duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: stat

67 articole
Politică

Averea monstruoasă a unui fost manager de spital de stat

Averea monstruoasă a unui fost manager de spital de stat, Carmen Orban, azi senator PSD: artă și bijuterii de 250.000 euro, plus circa 40 de conturi bancare cu 2,5 milioane lei, aproximativ. Citește și: EXCLUSIV Un inspector ANAF care a închis ochii la evaziunea Nordis, avere uriașă: vilă în București (517 mp), casă de vacanță, terenuri. Doar din salariu și un împrumut de la o „persoană fizică” Averea monstruoasă a unui fost manager de spital de stat Ea a fost consiliera lui Marcel Ciolacu în ultimii ani (de unde a încasat 63.271 de lei, net, anual), dar a mai avut trei slujbe, în paralel: a predat la Universitatea de Medicină din București (97.238 lei, net, anual), a activat la spitalul de urgență (158.526 lei) și a câștigat printr-o intreprindere individuala încă 290.000 de lei. Orban este din Buzău, fieful premierului Marcel Ciolacu. Din 2009 în 2011, Carmen Orban a fost manager la Spitalul Clinic de Urgenta Chirurgie Plastica Reparatorie si Arsuri. Din 2011 în 2019, a fost manager la spitalul Fundeni. Din iunie 2023 ea a fost consilier de stat la cabinetul premierului Ciolacu. Fostul manager are o vilă de 470 mp in Mogosoaia, un apartament la Predeal și unul la Constanța. Soțul ei, de care a divorțat în condiții ostile, a sugerat că ea ar fi fost amanta omului de afaceri Dumitru Martin - arestat de FBI în decembrie 2015 și condamnat, în 2017, la 13 ani de închisoare - și, din acest motiv, i-a dăruit, prin fiica sa, 80.000 de dolari. „Am aflat abia după divorţ că avea o relaţie cu Martin, când am dedus că această relaţie era încă de dinainte de a ne separa”, a declarat medicul Horia Bogdan Orban.

Averea monstruoasă a unui fost manager de spital de stat, Carmen Orban, acum senator PSD Foto: priainfo.ro
Doi moldoveni, milioane în titluri Tezaur (sursa: Facebook/Ministerul Finanțelor)
Economie

Doi moldoveni, milioane în titluri Tezaur

Doi moldoveni, milioane în titluri Tezaur. Aproape 17.000 de locuitori din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est au investit anul trecut în titluri de stat Tezaur, prin Trezorerie, sprijinind astfel finanțele statului român. Doi moldoveni, milioane în titluri Tezaur Jumătate dintre acești investitori provin din județele Bacău și Iași, Bacăul fiind județul cu cel mai mare număr de persoane implicate, aproximativ 4.400. Citește și: Cine îl huiduie pe Bolojan pentru că vrea să-i mai dea afară: funcționarii Senatului au dreptul la pensie specială, media fiind de peste 6.100 de lei pe lună Un investitor din Bacău a plasat o sumă impresionantă, de peste 12 milioane de lei (aproximativ 2,43 milioane de euro), devenind cel mai mare investitor din regiune în cadrul subscripțiilor Tezaur. Iașiul se află aproape de acest record, o persoană din județ realizând o investiție similară. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Statul român plătește o sumă astronomică pentru chirii Foto: Economica.net
Politică

Statul român plătește o sumă astronomică pentru chirii

Statul român plătește o sumă astronomică pentru chirii: peste 100 de milioane de euro pe an, spune fostul ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu. El a sugerat că o parte din aceste chirii sunt plătite incorect, fiindcă statul deține suficiente imobile. Citește și: Călin Georgescu îl plagiază pe Stalin și face lobby pentru Moscova: canalul Marea Neagră – Marea Caspică, un proiect grandoman susținut de Rusia Statul român plătește o sumă astronomică pentru chirii „În patru luni de zile, Guvernul ar putea – şi nu dau eu teme Guvernului, dar discutăm principial – să identifice o serie de clădiri ale statului în care toate ministerele şi agenţiile, acelea care vor rămâne în urma reorganizării, să se mute. Nu mai plăteşti cheltuieli cu chiria. Sunt foarte multe instituţii care sunt în chirie în tot felul de imobile, asta este situaţia, a fost mai simplu decât să renovezi o clădire mai veche. (...) Din ce ştiu s-a făcut ceva de genul (o centralizare privind imobilele – n.r.) şi e peste suta de milioane de euro nivelul anual al chiriilor plătite de stat. Vorbim de tot, de la clinici medicale până la sedii de instituţii, agenţii, sucursale şi tot”, a declarat Câciu, la o emisiune la Digi 24. El a arătat că ministerul pe care l-a condus până în decembrie 2024 plătea o chirie de circa 200.000 de euro pe lună. „În 2024, am demarat procedura de achiziție a unui sediu care să fie decontat din fonduri europene sau de identificare, împreună cu SGG, a unui imobil al statului care poate fi, tot pe bani europeni, reabilitat și să deservească acest minister”, a susținut fostul șef al MIPE. Potrivit lui Câciu, suma era decontată dinfonduri europene, dar banii putea fi utilizați într-un alt proiect. Fostul demnitar s-a plâns că atunci când a vrut să renunțe la sediul ocupat acum de MIPE a simțit că „are ţintă pe spate”.

Sfârșitul huzurelii pensionarilor de la stat (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Sfârșitul huzurelii pensionarilor de la stat

Sfârșitul huzurelii pensionarilor de la stat. Zeci de angajați ai Primăriei, inclusiv directori, vor fi concediați în urma unei hotărâri recente a Curții Supreme. Sfârșitul huzurelii pensionarilor de la stat Decizia judecătorilor, emisă la finalul lunii noiembrie, stabilește că emiterea unei decizii de pensionare duce automat la încetarea raportului de serviciu al funcționarului public. Citește și: PSD începe să înțeleagă că Ciolacu este deja mort politic, partidul ia în calcul ca acesta să nu fie nici propunere de premier, nici candidat la prezidențiale Aceasta se aplică chiar dacă persoana respectivă a solicitat suspendarea pensiei. Hotărârea are un impact semnificativ asupra funcționarilor publici și structurilor administrative locale. Continuarea, în Ziarul de Iași

Planul lui Bolojan de reducere a cheltuielor statului Inquam Photos / George Călin
Politică

Planul Bolojan de reducere a cheltuielor

Planul lui Ilie Bolojan de reducere a cheltuielor statului: mai puțini parlamentari, tăierea subvenției pentru partide sau ministere deființate, a anunțat președintele interimar al PNL. El a spus că planul va fi asumat prin grupurile parlamentare care vor activa în Parlament din mandatul următor. Citește și: EXCLUSIV Călin Georgescu, sediu de campanie în vila președintelui Partidului LEU. În Consiliul Consultativ al partidului – fostul spion DIE (ex-adjunct SIE după ’89) Gheorghe Dragomir, și generalul Dan Voinea Planul Bolojan de reducere a cheltuielor Ce a propus Bolojan: reducerea numărului de parlamentari la 300, ținând cont și de reprezentare minorităților, reducerea subvenției pentru partidele politice între anii electorali, limitarea cheltuielilor de campanie și în costuri per vot și stabilirea unui plafon în acest sens, reducerea cheltuielilor administrative pentru demnitari, cabinete, vile de protocol ș.a.m.d. reforma administrației centrale prin reducerea numărului de ministere și de agenții comasarea unor servicii de concentrate - Bolojan a dat ca exemplu Ministerul Agriculturii, care ar avea 10-11 servicii în fiecare județ, deși agricultura este privată reducerea numărului de secretari de stat cu cel puțin 50% audit de eficiență pentru fiecare autoritate centrală și pentru companiile de stat cu multe probleme, în primele șase luni ale anului viitor Președintele PNL a mai spus că va exista și o direcție de „debirocratizare, simplificare și dereglementare prin comasare a autorităților de reglementare”.

Statul român are 1.266.808 de angajați (sursa: Facebook/Guvernul României)
Eveniment

Statul român are 1.266.808 de angajați

Statul român are 1.266.808 de angajați. În luna septembrie 2024, numărul total de posturi ocupate în instituțiile și autoritățile publice din România a fost de 1.266.808, cu 1.413 mai puține față de luna anterioară, conform datelor Ministerului Finanțelor. Majoritatea posturilor, peste 63%, sunt concentrate în administrația publică centrală. Statul român are 1.266.808 de angajați În administrația publică centrală erau ocupate 799.932 de posturi, dintre care 585.494 sunt în instituții finanțate integral de la bugetul de stat. Citește și: Ciolacu, ultimul pas înainte de divorț: a făcut „partaj voluntar” al bunurilor din Buzău. Motivația sa: „apropierea campaniei” Cele mai multe posturi ocupate se regăsesc în Ministerul Educației (276.393), urmat de Ministerul Afacerilor Interne (123.933), Ministerul Apărării Naționale (76.961), Ministerul Finanțelor (24.548) și Ministerul Sănătății (18.190). Posturi în instituțiile finanțate din bugetul asigurărilor sociale și venituri proprii În instituțiile finanțate integral din bugetul asigurărilor sociale existau 9.268 de posturi, iar în cele subvenționate din bugetul de stat și bugetul asigurărilor pentru șomaj 44.558 de posturi. Instituțiile finanțate din venituri proprii aveau ocupate 160.612 de posturi, cu o scădere de 520 față de luna anterioară. Angajații din administrația publică locală În administrația publică locală, în septembrie 2024 erau angajate 466.876 de persoane, cu 343 mai puține comparativ cu luna august. Dintre aceștia, 286.732 lucrau în instituții finanțate integral din bugetele locale, iar 180.144 în instituții finanțate din venituri proprii sau parțial subvenționate.

Șeful CCIR avertizează asupra cheltuielilor statului (sursa: Facebook/Camera de Comert si Industrie a Romaniei)
Economie

Șeful CCIR avertizează asupra cheltuielilor statului

Șeful CCIR avertizează asupra cheltuielilor statului. La conferința „Concurența în sectoare cheie – 2024”, organizată de Consiliul Concurenței, șeful Camerei de Comerți a susținut că statul are cheltuieli prea mari. Șeful CCIR avertizează asupra cheltuielilor statului Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), Mihai Daraban, a avertizat miercuri asupra necesității reducerii cheltuielilor de funcționare ale statului. Citește și: EXCLUSIV Finul și cumătrul Sorinei Docuz, cu care Ciolacu are o relație „normală”, au primit funcții publice: juniorul – director la BTT, seniorul – șef la SMART, candidat PSD la Senat „Statul trebuie să-și scadă cheltuielile de funcționare, altfel mă îngrozesc pentru ce ne așteaptă de la 1 ianuarie încolo, pentru că e o normalitate să vină și decontul la un moment dat”, a declarat Daraban, subliniind urgența adoptării unor măsuri financiare sustenabile. "Părerea mea este că pentru aducerea mai multor investitori străini în România care să creeze acele bunuri de larg consum spre satisfacţia consumatorului, trebuie să avem un cadru fiscal predictibil. Şi de ce nu, o nouă fiscalitate atractivă, pentru că nu mai avem alt atuu în mână ca ţară pentru atragerea investiţiilor străine. Noi nu suntem în cazul Ungariei care a avut un alt gen de retrocedare a proprietăţii. Guvernul şi autorităţile locale din Ungaria îşi permit să ofere un teren în zone strategice, căi ferate, autostrăzi unor investitori străini, precum cazul BMW la Debrecen. Noi, din păcate, trebuie să apelăm la latifundari şi nu înţelegem că investitorul în producţie blochează banii în tehnologie, nu ca retailerul care îşi permite să cumpere pământ. Ce ar mai putea rămâne pentru atragerea de investiţii ? O fiscalitate redusă şi predictibilă pe termen lung. Mă îngrozesc pentru ce ne aşteaptă de la 1 ianuarie încolo, pentru că e o normalitate să vină şi decontul la un moment dat. Poate şi organismele financiare internaţionale au fost oarecum complice cu ce s-a întâmplat pe piaţa internă. N-au pus presiune pe noi, au zis să nu se bage, să nu afecteze procesul electoral, dar cred că va veni decontul", a spus Daraban, la conferinţa "Concurenţa în sectoare cheie". Necesitatea reducerilor cheltuielilor Președintele CCIR a subliniat necesitatea reducerii cheltuielilor de funcționare ale statului pentru a menține atractivitatea României în fața investitorilor. Potrivit acestuia, un stat eficient din punct de vedere financiar este crucial pentru a stimula noi investiții și pentru a susține o economie competitivă. "Lupta noastră este ca statul să-şi scadă cheltuielile de funcţionare, altfel nu văd ieşirea la liman şi nu văd cum va mai putea atrage investiţii. Efectiv cred că aici este următorul challenge: să punem presiune pe guvernanţi întâi să-şi rezolve problemele dânşilor, problemele funcţionale, ca să se ajungă la un buget confortabil, ca să putem să ieşim pe piaţă, să atragem investiţii de care avem nevoie atât de mult", a explicat oficialul. Cifra de afaceri a companiilor, în scădere Potrivit președintelui Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), cifra de afaceri a companiilor active în România a scăzut ușor în anul fiscal 2023, ajungând la 490 de miliarde de euro, iar profitul brut s-a redus la 51 de miliarde de euro. Aceste date reflectă o ușoară diminuare a performanței economice în comparație cu anii anteriori. "Uitându-ne la datele de anul acesta pentru anul fiscal 2023, vedem un recul deocamdată destul de mic. A scăzut cifra de afaceri a companiilor de la 494 la 490 de miliarde de euro şi profitul brut de la 54,6 miliarde de euro la 51 miliarde de euro. Vorbim despre cei 866.601 care au depus bilanţul la 1 august (...) Noi încercăm întotdeauna să luăm ţinta de pe spatele mediului de business şi să le găsim guvernanţilor alte ţinte, dacă se poate, pentru a-şi rezolva problemele de deficit bugetar. Cred că s-a ajuns la un palier în care nu se mai pot face minuni. Lucrurile sunt într-o dinamică. Până la urmă, mediul de business este un organism viu care se adaptează factorilor externi şi se vede inclusiv numărul de întreprinderi mari şi foarte mari, care a scăzut de la 2.030 la 1.952. O altă chestiune care ne preocupă este celebrul deficit al balanţei comerciale, care anul trecut a fost 28,7 miliarde de euro, dar se pare că anul acesta a revenit la prefixul trei, adică peste 30 de miliarde de euro. Aici am încercat să facem un apel la mediul de business din România să se adapteze nevoilor şi cerinţelor consumatorului român. Am spus întotdeauna că nu există sondaj de opinie mai eficient în rândul consumatorului ca cifra de la import. Şi cred că cifra de la import, de 122 de miliarde de euro de anul trecut, ar trebui oarecum desfăcută în componente şi să fie mai pe înţelesul tuturor", a susţinut Daraban.

Judecătoarea drogată a dat statul în judecată pentru un salariu  Foto: Stiri Suceava
Eveniment

Judecătoarea drogată a dat statul în judecată pentru un salariu

Judecătoarea drogată din Suceava, Ana Maria Chirilă, a dat statul în judecată pentru un salariu mai mare, anunță Antena 3. Citește și: EXCLUSIV În timp ce se judeca cu clienți care nu primiseră apartamentele plătite, Nordis a cumpărat cu banii jos un Ferrari F8 Tributo de 300.000 de euro Chirilă merge pe urmele a sute de magistrați, inclusiv procurorul general al României sau judecători de la instanța supremă, Înalta Curte de Casație și Justiție. Aceștia au dat în judecată statul pentru salarii mai mari și au câștigat. Sumele obținute sunt plătite eșalonat, dar această eșalonare presupune că Finanțele au de achitat și dobânzi penalizatoare. Judecătoarea drogată a dat statul în judecată pentru un salariu Antena 3 nu oferă alte date despre acest proces, în care Chirilă a dat în judecată Tribunalul Suceava, la care este, legal, încă angajată. Însă, potrivit acestui post, este vorba de o acțiune colectivă a mai multor judecători, Ana Maria Chirilă fiind doar unul dintre aceștia. Ultima ei declarație de avere, din 2023, care se referă la anul fiscla 2022, arată că ea câștiga un salariu net anual de 151.285 de lei. Însă probabil că ea dăduse deja statul în judecată pentru salarii mai mari și câștigase, pentru că în declarația de avere apar 3.546 lei din „drepturi salariale” de la Tribunalul Suceava și 57.310 lei drepturi salariale de la Tribunalul Cluj. Ea este trimisă în judecată pentru consum de droguri, divulgare de informații clasificate către traficanții de droguri și luare de mită. În iulie, Judecătorul de cameră preliminară de la Curtea de Apel Suceava a dispus începerea judecății în dosarul penal în care au fost trimiși în judecată fosta judecătoare Ana Maria Chirilă, iubitul ei, Ciprian Cotoară și protectorul ei Mihai Pînzari. Potrivit unor interceptări, judecătoarea își chema companioni de prizat acasă, unde erau trei copii minori, pentru că acolo era „cel mai safe”. Copiii o cam încurcau „Judecătoare:… [neinteligibil]… Vrei să…[neinteligibil]… DOMN: …[neinteligibil]… copiii? Judecătoare: Nu ne văd copiii. Stai așa! …[neinteligibil]… Judecătoare: …[neinteligibil]… și eu una. DOMN: Hai! Judecătoare: Hai! (…) Judecătoare: Da! Hai! Auzi, eu stau în …[neinteligibil]… Stai așa să-ți dau de toate! Stai așa! Aici și am și paie. (…) Judecătoare: Da ’ rămâne și mâine seară veni…veniți iar, da’ vezi, tot aicea veniți, aicea-i cel mai „safe”. Nu vin acolo că, copiii tre’ să doarmă, după aia ne presează că vor acasă, nu, nu, n-are rost. (…)”

Pensiile speciale, acoperite majoritar de stat (sursa: portal.just.ro)
Eveniment

Pensiile speciale, acoperite majoritar de stat

Pensiile speciale, acoperite majoritar de stat. Numărul beneficiarilor de pensii de serviciu a fost, în septembrie 2024, de 11.777 persoane, în scădere cu 17 persoane comparativ cu luna anterioară, cei mai mulţi, respectiv 5.665, fiind beneficiari ai Legii 303/2022 privind statutul procurorilor şi judecătorilor, din care 2.644 beneficiari cu pensie din Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat (contributivitate), conform datelor centralizate de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP). Pensiile speciale, acoperite majoritar de stat În cazul beneficiarilor Legii 303/2002 s-a înregistrat şi cea mai mare pensie medie de serviciu, de 25.166 lei, din care 21.896 lei cota suportată din bugetul de stat, iar 7.272 de lei din bugetul asigurărilor sociale de stat. Citește și: DOCUMENT Ce salariu avea pensionarul special Mircea Geoană la NATO. Fostul lider PSD primește pensie specială de fost diplomat Potrivit CNPP, de Legea nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic şi consular al României au beneficiat, în luna august, 821 persoane (721 cu pensie din BASS). Pensia medie era de 6.912 de lei, din care 2.960 de lei pensie de la bugetul de stat. Piloții, pensie medie de 12.995 de lei În ceea ce priveşte beneficiarii Legii 215/2015 pentru modificarea şi completarea Legii 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, numărul acestora era de 897 de persoane (671 cu pensie BASS), pensia medie ridicându-se la 6.130 de lei (3.501 de lei de la bugetul de stat). Conform Casei Naţionale de Pensii Publice, de Legea 83/2015 pentru completarea Legii 223/2007 privind statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România beneficiau 1.391 pensionari (toţi cu pensie din BASS), iar pensia medie se ridica la 12.995 de lei, din care 8.168 lei suportaţi din bugetul de stat. La Curtea de Conturi, pensie medie de 10.120 de lei Pensii de serviciu pentru beneficiari de la Curtea de Conturi s-au acordat unui număr de 686 de persoane (685 cu pensie din BASS), media fiind de 10.120 de lei, din care 2.302 lei cota suportată din bugetul de stat. De asemenea, de Legea 130/2015 pentru completarea Legii 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al Parchetelor beneficiau 2.317 de pensionari (1.938 cu pensie din BASS), pensia medie fiind de 6.706 de lei, din care 3.951 de lei suportaţi din bugetul de stat.

Statul, stors de bani de familia procurorului general Foto: Vremea Nouă
Eveniment

Statul, stors de bani de familia procurorului general

Statul român este stors de bani de familia procurorului general, care câștigă procese consistente pentru salarii mai mari. Nu doar procurorul general, Alex Florența, a dat statul în judecată, ci și soția sa, Florența Cristina. Din declarațiile de avere reiese că din 2019 se îndeletnicesc cu obținerea unor suplimente importante la salariu prin darea în judecată a statului, deși ambii au salarii uriașe. Citește și: „Ferma Dacilor”, unde au murit arși opt adulți și copii pe 26 decembrie 2023, funcționează la capacitate maximă. Patronul e liber, face grătar cu Adi Minune, dosarul penal stagnează În aprilie 2024, Alex Florența a fost într-o deplasare în Brazilia, alături de ministrul Justiției, Alina Gorghiu, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, Alina Corbu și și Georgian Pop, șeful Administrației Rezervelor Naționale. Oficialii români nu au anunțat deplasarea, dar s-a aflat de ea într-o postare a unui demnitar brazilian. Echipa braziliană a Justiției române Statul, stors de bani de familia procurorului general În schimb, dosare majore sunt îngropate de ani la Parchetul General. De exemplu, până acum nu a fost trimis nimeni în judecată în dosarele privind incendiile din spitalele de stat, din perioada pandemiei - Spitalul Județean Neamț (controlat de baronul PSD Ionel Arsene), Insitutul Matei Balș (fieful lui Adrian Streinu Cercel, acum senator PSD) sau Spitalul de Boli Infecțioase Constanța. Cât câștigau, în anul fiscal 2023, soții Florența, în afară de sumele recuperate prin procese: Alex Florența: 254.455 lei - salariu procuror general, 43.297 - salariu DIICOT (înainte de numirea la Ministerul Public), 82.641 - indemnizația membru CSM, 10.284 - „spor salarial proiecte europene”. În total: circa 390.000 lei, net, anual, respectiv 32.500 de lei/lună, în medie, în anul fiscal 2023. Cristina Florența: 256.585 de lei - salariu de la CSM, 65821 lei - spor pentru proiecte europene, 73432 lei - diurne și transport. În total, circa 395.000 de lei, aproape 33.000 lei/lună. Ea nu judecă dosare, ci este, de facto, funcționar al CSM. Însă, de mai mulți ani, cei doi dau statul în judecată și primesc așa-numite „drepturi salariale restante”: 2023 (sume care apare în declarația din anul următor, 2024): 86997 lei - Alex Florența, 92714 lei - Cristina Florența 2022: 86493 lei - el, 77820 - ea. 2021: 49.488 lei - el, 34.489 - ea 2018: 809 lei În total, cei doi au câștigat - până acum - din astfel de procese circa 426.000 de lei în trei ani. Doar conturile în bancă și plasamentele financiare ale familiei Florența sar de 340.000 de euro. Ei dețin un apartament în Sibiu și o casă de vacanță în Caraș Severin.

Fotbalul românesc, printre cele mai jalnice rezultate financiare Foto: Facebook
Economie

Fotbalul românesc, printre cele mai jalnice rezultate financiare

Fotbalul românesc are printre cele mai jalnice rezultate financiare din UEFA: cu echipe și stadioane controlate majoritar de stat, acest sport are venituri ridicol de mici, arată un raport al UEFA care acoperă anul 2023. Citește și: Pensionara cu pensie de 280.000 de lei care conduce Avocatul Poporului, tupeu colosal în legătură cu recalcularea pensiilor: Analizăm criticile formulate, vă anunțăm noi când e ceva Fotbalul românesc, printre cele mai jalnice rezultate financiare Raportul UEFA arată că veniturile fotbalului românesc au fost în 2023 de doar 90 de milioane de euro, sub Cipru și cu 50% sub Israel. Veniturile din fotbalul Angliei - 6,5 miliarde de euro, Germania - 3,2 miliarde de euro, Italia - 2,4 miliare de euro și Franța - două miliarde de euro. Din aceste venituri, doar 9,4 milioane euro vin din vânzarea biletelor ( 41 de milioane în Israel și și 13 milioane de euro în Cipru) și 24 de milioane de euro din drepturi de televizare (16 milioane în Cipru și 17 milioane în Israel). În România, 81% din stadioane sunt deținute de stat și doar 32% din echipe sunt proprietate privată. Pentru comparație: în Irlanda, doar 40% din stadioane sunt de stat, iar 70% dine chipe au proprietari privați. Până și în Rusia implicarea statului în acest sport este mai redusă: doar 50% din stadioane au statul drept proprietar, dar numai 31% din echipe sunt private. Însă fotbalul rusesc a produs venituri de 1,05 miliarde de euro. În Ucraina, 93% din echipe sunt proprietate privată, iar una din echipe are acționar străin. În Anglia, 95% din echipe sunt private și doar 15% din stadioane aparțin adminstrației de stat. Îara vecină, Ungaria, are un procent uriaș de stadioane deținute de stat, peste 90%, dar peste 60% din echipe sunt private, iar una din ele are un investitor străin. Cu venituri de 158 de milioane de euro, fotbalul unguresc are rezultate financiare remarcabile. În România, nici un club nu are acționar străin (16 în Anglia).

Dobânzi cămătărești impuse de magistrați statului român Foto: Facebook CSM
Justiție

Dobânzi cămătărești impuse de magistrați statului român

Dobânzi cămătărești, de 180% pe an, impuse de magistrați statului român, fiindcă întârzie plata salariilor suplimentare câștigate de un judecător pensionat în 2020: Ministerul de Finanțe este obligat la „penalități de 0,5% pe zi de întârziere” pentru că nu a achitat la timp sumele câștigate de Ioan Radu Tenter. Citește și: Suma astronomică primită de obscurul bugetar Cotarcea, șef la Inspectoratul în Construcții, drept „dar de nuntă” Dobânzi cămătărești impuse de magistrați statului român DeFapt.ro a scris că bugetarii ar putea băga România în faliment: au învățat de la magistrați, au dat statul în judecată pentru a obține majorarea salariilor și au de încasat miliarde de lei, din 2015 în 2023. Potrivit unui raport al Consiliului Fiscal ei ar avea de încasat circa 6,5 miliarde de lei - suma stabilită prin titluri executorii este de 22 de miliarde de lei din care s-au achitat 14,5 miliarde de lei. Judecătorul Tenter, care a condus judecătoria din Carei, a dat statul în judecată pentru majorarea salariilor primite între 2002 și 2010 și a câștigat. Însă statul român nu a achitat la timp aceste salarii suplimentare, așa că judecătorul a deschis al doilea proces. L-a câștigat și pe acesta, iar judecătoarea Alină-Nicoleta Ungureanu de la Judecătoria Sectorului 5 a obligat Ministerul Finanțelor Publice să-i plătească aceste dobânzi cămătărești, de 0,5%. Ele curg deja, de la 24 martie. Potrivit site-ului Lumea Justiției, Ministerul de Finanțe s-a plâns la CSM după această decizie, întrucât se teme că va crea un precedent și va avea un impact major asupra bugetului.

Nu-ți poți vinde casa dacă ai un leu datorie la stat Foto: Facebook
Politică

Nu-ți poți vinde casa dacă ai un leu datorie la stat

Încă o idee a lui Boloș, strecurată într-o ordonanță de urgență: nu-ți poți vinde casa sau terenul decât cu acordul ANAF (care nu este clar cum se acordă) dacă ai fie și un leu datorie la stat. Pe de altă parte, notarul este obligat să verifice dacă ți-ai achitat datoriile la stat, înainte de a autentifica vânzarea, ceea ce practic o blochează până la stingerea obligațiilor către ANAF. Prevederea a fost strecurată într-un proiect de ordonanță de urgență privind modificarea Codului Fiscal care are 34 de pagini și peste 100 de modificări. Citește și: Fabuloasa listă a profesorilor de la SNSPA: un fost securist, un căpitan de 76 de ani din propaganda ceaușistă, politruci PSD-PNL Ce prevede proiectul de ordonanță de urgență: Nu-ți poți vinde casa dacă ai un leu datorie la stat „Prin excepție de la prevederile alin. (1), pentru înstrăinarea dreptului de proprietate asupra unor bunuri reprezentând clădiri și terenuri, proprietarul și persoana căreia i se transferă dreptul de proprietate asupra acestor bunuri, trebuie să prezinte certificatul de atestare fiscală emis de organul fiscal central. În cazul în care în certificatul de atestare fiscală emis pe numele proprietarului, sunt cuprinse obligații fiscale/bugetare restante, acesta conține acordul organului fiscal central pentru înstrăinarea bunului cu menționarea contului în care se virează suma aferentă obligațiilor fiscale/bugetare datorate de către proprietar. În acest caz, notarul verifică, înainte de autentificarea actului de înstrăinare a dreptului de proprietate, existența dovezii plății obligațiilor fiscale/bugetare în contul indicat de organul fiscal central, până la concurența prețului de înstrăinare sau a obligațiilor fiscale/bugetare restante cuprinse în certificatul de atestare fiscală, după caz. În situația în care se încheie contract de donație, trasferul dreptului de proprietate se realizează cu condiția ca donatorul să nu înregistreze obligații fiscale/bugetare restante conform certificatului de atestare fiscală emis de organul fiscal central. În cazul în care persoana căreia i se transferă dreptul de proprietate înregistrează obligații fiscale/bugetare restante cuprinse în certificatul de atestare fiscală, notarul public transmite organului fiscal central, prin mijloace electronice de comunicare, o copie a titlului de proprietate încheiat ca urmare a transferului dreptului de proprietate.” Ce-l îngrijorează pe Boloș „Prin această măsură, statul are în vedere să prevină periclitarea colectării creanțelor bugetare, prin condiționarea realizarii tranzacțiilor de înstrăinare a bunurilor imobile, de achitarea obligațiilor fiscale/bugetare restante datorate de proprietar. În caz contrar, există riscul ca proprietarul să intre in starea de insolvabilitate sau de insolvență, ceea ce ar conduce la nerecuperarea obligațiilor bugetare la bugetul general consolidat. În fapt, și în cazul obligațiilor fiscale datorate bugetelor locale, transferul dreptului de proprietate este condiționat de achitarea acestor obligații”, se arată în nota de fundamentare.

Infrastructura sportivă, abandonată de statul român (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Infrastructura sportivă, abandonată de statul român

Infrastructura sportivă, abandonată de statul român. Ca în cele mai multe orașe din țară, la Iași nu există prea multă infrastructură sportivă. Infrastructura sportivă, abandonată de statul român Indiferent că ne raportăm la tenis, înot sau handbal, statul nu investește, astfel încât să vorbim despre performanță, fără sacrificii din partea sportivilor sau familiilor acestora. Citește și: Cine este președintele Senatului SNSPA: are 72 de ani și un gol de 13 ani în CV între 1978 și 1991. A semnat un acord de cooperare cu Universitatea Havana Dacă ne referim strict la înot, în Iași nu există nici măcar un bazin simplu, de stat, ci doar bazine private, care nu depășesc 15-25 de metri. Iar de un bazin olimpic nici nu poate fi vorba în cel de-al doilea oraș ca mărime al țării. Continuarea, în Ziarul de Iași.

David Popovici poate primi rentă viageră (sursa: Inquam Photos/Colette Rochefort)
Eveniment

David Popovici poate primi rentă viageră

David Popovici poate primi rentă viageră: după retragerea din activitate, sportivul are dreptul la o sumă lunară din partea statului. Aurul olimpic: 140.000 de euro David Popovici are deja în palmares șapte medalii de aur (două mondiale, patru europene și una olimpică). Citește și: Criticile lui David Popovici către politicieni, inexistente pe site-ul TVR 1. TVR Info a realizat interviul, dar titlul este „mesaj pentru decidenți” Pentru foarte recenta performanță de la Jocurile Olimpice din Franța, Comitetul Olimpic și Sportiv Român îl va recompensa cu 140.000 de euro. Nu este cel mai mare premiu în bani obținut de sportiv de la statul român. În 2022, după ce a câștigat două medalii de aur la Campionatul Mondial de Natație de la Budapesta, David Popovici a fost recompensat de Guvernul României cu un milion de lei (aproximativ 200.000 de euro). David Popovici poate primi rentă viageră Dacă ar decide să se retragă, David Popovici are dreptul și la o rentă viageră din partea statului român. Potrivit legii 69/2000, a "educației fizice și sportului", sportivii de performanță au dreptul la o rentă viageră din partea statului român. Pentru aceasta, ei trebuie să îndeplinească următoarele condiții: să obțină o medalie de aur, argint sau bronz în probe individuale sau pe echipe la Jocurile Olimpice sau o medalie de aur la campionatele mondiale și europene de seniori, la probe olimpice. Renta viageră se acordă sportivilor care îndeplinesc condițiile și care decid să se retragă din activitate. Calculul rentei se face pe baza salariului mediu brut pe economie din luna anterioară celei în care se face plata drepturilor. Baza de calcul: 1,5 salarii medii brute În funcţie de nivelul performanţei sportive, drepturile lunare se calculează din 1,5 salarii medii brute pe economie, după cum urmează: 100% pentru prima medalie de aur obţinută la jocurile olimpice. 80% pentru prima medalie de argint obţinută la jocurile olimpice sau pentru prima medalie de aur obţinută la campionatele mondiale. 70% pentru prima medalie de bronz obţinută la jocurile olimpice sau pentru prima medalie de aur obţinută la campionatele europene. Pentru următoarele medalii de aur obţinute la jocurile olimpice, campionatele mondiale sau campionatele europene, renta viageră se majorează cu 50% din valoarea indemnizaţiei corespunzătoare cuvenite. Pentru sportivii care cumulează titlul de campion olimpic şi cel de campion mondial sau european ori titlul de campion mondial cu cel european, renta viageră acordată pentru cea mai bună performanţă se cumulează cu cea pentru performanţa inferioară. Cum se calculează suma pentru David Popovici Renta viageră prevăzută se plăteşte lunar, în lei, şi nu este impozabilă. Dacă sportivul decide să revină în activitate, plata rentei viagere se suspendă. Potrivit Institutului Național de Statistică, salariul mediu brut a fost în luna mai de 8.355 de lei. Conform legii menționate anterior, renta viageră pentru aur olimpic ar fi de un salariu mediu brut și jumătate (12.532 de lei), la care se adaugă încă 70% din sumă, pentru aurul obținut la Campionatele Europene din Belgrad, 2024 (performanța inferioară). În total, renta viageră de care ar dispune David Popovici, în cazul în care s-ar retrage din activitatea sportivă, ar fi de 21.304 de lei lunar.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră