joi 23 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

Ramona Emilian

7455 articole
Ramona Emilian

Politică

Ciucă este categoric: "personal", nu va mai colabora niciodată cu PSD, partid care are doar un "obiectiv electoral"

Nicolae Ciucă, despre colaborarea cu PSD. Nicolae Ciucă, președintele PNL, a declarat că partidul său nu va mai intra niciodată într-o coaliție cu PSD. Nicolae Ciucă, despre colaborarea cu PSD Ciucă a subliniat că decizia sa se bazează pe faptul că PSD prioritizează "politicianismul și îndeplinirea unui obiectiv electoral", fără a lua în considerare alte aspecte. Citește și: Sorina Docuz, cu care Ciolacu a spus că are o relație „normală”, a fost mutată în complexul de lux Stejarii, deținut de Țiriac – jurnalist "Eu personal nu voi mai face niciodată o coaliţie cu PSD pentru că am intrat în politică cu sufletul deschis că putem să facem lucruri şi am acordat credit, inclusiv PSD, trecând peste toate cele despre care ne aducem aminte, ce s-a întâmplat şi ce au făcut de-a lungul timpului", spune Ciucă într-un mesaj video postat, sâmbătă, pe pagina sa de Facebok. "Am pus umărul să facem ce aveam de făcut pentru ţară, pentru că erau momente şi încă sunt momente deosebit de dificile", a adăugat acesta. Ciucă punctează că nu va mai exista relaţie de colaborare cu PSD. "Dar, atunci când nu mai ţii cont de nimic altceva decât de politicianism şi de îndeplinirea unui obiectiv electoral, pentru mine PSD, într-o relatie de colaborare viitoare, nu mai există", mai spune liderul liberalilor.

Ciucă este categoric: "personal", nu va mai colabora niciodată cu PSD, partid care are doar un "obiectiv electoral"
Simion și Târziu au condus un miting neautorizat AUR la Bistrița pentru a protesta în cazul respingerii listei de candidați a partidului în județ
Eveniment

Simion și Târziu au condus un miting neautorizat AUR la Bistrița pentru a protesta în cazul respingerii listei de candidați a partidului în județ

Mitingul AUR de la Bistrița, neautorizat. Câteva mii de membri și susținători ai AUR s-au adunat sâmbătă după-amiază la Bistrița, la îndemnul liderului George Simion, pentru a protesta împotriva deciziei Biroului Electoral de Circumscripție nr.6 Bistrița-Năsăud de a respinge listele de candidați ale filialei județene pentru alegerile parlamentare. Mitingul AUR de la Bistrița, neautorizat Protestatarii au ajuns la Bistrița din întreaga țară, folosind autocare, microbuze și autoturisme, ocupând zona din fața clădirii Instituției Prefectului și a Biroului Electoral. Citește și: Sorina Docuz, cu care Ciolacu a spus că are o relație „normală”, a fost mutată în complexul de lux Stejarii, deținut de Țiriac – jurnalist Deși manifestația nu a fost autorizată, aceasta a atras o prezență numeroasă de susținători ai partidului. Simion acuză influențe politice George Simion, însoțit de alți membri ai conducerii AUR, a acuzat implicarea președintelui PSD Bistrița-Năsăud, Radu Moldovan, în decizia de respingere a candidaturilor AUR la alegerile parlamentare la nivel județean. Simion a declarat: „Nimeni nu ne oprește în cursa noastră pentru dreptate, nimeni nu ne oprește în cursa pentru Cotroceni. Nu acceptăm felul în care, într-o conspirație județeană, judecătorii sunt mână în mână cu reprezentanții partidelor politice.” Claudiu Târziu: "Un precedent periculos" Claudiu Târziu, președintele Consiliului Național de Conducere al AUR, a criticat decizia Biroului Electoral, descriind-o ca fiind „un precedent extrem de periculos” și subliniind că cei responsabili ar trebui să răspundă după alegeri. „Este un mesaj politic care ne-a fost dat, într-un moment extrem de critic... un partid parlamentar este scos din cursa pentru Parlamentul României. Așa ceva nu este admisibil sub niciun motiv,” a declarat Târziu. Contestația depusă în Instanță George Simion a anunțat că AUR a depus contestație în instanță împotriva deciziei Biroului Electoral, iar prima înfățișare este programată pentru luni, 21 octombrie. „Sperăm ca prietenii domnului Radu Moldovan din judecătorie să nu mai asculte de sfaturile lui Radu Moldovan,” a afirmat Simion. Marșul și scandările protestatarilor După mitingul din fața instituțiilor locale, protestatarii AUR au organizat un marș prin municipiul Bistrița, oprindu-se în fața sediului PSD și a Palatului Administrativ, scandând lozinci precum „PSD și PNL, aceeași mizerie” și „Jos mafia, sus patria”. Manifestanții au cerut libertate și alegeri corecte, exprimându-și nemulțumirea față de actuala situație politică. Nu au fost incidente majore Protestul s-a încheiat în jurul orei 15:30, fără a fi înregistrate incidente majore. Evenimentul a atras atenția asupra tensiunilor politice din Bistrița-Năsăud și a reacțiilor AUR față de decizia Biroului Electoral, pe fondul contestațiilor și procesului iminent.

Statul datorează un miliard de euro furnizorilor de electricitate cărora le-a plafonat prețurile, spun companiile
Economie

Statul datorează un miliard de euro furnizorilor de electricitate cărora le-a plafonat prețurile, spun companiile

Datoriile statului către furnizorii de energie. Datoriile statului român către furnizorii de energie electrică, generate de aplicarea schemei de plafonare a prețurilor la energie, se ridică la aproximativ un miliard de euro pentru anul 2024. Datoriile statului către furnizorii de energie Această estimare a fost făcută de Daniela Dărăban, directorul executiv al Federației Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE). Citește și: Sorina Docuz, cu care Ciolacu a spus că are o relație „normală”, a fost mutată în complexul de lux Stejarii, deținut de Țiriac – jurnalist Totuși, suma nu a fost confirmată oficial de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). "Membrii ACUE acoperă 50% şi ceva din piaţa de energie electrică, 90% şi un pic din piaţa de gaze naturale", a explicat Daniela Dărăban. "Din estimările noastre, pe energie electrică este de fapt şi de drept problema pe 2024, când încă s-a facturat pentru cele două plafoane. Credem, din estimările noastre, că suntem undeva la un miliard de euro datorie pentru 2024. Dar, din nefericire, suma nu este confirmată de ANRE, pentru că în cursul anului 2024 ANRE şi-a schimbat viziunea vizavi de modul în care se depun documentaţiile pe platformele de decontare, schimbare care a generat foarte multe întârzieri, corecţii în ghidul de depunere. Ultimele corecţii au apărut undeva în luna august 2024 şi în momentul de faţă probabil că furnizorii sunt în faza în care ori se clarifică, ori au început să încarce date. Dar acesta este motivul întârzierii", a adăugat Daniela Dărăban. Sume restante pentru gazele naturale În 2023 și 2024, facturarea gazelor naturale a fost realizată în mare parte sub plafon, iar încă mai există sume considerabile de recuperat din regularizări, estimate la aproximativ 300 de milioane de lei. Daniela Dărăban a avertizat că o eventuală continuare a schemei de plafonare a prețurilor ar putea genera un efect în lanț asupra întregii piețe. Aceasta a subliniat că furnizorii se confruntă cu dificultăți financiare în susținerea acestor scheme prin împrumuturi, iar capacitatea lor de a gestiona această situație este incertă. "Există şi acest risc administrativ, cu reveniri peste decizii. Anul trecut, ANRE a acceptat într-un fel, acum revizuieşte. Să ştiţi că toate aceste costuri, de riscuri de reglementare şi riscuri administrative în orice afacere sunt cuantificabile. Ele reprezintă un risc care poate, la un moment dat, să ducă la o decizie a unui business, să zică: domnule, chiar nu mai vreau să-mi desfăşor activitatea în aceste condiţii. După care, pe tot lanţul... Deci până la urmă clientul va suferi, pentru că nu va exista competiţie la ofertele către clientul final", a punctat Dărăban.

Ciudatul caz al lui Pablo González, jurnalist spaniol arestat pentru spionaj în favoarea Kremlinului, dat la schimb lui Putin pentru occidentali închiși în Rusia
Eveniment

Ciudatul caz al lui Pablo González, jurnalist spaniol arestat pentru spionaj în favoarea Kremlinului, dat la schimb lui Putin pentru occidentali închiși în Rusia

Pablo González, jurnalist spaniol sau spion? Pablo González, un jurnalist spaniol cunoscut pentru accesul său în cercurile opoziției ruse, a fost arestat în 2022 sub acuzația de spionaj. Acuzațiile au generat dezbateri intense, iar mulți dintre foștii săi colegi se întreabă acum dacă i-a trădat. Pablo González, jurnalist spaniol sau spion? Jurnalistul Shaun Walker a povestit pentru The Guardian: Citește și: Sorina Docuz, cu care Ciolacu a spus că are o relație „normală”, a fost mutată în complexul de lux Stejarii, deținut de Țiriac – jurnalist „În martie 2014, în timpul anexării Crimeei de către Rusia, l-am întâlnit pe Pablo González, un jurnalist independent din Țara Bascilor. Era însoțit de un jurnalist ucrainean, care ne-a ajutat să pătrundem într-o bază militară ucraineană asediată. Am obținut înregistrări audio care demonstrau implicarea Rusiei în Crimeea, datorită lui González, însă după acea zi nu l-am mai văzut.” Arestarea și acuzațiile de spionaj La opt ani după întâlnirea din Crimeea, pe 28 februarie 2022, Pablo González a fost arestat în Przemyśl, Polonia, fiind suspectat de activități de spionaj pentru GRU, serviciul de informații militare al Rusiei. Autoritățile poloneze au sugerat că ar fi fost un agent sub acoperire, cunoscut sub numele de „Pavel”. Cu toate acestea, familia și prietenii săi din Spania au susținut că nu și-a ascuns niciodată originile rusești. Schimbul de prizonieri din 2024 În august 2024, un schimb major de prizonieri a avut loc la aeroportul din Ankara, unde Rusia a eliberat mai mulți prizonieri politici, inclusiv jurnaliști occidentali. În schimb, un grup de ruși reținuți în Occident, inclusiv Pablo González, s-au întors în Rusia, fiind întâmpinați de Vladimir Putin. Această apariție alături de Putin a zguduit convingerile unora dintre susținătorii săi privind nevinovăția sa. Îndoieli și întrebări rămase După arestare, autoritățile poloneze nu au făcut publice dovezi clare împotriva lui González, ceea ce a ridicat întrebări despre legitimitatea acuzațiilor. Avocatul său, Gonzalo Boye, a criticat detenția prelungită fără un proces clar, susținând că lipsa probelor arată slăbiciunea cazului. În același timp, relatările despre legăturile sale cu agenți ai GRU și posibilele misiuni de spionaj au continuat să alimenteze speculațiile. Spion sau jurnalist autentic? Mulți foști prieteni și colegi se întreabă dacă González era un jurnalist autentic, prins în mijlocul unui context geopolitic complex, sau un agent recrutat de serviciile rusești pentru a obține informații din interiorul opoziției ruse. Până în prezent, singurul care poate clarifica adevărul este chiar Pablo González, dar acesta nu a oferit încă un interviu complet care să răspundă întrebărilor care îi înconjoară cazul.

Cathedral Plaza poate fi demolată, a decis Curtea de Apel București. Cine ar trebui să plătească prețul enorm al demolării, între cinci și opt milioane de euro
Eveniment

Cathedral Plaza poate fi demolată, a decis Curtea de Apel București. Cine ar trebui să plătească prețul enorm al demolării, între cinci și opt milioane de euro

Cathedral Plaza va putea fi demolată. Cathedral Plaza urmează să fie demolată, după ce Curtea de Apel București a respins vineri definitiv cererea de intrare în legalitate a clădirii, a anunțat primarul general al Capitalei, Nicușor Dan. Cathedral Plaza va putea fi demolată Primarul Capitalei, Nicușor Dan, a declarat într-o conferință de presă susținută în fața imobilului. Citește și: Sorina Docuz, cu care Ciolacu a spus că are o relație „normală”, a fost mutată în complexul de lux Stejarii, deținut de Țiriac – jurnalist „Curtea de Apel Bucureşti s-a pronunţat azi pe ultimul dosar care ar fi putut să împiedice demolarea Cathedral Plaza şi a respins cererea de intrare în legalitate a acestei clădiri definitiv. Asta înseamnă că, după câteva formalităţi juridice, această clădire va fi demolată, în baza dispoziţiei pe care am semnat-o acum doi ani. Este un proces care a început acum 18 ani, printr-o autorizaţie despre care toată lumea ştia că este nelegală. Beneficiarul autorizaţiei s-a crezut şmecher, aşa cum se cred şmecheri mulţi investitori din ziua de azi”. Costurile și litigiile din jurul demolării Primarul Capitalei a estimat că litigiile legate de Cathedral Plaza au costat până acum între 30.000 și 40.000 de lei. „Am dat o dispoziţie de demolare în 2022. Proprietarul clădirii a atacat-o în instanţă şi cu anulare şi cu suspendare. Instanţele au suspendat executarea acelei dispoziţii, deci, noi, în momentul acesta, nu putem să venim să demolăm, pentru că actul pe care l-am dat este suspendat de instanţă, dar singurul motiv pentru care instanţa a suspendat a fost că există un litigiu de intrare în legalitate şi atunci, ca să fim precauţi, aşteptam finalizarea litigiului de intrare în legalitate. (...) Această chestiune nu mai există, începând de azi, deci o să reluăm repede, la tribunal, litigiul cu privire la acel act. Probabil că ei vor face recurs. (...) Probabil într-un an de zile o să avem o decizie definitivă pe acea dispoziţie şi vom începe demolarea”, a explicat primarul. Conform estimărilor lui Nicușor Dan, costul demolării Cathedral Plaza se situează între cinci și opt milioane de euro. „O să fie plătit de Primăria Capitalei, aşa cum a spus instanţa, şi o să fie solicitat de la Primăria Sectorului 1, pentru că primarul Sectorului 1 a eliberat autorizaţia nelegală. Mai departe, Primăria Sectorului 1 se poate îndrepta împotriva domnului Chiliman, împotriva arhitectului-şef de atunci, ca să recupereze banii”, a adăugat edilul Capitalei.

Trump salută uciderea liderului Hamas, Yahya Sinwar: „Bibi (Netanyahu) a decis să facă ceea ce trebuia să facă”
Internațional

Trump salută uciderea liderului Hamas, Yahya Sinwar: „Bibi (Netanyahu) a decis să facă ceea ce trebuia să facă”

Trump salută uciderea liderului Hamas, Sinwar. Candidatul republican la președinție a susținut că moartea lui Yahya Sinwar aduce Orientul Mijlociu mai aproape de pace Trump salută uciderea liderului Hamas, Sinwar Moartea liderului Hamas, Yahya Sinwar, face ca realizarea păcii în Orientul Mijlociu să fie „mai ușoară”, a declarat vineri Donald Trump, candidat republican la președinția SUA. Citește și: Sorina Docuz, cu care Ciolacu a spus că are o relație „normală”, a fost mutată în complexul de lux Stejarii, deținut de Țiriac – jurnalist „Sunt fericit că Bibi a decis să facă ceea ce trebuia să facă”, a afirmat Trump, referindu-se la premierul israelian Benjamin Netanyahu. La sosirea sa în Detroit, Michigan, unde urma să participe la un miting, Trump a adăugat că Netanyahu „a făcut treabă bună”. Israelul confirmă eliminarea lui Yahya Sinwar Israelul a anunțat joi că Yahya Sinwar a fost eliminat într-o operațiune militară la Rafah, în sudul Fâșiei Gaza. Sinwar, în vârstă de 61 de ani, a condus organizația Hamas din 2017, fiind sprijinit de Iran. În august, el a preluat conducerea politică a mișcării după asasinarea predecesorului său, Ismail Haniyeh, la Teheran, pe 31 iulie. Uciderea lui Haniyeh a fost atribuită de inamicii Israelului statului evreu. Sinwar: de la tabăra de refugiați la liderul Hamas Născut într-o tabără de refugiați din orașul Khan Younis, situat în sudul Gazei, Sinwar a devenit liderul Hamas în Gaza în 2017, fiind cunoscut drept unul dintre cei mai mari adversari ai Israelului. După asasinarea lui Ismail Haniyeh la Teheran pe 6 august, Sinwar a preluat funcția supremă în structura organizațională a grupării islamiste. Implicarea în atacurile din 7 octombrie Sinwar a fost considerat unul dintre organizatorii atacurilor din 7 octombrie 2023, desfășurate pe teritoriul israelian, atacuri care au dus la moartea a aproximativ 1.200 de persoane și răpirea a altor 250. Aceste evenimente l-au transformat într-una dintre cele mai căutate persoane de către Israel și l-au adus pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene. Sinwar ar fi planificat atacurile din 7 octombrie alături de Mohamed Deif, liderul Brigăzilor al-Qasam, aripa armată a Hamas, care a fost ucis de Israel în iunie 2022 în Mawasi, sudul Fâșiei Gaza. În trecut, Israelul a eliminat mai mulți lideri de rang înalt ai Hamas, inclusiv pe fondatorul grupării, șeicul Ahmed Yassin, în martie 2004, și pe succesorul acestuia, Abdelaziz Rantisi, în mai puțin de o lună. Printre cei uciși se numără și liderii aripii armate Salah Shehade (2002) și Ahmed Jabari (2012).

Nou schimb de prizonieri între Rusia și Ucraina: 95 de soldați din fiecare tabără, eliberați. Negocierile au fost mediate de Emiratele Arabe Unite
Internațional

Nou schimb de prizonieri între Rusia și Ucraina: 95 de soldați din fiecare tabără, eliberați. Negocierile au fost mediate de Emiratele Arabe Unite

Rusia și Ucraina, schimb de prizonieri. Rusia și Ucraina au anunțat vineri un nou schimb de prizonieri de război, eliberând câte 95 de soldați din fiecare tabără. Negocierile care au facilitat acest schimb au fost mediate de Emiratele Arabe Unite. Rusia și Ucraina, schimb de prizonieri Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că „Nouăzeci și cinci dintre concetățenii noștri s-au întors acasă. Citește și: Sorina Docuz, cu care Ciolacu a spus că are o relație „normală”, a fost mutată în complexul de lux Stejarii, deținut de Țiriac – jurnalist Soldați care au apărat Mariupol și Azovstal, precum și regiunile Donețk, Lugansk, Harkov, Kiev, Cernigău și Herson.” Zelenski a subliniat că fiecare eliberare de prizonieri aduce Ucraina mai aproape de ziua în care toți cetățenii săi vor fi eliberați din captivitatea rusă și a mulțumit echipei implicate în negocieri și eliberarea prizonierilor. Rusia anunță eliberarea soldaților săi Ministerul Apărării din Rusia a confirmat că „Datorită acestei negocieri, 95 de soldați ruși au fost eliberați”. În același schimb, 95 de prizonieri de război ucraineni au fost eliberați și ei. Acordurile de schimb De la invazia Rusiei asupra Ucrainei, care a început în februarie 2022, cele două părți au realizat mai multe schimburi de prizonieri. Aceste acorduri au fost mediate de țări precum Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită și Turcia. Schimbul anterior a avut loc luna trecută și a implicat 206 prizonieri din fiecare tabără. Pe lângă schimbul de prizonieri, vineri, autoritățile ucrainene au anunțat că au recuperat rămășițele a 501 soldați ucraineni căzuți pe câmpul de luptă, majoritatea provenind din estul Ucrainei. De asemenea, Rusia a recuperat trupurile a 89 de soldați, conform declarațiilor făcute de deputatul rus Șamsail Saraliev pentru canalul de știri RBK.

Ministrul de Interne ucrainean, la București. Ministrul Predoiu a insistat că România va fi parte din procesul de reconstrucție al Ucrainei
Eveniment

Ministrul de Interne ucrainean, la București. Ministrul Predoiu a insistat că România va fi parte din procesul de reconstrucție al Ucrainei

România, partenerul Ucrainei în reconstrucția post-război. După încheierea războiului, România este pregătită și capabilă să joace un rol important în reconstrucția Ucrainei, a afirmat ministrul Afacerilor Interne în cadrul unei întâlniri cu omologul său ucrainean, Ihor Klymenko. România, partenerul Ucrainei în reconstrucția post-război Reconstrucția Ucrainei va necesita investiții semnificative și organizarea de centre de suport logistic în apropierea frontierelor. Citește și: Sorina Docuz, cu care Ciolacu a spus că are o relație „normală”, a fost mutată în complexul de lux Stejarii, deținut de Țiriac – jurnalist Poziția geografică a României oferă un avantaj strategic în această privință, a subliniat ministrul român, conform declarațiilor Ministerului Afacerilor Interne (MAI). Relațiile bilaterale Vizita ministrului ucrainean de interne în România a fost prima de acest fel după mai mult de 20 de ani. Aceasta a coincis cu aniversarea unui an de la prima ședință comună a guvernelor din România și Ucraina, un alt moment semnificativ în relația dintre cele două țări. Cooperare în combaterea criminalității Discuțiile dintre cei doi oficiali au abordat întărirea colaborării în domenii de interes comun, precum combaterea traficului de persoane, droguri, arme, migrația ilegală și cooperarea polițienească. S-a pus accent pe schimbul de informații și pe colaborarea pentru îmbunătățirea siguranței publice în contextul războiului din Ucraina, precum și pe intervenția în situații de urgență și gestionarea fluxului de persoane la frontieră. Ministrul Klymenko a mulțumit României pentru sprijinul acordat încă de la începutul războiului și a apreciat eforturile MAI de a oferi asistență umanitară refugiaților ucraineni. Acord pentru cooperare în situații de urgență La finalul discuțiilor, cei doi miniștri au semnat un Acord important privind cooperarea în domeniul situațiilor de urgență. Acest document stabilește cadrul juridic necesar pentru ca România și Ucraina să colaboreze în cazul unor situații de urgență, permițând trimiterea de echipe și echipamente de ajutor, desfășurarea de operațiuni de salvare și schimbul de expertiză. Sprijin pentru refugiați România a fost un sprijin important pentru refugiații ucraineni, asigurând ajutor imediat celor peste 10 milioane de cetățeni ucraineni care au tranzitat țara de la începutul conflictului. Dintre aceștia, peste 82.000 au rămas pe teritoriul României, iar 146 au solicitat azil. Ministrul Afacerilor Interne a subliniat necesitatea unei politici pe termen lung pentru integrarea refugiaților ucraineni în societatea românească, care să depășească ajutorul acordat în perioada de război. Aceasta va implica măsuri coerente de integrare socială, economică și culturală, pentru a asigura o tranziție reușită și pentru a consolida comunitatea ucraineană din România.

Atac cu drone care a durat peste trei ore la Kiev. Rusia a folosit și bombe și rachete în alte regiuni
Internațional

Atac cu drone care a durat peste trei ore la Kiev. Rusia a folosit și bombe și rachete în alte regiuni

Rusia, atac cu drone asupra Kievului. Rusia a atacat Kievul cu drone în timpul nopții de vineri spre sâmbătă, timp de peste trei ore. Deși sistemele antiaeriene au reușit să intercepteze toate dronele rusești, o femeie a fost rănită în capitala Ucrainei. Rusia, atac cu drone asupra Kievului Șeful Administrației Militare Regionale din Kiev, Serghei Popko, a anunțat pe canalul său de Telegram că atacul a fost lansat din mai multe direcții și a durat peste trei ore și jumătate. Citește și: Sorina Docuz, cu care Ciolacu a spus că are o relație „normală”, a fost mutată în complexul de lux Stejarii, deținut de Țiriac – jurnalist Forțele de apărare au reușit să neutralizeze toate dronele rusești care amenințau capitala. În raionul Dniprovski, o tânără a fost grav rănită la un picior în urma atacului. Conform primarului Kievului, Vitali Kliciko, aceasta a fost transportată la spital și a fost supusă unei intervenții chirurgicale după ce a fost lovită de un fragment de dronă. Alerte aeriene și noi atacuri în întreaga Ucraina Alertele aeriene au fost declanșate și în alte zone din Ucraina în primele ore ale zilei de sâmbătă. Rusia a lansat noi atacuri cu drone, bombe de planare și rachete de croazieră, afectând aproximativ 15 regiuni, printre care Nikolaiev în sudul țării și Dnipropetrovsk în centru, conform datelor furnizate de serviciul de apărare antiaeriană al Ucrainei pe Telegram. Regiunea Sumî, aflată aproape de linia frontului, a suferit de asemenea atacuri, în urma cărora șapte persoane au fost rănite de drone și bombe de planare. Mai multe părți ale infrastructurii energetice din Ucraina au fost distruse, acestea fiind deja ținte frecvente ale atacurilor rusești în ultimele luni.

Franța acceptă ca Ucraina să intre în NATO și este de acord ca o invitație să fie trimisă chiar acum, spune ministrul de Externe de la Paris
Internațional

Franța acceptă ca Ucraina să intre în NATO și este de acord ca o invitație să fie trimisă chiar acum, spune ministrul de Externe de la Paris

Franța acceptă intrarea Ucrainei în NATO. Ministrul de externe al Franței, Jean-Noel Barrot, a declarat sâmbătă la Kiev că Parisul este deschis ideii de a invita Ucraina să adere la NATO. Totuși, el a subliniat că discuțiile pe această temă vor continua cu ceilalți aliați ai Franței. Franța acceptă intrarea Ucrainei în NATO „În ceea ce privește invitarea Ucrainei de a adera la NATO, suntem deschiși și este o discuție pe care o avem cu partenerii noștri”, a declarat Jean-Noel Barrot în cadrul unei conferințe de presă alături de omologul său ucrainean, Andrii Sîbiga. Citește și: Sorina Docuz, cu care Ciolacu a spus că are o relație „normală”, a fost mutată în complexul de lux Stejarii, deținut de Țiriac – jurnalist Jean-Noel Barrot a mai precizat că, dacă se confirmă informațiile conform cărora Coreea de Nord trimite trupe pentru a sprijini Rusia în Ucraina, acest fapt ar reprezenta o escaladare semnificativă a conflictului. Totodată, aceasta ar indica faptul că Moscova întâmpină dificultăți majore în războiul său din Ucraina. Omologul său ucrainean, Andrii Sîbiga, a avertizat la aceeași conferință de presă că o posibilă implicare a trupelor nord-coreene în războiul din Ucraina ar prezenta un risc „uriaș” de escaladare a conflictului. Acuzațiile Ucrainei Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a acuzat recent Coreea de Nord că desfășoară ofițeri în Rusia și că se pregătește să trimită 10.000 de soldați pentru a susține efortul de război al Moscovei. Cu toate acestea, atât Rusia, cât și Coreea de Nord neagă orice implicare în transferuri de arme. Kremlinul a respins, de asemenea, afirmațiile conform cărora Coreea de Nord ar fi trimis personal militar pentru a sprijini Rusia împotriva Ucrainei.

Rusia nu va permite Ucrainei să dețină arme nucleare, susține Putin după declarația lui Zelenski de la Bruxelles
Internațional

Rusia nu va permite Ucrainei să dețină arme nucleare, susține Putin după declarația lui Zelenski de la Bruxelles

Rusia avertizează Ucraina asupra armelor nucleare. Președintele rus Vladimir Putin a descris vineri drept „provocare periculoasă” declarația președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, care a sugerat la Bruxelles că Ucraina ar putea încerca să obțină arma nucleară. Rusia avertizează Ucraina asupra armelor nucleare Putin a avertizat că „orice măsură în această direcție va antrena o reacție corespunzătoare” din partea Rusiei. Citește și: Sorina Docuz, cu care Ciolacu a spus că are o relație „normală”, a fost mutată în complexul de lux Stejarii, deținut de Țiriac – jurnalist Aceste afirmații au fost făcute în timpul unei întâlniri cu jurnaliști străini. Deși a afirmat că „nu știe” dacă Ucraina are capacitatea de a dezvolta o armă nucleară, Putin a subliniat că „acest lucru nu este dificil în lumea modernă”. Președintele rus a declarat ferm că „Rusia nu va permite în nicio circumstanță ca aceasta să se producă”, referindu-se la posibilitatea ca Ucraina să dezvolte arme nucleare. Declarația lui Zelenski Volodimir Zelenski a sugerat joi, în cadrul unui discurs susținut la Bruxelles, că Ucraina ar putea încerca să obțină arme nucleare pentru a se proteja de Rusia, în cazul în care nu va reuși să devină membră NATO. „Fie Ucraina dispune de arme nucleare, care îi vor servi ca protecție, fie ea trebuie să facă parte dintr-un fel de alianță”, a declarat Zelenski, subliniind că „nu cunoaștem o altă alianță la fel de eficientă” ca NATO. Acordul după destrămarea URSS După destrămarea Uniunii Sovietice, Ucraina a acceptat să predea Rusiei armele nucleare sovietice aflate pe teritoriul său, în baza Memorandumului de la Budapesta, semnat în 1994. Acest acord a fost menit să asigure securitatea Ucrainei în schimbul renunțării la arsenalul său nuclear.

Ucraina, stoarsă psihic de război, crede ministrul polonez al Apărării. Acesta este sceptic în legătură cu "planul de victorie" al lui Zelenski
Internațional

Ucraina, stoarsă psihic de război, crede ministrul polonez al Apărării. Acesta este sceptic în legătură cu "planul de victorie" al lui Zelenski

Oboseala de război pe frontul ucrainean. Ministrul apărării al Poloniei, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, a declarat vineri că percepe o epuizare semnificativă a ucrainenilor din cauza războiului prelungit cu Rusia. Declarațiile au fost făcute după reuniunea miniștrilor apărării din NATO de la Bruxelles. Oboseala de război pe frontul ucrainean Kosiniak-Kamysz a subliniat că "situația pe front este dificilă" și că există o "oboseală de război masivă" în rândul ucrainenilor. Citește și: FOTO Unde ar locui Marcel Ciolacu, alături de iubita sa, Sorina Docuz, și copilul lor: o vilă bine ascunsă lângă TVR El a apreciat eroismul soldaților ucraineni care își apără țara de aproape trei ani, dar și-a exprimat scepticismul față de "planul de victorie" propus de președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Scepticism față de "Planul de victorie" Ministrul polonez a afirmat că planul de victorie al președintelui Zelenski nu reprezintă "o soluție la problemă" și că nu este "o lumină clară, strălucitoare care va schimba imediat realitatea". În plus, Kosiniak-Kamysz a remarcat că ucrainenii din Polonia manifestă un interes redus față de brigada de voluntari planificată. Până în prezent, aproximativ 300 de bărbați și femei au semnat pentru a se înrola în această inițiativă. Efortul de a instrui o "legiune ucraineană" în Polonia face parte din acordul de securitate semnat de președintele Zelenski cu premierul polonez Donald Tusk în luna iulie.

Cuba a rămas în întuneric: guvernul nu mai reușește să achiziționeze combustibil pentru centrale din cauza embargoului american întărit recent
Eveniment

Cuba a rămas în întuneric: guvernul nu mai reușește să achiziționeze combustibil pentru centrale din cauza embargoului american întărit recent

Pană de curent generalizată în Cuba. Închiderea principalei centrale termice din Cuba a cauzat o defecțiune majoră în sistemul electric, lăsând insula fără electricitate, a anunțat Ministerul Energiei și Minelor, într-o perioadă de "urgență energetică". Pană de curent generalizată în Cuba "Sistemul este fără electricitate în toată țara" a declarat Lázaro Guerra, director general pentru energie electrică în cadrul Ministerului Energiei și Minelor, după oprirea uzinei Antonio Guiteras. Citește și: FOTO Unde ar locui Marcel Ciolacu, alături de iubita sa, Sorina Docuz, și copilul lor: o vilă bine ascunsă lângă TVR Anunțul a fost făcut în direct la televiziunea de stat. Măsuri de criză din partea autorităților Cu o zi înainte de acest incident, guvernul cubanez a dispus mai multe măsuri pentru a face față crizei energetice, inclusiv încetarea activităților în sectorul public. Populația din mai multe provincii s-a confruntat cu pene de curent de până la douăzeci de ore pe zi în ultimele săptămâni. Cauzele crizei: Deficit de combustibil și embargo economic Președintele Miguel Díaz-Canel a declarat joi că țara se află într-o situație de "urgență energetică", din cauza dificultăților în achiziționarea combustibilului necesar pentru alimentarea centralelor, ca urmare a înăspririi embargoului impus de Statele Unite din 1962. Premierul Manuel Marrero a anunțat suspendarea tuturor activităților neesențiale ale statului, în condițiile în care deficitul de energie electrică a atins joi aproape 50%.

Locuința lui Netanyahu, vizată de trei drone lansate din Liban, una a explodat în apropierea imobilului
Internațional

Locuința lui Netanyahu, vizată de trei drone lansate din Liban, una a explodat în apropierea imobilului

Locuința lui Netanyahu, vizată de drone. O dronă lansată din Liban a lovit sâmbătă orașul Cezareea, situat în centrul Israelului, în apropierea reședinței private a premierului israelian Benjamin Netanyahu. Locuința lui Netanyahu, vizată de drone Presa arabă a relatat că reședința privată a premierului israelian a fost vizată de un atac cu trei drone. Citește și: FOTO Unde ar locui Marcel Ciolacu, alături de iubita sa, Sorina Docuz, și copilul lor: o vilă bine ascunsă lângă TVR Dintre acestea, două au fost interceptate de forțele armate israeliene, în timp ce a treia dronă a reușit să lovească în zona Cezareei. Comunicatul armatei israeliene Potrivit armatei israeliene, "în ultima oră au fost identificate trei vehicule aeriene fără pilot care traversau din Liban spre teritoriul israelian. Două dintre ele au fost interceptate, iar un al treilea a lovit în zona Cezareei". Reacția oficialilor israelieni Un purtător de cuvânt al premierului Benjamin Netanyahu a confirmat atacul cu dronă asupra locuinței acestuia din nordul Cezareei. El a precizat că prim-ministrul nu se afla în apropiere în momentul incidentului și că nu au fost înregistrate victime.

Moldova votează să intre în UE. Miza este numărul de votanți: un milion de moldoveni locuiesc în diaspora
Internațional

Moldova votează să intre în UE. Miza este numărul de votanți: un milion de moldoveni locuiesc în diaspora

Moldovenii vor în UE, spun sondajele. Pe 20 octombrie 2024, în aceeași zi cu alegerile prezidențiale, în Republica Moldova va avea loc referendumul republican constituțional. Cetățenii sunt chemați să răspundă la întrebarea: "Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?". Miza este numărul de votanți. Proiectul de modificare a Constituției Parlamentul Republicii Moldova a aprobat pe 16 mai 2024 proiectul privind organizarea referendumului. Acest proiect prevede completarea Constituției cu două alineate noi care reconfirmă identitatea europeană a poporului și caracterul ireversibil al parcursului european. Citește și: FOTO Unde ar locui Marcel Ciolacu, alături de iubita sa, Sorina Docuz, și copilul lor: o vilă bine ascunsă lângă TVR De asemenea, integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană devine un obiectiv strategic al țării. Documentul introduce un nou titlu în Constituție, "Integrarea în Uniunea Europeană", și stabilește că aderarea la tratatele UE se va realiza prin lege organică, având prioritate față de legile interne. Inițiativa și susținerea politică Referendumul a fost organizat la inițiativa președintei Maia Sandu, fiind susținut de 46 de deputați ai Partidului "Acțiune și Solidaritate" (PAS). Proiectul de revizuire a Constituției a fost avizat de Curtea Constituțională pe 16 aprilie 2024, iar inițiativa a fost anunțată pentru prima dată de președintele Maia Sandu în decembrie 2023. Negocierile de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană au fost demarate de Consiliul European la 14-15 decembrie 2023. Participanți și pozițiile lor La referendum s-au înscris 15 participanți, dintre care 14 partide politice și un bloc electoral format din trei partide. Dintre aceștia, doar două partide susțin opțiunea "NU" - Partidul Comuniștilor din Republica Moldova și Partidul "Renaștere". Un partid a fost exclus din cursă pentru nereguli legate de finanțare, în timp ce două cereri de înregistrare au fost respinse de Comisia Electorală Centrală. Alte două formațiuni politice, Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) și Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei (PDCM), au anunțat că vor boicota referendumul. Susținătorii opțiunii "DA" Opțiunea "DA" este susținută de mai multe formațiuni politice. Printre acestea se numără Partidul Verde Ecologist, Mișcarea "Respect Moldova", Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa, Coaliția pentru Unitate și Bunăstare, Blocul electoral "Împreună", Partidul Acțiune și Solidaritate, Mișcarea Alternativa Națională, Partidul "Democrația Acasă", Alianța pentru Unirea Românilor, Partidul "NOI", Partidul Reîntregirii Naționale "Acasă", Partidul Social Democrat European și Partidul "Voința Poporului". Moldovenii vor în UE, spun sondajele Pentru ca referendumul să fie considerat valabil, este necesar ca la vot să participe cel puțin o treime din alegătorii înscriși pe listele electorale. "Întrebarea nu e dacă la referendum moldovenii votează pentru UE, asta e destul de clar din sondaje: 2 din 3 vor în UE. Întrebarea crucială e dacă se face pragul de participare la referendum pentru a fi validat. Acesta e 33%, dar dintr-o ciudăţenie a legii se calculează pe o listă de 2.7 milioane votanţi, din care cel puţin vreun milion nu sunt prezenţi în ţară. Cu alte cuvinte, pentru pragul teoretic de 33% trebuie să voteze vreo 55% din cei real prezenţi", arată Sorin Ioniță, membru al think tank-ului Expert Forum.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră