duminică 10 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: stat

117 articole
Politică

Planul AUR de „reformă” a statului, o colecție de sloganuri fără nici o fundamentare economică

Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) a prezentat recent un amplu pachet de măsuri pentru reducerea cheltuielilor administrative și reformarea statului român. Printre propuneri se numără reducerea cheltuielilor administrative cu 1% din PIB anual timp de patru ani, limitarea Parlamentului la 300 de aleși, un Guvern cu doar zece ministere, reducerea cu 50% a funcțiilor de conducere din instituțiile publice și suspendarea ajutoarelor financiare externe până când deficitul bugetar va coborî la 3% din PIB. Cât de realist este acest plan din punct de vedere economic? Planul AUR, între realitate și vorbe O analiză atentă arată că multe dintre măsurile anunțate de AUR sunt formulate vag, fără cifre clare, fără impact bugetar estimat și fără explicații privind costurile sociale sau administrative. Citește și: EXCLUSIV Ciucu spune, la podcastul „Cum e, de fapt?”, în ce condiții ar vota PNL un guvern Grindeanu Cu alte cuvinte, partidul identifică unele probleme reale ale statului român, dar soluțiile propuse par adesea mai apropiate de sloganuri politice decât de un program economic verificabil. Reducerea cheltuielilor, promisiune spectaculoasă, explicații puține Una dintre cele mai importante promisiuni AUR este reducerea cheltuielilor administrative cu 1% din PIB anual timp de patru ani. La prima vedere, măsura sună impresionant. În realitate, însă, AUR nu explică exact ce instituții vor fi restructurate, câte posturi vor fi eliminate și ce economii concrete ar rezulta. George Simion a precizat că nu se referă la profesori sau medici, ci la „birocrația locală și centrală”. Formula este însă prea vagă pentru un program economic serios. În practică, reducerea cheltuielilor administrative presupune audit instituțional, digitalizare, reorganizare și eliminarea suprapunerilor administrative. Parlament cu 300 de aleși: impact simbolic, nu salvare bugetară AUR propune reducerea numărului de parlamentari la 300. Măsura are un impact simbolic și politic important, mai ales că tema este populară în societate încă din perioada referendumului din 2009. Din punct de vedere economic însă, economiile rezultate sunt limitate. Cheltuielile Parlamentului reprezintă doar o fracțiune redusă din bugetul total al statului. Problema deficitului României nu este generată de numărul parlamentarilor, ci de dezechilibre structurale mult mai profunde. Cu alte cuvinte, măsura poate produce capital electoral, dar nu rezolvă problema bugetară a României. Guvern cu zece ministere: eficiență sau simplă cosmetizare? Reducerea numărului de ministere și agenții poate părea logică într-un stat perceput drept supradimensionat. Totuși, simpla comasare a instituțiilor nu garantează automat economii reale. În multe cazuri, reformele administrative din România au schimbat doar organigrame și denumiri, fără reducerea reală a personalului sau a cheltuielilor. Dacă structurile interne, contractele și personalul rămân aproape intacte, reforma devine mai degrabă una de imagine. O restructurare administrativă serioasă ar avea nevoie de criterii clare de performanță, digitalizare și audit instituțional. Reducerea cu 50% a funcțiilor de conducere Propunerea privind reducerea la jumătate a funcțiilor de conducere din instituțiile publice este una dintre cele mai populare măsuri anunțate de AUR. Există într-adevăr instituții supraîncărcate administrativ și numeroase funcții politizate. Problema este că o reducere „din topor”, aplicată uniform, poate afecta și instituții care au nevoie de management funcțional. O reformă eficientă ar presupune diferențiere între posturile inutile și cele esențiale. În lipsa unei astfel de evaluări, există riscul apariției blocajelor administrative. Suspendarea ajutoarelor externe: economie mică, cost diplomatic mare Una dintre cele mai controversate propuneri ale AUR vizează sistarea ajutoarelor financiare externe până la reducerea deficitului la 3% din PIB. Mesajul politic este construit pe ideea că România „dă bani altora” în timp ce propriii cetățeni suferă. Economic însă, impactul unei asemenea măsuri asupra deficitului ar fi relativ redus. Deficitul României este cauzat în principal de probleme structurale: venituri fiscale mici, cheltuieli permanente ridicate, creșterea costurilor cu pensiile, salariile și dobânzile. Parlamentul European nota într-o analiză recentă că presiunile fiscale ale României sunt alimentate inclusiv de majorările mari de salarii și pensii publice. În schimb, suspendarea ajutoarelor externe ar putea avea costuri diplomatice și geopolitice importante, mai ales în relația cu Ucraina și partenerii europeni. „Nu vindem companiile strategice”: mesaj patriotic, economie incompletă AUR susține că vânzarea companiilor strategice trebuie exclusă. Tema este puternică emoțional și funcționează bine într-un discurs naționalist. Totuși, economia este mai complicată decât formula „nu vindem nimic”. În multe state europene, listările parțiale pe bursă au adus companiilor de stat capital suplimentar, transparență și reguli mai stricte de guvernanță. Problema reală a multor companii de stat românești nu este doar proprietatea, ci modul în care sunt administrate: numiri politice, lipsa criteriilor de performanță și intervenția partidelor. Capitalizarea prin bursă Una dintre puținele propuneri AUR care are o logică economică solidă este ideea capitalizării companiilor strategice prin emiterea de noi acțiuni. Aceasta diferă de vânzarea unor pachete existente de acțiuni. Prin majorare de capital, compania primește bani noi pentru investiții și dezvoltare. În teorie, modelul poate funcționa. Problema este că AUR nu oferă detalii esențiale: evaluări, mecanisme de protecție pentru investitori, reguli de guvernanță și proiecte concrete de investiții. Fără aceste clarificări, măsura rămâne mai degrabă o intenție generală decât o strategie economică completă. Probleme reale, soluții incomplete Planul economic prezentat de AUR exploatează o nemulțumire reală a societății românești: percepția unui stat prea mare, prea birocratic și prea politizat. Multe dintre temele invocate – reducerea risipei, eliminarea sinecurilor, reforma administrativă – sunt legitime. Problema apare însă atunci când promisiunile nu sunt susținute de cifre, studii de impact și mecanisme clare de implementare. În forma actuală, programul AUR pare construit mai degrabă pentru impact politic și electoral decât pentru aplicare tehnică imediată. Cu alte cuvinte, partidul identifică probleme reale, dar soluțiile prezentate sunt adesea formulate în termeni generali, fără suficiente explicații economice.

Planul AUR, între reformă și slogan (sursa: Facebook/Alianța pentru Unirea Românilor - AUR)
Acuzații false ale AUR despre vânzările statului (sursa: Facebook/Alianța pentru Unirea Românilor - AUR)
Politică

Acuzațiile AUR despre „vânzările netransparente” ale statului, demontate: care este realitatea

Un comunicat recent al partidului AUR ridică o serie de acuzații grave la adresa guvernului, sugerând că planurile de listare și vânzare de acțiuni la companii de stat ar ascunde o strategie netransparentă, cu o miză de zeci de miliarde de lei. Tonul este alarmist, concluziile sunt ferme. Dar cât din aceste acuzații rezistă unei analize reci, punct cu punct? Acuzațiile AUR În comunicatul său, AUR susține că guvernul ar pregăti o strategie netransparentă de valorificare a companiilor de stat, favorizând plasamentele accelerate de acțiuni (ABB) pentru societăți de mare valoare, precum Hidroelectrica și Romgaz, în detrimentul listărilor clasice la bursă (IPO). Citește și: Pesedistul Radu Oprea, amendat pentru evaziune, se pregătește să candideze la primăria Sectorului 6, în locul lui Ciucu - surse PSD Potrivit formațiunii, această abordare ar ascunde o miză financiară reală de aproximativ 10 miliarde de lei, ce ar urma să fie obținută rapid și fără transparență, în timp ce operațiuni precum listarea CEC Bank sunt amânate. AUR mai acuză o lipsă de coerență în raportarea valorilor companiilor implicate, precum și o posibilă ingerință în deciziile Fondul Proprietatea, sugerând că întregul demers ar fi construit pe o logică opacă, în contradicție cu discursul oficial despre transparență. IPO vs. ABB: o comparație care amestecă două lumi diferite Prima teză a comunicatului este că statul ar alege listări (IPO) pentru companii mici și plasamente accelerate (ABB) pentru companii mari, sugerând o evitare deliberată a transparenței. Problema este că această comparație pornește de la o premisă greșită. IPO și ABB nu sunt alternative, ci instrumente diferite, aplicate în contexte diferite. IPO-ul este folosit pentru companii care nu sunt listate, în timp ce ABB este o metodă standard de vânzare rapidă a unor pachete de acțiuni la companii deja tranzacționate pe bursă, precum Hidroelectrica sau Romgaz. Nu poți lista de două ori aceeași companie. Iar de aici cade întreaga opoziție „transparență vs. opacitate”. Plasamentele accelerate ar fi „netransparente”: ce spune realitatea Un alt pilon al criticii este ideea că plasamentele accelerate private ar ocoli transparența. În realitate, aceste operațiuni se desfășoară tot prin bursă, sunt anunțate public și sunt raportate ulterior. Diferența este una de viteză și de tip de investitor: ABB-urile sunt adresate în principal investitorilor instituționali și sunt utilizate pe scară largă în piețele mature. Nu sunt „invizibile”, ci doar mai puțin spectaculoase pentru publicul larg. 150 de miliarde vs. 10 miliarde: confuzia dintre valoare și realitate Poate cel mai puternic efect retoric din comunicat este contrastul dintre „10 miliarde” și „150 de miliarde”. Doar că această opoziție este, în sine, înșelătoare. Cele 150 de miliarde reprezintă valoarea totală a unor companii, nu suma care ar urma să fie vândută. Statul nu scoate la vânzare integral aceste active, ci doar pachete minoritare. Cu alte cuvinte, miza financiară reală, banii încasați, este mult mai apropiată de acele „10 miliarde” invocate chiar în comunicat. „Vânzări rapide” sau timing de piață AUR sugerează că vânzarea rapidă de acțiuni la companii precum Hidroelectrica sau Romgaz ar ridica semne de întrebare. Dar exact această rapiditate este esența mecanismului ABB: valorificarea unui moment favorabil de piață, atunci când cererea este ridicată și prețurile sunt avantajoase. A întârzia astfel de operațiuni nu ar însemna mai multă transparență, ci, uneori, pierderi pentru stat. De ce durează IPO-ul la CEC Bank? Compararea cu listarea CEC Bank, prezentată ca fiind lentă, ignoră realitatea procedurală. Un IPO presupune: - audituri complexe, - aprobări de reglementare, - campanii de prezentare pentru investitori, - stabilirea prețului. Durata de 10 luni nu este o anomalie, ci standardul. „De ce nu vindeți transparent?” – dar exact asta se întâmplă Una dintre întrebările finale din comunicat este, poate involuntar, cea mai ironică. Se cere „vânzare transparentă” pentru companiile deja listate. Or, exact asta înseamnă plasamentele realizate prin bursă. Diferența este că nu toate aceste operațiuni au forma vizibilă și ceremonială a unui IPO. Dar transparența nu se măsoară în spectaculozitate. Implicarea Fondului Proprietatea Există, desigur, și o observație legitimă: implicarea Fondului Proprietatea nu poate fi impusă de stat, ci doar negociată. Dar aceasta este o nuanță tehnică, nu o dovadă a unei strategii opace. Între suspiciune și mecanisme reale Comunicatul AUR ridică întrebări care merită discutate, dar construiește concluzii pe baza unor asocieri discutabile: compară instrumente diferite, confundă valori totale cu sume tranzacționate și echivalează viteza cu lipsa de transparență. În realitate, ceea ce este prezentat ca o anomalie pare a fi, mai degrabă, funcționarea normală a piețelor de capital. Iar diferența dintre cele două interpretări spune, poate, mai mult despre felul în care alegem să privim economia decât despre economia însăși.

Mintia și Iernut, incapacitatea statului român (sursa: Romgaz)
Eveniment

Mintia privată, un succes, Iernutul de stat e în comă. Statul, incapabil să gestioneze proiecte mari

În plin scandal politic privind intenția Guvernului de a lista noi companii de stat la bursă, dezbaterea publică pare blocată într-o opoziție simplistă: stat versus privat. Pe de o parte, PSD și AUR invocă riscuri strategice și pierderea controlului asupra resurselor. Pe de alta, Executivul argumentează nevoia de eficientizare și capitalizare. Dincolo de retorică, două cazuri concrete din sistemul energetic românesc: Centrala Mintia și Centrala Iernut. Prima, abandonată de stat și revitalizată de capital privat. A doua, păstrată sub control public și blocată ani la rând într-un proiect neterminat. Două povești, o întrebare: este statul român capabil să gestioneze eficient proiecte industriale majore? Mintia: de la simbol industrial la colaps și relansare privată Istoria Centralei Mintia este, în multe privințe, istoria economiei românești post-comuniste. Citește și: Primele dezertări din PSD: primarul Robert Negoiță îl susține pe Bolojan, un deputat trece la PNL Construită în anii ’60 și pusă în funcțiune în 1969, centrala a devenit rapid unul dintre pilonii sistemului energetic, cu o capacitate de aproximativ 1.300 MW și un rol esențial în alimentarea cu energie electrică și termică a zonei Deva. Perioada de glorie (1969 – 1990) Lucrările au început în 1966, pe malul Mureșului, iar primul grup energetic a fost pus în funcțiune în 1969. A devenit rapid una dintre cele mai mari centrale termoelectrice din România, cu o putere instalată de 1.285 MW (împărțită în 5 grupuri de 210 MW și unul de 235 MW). Era supranumită „Steaua de pe Mureș” și furniza energie electrică pentru sistemul național și energie termică (căldură și apă caldă) pentru orașul Deva. Funcționa în principal pe huilă extrasă din Valea Jiului, fiind motorul economic al zonei. Declinul și agonia (1990 – 2021) După 1990, tehnologia era învechită. Nu s-au făcut investiții majore pentru modernizarea arzătoarelor sau pentru reducerea noxelor. Odată cu aderarea la UE, standardele de mediu s-au înăsprit. Mintia a devenit un mare poluator, neavând instalații de desulfurare conforme. Au început, de asemenea, problemele financiare. Centrala a fost integrată în Complexul Energetic Hunedoara (CEH) în 2012. Acesta a acumulat datorii uriașe către stat și furnizori. Închiderea și disponibilizări În ultimii ani, centrala Mintia funcționa sporadic, doar când prețul energiei era foarte mare sau când existau subvenții. În martie 2021, din cauza lipsei autorizației de mediu și a stocurilor de cărbune, centrala a fost oprită, fără perspective reale de repornire, iar cei aproximativ 700 de angajați au fost disponibilizați. Privatizarea din 2022 Complexul Energetic Hunedoara a intrat în insolvență, iar activele Mintia au fost scoase la licitație de către administratorul judiciar. După mai multe încercări eșuate, în august 2022, centrala a fost cumpărată de Mass Global Energy Rom (Mass Group Holding), parte a unui grup internațional cu capital irakian. Condițiile statului România era condusă atunci de guvernul Nicolae Ciucă, într-o coaliție formată din PNL, PSD și UDMR. Ministerul Energiei a impus cumpărătorului obligația de a realiza o investiție de minim 600 de milioane de euro până în 2026, pentru a construi o nouă capacitate pe gaze de cel puțin 800 MW. Tranzacția s-a ridicat la 91,2 milioane de euro (fără TVA). În doar câțiva ani, Mintia a trecut de la ruină industrială la unul dintre cele mai ambițioase proiecte energetice din Europa de Est. Era Mass Global Energy (2023 – 2026) Grupul irakian a decis să nu cârpească vechea infrastructură, ci să o demoleze aproape integral pentru a construi de la zero o centrală ultramodernă. Proiectul actual a depășit cu mult cerințele minime, ajungând la o investiție estimată la 1,4 miliarde de euro și o capacitate de 1.700 MW. Noua centrală utilizează tehnologie superioară, precum turbine Siemens de ultimă generație, pregătite să funcționeze în viitor și cu un amestec de hidrogen. Centrala Iernut: control de stat, un deceniu de întârzieri Istoria CTE Iernut este diferită de cea a Mintiei tocmai pentru că centrala a rămas sub controlul statului, prin Romgaz. În teorie, acest lucru trebuia să garanteze stabilitate, investiții coerente și integrarea producției de gaze cu producția de energie electrică. În practică, proiectul noii centrale a devenit unul dintre cele mai vizibile exemple de modernizare întârziată din sistemul energetic românesc. Perioada de început (1963–1990) Centrala de la Iernut a fost pusă în funcțiune între 1963 și 1967 și a devenit una dintre capacitățile importante de producție din centrul țării. Potrivit raportărilor Romgaz, avea o putere instalată de 800 MW, fiind compusă din șase grupuri energetice: patru grupuri de câte 100 MW, de fabricație cehoslovacă, și două grupuri de câte 200 MW, de fabricație sovietică. Amplasarea ei între Iernut și Cuci, pe malul stâng al Mureșului, într-o zonă cu acces la gaz metan, apă industrială și rețele de evacuare a puterii, i-a dat de la început un rol strategic în Sistemul Energetic Național. Spre deosebire de Mintia, construită pe logică de termocentrală pe cărbune, Iernut a funcționat pe gaze naturale. Tocmai această particularitate explică de ce a rămas relevantă mult după 1990: gazul a fost privit drept combustibilul de tranziție, mai flexibil și mai puțin poluant decât cărbunele. Iernut apare ca un „nod important” în SEN, adică o centrală utilă nu doar prin producție, ci și prin poziționare și funcțiile de sistem pe care le poate susține. Preluarea de către Romgaz (2013) Momentul decisiv pentru noua identitate a centralei a venit la 1 februarie 2013, când Romgaz a preluat CTE Iernut de la Electrocentrale București. Compania a anunțat oficial atunci că a preluat „controlul unic direct” asupra activelor centralei, în baza unui memorandum guvernamental și a deciziilor corporative și de concurență necesare. Mecanismul economic al tranzacției a fost, la rândul lui, important. În rapoartele financiare ulterioare, Romgaz explică faptul că preluarea a avut loc în schimbul stingerii unei datorii de 653 milioane lei a Electrocentrale București, sumă pentru care fusese constituit anterior provizion. Asta înseamnă că Iernut nu a fost doar o achiziție de active, ci și o mutare de compensare financiară, prin care Romgaz a încercat să transforme o creanță dificil de recuperat într-un activ energetic strategic. De aici începe și schimbarea de profil a companiei. Romgaz nu mai rămânea doar producător și furnizor de gaze, ci intra explicit în zona producției de energie electrică, într-o logică de integrare verticală. În teorie, era o decizie logică: compania își putea valorifica propriul gaz într-o centrală proprie, crescându-și marja de control pe lanțul energetic. Saga întârzierilor (2016–2023) În 2016, Romgaz a făcut pasul care trebuia să transforme Iernut într-un simbol al modernizării: a semnat contractul de lucrări nr. 13384/31.10.2016 cu asocierea Duro Felguera S.A. și Romelectro S.A. pentru realizarea „la cheie” a unei noi centrale în ciclu combinat cu turbine pe gaze. Valoarea estimată a contractului era de 268.836.329,82 euro fără TVA, iar termenul de finalizare prevăzut era de 36 de luni de la intrarea în vigoare a contractului. Tot Romgaz preciza că investiția urmărea creșterea randamentului la minimum 56%, încadrarea în cerințele de mediu și mărirea siguranței în exploatare. Proiectul care trebuia să fie gata în jurul anului 2019–2020 a intrat într-o spirală de întârzieri. Romgaz arată în rapoartele sale că asocierea nu a finalizat lucrările până la termenul stabilit prin actul adițional din 2020, iar în aprilie 2021 compania a notificat rezilierea contractului inițial, invocând încălcarea constantă a obligațiilor contractuale. După litigii, revenirea la Duro Felguera Însă, după litigii și negocieri, Romgaz a revenit tot la Duro Felguera. La 3 aprilie 2023, compania a încheiat un nou contract, nr. 40928/03.04.2023, cu Duro Felguera, pentru „finalizarea lucrărilor și punerea în funcțiune” a obiectivului. Valoarea noului contract era de 344.925.922 lei fără TVA, iar termenul de finalizare era de 16 luni de la ordinul de începere a lucrărilor, cu posibilitatea de prelungire conform contractului. Ordinul de începere a fost dat la 1 august 2023. Statutul actual: aproape gata, dar încă neterminată În septembrie 2025, Romgaz a transmis notificarea de reziliere a contractului semnat în 2023, invocând nerespectarea obligațiilor contractuale, inclusiv a termenelor de execuție. La 13 octombrie 2025, compania a informat oficial investitorii că acel contract a încetat prin reziliere și că a pornit formalitățile pentru executarea garanțiilor constituite de Duro Felguera. În prezent, după 13 ani de la preluarea centralei, proiectul este foarte aproape de finalizare. În raportul anual preliminar pentru 2025, Romgaz preciza că, la 31 decembrie 2025, noua centrală era realizată în proporție de aproximativ 97,5% și că societatea și-a constituit o echipă de proiect cu obiectivul de a o pune în funcțiune până la finalul anului 2026. Separat, într-un act adițional la contractul de finanțare din Planul Național de Investiții, publicat la începutul lui 2026, compania a arătat că data finalizării investiției, confirmată prin punerea în funcțiune, nu poate depăși 31 decembrie 2026.

Faliment oficial al șantierului naval unde premierul PSD Mihai Tudose dorea să facă „o bărcuță” Foto: Facebook
Politică

Faliment oficial al șantierului naval unde premierul PSD Mihai Tudose dorea să facă „o bărcuță”

Faliment oficial al șantierului naval trecut în proprietatea statului în 2018 și unde premierul PSD Mihai Tudose dorea să facă „o bărcuță”: Șantierul Naval Mangalia va intra în procedura de faliment, după ce creditorii au respins, luni, planul de reorganizare care prevedea atragerea unui investitor strategic, potrivit anunțului făcut de CITR, administratorul judiciar al șantierului. Citește și: Metrorex, companie controlată de clientela PSD, scumpește masiv biletele. A doua majorare în 17 luni În timp ce șantierul statului intră în faliment, șantierele private din România produc masiv: CSS Den Helder (Nava de Aprovizionare), livrată Marinei Regale Olandeze în februarie 2025 de către Damen Galați, este una dintre cele mai mari și complexe nave militare construite vreodată în România (peste 170 metri lungime); Vard Tulcea & Brăila (Grupul Fincantieri) a livrat în ianuarie 2026 NB 970, o navă specializată pentru piața offshore, tehnologia folosită la Tulcea pentru astfel de unități de 192 de metri lungime fiind similară celei utilizate pentru navele militare mari. Faliment oficial al șantierului naval unde premierul PSD Mihai Tudose dorea să facă „o bărcuță” Planul de reorganizare supus la vot azi a avut ca obiectiv identificarea unui investitor strategic care să preia activitatea șantierului și să asigure resursele financiare necesare relansării acestuia. Dar cum nu s-a găsit un investitor strategic care să preia activitatea Șantierului Naval din Mangalia, așa că votul pentru planul de reorganizare a fost respins. Statul român a redevenit acționar majoritar la Șantierul Naval Mangalia în anul iulie 2018. Această schimbare a avut loc în urma unui acord cu grupul olandez Damen Shipyards Group, care a preluat acțiunile deținute anterior de sud-coreenii de la Daewoo. Statul român, prin societatea Șantierul Naval 2 Mai SA (controlată de Ministerul Economiei), a obținut 51% din acțiunile șantierului, după ce Damen a cedat gratuit un pachet de 2% către stat. Decizia politică în acest sens a fost luată de premierul Tudose, la început de 2018. „Împreună cu ministrul Economiei, domnul Șimon, am încercat și se pare că reușim să răscumpărăm 51% din acțiunile Daewoo la Mangalia. Am constatat într-o zi, împreună cu alte ministere, specialiști, că statul român nu mai știe decât să vândă. Ne-am descoperit niște deprinderi, cum poate statul român să cumpere, să avem și noi un santier naval. Și vă spun că îl luăm, vom avea un șantier naval al statului. Poate o să facem niște fregate pentru Armată, să facem și mentenanța la ele tot acolo. Poate facem și noi o bărcuță, acolo. Nu e posibil ca o țară cu atâta Dunăre, cu mare, să nu aibă un șantier care să facă o bărcuță acolo”, spunea Tudose la 11 ianuarie 2018.  În august 2023, Damen a notificat statul român privind rezilierea acordului de asociere încheiat în 2018. Motivul principal a fost modificarea legislației privind guvernanța corporativă (Legea 187/2023), care a anulat excepția ce permitea Damen să dețină controlul managerial și operațional, deși era acționar minoritar (49%).

ANAF s-a dus peste propaganda lui Georgescu Foto: Facebook
Politică

ANAF s-a dus peste propaganda lui Georgescu: rețeaua Realității TV, datorii astronomice la stat

ANAF s-a dus peste propaganda lui Călin Georgescu și George Simion: rețeaua Realității TV are datorii astronomice la stat, de peste 259 milioane de lei. Un comunicat al ANAF, care nu menționeză clar Realitatea TV, arată că „societățile din cadrul grupului înregistrează un cuantum al datoriilor la bugetul de stat de peste 259 mil. lei, în cvasitotalitatea lor arierate”. Site-ul newsonline.ro a scris de luni că Direcția Generală Antifraudă Fiscală (D.G.A.F.) a descoperit prejudicii de milioane la un grup de firme care controlează și televiziunea Realitatea Plus.  Citește și: Ciutacu, angajatul RTV, descrie legăturile cu penalii PSD: „Am primit-o în casă, am omenit-o” ANAF s-a dus peste propaganda lui Georgescu: rețeaua Realității TV, datorii astronomice la stat Comunicatul ANAF arată că circa 70 de firme plimbau banii și hârtiile între ele pentru a masca neplata unor datorii uriașe către stat. „Printre societățile analizate a fost identificată o societate care deși avea declarată activitate în domeniul serviciilor de protecție și pază, în fapt activitatea principală consta în achiziția și prestarea de «servicii de promovare», pe circuit fiind implicată și o societate media. Din datele disponibile s-a constatat că societatea media făcea parte dintr-un grup de peste 70 de societăți comerciale cu activități în domeniul serviciilor de analiză de piață și sondării opiniei publice și publicității. Majoritatea acestor  societăți au administratori comuni, persoane fizice care au calitatea de rude până la gradul al III-lea, se află în relații de afinitate sau exercită control (prin calitatea deținută în anumite firme).   Astfel, datele A.N.A.F. au arătat că societățile din cadrul grupului înregistrează un cuantum al datoriilor la bugetul de stat de peste 259 mil. lei, în cvasitotalitatea lor arierate. Din analiza preliminară efectuată asupra grupului de companii au reieșit indicii relevante privind existența unui comportament susceptibil să prejudicieze bugetul de stat, prin implementarea unui mecanism de tranzacții intragrup. Aceste operațiuni prezintă elemente care sugerează un caracter artificial, fiind aparent lipsite de substanță economică și de o justificare comercială reală, ceea ce ridică suspiciuni cu privire la scopul lor. Ca o caracteristică generală, la nivelul tuturor societăților din grup, analiza A.N.A.F. relevă un comportament economic atipic. Ca practică, societățile din același grup, cu comportamente similare, mențin un nivel aparent de profitabilitate, însă acesta este compensat integral de pierderile înregistrate, astfel încât, în final, deși raportează profit (uneori chiar după deschiderea procedurii de faliment), nu achită obligații fiscale către bugetul de stat. În data de 10 martie 2026, în contextul controlului realizat de A.N.A.F. - Direcția Antifraudă București, s-au constatat obligații fiscale restante aferente impozitelor și taxelor cu reținere la sursă, suma totală datorată depășind 8 mil. lei. Ca urmare a acțiunilor de control, o parte din obligațiile aferente taxelor reținute de la salariați, în cuantum de aproximativ 6 mil. lei, a fost achitată indirect, prin intermediul unei societăți din același grup, fapt ce confirmă legăturile operaționale între entitățile grupului. Totodată, până în prezent, contribuabilii verificați nu au pus la dispoziția organelor fiscale toate documentele necesare pentru clarificarea situației fiscale, respectiv contracte, tranzacții și documente justificative care să ateste realitatea și materialitatea operațiunilor economice”, se arată în comunicatul ANAF. 

Indemnizațiile pentru handicap în România (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Indemnizațiile pentru persoanele cu handicap: câți beneficiari sunt și cât plătește statul

Județul Iași se numără printre zonele din România cu cel mai mare număr de beneficiari ai indemnizațiilor pentru handicap grav și accentuat. Indemnizațiile pentru handicap în România Potrivit datelor Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială, în ianuarie 2026 nu mai puțin de 27.296 de persoane din județ primeau aceste drepturi, iar statul alocă lunar peste 12,1 milioane de lei pentru plata indemnizațiilor. Citește și: Distrugătorul britanic care trebuia să apere bazele din Cipru, întârziat de programul de lucru de la 9 la 17 și week-enduri libere obligatorii La categoria handicap grav, Iașul are 14.381 de beneficiari, fiind depășit doar de câteva județe, precum București, Prahova și Olt. Raportat la populația județului, aproape 3% dintre ieșeni beneficiază de indemnizații pentru handicap grav sau accentuat, ceea ce înseamnă peste 140 de milioane de lei plătiți anual de la bugetul de stat. Continuarea, în Ziarul de Iași

Pensie de 37.000 de lei lunar (sursa: Pexels/Andrea Piacquadio)
Economie

Cum ajungi la o pensie de 37.000 de lei lunar: carieră mixtă stat-privat

O carieră solidă, construită pe venituri ridicate atât în sectorul public, cât și în mediul privat, poate duce la pensii de peste 30.000 de lei brut lunar, în baza principiului contributivității. Pensie de 37.000 de lei lunar Potrivit datelor furnizate de Casa Județeană de Pensii Iași, cele mai mari două pensii din județ depășesc acest prag, fiind rezultatul unor ani îndelungați de contribuții consistente. Citește și: Propuneri scandaloase la șefiile Parchetului General și DIICOT. La DNA - varianta cea mai rezonabilă Cea mai mare pensie aflată în plată ajunge la 37.063 de lei brut lunar, iar a doua este de 30.734 de lei, ambele provenind din cariere desfășurate în poziții-cheie din sistemul public și în mediul privat. Pe locul al treilea se află o pensie de 24.005 lei brut lunar, obținută în urma activității în cercetare științifică, ceea ce arată că pragul de 30.000 de lei rămâne rezervat, deocamdată, unor cariere excepționale. Continuarea, în Ziarul de Iași

Deplasarea senatorilor AUR în SUA, decont refuzat (sursa: Facebook/Andrei Dirlau)
Politică

Peste 9.000 de euro au cerut trei senatori AUR de la stat să meargă la un eveniment MAGA în SUA

Conducerea Senatului a decis luni să respingă solicitarea de decontare a cheltuielilor pentru participarea a trei senatori AUR la summitul inaugural al Alianței Națiunilor Suverane, organizat la Washington în 4-5 martie. Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a explicat că evenimentul are un caracter mai degrabă privat, iar instituția poate acoperi cheltuieli doar pentru activități publice la care participă oficial membri ai forului legislativ. Motivația deciziei: eveniment considerat privat Potrivit conducerii Senatului, finanțarea deplasărilor parlamentarilor este justificată doar atunci când acestea sunt legate de activități instituționale. Citește și: Patru din cei șase directori ai Metrorex au absolvit facultatea după 30 de ani, fiind, la bază, muncitori sau electricieni. Directoarea generală a fost „montatoare” În cazul summitului din SUA, solicitarea nu a îndeplinit aceste criterii, motiv pentru care a fost respinsă în ședința Biroului permanent. Cheltuielile estimate pentru delegația formată din trei senatori depășeau 45.400 de lei și includeau transport internațional la clasa economic, diurne, asigurări de sănătate și fonduri pentru cheltuieli neprevăzute. USR: Banii publici nu pot finanța lobby ideologic Liderul senatorilor USR, Sorin Șipoș, a susținut decizia, argumentând că un partid parlamentar nu ar trebui să folosească bani publici pentru activități de lobby ideologic în afara țării. El a criticat solicitarea, afirmând că Senatul nu poate finanța acțiuni de imagine politică sau relații politice personale. Declarațiile au fost făcute într-o postare pe rețelele sociale, unde Șipoș a susținut că deplasarea ar fi avut caracter politic și nu instituțional. AUR: Participarea va fi finanțată din alte surse Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a precizat că parlamentarii vor participa la reuniunea din Statele Unite fără finanțare din partea Senatului. Potrivit acestuia, costurile vor fi acoperite de partid sau din resurse proprii ale participanților. Memorandumul analizat în Biroul permanent prevedea participarea senatorilor Andrei-Emil Dîrlău, Constantin-Ciprian Iacob și Ștefan Geamănu la summitul organizat la Washington.

Cămătăria IFN-urilor, tolerată de stat (sursa: Pexels/Mikhail Nilov)
Eveniment

Cum tolerează statul cămătăria IFN-urilor: dobândă de peste 430%

Un ieșean a ajuns să fie executat silit după ce a contractat un împrumut de la un IFN din Iași, unde dobânda anuală efectivă a ajuns la 432%, de aproape 50 de ori mai mare decât la o bancă. Cămătăria IFN-urilor, tolerată de stat Deși a împrumutat 3.500 de lei, din care a primit efectiv doar 3.000 de lei, din cauza unui comision de analiză de 500 de lei, în doi ani ar fi trebuit să returneze 11.160 de lei, conform contractului cu dobândă nominală de 150% pe an. Citește și: Ministrul Dragoș Pîslaru, atac devastator la amantele, mașinile de lux, zborurile Nordis și ceasurile Rolex ale PSD În lipsa plății ratelor, creditorul a aplicat penalități de 0,42% pe zi și a cesionat ulterior creditul către o altă societate de recuperare, moment în care restanța ajunsese la 2.535 de lei. Ieșeanul a contestat în instanță clauzele considerate abuzive, însă a pierdut procesul în primă instanță și își pune acum speranțele în apel, într-un caz care ridică semne de întrebare privind practicile IFN-urilor și protecția consumatorilor. Continuarea, în Ziarul de Iași

Ajutor de stat pentru plata gazelor (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Statul va acorda un ajutor și pentru plata gazelor, dar numai șase luni pe an

Consumatorii vulnerabili vor beneficia în 2026 de vouchere pentru plata energiei electrice și a gazelor naturale, sprijinul fiind aplicat direct pe factură. Ajutor de stat pentru plata gazelor Ministerul Energiei pregătește un mecanism digital automat, prin care furnizorii vor verifica eligibilitatea beneficiarilor prin interconectare cu bazele de date ale ANAF, fără birocrație suplimentară. Citește și: Bolojan acuză aliații că, prin scandaluri, au generat creșterea dobânzilor și au amânat reformele. Ce spune premierul despre un guvern minoritar Pentru energia electrică, ajutorul de 50 de lei pe lună va fi acordat pe tot parcursul anului 2026, în timp ce sprijinul pentru plata gazelor va fi oferit doar timp de șase luni pe an, cu o valoare lunară dublă. Măsurile au fost anunțate de ministrul Energiei, Bogdan Ivan, și fac parte dintr-un nou pachet de protecție destinat consumatorilor vulnerabili. Continuarea, în Ziarul de Iași

Afaceri cu statul în anturajul Fenechiu (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Sute de contracte cu statul într-un singur an. Legătura cu fostul ministru condamnat Fenechiu

Mariana Fenechiu, ultima soție a fostului ministru al Transporturilor Relu Fenechiu, a dezvoltat în jurul firmei Integra Business Consulting SRL o rețea de contracte strâns legată de fondurile publice. Afaceri cu statul în anturajul Fenechiu Într-un singur an, compania de consultanță în afaceri și management a obținut peste 200 de contracte atribuite direct de instituții ale statului prin platforma SEAP. Citește și: Sondaj CURS: majoritatea românilor vrea reunificarea cu Republica Moldova Valoarea totală a acestor contracte se apropie de 13 milioane de lei, echivalentul a aproximativ 2,6 milioane de euro. Firma a fost inițial controlată de societăți din anturajul direct al fostului ministru liberal condamnat Relu Fenechiu. Continuarea, în Ziarul de Iași

Narco-nepoții soției lui Maduro: cum ajunge cocaina din Venezuela în Europa, cu pașaport diplomatic (sursa: Facebook/Nicolás Maduro)
Internațional

Narco-nepoții soției lui Maduro: cum ajunge cocaina din Venezuela în Europa, cu pașaport diplomatic

În nordul Venezuelei, la câțiva kilometri de țărmul Mării Caraibelor, se află o bază aeriană militară despre care locuitorii vorbesc doar în șoaptă. Nu figurează în pliante turistice, nu apare în comunicatele guvernamentale, dar avioanele care decolează de pe pista ei nu transportă nici soldați, nici echipamente. „Nocturnele”, cum le numesc localnicii, sunt încărcate cu un alt tip de marfă: pachete marcate cu capace negre, sigilate, care ascund sute de kilograme de cocaină. „Știm când pleacă”, spune un fost angajat al aeroportului. „Nu există controale. Militarii ridică bariera, iar avionul dispare în întuneric.” Citește și: O lovitură dată Chinei: SUA nu au intervenit în Venezuela pentru petrol sau droguri, ci pentru „aurul albastru” Acesta nu este un zvon izolat. Este o piesă dintr-un puzzle imens, documentat în ultimii ani de procurori americani, de Europol, de UNODC și de o rețea globală de jurnaliști de investigație. Piesa centrală a puzzle-ului are un nume devenit simbol: Cartel de los Soles. Un cartel fără față, dar cu uniformă În actele de acuzare ale Departamentului de Justiție al SUA apare o descriere care, la prima vedere, pare desprinsă din ficțiune: un cartel condus nu de traficanți, ci de generali. „Los Soles” nu sunt un cartel în sensul tradițional. Nu au un lider unic și nici nu operează pe străzi. Ei poartă uniforme, insigne, trese. Conduc convoaie, nu în mod clandestin, ci în mod oficial. Vehicule militare, bărci ale gărzii de coastă, chiar și avioane ale forțelor aeriene au fost, potrivit procurorilor americani, implicate în transporturi de cocaină. Un investigator venezuelean refugiat în Columbia îl descrie astfel: „Dacă într-un cartel tradițional ai nevoie să cumperi polițiști, în Venezuela nu trebuie să cumperi nimic. Poliția, armata și serviciile sunt cartelul. De aceea este mai greu de spart decât orice organizație criminală cunoscută în America Latină.” Cum s-a născut sistemul Originile narco-statului nu pot fi înțelese fără Hugo Chávez. Președintele a venit la putere pe valul unei retorici anti-corupție, dar și-a consolidat controlul prin militarizarea politicii. Armata a primit acces la posturi-cheie în guvern, la companii de stat, la infrastructură. A fost o strategie politică, dar a creat și oportunitatea perfectă pentru capturarea instituțiilor. Chávez a expulzat DEA din Venezuela Ruptura decisivă a avut loc în 2005, când Chávez a expulzat DEA (agenția americană anti-drog) din Venezuela.  De atunci, rutele de trafic s-au mutat aproape integral pe teritoriul venezuelean, protejate de instituții care nu mai răspundeau nimănui. Potrivit Insight Crime, colaborarea dintre oficiali venezueleni și FARC – gruparea columbiană implicată în producția de cocaină – a început chiar înainte de această ruptură, dar s-a intensificat după plecarea agenților americani. În același timp, cartelurile mexicane au văzut în Venezuela un hub ideal: relativ stabil politic, cu porturi mari și cu o armată dispusă să închidă ochii – sau să participe direct. Anatomia transportului perfect Un raport Europol descrie o nouă eră în traficul de cocaină către Europa: cantități istorice ajung în porturile din Belgia, Olanda și Spania, iar o parte semnificativă provine din Venezuela. Metoda este simplă și uluitor de eficientă: cocaina pleacă din Columbia către depozite temporare din Zulia, Apure sau Falcón; armata preia transportul, îl mută în porturi militare sau comerciale; containerele sunt protejate de escortă; odată pe mare, transporturile sunt redirecționate către Caraibe, Africa de Vest sau Europa; în altă variantă, avioane mici zboară către Honduras, Guatemala sau Mexic. „Dacă pleacă din Venezuela, atunci acel transport este garantat”, afirmă un agent antidrog spaniol, care adaugă: „Acolo nu există risc. Riscul apare abia când ajunge în Europa.” Porturile europene confirmă. Antwerp și Rotterdam au confiscat în ultimii ani cantități-record, dar oficialii admit că acestea reprezintă doar o fracțiune din fluxul real. Cazul care a făcut totul vizibil: „narco-nepoții” În 2015, opinia publică americană a aflat un detaliu care, deși simbolic, a rupt iluzia de negare a regimului Maduro. Efraín Antonio Campo Flores și Franqui Francisco Flores de Freitas, nepoții soției lui Maduro, Cilia Flores, au fost arestați în Haiti după o operațiune DEA sub acoperire. Aveau pașapoarte diplomatice. Aveau protecția securității venezuelene. Și transportau peste 800 kg de cocaină. Înregistrările prezentate în instanță îi arată negociind nu doar cantitatea, ci și garanțiile militare pentru transport. Verdictul din 2017 – condamnare pentru trafic internațional – a fost o validare juridică a ceea ce analiștii spuneau deja: traficul nu este un fenomen periferic în Venezuela, ci unul central, coordonat la vârful statului. Exportul de violență: Tren de Aragua Dacă Cartel de los Soles este creierul economic, Tren de Aragua este brațul brutal. Grupare născută în închisorile venezuelene, s-a extins în Peru, Chile, Ecuador și coloniile de migranți. Răpiri, execuții, extorcări – palmaresul său depășește granițele Venezuelei. În 2024, răpirea și uciderea ofițerului venezuelean Ronald Ojeda la Santiago de Chile a fost descrisă de presa locală drept „momentul de trezire” al autorităților. Investigatorii chilieni au stabilit legături între executanți – membri ai Tren de Aragua – și persoane conectate la aparatul de securitate al lui Maduro. „Venezuela nu mai exportă petrol”, spune un jurnalist chilian. „Exportă criminalitate organizată.” Ce se întâmplă când un stat devine infrastructura crimei Statele tradiționale luptă împotriva cartelurilor. În Venezuela, instituțiile oferă protecție și acces. Rezultatul este o simbioză care face sistemul aproape imposibil de destructurat. UNODC avertizează că rutele sud-americane sunt în continuă expansiune, iar Venezuela este menționată sistematic ca nod central. În SUA, DEA descrie Venezuela drept „coridor strategic pentru cartelurile mexicane”. În Europa, autoritățile portuare admit că nu pot controla fluxurile actuale. „Dacă vrei să înțelegi de ce orașe ca Antwerp sau Rotterdam sunt sub presiune, trebuie să privești spre Venezuela”, explică un oficial belgian. Petrolul – mitul comod Timp de ani de zile, discuția internațională despre Venezuela a fost dominată de ideea că miza geopolitică este petrolul. Realitatea economică dezminte acest narativ. Producția petrolieră venezueleană s-a prăbușit. Rafinăriile nu pot procesa țițeiul greu. Investițiile au dispărut. În schimb, cocaina a devenit o sursă rapidă de finanțare.Este lichidă, mobilă, scalabilă – și protejată de stat. „Nu petrolul îi ține la putere”, spune un fost diplomat venezuelean. „Ci traficul. De acolo vine lichiditatea. De acolo vine loialitatea armatei. Aici trebuie să căutați răspunsurile.” Un stat cu două fețe: o țară în colaps și un regim prosper Pentru populație, criza este profundă: pene de curent, lipsa medicamentelor, exod masiv. Dar pentru elitele politico-militare, sistemul funcționează. Crima organizată nu doar că supraviețuiește în Venezuela – prosperă la adăpostul unei guvernări care o tolerează sau chiar o coordonează. „Acolo unde statul se destramă, apare criminalitatea. În Venezuela, statul nu s-a destrămat: a fost reconstruit pentru a servi criminalității”, spune CSIS. Aceasta este definiția unui narco-stat.

Israel, prima țară care recunoaște Somaliland, regiune desprinsă din Somalia, ca stat independent (sursa: Facebook/Benjamin Netanyahu)
Internațional

Israel, prima țară care recunoaște Somaliland, regiune desprinsă din Somalia, ca stat independent

Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a anunțat vineri recunoașterea oficială a „statului independent și suveran” Somaliland. Este prima recunoaștere internațională pentru această republică autoproclamată, desprinsă de Somalia în 1991 și nerecunoscută până acum de nicio țară. Moment „istoric” pentru Somaliland Potrivit unui comunicat al guvernului israelian, „prim-ministrul Netanyahu, ministrul de externe Gideon Saar și președintele Republicii Somaliland au semnat o declarație comună și reciprocă”. Citește și: Presa maghiară își bate joc de autostrada lui Umbrărescu, Focșani-Adjud: „Așa ceva numai în România se putea” Președintele Somaliland, Cabdiraxmaan Cirro, a numit momentul „istoric”. Cirro a afirmat că acesta reprezintă „începutul unui parteneriat strategic care promovează interese reciproce, întărește pacea și securitatea regională și aduce beneficii tuturor părților, fără prejudicii pentru niciuna dintre ele”. Poziție strategică la strâmtoarea Bab-el-Mandeb Somaliland, un teritoriu de aproximativ 175.000 km² în nord-vestul Somaliei, funcționează autonom din 1991, având propria monedă, armată și poliție. Teritoriul se distinge prin stabilitate în comparație cu Somalia, afectată de insurgența al-Shebab și conflicte politice cronice. Lipsa recunoașterii internaționale a menținut însă regiunea într-o izolare politică și economică, în pofida poziției sale strategice la intrarea în strâmtoarea Bab-el-Mandeb, una dintre cele mai importante rute comerciale globale. Proteste din Turcia, Egipt, Somalia, Djibouti Anunțul Israelului a provocat reacții imediate. Egiptul s-a alăturat Turciei, Somaliei și Djibouti în condamnarea recunoașterii Somalilandului, conform unui comunicat al Ministerului egiptean de Externe. Miniștrii de Externe ai celor patru țări au discutat telefonic, exprimându-și „respingerea totală și condamnarea recunoașterii de către Israel a regiunii Somaliland” și reafirmând „susținerea deplină pentru unitatea, suveranitatea și integritatea teritorială a Somaliei”. Turcia, un aliat important al guvernului somalez, a calificat recunoașterea drept „o ingerință evidentă în afacerile interne ale Somaliei”. Ministerul de Externe de la Ankara a acuzat guvernul Netanyahu că „creează instabilitate regională și globală” și a subliniat că „deciziile privind viitorul Republicii Federale Somalia și al regiunii Somaliland trebuie să reflecte voința tuturor somalezilor”. Turcia sprijină Somalia militar și economic, participând la reconstrucția infrastructurii și la formarea armatei, consolidându-și totodată prezența strategică în Africa de Est.

Reduceri de personal în administrația publică (sursa: Facebook/Ilie Bolojan)
Eveniment

Bolojan aprinde fitilul de Crăciun: vor fi concedieri la stat în 2026

Premierul Ilie Bolojan a declarat luni seară că măsurile agreate pentru reducerea cheltuielilor din administrația publică vor include, în anumite instituții, și reduceri de personal începând de anul viitor. Audit al schemelor de personal în toate instituțiile publice Întrebat într-o emisiune difuzată de Antena 3 dacă Guvernul are în vedere concedieri în sectorul public, premierul a precizat că toate autoritățile vor fi obligate să facă un audit al schemelor de personal. Citește și: Guvernul îngheață, în 2026, salariile bugetarilor și taie cu 10% subvențiile partidelor și minorităților - ordonanță de urgență Scopul acestui demers este evaluarea reală a necesarului de angajați și a justificării fiecărui post. Potrivit lui Ilie Bolojan, instituțiile vor trebui să stabilească dacă există personal excedentar și dacă anumite funcții sunt cu adevărat necesare sau pot fi reorganizate. Sporuri, redistribuire sau reduceri de personal Șeful Executivului a explicat că, în urma auditului, autoritățile vor avea două opțiuni principale. Prima vizează analizarea sistemului de sporuri și a modului de distribuire a personalului, inclusiv unde și cum este alocat acesta. A doua opțiune, în situațiile în care există în mod clar personal excedentar, este reducerea efectivă a numărului de posturi. „Nu trebuie să ne ascundem de asta”, a subliniat premierul, referindu-se la posibilitatea concedierilor acolo unde acestea sunt justificate. Reducerea cheltuielilor, legată direct de investiții și servicii publice Ilie Bolojan a atras atenția că fiecare salariu plătit nejustificat în sectorul public afectează direct bugetul alocat investițiilor esențiale. Potrivit acestuia, astfel de cheltuieli înseamnă mai puțini bani pentru domenii precum sănătatea, educația sau infrastructura și, implicit, servicii mai slabe pentru cetățeni. Anul viitor, un test pentru reforma administrației Premierul a indicat că anul viitor va fi unul decisiv pentru reforma administrației publice, în care eficientizarea cheltuielilor va deveni o prioritate. Auditul personalului și eventualele restructurări sunt prezentate drept măsuri necesare pentru echilibrarea bugetului și creșterea calității serviciilor oferite populației.

David Popovici nu și-a primit banii de la stat (sursa: Facebook/David Popovici)
Eveniment

David Popovici nu și-a primit banii de la statul român pentru medaliile din ultimul an

David Popovici a dezvăluit că nu a primit până acum sumele datorate de Agenția Națională pentru Sport pentru performanțele obținute în ultimele 18 luni, situație în care se află și alți sportivi români. David Popovici nu și-a primit banii de la stat Campionul olimpic a explicat că, de la vara trecută, așteaptă premierea pentru rezultatele de la Campionatele Mondiale din Singapore și Europenele U23 de la Samorin, exprimându-și speranța că autoritățile vor rezolva problema. Citește și: Judecător ÎCCJ pensionat la 48 de ani critică USR-ul și pe Nicușor Dan, o preamărește pe Savonea. Are mai multe apartamente decât părinții lui Băluță El a subliniat din nou că sportul trebuie tratat ca o prioritate națională și că România ar avea mult de câștigat dacă ar investi mai consistent în domeniu. Sportivi afectați de întârzieri și dificultăți financiare Popovici a menționat că mulți sportivi sunt afectați grav de întârzierile plăților, unii confruntându-se cu probleme financiare majore din cauza lipsei premiilor cuvenite. În cadrul Galei #BeActive, unde a fost desemnat „Most Popular Ambassador”, înotătorul a insistat asupra impactului acestor întârzieri asupra carierei și vieții sportivilor. Rolul sponsorilor în susținerea performanței Sportivul a vorbit și despre importanța sponsorilor, recunoscând că începutul carierei sale a fost dificil până când a devenit vizibil în presă și a reușit, alături de echipa sa, să atragă parteneri financiari. Acum, relația cu sponsorii este stabilă, însă Popovici a subliniat că, pentru mulți sportivi, lipsa susținerii private face și mai complicată absența sprijinului din partea statului.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră