joi 08 ianuarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: acuzații

97 articole
Internațional

Rusia a bombardat o fabrică americană din Ucraina, cu intenție, acuză MAE de la Kiev

Ministrul de externe al Ucrainei a declarat luni că forțele ruse vizează în mod deliberat afacerile americane din Ucraina, după un atac asupra companiei agricole americane Bunge din orașul Dnipro, în sud-estul țării. Atac asupra Bunge, la Dnipro Compania Bunge, unul dintre cei mai importanți producători și procesatori agricoli americani, a fost lovită într-un atac rusesc repetat. Citește și: ANALIZĂ România închide ochii la cocaina intermediată de Venezuela, deși drogul inundă toată Europa Potrivit Kievului, ținta a fost clară și constantă. „Acest atac nu a fost o greșeală, ci a fost deliberat, deoarece rușii au încercat să lovească această facilitate de mai multe ori”, a scris ministrul Andrii Sîbiha pe platforma X. „Rusia vizează sistematic afacerile americane din Ucraina” Șeful diplomației ucrainene a subliniat că nu este un incident izolat, ci parte a unei strategii: „Rusia vizează sistematic afacerile americane din Ucraina”, a afirmat Andrii Sîbiha. Ministrul de externe al Ucrainei a adăugat că acest atac demonstrează lipsa totală de respect a președintelui rus Vladimir Putin față de eforturile de pace conduse de Statele Unite în conflictul din Ucraina.

Rusia atacă o fabrică americană din Ucraina (sursa: X/Andrii Sybiha)
Curtea de Apel respinge acuzațiile Recorder (sursa: Inquam Photos/Gyozo Baghiu)
Justiție

Șefa savonistă a Curții de Apel București încearcă să explice 361 de schimbări de complet în 3 ani

Curtea de Apel București (CAB) anunță că, în ultimii trei ani, 361 de completuri de judecată și-au schimbat componența, însă toate modificările ar fi fost determinate „exclusiv de cauze obiective și legale”. Precizările vin după acuzațiile dintr-un documentar Recorder privind influențarea componenței completurilor pentru obținerea unor soluții favorabile. Reacția instanței după documentarul Recorder La aproape o lună după apariția documentarului Recorder, președinta CAB, Liana Arsenie, a transmis o informare publică de 10 pagini, prin care susține că dorește „clarificarea faptelor” și „o corectă înțelegere a realității instituționale”. Citește și: ANALIZĂ România închide ochii la cocaina intermediată de Venezuela, deși drogul inundă toată Europa Potrivit acesteia, schimbările de completuri sunt inerente activității unei instanțe de dimensiunea Curții de Apel București, care funcționează cu 218 judecători. 361 de modificări de completuri în trei ani Documentul prezintă o situație centralizată a modificărilor din ultimii trei ani, totalizând 361 de cazuri de schimbare a componenței completurilor. Conducerea instanței afirmă că aceste modificări au avut cauze obiective, prevăzute de lege, precum pensionări, promovări sau reveniri din concedii. Motivele schimbării completurilor: situația pe categorii Potrivit Curții de Apel București, principalele motive ale modificărilor sunt următoarele: Integrarea judecătorilor nou veniți în secții – 144 cazuri Pensionări și degrevări înainte de pensionare – 55 cazuri Promovări în carieră – 53 cazuri Degrevări din cauza complexității dosarelor – 41 cazuri Reveniri din concedii de maternitate și alte concedii – 48 cazuri Detașări – 20 cazuri Detașările includ 11 ca efect al promovării unor concursuri și 9 la alte instituții din sistemul judiciar. Principala cauză: integrarea judecătorilor nou veniți Potrivit interpretării prezentate de conducerea CAB, integrarea judecătorilor nou numiți reprezintă aproape 40% din modificări și reflectă: - ocuparea posturilor vacante - stabilizarea schemelor de personal - distribuirea echilibrată a volumului de activitate Pensionările și promovările reprezintă, cumulat, aproape 30% dintre situații, fiind catalogate drept „inevitabile și nediscreționare”. Concluzia Curții de Apel București În informarea transmisă, Liana Arsenie afirmă că datele prezentate de Recorder ar fi fost scoase din context: „Analiza celor 361 de modificări de completuri arată că acestea au fost determinate exclusiv de cauze obiective și legale (…) Prezentarea făcută de jurnaliștii de la Recorder rupe aceste date din context și creează suspiciuni nefondate, decredibilizarea instanței și o emoție publică periculoasă pentru statul de drept”, a declarat președinta CAB.

Administrația Trump, acuzată că a mințit Congresul (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Administrația Trump, acuzată că a indus în eroare Congresul privind planurile pentru Venezuela

Mai mulți membri democrați ai Congresului Statelor Unite susțin că au fost induși în eroare de oficiali de rang înalt ai administrației președintelui Donald Trump în cadrul recentelor briefing-uri privind Venezuela. Potrivit acestora, li s-ar fi transmis că Washingtonul nu urmărește schimbarea regimului de la Caracas și nu intenționează să desfășoare acțiuni militare. Operațiunea militară din Venezuela, reacții dure în Congres Statele Unite au atacat Venezuela și l-au înlăturat de la putere pe președintele Nicolas Maduro, într-o operațiune desfășurată în cursul nopții de vineri spre sâmbătă. Citește și: Incredibila lovitură a Delta Force: securiștii cubanezi, paranoia și sutele de gărzi personale nu l-au salvat pe Maduro Acțiunea este considerată cea mai directă intervenție americană în America Latină de la invazia din Panama din 1989. Chuck Schumer: „Nu au fost sinceri cu poporul american” Liderul democraților din Senat, Chuck Schumer, afirmă că, în trei briefinguri confidențiale, i s-a transmis că administrația nu urmărește schimbarea regimului din Venezuela și nu are în vedere acțiuni militare. Schumer a declarat că nu a fost informat despre operațiune până sâmbătă după-amiază și a cerut administrației să prezinte clar pașii următori tuturor membrilor Congresului. Parlamentarii cer transparență privind strategia SUA în Venezuela Mai mulți congresmeni au solicitat informații suplimentare despre planurile președintelui Trump, după ce acesta a afirmat public că SUA vor „pune țara sub control”, cel puțin temporar. Oficialii cer explicații privind costurile, durata și implicațiile strategice ale intervenției. Senatorul Jack Reed a avertizat asupra riscurilor umane și morale ale impunerii guvernării unei alte națiuni prin forță. Vot în Senat privind limitarea acțiunilor militare Senatul urmează să voteze dacă trebuie blocată extinderea operațiunilor militare în Venezuela fără aprobarea Congresului. Tema trimiterii de trupe terestre a generat îngrijorare, inclusiv în rândul unor republicani. Reprezentanta republicană Mariannette Miller-Meeks a afirmat că situația reprezintă o problemă de securitate națională, dar a subliniat că alegătorii săi nu sprijină trimiterea de trupe terestre. Oficialii administrației, acuzați că au negat planurile de invazie În briefinguri susținute în noiembrie și decembrie, congresmenilor li s-ar fi spus că nu există planuri de invazie și că obiectivul nu este schimbarea regimului. Senatoarea Jeanne Shaheen a declarat că administrația a indus în eroare constant atât Congresul, cât și opinia publică. Donald Trump justifică lipsa de informare a Congresului Președintele Trump a explicat că nu a informat Congresul pentru a evita scurgerile de informații, afirmând că există riscul ca planurile să fie divulgate. Unii congresmeni afirmă că se simt mințiți. Democratul Don Beyer a acuzat administrația că a declanșat „un război ilegal pentru schimbarea regimului și pentru petrol”. Majoritatea republicană laudă acțiunea împotriva lui Nicolas Maduro Liderul majorității republicane din Senat, John Thune, a numit acțiunea „un pas important” pentru aducerea lui Maduro în fața justiției. Alți republicani au sugerat că și regimurile din Cuba și Nicaragua ar putea fi vizate în viitor.

Bolojan acuză „minoritate de blocaj” la CCR (sursa: Facebook/Ilie Bolojan)
Justiție

Ilie Bolojan acuză „minoritate de blocaj” la CCR în cazul pensiilor magistraților

Premierul Ilie Bolojan afirmă că la Curtea Constituțională s-a format „o minoritate de blocaj” care împiedică adoptarea unei decizii privind proiectul de lege referitor la pensiile magistraților. Șeful Guvernului subliniază că tema ține de „o minimă justețe socială” și nu reprezintă o inițiativă îndreptată împotriva unei categorii profesionale. Decizie așteptată pe 16 ianuarie Ilie Bolojan și-a exprimat speranța că pe 16 ianuarie CCR va lua o decizie favorabilă asupra proiectului de reformă. Citește și: Incredibila lovitură a Delta Force: securiștii cubanezi, paranoia și sutele de gărzi personale nu l-au salvat pe Maduro Acesta a arătat că hotărârile rapide ale Curții sunt esențiale pentru ca legile să intre în vigoare fără întârzieri și a sugerat că amânările succesive au fost generate de o „minoritate de blocaj”. Premierul respinge ideea unui conflict Guvern–Justiție Șeful Executivului a precizat că nu există un conflict între Guvern și o parte a sistemului judiciar și că proiectul de lege este parte a angajamentelor din programul de guvernare. Bolojan a adăugat că modificarea pensiilor magistraților urmărește corectarea unor nedreptăți percepute puternic de societate. Proiectul de lege nu va fi modificat Premierul a subliniat că nu se pune problema modificării proiectului de lege privind pensiile magistraților. Documentul este în discuție încă din vară, iar datele și impactul său au fost analizate în repetate rânduri. În opinia sa, proiectul este „corect pentru societatea din România” și creează premisele eliminării unor inechități acumulate. CCR a amânat deja de trei ori decizia Curtea Constituțională a anunțat că va continua deliberările pe 16 ianuarie. Este a treia amânare în acest caz, după ce, potrivit relatărilor publice, o parte dintre judecători au părăsit ședința și nu au mai revenit. Proiectul Guvernului Bolojan prevede creșterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani și limitarea pensiei la maximum 70% din indemnizația netă din ultima lună de activitate. Creșterea vârstei de pensionare Ilie Bolojan a anunțat și intenția de a crește vârsta de pensionare în mai multe domenii, inclusiv pentru angajații Ministerului Afacerilor Interne. Premierul consideră că pensionările la 48–52 de ani nu sunt justificate în cazul personalului cu activități neafectate de limitări fizice și că obiectivul este apropierea de pragul de 65 de ani. Argumentul premierului: experiența nu trebuie pierdută prea devreme Bolojan a dat exemplul polițiștilor criminaliști și al celor de la judiciar, care acumulează experiență semnificativă după 50 de ani și ar putea să își continue activitatea fără probleme până la 60–65 de ani, așa cum se întâmplă în alte state europene. Pentru activitățile solicitante fizic ar putea exista excepții, însă nu la vârste foarte timpurii.

Moscova acuză încălcarea Convenției de la Viena (sursa: Tass)
Internațional

Moscova acuză încălcarea Convenției de la Viena: invocă măsuri „discriminatorii”

Ministerul de Externe al Rusiei i-a convocat pe însărcinații cu afaceri ai Letoniei, Lituaniei și Estoniei pentru a protesta față de restricțiile impuse misiunilor diplomatice ruse din aceste țări. Moscova consideră măsurile drept neprietenoase și afirmă că acestea afectează activitatea ambasadelor sale. Moscova acuză încălcarea Convenției de la Viena Într-un comunicat oficial, MAE rus a transmis un protest ferm față de reglementările adoptate de autoritățile baltice privind activitățile administrative ale ambasadelor din Riga, Vilnius și Tallinn. Citește și: Încălcând referendumul din 2019, Guvernul emite, la cererea CSM, o OUG în domeniul Justiției Rusia susține că noile cerințe „ilegale” îngreunează semnificativ activitatea misiunilor sale diplomatice și încalcă articolul 25 din Convenția de la Viena din 1961 privind relațiile diplomatice. Acuzații de măsuri discriminatorii la adresa Rusiei Ministerul rus afirmă că natura acestor măsuri este discriminatorie și contravine articolului 47 din aceeași Convenție, care interzice practicile discriminatorii ale statului gazdă. Moscova subliniază că statele baltice sunt obligate să asigure condițiile necesare pentru ca ambasadele străine să își îndeplinească atribuțiile. Rusia anunță posibile măsuri de retorsiune MAE rus a avertizat reprezentanții Letoniei, Lituaniei și Estoniei că Federația Rusă își rezervă dreptul de a adopta măsuri de răspuns adecvate. Oficialii de la Moscova nu au detaliat însă ce tip de contra-măsuri ar putea fi luate. Restricții dure în statele baltice după invazia Ucrainei Țările baltice au introdus în ultimii ani restricții severe pentru cetățenii ruși, interzicând intrarea pe teritoriile lor a persoanelor care călătoresc din Rusia și Belarus. În paralel, acestea au redus drastic numărul de diplomați ruși, pe fondul invaziei ruse în Ucraina și al deteriorării relațiilor cu Moscova.

Greta Thunberg, arestată la Londra (sursa: X/Prisoners For Palestine)
Internațional

Greta Thunberg, arestată la Londra după un protest. Acuzată că susține terorismul

Militanta suedeză pentru climă Greta Thunberg a fost arestată marți la Londra, în timpul unei manifestații de susținere a grupării Palestine Action, organizație recent interzisă în Regatul Unit. Informația a fost confirmată prin comunicate ale asociațiilor Defend Our Juries și Prisoners for Palestine. Arestare în baza legislației antiteroriste britanice Potrivit Defend Our Juries, Greta Thunberg participa la protest ținând o pancartă cu mesajul „Susțin deținuții Palestine Action. Mă opun genocidului”. Citește și: Justiția poate fi reformată doar prin schimbări legislative pe care PSD nu le vrea. Restul e blabla Un purtător de cuvânt al organizației a precizat că activista „a fost arestată în baza legislației antiteroriste” aplicabile în Regatul Unit. Autoritățile britanice nu au oferit, deocamdată, detalii suplimentare privind circumstanțele exacte ale reținerii sau durata acesteia. Palestine Action, declarată organizație teroristă în Marea Britanie Gruparea Palestine Action a fost inclusă la începutul lunii iulie pe lista organizațiilor considerate „teroriste” în Regatul Unit, în urma unor acte de vandalism comise de militanții săi. Mai mulți membri ai grupării se află în detenție, iar unii dintre ei au intrat în greva foamei. Conform legislației britanice, orice formă de sprijin public sau simbolic pentru o organizație aflată pe lista grupărilor teroriste poate fi pedepsită cu până la șase luni de închisoare. Un nou episod controversat în activitatea Gretei Thunberg Arestarea Gretei Thunberg marchează un nou episod controversat în activitatea sa publică, după ce activista pentru climă s-a implicat tot mai frecvent în cauze politice și geopolitice sensibile, dincolo de agenda climatică care a consacrat-o la nivel internațional. Cazul este urmărit cu atenție atât de organizațiile pentru drepturile civile, cât și de autoritățile britanice, în contextul dezbaterilor tot mai intense privind libertatea de exprimare și aplicarea legislației antiteroriste.

Dosarul Epstein, acuzații de cenzură (sursa: NBC)
Internațional

Dosarul Epstein reaprinde controversele în SUA: acuzații de cenzură și documente masiv editate

Departamentul Justiției al SUA a respins duminică acuzațiile potrivit cărora ar fi cenzurat informații sensibile despre președintele Donald Trump în controversatul dosar Epstein. Reacția vine pe fondul criticilor tot mai dure legate de publicarea parțială și masiv editată a documentelor anchetei. Todd Blanche: „Nu protejăm pe nimeni” Todd Blanche, numărul doi din Departamentul Justiției și fost avocat personal al lui Donald Trump, a declarat într-un interviu pentru NBC că instituția nu cenzurează informații care îl privesc pe actualul președinte. Citește și: „La Curtea de Apel București s-a instaurat frica”: avalanșă de plângeri către Nicușor Dan în legătură cu instanța condusă de Liana Arsene Oficialul a subliniat că orice decizie de retragere sau editare a documentelor are legătură exclusiv cu protejarea victimelor. Publicarea dosarului Epstein, sub semnul controverselor După luni de amânări, autoritățile americane au început să publice mii de fotografii, înregistrări video și documente legate de cazul lui Jeffrey Epstein, finanțistul acuzat de exploatarea sexuală a peste o mie de tinere, inclusiv minore. Epstein, care a murit în detenție în 2019, era cunoscut pentru relațiile sale cu figuri politice de prim rang, inclusiv Donald Trump și fostul președinte democrat Bill Clinton. Documente incomplete și pagini integral cenzurate Deși legislația americană prevede publicarea integrală a dosarului, numeroase documente au fost difuzate într-o formă puternic editată. Un exemplu este un document de 119 pagini publicat complet înnegrit, fapt care a alimentat suspiciunile privind lipsa de transparență. Fotografii retrase și acuzații politice Controversa s-a amplificat după ce mai multe fotografii au fost retrase de pe site-ul Departamentului Justiției, inclusiv o imagine care arăta mai multe fotografii aranjate pe o piesă de mobilier, printre care una cu Donald Trump. Gestul a fost interpretat de unii politicieni drept o tentativă de protejare a președintelui. Reacții dure din partea democraților Congresmena democrată Jamie Raskin a declarat la CNN că aceste decizii ar urmări „ascunderea unor lucruri pe care, dintr-un motiv sau altul, Donald Trump nu vrea să le facă publice”. Todd Blanche a respins ferm aceste acuzații, afirmând că retragerea fotografiei s-a făcut după ce au apărut îngrijorări legate de identitatea și protejarea femeilor surprinse în imagine. Potrivit oficialului, decizia nu are nicio legătură cu Donald Trump și nu reprezintă o manevră politică.

Phenianul condamnă ambițiile nucleare ale Japoniei (sursa: kcnawatch.org)
Internațional

Coreea de Nord acuză Japonia de ambiții nucleare și amenință cu consecințe grave

Coreea de Nord a avertizat că orice tentativă a Japoniei de a obține arme nucleare „trebuie împiedicată cu orice preț”, potrivit agenției oficiale de presă KCNA. Declarația vine după ce un oficial japonez a sugerat public că Japonia ar trebui să ia în calcul deținerea armelor nucleare, o poziție care contrazice doctrina oficială a statului nipon. Declarațiile care au declanșat reacția Phenianului Agenția japoneză Kyodo a relatat la începutul săptămânii că un oficial anonim din biroul prim-ministrului japonez ar fi declarat: Citește și: VIDEO Marele mister din viața Liei Savonea: în primii ani de magistratură, nu accepta nici măcar un buchet de flori de la prieteni „Cred că ar trebui să avem arme nucleare. În cele din urmă, ne putem baza doar pe noi înșine”. Potrivit Kyodo, oficialul respectiv este implicat direct în conturarea politicii de securitate a Japoniei, un aliat strategic al Statele Unite în regiunea Asia-Pacific. Phenianul: „Tokyo a depășit linia roșie” Reacția Coreei de Nord nu a întârziat să apară. Directorul Institutului de Studii Japoneze din cadrul Ministerului de Externe de la Phenian a declarat, într-un comunicat publicat duminică de KCNA, că aceste afirmații demonstrează că Japonia „își dezvăluie deschis ambiția de a deține arme nucleare, depășind linia roșie”. Oficialul nord-coreean a avertizat că „încercarea Japoniei de a dobândi arme nucleare trebuie prevenită cu orice preț”, deoarece ar putea conduce la „o catastrofă majoră pentru umanitate”. „Nu este un lapsus, ci o ambiție de lungă durată” Potrivit declarației transmise de KCNA, poziția exprimată de oficialul japonez nu ar fi un accident sau o afirmație izolată. Phenianul susține că aceasta reflectă „în mod clar ambiția de lungă durată a Japoniei pentru nuclearizare”. În acest scenariu, avertizează Coreea de Nord, Asia s-ar confrunta cu „o catastrofă nucleară oribilă”, iar întreaga omenire ar fi expusă unui risc major. Tăcere asupra propriului program nuclear al Coreei de Nord Declarația Phenianului nu face nicio referire la propriul program nuclear, în ciuda faptului că Coreea de Nord a efectuat mai multe teste nucleare, încălcând rezoluțiile Consiliului de Securitate al ONU. Potrivit experților internaționali, Coreea de Nord ar deține zeci de focoase nucleare, în pofida sancțiunilor economice severe impuse de comunitatea internațională. Armele nucleare, prezentate ca „factor de descurajare” Phenianul justifică existența arsenalului său nuclear susținând că acesta reprezintă un instrument de descurajare necesar împotriva a ceea ce consideră amenințări militare venite din partea Statelor Unite și a aliaților acestora din regiune. În acest context tensionat, orice discuție despre nuclearizarea Japoniei riscă să amplifice instabilitatea în Asia de Est și să adâncească rivalitățile geopolitice dintre marile puteri ale regiunii.

Publicarea parțială a dosarului Epstein, controverse (sursa: CBS News)
Internațional

Publicarea parțială a dosarului Epstein stârnește controverse: victimele acuză lipsa de transparență

Victime ale agresorului sexual american Jeffrey Epstein și membri ai Congresului SUA au criticat dur administrația președintelui Donald Trump, acuzând lipsa de transparență în procesul de publicare a dosarului Epstein. Documentele au fost făcute publice doar parțial, multe fiind editate, iar unele fotografii eliminate după ce apăruseră inițial online. „Suntem foarte dezamăgiți”: reacția victimelor Marina Lacerda, una dintre cele peste 1.000 de presupuse victime ale lui Epstein, a declarat la CNN că publicarea fragmentată a documentelor este inacceptabilă. Citește și: VIDEO Marele mister din viața Liei Savonea: în primii ani de magistratură, nu accepta nici măcar un buchet de flori de la prieteni „De ce nu pot fi publicate pur și simplu numele care trebuie publicate?”, a întrebat ea, criticând anonimizarea extensivă a persoanelor menționate în dosar. Jeffrey Epstein, finanțator extrem de influent, a murit în 2019 într-o închisoare din New York, înainte de a fi judecat pentru infracțiuni sexuale. De-a lungul deceniilor, el a fost asociat cu numeroase personalități, inclusiv Donald Trump și Bill Clinton. Publicarea dosarului Epstein, sub semnul opacității Administrația Trump a început vineri să publice mii de fotografii, înregistrări video și documente din ancheta Epstein, în baza unei legi a transparenței. Totuși, până la termenul limită de la miezul nopții, nu toate materialele au fost făcute publice. Mai mult, numeroase documente au fost masiv editate. Un act judiciar din New York, de exemplu, a fost acoperit integral cu benzi negre pe 119 pagini, fapt care a alimentat suspiciunile privind o posibilă mușamalizare. Congresul acuză protejarea elitelor influente Democratul Ro Khanna a acuzat Departamentul de Justiție că protejează persoane influente implicate în abuzuri sexuale asupra minorilor. Critica a fost susținută inclusiv de republicanul Thomas Massie și de fosta aliată a lui Trump, Marjorie Taylor Greene, care a invocat lipsa de transparență drept motiv al ruperii relației politice cu fostul președinte. Departamentul de Justiție respinge acuzațiile Adjunctul procurorului general, Todd Blanche, a declarat la ABC News că nu există nicio intenție de a ascunde informații din dosar pentru a proteja figuri politice precum Donald Trump sau Bill Clinton. Cu toate acestea, presa americană a relatat că aproximativ o duzină de imagini au fost eliminate după ce au fost publicate temporar. Sâmbătă seara, Departamentul de Justiție a transmis că documentele și fotografiile „vor continua să fie analizate și editate, în conformitate cu legea și pe baza noilor informații”. Îngrijorări privind eliminarea imaginilor cu Trump Opoziția democrată și-a exprimat îngrijorarea în special față de dispariția uneia dintre puținele imagini în care apărea Donald Trump. Liderul senatorilor democrați, Chuck Schumer, a avertizat că eliminarea unor astfel de probe ar putea ascunde „una dintre cele mai mari mușamalizări din istoria Americii”. Imaginea, care prezenta mai multe fotografii aranjate într-un sertar, inclusiv una cu actualul președinte, devenise inaccesibilă sâmbătă. Epstein, celebrități și un scandal global Dosarul Epstein include imagini și referințe la numeroase personalități din politică, afaceri, cinema și muzică, precum Michael Jackson, Mick Jagger sau Woody Allen. De asemenea, apare și Prince Andrew, fratele regelui Charles al III-lea, acuzat de una dintre victime, dar care neagă orice vină. Moartea lui Epstein, declarată oficial sinucidere, continuă să alimenteze teorii ale conspirației potrivit cărora ar fi fost ucis pentru a nu divulga informații compromițătoare despre elitele globale. Promisiuni încălcate și presiuni politice Deși Donald Trump promisese în campania electorală publicarea integrală a dosarului Epstein, ulterior a catalogat subiectul drept o „farsă” politică. Sub presiunea Congresului și a propriului electorat, el a promulgat în noiembrie o lege a transparenței. Întrebat recent despre dosar, miliardarul newyorkez în vârstă de 79 de ani, al cărui nume apare rar în documentele publicate, a refuzat să comenteze.

Cazul fiului lui Tudorel Toader, tergiversat (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Cazul fiului lui Tudorel Toader, acuzat de agresiune sexuală, tergiversat de Universitatea din Iași

Comisia de Etică a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași analizează în continuare cazul lectorului Alexandru Toader, fiul fostului rector Tudorel Toader, acuzat în spațiul public de agresiuni și hărțuire sexuală la adresa unor studente de la Facultatea de Drept. Cazul fiului lui Tudorel Toader, tergiversat Reprezentanții Comisiei au precizat că investigația este în desfășurare și că, până în prezent, nu a fost adoptată nicio hotărâre în acest caz. Citește și: Bolojan „desființează” sistemele de educație și sănătate de stat. Spitale care există pentru salarii, universități „total decuplate” de la economie Procedura a fost declanșată prin autosesizare, după apariția în presă a declarațiilor făcute de două studente care susțin că ar fi fost supuse unor comportamente neadecvate în context academic. Conducerea UAIC subliniază că analiza se face conform regulamentelor interne, urmând ca o decizie să fie luată după finalizarea tuturor verificărilor. Continuarea, în Ziarul de Iași

Atac armat antisemit la Sydney (sursa: X/Daniel Sinnott)
Internațional

Uciderea evreilor aflați pe plaja Bondi (Sydney), efect al recunoașterii Palestinei (Netanyahu)

Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a acuzat guvernul australian că „a turnat gaz pe focul antisemitismului” înainte de atacul armat comis duminică pe plaja Bondi din Sydney, unde 11 persoane au fost ucise în timpul unei sărbători evreiești. Atacul, calificat de autorități drept un act terorist, a avut loc în timp ce comunitatea evreiască celebra Hanuka. Atac terorist pe plaja Bondi: 11 morți și zeci de răniți Doi indivizi au deschis focul duminică asupra unei mulțimi adunate pe celebra plajă Bondi din Sydney, provocând moartea a 11 persoane și rănirea altor 29, potrivit autorităților australiene. Citește și: Fostul procuror general Augustin Lazăr explică cum a fost distrusă Justiția și cere ca procurorii să declanșeze anchete: de la „CSM-ul nevestelor” la legile din 2022 Unul dintre atacatori a fost ucis de forțele de ordine, iar celălalt se află în stare gravă, conform poliției din statul New South Wales, care a catalogat incidentul drept „un act terorist”. În momentul atacului, pe plajă avea loc un eveniment festiv dedicat sărbătorii evreiești Hanuka. Netanyahu: „Politica Australiei a alimentat antisemitismul” Benjamin Netanyahu a declarat că l-a avertizat anterior pe premierul australian Anthony Albanese cu privire la riscurile creșterii antisemitismului. El a făcut referire la o scrisoare trimisă în august, după ce Australia a anunțat intenția de a recunoaște statul palestinian. „În urmă cu trei luni, i-am scris prim-ministrului australian pentru a-i spune că politica dumneavoastră toarnă gaz pe focul antisemitismului”, a spus Netanyahu într-un discurs televizat. „Antisemitismul este un cancer care se propagă atunci când liderii rămân tăcuți și nu acționează”, a adăugat premierul israelian. Reacția diplomației israeliene: apel la acțiune fermă Ministrul israelian de Externe, Gideon Saar, i-a cerut duminică omologului său australian „să acționeze cu fermitate” împotriva antisemitismului. Într-o convorbire telefonică cu ministrul de Externe australian Penny Wong, Saar și-a exprimat „tristețea profundă” după ceea ce a numit „un atac terorist antisemit criminal”. Herzog: „Un atac crud împotriva evreilor” Președintele Israelului, Isaac Herzog, a fost primul oficial israelian care a calificat public atacul drept antisemit. El a declarat la Ierusalim că „frații și surorile noastre din Sydney au fost atacați de teroriști oribili, într-un atac extrem de crud împotriva evreilor”. Herzog a reiterat apelurile către guvernul australian de a lua măsuri ferme împotriva „valului masiv de antisemitism” care afectează societatea australiană. Reacții dure din politica israeliană Liderul opoziției israeliene, Yair Lapid, s-a declarat „îngrozit” de atacul de la Sydney, amintind de alte orașe marcate de atentate antisemite. „Boulder. Manchester. Washington. Și acum Sydney. Tot mai multe orașe devin simboluri ale atacurilor criminale asupra evreilor”, a scris el pe X. Ministrul israelian de extremă dreapta al securității naționale, Itamar Ben Gvir, a acuzat direct guvernul australian, afirmând că „sângele victimelor este pe mâinile” acestuia, în urma deciziei de a recunoaște statul palestinian. Reacția comunității internaționale după atacul din Sydney Atacul antisemit de pe plaja Bondi a fost condamnat de numeroși lideri internaționali. Șefa guvernului italian, Giorgia Meloni, a transmis condoleanțe și a reafirmat sprijinul Italiei pentru comunitatea evreiască și poporul australian. Cancelarul german Friedrich Merz a subliniat că atacul reprezintă „un atac împotriva valorilor noastre comune” și a cerut combaterea antisemitismului „în Germania și în întreaga lume”. Premierul britanic Keir Starmer a vorbit despre „vești profund bulversante”, iar președintele ucrainean Volodimir Zelenski și-a exprimat solidaritatea cu comunitatea evreiască vizată la începutul sărbătorii Hanuka. Și liderii Franței, Olandei, Belgiei și Irlandei au condamnat ferm atacul, reafirmând că antisemitismul nu își are locul în societățile democratice. Autoritățile australiene: „Atacul viza comunitatea evreiască” Premierul statului New South Wales, Chris Minns, a declarat că atacul a vizat în mod clar comunitatea evreiască din Sydney, aflată în plină celebrare a Hanuka. Șeful poliției statului, Mal Lanyon, a confirmat că este vorba despre un act terorist. Atacul de pe plaja Bondi este unul dintre cele mai grave incidente antisemite din istoria recentă a Australiei și a declanșat o amplă reacție internațională privind combaterea urii și a violenței motivate religios.

Acuzații grave ale Rusiei la adresa României (sursa: TASS)
Internațional

Rusia acuză România și Polonia că ajută Ucraina să construiască bombe "murdare" (nucleare)

Șeful trupelor ruse de apărare radiologică, chimică și biologică, Aleksei Rtișcev, a lansat acuzații la adresa României și Poloniei, susținând că cele două state ar fi facilitat transportul componentelor unei așa-numite „bombe murdare” destinate Ucrainei. Potrivit oficialului rus, Ucraina ar fi pregătit detonarea unui astfel de dispozitiv, fără ca afirmațiile să fie susținute de dovezi. Rol atribuit fostului șef al administrației prezidențiale ucrainene Rtișcev a declarat că Andrii Iermak, fost șef al administrației președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, ar fi avut un rol-cheie în organizarea operațiunii. Citește și: Numărul magistraților revoltați împotriva regimului Savonea s-a triplat, și Kovesi a semnat Acesta ar fi fost responsabil de coordonarea logistică, financiară și organizatorică a livrărilor de combustibil nuclear uzat către Ucraina. Acuzații fără dovezi privind rute prin România și Polonia Oficialul rus a afirmat că transporturile ar fi tranzitat Polonia și România, fără notificarea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică și a altor organisme internaționale. Declarațiile nu au fost însoțite de probe concrete și au fost difuzate prin agențiile de presă ruse. Invocarea unui scenariu de „operațiune sub steag fals” Potrivit lui Rtișcev, aceste transporturi ar crea riscul fabricării și utilizării unei „bombe murdare” într-o posibilă „operațiune sub steag fals”. El susține că un astfel de scenariu ar putea fi folosit pentru a provoca contaminare radioactivă și panică. Ce este o „bombă murdară” O „bombă murdară” este un dispozitiv exploziv convențional care conține materiale radioactive, fără a avea caracteristicile unei arme nucleare. Deși nu produce o explozie nucleară, un astfel de dispozitiv poate provoca contaminare radioactivă și efecte psihologice semnificative asupra populației.

CSM îi acuză pe judecătorii din documentarul Recorder de ipocrizie (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Justiție

CSM acuză judecătorii scoși din dosare prin detașare de ipocrizie: Nu se putea fără acordul lor

Consiliul Superior al Magistraturii a avut abia joi dimineață o reacție la documentarul Recorder despre dosarele de mare corupție trucate în instanțe inclusiv cu sprijinul CSM. Suveica detașărilor la CSM Documentarul invocat arată că, în unele dosare de mare corupție, judecătorii erau scoși din completuri cu puțin timp înainte de prescrierea dosarelor și detașați la CSM. Citește și: EXCLUSIV Soțul Liei Savonea, lovitură imobiliară de proporții: bloc de zece etaje în Băneasa. Savonea nu are, la vedere, banii pentru proiect Prin această stratagemă se obținea lungirea procesului astfel încât faptele se prescriau înainte de o decizie definitivă. Consiliul Superior al Magistraturii nu a explicat niciodată, nici măcar în propriile ședințe, de ce era nevoie ca anumiți judecători să fie detașați la CSM și, astfel, scoși din dosare, potrivit fostei membre CSM Andreea Chiș. CSM: Judecătorii nu s-au opus Joi dimineață, CSM a emis un comunicat de presă în care în continuare nu menționează motivele de detașare, dar îi acuză pe judecători că nu s-au opus: "Consiliul subliniază că mecanismul detaşărilor/delegărilor nu poate fi pus în aplicare fără acordul expres al judecătorilor, ca expresie a principiului inamovibilităţii, astfel încât apare ca paradoxală criticarea acestei măsuri tocmai de către cei care, la momentul respectiv, şi-au dat acordul. Totodată, constituirea completurilor de judecată nu se face prin simpla voinţă a preşedintelui de judecată, ci prin parcurgerea unei proceduri ce implică propunerea preşedintelui de secție, colegiul de conducere şi ulterior decizia preşedintelui, iar actul final poate fi atacat de orice persoană, inclusiv de judecătorul care s-ar considera prejudiciat prin modificarea completului de judecată din care face parte. Acelaşi lucru este valabil în ceea ce priveşte respingerea cererilor de transfer, hotărârile în această materie fiind supuse căilor de atac la Înalta Curte de Casație și Justiție, a cărei jurisprudenţă poate fi consultată pe site-ul acesteia. În consecinţă, actuala reglementare oferă suficiente pârghii de control jurisdicțional în legătură cu aşa-zisele dezvăluiri făcute în reportaj."

Trump e acuzat de rasism (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump ordonă intrarea gratuită în parcurile naționale de ziua sa, dar e acuzat de rasism

Președintele american Donald Trump a decis ca, pe 14 iunie anul viitor, când împlinește 80 de ani, cetățenii SUA să beneficieze de acces gratuit în parcurile naționale. Măsura elimină însă două alte zile tradiționale de gratuitate, ambele dedicate unor momente-cheie din istoria drepturilor civile ale afro-americanilor, fapt care a generat critici intense. Zile eliminate: Martin Luther King Day și Juneteenth Potrivit Departamentului de Interne al SUA, pentru a introduce ziua de naștere a președintelui pe lista evenimentelor cu intrare gratuită, sunt eliminate: Citește și: Judecător ÎCCJ pensionat la 48 de ani critică USR-ul și pe Nicușor Dan, o preamărește pe Savonea. Are mai multe apartamente decât părinții lui Băluță 19 ianuarie – Ziua dedicată liderului pentru drepturi civile Martin Luther King 19 iunie – Juneteenth, ziua care marchează abolirea sclaviei în SUA Decizia a stârnit un val de reacții negative din partea opozanților politici și a organizațiilor pentru drepturile civile. Critici dure: „Rasism fățiș” și atac la memoria istorică Senatoarea democrată Catherine Cortez Masto a denunțat public măsura, afirmând că președintele a eliminat exact zilele care onorează lupta afro-americanilor pentru libertate și egalitate: „Țara noastră merită mai mult”, a scris aceasta pe platforma X. Fostul președinte al NAACP, Cornell William Brooks, a mers și mai departe, numind decizia „rasism fățiș” și „o ofensă care strigă până la cer”. Promisiuni încălcate privind drepturile civile La preluarea mandatului, în ianuarie, Donald Trump declarase că va transforma „visul lui Martin Luther King în realitate”. În practică, administrația sa a eliminat programe de egalitate în instituțiile publice și a presat companiile și universitățile să renunțe la inițiative similare, justificând aceste politici prin presupusa „discriminare” împotriva persoanelor albe. Tarife majorate pentru turiștii străini în parcurile naționale Noile reguli de acces se aplică doar cetățenilor americani și rezidenților cu acte valabile. În schimb, turiștii străini vor plăti semnificativ mai mult pentru a vizita parcuri precum Yellowstone sau Yosemite. De la 1 ianuarie, prețul unui permis anual pentru vizitatorii din afara SUA va ajunge la 250 de dolari, de peste trei ori mai mult față de tariful actual de 80 de dolari.

Trump graţiază un congresman democrat (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump graţiază un congresman democrat acuzat de luare de mită

Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat grațierea congresmanului democrat Henry Cuellar și a soției acestuia, Imelda, susținând că ambii au fost victime ale unei persecuții politice orchestrate de administrația lui Joe Biden. Trump a afirmat pe platforma Truth Social că „coruptul Joe Biden” ar fi folosit FBI și Departamentul Justiției pentru a elimina un membru al propriului partid, după ce Cuellar a criticat politica frontierelor deschise. Acuzații de mită în valoare de 600.000 de dolari Henry Cuellar a fost acuzat în mai 2024 că ar fi acceptat mită în valoare de 600.000 de dolari de la o bancă mexicană și de la o companie energetică controlată de guvernul azer, în schimbul influențării deciziilor politice în favoarea acestora. Citește și: EXCLUSIV MApN, la un pas să falimenteze Avioane Craiova cu penalități uriașe. Fabrica statului, tratată mult mai rău decât companiile străine Membru al Congresului din 2005 și reprezentant al statului Texas, Cuellar este considerat un democrat moderat, cunoscut pentru criticile sale la adresa politicii permisive a lui Biden privind migrația. În ciuda dosarului penal deschis împotriva sa, Henry Cuellar a fost reales în noiembrie 2024 în Camera Reprezentanților, reconfirmând sprijinul electoral din districtul său.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră