sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: stat

67 articole
Investigații

Ferrari din bani publici - cazul Synotech

Ferrari din bani publici - cazul Synotech. Contracte publice de peste 30 de milioane de euro în ultimii doi și mașini de lux. Așa arată pe scurt activitatea societății Synotech Global Services România. Citește și: EXCLUSIV Claudiu Florică din afacerea penală „Microsoft”, indispensabil pentru statul român: STS dă un contract uriaș unei companii crescute de denunțătorul din dosarul DNA Firma are zece angajați și este deținută în acte Manuelei Carolina Popescu, cea care a preluat firma pe numele său de la controversatul afacerist Claudiu Florică, celebru în urma denunțurilor făcute la DNA în dosarul "Microsoft". Ferrari din bani publici - cazul Synotech În aprilie 2023, asociații firmei Capital Leasing IFN (Iuliu Viorel Nica, Cristina Gabriela Nica, Dumitru Nica și Capital Asig – Broker de Asigurare SRL) au decis în unanimitate "cumpărarea unui autoturism Ferrari 296 GTB". Mașina de lux urma să fie utilizată ulterior în sistem de leasing, cu obligația de răscumpărare la sfârșitul operațiunii de leasing, de firma Synotech Global Services România, deținută în trecut de Claudiu Florică. În acestă achiziție, firma Synotech Global Services România a fost reprezentată de Manuela Carolina Popescu, cea care a preluat pe numele său majoritatea afacerilor deținute de Claudiu Florică. Din "Monitorul Oficial" aflăm că prețul de achiziție al autoturismului Ferrari 296 GTB era de 319.850,58 euro. O parte din bani, adică 112.574 euro, a fost plătită în avans de Synotech Global Services România, în calitate de "utilizator". Pentru diferența de 207.276,58 euro, firma Capital Leasing a contractat un împrumut de la Techventures Bank S.A., fosta Bancă Comercială Feroviară, controlată de Vasile Olimpiu Balaș. Trei ipoteci pentru bolid Documentele oficiale arată că asociații Capital Leasing IFN au aprobat contractarea creditului pe o perioadă de 60 de luni pentru achiziționarea autoturismului Ferrari 296 GTB. Totodată, creditul a fost garantat cu o ipotecă mobiliară asupra conturilor, o altă ipotecă mobiliară asupra mașinii Ferrari 296 GTB, dar și o a treia ipotecă mobiliară asupra "creanțelor rezultate din contractul de leasing încheiat de societatea Capital Leasing IFN - S.A. cu S.C. Synotech Global Services România (..) în favoarea Techventures Bank SA". De toate diligențele privind privind achiziția mașinii s-a ocupat Iuliu Viorel Nica, în calitate de președinte al Consiliului de Administrație al Capital Leasing IFN, și directorul general Nicoleta Bucur.

Ferrari din bani publici - cazul Synotech (sursa: ferrari.com)
Procurorul general a strâns o avere dând statul în judecată Foto: Inquam/George Calin
Eveniment

Procurorul general a strâns o avere dând statul în judecată

Procurorul general al României, Alex Florența, care ar trebui să reprezinte “interesele generale ale societății“, a strâns o mică avere dând statul în judecată pentru “drepturi salariale restante“. Citește și: Falsuri prin omisiune în serie în CV-ul depus de Mihai Tudose la Parlamentul European. Premierul Ciolacu îl susține să fie comisar european pe buget-finanțe “În activitatea judiciară, Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societăţii şi apără ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor“, se arată în articolul 131 din Constituția României. Procurorul general a strâns o avere dând statul în judecată Însă, în ultimii trei ani, procurorul Alex Florența pare să fi reprezentat, cu succes, propriile interese: a dat statul în judecată pentru a obține o majorare a salariilor și a câștigat. Soția sa, acum angajată la CSM, a procedat identic. Ce sume a câștigat în ultimii trei ani procurorul Florența dând statul în judecată: 2024 (declarația de avere se referă la anul fiscal precedent, 2023, iar sumele sunt net, nu brut): 86.997 de lei pentru el și 92.714 lei pentru soția sa 2023: circa 97.000 de lei pentru el, puțin sub 78.000 de lei - soția sa 2022: puțin sub 50.000 de lei În anul fiscal 2023, salariile sale au însumat circa 390.000 de lei. Soția sa a adunat circa 394.000 de lei, cu tot cu diurne. În aprilie 2024, el a făcut parte din delegația care a vizitat Brazilia, pe șest, fără nici un anunț public. Florenta și Alina Corbu în Brazilia O fotografie cu ministra Justiției, șeful procurorilor și șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost publicată în 8 aprilie de Curtea de Justiție din Sao Paolo. Alina Gorghiu, Alex Florența și Alina Corbu s-au aflat într-o delegație oficială în Brazilia, conform instituției de justiție din São Paulo, dar care nu a fost anunțată oficial de instituțiile românești.

Soția lui George Simion s-a angajat la stat Foto: Facebook
Politică

Soția lui George Simion s-a angajat la stat

Soția lui George Simion s-a angajat la stat, la ministerul Educației, condus de Ligia Deca, fosta consilieră a președintelui Iohannis: în declarația de avere depusă de președintele AUR apare faptul că, în anul fiscal 2023, Ilinca Simion a încasat un salariu de la această instituție. Citește și: Prietenul lui Ciolacu, Alfred Simonis, a împrumutat PSD cu o sumă imensă, de peste patru ori salariul său și al soției pe un an Deca a fost susținută de PNL pentru funcția de ministru al Educației. Soția lui George Simion s-a angajat la stat Însă salariul încasat de Ilinca Simion este ridicol de mic: doar 8.250 de lei, net, pe întregul an fiscal 2023. În anul fiscal 2022, Ilinca Simion nu a avut nici un venit. În declarația de avere de anul trecut, soția liderului AUR avea un credit ipotecar la Raiffeisen Bank contractat în 2022 şi cu scandenţa în 2051, în valoare de 210.273 lei. Acest credit a dispărut din declarația de acum, din iunie 2024. În mod straniu, din declarația de avere din 2024 depusă de Simion în 2024 a dispărut și apartamentul de 44 mp cumpărat de soția sa, și darul de nuntă, de 400.000 de euro. În consecință, liderul AUR nu are terenuri, proprietăți imobiliare sau conturi în bancă. El deține doar un Ford Fiesta din 2006. Citește și: VIDEO George Simion, filmat în timp ce primește un teanc care pare a fi de bani și, în fix patru secunde, îi ia și îi strecoară în buzunar Liderul formațiunii extremiste AUR, George Simion, și-a lansat oficial sâmbătă seara candidatura la alegerile prezidențiale, în cadrul unui eveniment fastuos organizat la Arenele Romane, în București, unde au participat câteva sute de membri de partid.

Cum și-a bătut joc Voiculescu de stat (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Politică

Cum și-a bătut joc Voiculescu de stat

Cum și-a bătut joc Dan Voiculescu, patronul Antenei 3, de stat, după ce l-a jefuit în dosarul ICA de peste 60 de milioane de euro: a stat doar 3 ani în pușcărie, din cei zece la care a fost condamnat, n-a plătit mai nimic din ce a furat, iar judecătoarea care l-a condamnat a fost alungată din sistemul de justiție. Citește și: Afacerile fabuloase ale pensionarilor speciali retrași din SRI: firma „Anacondei”, fostă șefă a „acoperiților”, rată a profitului de 90% Mai mult, el a dat ANAF în judecată pentru că îi reține prea mult din pensie în contul recuperării prejudiciului. El a câștigat procesul și, temporar, a pus poprire pe conturile ANAF. Academia Română l-a găzduit În mai 2021, fostul pușcăriaș Dan Voiculescu, condamnat la zece ani de închisoare pentru corupție, și-a publicat cartea “Tratatul Umanismului Pragmatic“ la Editura Academiei Române. Lansarea a avut loc la Biblioteca Academiei. La lansare au fost prezenți, printre alții, actorul George Mihăiță, Teodor Meleșcanu, Alessandra Stoicescu, Octavia Geamănu, Gabriela Firea, Daniel Zamfir, deputații umaniști Ana Loredana Predescu, Grațiela Gavrilescu, Steluța Cătăniciu și Vlad Popescu, Cristian Popescu Piedone și Ramona Ioana Bruynseels, candidat umanist la alegerile prezidențiale din 2019. Cum și-a bătut joc Voiculescu de stat Cum a evoluat victoria/răzbunarea lui Dan Voiculescu pe statul român: Dan Voiculescu a fost condamnat în 2014 la 10 ani de închisoare cu executare în dosarul privatizării Institutului de Cercetări Alimentare. În iulie 2017, la nici trei ani de la condamnare, a fost eliberat. „Condamnatul nu a achitat prejudiciul şi nici măcar cheltuielile judiciare către stat”, a arătat procurorul la acel moment, acest opunându-se eliberării lui Voiculescu. În februarie 2016, când ANAF a vrut să execute silit sediul Antenei 3, pentru a recupera prejudiciul în dosarul ICA, aproape întreaga clasă politică s-a solidarizat cu averea condamnatului Dan Voiculescu. Premierul Dacian Cioloș a fost chemat în Senat, de PSD-ul condus de Liviu Dragnea, pentru a explica de ce ANAF și-a permis să încerce să execute silit acel imobil. În 2018, Dan Voiculescu dă în judecată ANAF, invocând faptul că instiuția i-a impus o poprire pe contul în care își încasează pensia într-un procent mai mare decât cel legal. Tribunalul București a constatat că ANAF trebuie să-i restituie lui Dan Voiculescu suma de 63.065,57 lei, din care 55.869,33 lei debit-restituire, 1.000 de lei – cheltuieli de judecată și 6.195,24 de lei – cheltuieli de executare. Aprilie 2022: judecătoarea Camelia Bogdan a fost exclusă din magistratură printr-o decizie a cinci judecători de la instanța supremă. Aceasta este judecătoarea care l-a condamnat pe Dan Voiculescu la zece ani de pușcărie. Ea era deja la a doua excludere din magistratură. Camelia Bogdan locuia, în 2023, în Statele Unite, ea fiind unul dintre experții internaționali care pun bazele, în SUA, a Curții Internaționale Anticorupție. În august 2023, ANAF recuperase de la Dan Voiculescu și complicii săi doar 8,5 milioane de euro din prejudiciul de peste 60 de milioane de euro. Dar în ultimii patru ani, din 2019, ANAF a recuperat în acest dosar 600.000 de lei, adică 120.000 de euro, respectiv o medie de 40.000 de euro pe an. Dan Voiculescu nu va mai plăti nici un leu din zecile de milioane de euro furați în dosarul ICA, a decis justiția română în mai 2024: Tribunalul București a suspendat recuperarea prejudiciului în dosarul acestuia, a anunțat azi G4Media. Turnătorul Felix își pâra rudele la Securitate Potrivit CNSAS, Dan Voiculescu a fost recrutat ca informator de Securitate comunistă, în februarie 1970, primind numele conspirativ „Mircea". Acesta „a relatat verbal despre contactele și schimburile de pachete între sportivi români și cei străini, cu prilejul campionatelor de box din 1969, despre schimburile de valută" și apoi, în Republica Socialistă Cehoslovacă, unde a însoțit că translator echipele românești de hochei pe gheața. De asemenea, în 1973 a fost recrutat în rețeaua Direcția a III-a unde i s-a dat numele de cod „Felix" și timp de doi ani a dat o serie de note informative despre colegi, rude plecate în străinătate și cetățeni străini cu care a avut contact.

Uriașele contracte cu statul ale deputatului Vîlceanu Foto: Pro TV
Politică

Uriașele contracte cu statul ale deputatului Vîlceanu

Uriașele contracte cu statul ale deputatului Dan Vîlceanu, cel care a încercat să ronțăie urechea fostului său coleg de partid Florin Roman: potrivit declarației sale de interese, el are nu mai puțin de 19 astfel de contracte derulate printr-o firmă controlată de o rudă de gradul I, mama sa. Citește și: Nesfârșita listă de sinecuri plătite de contribuabili către clientul familiei Firea-Pandele, Hazem Kansou, candidat PSD la consiliul general al Capitalei Contractele sunt, în majoritatea lor, cu o companie subordonată lui Sebastian Burduja (PNL), Complexul Energetic Oltenia. Acționar majoritar la acest complex energetic este statul, prin ministerul Energiei, condus din iunie 2023 de Burduja. DeFapt.ro a arătat în iulie 2022 că Elisabeta Vîlceanu, mama fostului ministru liberal al Finanțelor și al Fondurilor Europene Dan Vîlceanu, a obținut un profit de peste 425.000 de euro de pe urma contractelor încheiate cu Complexul Energetic Oltenia, condus de Daniel Burlan, un apropiat al fiului său. Uriașele contracte cu statul ale deputatului Vîlceanu Roman este vicelider al grupului deputaților PNL. Vîlceanu a fost membru al PNL, fiind susținut de acest partid pentru funcțiile de ministru de Finanțe și, ulterior, al Proiectelor Europene. Însă el a fost exclus din PNL anul trecut. Azi, Roman și Vîlceanu s-au bătut pe un hol al Camerei Deputaților. Din imaginile difuzate de presă pare că Vîlceanu vrea să-i muște urechea lui Roman, dar nu reușește. Declarația de interese depusă în iunie anul trecut arată că firma Trefo SRL din Rovinari - controlată de mama deputatului - are contracte cu Complexul Energetic Oltenia, Romgaz și CET Govora. Valoarea contractelor cu Complexul Energetic Oltenia este de aproximativ 5,3 milioane de lei. Cele două contracte cu Romgaz, tot companie a statului român, sar de un milion de lei. Vîlceanu mai declară și două contracte cu CET Govora, ușor sub 500.000 de lei. În total, contractele cu statul ale familiei sale sunt de peste 1,3 milioane de euro. O parte a contractelor cu statul Majoritatea contractelor au fost încheiate în 2022, după ce Vîlceanu nu a mai fost ministru. În 2023, cu un profit de circa 3,1 milioane de lei la o cifră de afaceri de 10,9 milioane de lei, rata de profitabilitate a firmei Trefo SRL din Rovinari a fost foarte mare. Foto: Facebook Fostul ministru PNL are o avere uriașă, doar una din cele trei case pe care le deține având peste 550 mp. În titluri de stat el a investit peste 1,1 milioane de lei. Din chirii, el a câștigat peste 326.000 de lei în anul fiscal 2022.

Datoriile lui Robert Negoiță către statul român Foto: Secunda TV
Eveniment

Datoriile lui Robert Negoiță către statul român

Datoriile lui Robert Negoiță către statul român, mai mari decât costurile spitalului construit de „Dăruiește Viața”: ultima declarație de avere, depusă la 27 aprilie 2024, arată că acesta are de plătit către ANAF și diferite primării uriașa sumă de circa 278 de milioane de lei, adică peste 55 de milioane de euro. Citește și: FOTO Cine este feblețea lui Ciolacu, ale cărei legături cu statul încep să apară: poza seminud la 17 ani, s-a măritat cu Robert Negoiță la 22 de ani, iar la 27 de ani cu „Mădălin de la Giurgiu” Presa a relatat că președintele PSD, Marcel Ciolacu, ar avea o legătură sentimentală cu Sorina Docuz, fosta soție a lui Robert Negoiță. Fostul ministru PSD de Finanțe Orlando Teodorovici a susținut chiar că Ciolacu ar avea un copil cu aceasta. Citește și: Înregistrări șocante în care o asistentă ATI de la Pantelimon îi spune directoarei cum au fost uciși 20 de pacienți în 48 de ore: „Le-au pus ser fiziologic, în loc de Nora” ONG-ul „Dăruiește Viața” a construit, din donații, un spital pentru copiii bolnavi de cancer care a costat circa 50 de milioane de euro. Datoriile lui Robert Negoiță către statul român Cea mai mare datorie a lui Negoiță este către ANAF, de 273.221.425 lei, în creștere față de anul precedent, când era puțin sub 269 de milioane de lei. În declarația de avere el explică faptul că se judecă cu ANAF în legătură cu această datorie, litigiul fiind suspendat în faza procedurii prealabile. Datoria către ANAF era de 202 milioane de lei în anul fiscal 2011, potrivit declarației de avere din 2012. Însă primarul Sectorului 3, care acum candidează pentru PSD, are o datorie de peste 688.000 de lei către Sectorul 4, condus de pesedistul Dumitru Băluță, în creștere cu circa 30.000 de lei față de anul precedent. Numai 21.000 de lei datora Negoiță acestei primării în 2011. Și datoria către primăria Voluntari, condusă de pesedistul Florentin Pandele, a ajuns la circa 478.000 de lei, de la 462.000 de lei. Ea era de doar 168.019 lei în 2011. Citește și: Decizie scandaloasă a justiției: fiii „vrăjitoarei” Sidonia, suspecți într-o crimă brutală, eliberați din arest! „Vrăjitoarea” a dat o petrecere cu sute de invitați După ANAF, cea mai mare datorie a lui Negoiță este către primăria Popești leordeni, condusă de pesedistul Iacob Petre, de 3,7 milioane de lei, și aceasta în creștere cu circa 100.000 de lei. Era de peste două milioane de lei în 2011.

Firmele lui Pieleanu, abonate la contracte cu instituțiile PSD (sursa: Antena 3)
Politică

Firmele lui Pieleanu, abonate la contracte cu instituțiile PSD

Firmele lui Marius Pieleanu sunt abonate la contracte cu instituțiile controlate de PSD, deși acesta nu le-a trecut în declarația de interese, așa cum ar fi obligat de lege și așa cum face Iosif Bubble, soțul unei deputate PSD, care controlează CURS. Acum, Pieleanu anunță că Ciolacu va fi președinte și Gabriela Firea, primar general al Capitalei. În aprilie, Avangarde, principala companie de sondaje controlată de Pieleanu, susținea că Piedone va fi primar general al Bucureștiului. În ianuarie 2024, un sondaj Avangare realiza performanța să prezinte un sondaj în care se susține că 66% dintre respondeți au încredere în Ciolacu, 26% nu au, iar 10% nu știu cine este acesta. Adunând procentele, se ajunge la 102%. Citește și: Manipulare grosieră în sondajul făcut de Pieleanu la comanda PSD și distribuit presei: procentele lui Ciolacu sar de 100%. Și în cazul altor lideri apare această gafă flagrantă Firmele lui Pieleanu, abonate la contracte cu instituțiile PSD Ultimul contract realizat de Avangarde, care figurează în SEAP, este din martie 2024, când primăria Alexandria - condusă de pesedistul Victor Drăgușin - a plătit 80.000 de lei pentru un sondaj. Contractul a fost atribuit prin încredințare directă. Toto în martie 2024, o altă fimră controlată de Pieleanu a primit 100.000 de lei de la municipiul Slatina - condusă de Emil Moț, de la PSD - pentru un sondaj, denumit „cercetare de piață pentru obținerea de informații cu privire la gradul de mulțumire al cetățenilor”. Datele de pe site-ul Sicap.ai arată că Avangarde a beneficiat, din 2012, de contracte de peste 3,8 milioane de lei. Însă în sistemul de achiziții publice nu apar contractele cu partidele, deși și acestea sunt finanțate de la buget. Doar în 2023, firma lui Pieleanu a beneficiat de contracte de peste 600.000 de lei, dintre care două, în valoare de peste 50.000 de euro, cu Consiliul Județean Olt - fieful baronului Paul Stănescu. Soția lui Marius Pieleanu a fost plasată de PSD la Curtea de Conturi, unde, în anul fiscal 2022, avea un salariu de 321.240 de lei, cumulat cu pensia de aproape 100.000 de lei. Firmele sociologului au adus dividende de circa 840.000 de lei, în anul fiscal 2022.

Ministrul Oprea, deconspirat de Georgian Pop (sursa: Facebook/Stefan Radu Oprea)
Investigații

Ministrul Oprea, deconspirat de Georgian Pop

Ministrul Oprea, deconspirat de Georgian Pop. Pesedistul Radu Oprea, ministrul Economiei, și subalternul său Emanuel Ioana, șeful Romarm, sabotează companiile din industria de apărare de stat. Schema de lucru Schema este următoarea: ministrul a cerut 400 de tone de pulberi din rezervele de stat exclusiv pentru producția de muniții în fabricile de armament ale statului, dar șeful Romarm vrea să vândă pulberea în Bulgaria. Citește și: EXCLUSIV Romarm vinde în străinătate cu 15 euro/kg pulberea pentru muniții scoasă gratuit din Rezerva de Stat și cumpără alta, pentru uzinele românești, cu 40 de euro/kg DeFapt.ro a dezvăluit în exclusivitate că Emanuel Ioana, șeful Romarm, vrea să vândă pulberea unui dealer de arme din Bulgaria cu un preț de 15 euro pe kilogram, de trei ori mai ieftin decât prețul de piață. Pretextul: pulberea nu se încadrează în parametrii tehnici pentru a fi utilizată. Versiune susținută și de ministrul Radu Oprea. Dar amândoi sunt contraziși de Georgian Pop, președintele Administrației Naționale a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale, care a declarat în exclusivitate pentru DeFapt.ro că pulberea scoasă din rezervele de stat este însoțită de buletine de analiză și respectă formula chimică cerută de Ministerul Economiei. Procedura Radu Oprea, ministrul Economiei, l-a impus în toamna anului trecut pe Emanuel Ioana la conducerea Companiei Naționale Romarm, o structură de tip holding care importă și exportă produse militare pentru toate cele 15 companii producătoare de armament și muniție din subordinea sa. În contextul cererilor mari de cumpărare a muniției produse în România, Emanuel Ioana, în calitate de director general al Romarm, trebuia să asigure companiilor din industria de apărare de stat materia primă pentru producerea munițiilor. De exemplu, pulberea pentru muniții era cumpărată de la fabrica de pulberi din Serbia sau de la diverși intermediari din Bulgaria. Cum sârbii și bulgarii nu puteau să onoreze comenzile de pulberi făcute de Romarm, s-a apelat la o soluție de urgență: pulberea aflată în Rezervele de Stat. Georgian Pop, președintele Administrației Naționale a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale (ANRSPS), a explicat pentru DeFapt.ro cum se pot scoate legal diverse tipuri de produse din depozitele statului. În cazul pulberilor, Ministerul Economiei a întrebat oficial dacă Rezervele de Stat pot să livreze anumite cantități și tipuri de pulberi, cu diverse formule chimice, către companiile din industria de apărare de stat. Companii care sunt prevăzute în anexa Ordonanței de Urgență 38 din 2010. Proces secret, dar bulgarul Gebrev a aflat În urma răspunsului afirmativ primit de la Rezervele de Stat, Ministerul Economiei a încropit un proiect de Ordonanță de Urgență prin care cerea Guvernului României să aprobe scoaterea din rezervele de stat a pulberii necesare pentru companiile de stat. Toate documentele acestei operațiuni au fost clasificate ca secret de stat. Secretul a fost atât de bine păstrat încât primul care a aflat de această afacere guvernamentală din spatele ușilor închise a fost bulgarul Emilian Gebrev, un dealer de arme cu state vechi în afacerile internaționale cu armament. Imediat, bulgarul a trimis o ofertă pe adresa companiei Romarm pentru a cumpăra pulberea destinată companiilor românești. Romarm și "partenerul bulgar" În fața acestei oportunități, Emanuel Ioana, șeful Romarm, și subalternii săi Bogdan Hera, director comercial, și Șerban Ianculescu, șeful serviciului export, s-au comportat ca niște agenți pentru compania EMCO, deținută de bulgarul Emilian Gebrev, fără să le pese de interesul statului român. DeFapt.ro a dezvăluit la începutul anului că Șerban Ianculescu, șeful serviciului export din cadrul Romarm, a trimis pe repede înainte ofertele companiei EMCO către companiile Uzina Mecanică Plopeni și Carfil. Mai mult, acestea cerea să i se comunice cantitățile de pulberi care pot fi vândute către "partenerul bulgar". Totodată, directorul Emanuel Ioana a făcut presiuni asupra directorilor companiilor subordonate pentru a vinde pulberea către Gebrev.. Analizele, invocate de Economie La solicitarea DeFapt.ro, ministrul Radu Oprea a transmis prin Biroul de Presă, la fel ca Romarm, că "materialele energetice (pulberea – n.r.), după ce sunt preluate de către filialele Romarm sunt supuse unei analize privind posibilitatea ca acestea să fie folosite în procesul propriu de fabricație pentru produsele din nomenclator. (…) În cazul în care materialele energetice nu se încadrează în parametrii tehnici pentru a fi utilizate, fie trebuie distruse conform legii, generând costuri suplimentare cu impact și asupra mediului înconjurător, fie pot fi valorificate, devenind generatoare de venituri suplimentare". Romarm a deschis subiectul Totodată, mai spune ministrul Radu Oprea că Romarm, atenție, "la solicitarea filialelor, inițiază discuții exploratorii de natură comercială pentru a identifica potențiale posibilități de valorificare a acestor materiale energetice neconforme". Numai că, în realitate, s-a întâmplat fix pe dos: discuțiile au fost inițiate de Romarm, nu de filiale. Mai mult, Romarm a inițiat discuții privind vânzarea pulberii înainte ca aceasta să fie preluată de către filiale sale de la ANRSPS. Viorel Stelian Popa, fostul director general de la Uzina Mecanică Plopeni (UMP), îl contrazice și pe ministrul Radu Oprea, dar și pe directorul Emanuel Ioana, susținând că UMP nu a transmis vreodată vreun document către Romarm din care să rezulte că ar avea pulberi de vânzare. Ministrul Oprea, deconspirat de Georgian Pop DeFapt.ro l-a întrebat pe Georgian Pop, șeful Rezervelor de Stat, dacă pulberea alocată Ministerului Economiei, respectiv companiilor din industria de apărare de stat, corespunde din punct de vedere calitativ. Acesta a răspuns că toate tipurile de pulberi au fost analizate și corespund din punct de vedere al formulei chimice cu ceea ce a solitat Ministerul Economiei. "Facem analize! Toate analizele sunt făcute de instituții specializate. Proprietățile pulberii sunt stabilite prin buletinul de analiză", a declarat Georgian Pop. Pulberea ieșită din Rezerve, neurmărită Întrebat insistent despre calitatea pulberii pe care o oferă Ministerului Economiei, Georgian Pop a declarat că "Ministerul Economiei cere produsul cu formula chimică de care au nevoie. Noi le-o punem la dispoziție în baza unei Ordonanțe de Urgență". Ceea ce înseamnă că pulberea cu pricina poate fi folosită în procesul de fabricare a munițiilor. Astfel, insinuarea ministrului Radu Oprea și a subalternului său Emanuel Ioana că pulberea nu ar corespunde din punct de vedere al parametrilor tehnici este falsă. Întrebat dacă urmărește trasabilitatea pulberii după ce este scoasă din depozitele statului pentru vedea dacă se respectă întocmai justificare invocată de ministru în Ordonanța de Urgență, Georgian Pop s-a spălat pe mâini: "După ce pleacă de la ANRSPS, nu mai e treaba mea ce se întâmplă cu ea".

Dîncu spune că statul român va intra în faliment Foto: Facebook
Eveniment

Dîncu spune că statul român va intra în faliment

Președintele Consiliului Executiv al PSD, Vasile Dîncu spune că statul român va intra în faliment în câțiva ani urmare a pretențiilor salariale ale magistraților, care câștigă noi drepturi în instanță. El a spus că, după alegeri, va trebui văzut ce se poate face cu „deciziile aberante” din Justiție. Citește și: ANALIZĂ Iranul a lansat peste 300 de drone împotriva Israelului și a reușit să rănească o fetiță de șapte ani și să avarieze o bază militară. ISW: Teheranul copiază modul de acțiune al Rusiei Dîncu spune că statul român va intra în faliment „Justiția este la noi într-o situație jalnică, încrederea în justiție este foarte mică, în sondaje sunt peste 50% dintre români care spun că nu au încredere că se poate face dreptate în România. Sunt 50% care spun că justiție se face doar pentru cei care au bani sau influență. Cu toate că noi avem salarii extraordinare pentru Justiție, sunt inamovibili, nu răspund în fața nimănui, dar totuși va trebui să vedem și noi ce se întâmplă cu deciziile aberante din Justiție, cine îi judecă pe judecători? Ei își judecă salariile, au niște procese magistrații cu statul român, în câțiva ani va intra în faliment statul român”, a pus Dîncu, la postul B1 TV. El a susținut și că, după alegeri, statul ar trebui reformat. „Eu am propus o dată prin 2014 o reformă a statului prin descentralizare, regionalizare și alte lucruri, cu o echipă profesionistă, ieșisem din politică, a fost o tentativă de a schimba constituția pe de o parte, și pe de altă parte de a face reforma statului și reorganizrea teritorială. Singura modalitate este ca după ce trece acest an electoral cine va câștiga să își asume două lucuri foarte importante: o reformă a Constituției și o reformă a statului, o reformă teritorială și o reformă a instituțiilor, un stat mai suplu”, a afirmat liderul social-democrat, care candidează pentru un post în Parlamentul European.

Procurorul general și soția au dat statul în judecată pentru salarii Foto: Pro TV
Justiție

Procurorul general și soția au dat statul în judecată pentru salarii

Procurorul general al României, Alex Florența, și soția sa, Flavia Maria Cristina, sunt printre magistrații care au dat statul în judecată pentru salarii mai mari și au câștigat. Cei doi aveau oricum salarii imense: în anul fiscal 2022, el a obținut circa 22.000 lei/lună, net, iar ea ușor peste 16.500 de lei pe lună, net, în medie. Citește și: Armata obligatorie: MApN spune că legea care a suspendat serviciul militar obligatoriu a avut „impact asupra structurii sistemului național de apărare” și cere reglementări noi Acum, Ministerul Public, pe care-l conduce, anunță procurorii că sumele câștigate în instanță nu se mai reeșalonează și ar urma să fie plătite integral. Potrivit Constituției, “în activitatea judiciară, Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societății și apără ordinea de drept, precum și drepturile și libertățile cetățenilor“. Procurorul general și soția au dat statul în judecată pentru salarii În anul fiscal 2021, procurorul Florența a încasat circa 59.000 de lei din drepturi salariale restante. În 2022, încă 97.000 de lei. Soția sa, care lucrează la CSM, a beneficiat, în anul fiscal 2022 de plata drepturilor salariale restante în valoare de 77.000 de lei. Pe lângă salariu și drepturi restante, Flavia Maria Cristina Florența a încasat de la stat o majorare de salariu de 40.870 de lei pentru că a lucrat cu proiecte europene și 93.077 lei pentru “diurnă și transport“. Familia deține un apartament în Sibiu, unul în Vaslui și o casă de vacanță în Caraș Severin. La 29 martie, Parchetul General a comunicat parchetelor curților de apel, prin directoarea economică a Ministerului Public, că “din dispoziția procurorului general al PICCJ, tranșele aferente sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești, reprezentând atât diferențe salariale, cât și dobânzi legale, existente în evidența unităților de parchet, vor fi stabilite similar anilor anteriori și vor fi achitate respectând procedura de eșalonare prevăzută deja de actele normative în vigoare. Drept urmare, sumele restante prevăzute prin hotărâri judecătorești, stabilite în favoarea personalului Ministerului Public, nu se vor reeșalona începând cu anul 2024“. Citește și: Bolojan, atac surprinzător la Guvern: „Când se alocă bugetul de stat, alocarea este pe criteriul socialist”. Șeful CJ Bihor vorbește despre blocuri ANL goale și școli modernizate degeaba Aceasta ar putea însemna că drepturile salariale câștigate înainte de 1 ianuarie 2024 vor fi plătite integral în acest an, nu reeșalonate.

Sumele astronomice pe care statul trebuie să le plătească magistraților, inclusiv bogătașei Lia Savonea Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Sumele astronomice statul trebuie să le plătească magistraților

Sumele astronomice pe care statul român trebuie să le plătească în 2024 magistraților care au dat statul în judecată ca să primească salarii mai mari: ele echivalează cu costurile a circa două spitale regionale ultramoderne. Citește și: Creșterile salariale enorme pe care magistrații și le dau între ei prin decizii ale judecătorilor sunt ilegale, ba chiar neconstituționale. Cum poate fi stopat acest jaf național de miliarde de euro Informațiile apar într-o investigație Rise Project, „Justiția, imprimeria personală de bani a magistraților din România”. În octombrie 2023, DeFapt.ro a prezentat un document al ministerului de Finanțe care arăta că magistrații au jupuit statul de un miliard de euro, dându-l în judecată și apoi câștigând. Pretențiile câștigate, dar încă neachitate la acel moment, ajungeau la 3,2 miliarde euro. Citește și: DOCUMENT CONFIDENȚIAL Șocant: Magistrații au jupuit statul de un miliard de euro, dându-l în judecată și apoi câștigând. Pretențiile câștigate, încă neachitate: alte 3,2 miliarde euro Sumele astronomice pe care statul trebuie să le plătească magistraților „În ultimii douăzeci de ani, magistrații români și-au majorat singuri veniturile, pronunțând sute de hotărâri judecătorești prin care i-au impus statului obligația de a le plăti mai mulți bani decât fuseseră prevăzuți de lege. Oferindu-și, în mod discreționar, sume de bani pe care Parlamentul și Guvernul nu fuseseră de acord să li le acorde, magistrații au încălcat Constituția, violând principiul separației puterilor în stat. Frazele pe care le-ați citit mai sus nu reprezintă o opinie jurnalistică. Sunt părerea — reformulată într-un registru jurnalistic — a Curții Constituționale a României, a unor foști procurori generali, a unui fost procuror-șef al DNA, a unor profesori de drept, a unor judecători de instanțe obișnuite și, parțial, a Înaltei Curți de Casație și Justiție”, se arată în investigația Rise Project. Citește și: Decizie istorică a președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție: contribuabilii vor deconta ochelarii viitorilor pensionari speciali din Justiție. Plafon: 3.000 lei plus manoperă Investigația Ries Project arată că: Între ianuarie 2013 și noiembrie 2022, creșterile salariale pe care magistrații și le-au acordat singuri – lor și personalului auxiliar din Justiție – l-au costat pe contribuabilul român 1,13 miliarde de euro. În februarie 2024, potrivit datelor ministerului de Finanțe, datoriile către magistrații care au câștigat în instanță salarii mai mari ajunseseră la 1,4 miliarde de euro. Din această sumă, 200 de milioane de euro sunt dobânzile Spitalul regional de la Iași va costa doar 700 de milioane de euro, adică jumătate din pretențiile pentru 2024 ale magistraților. Investigația Rise Project mai arată că printre cei care au deschis calea acestor procese se află controversata judecătoare Lia Savonea, considerată o apropiată a PSD, și fostul procuror Codruț Olaru. Poți citi aici întreaga investigație „JUSTIȚIA, IMPRIMERIA PERSONALĂ DE BANI A MAGISTRAȚILOR DIN ROMÂNIA”. În anul fiscal 2022, Savonea a primit indemnizații în valoare de circa 530.000 de lei.

CNCD recomandă Ministerului Educaţiei să nu facă distincţie în acordarea burselor între elevi de la privat şi stat Foto: Administrația Prezidențială
Eveniment

CNCD recomandă să nu facă distincţie între elevi de la privat şi stat

Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) recomandă Ministerului Educaţiei să nu facă distincţie în acordarea burselor între elevi de la privat şi stat, după ce acest minister, condus de Ligia Deca (PNL), a pus în dezbatere un proiect de ordonanță de urgență prin care doar cei care învață la stat ar putea beneficia de burse. Citește și: Contribuabilii vor deconta ochelarii viitorilor pensionari speciali din Justiție. Plafon: 3.000 lei plus manoperă CNCD recomandă să nu facă distincţie între elevi de la privat şi stat Potrivit unui răspuns al CNCD la o adresă care i-a fost transmisă de Ministerul Educaţiei săptămâna trecută, a nu acorda acces în condiţii de egalitate la dreptul la sistemul de bursă elevilor din învăţământul preuniversitar privat, confesional în raport cu cei de la stat constituie o formă de discriminare directă întrucât încalcă principiul constituţional al egalităţii şi nediscriminării în faţa legii şi a autorităţilor publice. De asemenea, susţine CNCD, se încalcă accesul la dreptul la învăţătură în condiţii egale şi dreptul la protecţie a copiilor şi tinerilor în realizarea drepturilor lor. Conform aceleiaşi surse, limitarea beneficiarilor de burse la categoria elevilor de la cursurile cu frecvenţă de zi din învăţământul preuniversitar doar de stat încalcă principiul constituţional al egalităţii şi nediscriminării, a accesului în condiţii egale la exercitarea dreptului constituţional la învăţătură. "Se creează un tratament diferenţiat între elevii din învăţământul preuniversitar obligatoriu de stat în comparaţie cu elevii din învăţământul preuniversitar obligatoriu particular, respectiv confesional, fără ca între aceste categorii de elevi să existe vreo distincţie relevantă", mai susţin reprezentanţii CNCD.

O judecătoare cu salariu uriaș, mașină de lux și sute de mii de lei în conturi a dat statul în judecată ca să-i deconteze ochelarii. Ea este purtătoare de cuvânt la CSM Foto: Captură video
Eveniment

O judecătoare a dat statul în judecată ca să-i deconteze ochelarii

O judecătoare cu salariu uriaș, mașină de lux și sute de mii de lei în conturi, Daniela-Ioana Stăncioi a dat statul în judecată ca să-i deconteze ochelarii. Ea este purtătoare de cuvânt la CSM, instituția care gestionează problemele magistraților și poate aplica sancțiuni. Citește și: Sondaj comandat de Nicușor Dan: AUR și SOS nu trec de 5% în București. Datele contrazic flagrant un sondaj CURS. Piedone Popescu ar câștiga primăria Capitalei, în sondajul lui Nicușor Dan Ea a și câștigat procesul în primă instanță, la Tribunalul Argeș. Statul poate face recurs, dar decizia este executorie. Suma pe care Stăncioi a câștigat-o în instanță este de 2.331 de lei. O judecătoare a dat statul în judecată ca să-i deconteze ochelarii Însă Stăncioi are o avere consistentă: În anul fiscal 2022 a obținut venituri salariale de circa 224.000 de lei, puțin sub 19.000 de lei pe lună în medie. Întrucât nu ar avea locuință, potrivit declarației de avere, i se decontează diurna și transportul: în total puțin peste 36.000 de lei, deci circa 3.000 de lei pe lună, în 2022 Are bijuterii de 11.000 de euro Deține peste 315.000 de lei în conturi Din 2019, conduce un Audi A5 Oficial, Daniela Stăncioi este angajată la Curtea de Apel București, dar de fapt ea este purtătoarea de cuvânt a CSM. Judecătoarea din Argeș care i-a dat câștig de cauză, Anca Georgiana Rădulescu, a invocat în motivarea sentineție decizii ale Curții de Justiție a Uniunii Europene. „Faptul că reclamanta beneficiază de un spor salarial pentru condițiile de muncă nu poate fi considerat ca acoperind obligația angajatorului, câtă vreme este vorba despre un spor cu caracter general, acordat tuturor angajaților care prestează activitatea în aceleași condiții ca reclamanta, indiferent dacă aceștia au sau nu probleme oftalmologice (...) Singurul mijloc de a se da efect util normei din directiva europeană este să se considere că, dacă sunt îndeplinite condițiile pentru furnizarea unui dispozitiv special, angajatorul poate fi obligat în mod direct la plata contravalorii acestuia (...) Astfel, după cum a arătat și CJUE, ochelarii de vedere se pot circumscrie noțiunii de «aparat de corecție specială», atunci când au legătură cu lucrul la monitor (par. 39 din hotărârea menționată), indiferent dacă sunt folosiți de salariați și în afara locului de muncă sau pentru alte activități (par. 48)”, se arată în decizia tribunalului, publicată de Lumea Justiției.

Roșia Montană: aurul rămâne la RMGC (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Investigații

Roșia Montană: aurul rămâne la RMGC

Roșia Montană: aurul rămâne la RMGC. 314 tone de aur și aproape 1.500 de tone de argint - atât au estimat canadienii de la Roșia Montană Gold Corporation că ar putea extrage timp de 16 ani din zăcământul aurifer de la Roșia Montană din Munții Apuseni. Aurul valorează mult, dar e în pământ Doar valoarea aurului se ridică astăzi la aproape 19 miliarde de euro, la care se adaugă peste un miliard de euro pentru argint. Citește și: DOCUMENT Ponta, principalul responsabil de litigiul pentru Roșia Montană, arată hârtiile de la Washington depuse de Gabriel Resources. Următorii premieri nu au nici un rol în speță Chiar dacă au făcut studii timp de nouă ani, în perioada 1997 – 2006, reprezentanții RMGC susțin că valoarea întregului zăcământ nu este exactă. Aceștia nu exclud ca întreaga cantitate de aur și argint să crească substanțial. La Roșia Montană există și alte tipuri de metale, dar acestea nu pot fi exploatate și valorificate economic pentru că se află în concentrații prea mici. De la romani la Frank Timiș Zăcământul de aur de la Roșia Montană a fost exploatat timp de aproape 2.000 de ani. După 1989, mina a fost închisă. Apoi a venit controversatul afacerist Frank Timiș. Acesta a avut nevoie de doi ani pentru a pune mâna pe aurul de la Roșia Montană. În anul 1997, statul român, prin Regia Autonomă a Cuprului Deva, rebotezată Minvest SA, s-a asociat cu Gabriel Resources Limited, firma lui Frank Timiș, pentru a fonda societate mixtă Euro Gold Resources SA. Noua societate, la care statul este acționar cu 19,31%, și-a schimbat denumirea în Roșia Montană Gold Corporation (RMGC) în anul 2001. Un gram și jumătate de aur la o tonă de munte Între timp, canadienii au explorat îndeaproape zăcământul aurifer de la Roșia Montana. Datele făcute publice de aceștia arată că de la Roșia Montană s-ar putea extrage 215 milioane tone de minereu cu un conținut mediu de 1,46 g/t aur şi 6,9 g/t argint. Adică în jur de 314 tone de aur și 1.480 de tone de argint. "Calculul de rezerve se bazează pe un program foarte elaborat de cercetare în urma căruia s-au prelevat 191.320 de probe din foraje, reţele subterane şi de la suprafaţă. Am putea spune că acest zăcământ se cunoaşte în cel mai mic detaliu şi totodată că este cel mai extins program de cercetare a unui zăcământ care s-a realizat vreodată în România. Fiecare metru probat a fost analizat pentru aur și argint. Baza de date, care conţine peste 400.000 de analize, a fost verificată de experţi independenţi, atât din România cât şi din străinătate", conform informațiilor făcute publice de reprezentanții RMGC. Roșia Montană: aurul rămâne la RMGC Prețul aurului pe bursele internaționale este în continuă creștere. Ultimele date arată că un gram de aur se tranzacționează cu aproximativ 60 euro. La uncie, aurul atinge în această perioadă un preț în jur de 1.860 de euro. În cazul în care întreaga cantitate de aur de la Roșia Montană ar fi vândută la prețul zilei, Roșia Montană Gold Corporation ar încasa nu mai puțin de 18,8 miliarde euro. Argintul este mult mai ieftin pe piețele internaționale, deși foarte mulți au început să investească în acest metal prețios. Pe piețe internaționale se tranzacționeză în prezent cu 663 de euro kilogramul. Dacă ar fi vândută și întreaga cantitate de argint, adică cele 1.480 tone estimate a fi conținute în zăcământul de la Roșia Montană, RMGC ar obține încă 982 milioane de euro. Cumulat, Roșia Montană Gold Corporation ar obține în jur de 20 de miliarde de euro pe aurul și argintul de la Roșia Montană. Statului român i-ar reveni 19,31% din profitul obținut după scăderea cheltuielilor. Iar cheltuielile miniere nu sunt deloc mici. Pe de altă parte, RMGC trebuie să plătească și redevență în valoare de 6% din cantitatea de aur scoasă. Adică, raportat la 20 de miliarde de euro, ar fi vorba de 1,2 miliarde de euro din redevențe. Dar, atenție, redevențele ar fi încasate numai din momentul scoaterii primului gram de aur, anual. Metale (prea) rare Care este cantitatea reală de aur și argint în zăcământul de la Roșia Montană nu se știe cu exacitate, chiar dacă au fost prelevate 191.320 de probe. Pe site-ul RMGC au fost postate întrebările puse de cetățeni în urma unor dezbateri publice. Reprezentanții companiei au răspuns la una dintre întrebări că "zăcământul Roşia Montană prezintă un bun potenţial de creştere a resurselor şi rezervelor cunoscute, dar pentru promovarea acestora la un grad ridicat de cunoaştere este necesară efectuarea unor programe de cercetare adiţionale, care trebuie sa obţină avizul de la Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale". Aceleași probe din foraje arată că la "Roşia Montană nu se cunosc alte metale, pe lângă aur şi argint, în concentraţii suficient de importante pentru a fi exploatate şi valorificate economic". Reprezentanții RMGC susțin că "acestă afirmaţie este susţinută de datele obţinute în urma analizării a 47 de elemente şi efectuării a numeroase studii petrografice. Precizăm că în cea mai mare parte concentraţiile de elemente se încadrează în fondul natural al scoarţei terestre: U (1,43 ppm conţinut mediu la Roşia Montană faţă de 3,7 ppm în scoarţa terestră), Th (6,07 ppm faţă de 18 ppm), Sr (95,4 ppm faţă de 125 ppm), Mo (1,27 ppm faţă de 1,5 ppm), In (0,05 ppm faţă de 0,1 ppm), Ge (0,21 ppm faţă de 1,5 ppm) etc.".

Stat palestinian în Gaza, refuz israelian (sursa: Facebook/Benjamin Netanyahu)
Internațional

Stat palestinian în Gaza, refuz israelian

Stat palestinian în Gaza, refuz israelian. Premierul israelian Benjamin Netanyahu a transmis sâmbătă că i-a reiterat preşedintelui american Joe Biden poziţia sa cu privire la "suveranitatea palestiniană", insistând asupra "pretenţiei" de securitate. Stat palestinian în Gaza, refuz israelian Cei doi lideri au vorbit la telefon vineri pentru prima dată în aproape o lună. Biden a declarat după conversaţie că este încă posibil ca Netanyahu să accepte o formă de statalitate palestiniană. Citește și: Un latifundiar din Dolj, care a făcut profit de zeci de milioane de lei, se alătură protestelor fermierilor: „Guvernul trebuie să pună pe masă soluţii” În timpul discuţiei, "prim-ministrul Netanyahu şi-a reiterat politica potrivit căreia, odată ce Hamas este distrusă, Israelul trebuie să păstreze controlul asupra securităţii în Gaza pentru a se asigura că Gaza nu va mai reprezenta o ameninţare pentru Israel, o pretenţie care contrazice cererea de suveranitate palestiniană", a precizat sâmbătă biroul premierului israelian. Statele Unite, principalul aliat şi susţinător, au cerut Israelului să limiteze numărul victimelor civile, în contextul în care războiul dintre Israel şi Hamas face ravagii din 7 octombrie în Fâşia Gaza. Washingtonul şi-a reiterat, de asemenea, sprijinul pentru crearea unui stat palestinian. Vineri, purtătorul de cuvânt al Casei Albe, John Kirby, a spus că Biden "încă mai crede în perspectiva şi posibilitatea" unui stat palestinian, dar "recunoaşte că va fi nevoie de multă muncă pentru a se ajunge acolo". Atacul Hamas de pe 7 octombrie, atroce Cu o zi înainte, Benjamin Netanyahu spusese deja că "Israelul trebuie să aibă controlul securităţii pe întregul teritoriu de la vest de râul Iordan. Aceasta este o condiţie necesară, care este în contradicţie cu ideea suveranităţii (palestiniene)". Războiul dintre Israel şi Hamas a fost declanşat de un atac fără precedent al mişcării islamiste palestiniene pe 7 octombrie pe teritoriul israelian, soldat cu moartea a aproximativ 1.140 de persoane, majoritatea civili, potrivit unui bilanţ bazat pe datele oficiale israeliene. Aproximativ 250 de persoane au fost răpite şi duse în Gaza. Ca represalii pentru atac, Israelul a promis să "anihileze" Hamas, bombardând Fâşia Gaza şi desfăşurând operaţiuni militare intensive acolo. Conform unui nou bilanţ publicat sâmbătă de Ministerul Sănătăţii al Hamas, 24.927 de persoane, marea majoritate femei, copii şi adolescenţi, au fost ucise şi 62.108 rănite în operaţiunile israeliene.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră