vineri 09 ianuarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: stat

106 articole
Internațional

Narco-nepoții soției lui Maduro: cum ajunge cocaina din Venezuela în Europa, cu pașaport diplomatic

În nordul Venezuelei, la câțiva kilometri de țărmul Mării Caraibelor, se află o bază aeriană militară despre care locuitorii vorbesc doar în șoaptă. Nu figurează în pliante turistice, nu apare în comunicatele guvernamentale, dar avioanele care decolează de pe pista ei nu transportă nici soldați, nici echipamente. „Nocturnele”, cum le numesc localnicii, sunt încărcate cu un alt tip de marfă: pachete marcate cu capace negre, sigilate, care ascund sute de kilograme de cocaină. „Știm când pleacă”, spune un fost angajat al aeroportului. „Nu există controale. Militarii ridică bariera, iar avionul dispare în întuneric.” Citește și: O lovitură dată Chinei: SUA nu au intervenit în Venezuela pentru petrol sau droguri, ci pentru „aurul albastru” Acesta nu este un zvon izolat. Este o piesă dintr-un puzzle imens, documentat în ultimii ani de procurori americani, de Europol, de UNODC și de o rețea globală de jurnaliști de investigație. Piesa centrală a puzzle-ului are un nume devenit simbol: Cartel de los Soles. Un cartel fără față, dar cu uniformă În actele de acuzare ale Departamentului de Justiție al SUA apare o descriere care, la prima vedere, pare desprinsă din ficțiune: un cartel condus nu de traficanți, ci de generali. „Los Soles” nu sunt un cartel în sensul tradițional. Nu au un lider unic și nici nu operează pe străzi. Ei poartă uniforme, insigne, trese. Conduc convoaie, nu în mod clandestin, ci în mod oficial. Vehicule militare, bărci ale gărzii de coastă, chiar și avioane ale forțelor aeriene au fost, potrivit procurorilor americani, implicate în transporturi de cocaină. Un investigator venezuelean refugiat în Columbia îl descrie astfel: „Dacă într-un cartel tradițional ai nevoie să cumperi polițiști, în Venezuela nu trebuie să cumperi nimic. Poliția, armata și serviciile sunt cartelul. De aceea este mai greu de spart decât orice organizație criminală cunoscută în America Latină.” Cum s-a născut sistemul Originile narco-statului nu pot fi înțelese fără Hugo Chávez. Președintele a venit la putere pe valul unei retorici anti-corupție, dar și-a consolidat controlul prin militarizarea politicii. Armata a primit acces la posturi-cheie în guvern, la companii de stat, la infrastructură. A fost o strategie politică, dar a creat și oportunitatea perfectă pentru capturarea instituțiilor. Chávez a expulzat DEA din Venezuela Ruptura decisivă a avut loc în 2005, când Chávez a expulzat DEA (agenția americană anti-drog) din Venezuela.  De atunci, rutele de trafic s-au mutat aproape integral pe teritoriul venezuelean, protejate de instituții care nu mai răspundeau nimănui. Potrivit Insight Crime, colaborarea dintre oficiali venezueleni și FARC – gruparea columbiană implicată în producția de cocaină – a început chiar înainte de această ruptură, dar s-a intensificat după plecarea agenților americani. În același timp, cartelurile mexicane au văzut în Venezuela un hub ideal: relativ stabil politic, cu porturi mari și cu o armată dispusă să închidă ochii – sau să participe direct. Anatomia transportului perfect Un raport Europol descrie o nouă eră în traficul de cocaină către Europa: cantități istorice ajung în porturile din Belgia, Olanda și Spania, iar o parte semnificativă provine din Venezuela. Metoda este simplă și uluitor de eficientă: cocaina pleacă din Columbia către depozite temporare din Zulia, Apure sau Falcón; armata preia transportul, îl mută în porturi militare sau comerciale; containerele sunt protejate de escortă; odată pe mare, transporturile sunt redirecționate către Caraibe, Africa de Vest sau Europa; în altă variantă, avioane mici zboară către Honduras, Guatemala sau Mexic. „Dacă pleacă din Venezuela, atunci acel transport este garantat”, afirmă un agent antidrog spaniol, care adaugă: „Acolo nu există risc. Riscul apare abia când ajunge în Europa.” Porturile europene confirmă. Antwerp și Rotterdam au confiscat în ultimii ani cantități-record, dar oficialii admit că acestea reprezintă doar o fracțiune din fluxul real. Cazul care a făcut totul vizibil: „narco-nepoții” În 2015, opinia publică americană a aflat un detaliu care, deși simbolic, a rupt iluzia de negare a regimului Maduro. Efraín Antonio Campo Flores și Franqui Francisco Flores de Freitas, nepoții soției lui Maduro, Cilia Flores, au fost arestați în Haiti după o operațiune DEA sub acoperire. Aveau pașapoarte diplomatice. Aveau protecția securității venezuelene. Și transportau peste 800 kg de cocaină. Înregistrările prezentate în instanță îi arată negociind nu doar cantitatea, ci și garanțiile militare pentru transport. Verdictul din 2017 – condamnare pentru trafic internațional – a fost o validare juridică a ceea ce analiștii spuneau deja: traficul nu este un fenomen periferic în Venezuela, ci unul central, coordonat la vârful statului. Exportul de violență: Tren de Aragua Dacă Cartel de los Soles este creierul economic, Tren de Aragua este brațul brutal. Grupare născută în închisorile venezuelene, s-a extins în Peru, Chile, Ecuador și coloniile de migranți. Răpiri, execuții, extorcări – palmaresul său depășește granițele Venezuelei. În 2024, răpirea și uciderea ofițerului venezuelean Ronald Ojeda la Santiago de Chile a fost descrisă de presa locală drept „momentul de trezire” al autorităților. Investigatorii chilieni au stabilit legături între executanți – membri ai Tren de Aragua – și persoane conectate la aparatul de securitate al lui Maduro. „Venezuela nu mai exportă petrol”, spune un jurnalist chilian. „Exportă criminalitate organizată.” Ce se întâmplă când un stat devine infrastructura crimei Statele tradiționale luptă împotriva cartelurilor. În Venezuela, instituțiile oferă protecție și acces. Rezultatul este o simbioză care face sistemul aproape imposibil de destructurat. UNODC avertizează că rutele sud-americane sunt în continuă expansiune, iar Venezuela este menționată sistematic ca nod central. În SUA, DEA descrie Venezuela drept „coridor strategic pentru cartelurile mexicane”. În Europa, autoritățile portuare admit că nu pot controla fluxurile actuale. „Dacă vrei să înțelegi de ce orașe ca Antwerp sau Rotterdam sunt sub presiune, trebuie să privești spre Venezuela”, explică un oficial belgian. Petrolul – mitul comod Timp de ani de zile, discuția internațională despre Venezuela a fost dominată de ideea că miza geopolitică este petrolul. Realitatea economică dezminte acest narativ. Producția petrolieră venezueleană s-a prăbușit. Rafinăriile nu pot procesa țițeiul greu. Investițiile au dispărut. În schimb, cocaina a devenit o sursă rapidă de finanțare.Este lichidă, mobilă, scalabilă – și protejată de stat. „Nu petrolul îi ține la putere”, spune un fost diplomat venezuelean. „Ci traficul. De acolo vine lichiditatea. De acolo vine loialitatea armatei. Aici trebuie să căutați răspunsurile.” Un stat cu două fețe: o țară în colaps și un regim prosper Pentru populație, criza este profundă: pene de curent, lipsa medicamentelor, exod masiv. Dar pentru elitele politico-militare, sistemul funcționează. Crima organizată nu doar că supraviețuiește în Venezuela – prosperă la adăpostul unei guvernări care o tolerează sau chiar o coordonează. „Acolo unde statul se destramă, apare criminalitatea. În Venezuela, statul nu s-a destrămat: a fost reconstruit pentru a servi criminalității”, spune CSIS. Aceasta este definiția unui narco-stat.

Narco-nepoții soției lui Maduro: cum ajunge cocaina din Venezuela în Europa, cu pașaport diplomatic (sursa: Facebook/Nicolás Maduro)
Israel, prima țară care recunoaște Somaliland, regiune desprinsă din Somalia, ca stat independent (sursa: Facebook/Benjamin Netanyahu)
Internațional

Israel, prima țară care recunoaște Somaliland, regiune desprinsă din Somalia, ca stat independent

Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a anunțat vineri recunoașterea oficială a „statului independent și suveran” Somaliland. Este prima recunoaștere internațională pentru această republică autoproclamată, desprinsă de Somalia în 1991 și nerecunoscută până acum de nicio țară. Moment „istoric” pentru Somaliland Potrivit unui comunicat al guvernului israelian, „prim-ministrul Netanyahu, ministrul de externe Gideon Saar și președintele Republicii Somaliland au semnat o declarație comună și reciprocă”. Citește și: Presa maghiară își bate joc de autostrada lui Umbrărescu, Focșani-Adjud: „Așa ceva numai în România se putea” Președintele Somaliland, Cabdiraxmaan Cirro, a numit momentul „istoric”. Cirro a afirmat că acesta reprezintă „începutul unui parteneriat strategic care promovează interese reciproce, întărește pacea și securitatea regională și aduce beneficii tuturor părților, fără prejudicii pentru niciuna dintre ele”. Poziție strategică la strâmtoarea Bab-el-Mandeb Somaliland, un teritoriu de aproximativ 175.000 km² în nord-vestul Somaliei, funcționează autonom din 1991, având propria monedă, armată și poliție. Teritoriul se distinge prin stabilitate în comparație cu Somalia, afectată de insurgența al-Shebab și conflicte politice cronice. Lipsa recunoașterii internaționale a menținut însă regiunea într-o izolare politică și economică, în pofida poziției sale strategice la intrarea în strâmtoarea Bab-el-Mandeb, una dintre cele mai importante rute comerciale globale. Proteste din Turcia, Egipt, Somalia, Djibouti Anunțul Israelului a provocat reacții imediate. Egiptul s-a alăturat Turciei, Somaliei și Djibouti în condamnarea recunoașterii Somalilandului, conform unui comunicat al Ministerului egiptean de Externe. Miniștrii de Externe ai celor patru țări au discutat telefonic, exprimându-și „respingerea totală și condamnarea recunoașterii de către Israel a regiunii Somaliland” și reafirmând „susținerea deplină pentru unitatea, suveranitatea și integritatea teritorială a Somaliei”. Turcia, un aliat important al guvernului somalez, a calificat recunoașterea drept „o ingerință evidentă în afacerile interne ale Somaliei”. Ministerul de Externe de la Ankara a acuzat guvernul Netanyahu că „creează instabilitate regională și globală” și a subliniat că „deciziile privind viitorul Republicii Federale Somalia și al regiunii Somaliland trebuie să reflecte voința tuturor somalezilor”. Turcia sprijină Somalia militar și economic, participând la reconstrucția infrastructurii și la formarea armatei, consolidându-și totodată prezența strategică în Africa de Est.

Reduceri de personal în administrația publică (sursa: Facebook/Ilie Bolojan)
Eveniment

Bolojan aprinde fitilul de Crăciun: vor fi concedieri la stat în 2026

Premierul Ilie Bolojan a declarat luni seară că măsurile agreate pentru reducerea cheltuielilor din administrația publică vor include, în anumite instituții, și reduceri de personal începând de anul viitor. Audit al schemelor de personal în toate instituțiile publice Întrebat într-o emisiune difuzată de Antena 3 dacă Guvernul are în vedere concedieri în sectorul public, premierul a precizat că toate autoritățile vor fi obligate să facă un audit al schemelor de personal. Citește și: Guvernul îngheață, în 2026, salariile bugetarilor și taie cu 10% subvențiile partidelor și minorităților - ordonanță de urgență Scopul acestui demers este evaluarea reală a necesarului de angajați și a justificării fiecărui post. Potrivit lui Ilie Bolojan, instituțiile vor trebui să stabilească dacă există personal excedentar și dacă anumite funcții sunt cu adevărat necesare sau pot fi reorganizate. Sporuri, redistribuire sau reduceri de personal Șeful Executivului a explicat că, în urma auditului, autoritățile vor avea două opțiuni principale. Prima vizează analizarea sistemului de sporuri și a modului de distribuire a personalului, inclusiv unde și cum este alocat acesta. A doua opțiune, în situațiile în care există în mod clar personal excedentar, este reducerea efectivă a numărului de posturi. „Nu trebuie să ne ascundem de asta”, a subliniat premierul, referindu-se la posibilitatea concedierilor acolo unde acestea sunt justificate. Reducerea cheltuielilor, legată direct de investiții și servicii publice Ilie Bolojan a atras atenția că fiecare salariu plătit nejustificat în sectorul public afectează direct bugetul alocat investițiilor esențiale. Potrivit acestuia, astfel de cheltuieli înseamnă mai puțini bani pentru domenii precum sănătatea, educația sau infrastructura și, implicit, servicii mai slabe pentru cetățeni. Anul viitor, un test pentru reforma administrației Premierul a indicat că anul viitor va fi unul decisiv pentru reforma administrației publice, în care eficientizarea cheltuielilor va deveni o prioritate. Auditul personalului și eventualele restructurări sunt prezentate drept măsuri necesare pentru echilibrarea bugetului și creșterea calității serviciilor oferite populației.

David Popovici nu și-a primit banii de la stat (sursa: Facebook/David Popovici)
Eveniment

David Popovici nu și-a primit banii de la statul român pentru medaliile din ultimul an

David Popovici a dezvăluit că nu a primit până acum sumele datorate de Agenția Națională pentru Sport pentru performanțele obținute în ultimele 18 luni, situație în care se află și alți sportivi români. David Popovici nu și-a primit banii de la stat Campionul olimpic a explicat că, de la vara trecută, așteaptă premierea pentru rezultatele de la Campionatele Mondiale din Singapore și Europenele U23 de la Samorin, exprimându-și speranța că autoritățile vor rezolva problema. Citește și: Judecător ÎCCJ pensionat la 48 de ani critică USR-ul și pe Nicușor Dan, o preamărește pe Savonea. Are mai multe apartamente decât părinții lui Băluță El a subliniat din nou că sportul trebuie tratat ca o prioritate națională și că România ar avea mult de câștigat dacă ar investi mai consistent în domeniu. Sportivi afectați de întârzieri și dificultăți financiare Popovici a menționat că mulți sportivi sunt afectați grav de întârzierile plăților, unii confruntându-se cu probleme financiare majore din cauza lipsei premiilor cuvenite. În cadrul Galei #BeActive, unde a fost desemnat „Most Popular Ambassador”, înotătorul a insistat asupra impactului acestor întârzieri asupra carierei și vieții sportivilor. Rolul sponsorilor în susținerea performanței Sportivul a vorbit și despre importanța sponsorilor, recunoscând că începutul carierei sale a fost dificil până când a devenit vizibil în presă și a reușit, alături de echipa sa, să atragă parteneri financiari. Acum, relația cu sponsorii este stabilă, însă Popovici a subliniat că, pentru mulți sportivi, lipsa susținerii private face și mai complicată absența sprijinului din partea statului.

Pensionarii de stat angajați la stat nu vor să dea banii înapoi (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Pensionarii de stat angajați tot la stat contestă concedierea bruscă după percheziții ale DNA

Nu toți funcționarii din Primăria Iași trimiși acasă după ieșirea la pensie au acceptat decizia: două foste angajate au contestat în instanță dispozițiile de încetare a contractelor de muncă semnate de primar. Marele of: returnarea banilor Situația pensionarilor menținuți ilegal pe post a dus, la începutul anului, la descinderi ale procurorilor DNA la Palatul Roznovanu. Citește și: EXCLUSIV Miruță (USR) dinamitează Guvernul: îl acuză pe ministrul Ivan (PSD) de ilegalități, a sesizat DNA Una dintre dispozițiile de încetare a contractului de muncă era incompletă: nu includea termenul de contestare, perioada de predare a atribuțiilor, temeiul legal, actele justificative și nici durata preavizului. Fosta angajată susține că a fost prejudiciată și prin obligația de a returna salariile încasate între data pensionării și momentul concedierii. Continuarea, în Ziarul de Iași.

CFR Marfă a închis anul 2024 cu datorii la stat de peste un miliard de lei Foto: Facebook
Economie

CFR Marfă a închis anul 2024 cu datorii la stat de peste un miliard de lei

CFR Marfă a închis anul 2024 cu datorii la stat de peste un miliard de lei, arată o analiză RisCo preluată de Agerpres. Pierderile companiei de stat au fost de 328 de milioane de lei.  Citește și: EXCLUSIV Șeful ANAF, Adrian Nicușor Nica, nu a declarat niciodată vreun cont bancar. A dat un împrumut de 127.000 de euro la sacoșă CFR Marfă a închis anul 2024 cu datorii la stat de peste un miliard de lei Cu toate acestea, directorul CFR Marfă din perioada 2022-2024, Daniel Apostolache, a fost transferat la altă companie de stat, Carpatica Feroviar, care se ocupă tot de transportul de marfă pe calea ferată. El are un salariu brut de 45.486 de lei de la Carpatica Feroviar.  Acum RisCo scrie că situația CFR marfă se datorează și unui management ineficient.  „Pierderile de 328 milioane de lei şi datoriile care depăşesc pragul de un miliard lei sugerează că operatorul naţional se află într-o situaţie financiară critică. Nu este vorba doar despre datoriile şi cheltuielile pe care le are, ci şi despre cei peste 3.000 de angajaţi care au nevoie de siguranţă în ceea ce priveşte stabilitatea locului de muncă. Pierderile înregistrate de-a lungul timpului sunt efecte ale unui posibil management ineficient şi ale lipsei investiţiilor în infrastructură. În contextul actual economic, pierderile operatorului naţional nu indică doar un punct de cotitură al acestuia, ci şi o destabilizare la nivel operaţional şi financiar. Situaţia economică în care se află nu este doar una de lichiditate, ci şi una care ne atrage atenţia în ceea ce priveşte sustenabilitatea pe termen mediu şi lung”, arată analiza RisCo. 

Bani publici cheltuiți ilegal la Iași (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Cum găsește statul bani să suplimenteze contractele de drumuri și cu 50% pentru cine trebuie

Bani publici cheltuiți ilegal la Iași. Consiliul Județean Iași este acuzat că ar fi contribuit la creșterea nejustificată a profitului unei asocieri de firme implicate în modernizarea drumurilor de pe Axa strategică Iași–Suceava. Bani publici cheltuiți ilegal la Iași Potrivit unui raport al Camerei de Conturi Iași, în urma unui audit desfășurat între 14 aprilie și 30 septembrie, s-a constatat plata nelegală a sumei de 483.544 de lei. Citește și: Panica autorităților de la București, care au închis școlile de teama ciclonului, contrazisă de prognozele externe Suma ar fi fost achitată în afara cadrului legal, ca urmare a revizuirii unui contract care a favorizat financiar asocierea Daroconstruct – Rutador SRL. Firma Daroconstruct aparține cunoscutului om de afaceri ieșean Giani Canschi, iar Rutador SRL este o companie înregistrată în Republica Moldova. Continuarea, în Ziarul de Iași

Vladimir Plahotniuc, creație a statului român (sursa: Inquam Photos/Miruna Turbatu)
Eveniment

Oligarhul Plahotniuc, creat și sprijinit de România, spune profesorul Carp

Vladimir Plahotniuc, creație a statului român. Profesorul de relații internaționale Radu Carp afirmă că Vladimir Plahotniuc este un personaj creat și sprijinit inițial de statul român, după modelul aplicat în anii ’90 cu Dinu Patriciu. Vladimir Plahotniuc, creație a statului român Ambele experimente au eșuat, deoarece cei doi „oligarhi buni” au scăpat ulterior de sub control, dorindu-și mai mult decât rolul de simple „mașini de făcut bani” pentru cei care îi susținuseră, susține Radu Carp, într-un interviu pentru news.ro. Citește și: Hubert Thuma vrea cenzurarea informației că a fost condamnat penal: cere 200.000 de lei de la DeFapt.ro și înlăturarea articolelor despre decizia Înaltei Curți Potrivit expertului, în birourile de la București persistă uimirea că un stat atât de mic precum Republica Moldova a reușit să ofere un lider puternic precum Maia Sandu, fără aprobarea „structurilor” românești. Impact redus asupra alegerilor parlamentare În ceea ce privește posibila revenire a lui Plahotniuc la Chișinău, Carp consideră că aceasta nu va influența semnificativ alegerile parlamentare din Republica Moldova, programate duminică. Profesorul de la Universitatea București avertizează că situația este extrem de complicată și că atenția Uniunii Europene trebuie să se concentreze pe perioada de după scrutin. Atunci, susține el, Rusia va declanșa atacul destabilizator principal, încercând să influențeze viitorul politic al Republicii Moldova.

Recunoașterea Palestinei amplifică tensiunile cu Israelul (sursa: Facebook/Benjamin Netanyahu)
Internațional

Regatul Unit, Australia și Canada au recunoscut oficial Statul Palestina. Reacția dură a Israelului

Recunoașterea Palestinei amplifică tensiunile cu Israelul. Regatul Unit, Australia și Canada au anunțat duminică recunoașterea oficială a Statului Palestina, într-o mișcare considerată istorică și salutată de autoritățile palestiniene. Decizia a provocat o reacție dură din partea Israelului. O decizie istorică Premierul britanic Keir Starmer a declarat într-un mesaj video că Londra recunoaște Palestina pentru „a reanima speranța păcii”. Citește și: ANALIZĂ Efectele benefice ale desființării și reînființării Fiscului din Grecia, așa cum propune Ionuț Dumitru, consilierul onorific al lui Bolojan La rândul său, premierul canadian Mark Carney a afirmat că măsura face parte dintr-un efort internațional concertat pentru păstrarea posibilității soluției cu două state. În Australia, șeful guvernului Anthony Albanese a invocat „aspirațiile legitime și de lungă durată ale poporului palestinian la un stat propriu”. Recunoașterea Palestinei amplifică tensiunile cu Israelul Decizia celor trei state occidentale, aliate tradițional ale Israelului, a fost întâmpinată cu ostilitate la Ierusalim. Premierul Benjamin Netanyahu a condamnat anunțurile, catalogându-le drept „un pericol pentru existența Israelului” și „o recompensă absurdă pentru terorism”. Netanyahu a promis că va lupta la ONU și pe toate fronturile diplomatice pentru a contracara „propaganda mincinoasă” privind recunoașterea Palestinei. Miniștrii israelieni cer anexarea Cisiordaniei Reacțiile cele mai dure au venit din partea miniștrilor israelieni de extremă dreaptă. Itamar Ben Gvir, ministrul securității naționale, a cerut „anexarea imediată” a Cisiordaniei, cunoscută în Israel sub denumirea de Iudeea-Samaria, precum și „destructurarea completă a Autorității Palestiniene”. Ministrul de finanțe Bezalel Smotrich a reiterat apelul, susținând că singurul răspuns la recunoașterea Palestinei de către Marea Britanie, Canada și Australia este anexarea definitivă a teritoriilor și „abandonarea ideii absurde a unui stat palestinian”. Reacția palestiniană: „Un pas spre pace durabilă” Președintele palestinian Mahmoud Abbas a salutat decizia britanică, considerând-o un pas important către o pace durabilă. Husam Zomlot, șeful misiunii palestiniene în Regatul Unit, a descris momentul drept „un anunț istoric care corectează o nedreptate de 108 ani” și „începutul unei călătorii spre responsabilitate morală, juridică și politică”. Presiuni și divergențe Recunoașterea oficială a Statului Palestina de către Londra, Ottawa și Canberra vine în ajunul unui summit coprezidat de Franța și Arabia Saudită, unde mai multe țări urmează să confirme aceeași decizie. Portugalia se numără printre statele care au anunțat că vor recunoaște Palestina. Circa trei sferturi dintre cele 193 de state membre ale ONU recunosc deja statul palestinian, proclamat în 1988 de conducerea palestiniană în exil. Această evoluție evidențiază divergențele tot mai mari dintre Europa și aliații săi tradiționali pe de o parte și administrația americană pe de altă parte. SUA, aliate neclintite ale Israelului, au criticat inițiativa franco-saudită și s-au opus recunoașterii în acest moment. Sondaje și opinia publică Un sondaj recent arată că 44% dintre britanici sprijină recunoașterea unui stat palestinian de către Regatul Unit. Keir Starmer a subliniat însă că această decizie „nu reprezintă o recompensă pentru Hamas”, ci dimpotrivă, exclude orice rol al organizației islamiste în viitorul guvern palestinian. Totodată, premierul britanic a anunțat noi sancțiuni împotriva Hamas „în săptămânile viitoare”. Un conflict tot mai intens în Gaza Deciziile de recunoaștere intervin pe fondul unei campanii militare intense a Israelului în nordul Fâșiei Gaza, la aproape doi ani de la atacurile Hamas din 7 octombrie 2023, soldate cu 1.219 victime în Israel. Potrivit Ministerului Sănătății din Gaza, represaliile israeliene au provocat moartea a peste 65.000 de palestinieni, majoritatea civili. În paralel, o comisie de anchetă independentă mandatată de ONU a acuzat Israelul de comiterea unui genocid în Gaza – acuzații respinse categoric de autoritățile israeliene.

Regatul Unit și Portugalia recunosc Palestina (sursa: Facebook/Keir Starmer)
Internațional

Regatul Unit și Portugalia recunosc oficial statul Palestina, în ciuda presiunilor SUA și Israelului

Regatul Unit și Portugalia recunosc Palestina. Regatul Unit și Portugalia vor recunoaște oficial duminică statul Palestina, în pofida presiunilor exercitate de Statele Unite și Israel. Anunțul vine înaintea sosirii liderilor mondiali la New York, pentru Adunarea Generală a ONU. Summit internațional dedicat soluției cu două state Luni va avea loc un summit coprezidat de Franța și Arabia Saudită, unde viitorul soluției cu două state va fi principalul subiect. Citește și: Guvernul Bolojan l-a alungat pe Karoly Borbely de la Hidroelectrica, dar tot un client PSD ajunge CEO. Salariul său îl zdrobește pe Isărescu Circa zece țări sunt așteptate să anunțe oficial recunoașterea Palestinei. Mișcarea vine pe fondul intensificării ofensivei israeliene în Fâșia Gaza, lansată după atacul fără precedent al Hamas din 2023. Regatul Unit și Portugalia recunosc Palestina Deși este un aliat tradițional al Israelului, Marea Britanie va face pasul chiar duminică. Premierul Keir Starmer anunțase încă din iulie că recunoașterea va avea loc dacă Israelul nu va respecta angajamente esențiale, precum o încetare a focului în Gaza. În fața deteriorării situației umanitare, Starmer își va confirma decizia, potrivit BBC. Acesta a subliniat că măsura ar putea contribui la un proces de pace autentic. De asemenea, ministerul portughez de Externe a confirmat că Portugalia va recunoaște oficial statul Palestina duminică, 21 septembrie. Lisabona a explicat că măsura este determinată de „evoluția extrem de îngrijorătoare a conflictului, atât la nivel umanitar, cât și prin riscul unei posibile anexări a teritoriilor palestiniene”. Argumentele Londrei privind Cisiordania Deși premierul israelian Benjamin Netanyahu l-a acuzat pe Starmer că răsplătește „terorismul monstruos” prin această decizie, vicepremierul britanic David Lammy, care va reprezenta Regatul Unit la ONU, a declarat că recunoașterea este o consecință directă a extinderii coloniilor în Cisiordania și a violențelor comise de coloniști. Un punct sensibil îl reprezintă proiectul E1, aprobat de guvernul israelian, care prevede construirea a 3.400 de locuințe în Cisiordania. ONU a denunțat proiectul, avertizând că ar diviza teritoriul palestinian și ar bloca orice perspectivă a unui stat cu continuitate teritorială. Poziția Marii Britanii față de Hamas și Gaza David Lammy a subliniat că eliberarea ostaticilor rămâne o prioritate și a precizat că „nu poate exista absolut niciun loc pentru Hamas” în viitorul regiunii. În prezent, aproximativ trei sferturi dintre cele 193 de state membre ale ONU recunosc oficial statul palestinian, proclamat încă din 1988 de conducerea palestiniană aflată în exil.

Ieșean acuzat de omor solicită daune (sursa: Pexels/Jimmy Nilsson Masth)
Eveniment

Viața la țară: nevoit să se apere de un consătean violent, i-a tăiat gâtul la crâșmă

Ieșean acuzat de omor solicită daune. Un bărbat din Iași, achitat după ce fusese judecat pentru tentativă de omor, a dat statul în judecată. Ieșean acuzat de omor solicită daune El solicită daune procurorilor care i-au întocmit dosarul, după ce a petrecut aproape două luni în arest. Citește și: Discursul lui Grindeanu la moțiunile AUR, atacuri în serie la Bolojan: „Românii nu ne-au ales pentru a flutura zilnic demisia” În urma procesului, viața i s-a schimbat radical: iubita l-a părăsit, iar sătenii îl privesc cu suspiciune. Mai mult, bărbatul a cheltuit 37.000 de lei doar pentru apărarea juridică. Continuarea, în Ziarul de Iași

Greșeli ale statului plătite de cetățeni (sursa: Pexels/Jakub Zerdzicki)
Eveniment

Cât te costă să repari o greșeală a statului: firme inactivate, pensii greșite, amenzi abuzive

Greșeli ale statului plătite de cetățeni. În alte țări europene, precum Germania, administrația este obligată să compenseze automat daunele provocate de propriile greșeli birocratice. În România, cetățeanul e cel care plătește mereu. Nu doar impozite, taxe și contribuții, ci și prețul erorilor făcute de administrația publică. De la firme declarate inactive pe nedrept, până la pensii calculate greșit sau autorizații rătăcite prin sertarele primăriilor, costurile generate de incompetența sau neglijența instituțiilor publice sunt transferate, aproape invariabil, pe umerii oamenilor. Greșeli ale statului plătite de cetățeni Inactivitatea fiscală nu este un detaliu administrativ minor. Citește și: EXCLUSIV Nazare, ministrul de Finanțe, are o firmă cu datorii de milioane, inactivată de ANAF, și o alta care nu a depus niciodată bilanțuri la Finanțe Blochează activitatea economică, suspendă codul de TVA, îți știrbește reputația în fața partenerilor și, mai grav, generează pierderi financiare. Reactivarea firmei ar trebui să fie un proces simplu, mai ales când eroarea nu aparține antreprenorului. În realitate, se transformă într-un șir lung de drumuri, taxe și cheltuieli suportate exclusiv de antreprenor. Cât costă reactivarea unei firme „omorâte” din greșeala ANAF Conform Codului de procedură fiscală (art. 92), o firmă poate fi declarată inactivă dacă nu depune declarațiile timp de șase luni, dacă nu este găsită la sediu sau dacă are obligații restante. Reactivarea presupune îndeplinirea tuturor acestor condiții și depunerea cererilor corespunzătoare. Pentru antreprenorul care nu greșește cu nimic, nota de plată a reactivării arată astfel: - 20 lei pentru obținerea „Informațiilor de Bază” de la Oficiul Registrului Comerțului - minimum 61 lei pentru înregistrarea dosarului de reluare a activității - aproximativ 100–150 lei taxa notarială pentru o procură care să împuternicească un contabil să se ocupe de formalități - eventuale sume pentru majorarea capitalului social, în cazul în care regimul de impozitare presupune modificări; Peste toate acestea se adaugă onorariile firmelor de consultanță contabilă, care pornesc de la 400 lei și cresc în funcție de complexitate. Astfel, chiar și atunci când inactivitatea este o greșeală a Statului, antreprenorul ajunge să plătească chiar și mai mult de 1.000 de lei din buzunarul propriu, bani pe care nu-i mai poate recupera. O sumă deloc neglijabilă pentru un mic SRL, mai ales într-un climat economic deja fragil. Impozite plătite dublu: bani blocați luni întregi Un alt exemplu frecvent este cel al contribuabililor care își văd impozitele achitate de două ori, din erori de sistem sau suprapuneri între plăți online și ghișeu. Procedura legală de restituire există: depui o cerere, iar ANAF are la dispoziție 45 de zile pentru soluționare. În realitate, deserori termenul se prelungește, fie pentru că autoritatea solicită documente suplimentare, fie pentru că dosarul „stă la semnat”. Între timp, banii rămân blocați, iar cetățeanul nu are altă soluție decât să aștepte. Codul prevede că, pentru întârzieri, statul datorează dobândă de 0,02%/zi. Însă puțini contribuabili cunosc acest drept și și mai puțini îl solicită. Costul direct este zero, dar costul indirect, lipsa de lichidități, comisioane bancare, nervii și timpul pierdut, rămâne tot la cetățean. Pensii greșite: drum spre tribunal Nici pensionarii nu scapă de greșelile Statului. Există cazuri numeroase în care Casele Județene de Pensii calculează greșit drepturile, fie din interpretarea eronată a legislației, fie din cauza unui dosar incomplet. Legea prevede că deciziile de pensionare pot fi contestate la instanță în termen de 45 de zile. Procesul este scutit de taxă de timbru, însă costurile reale sunt altele: onorarii pentru avocați, expertize, luni sau chiar ani de procese. Pentru mulți pensionari, sumele pierdute lunar depășesc câteva sute de lei. Restituirea retroactivă se obține, dar doar dacă ai răbdare să lupți cu instituția în instanță. Între timp, costul este suportat integral de cel mai vulnerabil segment al populației. Autorizații rătăcite: taxe plătite din nou Un alt domeniu unde erorile administrative se traduc direct în bani este urbanismul. Dacă un dosar pentru autorizație de construire este pierdut sau respins pe motiv că lipsește un document deja depus, solicitantul trebuie să reia procedura. Conform Codului fiscal, taxa pentru autorizația de construire este de 0,5% din valoarea lucrărilor pentru clădiri rezidențiale și 1% pentru alte construcții. În cazul prelungirii, taxa este 30% din cea inițială. Pentru o casă cu valoare autorizată de 300.000 lei, taxa inițială este de 1.500 lei. Dacă dosarul trebuie refăcut sau prelungit din cauza administrației, proprietarul mai plătește încă 450 lei. Iar aceste sume nu includ costurile de proiectare, timpii de așteptare sau avizele conexe, fiecare cu propriul tarif. Amenzi greșite: costuri pentru a-ți dovedi nevinovăția Românii primesc adesea amenzi contravenționale nejustificate: roviniete plătite dar considerate inexistente, amenzi de parcare emise în lipsa mașinii sau sancțiuni pentru neplata unor taxe achitate deja. Singura cale este plângerea contravențională în instanță. Legea prevede un termen de 15 zile pentru a contesta procesul-verbal. Taxa de timbru este de 20 de lei (OUG 80/2013, art. 19). Pare puțin, dar dacă adăugăm timpul petrecut, eventualele cheltuieli de avocat și stresul, costurile reale sunt mult mai mari decât amenda în sine. Țări europene, proceduri clare de despăgubire În alte țări europene, precum Germania, administrația are obligația legală de a răspunde pentru daunele provocate de propriile greșeli birocratice. Mecanismul este prevăzut de § 839 din Codul civil german (BGB) și de art. 34 din Constituția Germaniei (Grundgesetz). Aceste norme stabilesc că, dacă un funcționar public încalcă cu vinovăție o obligație oficială și provoacă un prejudiciu, statul (fie el federația, landul sau comuna) este cel care plătește despăgubirile. Funcționarul răspunde personal doar în cazuri excepționale. În practică, în Germania există și o cultură administrativă mai proactivă: în multe situații, autoritățile admit greșeala și repară prejudiciul direct, de pildă restituind sumele plătite în plus, fără ca cetățeanul să fie nevoit să deschidă un proces. În România, deși baza legală există, mecanismul este mult mai greoi. Constituția, Codul administrativ și Legea contenciosului administrativ prevăd răspunderea statului pentru prejudiciile cauzate de autorități. În realitate însă, compensațiile se obțin aproape exclusiv prin instanță. Cetățeanul trebuie să facă o plângere prealabilă, să intenteze proces și să dovedească prejudiciul. Procesele durează ani de zile, iar costurile, onorarii de avocat, expertize, timp și stres, descurajează majoritatea oamenilor să încerce. Astfel, în lipsa unei hotărâri judecătorești definitive, administrația nu suportă consecințele propriilor greșeli, iar povara rămâne pe umerii contribuabilului. Costul real: încrederea pierdută Dincolo de cifre, adevăratul cost este unul mai greu de măsurat: pierderea încrederii. Fiecare drum inutil la ghișeu, fiecare taxă plătită pentru a repara o eroare birocratică, fiecare lună de așteptare pentru un drept deja câștigat erodează încrederea cetățeanului în Stat. România nu duce lipsă de legi, regulamente sau platforme informatice. Ceea ce lipsește este responsabilitatea instituțională. Până când statul nu va suporta consecințele propriilor erori, fie prin rambursarea automată a cheltuielilor, fie prin sancționarea funcționarilor responsabili, nota de plată va rămâne, în tăcere, pe umerii contribuabililor.

Firmele lui Oprea, datorii către stat (sursa: Facebook/Stefan Radu Oprea)
Investigații

EXCLUSIV Firmele înființate de Oprea (SGG), țeapă statului de peste 22 milioane lei (taxe neplătite)

Firmele lui Oprea, datorii către stat: companiile înființate de pesedistul Radu Oprea, secretarul general al Guvernului, au păgubit bugetul statului român cu 22,35 milioane lei, ehivalentul a peste 4,4 milioane euro. Azi, românii plătesc și țepele firmelor lui Oprea Documentele obținute în exclusivitate de către DeFapt.ro de la ANAF Ploiești și Serviciul Public Finanțe Locale Ploiești arată că paguba constă în taxe și impozite neplătite pentru salarii, inclusiv asigurări de sănătate și somaj. Pe lângă toate acestea se adaugă și Taxa pe Valoare Adăugată (TVA). Citește și: EXCLUSIV Oprea (SGG), 11 apartamente în firma pe care a fondat-o. Toate au fost pierdute prin faliment, dar mulți creditori au rămas fără bani Acum, cetățenii României sunt obligați să plătească taxe și TVA mai mari pentru a se acoperi inclusiv paguba dată de firmele pesedistului Oprea. Pentru a recupera astfel de țepe date bugetului de stat, Guvernul Bolojan, din care face parte și pesedistul Radu Oprea, a luat o serie de măsuri dure împotriva populației, cum ar fi creșterea TVA, impozitarea pensiilor seniorilor, a veteranilor de război și deportaților. Mai mult, au fost tăiate bursele elevilor și studenților, în timp ce profesorii se pregătesc de proteste împotriva măsurilor de austeritate.  A cerut 24 de milioane de lei la faliment Pesedistul Radu Oprea, actualul secretar general al Guvernului, este unul dintre cei mai bogați prahoveni, dar trăiește din salariul de la stat, conform declarațiilor sale de avere. Ca să ne facem o idee despre cât de bogat este pesedistul Radu Oprea trebuie să ne întoarcem în urmă cu 21 ani.   Citește și: EXCLUSIV Oprea (SGG) a cerut 24 de milioane de lei de la o firmă pe care o fondase. Nu a declarat niciodată suma Atunci tatăl său, Nicolae Oprea, declara că lui Radu Oprea „îi este scârbă de banul public” pentru că are un portofoliu de 50 de milioane de euro, bani din construcții în afara Ploieștiului. Când a intrat în politică, în 2009, Radu Oprea avea acțiuni, părți sociale sau era administrator la nu mai puțin de 13 societăți. Printre acestea se afla și firma sa cea mai de succes, Urban Electric, pe care o deținea în mod egal împreună cu Mihail Ștefănescu. Oficial, Oprea și-a vândut părțile sociale deținute la această firmă în anul 2012. Zece ani mai târziu, deși, chipurile, nu mai avea nici o legătură cu Urban Electric, pesedistul Radu Oprea a apărut în tabelul creditorilor firmei, falimentate între timp, cu peste 24 de milioane lei, bani care nu au apărut niciodată în declarațiile sale de avere. Firmele lui Oprea, datorii către stat Statul român a moștenit în urma falimentului firmei Urban Electric SRL, una din cele 13 societăți ale lui Radu Oprea, o pagubă colosală: aproape 10,8 milioane lei, adică 2,16 milioane de euro.  La solicitarea DeFapt.ro, Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice (ANAF) Ploiești a transmis că paguba este compusă din TVA - 6,64 milioane lei, obligații fiscale accesorii aferente TVA - două milioane de lei, impozit pe profit - 1,44 milioane lei. Mai mult, Urban Electric SRL nu a plătit contribuțiile sociale datorate de angajator, contribuția reținută de la asigurați, asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale, asigurările pentru șomaj, asigurările pentru sănătate. Iar pe lângă banii datorați bugetului de stat, Urban Electric SRL apare și cu o datorie de 8,37 milioane lei la Serviciul Public de Finanțe Locale Ploiești, din care s-a recuperat doar suma de 110.501 lei în data de 22 ianuarie 2025. ANAF are de recuperat taxe de la 12 firme ale lui Oprea Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Ploiești arată, în răspunsul transmis către DeFapt.ro, că s-a înscris la masa credală a altor 11 societăți (în care a fost asociat sau administrator pesedistul Radu Oprea). cu suma totală de 2,66 milioane lei. Din această sumă, ANAF Ploiești a recuperat puțin peste 222.000 lei. La fel ca și în cazul Urban Electric SRL, suma datorată reprezintă TVA, impozit pe profit, contribuții salariale, inclusiv cele pentru asigurările sociale și sănătate.  Totodată, șase din cele unsprezece societăți apar în registrele Serviciul Public Finanțe Locale Ploiești cu o datorie cumulată de aproximativ 525.000 lei, echivalentul a 105.000 euro. În total, paguba dată statului de restul firmelor lui Radu Oprea se ridică la aproape 2,98 milioane lei, echivalentul a 500.000 de euro. Radu Oprea: „S-a întâmplat după plecarea mea” Întrebat de către DeFapt.ro de ce firmele înființate de el nu și-au plătit datoriile către bugetul de stat și cum ar trebui să se raporteze cetățenii români obligați de Guvernul Bolojan să accepte măsurile de austeritate, inclusiv impozitarea pensiilor și creșterea TVA, Radu Oprea a spus că este incorectă construcția argumentației. „Am plecat din administrator și acționar la sfârșitul lui 2012. Atunci companiile nu figurau cu datorii la bugetul de stat, erau pe profit. Ce s-a întâmplat după plecarea mea nu are legătură cu mine”, a declarat Radu Oprea. Însă când i s-a spus că este vorba de 11 companii, la care se adaugă Urban Electric SRL, Radu Oprea nu a mai răspuns.   

Interzicerea cumulului pensie-salariu la stat, neaprobată (sursa: Facebook/Sorin Grindeanu)
Eveniment

Interzicerea cumulului pensiei cu salariul la stat nu a fost aprobată în coaliția de guvernare

Interzicerea cumulului pensie-salariu la stat, neaprobată. Proiectul privind interzicerea cumulului pensiei cu salariul în sectorul public, lansat în transparență publică de Ministerul Muncii, nu va fi adoptat odată cu al doilea pachet de măsuri fiscale, au declarat surse guvernamentale. Interzicerea cumulului pensie-salariu la stat, neaprobată Motivul amânării ține de dificultatea aplicării și de riscul unui blocaj în sistemele de educație și apărare, unde mulți angajați pensionari continuă să lucreze. Citește și: Greve ilegale ale procurorilor și judecătorilor ca să-și apere pensiile. Infractorii, favorizați, pentru că prescripția se apropie Documentul prezentat săptămâna trecută de Ministerul Muncii stabilea că angajații din sectorul bugetar, odată ajunși la vârsta de pensionare, ar fi fost obligați să aleagă între pensia în plată și continuarea activității. Cei care doreau să rămână în funcție trebuiau să suspende pensia pe durata contractului de muncă. Probleme de aplicare și riscuri constituționale Surse din Executiv au precizat că măsura este dificil de pus în practică și ar putea fi contestată la Curtea Constituțională. În plus, ar fi afectat domenii strategice precum industria de apărare. Un exemplu invocat este cel al fabricilor de armament, unde mulți angajați pensionari ar fi preferat să rămână doar cu pensia, ceea ce ar fi lăsat industria fără personal calificat, un sector oricum puțin atractiv pentru tineri. Îngrijorări în sistemul de educație Și în educație au apărut îngrijorări majore. Ministrul Educației, Daniel David, a declarat că se poziționează de aceeași parte cu sindicatele și susține că este vital ca profesorii pensionari să poată continua activitatea la catedră. Acesta a menționat că a discutat deja cu premierul Ilie Bolojan pentru a sublinia importanța păstrării cadrelor didactice pensionare în sistem. Poziția premierului Ilie Bolojan Șeful Guvernului a vorbit încă din luna iulie despre această reformă. Ilie Bolojan a afirmat că este „inevitabil” să existe reduceri de personal în instituțiile publice. Premierul a subliniat că, din punct de vedere moral, ar fi mai corect ca cei care beneficiază deja de pensie să iasă din sistem, pentru a face loc tinerilor. Potrivit acestuia, în prezent există aproximativ 10.000 de angajați la stat care cumulează pensia cu salariul.

Guvernul Starmer pregătește recunoașterea statului Palestina (sursa: Facebook/Keir Starmer)
Internațional

Londra va recunoaște statului Palestina în septembrie, dacă Israelul nu acceptă încetarea focului

Guvernul Starmer pregătește recunoașterea statului Palestina. Guvernul condus de Keir Starmer ia în considerare recunoașterea oficială a statului Palestina în luna septembrie, în absența unor măsuri concrete din partea Israelului privind încetarea focului și reluarea procesului de pace. Decizia vine în contextul agravării crizei umanitare din Fâșia Gaza și al presiunilor politice interne și internaționale. Guvernul Starmer pregătește recunoașterea statului Palestina Premierul britanic Keir Starmer a convocat de urgență cabinetul din vacanța de vară pentru a aproba o foaie de parcurs privind pacea în Orientul Mijlociu. Citește și: DOCUMENT De ce a decis Înalta Curte să-l condamne penal, în 2016, pe Marian Neacșu, acum vicepremier PSD Starmer le-a transmis miniștrilor că, în lipsa unui progres real în negocierile de pace, momentul pentru recunoașterea statului palestinian a sosit. El a subliniat că această decizie va fi pusă în aplicare înaintea sesiunii Adunării Generale a ONU din septembrie, dacă Israelul nu acceptă o încetare a focului durabilă, nu oferă garanții clare că nu va anexa Cisiordania și se angajează într-un proces de pace pe termen lung. Londra nu echivalează Hamas cu Israelul Premierul britanic a ținut să precizeze că Marea Britanie nu echivalează Israelul cu Hamas, calificând organizația palestiniană drept o grupare teroristă. El a cerut eliberarea tuturor ostaticilor, depunerea armelor și acceptarea de către Hamas a faptului că nu va avea niciun rol în viitorul guvern din Gaza. Londra, Paris și Berlin: alianță pentru o pace durabilă Planul britanic vine în urma unui acord diplomatic convenit recent între premierul Starmer, președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Friedrich Merz. Cele trei capitale europene intenționează să elaboreze un cadru comun pentru relansarea procesului de pace și stabilirea unei soluții „durabile” în regiune. Trump nu se opune, dar nu susține activ Înaintea deciziei, Starmer a discutat în Scoția cu fostul președinte american Donald Trump, care a declarat că „nu are nimic împotrivă” ca Marea Britanie să recunoască statul Palestina, deși el personal nu va lua o asemenea măsură. Poziția neutră a liderului american oferă o fereastră de acțiune diplomatică pentru Londra. Downing Street: „Este o chestiune de când, nu dacă” Potrivit declarațiilor oficiale ale executivului britanic, recunoașterea Palestinei este „inevitabilă” în logica politicii externe a Regatului Unit. Guvernul laburist se confruntă cu tot mai multe solicitări din partea societății civile și a grupurilor parlamentare de a-și asuma un rol mai activ în procesul de pace din Orientul Mijlociu.  

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră