Acuzațiile AUR despre „vânzările netransparente” ale statului, demontate: ce arată, de fapt, mecanismele pieței de capital
Un comunicat recent al partidului AUR ridică o serie de acuzații grave la adresa guvernului, sugerând că planurile de listare și vânzare de acțiuni la companii de stat ar ascunde o strategie netransparentă, cu o miză de zeci de miliarde de lei.
Tonul este alarmist, concluziile sunt ferme.
Dar cât din aceste acuzații rezistă unei analize reci, punct cu punct?
Acuzațiile AUR
În comunicatul său, AUR susține că guvernul ar pregăti o strategie netransparentă de valorificare a companiilor de stat, favorizând plasamentele accelerate de acțiuni (ABB) pentru societăți de mare valoare, precum Hidroelectrica și Romgaz, în detrimentul listărilor clasice la bursă (IPO).
Potrivit formațiunii, această abordare ar ascunde o miză financiară reală de aproximativ 10 miliarde de lei, ce ar urma să fie obținută rapid și fără transparență, în timp ce operațiuni precum listarea CEC Bank sunt amânate.
AUR mai acuză o lipsă de coerență în raportarea valorilor companiilor implicate, precum și o posibilă ingerință în deciziile Fondul Proprietatea, sugerând că întregul demers ar fi construit pe o logică opacă, în contradicție cu discursul oficial despre transparență.
IPO vs. ABB: o comparație care amestecă două lumi diferite
Prima teză a comunicatului este că statul ar alege listări (IPO) pentru companii mici și plasamente accelerate (ABB) pentru companii mari, sugerând o evitare deliberată a transparenței.
Problema este că această comparație pornește de la o premisă greșită.
IPO și ABB nu sunt alternative, ci instrumente diferite, aplicate în contexte diferite.
IPO-ul este folosit pentru companii care nu sunt listate, în timp ce ABB este o metodă standard de vânzare rapidă a unor pachete de acțiuni la companii deja tranzacționate pe bursă, precum Hidroelectrica sau Romgaz.
Nu poți lista de două ori aceeași companie.
Iar de aici cade întreaga opoziție „transparență vs. opacitate”.
Plasamentele accelerate ar fi „netransparente”: ce spune realitatea
Un alt pilon al criticii este ideea că plasamentele accelerate private ar ocoli transparența.
În realitate, aceste operațiuni se desfășoară tot prin bursă, sunt anunțate public și sunt raportate ulterior.
Diferența este una de viteză și de tip de investitor: ABB-urile sunt adresate în principal investitorilor instituționali și sunt utilizate pe scară largă în piețele mature.
Nu sunt „invizibile”, ci doar mai puțin spectaculoase pentru publicul larg.
150 de miliarde vs. 10 miliarde: confuzia dintre valoare și realitate
Poate cel mai puternic efect retoric din comunicat este contrastul dintre „10 miliarde” și „150 de miliarde”.
Doar că această opoziție este, în sine, înșelătoare.
Cele 150 de miliarde reprezintă valoarea totală a unor companii, nu suma care ar urma să fie vândută.
Statul nu scoate la vânzare integral aceste active, ci doar pachete minoritare.
Cu alte cuvinte, miza financiară reală, banii încasați, este mult mai apropiată de acele „10 miliarde” invocate chiar în comunicat.
„Vânzări rapide” sau timing de piață
AUR sugerează că vânzarea rapidă de acțiuni la companii precum Hidroelectrica sau Romgaz ar ridica semne de întrebare.
Dar exact această rapiditate este esența mecanismului ABB: valorificarea unui moment favorabil de piață, atunci când cererea este ridicată și prețurile sunt avantajoase.
A întârzia astfel de operațiuni nu ar însemna mai multă transparență, ci, uneori, pierderi pentru stat.
De ce durează IPO-ul la CEC Bank?
Compararea cu listarea CEC Bank, prezentată ca fiind lentă, ignoră realitatea procedurală.
Un IPO presupune:
- audituri complexe,
- aprobări de reglementare,
- campanii de prezentare pentru investitori,
- stabilirea prețului.
Durata de 10 luni nu este o anomalie, ci standardul.
„De ce nu vindeți transparent?” – dar exact asta se întâmplă
Una dintre întrebările finale din comunicat este, poate involuntar, cea mai ironică.
Se cere „vânzare transparentă” pentru companiile deja listate.
Or, exact asta înseamnă plasamentele realizate prin bursă.
Diferența este că nu toate aceste operațiuni au forma vizibilă și ceremonială a unui IPO.
Dar transparența nu se măsoară în spectaculozitate.
Implicarea Fondului Proprietatea
Există, desigur, și o observație legitimă: implicarea Fondului Proprietatea nu poate fi impusă de stat, ci doar negociată.
Dar aceasta este o nuanță tehnică, nu o dovadă a unei strategii opace.
Între suspiciune și mecanisme reale
Comunicatul AUR ridică întrebări care merită discutate, dar construiește concluzii pe baza unor asocieri discutabile: compară instrumente diferite, confundă valori totale cu sume tranzacționate și echivalează viteza cu lipsa de transparență.
În realitate, ceea ce este prezentat ca o anomalie pare a fi, mai degrabă, funcționarea normală a piețelor de capital.
Iar diferența dintre cele două interpretări spune, poate, mai mult despre felul în care alegem să privim economia decât despre economia însăși.
