proiectare, execuție. Consiliul de Administraţie al Companiei Naţionale de Investiţii Rutiere (CNIR) a aprobat, marţi, lansarea licitaţiilor pentru proiectarea şi execuţia celor patru loturi montane ale Autostrăzii Unirii (A8), secţiunea Sărăţeni - Pipirig, cu o lungime totală de 116 kilometri. Autostrada A8, licitații de proiectare, execuție Potrivit unui anunţ al CNIR publicat pe pagina sa de Facebook, cele patru loturi sunt: lotul 1C Sărăţeni - Joseni (32,4 km), lotul 1D Joseni - Ditrău (14,4 km), lotul 2A Dirău - Grinţieş (37,9 km) şi lotul 2B Grinţieş - Pipirig (31,5 km). Citește și: Ce nu spun autoritățile când se laudă cu ridicarea vizelor pentru SUA: românii vor trebui să ceară o viză electronică, on-line Pe traseul celor patru loturi din judeţele Mureş, Harghita şi Neamţ sunt prevăzute 38 de tuneluri şi 183 de poduri, pasaje şi viaducte. Termenele de realizare sunt: 54 de luni (14 luni proiectare şi 40 luni execuţie) pentru loturile 1C, 2A şi 2B, iar pentru lotul 1D de 34 de luni (10 luni proiectare şi 24 execuţie). Finanţarea este asigurată din fonduri europene nerambursabile, Programul Transport (2021-2027).

Rusia recrutează deţinuţi în arest preventiv (sursa: united24media.com)
Internațional

Rusia recrutează deţinuţi în arest preventiv

Rusia recrutează deţinuţi în arest preventiv. Ministerul rus al Apărării intenţionează să recruteze în lunile următoare pentru războiul din Ucraina circa 20.000 de soldaţi selectaţi din rândul deţinuţilor aflaţi în arest preventiv, scrie marţi portalul rus de investigaţii "Istorii Importante". Rusia recrutează deţinuţi în arest preventiv În prezent sunt deţinuţi în închisorile ruseşti în aşteptarea procesului aproximativ 60.000 de bărbaţi acuzaţi pentru diferite fapte, afirmă pentru sursa citată o sursă din sectorul apărării. Citește și: Ce nu spun autoritățile când se laudă cu ridicarea vizelor pentru SUA: românii vor trebui să ceară o viză electronică, on-line Un grup de militari însărcinaţi cu recrutarea soldaţilor profesionişti vor trebui să-i selecteze din rândul acestor inculpaţi pe aceia care sunt apţi pentru a fi trimişi pe front şi dispuşi să semneze cu Ministerul Apărării contracte pentru a lupta în Ucraina. Acelaşi portal mai afirmă că doi avocaţi i-au confirmat că administraţiile centrelor de arest preventiv au primit permisiunea "să rupă lanţurile" celor puşi sub acuzare pentru a fi trimişi pe front. În Rusia există 210 astfel de centre, dintre care fiecare ar putea furniza aproximativ o sută de combatanţi. Pe de altă parte, selectarea de soldaţi din rândul celor aflaţi în arest preventiv sugerează epuizarea unor astfel de recrutări din rândul deţinuţilor condamnaţi, după ce zeci de mii de deţinuţi ruşi s-au oferit voluntari să lupte în Ucraina, profitând de o graţiere pe care preşedintele Vladimir Putin le-a oferit-o celor care acceptă să se alăture armatei pe front. Recrutarea din închisori, inițiată de Wagner Recrutarea de deţinuţi din închisori a fost iniţiată de gruparea paramilitară Wagner, care până la rebeliunea eşuată condusă în iunie anul trecut de liderul ei Evgheni Prigojin (decedat în august acelaşi an într-un misterios accident aviatic) a avut un rol central pe frontul din Ucraina. Acest model al transformării deţinuţilor în soldaţi a fost preluat între timp şi de Ucraina, după ce preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a promulgat în mai o lege care permite eliberarea condiţionată a deţinuţilor dispuşi să meargă pe front pentru a lupta în războiul cu Rusia. Preşedintele rus a dispus în septembrie 2022 mobilizarea a circa 300.000 de rezervişti, dar în prezent ezită să decreteze o nouă mobilizare, întrucât cea precedentă a provocat exodul a sute de mii de ruşi care şi-au părăsit ţara de teama că ar putea fi trimişi pe front. Putin a promis de atunci că nu va mai ordona vreo mobilizare, el susţinând că ar fi suficient numărul celor care se oferă voluntari pentru a intra în rândurile armatei. Numărul doritorilor a scăzut Însă în prima jumătate a acestui an numărul celor care s-au arătat dispuşi să semneze contracte cu armata rusă a scăzut dramatic, înregistrând totuşi o creştere după ce Ucraina a atacat în august provincia rusă Kursk. Războiul lansat de Rusia prin invazia asupra Ucrainei are caracteristicile unui conflict de uzură sângeros, în care ambele tabere suferă mari pierderi umane dificil de completat. În timp ce Rusia încearcă în continuare să se limiteze la voluntariat, Ucraina a adoptat măsuri stricte de mobilizare care au condus la numeroase tentative de fugă din ţară şi la acţiuni de recrutare forţată în care ofiţerii recrutori recurg inclusiv la metode brutale. Nici Kievul şi nici Moscova nu publică informaţii despre numărul victimelor proprii în acest război. Potrivit cotidianului american Wall Street Journal, o estimare confidenţială ucraineană, care datează însă de la începutul acestui an, indica până atunci circa 80.000 de morţi şi aproximativ 400.000 de răniţi în rândurile armatei ucrainene. Pentru tabăra rusă, o estimare făcută de presa rusă de opoziţie pe baza datelor notariale arată cel puţin 120.000 de morţi, în timp ce serviciile secrete occidentale au estimări variabile, unele mergând până la 200.000 de morţi şi 400.000 de răniţi.

Franța, reinstituirea controalelor la granițele terestre (sursa: Facebook/Ville de Mâcon)
Internațional

Franța, reinstituirea controalelor la granițele terestre

Franța, reinstituirea controalelor la granițele terestre. Politicile privind imigraţia şi integrarea nu mai sunt stăpânite "de o manieră satisfăcătoare", a afirmat marţi prim-ministrul francez Michel Barnier în timpul discursului său de politică generală, anunţând o înăsprire a măsurilor asupra migraţiei, după modelul altor ţări europene. Înăsprirea măsurilor privind migrația Pentru a remedia acest lucru, el intenţionează să pună în aplicare un "tratament mai eficace" al cererilor de azil sau să faciliteze "prelungirea excepţională a reţinerii de cetăţeni străini în situaţie ilegală, pentru a pune mai bine în practică Obligaţia de a părăsi teritoriul francez (OQTF)". Citește și: Ce nu spun autoritățile când se laudă cu ridicarea vizelor pentru SUA: românii vor trebui să ceară o viză electronică, on-line Barnier nu exclude nici reducerea numărului de vize eliberate pentru imigranţii din ţări care au reticenţe în a-şi reprimi cetăţenii. "Vrem să ne controlăm mai bine frontierele", a adăugat şeful guvernului francez, îndemnând la punerea în aplicare "fără întârziere" a Pactului european asupra migraţiei şi dreptului de azil adoptat în luna mai, menit să întărească lupta împotriva imigraţiei ilegale în Uniunea Europeană. Franța, reinstituirea controalelor la granițele terestre De asemenea, a atenţionat Barnier, "Franţa va continua, cât timp va fi necesar, acţiunile pentru restabilirea controalelor la propriile sale frontiere", după cum prevăd unele derogări la reglementările europene şi cum a făcut şi Germania la mijlocul lui septembrie. "Trebuie să fim nemiloşi cu traficanţii ce exploatează sărăcia şi disperarea cu preţul vieţii a mii de migranţi în Mediterana sau în Canalul Mânecii", unde naufragiile criminale s-au înmulţit în ultimii ani, a adăugat premierul francez. O altă înăsprire prevede ca guvernul francez "să nu-şi interzică să condiţioneze mai mult eliberarea de vize de obţinerea unor permise consulare necesare pentru expulzările la frontieră" către ţările lor de origine a persoanelor care se află sub incidenţa unei OQTF. Acorduri bilaterale Barnier a evocat de asemenea posibilitatea de a negocia "cu ţările vizate de acorduri bilaterale încheiate de multă vreme atunci când acestea nu corespund realităţilor de astăzi". Aceste declaraţii se fac ecoul celor ale ministrului francez de interne Bruno Retailleau, care s-a declarat favorabil ideii ca Franţa să revină asupra unor acorduri încheiate cu Algeria şi care facilitau venirea de cetăţeni algerieni. Abia numit în funcţie, ministrul de interne, provenit la fel ca Barnier din partidul de dreapta Republicanii, a generat mai multe polemici până în rândurile guvernului după ce afirmase că "imigraţia nu este un noroc" şi îşi exprimase regretul că nu poate organiza un referendum asupra acestui subiect în Franţa. Fie că este vorba de a restabili controalele la frontiere, de a construi tabere sau de expulzări în creştere, numeroase alte ţări europene şi-au înmulţit în ultimele luni măsurile pentru a frâna imigraţia şi a restrânge dreptul de azil, aliniindu-se poziţiilor mişcărilor de extremă dreapta care câştigă tot mai mult teren în alegeri.

Alfred Bulai, prelungirea arestului la domiciliu (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Alfred Bulai, prelungirea arestului la domiciliu

Alfred Bulai, prelungirea arestului la domiciliu. Judecătoria Sectorului 1 a admis marţi cererea procurorilor de prelungire cu 30 de zile a măsurii arestului la domiciliu pentru Alfred Bulai, în dosarul în care sociologul este inculpat pentru că ar fi agresat sexual studente de la SNSPA. Alfred Bulai, prelungirea arestului la domiciliu De asemenea, instanţa nu a fost de acord ca Alfred Bulai să îşi părăsească locuinţa pentru a merge la un control medical şi nici să ia legătura cu Ioana Benga, fosta sa secretară de la SNSPA. Citește și: Ce nu spun autoritățile când se laudă cu ridicarea vizelor pentru SUA: românii vor trebui să ceară o viză electronică, on-line "Admite propunerea de prelungire a măsurii arestului la domiciliu, formulată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 referitor la inculpatul Bulai Alfred. Dispune prelungirea măsurii arestului la domiciliu pe o durată de 30 de zile, de la data de 05.10.2024 până la data de 03.11.2024, inclusiv. Respinge ca neîntemeiată cererea inculpatului de părăsire a imobilului pentru a se deplasa la control medical. Respinge ca neîntemeiată cererea inculpatului de modificare a măsurii arestului la domiciliu, în sensul de a i se permite să comunice cu martora Benga Corina-Ioana", se arată în decizia instanţei, care nu este definitivă. Bulai, arestat pe 5 septembrie Iniţial, Alfred Bulai a fost arestat preventiv pe 5 septembrie, însă a stat în arestul Poliţiei doar o săptămână, după ce Tribunalul Bucureşti a decis pe 12 septembrie să fie plasat în arest la domiciliu. Fostul profesor de la SNSPA este acuzat de săvârşirea infracţiunilor de folosire abuzivă a funcţiei în scop sexual şi agresiune sexuală. Ancheta a pornit de la o investigaţie jurnalistică realizată de site-ul Snoop. Alfred Bulai ar fi hărţuit sexual mai multe studente, iar o parte dintre agresiuni ar fi avut loc în timpul unor cursuri de practică, organizate în zone rurale.

Extemiști din Parlamentul European cer posturi-cheie (sursa: Facebook/European Parliament)
Internațional

Extemiști din Parlamentul European cer posturi-cheie

Extemiști din Parlamentul European cer posturi-cheie. Grupul politic suveranist "Patrioţi pentru Europa" a dat în judecată la Tribunalul General al Uniunii Europene instituţia Parlamentului European, după ce a fost exclus de la împărţirea posturilor cheie ale acestei instituţii în urma unui aranjament al grupurilor politice care au format o majoritate în legislativul european. Extemiști din Parlamentul European cer posturi-cheie Grupurile politice progresiste pro-europene, respectiv popularii (PPE), socialiştii (S&D), liberalii (Renew) şi Verzii, ce au format o majoritate care a susţinut-o pe Ursula von der Leyen pentru încă un mandat la conducerea Comisiei Europene, au format în paralel şi un "cordon sanitar" împotriva partidelor şi grupurilor politice de extremă dreapta naţionaliste şi eurosceptice. Citește și: Ce nu spun autoritățile când se laudă cu ridicarea vizelor pentru SUA: românii vor trebui să ceară o viză electronică, on-line Astfel, grupul nou creat "Patrioţi pentru Europa", dar care este al treilea ca mărime în legislatura rezultată după alegerile europene din iunie, nu a obţinut niciun post relevant în Parlamentul European. Conform algoritmului acestei instituţii privind împărţirea funcţiilor, respectivului grup i-ar fi revenit în comisii două posturi de preşedinte şi mai multe de vicepreşedinte, dar grupurile care au format majoritatea au aranjat împărţirea funcţiilor în aşa fel încât niciun eurodeputat de extremă dreapta să nu obţină vreun post de responsabilitate. Europarlamentarii grupului suveranist au fost de asemenea excluşi din rândul vicepreşedinţilor Parlamentului European. Parlamentul European, dat în judecată Într-un comunicat emis marţi, grupul "Patrioţi pentru Europa" anunţă că a formulat împotriva Parlamentului European o plângere în care cere anularea deciziilor luate în iulie, când după alegerile europarlamentare au fost constituite comisiile specializate şi au fost alese conducerile acestora. "Dorim ca rezultatele alegerilor desfăşurate democratic în statele membre să se reflecte în organele de conducere ale Parlamentului European fără nicio discriminare", semnalează comunicatul în care noul grup politic acuză încălcarea regulilor de procedură ale Parlamentului European. Plângerea înaintată Tribunalului General al Uniunii Europene a fost prezentată de eurodeputatul francez Jordan Bardella, lider al partidului "Adunarea Naţională" (Rassemblement National - RN), şi de eurodeputata ungară Kinga Gál, vicepreşedintă a grupului şi membră a partidului Fidesz al premierului Viktor Orban.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră