sâmbătă 07 noiembrie
Login Contact
DeFapt.ro

stat

125 articole
Eveniment

Pensie calculată greșit sau drepturi refuzate: când pot primi pensionarii un avocat plătit de stat și unde depun cererea

O pensie calculată greșit, un drept refuzat sau o sumă cerută înapoi de o instituție pot pune un pensionar în fața unei alegeri dificile: să își apere drepturile în instanță sau să păstreze banii pe care i-ar da pentru avocat pentru medicamente, facturi și hrană. Legea prevede însă un sprijin pentru persoanele care nu își permit costurile demersurilor juridice: ajutorul public judiciar. În anumite condiții, statul poate suporta integral sau parțial onorariul avocatului și al expertului. Când poate fi solicitat un avocat plătit de stat Ajutorul reglementat de OUG nr. 51/2008 se aplică în cauze civile, administrative, de muncă și de asigurări sociale, printre altele. Citește și: Pensionarii pot beneficia lunar de peste 2.000 de lei pe lângă pensie: cine are dreptul la indemnizația de însoțitor Un pensionar poate solicita acest ajutor într-un litigiu privind pensia, un drept social refuzat sau o problemă de proprietate. Sprijinul se acordă la cerere, după verificarea condițiilor legale, scopul fiind ca apărarea unui drept să nu pună în pericol întreținerea solicitantului sau a familiei sale. Primul pas: unde vă adresați Pentru o consultație sau ajutor înainte de proces, sunați la secretariatul baroului din județul în care locuiți sau mergeți la sediul acestuia; pentru Capitală, adresați-vă Baroului București. Citește și: Bani în plus pe lângă pensie: ce probleme de sănătate pot da dreptul la indemnizația de handicap Spuneți că doriți să solicitați asistență extrajudiciară deoarece nu vă permiteți un avocat și cereți să fiți îndrumați către Serviciul de asistență judiciară. Secretariatul vă poate indica locul unde se depune cererea, programul și de unde obțineți formularul și lista documentelor necesare. Ce cheltuieli pot fi acoperite Legea permite plata avocatului, a expertului, traducătorului sau interpretului folosit în proces, precum și a onorariului executorului judecătoresc. Citește și: Ajutor pentru pensionari: aparate auditive, fotolii rulante și proteze prin CNAS, chiar dacă nu aveți certificat de handicap Mai pot fi acordate scutiri, reduceri, eșalonări ori amânări ale taxelor judiciare. Pentru expertiză, este necesar ca aceasta să fie încuviințată de instanță sau de autoritatea cu atribuții jurisdicționale, iar plata să îi revină solicitantului. Rețineți că nu orice verificare comandată pe cont propriu unui specialist este decontată. Însă, dacă instanța consideră necesară o expertiză contabilă într-un litigiu privind drepturi bănești și stabilește că pensionarul trebuie să avanseze onorariul, acesta poate cere ajutor pentru plata lui. Formele de sprijin se pot cumula: se poate solicita atât avocat, cât și plata expertului. Pentru avocat, expert, traducător, interpret și executor, plafonul cumulat într-un an este de 10 salarii minime brute. Nu este o sumă primită în mână, ci o limită a cheltuielilor acoperite prin acest mecanism. Când plătește statul integral și când suportă jumătate Sprijinul se stabilește în funcție de venitul mediu net lunar pe membru de familie, din ultimele două luni anterioare depunerii cererii. Citește și: Scutiri de taxe și impozite pentru pensionarii din România: care sunt condițiile și când trebuie solicitate La salariul minim brut de 4.325 de lei, aplicabil de la 1 iulie 2026, statul avansează integral sumele aprobate dacă acest venit este mai mic de 1.081,25 lei. Dacă venitul este de cel puțin 1.081,25 lei, dar mai mic de 2.162,50 lei, statul suportă 50% din sumele aprobate. Persoanele al căror venit ajunge la 2.162,50 lei sau depășește această valoare pot solicita, în continuare, ajutor: instanța va analiza situația concretă, ținând cont de veniturile realizate, cheltuielile dovedite și costurile procesului. Pragurile se modifică odată cu salariul minim brut. Dacă doi soți pensionari au pensii nete de 1.500 și 2.100 de lei, neschimbate în ultimele două luni, fără alte venituri, nedia este de 1.800 de lei pe persoană. Din perspectiva acestui criteriu, se încadrează la sprijinul de 50%, sub rezerva verificării celorlalte condiții. O pensie peste prag nu înseamnă automat refuz Articolul 8 permite acordarea ajutorului și în alte situații, proporțional cu nevoile solicitantului, dacă procesul ar limita accesul efectiv la justiție prin costurile sale, raportate la venituri și cheltuielile dovedite. Citește și: Ajutor gratuit pentru pensionari: cine poate beneficia de un îngrijitor la domiciliu și ce servicii poate oferi Dacă un pensionar care locuiește singur are o pensie de 2.500 de lei, dar plătește chirie și tratamente, iar procesul presupune o expertiză costisitoare, poate cere ajutor chiar dacă depășește pragul de 2.162,50 lei. Trebuie să prezinte documentele care arată cheltuielile și să explice de ce nu poate suporta costul demersului. Aprobarea și întinderea sprijinului sunt stabilite de instanță. Nu există un procent garantat pentru acest exemplu, însă cererea nu trebuie abandonată numai pentru că pensia depășește pragul. Se analizează situația familiei, nu doar talonul de pensie Sunt relevante veniturile periodice ale solicitantului și ale familiei, inclusiv pensiile și alte venituri, precum cele din chirii. Citește și: Bani din urmă pentru pensionari: când se plătesc diferențele după recalculare și de ce contează data cererii Legea cere să fie avute în vedere și sumele datorate periodic pentru nevoi de bază, cum sunt chiria și obligațiile de întreținere. Familia are o definiție proprie în ordonanță: include soțul sau soția, descendenții aflați în întreținere în condițiile de vârstă și studii prevăzute de lege, dar și persoana care locuiește și gospodărește împreună cu solicitantul, în condițiile articolului 5. Solicitantul trebuie să descrie corect gospodăria și să declare toate veniturile relevante. Pentru cheltuieli medicale ori alte cheltuieli esențiale, documentele sunt importante mai ales când se cere evaluarea situației concrete, dincolo de praguri. Puteți cere o consultație și înainte de proces Persoanele care nu știu ce drept au sau cărei instituții să se adreseze pot solicita asistență extrajudiciară, în condițiile legii. Aceasta poate cuprinde consultații, redactarea de cereri, petiții și sesizări, precum și reprezentarea în fața unor instituții publice. Avocatul poate clarifica actele necesare, instituția competentă și termenele demersului. Cererea se depune la Serviciul de asistență judiciară al baroului. Solicitați formularul și lista documentelor necesare. Potrivit Legii nr. 51/1995, cererea se soluționează în cel mult 15 zile lucrătoare de la înregistrare; respingerea poate fi contestată la consiliul baroului în cinci zile de la comunicare. Acesta poate fi primul pas pentru un pensionar care are nevoie de îndrumare, înainte de a decide dacă trebuie să pornească un proces. Cum solicitați ajutorul pentru un proces 1. Identificați instanța și dreptul pe care îl apărați. Cererea se adresează instanței competente să soluționeze cauza. Dacă procesul există deja, indicați numărul dosarului. Pentru executarea unei hotărâri, competența aparține instanței de executare. 2. Precizați sprijinul cerut. Arătați dacă aveți nevoie de avocat, de plata expertului sau de facilități privind taxa judiciară. Puteți solicita mai multe forme de ajutor. 3. Pregătiți actele. În funcție de situație, sunt utile: - copia actului de identitate și documente privind componența familiei; - taloanele de pensie și dovezile celorlalte venituri din ultimele două luni, pentru solicitant și familie; - dovezi privind chiria, obligațiile de întreținere și alte plăți relevante; - acte medicale și dovezi ale costurilor tratamentului, dacă acestea susțin cererea; - decizia contestată, actele procesului și dovada costului expertizei, dacă este deja stabilit; - declarația pe propria răspundere privind ajutorul public judiciar primit în ultimele 12 luni: forma, cauza și cuantumul; dacă nu ați primit, precizați acest lucru. 4. Depuneți cererea scrisă și semnată. Includeți numele, CNP-ul, domiciliul, problema juridică și situația materială. Cererea de ajutor public judiciar este scutită de taxă de timbru și poate fi formulată personal. 5. Urmăriți comunicările instanței. Aceasta poate cere acte sau explicații suplimentare. Păstrați dovada depunerii și răspundeți solicitărilor. Instanța soluționează cererea fără citarea părților, printr-o încheiere motivată. Dacă o respinge, puteți cere reexaminarea în cinci zile de la comunicare; cererea va fi analizată de un alt complet. Procesele privind pensia sunt scutite de taxa de timbru Articolul 132 din Legea nr. 360/2023 scutește de taxa de timbru cererile și actele procedurale privind litigii care au ca obiect drepturi sau obligații de asigurări sociale. Scutirea nu înseamnă că avocatul ori expertiza sunt automat gratuite. Pentru aceste cheltuieli poate fi necesară cererea de ajutor public judiciar. Atenție și la termene: deciziile caselor teritoriale de pensii pot fi contestate în 45 de zile de la comunicare, potrivit articolului 127. Nu presupuneți că solicitarea unui avocat prin barou sau depunerea cererii de ajutor prelungește automat termenul pentru contestarea deciziei. Pentru atacarea unei hotărâri judecătorești există reguli speciale în articolul 13 din OUG nr. 51/2008, inclusiv întreruperea termenului în anumite condiții. Ajutorul pentru această etapă se cere din nou. Ce cheltuieli pot rămâne în sarcina pensionarului Ajutorul acoperă formele și sumele aprobate, fără să garanteze câștigarea procesului. Dacă pierdeți, puteți fi obligați să achitați cheltuielile de judecată ale celeilalte părți, în condițiile legii. În principiu, sumele avansate de stat rămân în sarcina acestuia chiar dacă beneficiarul pierde. Există însă excepții: ascunderea cu rea-credință a situației materiale, exercitarea abuzivă a acțiunii ori comportamentul nediligent care a cauzat pierderea procesului pot conduce la restituire. Legea prevede și restituirea ajutorului atunci când, prin hotărâre definitivă, beneficiarul dobândește bunuri sau drepturi de creanță a căror valoare depășește de zece ori ajutorul acordat. De aceea, prima discuție cu avocatul trebuie să lămurească atât dreptul urmărit, cât și costurile posibile. Pentru cine nu are bani de consultație, cererea de asistență extrajudiciară la barou poate deschide accesul la aceste explicații, înainte de asumarea unui proces.

Pensie calculată greșit sau drepturi refuzate: când pot primi pensionarii un avocat plătit de stat și unde depun cererea
Bani de la stat pentru românii care decid să se întoarcă în țară: ce sprijin există și ce se pregătește pentru 2027
Eveniment

Bani de la stat pentru românii care decid să se întoarcă în țară: ce sprijin există și ce se pregătește pentru 2027

Întoarcerea în România poate însemna un nou serviciu, cheltuieli cu mutarea sau deschiderea unei mici afaceri. Pentru unele dintre aceste situații există sprijin de la stat: prime de instalare de 12.500 sau 15.500 de lei, ajutor pentru chirie și finanțări pentru firme. Accesul depinde însă de condiții precise, iar unele formalități trebuie făcute înainte de angajare. În octombrie 2026 există și două noutăți pentru viitorii antreprenori: o nouă sesiune de cursuri Start-Up Nation și pregătirea programului „Diaspora Investește Acasă”, care ar putea deveni accesibil în prima parte a anului 2027. Statul nu plătește automat o primă pentru simpla revenire În primul rând, trebuie știut că programele existente nu acordă bani doar pentru că o persoană a decis să se întoarcă în România.  Citește și: La ce servicii medicale gratuite ai dreptul în 2026 dacă nu ești asigurat: urgențe, analize, investigații pentru cancer Sprijinul este legat de angajare, de mutarea pentru un loc de muncă sau de realizarea unei investiții. Pentru ajutoarele de ocupare, primul interlocutor este agenția județeană pentru ocuparea forței de muncă, AJOFM, sau AMOFM București. Înregistrarea ca șomer trebuie făcută înainte de angajare. Aceasta nu înseamnă automat că persoana primește și indemnizație de șomaj: unele stimulente sunt destinate tocmai șomerilor neindemnizați. ANOFM oferă și servicii gratuite de mediere pentru găsirea unui loc de muncă, inclusiv românilor care revin în țară. Prima de instalare: 12.500 de lei sau 15.500 de lei Prima de instalare prevăzută de Legea nr. 76/2002 poate fi de 12.500 de lei pentru o persoană și de 15.500 de lei dacă aceasta este însoțită de familie, în condițiile legii. Citește și: Bani primiți de la părinți sau copii: când poate cere ANAF explicații și când se aplică impozitul de 70% Sunt incluse și familiile monoparentale, când părintele este însoțit de copilul sau copiii aflați în întreținere. Dacă ambii soți îndeplinesc condițiile, nu primesc fiecare câte 15.500 de lei: unul poate beneficia de 12.500 de lei, iar celălalt de 3.500 de lei, adică 16.000 de lei împreună. Sumele sunt neimpozabile și se acordă, în situația obișnuită, în două tranșe: jumătate la instalare și jumătate după 12 luni de la angajare. Pentru prima de 15.500 de lei, aceasta înseamnă două tranșe de câte 7.750 de lei. Ce condiții trebuie să îndeplinească românii reveniți din străinătate Există o prevedere specială pentru cetățenii români care și-au exercitat dreptul la libera circulație a lucrătorilor în Uniunea Europeană sau Spațiul Economic European timp de cel puțin 36 de luni consecutive, anterior întoarcerii. Citește și: Accidentul în drum spre serviciu poate fi considerat accident de muncă: ce bani pot primi victima sau familia Solicitantul trebuie să dovedească șederea legală în străinătate, să fie înregistrat la agenția de ocupare și să se angajeze cu normă întreagă pentru cel puțin 12 luni. Localitatea din România în care își stabilește domiciliul sau reședința trebuie să fie cea în care lucrează ori una învecinată și să figureze în Planul național de mobilitate. AJOFM poate verifica această condiție pentru adresa concretă. Cererea se depune în 60 de zile de la angajare. Dosarul include documentele privind angajarea, actele și declarațiile cerute de agenție, precum și dovada emisă de autoritățile străine privind domiciliul, reședința sau rezidența legală, însoțită de traducere certificată în română. Contează și situația locuinței: deținerea unei case sau a unui apartament de către solicitant ori membrii familiei în localitățile relevante poate exclude acordarea primei. Prin urmare, revenirea în propria locuință nu trebuie confundată cu un drept automat la bani. Regula specială pentru UE și SEE nu se extinde automat la orice țară din lume. Cei reveniți din alte state pot verifica accesul la măsurile generale de ocupare. Ajutor pentru chirie și utilități: până la 900 de lei pe lună După revenire, o persoană care se angajează într-o localitate aflată la peste 50 de kilometri de domiciliul sau reședința sa și se mută pentru serviciu poate analiza prima de relocare. Citește și: Nu plătiți în grabă o datorie veche către ANAF: poate fi prescrisă, iar banii nu se mai restituie Aceasta acoperă 75% din cheltuielile eligibile pentru chirie și utilități, în limita a 900 de lei lunar, pentru cel mult 36 de luni. Veniturile nete lunare ale persoanei singure sau ale întregii familii nu trebuie să depășească 5.000 de lei. De exemplu, pentru cheltuieli eligibile de 1.000 de lei pe lună, ajutorul ar fi 750 de lei. Pentru cheltuieli de 1.500 de lei, se aplică plafonul de 900 de lei. Sunt necesare înregistrarea prealabilă ca șomer și angajarea cu normă întreagă pentru minimum 12 luni. Există și excluderi, inclusiv privind locuințele deținute în zona mutării sau chiria suportată de angajator ori autorități. Prima de relocare nu se cumulează cu prima de instalare, de încadrare sau de activare. Cererea se depune în 60 de zile de la angajare, iar plata presupune prezentarea documentelor justificative. Nu este o indemnizație acordată tuturor românilor care revin și stau în chirie. Prima de activare: 1.000 de lei pentru anumite persoane care se angajează Românii reveniți în țară pot beneficia și de prima de activare, dacă îndeplinesc condițiile generale. Citește și: Proprietarii care vând sau închiriază locuințe riscă amenzi de până la 7.500 de lei: obligativitatea certificatului energetic Ajutorul este de 1.000 de lei, neimpozabil, pentru persoanele înregistrate ca șomeri de cel puțin 30 de zile, care nu primesc indemnizație de șomaj și se angajează cu normă întreagă pentru o perioadă mai mare de trei luni. Banii se acordă în două tranșe de câte 500 de lei: prima la angajare, a doua după trei luni. Cererea trebuie depusă în maximum 30 de zile de la angajare. Sunt verificate și alte condiții: de exemplu, solicitantul nu trebuie să fi lucrat la același angajator în ultimele 12 luni și nici să fi primit această primă în ultimele 12 luni. Sprijin pentru cei care fac naveta Pentru persoanele înregistrate ca șomeri, care se angajează la peste 15 kilometri de localitatea de domiciliu sau reședință, există prima de încadrare. Citește și: Primăria îți poate dubla impozitul pe casă din 2026: cine este vizat de capcana fiscală din CATUC Aceasta se calculează la 0,5 lei pe kilometru, cu un plafon de 55 de lei pe zi, în funcție de zilele efectiv lucrate, și se poate acorda timp de 12 luni. Sunt necesare angajarea cu normă întreagă pentru cel puțin un an și domiciliul sau reședința într-o zonă inclusă în Planul național de mobilitate. Nu se acordă dacă transportul este deja asigurat ori plătit de angajator sau autorități. Cererea se depune în 30 de zile de la angajare. Start-Up Nation: până la 250.000 de lei pentru o afacere Pentru cei care vor să devină antreprenori, Start-Up Nation prevede finanțări nerambursabile de maximum 250.000 de lei pentru o firmă, reprezentând cel mult 90% din cheltuielile eligibile. Beneficiarul trebuie să contribuie cu minimum 10%. La finanțarea maximă și contribuția minimă, proiectul eligibil ajunge la aproximativ 277.778 de lei, dintre care circa 27.778 de lei reprezintă aportul propriu. Cheltuielile neeligibile se suportă separat. Accesarea presupune absolvirea cursului antreprenorial, înființarea firmei în condițiile programului și depunerea proiectului pentru evaluare. Absolvirea cursului nu garantează finanțarea. Programul implică și obligații ulterioare: cel puțin două locuri de muncă, menținute minimum 24 de luni de la finalizarea implementării, și menținerea activității timp de trei ani de la plata integrală a ajutorului. Există o noutate: pe 6 octombrie 2026 s-au redeschis înscrierile la cursurile gratuite pentru persoane între 18 ani și 30 de ani neîmpliniți, inclusiv români reîntorși în țară. Sesiunea anunțată are 17.600 de locuri și o durată inițială de 30 de zile, cu posibilitatea prelungirii. Înscrierea se face pe minimis.imm.gov.ro. Această sesiune pentru tineri nu trebuie confundată cu accesul tuturor persoanelor din diaspora, indiferent de vârstă. Programul are și alte categorii eligibile, însă deschiderea înscrierilor și disponibilitatea locurilor se verifică separat. Denumirea juridică a ediției rămâne „Start-Up Nation – România, ediția 2024”, chiar dacă etapele sale se desfășoară ulterior. „Diaspora Investește Acasă”: acces estimat pentru 2027 Programul „Diaspora Investește Acasă”, aprobat prin HG nr. 601/2026, combină credite pentru investiții cu garanții și granturi. Este implementat prin Banca de Investiții și Dezvoltare (BID) și băncile partenere. Creditele pot avea valori între 5.000 și 500.000 de euro, iar ajutorul nerambursabil poate acoperi maximum 60% din credit, fără să depășească 200.000 de euro. Mecanismul presupune aprobarea unui credit, realizarea investiției și verificarea condițiilor. Ulterior, grantul reduce datoria către bancă. Pentru un credit de 100.000 de euro, plafonul procentual al grantului este 60.000 de euro. Pentru unul de 500.000 de euro, ajutorul rămâne plafonat la 200.000 de euro. Valorile efective depind de eligibilitate și de regulile aplicabile. Potrivit explicațiilor oferite de un reprezentant BID la 1 octombrie, accesul efectiv era estimat pentru prima parte a anului 2027. Programul poate interesa și românii care investesc în țară păstrându-și reședința în străinătate: revenirea definitivă nu este prezentată ca o condiție generală. Cine ar putea primi finanțarea Condițiile publicate de BID vizează firme înființate de mai puțin de trei ani, deținute majoritar de cetățeni români care au avut domiciliul sau reședința în străinătate cel puțin 12 luni din ultimele 18 luni anterioare cererii de credit. Asociații majoritari și/sau administratorii trebuie să demonstreze minimum nouă luni de experiență profesională, pregătire ori studii în domeniul investiției sau în management. Contribuția proprie este de 10% pentru proiecte de până la 400.000 de euro. Ea scade la 5% dacă este îndeplinită condiția privind un asociat majoritar eligibil din diaspora cu vârsta sub 35 de ani. Pentru proiecte de peste 400.000 de euro, aportul este de 15%. Banca parteneră decide dacă acordă creditul. Garanția BID nu înlocuiește analiza capacității de rambursare. Lista băncilor participante urmează să fie publicată după operaționalizarea programului. Investiția și structura acționariatului trebuie menținute cel puțin trei ani de la finalizarea proiectului. Ce merită făcut înainte de întoarcere Cei care urmăresc un loc de muncă pot contacta AJOFM din județul în care vor locui înainte de mutare, pentru a verifica adresa, condițiile și documentele necesare. Dovezile privind șederea legală în străinătate merită obținute înainte de plecare. După revenire, ordinea formalităților contează: înregistrarea la agenție, angajarea în condițiile cerute și depunerea cererii în termen. Pentru prima de instalare, anumite încetări ale contractului înainte de 12 luni sau revenirea la vechiul domiciliu pot duce la recuperarea banilor. Viitorii antreprenori trebuie să pregătească, pe lângă proiect, și contribuția proprie. La Start-Up Nation se parcurg cursurile și selecția pentru finanțare; la „Diaspora Investește Acasă” trebuie urmărite lansarea efectivă și lista băncilor partenere. Un program aprobat nu înseamnă că cererile pot fi deja depuse.

600 de lei de la stat în fiecare an pentru copil: cine poate primi banii și ce condiții trebuie îndeplinite
Eveniment

600 de lei de la stat în fiecare an pentru copil: cine poate primi banii și ce condiții trebuie îndeplinite

Părinții pot primi anual o primă de stat de 600 de lei pentru fiecare copil, dacă depun minimum 1.200 de lei într-un cont Junior Centenar. Programul se adresează copiilor cetățeni români care nu au împlinit 18 ani, potrivit Ziarul de Iași. Contul este deschis automat Contul Junior Centenar este deschis automat pe numele copilului la Trezoreria Statului. Citește și: CCR nu fusese sesizată pe declararea averilor, s-a autosesizat ilegal, arată trei judecători din CCR Banii pot fi depuși prin transfer bancar, mandat poștal sau numerar la Trezorerie. Pentru fiecare an în care sunt depuși cel puțin 1.200 de lei, copilul dobândește dreptul la o primă de 600 de lei. Suma poate fi depusă integral sau în mai multe tranșe. Dobândă de 3% pe an Economiile din cont beneficiază de o dobândă anuală de 3%, calculată pentru sumele depuse, nu și pentru primele acordate de stat. Prima și dobânda nu sunt plătite imediat, ci la scadența contului, când copilul împlinește 18 ani. Dacă familia are mai mulți copii, fiecare are propriul cont și poate beneficia separat de prima de 600 de lei. În mod normal, banii nu pot fi retrași înainte de majorat, cu excepția unor situații speciale prevăzute de lege.

Lifturi plătite de stat pentru blocurile vechi: cine va beneficia de programul „Lift pentru viață” din 19 august 2026
Eveniment

Lifturi plătite de stat pentru blocurile vechi: cine va beneficia de programul „Lift pentru viață” din 19 august 2026

Românii care locuiesc în blocuri vechi construite fără ascensor vor putea beneficia de finanțare pentru instalarea unui lift sau a unor soluții alternative de accesibilizare. Legea nr. 153/2026, care instituie Programul Național de Accesibilizare a Locuințelor – „Lift pentru viață”, intră în vigoare la 19 august 2026. Programul se adresează în special blocurilor în care locuiesc la etaj persoane vârstnice, persoane cu mobilitate redusă sau cu dizabilități, dar și familii cu copii mici. Important însă: 19 august este data la care intră în vigoare legea, nu data la care proprietarii vor putea primi imediat finanțarea. Pentru ca programul să devină efectiv operațional trebuie aprobate normele de aplicare și mecanismul de finanțare, iar ulterior vor fi lansate procedurile prin care autoritățile locale vor putea solicita banii. Ce este programul „Lift pentru viață” Programul a fost creat prin Legea nr. 153 din 20 iulie 2026 și urmărește accesibilizarea blocurilor de locuințe care nu au fost prevăzute cu lift din proiectul inițial. Citește și: Renovările la bloc: regulile se schimbă din 25 august 2026. Ce mai poți modifica în apartament fără autorizație Legea a fost promulgată la 20 iulie și publicată în Monitorul Oficial nr. 592 din aceeași zi. Nu este vorba numai despre ascensoare clasice. În funcție de caracteristicile clădirii și de soluția tehnică posibilă, finanțarea poate acoperi și platforme elevatoare, rampe de acces sau alte instalații destinate persoanelor cu dificultăți de deplasare. Scopul legii este, în primul rând, să permită persoanelor care au dificultăți de mobilitate să poată intra și ieși din propriile locuințe fără să depindă de ajutorul altor persoane. Ce blocuri pot beneficia de finanțare Legea se referă la condominiile cu trei sau mai multe niveluri supraterane, care nu au fost prevăzute cu lift în proiectul inițial. Citește și: Lia Savonea îi sugerează Siminei Tănăsescu, șefa CCR, să-și dea demisia, după întâlnirea cu Bolojan Prin urmare, simplul fapt că un bloc nu are ascensor nu este suficient: clădirea trebuie să se încadreze în condițiile tehnice stabilite de program. Există și clădiri care nu pot intra în procedura obișnuită de finanțare. Sunt exceptate, între altele, imobilele clasate sau aflate în curs de clasare ca monumente istorice și blocurile expertizate tehnic și încadrate în clasele de risc seismic RsI sau RsII. Pentru acestea din urmă, lucrările de accesibilizare pot fi corelate, în anumite situații, cu programele de consolidare seismică. Cine are prioritate la instalarea liftului Programul nu funcționează după regula „primul venit, primul servit”. Legea stabilește criterii sociale de prioritizare. La selectarea blocurilor contează dacă, la un alt nivel decât parterul, locuiește cel puțin o persoană vârstnică; o persoană cu mobilitate redusă; o persoană cu dizabilități locomotorii, o familie cu un copil antepreșcolar sau preșcolar. Prin urmare, existența într-o scară de bloc a unei persoane care nu poate utiliza ușor scările poate crește prioritatea acelei clădiri la finanțare. Proprietarul nu depune singur cererea la minister Un aspect important este că proprietarul unui apartament nu poate solicita individual Ministerului Dezvoltării instalarea unui lift. Procedura pornește de la asociația de proprietari, iar investiția este derulată prin autoritatea publică locală. Asociația trebuie să adopte o hotărâre privind înscrierea blocului sau a scării în program și să mandateze primăria pentru realizarea demersurilor necesare. În lipsa unei asociații de proprietari, legea permite derularea procedurii în baza acordului unei majorități calificate a proprietarilor, în condițiile prevăzute de actul normativ. Ce documente trebuie să pregătească asociația de proprietari Pentru înscriere, asociația va trebui să depună la autoritatea locală o solicitare însoțită, între altele, de: - contractul de mandat încheiat cu primăria; - hotărârea adunării generale privind înscrierea în program; - tabelul nominal din care rezultă acordul scris al proprietarilor; - lista proprietarilor din scara condominiului vizată de intervenție. Autoritatea locală va trebui apoi să pregătească documentația tehnică necesară și să stabilească ce soluție poate fi aplicată clădirii respective: lift exterior, platformă elevatoare, rampă sau alt sistem de accesibilizare. Cine plătește instalarea liftului Investiția poate fi finanțată din fonduri europene, bugetul de stat, prin Ministerul Dezvoltării, bugetele locale și alte surse legal constituite. Sumele acordate de la bugetul de stat în cadrul programului au caracter nerambursabil. În practică, aceasta înseamnă că asociația de proprietari nu trebuie să strângă singură întreaga sumă necesară pentru achiziționarea și instalarea liftului, cost care poate ajunge la zeci de mii de euro pentru o scară de bloc. Autoritățile locale pot însă suporta din propriile bugete anumite cheltuieli care nu sunt eligibile sau care sunt necesare pentru finalizarea investiției. Prima etapă va cuprinde cel mult 100 de blocuri Programul nu va putea acoperi din prima toate blocurile fără lift din țară. Legea prevede inițial un proiect-pilot pentru maximum 100 de condominii, care urmează să se desfășoare în primele 18 luni de aplicare. După această etapă, programul ar urma să fie extins, în funcție de finanțările disponibile. Așadar, existența unei cereri și îndeplinirea condițiilor nu garantează automat că blocul va primi un lift în prima etapă. Numărul imobilelor care vor putea fi finanțate inițial este limitat. Primăriile trebuie să inventarieze blocurile fără lift Legea pune obligații și în sarcina administrațiilor locale. Primăriile care au pe raza lor blocuri eligibile trebuie să realizeze un inventar al condominiilor cu trei sau mai multe niveluri supraterane construite fără lift. Inventarul trebuie să conțină informații precum regimul de înălțime, perioada construirii și caracteristicile constructive ale clădirilor. Termenul prevăzut este de șase luni de la intrarea în vigoare a legii. Aceste date vor fi folosite ulterior pentru dimensionarea programului și pentru stabilirea necesarului de finanțare. Liftul este finanțat, dar întreținerea nu va fi gratuită Una dintre cele mai importante precizări pentru proprietari este că finanțarea instalării unui lift nu înseamnă că acesta va rămâne fără costuri pentru locatari. După finalizarea lucrărilor, cheltuielile de exploatare, întreținere și revizie a liftului sau a instalației alternative vor fi suportate de asociația de proprietari și repartizate proprietarilor potrivit regulilor aplicabile condominiilor. Așadar, programul poate elimina sau reduce substanțial costul inițial foarte mare al instalării ascensorului, dar nu elimină cheltuielile lunare și periodice generate de funcționarea acestuia. Cine va fi proprietarul liftului În principiu, după instalare, liftul devine parte a proprietății comune a condominiului și aparține proprietarilor în cotă-parte indiviză. Există însă o situație particulară: dacă instalația trebuie construită pe un teren exterior care aparține autorității locale, proprietatea asupra instalației poate reveni unității administrativ-teritoriale, iar asociația de proprietari primește dreptul de utilizare. Ce se întâmplă din 19 august 2026 Intrarea în vigoare a legii nu înseamnă că, începând din 19 august, asociațiile pot merge la primărie și pot cere imediat montarea liftului. Mai întâi trebuie adoptate normele metodologice și mecanismul de finanțare al proiectului-pilot. Legea prevede un termen de 90 de zile de la intrarea sa în vigoare pentru această etapă. Ulterior trebuie lansate efectiv finanțările și deschise procedurile prin care autoritățile locale pot depune proiectele. Prin urmare, proprietarii interesați pot folosi perioada următoare pentru a discuta în cadrul asociației, pentru a verifica dacă blocul îndeplinește condițiile și pentru a urmări anunțurile primăriei. Ce poate face acum un proprietar care locuiește într-un bloc fără lift Primul pas este să aducă problema în discuția asociației de proprietari. Dacă în scară locuiesc persoane vârstnice, persoane cu dizabilități sau cu mobilitate redusă ori familii cu copii mici la etaj, acest lucru va fi relevant pentru prioritizarea cererii. Asociația poate apoi solicita informații primăriei privind pregătirea proiectului-pilot și poate începe procedurile interne pentru adoptarea hotărârii de înscriere. Este însă important ca proprietarii să nu confunde noua lege cu o promisiune că fiecare bloc vechi va primi imediat un ascensor gratuit. Legea creează pentru prima dată un mecanism național de finanțare și pornește cu numai 100 de condominii. Pentru mii de blocuri fără lift, accesul efectiv la bani va depinde de extinderea programului, de bugetele disponibile și de proiectele depuse de autoritățile locale.

La cât a ajuns suma astronomică pe care magistrații o au de luat de la buget, după ce au dat statul în judecată, pentru salarii
Eveniment

La cât a ajuns suma astronomică pe care magistrații o au de luat de la buget, după ce au dat statul în judecată, pentru salarii

Ministerul de Finanțe a comunicat, într-un răspuns la o interpelare, care este valoareea totală a sumelor ce ar trebui plătite magistraților, după ce aceștia au dat statul în judecată pentru a obține salarii mai mari. „Care este valoarea totală estimată a obligațiilor financiare ale statului rezultate din hotărârile judecătorești privind drepturile salariale restante ale magistraților și ale altor categorii profesionale din sistemul judiciar?”, a fost întrebarea deputatului Daniel Biro. Citește și: 15.000 de euro, șpaga pentru angajarea unui asistent medical la SJU Timișoara - discuție înregistrată și prezentată de medicul Ciprian Maxim Doar penalitățile pe o lună pot ajunge la 0,5 miliarde euro, dacă Guvernul nu se grăbește să plătească „Cu privire la valoarea totală estimată a obligaţiilor de plată a drepturilor salariale restante, stabilite prin hotărâri judecătoreşti, din sistemul de justiţie, pentru perioada 2026-2028, respectiv pentru Înalta Curte de Casație și Justiţie, Ministerul Justiţiei, Ministerul Public şi Consiliul Superior al Magistraturii, mentionăm că, din datele comunicate de ordonatorii principali de credite, aceasta este în sumă de circa 8.577,04 milioane lei”, arată ministerul de Finanțe.  Datele sunt din 10 iunie.  Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a amânat pentru data de 20 august pronunţarea unei soluţii definitive în dosarul pe care l-a câştigat în primă instanţă cu Guvernul şi Ministerul Finanţelor pentru neplata unor drepturi salariale restante către magistraţi, apărute ca urmare a unor majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătoreşti.  Procesul se află în faza de recurs, după ce Curtea de Apel Bucureşti a admis pe 5 mai acţiunea introdusă de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a obligat Guvernul şi Ministerul Finanţelor să plătească, inclusiv prin rectificare bugetară, drepturile salariale restante ale magistraţilor. Inițial, se știa că miza acestui proces este de cinci miliarde de lei, dar Finanțele arată că suma este cu 70% mai mare.  Inițial, la 5 mai, Curtea de Apel București a stabilit că Guvernul şi Ministerul de Finanţe trebuie să pună în executare decizia în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii instanţei, cu penalităţi de 1% pentru fiecare zi de întârziere, dar şi amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere. La o sumă de 8,57 miliarde de lei, penalitățile sunt, deci, de aproape 86 milioane de lei pe zi. Într-o singură lună s-ar strânge penalități de peste 2,5 miliarde de lei, adică aproape 500 milioane de euro.  În cererea de chemare în judecată, semnată de preşedinta instanţei, Lia Savonea, Înalta Curte susţine că neplata sumelor restante afectează dreptul de proprietate al judecătorilor care deţin titluri executorii neexecutate de peste zece ani. Guvernul a solicitat sesizarea Curţii Constituţionale cu o excepţie de neconstituţionalitate a unor articole din legea contenciosului administrativ, pentru a afla dacă o instanţă poate impune Guvernului alocări bugetare suplimentare şi dacă este constituţional ca instanţele să stabilească drepturi peste alocările bugetare stabilite prin lege. CCR va lua o decizie pe 23 septembrie.  De asemenea, Guvernul a cerut şi sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene cu o întrebare preliminară, solicitând ca, până la o decizie a CJUE, procesul să fie suspendat.

Deficit de doar 1,75% la cinci luni. Reacție excelentă a piețelor: statul se împrumută mai ieftin
Politică

Deficit de doar 1,75% la cinci luni. Reacție excelentă a piețelor: statul se împrumută mai ieftin

Deficitul bugetar al României a ajuns la 1,75% din PIB după primele cinci luni din 2026, potrivit declarației ministrului de Finanțe, Alexandru Nazare pentru Profit. Presa economică arată că, după apariția acestei informații, costurile la care se împrumută statul român scad abrupt, iar Bursa de Valori este în drum spre cea mai bună şedinţă din 2026. Citește și: VIDEO Eugen Tomac descrie, la podcast-ul „Cum e, de fapt?”, eșecul total al negocierilor pentru guvernul său: Partidele m-au dus pe piste false  Costurile cu împrumuturile statului român se reduc puternic “Deficitul bugetar s-a redus de la 3,35% din PIB la 1,75% din PIB, respectiv cu 28,3 miliarde lei față de aceeași perioadă a anului trecut. În același timp, investițiile publice au crescut de la 40,57 miliarde lei la 44,73 miliarde lei, iar ponderea investițiilor finanțate din fonduri europene și PNRR (inclusiv împrumut) a urcat de la aproximativ 54% la peste 71%. Asta arată că ajustarea fiscală nu s-a făcut prin blocarea investițiilor", a declarat ministrul Finanțelor pentru Profit.ro. În 2024, deficitul bugetar la cinci luni era 3,41%, în 2023 - 2,32%, iar în 2022 - 1,48% din PIB.  “Pieţele financiare româneşti – Bursa de Valori, cea a titlurilor de stat şi cea valutară - au joi una dintre cele mai bune şedinţe din 2026: randamentul obligaţiunilor de stat pe zece ani a coborât la 6,79% de la 6,95%, indicele BET se apreciază cu 2,3% până la 31.800 de puncte, iar leul a rămas stabil la 5,2317 lei/euro - totul pe fondul unui deficit bugetar aproape înjumătăţit faţă de acum un an şi al unei zile de plată a dividendelor de la Hidroelectrica şi Electrica“, a arătat Ziarul Financiar.  Pe un an, costul de finanţare al statului român s-a redus de la aproape 7,4% cât era acum douăsprezece luni.  Practic, statul se împrumută acum mai ieftin decât în orice moment din ultimul an şi jumătate, iar tendinţa s-a accelerat în ultima lună: minus aproape 2% faţă de sfârşitul lui mai, mai scrie ZF. 

Alegătorii PSD și AUR cred că statul trebuie să-i protejeze cu riscul de a nu putea plăti datoriile - sondaj
Politică

Alegătorii PSD și AUR cred că statul trebuie să-i protejeze cu riscul de a nu putea plăti datoriile - sondaj

Nu mai puțin de 83% dintre alegătorii AUR și 71% dintre cei ai PSD consideră că „statul trebuie să protejeze populația chiar și cu riscul de a nu ne mai putea plăti datoriile”, arată un sondaj INSCOP publicat azi. Între alegătorii USR și PNL, 50% și respectiv 56% sunt de acord cu această afirmație.  Citește și: „Soții de la Craiova” și Grindeanu, invitați să plece din fruntea PSD: partidul a ajuns la 13-14% Guvernarea Bolojan putea continua reformele, chiar și „nepopulare”, majoritatea populației era de acord Din totalul eșantionului, 46.9% dintre respondenți sunt total de acord cu afirmația „Statul trebuie să protejeze populația chiar și cu riscul de a nu ne mai putea plăti datoriile”, în timp ce 23.1% sunt oarecum de acord. 9.6% sunt oarecum împotrivă, iar 15.8% sunt total împotrivă. Un procent de 4.6% nu știu sau nu răspund. Cu toate acestea, reformele par să aibă o susținere puternică: 45.6% dintre cei intervievați spun că sunt total de acord cu afirmația „Reformele economice trebuie continuate chiar dacă sunt nepopulare”, 21% sunt oarecum de acord, în timp ce 6.8% sunt oarecum împotrivă și 19.9% total împotrivă. Circa 95% din electoratul USR și 85% din cel al PNL susțin continuarea reformelor, chiar dacă sunt nepopulare. Circa o treime din pesediști și auriști nu susțin reformele „nepopulare”.  Afirmația „Este momentul unei schimbări complete a clasei politice” întrunește acordul total al 68.7% dintre cei chestionați. 15.8% sunt oarecum de acord cu afirmația, 5.9% oarecum împotrivă, iar 6.3% sunt total împotrivă, iar 3.2% nu știu sau nu răspund. Un procent de 87.8% dintre respondenți sunt total de acord cu afirmația „România are nevoie de stabilitate, nu de conflicte politice”, în timp ce 7.5% sunt oarecum de acord. 1.3% sunt oarecum împotriva acestei afirmații, iar 2% sunt total împotrivă. Ponderea non-răspunsurilor este de 1.3%.

VIDEO Bomba penală a lui Bolojan: Oana Gheorghiu pregătește sesizări după ce a pus mâna pe documente din companiile de stat
Eveniment

VIDEO Bomba penală a lui Bolojan: Oana Gheorghiu pregătește sesizări după ce a pus mâna pe documente din companiile de stat

Vicepremierul Oana Gheorghiu va face sesizări penale după ce a reușit să obțină documente din companiile de stat, a spus Gheorghiu la „Cum e, de fapt?”, podcastul DeFapt.ro. Oprea și Șerban au ascuns documente Gheorghiu a povestit la „Cum e, de fapt?” că a cerut Secretariatului General al Guvernului (SGG) contractele de mandat de la mai multe companii de stat, dar a fost refuzată - i s-a cerut inclusiv să se documenteze de pe site. Citește și: VIDEO Kovesi nu uită și nu iartă - avertismentul lui Sebastian Lăzăroiu: „I-a luat pe toți care au negociat numirea ei la DNA” Vicepremierul a primit aceste contracte abia după ce Radu Oprea (PSD) a demisionat de la conducerea SGG. De altfel, și fostul ministru PSD al Transporturilor, Ciprian Șerban, a refuzat să-i dea documente similare pentru conducerea Portului Constanța, potrivit Oanei Gheorghiu (VIDEO). Suspiciuni de fraude și corupție în actele companiilor de stat Totuși, vicepremierul Oana Gheorghiu, inclusiv în urma unei bune colaborări cu Corpul de control al premierului Ilie Bolojan, a reușit să adune documente care indică suspiciuni de fraude și corupție. Gheorghiu a spus, la „Cum e, de fapt?”, podcastul DeFapt.ro, că lucrează la a realiza sesizările către procurori cât mai bine din punct de vedere legal. Vicepremierul a arătat că are în plan inclusiv o întâlnire la un parchet pentru a afla direct de la procurori cum trebuie să fie formulate sesizările penale.

Planul AUR de „reformă” a statului, o colecție de sloganuri fără nici o fundamentare economică
Politică

Planul AUR de „reformă” a statului, o colecție de sloganuri fără nici o fundamentare economică

Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) a prezentat recent un amplu pachet de măsuri pentru reducerea cheltuielilor administrative și reformarea statului român. Printre propuneri se numără reducerea cheltuielilor administrative cu 1% din PIB anual timp de patru ani, limitarea Parlamentului la 300 de aleși, un Guvern cu doar zece ministere, reducerea cu 50% a funcțiilor de conducere din instituțiile publice și suspendarea ajutoarelor financiare externe până când deficitul bugetar va coborî la 3% din PIB. Cât de realist este acest plan din punct de vedere economic? Planul AUR, între realitate și vorbe O analiză atentă arată că multe dintre măsurile anunțate de AUR sunt formulate vag, fără cifre clare, fără impact bugetar estimat și fără explicații privind costurile sociale sau administrative. Citește și: EXCLUSIV Ciucu spune, la podcastul „Cum e, de fapt?”, în ce condiții ar vota PNL un guvern Grindeanu Cu alte cuvinte, partidul identifică unele probleme reale ale statului român, dar soluțiile propuse par adesea mai apropiate de sloganuri politice decât de un program economic verificabil. Reducerea cheltuielilor, promisiune spectaculoasă, explicații puține Una dintre cele mai importante promisiuni AUR este reducerea cheltuielilor administrative cu 1% din PIB anual timp de patru ani. La prima vedere, măsura sună impresionant. În realitate, însă, AUR nu explică exact ce instituții vor fi restructurate, câte posturi vor fi eliminate și ce economii concrete ar rezulta. George Simion a precizat că nu se referă la profesori sau medici, ci la „birocrația locală și centrală”. Formula este însă prea vagă pentru un program economic serios. În practică, reducerea cheltuielilor administrative presupune audit instituțional, digitalizare, reorganizare și eliminarea suprapunerilor administrative. Parlament cu 300 de aleși: impact simbolic, nu salvare bugetară AUR propune reducerea numărului de parlamentari la 300. Măsura are un impact simbolic și politic important, mai ales că tema este populară în societate încă din perioada referendumului din 2009. Din punct de vedere economic însă, economiile rezultate sunt limitate. Cheltuielile Parlamentului reprezintă doar o fracțiune redusă din bugetul total al statului. Problema deficitului României nu este generată de numărul parlamentarilor, ci de dezechilibre structurale mult mai profunde. Cu alte cuvinte, măsura poate produce capital electoral, dar nu rezolvă problema bugetară a României. Guvern cu zece ministere: eficiență sau simplă cosmetizare? Reducerea numărului de ministere și agenții poate părea logică într-un stat perceput drept supradimensionat. Totuși, simpla comasare a instituțiilor nu garantează automat economii reale. În multe cazuri, reformele administrative din România au schimbat doar organigrame și denumiri, fără reducerea reală a personalului sau a cheltuielilor. Dacă structurile interne, contractele și personalul rămân aproape intacte, reforma devine mai degrabă una de imagine. O restructurare administrativă serioasă ar avea nevoie de criterii clare de performanță, digitalizare și audit instituțional. Reducerea cu 50% a funcțiilor de conducere Propunerea privind reducerea la jumătate a funcțiilor de conducere din instituțiile publice este una dintre cele mai populare măsuri anunțate de AUR. Există într-adevăr instituții supraîncărcate administrativ și numeroase funcții politizate. Problema este că o reducere „din topor”, aplicată uniform, poate afecta și instituții care au nevoie de management funcțional. O reformă eficientă ar presupune diferențiere între posturile inutile și cele esențiale. În lipsa unei astfel de evaluări, există riscul apariției blocajelor administrative. Suspendarea ajutoarelor externe: economie mică, cost diplomatic mare Una dintre cele mai controversate propuneri ale AUR vizează sistarea ajutoarelor financiare externe până la reducerea deficitului la 3% din PIB. Mesajul politic este construit pe ideea că România „dă bani altora” în timp ce propriii cetățeni suferă. Economic însă, impactul unei asemenea măsuri asupra deficitului ar fi relativ redus. Deficitul României este cauzat în principal de probleme structurale: venituri fiscale mici, cheltuieli permanente ridicate, creșterea costurilor cu pensiile, salariile și dobânzile. Parlamentul European nota într-o analiză recentă că presiunile fiscale ale României sunt alimentate inclusiv de majorările mari de salarii și pensii publice. În schimb, suspendarea ajutoarelor externe ar putea avea costuri diplomatice și geopolitice importante, mai ales în relația cu Ucraina și partenerii europeni. „Nu vindem companiile strategice”: mesaj patriotic, economie incompletă AUR susține că vânzarea companiilor strategice trebuie exclusă. Tema este puternică emoțional și funcționează bine într-un discurs naționalist. Totuși, economia este mai complicată decât formula „nu vindem nimic”. În multe state europene, listările parțiale pe bursă au adus companiilor de stat capital suplimentar, transparență și reguli mai stricte de guvernanță. Problema reală a multor companii de stat românești nu este doar proprietatea, ci modul în care sunt administrate: numiri politice, lipsa criteriilor de performanță și intervenția partidelor. Capitalizarea prin bursă Una dintre puținele propuneri AUR care are o logică economică solidă este ideea capitalizării companiilor strategice prin emiterea de noi acțiuni. Aceasta diferă de vânzarea unor pachete existente de acțiuni. Prin majorare de capital, compania primește bani noi pentru investiții și dezvoltare. În teorie, modelul poate funcționa. Problema este că AUR nu oferă detalii esențiale: evaluări, mecanisme de protecție pentru investitori, reguli de guvernanță și proiecte concrete de investiții. Fără aceste clarificări, măsura rămâne mai degrabă o intenție generală decât o strategie economică completă. Probleme reale, soluții incomplete Planul economic prezentat de AUR exploatează o nemulțumire reală a societății românești: percepția unui stat prea mare, prea birocratic și prea politizat. Multe dintre temele invocate – reducerea risipei, eliminarea sinecurilor, reforma administrativă – sunt legitime. Problema apare însă atunci când promisiunile nu sunt susținute de cifre, studii de impact și mecanisme clare de implementare. În forma actuală, programul AUR pare construit mai degrabă pentru impact politic și electoral decât pentru aplicare tehnică imediată. Cu alte cuvinte, partidul identifică probleme reale, dar soluțiile prezentate sunt adesea formulate în termeni generali, fără suficiente explicații economice.

Acuzațiile AUR despre „vânzările netransparente” ale statului, demontate: ce arată, de fapt, mecanismele pieței de capital
Politică

Acuzațiile AUR despre „vânzările netransparente” ale statului, demontate: ce arată, de fapt, mecanismele pieței de capital

Un comunicat recent al partidului AUR ridică o serie de acuzații grave la adresa guvernului, sugerând că planurile de listare și vânzare de acțiuni la companii de stat ar ascunde o strategie netransparentă, cu o miză de zeci de miliarde de lei. Tonul este alarmist, concluziile sunt ferme. Dar cât din aceste acuzații rezistă unei analize reci, punct cu punct? Acuzațiile AUR În comunicatul său, AUR susține că guvernul ar pregăti o strategie netransparentă de valorificare a companiilor de stat, favorizând plasamentele accelerate de acțiuni (ABB) pentru societăți de mare valoare, precum Hidroelectrica și Romgaz, în detrimentul listărilor clasice la bursă (IPO). Citește și: Pesedistul Radu Oprea, amendat pentru evaziune, se pregătește să candideze la primăria Sectorului 6, în locul lui Ciucu - surse PSD Potrivit formațiunii, această abordare ar ascunde o miză financiară reală de aproximativ 10 miliarde de lei, ce ar urma să fie obținută rapid și fără transparență, în timp ce operațiuni precum listarea CEC Bank sunt amânate. AUR mai acuză o lipsă de coerență în raportarea valorilor companiilor implicate, precum și o posibilă ingerință în deciziile Fondul Proprietatea, sugerând că întregul demers ar fi construit pe o logică opacă, în contradicție cu discursul oficial despre transparență. IPO vs. ABB: o comparație care amestecă două lumi diferite Prima teză a comunicatului este că statul ar alege listări (IPO) pentru companii mici și plasamente accelerate (ABB) pentru companii mari, sugerând o evitare deliberată a transparenței. Problema este că această comparație pornește de la o premisă greșită. IPO și ABB nu sunt alternative, ci instrumente diferite, aplicate în contexte diferite. IPO-ul este folosit pentru companii care nu sunt listate, în timp ce ABB este o metodă standard de vânzare rapidă a unor pachete de acțiuni la companii deja tranzacționate pe bursă, precum Hidroelectrica sau Romgaz. Nu poți lista de două ori aceeași companie. Iar de aici cade întreaga opoziție „transparență vs. opacitate”. Plasamentele accelerate ar fi „netransparente”: ce spune realitatea Un alt pilon al criticii este ideea că plasamentele accelerate private ar ocoli transparența. În realitate, aceste operațiuni se desfășoară tot prin bursă, sunt anunțate public și sunt raportate ulterior. Diferența este una de viteză și de tip de investitor: ABB-urile sunt adresate în principal investitorilor instituționali și sunt utilizate pe scară largă în piețele mature. Nu sunt „invizibile”, ci doar mai puțin spectaculoase pentru publicul larg. 150 de miliarde vs. 10 miliarde: confuzia dintre valoare și realitate Poate cel mai puternic efect retoric din comunicat este contrastul dintre „10 miliarde” și „150 de miliarde”. Doar că această opoziție este, în sine, înșelătoare. Cele 150 de miliarde reprezintă valoarea totală a unor companii, nu suma care ar urma să fie vândută. Statul nu scoate la vânzare integral aceste active, ci doar pachete minoritare. Cu alte cuvinte, miza financiară reală, banii încasați, este mult mai apropiată de acele „10 miliarde” invocate chiar în comunicat. „Vânzări rapide” sau timing de piață AUR sugerează că vânzarea rapidă de acțiuni la companii precum Hidroelectrica sau Romgaz ar ridica semne de întrebare. Dar exact această rapiditate este esența mecanismului ABB: valorificarea unui moment favorabil de piață, atunci când cererea este ridicată și prețurile sunt avantajoase. A întârzia astfel de operațiuni nu ar însemna mai multă transparență, ci, uneori, pierderi pentru stat. De ce durează IPO-ul la CEC Bank? Compararea cu listarea CEC Bank, prezentată ca fiind lentă, ignoră realitatea procedurală. Un IPO presupune: - audituri complexe, - aprobări de reglementare, - campanii de prezentare pentru investitori, - stabilirea prețului. Durata de 10 luni nu este o anomalie, ci standardul. „De ce nu vindeți transparent?” – dar exact asta se întâmplă Una dintre întrebările finale din comunicat este, poate involuntar, cea mai ironică. Se cere „vânzare transparentă” pentru companiile deja listate. Or, exact asta înseamnă plasamentele realizate prin bursă. Diferența este că nu toate aceste operațiuni au forma vizibilă și ceremonială a unui IPO. Dar transparența nu se măsoară în spectaculozitate. Implicarea Fondului Proprietatea Există, desigur, și o observație legitimă: implicarea Fondului Proprietatea nu poate fi impusă de stat, ci doar negociată. Dar aceasta este o nuanță tehnică, nu o dovadă a unei strategii opace. Între suspiciune și mecanisme reale Comunicatul AUR ridică întrebări care merită discutate, dar construiește concluzii pe baza unor asocieri discutabile: compară instrumente diferite, confundă valori totale cu sume tranzacționate și echivalează viteza cu lipsa de transparență. În realitate, ceea ce este prezentat ca o anomalie pare a fi, mai degrabă, funcționarea normală a piețelor de capital. Iar diferența dintre cele două interpretări spune, poate, mai mult despre felul în care alegem să privim economia decât despre economia însăși.

Mintia privată e o afacere de succes, Iernutul de stat e în comă. Statul, incapabil să gestioneze proiecte mari
Eveniment

Mintia privată e o afacere de succes, Iernutul de stat e în comă. Statul, incapabil să gestioneze proiecte mari

În plin scandal politic privind intenția Guvernului de a lista noi companii de stat la bursă, dezbaterea publică pare blocată într-o opoziție simplistă: stat versus privat. Pe de o parte, PSD și AUR invocă riscuri strategice și pierderea controlului asupra resurselor. Pe de alta, Executivul argumentează nevoia de eficientizare și capitalizare. Dincolo de retorică, două cazuri concrete din sistemul energetic românesc: Centrala Mintia și Centrala Iernut. Prima, abandonată de stat și revitalizată de capital privat. A doua, păstrată sub control public și blocată ani la rând într-un proiect neterminat. Două povești, o întrebare: este statul român capabil să gestioneze eficient proiecte industriale majore? Mintia: de la simbol industrial la colaps și relansare privată Istoria Centralei Mintia este, în multe privințe, istoria economiei românești post-comuniste. Citește și: Primele dezertări din PSD: primarul Robert Negoiță îl susține pe Bolojan, un deputat trece la PNL Construită în anii ’60 și pusă în funcțiune în 1969, centrala a devenit rapid unul dintre pilonii sistemului energetic, cu o capacitate de aproximativ 1.300 MW și un rol esențial în alimentarea cu energie electrică și termică a zonei Deva. Perioada de glorie (1969 – 1990) Lucrările au început în 1966, pe malul Mureșului, iar primul grup energetic a fost pus în funcțiune în 1969. A devenit rapid una dintre cele mai mari centrale termoelectrice din România, cu o putere instalată de 1.285 MW (împărțită în 5 grupuri de 210 MW și unul de 235 MW). Era supranumită „Steaua de pe Mureș” și furniza energie electrică pentru sistemul național și energie termică (căldură și apă caldă) pentru orașul Deva. Funcționa în principal pe huilă extrasă din Valea Jiului, fiind motorul economic al zonei. Declinul și agonia (1990 – 2021) După 1990, tehnologia era învechită. Nu s-au făcut investiții majore pentru modernizarea arzătoarelor sau pentru reducerea noxelor. Odată cu aderarea la UE, standardele de mediu s-au înăsprit. Mintia a devenit un mare poluator, neavând instalații de desulfurare conforme. Au început, de asemenea, problemele financiare. Centrala a fost integrată în Complexul Energetic Hunedoara (CEH) în 2012. Acesta a acumulat datorii uriașe către stat și furnizori. Închiderea și disponibilizări În ultimii ani, centrala Mintia funcționa sporadic, doar când prețul energiei era foarte mare sau când existau subvenții. În martie 2021, din cauza lipsei autorizației de mediu și a stocurilor de cărbune, centrala a fost oprită, fără perspective reale de repornire, iar cei aproximativ 700 de angajați au fost disponibilizați. Privatizarea din 2022 Complexul Energetic Hunedoara a intrat în insolvență, iar activele Mintia au fost scoase la licitație de către administratorul judiciar. După mai multe încercări eșuate, în august 2022, centrala a fost cumpărată de Mass Global Energy Rom (Mass Group Holding), parte a unui grup internațional cu capital irakian. Condițiile statului România era condusă atunci de guvernul Nicolae Ciucă, într-o coaliție formată din PNL, PSD și UDMR. Ministerul Energiei a impus cumpărătorului obligația de a realiza o investiție de minim 600 de milioane de euro până în 2026, pentru a construi o nouă capacitate pe gaze de cel puțin 800 MW. Tranzacția s-a ridicat la 91,2 milioane de euro (fără TVA). În doar câțiva ani, Mintia a trecut de la ruină industrială la unul dintre cele mai ambițioase proiecte energetice din Europa de Est. Era Mass Global Energy (2023 – 2026) Grupul irakian a decis să nu cârpească vechea infrastructură, ci să o demoleze aproape integral pentru a construi de la zero o centrală ultramodernă. Proiectul actual a depășit cu mult cerințele minime, ajungând la o investiție estimată la 1,4 miliarde de euro și o capacitate de 1.700 MW. Noua centrală utilizează tehnologie superioară, precum turbine Siemens de ultimă generație, pregătite să funcționeze în viitor și cu un amestec de hidrogen. Centrala Iernut: control de stat, un deceniu de întârzieri Istoria CTE Iernut este diferită de cea a Mintiei tocmai pentru că centrala a rămas sub controlul statului, prin Romgaz. În teorie, acest lucru trebuia să garanteze stabilitate, investiții coerente și integrarea producției de gaze cu producția de energie electrică. În practică, proiectul noii centrale a devenit unul dintre cele mai vizibile exemple de modernizare întârziată din sistemul energetic românesc. Perioada de început (1963–1990) Centrala de la Iernut a fost pusă în funcțiune între 1963 și 1967 și a devenit una dintre capacitățile importante de producție din centrul țării. Potrivit raportărilor Romgaz, avea o putere instalată de 800 MW, fiind compusă din șase grupuri energetice: patru grupuri de câte 100 MW, de fabricație cehoslovacă, și două grupuri de câte 200 MW, de fabricație sovietică. Amplasarea ei între Iernut și Cuci, pe malul stâng al Mureșului, într-o zonă cu acces la gaz metan, apă industrială și rețele de evacuare a puterii, i-a dat de la început un rol strategic în Sistemul Energetic Național. Spre deosebire de Mintia, construită pe logică de termocentrală pe cărbune, Iernut a funcționat pe gaze naturale. Tocmai această particularitate explică de ce a rămas relevantă mult după 1990: gazul a fost privit drept combustibilul de tranziție, mai flexibil și mai puțin poluant decât cărbunele. Iernut apare ca un „nod important” în SEN, adică o centrală utilă nu doar prin producție, ci și prin poziționare și funcțiile de sistem pe care le poate susține. Preluarea de către Romgaz (2013) Momentul decisiv pentru noua identitate a centralei a venit la 1 februarie 2013, când Romgaz a preluat CTE Iernut de la Electrocentrale București. Compania a anunțat oficial atunci că a preluat „controlul unic direct” asupra activelor centralei, în baza unui memorandum guvernamental și a deciziilor corporative și de concurență necesare. Mecanismul economic al tranzacției a fost, la rândul lui, important. În rapoartele financiare ulterioare, Romgaz explică faptul că preluarea a avut loc în schimbul stingerii unei datorii de 653 milioane lei a Electrocentrale București, sumă pentru care fusese constituit anterior provizion. Asta înseamnă că Iernut nu a fost doar o achiziție de active, ci și o mutare de compensare financiară, prin care Romgaz a încercat să transforme o creanță dificil de recuperat într-un activ energetic strategic. De aici începe și schimbarea de profil a companiei. Romgaz nu mai rămânea doar producător și furnizor de gaze, ci intra explicit în zona producției de energie electrică, într-o logică de integrare verticală. În teorie, era o decizie logică: compania își putea valorifica propriul gaz într-o centrală proprie, crescându-și marja de control pe lanțul energetic. Saga întârzierilor (2016–2023) În 2016, Romgaz a făcut pasul care trebuia să transforme Iernut într-un simbol al modernizării: a semnat contractul de lucrări nr. 13384/31.10.2016 cu asocierea Duro Felguera S.A. și Romelectro S.A. pentru realizarea „la cheie” a unei noi centrale în ciclu combinat cu turbine pe gaze. Valoarea estimată a contractului era de 268.836.329,82 euro fără TVA, iar termenul de finalizare prevăzut era de 36 de luni de la intrarea în vigoare a contractului. Tot Romgaz preciza că investiția urmărea creșterea randamentului la minimum 56%, încadrarea în cerințele de mediu și mărirea siguranței în exploatare. Proiectul care trebuia să fie gata în jurul anului 2019–2020 a intrat într-o spirală de întârzieri. Romgaz arată în rapoartele sale că asocierea nu a finalizat lucrările până la termenul stabilit prin actul adițional din 2020, iar în aprilie 2021 compania a notificat rezilierea contractului inițial, invocând încălcarea constantă a obligațiilor contractuale. După litigii, revenirea la Duro Felguera Însă, după litigii și negocieri, Romgaz a revenit tot la Duro Felguera. La 3 aprilie 2023, compania a încheiat un nou contract, nr. 40928/03.04.2023, cu Duro Felguera, pentru „finalizarea lucrărilor și punerea în funcțiune” a obiectivului. Valoarea noului contract era de 344.925.922 lei fără TVA, iar termenul de finalizare era de 16 luni de la ordinul de începere a lucrărilor, cu posibilitatea de prelungire conform contractului. Ordinul de începere a fost dat la 1 august 2023. Statutul actual: aproape gata, dar încă neterminată În septembrie 2025, Romgaz a transmis notificarea de reziliere a contractului semnat în 2023, invocând nerespectarea obligațiilor contractuale, inclusiv a termenelor de execuție. La 13 octombrie 2025, compania a informat oficial investitorii că acel contract a încetat prin reziliere și că a pornit formalitățile pentru executarea garanțiilor constituite de Duro Felguera. În prezent, după 13 ani de la preluarea centralei, proiectul este foarte aproape de finalizare. În raportul anual preliminar pentru 2025, Romgaz preciza că, la 31 decembrie 2025, noua centrală era realizată în proporție de aproximativ 97,5% și că societatea și-a constituit o echipă de proiect cu obiectivul de a o pune în funcțiune până la finalul anului 2026. Separat, într-un act adițional la contractul de finanțare din Planul Național de Investiții, publicat la începutul lui 2026, compania a arătat că data finalizării investiției, confirmată prin punerea în funcțiune, nu poate depăși 31 decembrie 2026.

Faliment oficial al șantierului naval trecut în proprietatea statului și unde premierul PSD Mihai Tudose dorea să facă „o bărcuță”
Politică

Faliment oficial al șantierului naval trecut în proprietatea statului și unde premierul PSD Mihai Tudose dorea să facă „o bărcuță”

Faliment oficial al șantierului naval trecut în proprietatea statului în 2018 și unde premierul PSD Mihai Tudose dorea să facă „o bărcuță”: Șantierul Naval Mangalia va intra în procedura de faliment, după ce creditorii au respins, luni, planul de reorganizare care prevedea atragerea unui investitor strategic, potrivit anunțului făcut de CITR, administratorul judiciar al șantierului. Citește și: Metrorex, companie controlată de clientela PSD, scumpește masiv biletele. A doua majorare în 17 luni În timp ce șantierul statului intră în faliment, șantierele private din România produc masiv: CSS Den Helder (Nava de Aprovizionare), livrată Marinei Regale Olandeze în februarie 2025 de către Damen Galați, este una dintre cele mai mari și complexe nave militare construite vreodată în România (peste 170 metri lungime); Vard Tulcea & Brăila (Grupul Fincantieri) a livrat în ianuarie 2026 NB 970, o navă specializată pentru piața offshore, tehnologia folosită la Tulcea pentru astfel de unități de 192 de metri lungime fiind similară celei utilizate pentru navele militare mari. Faliment oficial al șantierului naval unde premierul PSD Mihai Tudose dorea să facă „o bărcuță” Planul de reorganizare supus la vot azi a avut ca obiectiv identificarea unui investitor strategic care să preia activitatea șantierului și să asigure resursele financiare necesare relansării acestuia. Dar cum nu s-a găsit un investitor strategic care să preia activitatea Șantierului Naval din Mangalia, așa că votul pentru planul de reorganizare a fost respins. Statul român a redevenit acționar majoritar la Șantierul Naval Mangalia în anul iulie 2018. Această schimbare a avut loc în urma unui acord cu grupul olandez Damen Shipyards Group, care a preluat acțiunile deținute anterior de sud-coreenii de la Daewoo. Statul român, prin societatea Șantierul Naval 2 Mai SA (controlată de Ministerul Economiei), a obținut 51% din acțiunile șantierului, după ce Damen a cedat gratuit un pachet de 2% către stat. Decizia politică în acest sens a fost luată de premierul Tudose, la început de 2018. „Împreună cu ministrul Economiei, domnul Șimon, am încercat și se pare că reușim să răscumpărăm 51% din acțiunile Daewoo la Mangalia. Am constatat într-o zi, împreună cu alte ministere, specialiști, că statul român nu mai știe decât să vândă. Ne-am descoperit niște deprinderi, cum poate statul român să cumpere, să avem și noi un santier naval. Și vă spun că îl luăm, vom avea un șantier naval al statului. Poate o să facem niște fregate pentru Armată, să facem și mentenanța la ele tot acolo. Poate facem și noi o bărcuță, acolo. Nu e posibil ca o țară cu atâta Dunăre, cu mare, să nu aibă un șantier care să facă o bărcuță acolo”, spunea Tudose la 11 ianuarie 2018.  În august 2023, Damen a notificat statul român privind rezilierea acordului de asociere încheiat în 2018. Motivul principal a fost modificarea legislației privind guvernanța corporativă (Legea 187/2023), care a anulat excepția ce permitea Damen să dețină controlul managerial și operațional, deși era acționar minoritar (49%).

ANAF s-a dus peste propaganda lui Georgescu: rețeaua Realității TV, datorii astronomice la stat
Politică

ANAF s-a dus peste propaganda lui Georgescu: rețeaua Realității TV, datorii astronomice la stat

ANAF s-a dus peste propaganda lui Călin Georgescu și George Simion: rețeaua Realității TV are datorii astronomice la stat, de peste 259 milioane de lei. Un comunicat al ANAF, care nu menționeză clar Realitatea TV, arată că „societățile din cadrul grupului înregistrează un cuantum al datoriilor la bugetul de stat de peste 259 mil. lei, în cvasitotalitatea lor arierate”. Site-ul newsonline.ro a scris de luni că Direcția Generală Antifraudă Fiscală (D.G.A.F.) a descoperit prejudicii de milioane la un grup de firme care controlează și televiziunea Realitatea Plus.  Citește și: Ciutacu, angajatul RTV, descrie legăturile cu penalii PSD: „Am primit-o în casă, am omenit-o” ANAF s-a dus peste propaganda lui Georgescu: rețeaua Realității TV, datorii astronomice la stat Comunicatul ANAF arată că circa 70 de firme plimbau banii și hârtiile între ele pentru a masca neplata unor datorii uriașe către stat. „Printre societățile analizate a fost identificată o societate care deși avea declarată activitate în domeniul serviciilor de protecție și pază, în fapt activitatea principală consta în achiziția și prestarea de «servicii de promovare», pe circuit fiind implicată și o societate media. Din datele disponibile s-a constatat că societatea media făcea parte dintr-un grup de peste 70 de societăți comerciale cu activități în domeniul serviciilor de analiză de piață și sondării opiniei publice și publicității. Majoritatea acestor  societăți au administratori comuni, persoane fizice care au calitatea de rude până la gradul al III-lea, se află în relații de afinitate sau exercită control (prin calitatea deținută în anumite firme).   Astfel, datele A.N.A.F. au arătat că societățile din cadrul grupului înregistrează un cuantum al datoriilor la bugetul de stat de peste 259 mil. lei, în cvasitotalitatea lor arierate. Din analiza preliminară efectuată asupra grupului de companii au reieșit indicii relevante privind existența unui comportament susceptibil să prejudicieze bugetul de stat, prin implementarea unui mecanism de tranzacții intragrup. Aceste operațiuni prezintă elemente care sugerează un caracter artificial, fiind aparent lipsite de substanță economică și de o justificare comercială reală, ceea ce ridică suspiciuni cu privire la scopul lor. Ca o caracteristică generală, la nivelul tuturor societăților din grup, analiza A.N.A.F. relevă un comportament economic atipic. Ca practică, societățile din același grup, cu comportamente similare, mențin un nivel aparent de profitabilitate, însă acesta este compensat integral de pierderile înregistrate, astfel încât, în final, deși raportează profit (uneori chiar după deschiderea procedurii de faliment), nu achită obligații fiscale către bugetul de stat. În data de 10 martie 2026, în contextul controlului realizat de A.N.A.F. - Direcția Antifraudă București, s-au constatat obligații fiscale restante aferente impozitelor și taxelor cu reținere la sursă, suma totală datorată depășind 8 mil. lei. Ca urmare a acțiunilor de control, o parte din obligațiile aferente taxelor reținute de la salariați, în cuantum de aproximativ 6 mil. lei, a fost achitată indirect, prin intermediul unei societăți din același grup, fapt ce confirmă legăturile operaționale între entitățile grupului. Totodată, până în prezent, contribuabilii verificați nu au pus la dispoziția organelor fiscale toate documentele necesare pentru clarificarea situației fiscale, respectiv contracte, tranzacții și documente justificative care să ateste realitatea și materialitatea operațiunilor economice”, se arată în comunicatul ANAF. 

Indemnizațiile pentru persoanele cu handicap în România: câți beneficiari sunt și cât plătește statul
Eveniment

Indemnizațiile pentru persoanele cu handicap în România: câți beneficiari sunt și cât plătește statul

Județul Iași se numără printre zonele din România cu cel mai mare număr de beneficiari ai indemnizațiilor pentru handicap grav și accentuat. Indemnizațiile pentru handicap în România Potrivit datelor Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială, în ianuarie 2026 nu mai puțin de 27.296 de persoane din județ primeau aceste drepturi, iar statul alocă lunar peste 12,1 milioane de lei pentru plata indemnizațiilor. Citește și: Distrugătorul britanic care trebuia să apere bazele din Cipru, întârziat de programul de lucru de la 9 la 17 și week-enduri libere obligatorii La categoria handicap grav, Iașul are 14.381 de beneficiari, fiind depășit doar de câteva județe, precum București, Prahova și Olt. Raportat la populația județului, aproape 3% dintre ieșeni beneficiază de indemnizații pentru handicap grav sau accentuat, ceea ce înseamnă peste 140 de milioane de lei plătiți anual de la bugetul de stat. Continuarea, în Ziarul de Iași

Cum ajungi la o pensie de 37.000 de lei lunar: carieră la stat, activitate în privat și contribuții consistente
Economie

Cum ajungi la o pensie de 37.000 de lei lunar: carieră la stat, activitate în privat și contribuții consistente

O carieră solidă, construită pe venituri ridicate atât în sectorul public, cât și în mediul privat, poate duce la pensii de peste 30.000 de lei brut lunar, în baza principiului contributivității. Pensie de 37.000 de lei lunar Potrivit datelor furnizate de Casa Județeană de Pensii Iași, cele mai mari două pensii din județ depășesc acest prag, fiind rezultatul unor ani îndelungați de contribuții consistente. Citește și: Propuneri scandaloase la șefiile Parchetului General și DIICOT. La DNA - varianta cea mai rezonabilă Cea mai mare pensie aflată în plată ajunge la 37.063 de lei brut lunar, iar a doua este de 30.734 de lei, ambele provenind din cariere desfășurate în poziții-cheie din sistemul public și în mediul privat. Pe locul al treilea se află o pensie de 24.005 lei brut lunar, obținută în urma activității în cercetare științifică, ceea ce arată că pragul de 30.000 de lei rămâne rezervat, deocamdată, unor cariere excepționale. Continuarea, în Ziarul de Iași

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră