luni 20 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: acuzații

124 articole
Internațional

Criză în armata SUA: soldați americani din Orientul Mijlociu acuză lipsa alimentelor

Relatările recente ale unor soldați americani din Orientul Mijlociu, despre lipsa hranei și blocarea coletelor au readus în atenția publică o vulnerabilitate rar discutată a armatei SUA: logistica în condiții de conflict prelungit. Spre deosebire de războaiele din Irak sau Afganistan, unde întârzierile erau frecvente, dar sistemul rămânea funcțional, situația actuală sugerează disfuncții mai profunde, care, chiar dacă punctuale, ridică semne de întrebare asupra capacității de adaptare într-un teatru de operațiuni tot mai instabil. Soldații americani acuză lipsa hranei Mai mulți soldați americani desfășurați în Orientul Mijlociu acuză condiții precare de trai, după ce au publicat imagini cu porții de mâncare insuficiente. Citește și: PSD minte când spune că „tendința generală” în UE este naționalizarea: exemplele Greciei și Italiei În timp ce autoritățile de la Washington neagă problemele, familiile militarilor susțin că trupele se confruntă nu doar cu lipsa alimentelor, ci și cu blocaje majore în livrarea corespondenței. Imagini cu mese insuficiente, distribuite de militari Scandalul a izbucnit după ce mai mulți militari americani au început să distribuie fotografii cu mesele primite în timpul misiunilor din Orientul Mijlociu. Una dintre imagini, trimisă de o militară aflată la bordul portelicopterului USS Tripoli, arată o tavă aproape goală: o porție redusă de carne și o simplă tortilla. În același mesaj, soldatul îi transmite familiei că nici aparatul de cafea nu mai funcționează, semn al unor condiții de trai tot mai dificile la bordul navei. Militarii își raționalizează hrana Potrivit relatărilor publicate de presa americană, cei aproximativ 3.500 de pușcași marini aflați pe USS Tripoli ar fi început să își împartă și să își limiteze porțiile de hrană. Motivul: durata prelungită a operațiunilor și dificultățile de aprovizionare. Produsele proaspete ar fi dispărut complet din meniul zilnic, iar militarii încearcă să gestioneze resursele rămase cât mai echitabil. În mesajele trimise sporadic către familii, atunci când au acces la internet, unii dintre soldați vorbesc despre scăderea drastică a moralului. „Moralul va atinge un nivel istoric de scăzut”, scria un marinar într-un mesaj către mama sa. Reacția oficială: „Avem suficiente provizii” Autoritățile americane au respins rapid acuzațiile. Secretarul Apărării, Pete Hegseth, a declarat public că informațiile sunt false și că navele militare dispun de suficiente resurse. „Echipa mea a confirmat că Lincoln și Tripoli au la bord provizii pentru mai mult de treizeci de zile. Marinarii noștri merită ce e mai bun și asta primesc”, a transmis oficialul. Cu toate acestea, reacția nu a reușit să liniștească familiile militarilor. Coletelor trimise de familii nu le este permisă livrarea În ultimele săptămâni, rudele soldaților s-au mobilizat și au trimis colete cu produse de strictă necesitate: articole de igienă, suplimente, haine și alimente. Însă niciunul dintre aceste pachete nu a ajuns la destinație. Motivul invocat: blocaje logistice majore Potrivit armatei americane, 27 de coduri poștale militare au fost suspendate, iar mii de colete sunt blocate în depozite între Tokyo și Marea Mediterană, din cauza închiderii spațiului aerian și a dificultăților generate de conflict. Oficialii militari susțin că pachetele aflate deja în tranzit sunt depozitate în condiții de siguranță și vor fi livrate ulterior, după reluarea transporturilor. Reluarea serviciilor depinde însă de redeschiderea spațiului aerian și de evaluarea situației logistice din regiune. Nemulțumirea familiilor: „Nu ar trebui să se întâmple asta” Pentru familiile militarilor, situația actuală ridică semne serioase de întrebare. „Aveam cea mai puternică armată din lume. Nu ar trebui să ducem lipsă de hrană și nici să fim incapabili să primim corespondență pe o navă”, a declarat tatăl unui militar. „Ceea ce ne diferenția de adversarii noștri era faptul că ne hrăneam soldații”, a adăugat acesta. Întârzieri frecvente în război, dar blocaje rare Întârzierile în livrarea corespondenței către militari nu sunt neobișnuite în timp de război, fiind considerate aproape inevitabile în condițiile unor lanțuri logistice supuse presiunii operațiunilor militare. În timpul invaziei Irakului din 2003, sistemul poștal militar american a fost puternic solicitat, transportând peste 65 de milioane de kilograme de scrisori și colete către trupele desfășurate în regiune. Datele oficiale ale Departamentului Apărării arătau că livrarea corespondenței dura, în medie, între 11 și 14 zile, încadrându-se în standardul de război de 12–18 zile. Cu toate acestea, chiar și aceste cifre optimiste nu reflectau întotdeauna realitatea din teren. Militarii se plângeau frecvent că nu primeau nimic timp de săptămâni întregi, în ciuda volumului uriaș de corespondență procesat zilnic. Problemele erau generate de mai mulți factori: lipsa infrastructurii logistice la începutul conflictului, prioritizarea transportului de echipamente militare esențiale (muniție, apă, combustibil) și dificultățile de distribuție în zonele de operațiuni active. În unele cazuri, chiar și avalanșa de colete trimise de civili – inclusiv pachete adresate „oricărui soldat” – a contribuit la blocarea sistemului și la întârzierea livrărilor către destinatarii reali. Cu toate acestea, chiar și în aceste condiții dificile, fluxul poștal nu a fost oprit complet. Dimpotrivă, autoritățile americane au încercat constant să mențină funcțional sistemul, considerat esențial pentru moralul trupelor. Situație similară și în alte teatre de operațiuni În Afganistan, de exemplu, volumele de corespondență au atins niveluri record, depășind 50 de milioane de kilograme anual. În schimb, suspendarea completă a livrărilor este rară și apare, de regulă, doar în situații excepționale, când condițiile de securitate sau infrastructura logistică sunt grav afectate. Un exemplu este retragerea americană din Afganistan din 2021, când colapsul rutelor logistice și deteriorarea situației de securitate au dus la întreruperi temporare ale serviciilor poștale militare.

Soldați americani acuză lipsa alimentelor (sursa: Facebook/U.S. Central Command)
Iranul acuză SUA de furt de uraniu (sursa: Facebook/Foreign Ministry, Islamic Republic of Iran)
Internațional

Operațiunea SUA de salvare a unui pilot a acoperit o misiune de furt de uraniu, crede Iranul

Iranul ridică semne de întrebare asupra operațiunii militare americane, prezentate drept misiune de salvare, sugerând că aceasta ar fi putut ascunde un obiectiv mult mai sensibil: accesul la uraniu îmbogățit. Iranul acuză SUA de furt de uraniu Autoritățile din Iran au declarat luni că operațiunea militară americană de salvare a unui pilot ar putea fi, de fapt, o acoperire pentru „a fura uraniul îmbogăţit”, invocând „numeroase întrebări şi zone de umbră”. Citește și: Două foste consiliere ale lui Ciolacu sprijină abandonarea parteneriatului cu SUA. Una dintre ele este senatoare PSD Declarațiile vin pe fondul tensiunilor crescute dintre Teheran și Washington, după incidentul aviatic din Iran. Salvarea pilotului american Președintele Statele Unite, Donald Trump, a anunțat duminică salvarea celui de-al doilea membru al echipajului avionului prăbușit în Iran cu două zile înainte. Potrivit liderului american, operațiunea a fost una „îndrăzneaţă” și s-a desfășurat cu succes. Iranul spune că a „dejucat” operațiunea Autoritățile iraniene susțin o versiune diferită, afirmând că au „dejucat” intervenția americană, fără a nega însă explicit salvarea pilotului. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe iranian, Esmail Baghai, a subliniat existența unor neclarități majore: „Zona unde a fost comunicată prezenţa pilotului american (...) este foarte îndepărtată de zona unde ei au încercat să aterizeze sau doreau să îşi debarce forţele în centrul Iranului”. Suspiciuni privind o operațiune „înșelătoare” Oficialul iranian a sugerat că misiunea ar putea avea un scop ascuns: „Posibilitatea unei operaţiuni înşelătoare cu scopul de a fura uraniul îmbogăţit nu trebuie, în niciun caz, să fie scoasă din calcul”. În centrul Iranului, inclusiv în provincia Yazd, se află instalații importante pentru procesarea uraniului, ceea ce alimentează suspiciunile Teheranului. Iranul susține că a provocat pierderi armatei americane Autoritățile iraniene au calificat operațiunea drept un „dezastru” pentru Washington. Potrivit armatei iraniene, două elicoptere Black Hawk ar fi fost distruse și două avioane de transport C-130 ar fi fost doborâte. Se afirmă, de asemenea, că aeronavele au fost forțate să aterizeze de urgență în provincia Isfahan. Ulterior, armata americană ar fi fost nevoită să „bombardeze masiv aparatele doborâte” pentru a evita capturarea lor. Presa americană: aeronave distruse pentru a nu cădea în mâinile Iranului Potrivit relatărilor din presa americană, două dintre aeronavele implicate în operațiune au rămas blocate într-o bază izolată din Iran. Acestea ar fi fost distruse de forțele americane pentru a preveni accesul autorităților iraniene la echipamente sensibile.

Ponta, sesizare la CNCD împotriva Oanei Țoiu (sursa: Facebook/Victor Ponta)
Politică

Victor Ponta o acuză pe Oana Țoiu de discriminare contra unui minor: a depus sesizare la CNCD

Victor Ponta a anunțat marți că a depus o sesizare oficială la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării împotriva ministrului de Externe, Oana Țoiu. Acesta a precizat că urmează să înainteze și o plângere penală la Parchetul General în cursul săptămânii viitoare. Acuzații privind discriminarea unui minor Victor Ponta susține că demersul său nu mai vizează situația fiicei sale, Irina, ci un principiu mai larg legat de protecția minorilor români. Citește și: PSD pompează 60.000 de euro pe lună în postul TV care-i promovează pe Georgescu și AUR, Realitatea TV. Contractul, din februarie în decembrie Potrivit acestuia, Irina a fost deja admisă la una dintre cele mai prestigioase universități din Statele Unite și își va continua studiile acolo începând din toamnă. „Este vorba despre dorința mea ca niciun minor din România să nu mai fie discriminat de persoane ajunse în funcții înalte”, a transmis fostul premier. Declarații dure și apel la responsabilitatea instituțiilor În mesajul public, Victor Ponta a criticat în termeni duri modul în care autoritățile ar fi gestionat situația și a cerut sancționarea celor pe care îi consideră responsabili. Acesta a subliniat că este necesar ca instituțiile statului să demonstreze că își îndeplinesc atribuțiile legale și că nu sunt influențate de presiuni politice. „Trebuie să vedem dacă instituțiile statului își fac datoria sau dacă sunt blocate de frică”, a afirmat Ponta. Argumentele invocate: listele de repatriere și locurile disponibile Fostul premier a invocat și documente oficiale pentru a-și susține acuzațiile. El a menționat existența unei liste întocmite de consulat, pe care figura și fiica sa, precum și a listei de pasageri ai zborului de repatriere. Potrivit acestuia în avion ar fi existat 14 locuri neocupate și o parte dintre pasageri ar fi fost adulți care nu însoțeau minori. Aceste aspecte, susține Ponta, ridică semne de întrebare privind modul în care au fost stabilite prioritățile pentru îmbarcare. Acuzații legate de zborul de repatriere din Dubai Disputa dintre Victor Ponta și ministrul de Externe a izbucnit la începutul lunii, când fostul premier a acuzat-o pe Oana Țoiu că nu ar fi permis fiicei sale să urce într-un avion care repatria cetățeni români din Dubai. Situația a generat reacții publice și controverse, fiind adusă în discuție atât aplicarea procedurilor consulare, cât și criteriile de selecție pentru repatriere.

Orbán acuză UE și Ucraina de ingerință (sursa: Facebook/Orbán Viktor)
Internațional

Orbán Viktor acuză Bruxelles-ul și Kievul că încearcă să-i răstoarne guvernul

Prim-ministrul ungar Orbán Viktor a lansat sâmbătă acuzații dure la adresa Bruxelles-ului și Kievului, susținând că acestea încearcă să influențeze alegerile parlamentare din 12 aprilie pentru a provoca o schimbare de guvern la Budapesta. Declarațiile au fost făcute în cadrul unui discurs susținut în fața liderilor ultraconservatori reuniți la Budapesta. „Democrația europeană este pe moarte”, susține liderul ungar În intervenția sa din cadrul Conferinței de Acțiune Politică Conservatoare (CPAC), Orbán Viktor a criticat în termeni duri starea democrației în Uniunea Europeană. Citește și: Un sondaj Pieleanu/Avangarde, distribuit de Agerpres, sugerează o neîncredere masivă în guvernul Bolojan „Democrația europeană este pe moarte”, a afirmat premierul ungar, argumentând că problemele economice, cenzura politică și implicarea în alegeri naționale ar fi principalele cauze ale acestui declin. Potrivit lui Orbán, astfel de practici ar avea loc inclusiv în Ungaria, unde Bruxelles-ul ar susține instalarea unui guvern favorabil intereselor europene și ucrainene. Atac direct la Comisia Europeană Premierul ungar a continuat criticile, afirmând că instituțiile europene nu mai respectă rolul pentru care au fost create. „Bruxelles nu mai este gardianul tratatelor, ci le trădează”, a declarat Orbán, sugerând o deteriorare profundă a mecanismelor democratice la nivel european. CPAC Budapesta: lideri conservatori din întreaga lume Conferința CPAC s-a desfășurat pentru a cincea oară la Budapesta, reunind 667 de participanți din 51 de țări. Evenimentul a adus laolaltă figuri importante ale mișcării conservatoare internaționale. Printre invitați s-au numărat președintele Argentinei, Javier Milei, și liderul partidului Vox din Spania, Santiago Abascal, pe care Orban l-a elogiat public, afirmând că este un lider de referință. De asemenea, premierul ungar a avut cuvinte de apreciere și pentru Javier Milei, pe care l-a descris drept un exemplu de succes al politicilor de dreapta. Mesaj de susținere din partea lui Donald Trump Înaintea discursului lui Orbán, președintele american Donald Trump a transmis un mesaj video de susținere pentru premierul ungar. Trump a declarat că îl sprijină pe Orbán Viktor la alegerile din 12 aprilie, descriindu-l drept „o persoană fantastică” și lăudând angajamentul participanților la valorile conservatoare. Liderul american a subliniat, de asemenea, că Statele Unite și Ungaria ar putea juca un rol esențial în redefinirea viitorului Occidentului. Campanie electorală tensionată în Ungaria Cu doar câteva săptămâni înainte de alegeri, Orbán Viktor își axează campania pe tema interferențelor externe, în special din partea Ucrainei. Premierul ungar îl acuză pe președintele Volodimir Zelenski că ar fi blocat reluarea transportului de petrol rusesc prin conducta Drujba, afectată de conflictul din regiune. În același timp, sondajele indică o competiție strânsă, partidul Fidesz fiind amenințat de ascensiunea rivalului conservator Peter Magyar, liderul formațiunii Tisza. Organizația Freedom House clasifică Ungaria drept o țară „parțial liberă”, invocând modificările legislative și constituționale realizate în cei peste 15 ani de guvernare ai lui Orbán Viktor.

„Mr. Nobody Against Putin” criticat de Rusia (sursa: Facebook/The Academy)
Internațional

Rusia acuză documentarul Oscar despre îndoctrinare în școlile rusești: încalcă drepturile copiilor

Un documentar recent premiat cu Oscar, „Mr. Nobody Against Putin”, se află în centrul unei controverse după ce un organism oficial din Rusia a acuzat producția că ar fi folosit imagini cu minori fără acordul părinților. Filmul expune mecanismele de propagandă și îndoctrinare din școlile rusești. Acuzațiile Consiliului prezidențial pentru drepturile omului Consiliul prezidențial rus pentru drepturile omului, un organism cu rol consultativ, a anunțat că a transmis solicitări către organizatorii Premiilor Oscar și către directorul general al UNESCO. Citește și: EXCLUSIV Care este oferta „umbrelei nucleare” franceze pentru România: două avioane Rafale cu rachete nucleare Instituția cere verificarea respectării normelor etice și juridice în acordarea premiului pentru acest documentar. Potrivit reprezentanților Consiliului, filmul ar include imagini cu minori realizate fără consimțământul părinților sau al reprezentanților legali. Aceștia susțin că materialele video ar fi fost inițial filmate în scop educațional, iar utilizarea lor într-un documentar ar depăși limitele legale și morale. Mai mult, autoritățile ruse afirmă că părinții copiilor care apar în film au sesizat instituțiile competente pentru a-și apăra drepturile. Povestea din spatele filmului: un profesor devenit avertizor de integritate Documentarul are la bază înregistrările realizate de Pavel Talankine, profesor într-o școală din Karabaș, o localitate din Munții Ural. În calitate de responsabil cu filmarea evenimentelor școlare, acesta a surprins modul în care propaganda autorităților ruse s-a intensificat în rândul elevilor după declanșarea invaziei din Ucraina, la 24 februarie 2022. Opoziția sa față de război l-a determinat pe Talankine să părăsească Rusia în vara anului 2024. El a luat cu sine hard-disk-urile care conțineau imaginile filmate, acestea devenind ulterior fundamentul documentarului. Filmul, cu o durată de 90 de minute, este co-regizat de Talankine și regizorul american David Borenstein și a fost recompensat cu Oscarul pentru cel mai bun documentar. Reacția Kremlinului și tăcerea oficială În ciuda controversei generate, Kremlinul a evitat să comenteze în mod direct conținutul documentarului. Purtătorul de cuvânt al președintelui Vladimir Putin, Dmitri Peskov, a declarat că nu a vizionat filmul, evitând astfel o poziție oficială clară. De asemenea, agenția de presă rusă Ria Novosti nu a inclus documentarul în lista oficială a câștigătorilor Premiilor Oscar, publicată recent. Mesajul filmului: complicitatea tăcută și pierderea libertății La ceremonia de decernare a premiilor, regizorul David Borenstein a subliniat miza profundă a documentarului. Acesta a declarat că filmul explorează modul în care o societate își poate pierde libertatea prin gesturi aparent minore de complicitate. „Este vorba despre momentul în care nu reacționăm, când acceptăm abuzurile sau când controlul asupra mass-media devine normă”, a explicat regizorul, sugerând că tăcerea colectivă poate contribui la consolidarea unor regimuri autoritare.

Iranul acuză Europa că a favorizat războiul (sursa: en.mfa.ir)
Internațional

Iranul acuză Europa că a favorizat războiul și amenință diaspora iraniană cu confiscarea averilor

Autoritățile de la Teheran au lansat acuzații dure la adresa mai multor state europene, printre care și Franța, susținând că acestea au contribuit la crearea condițiilor politice care au dus la ofensiva militară americană și israeliană împotriva Iranului. În paralel, regimul iranian a avertizat că cetățenii iranieni din diaspora care sprijină atacurile împotriva Republicii Islamice riscă confiscarea bunurilor și alte sancțiuni legale. Teheranul acuză Europa că a încurajat atacurile împotriva Iranului Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmail Baghai, a declarat în cadrul unei conferințe de presă că poziția statelor europene a contribuit la escaladarea conflictului. Citește și: Cea mai mare problemă a lui Trump: prețul petrolului. De unde poate veni salvarea (parțială) „Din păcate, țările europene au contribuit la crearea unor astfel de condiții”, a afirmat oficialul iranian. Baghai a criticat modul în care unele state occidentale au reacționat în cadrul reuniunilor Consiliului de Securitate al ONU, unde s-a discutat reluarea sancțiunilor împotriva Iranului. Potrivit acestuia, în loc să insiste asupra respectării dreptului internațional și să condamne amenințările formulate de Statele Unite, țările europene ar fi sprijinit indirect poziția Washingtonului. „În loc să insiste asupra respectării statului de drept și să se opună amenințărilor și extremelor Statelor Unite, ele au aprobat acțiunile acestora în cadrul Consiliului de Securitate al ONU. Combinația tuturor acestor factori i-a încurajat pe americani și pe sioniști să continue să comită crime”, a declarat Baghai. Iranul amenință diaspora cu confiscarea averilor Autoritățile iraniene au avertizat că cetățenii iranieni care trăiesc în străinătate și care sprijină atacurile împotriva Iranului ar putea fi sancționați sever. Potrivit Parchetului General iranian, persoanele din diaspora care își exprimă sprijinul pentru Statele Unite sau Israel riscă confiscarea bunurilor și alte sancțiuni prevăzute de lege. „A fost emis un avertisment pentru iranienii care trăiesc în străinătate și care, în diferite moduri, simpatizează, sprijină sau colaborează cu inamicul americano-sionist. Toate bunurile lor vor fi confiscate și vor fi supuși altor sancțiuni legale, în conformitate cu legea”, a transmis Parchetul iranian, citat de presa de stat. Reacții ale diasporei după moartea ayatollahului Ali Khamenei Tensiunile au crescut după ce mai mulți membri ai diasporei iraniene au organizat manifestații în orașe din Europa și Statele Unite pentru a celebra moartea liderului suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei. Acesta a fost ucis pe 28 februarie, în prima zi a atacurilor aeriene lansate de Statele Unite și Israel asupra Iranului. Protestele organizate în străinătate au fost interpretate de autoritățile de la Teheran drept un act de susținere a intervenției militare împotriva Republicii Islamice. Mojtaba Khamenei, noul lider suprem al Iranului După moartea ayatollahului Ali Khamenei, autoritățile iraniene au anunțat oficial luni că fiul acestuia, Mojtaba Khamenei, a fost numit noul lider suprem al Republicii Islamice. Numirea marchează o schimbare majoră în conducerea politică și religioasă a Iranului, într-un moment în care țara se confruntă cu presiuni militare și diplomatice intense. Campanii online împotriva opozanților regimului În paralel, pe platforma Telegram au apărut mai multe canale noi care publică informații despre iranieni cunoscuți din diaspora care au criticat conducerea religioasă de la Teheran sau și-au exprimat sprijinul pentru ofensiva americano-israeliană. Aceste liste includ detalii despre persoane influente din comunitățile iraniene din Europa și America de Nord. Câți iranieni trăiesc în afara țării Potrivit guvernului iranian, aproximativ 5 milioane de cetățeni iranieni trăiesc în afara granițelor țării, majoritatea în Statele Unite și în state din Europa Occidentală. Unele estimări citate de presa iraniană indică însă că diaspora iraniană ar putea fi mult mai numeroasă, ajungând chiar la aproape 10 milioane de persoane.

Marco Rubio acuză Iranul că încearcă „să ia lumea ostatică” (sursa: Facebook/Marco Rubio)
Internațional

SUA acuză Iranul că încearcă „să ia lumea ostatică”: Rubio denunță atacurile asupra țărilor din Golf

Secretarul de stat al Statelor Unite, Marco Rubio, a lansat luni acuzații dure la adresa regimului iranian, pe care l-a descris drept o amenințare majoră pentru stabilitatea regională și pentru securitatea globală. Șeful diplomației americane a afirmat că Teheranul încearcă „să ia lumea ostatică” prin atacuri asupra infrastructurii energetice din statele vecine și prin presiuni asupra uneia dintre cele mai importante rute maritime ale lumii, strâmtoarea Ormuz. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei ceremonii organizate la Departamentul de Stat în onoarea cetățenilor americani considerați „deținuți în mod ilegal” în diverse state ale lumii. Marco Rubio: regimul iranian, o amenințare pentru întreaga lume În discursul său, Marco Rubio a criticat dur conducerea de la Teheran, afirmând că actualul regim clerical reprezintă un pericol nu doar pentru Orientul Mijlociu, ci și pentru comunitatea internațională. Citește și: Cea mai mare problemă a lui Trump: prețul petrolului. De unde poate veni salvarea (parțială) „Cred că vedem cu toții în prezent amenințarea pe care acest regim clerical o reprezintă pentru regiune și pentru lume. Ei încearcă să ia lumea ostatică”, a declarat secretarul de stat american. Oficialul american a acuzat Iranul că desfășoară atacuri împotriva statelor din regiune și vizează infrastructuri energetice esențiale, punând în pericol populația civilă. „Regimul iranian atacă țările vecine, infrastructura lor energetică și populația civilă”, a afirmat Rubio. Washingtonul susține că operațiunile militare vizează capacitățile Iranului Secretarul de stat a precizat că obiectivul operațiunilor militare desfășurate în prezent este reducerea capacității Iranului de a continua astfel de atacuri. „Obiectivul actualei misiuni este de a le distruge capacitatea de a continua să o facă și suntem pe cale să realizăm acest lucru”, a declarat Marco Rubio. Ofensiva aeriană lansată de SUA și Israel împotriva Iranului Potrivit informațiilor prezentate de autoritățile americane, Statele Unite și Israelul au declanșat pe 28 februarie o ofensivă aeriană comună împotriva Iranului. În prima zi a bombardamentelor ar fi fost ucis liderul suprem al Republicii Islamice, ayatollahul Ali Khamenei. După declanșarea atacurilor, Iranul a lansat mai multe rachete și drone asupra Israelului și asupra monarhiilor arabe din Golf, state care găzduiesc baze militare importante pentru forțele americane din regiune. Escaladarea tensiunilor a ridicat temeri privind extinderea conflictului în întregul Orient Mijlociu. Cazul Robert Levinson, adus din nou în atenția publică În cadrul ceremoniei de la Departamentul de Stat au fost prezenți și membri ai familiei lui Robert Levinson, fost agent FBI dispărut în 2007 pe insula iraniană Kish. Autoritățile americane au anunțat în 2020 că există indicii că Levinson ar putea să nu mai fie în viață, iar Washingtonul a acuzat regimul iranian de implicare în răpirea acestuia. La momentul dispariției, Levinson ar fi declarat că se află într-o călătorie de afaceri în Iran. Totuși, o investigație publicată de Washington Post în 2013 a arătat că acesta ar fi colaborat cu CIA și că ar fi desfășurat o misiune neautorizată de colectare de informații. Rubio: cazul Levinson arată natura regimului de la Teheran Marco Rubio a invocat cazul lui Robert Levinson ca exemplu al modului în care acționează autoritățile iraniene. „Robert Levinson ne reamintește în mod special natura regimului cu care avem de-a face la Teheran”, a declarat secretarul de stat. Oficialul american a subliniat că regimul iranian a fost fondat pe ostilitatea față de Statele Unite, amintind episodul luării de ostatici de la Ambasada SUA din Teheran după Revoluția Islamică din 1979. Criza ostaticilor din 1979, când diplomați americani au fost reținuți timp de 444 de zile, rămâne unul dintre cele mai tensionate momente din istoria relațiilor dintre Washington și Teheran.

Trump critică decizia lui Starmer privind Iranul (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump îl acuză pe Starmer că a întârziat sprijinul militar împotriva Iranului: A durat prea mult

Președintele american Donald Trump l-a criticat pe premierul britanic Keir Starmer pentru că ar fi întârziat autorizarea utilizării bazei militare din Diego Garcia în operațiunile americane împotriva Iranului. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat publicației The Daily Telegraph. SUA au cerut acces la bazele britanice pentru lovituri asupra Iranului Premierul britanic a anunțat duminică seara că a acceptat solicitarea Washingtonului de a permite utilizarea bazelor militare britanice pentru lovituri asupra amplasamentelor de rachete iraniene. Citește și: „Trumpiștii” din AUR, tăcere deplină după atacul SUA asupra Iranului. Dungaciu, foarte evaziv Printre facilitățile vizate se află și baza strategică Diego Garcia, situată în arhipelagul Chagos, în Oceanul Indian, un punct-cheie pentru operațiunile militare ale SUA în regiune. Trump: „A durat mult prea mult” În interviul pentru The Daily Telegraph, Donald Trump și-a exprimat nemulțumirea față de ritmul deciziei luate de Londra. „A durat mult prea mult. Mult prea mult”, a declarat liderul de la Casa Albă. „Am fost foarte dezamăgiți de Keir”, a adăugat acesta.

Conturi Instagram hackuite, influencerițe acuză Meta (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Lăsate fără conturi de Instagram de hackeri, influencerițele din România acuză Meta

Influencerițe din România acuză Meta după ce mai multe conturi de Instagram au fost hackuite și transformate în ținte pentru așa-zișii „recuperatori” care cer bani pentru restabilirea accesului. Conturi Instagram hackuite, influencerițe acuză Meta Mihaela Veronica Romila, creatoare de conținut din Iași, a anunțat public că și-a pierdut contul cu peste 50.000 de urmăritori cu doar două zile înainte de a naște și a primit o ofertă de 3.000 de euro pentru recuperare. Citește și: Ex-șef al IPJ Gorj, pensionar special, pus de ministrul USR al Economiei la conducerea uzinei de armament Sadu. Viorel Salvador Caragea a absolvit Școala de Subofițeri de Poliție Într-un videoclip postat online, aceasta a explicat că a fost tentată inițial să plătească, însă hackerii au cerut ulterior o taxă lunară de aproximativ 200 de euro pentru menținerea contului activ. Cazul se alătură altor situații similare din mediul influencerilor români, alimentând controversele legate de securitatea conturilor Instagram și reacția platformei Meta. Continuarea, în Ziarul de Iași

Dosarul 10 August, acuzații la adresa lui Liviu Dragnea (sursa: Facebook/Liviu Dragnea)
Politică

Dragnea a permis măcelul de la protestul din 10 august 2018, declară în instanță Aurelian Bădulescu

Fostul viceprimar PSD Aurelian Bădulescu a făcut declarații cu impact major în instanță, la ultimul termen din dosarul privind intervenția forțelor de ordine la protestul din 10 august 2018 din Piața Victoriei. Dosarul 10 August, acuzații la adresa lui Liviu Dragnea Potrivit informațiilor publicate de Epoch Times România, Bădulescu a afirmat că fostul lider PSD Liviu Dragnea ar fi permis desfășurarea violentă a evenimentelor din seara respectivă. Citește și: EXCLUSIV Trumpistul Bodu, bine plătit la Energie, tranzacție imobiliară fantastică: 164 EUR/mp pentru o fâneață în Prahova. Legăturile cumpărătorilor cu Piedone Dragnea a negat în mod constant orice implicare sau responsabilitate pentru intervenția din Piața Victoriei. „Jandarmeria știa de infiltrați și nu a intervenit” În declarația sa amplă, Aurelian Bădulescu a susținut că factorii de decizie din cadrul Jandarmeria Română ar fi avut informații potrivit cărora înspre Piața Victoriei se îndreptau persoane infiltrate din galerii, care ar fi transportat borduri, țevi, pietre și alte obiecte contondente. Potrivit fostului viceprimar, aceste informații erau cunoscute înainte de escaladarea violențelor, însă nu au fost luate măsuri pentru a preveni situația. Propunerea de oprire a metroului în Piața Victoriei Bădulescu a mai declarat în instanță că, anticipând o intervenție pentru „restabilirea ordinii”, a sugerat oprirea circulației metroului sau cel puțin evitarea opririi trenurilor în stația Piața Victoriei. El a afirmat că i-a transmis această propunere secretarului de stat din cadrul Ministerul Afacerilor Interne, Mihai Dan Chirică – în prezent inculpat în dosar – considerând că măsura ar fi limitat accesul persoanelor în zonă. Întâlnire la solicitarea lui Dragnea: „Nu opriți circulația” Potrivit declarației din instanță, un consilier al lui Liviu Dragnea i-ar fi cerut lui Bădulescu să nu oprească circulația metroului. Fostul viceprimar susține că întâlnirea cu acel consilier ar fi fost solicitată personal de Dragnea. În tot acest timp, liderul PSD de la acea dată a respins constant orice responsabilitate sau implicare în modul în care a fost gestionată intervenția forțelor de ordine la protestul din 10 august 2018.

Rapperul Naps, judecat pentru viol (sursa: Facebook/Naps)
Internațional

Rapper celebru, judecat pentru viol. Infracțiunea ar fi avut loc după o noapte în club

Procesul rapperului francez Naps a început luni la Tribunalul Penal din Paris, într-un dosar în care artistul este acuzat că ar fi violat o tânără într-un hotel din capitala Franței, în 2021. Rapperul, născut la Marsilia și cunoscut pentru hitul „La Kiffance”, este sub control judiciar. El a declarat în fața instanței: „Neg acuzațiile”. Acuzații din 2021 Dosarul are la bază o plângere depusă în octombrie 2021 de o tânără care avea atunci 20 de ani. Citește și: De ce îl atacă Ciolacu pe Bolojan: premierul a vorbit despre „băieții deștepți din energie”, unul dintre aceștia fiind nepotul liderului PSD Potrivit anchetei, aceasta și-a petrecut seara într-un club de noapte din Paris, „The Key”, fiind invitată de un promoter alături de două prietene. În aceeași seară, Naps se afla în club împreună cu apropiați din anturajul său. Tinerele au fost invitate la masa rapperului, susținând ulterior că îl întâlneau pentru prima dată. În jurul orei 4:30 dimineața, grupul s-ar fi deplasat la hotelul artistului, situat în apropierea gării Gare de Lyon. Potrivit declarațiilor, în timpul deplasării și ulterior în cameră s-ar fi consumat alcool, canabis și protoxid de azot. Acuzații de agresiune versus invocarea consimțământului Reclamanta, identificată în dosar cu un nume schimbat, a declarat că în acea noapte se simțea amețită și „între a fi trează și adormită” atunci când ar fi simțit că i se trage lenjeria intimă în jos. Ea a susținut că s-a trezit din cauza durerii provocate de penetrare și că a încercat să îl îndepărteze pe artist. Ulterior, în urma examinării, anchetatorii au constatat prezența ADN-ului rapperului pe hainele tinerei, precum și o leziune la nivelul himenului. De cealaltă parte, Naps a declarat în fața anchetatorilor că actul sexual a fost consensual, susținând că tânăra „gemea de plăcere”. Instanța a apreciat însă că reclamanta „probabil nu era în stare să-și dea consimțământul liber și informat”, invocând mărturiile a doi martori care au afirmat că aceasta era amețită și aproape adormită. Alte acuzații în sud-estul Franței În iulie 2024, artistul a fost pus sub acuzare într-un alt dosar în sud-estul Franței pentru viol și agresiune sexuală, în urma plângerilor depuse de trei tinere. Și în acest caz, Naps a negat acuzațiile. În noiembrie 2024, rapperul a publicat pe rețelele sociale un mesaj, ulterior șters, în care afirma că este „foarte calm” în fața acestor acuzații. Avocatul reclamantei, Jean-Baptiste Boue-Diacquenod, a declarat înaintea audierii că clienta sa este pregătită să își susțină acuzațiile „cu aceeași determinare” manifestată de la depunerea plângerii. La rândul său, echipa de avocați a artistului a transmis că va încerca să demonstreze nevinovăția acestuia. Un artist de succes în fața instanței Ninho, Gims, JuL și Damso se numără printre colaboratorii frecvenți ai lui Naps, unul dintre cei mai prolifici artiști ai scenei rap francofone. În iunie 2024, acesta a lansat al zecelea album al său, „Mec de cite simple”, consolidându-și popularitatea, inclusiv pe platformele online unde are milioane de abonați.

Dominic Fritz acuză un abuz al ANI (sursa: Facebook/Dominic Fritz)
Politică

Dominic Fritz atacă la ÎCCJ decizia Curții de Apel în dosarul ANI: „Nu am nimic ce să-mi reproșez”

Primarul Timișoarei, Dominic Fritz, liderul Uniunea Salvați România, a anunțat că va contesta la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie decizia Curții de Apel Timişoara, care a respins cererea sa de anulare a raportului Agenţia Naţională de Integritate (ANI). Raportul ANI a constatat că Dominic Fritz s-ar fi aflat într-un conflict de interese în anul 2020. Decizia instanței nu este definitivă. Fritz: „Nu am nimic ce să-mi reproșez. Decizia nu este definitivă” Într-un mesaj publicat marți pe Facebook, Dominic Fritz a transmis că va formula recurs la Înalta Curte și că rămâne încrezător în poziția sa juridică. Citește și: Stolojan le spune celor tineri care era „limita de suportabilitate” în regimul Ceaușescu: „Stăteam ore în șir la coadă pentru un pachet de unt” Edilul afirmă că interpretarea ANI este abuzivă și că raportul a fost utilizat ca instrument politic, subliniind că documentul ar fi fost ținut „la sertar” aproape trei ani, fiind făcut public cu puțin timp înaintea alegerilor pentru al doilea mandat. Ce i se impută lui Dominic Fritz în raportul ANI Potrivit explicațiilor oferite de liderul USR, raportul ANI vizează o hotărâre de Consiliu Local a cărei elaborare ar fi fost finalizată cu două săptămâni înainte ca el să devină primar. Este vorba despre o modificare de PUZ, la care a lucrat o firmă de proiectare unde este asociat un arhitect care a împrumutat campania electorală a lui Dominic Fritz cu 25.000 de lei. Fritz susține că împrumutul a fost perfect legal, transparent și fără legătură cu beneficiarul PUZ-ului. Liderul USR acuză folosirea politică a raportului ANI Dominic Fritz consideră că Agenția Națională de Integritate a interpretat situația într-un mod forțat și selectiv, invocând inclusiv momentul în care raportul a fost făcut public. „Consider că interpretarea ANI este abuzivă și a fost folosită ca o armă politică”, afirmă primarul Timișoarei, susținând că documentul a fost scos în spațiul public cu câteva săptămâni înainte de realegerea sa. Ce sancțiune riscă Dominic Fritz dacă pierde la ÎCCJ În cazul în care va pierde și în a doua instanță, sancțiunea prevăzută de Codul administrativ nu vizează pierderea mandatului, ci o abatere disciplinară. Concret, sancțiunea ar consta în diminuarea indemnizației cu 10%, pe o perioadă de maximum șase luni. „Nu plec nicăieri”, Fritz anunță că rămâne primar Dominic Fritz a subliniat că eventualele consecințe juridice nu îi afectează mandatul de primar și că își va continua activitatea administrativă. Primarul Timișoarei a transmis că așteaptă motivarea instanței pentru a vedea de ce argumentele sale nu au fost luate în calcul și a reiterat că rămâne concentrat pe proiectele pentru Timișoara și pe livrarea de rezultate pentru cetățeni.

CNA amendează România TV cu 150.000 de lei (sursa: Facebook/Consiliul Naţional al Audiovizualului)
Eveniment

România TV, amendată de CNA cu 150.000 de lei: sancțiuni pentru manipulare și acuzații fără probe

Consiliul Naţional al Audiovizualului a sancționat postul România TV cu amenzi în valoare totală de 150.000 de lei, în urma constatării unor încălcări repetate ale legislației audiovizuale privind informarea corectă, imparțialitatea, echilibrul și respectarea principiului audiatur et altera pars. Decizia a fost luată în ședință publică, după analizarea rapoartelor întocmite de Direcția Monitorizare, ca urmare a sesizărilor primite de instituție. Amendă de 100.000 de lei pentru titluri și dezbateri cu caracter manipulator Cea mai mare sancțiune, 100.000 de lei, a fost aplicată pentru nerespectarea prevederilor art. 82 alin. (1) lit. a) și b), precum și ale art. 84 alin. (1) din Codul de reglementare a conținutului audiovizual. Citește și: Cine conduce revolta anti-Bolojan a primarilor de comune: fost turnător, primar din 1990, avere impresionantă Raportul de monitorizare a vizat emisiuni de știri și dezbateri difuzate în 14 și 28 decembrie 2025, în cadrul cărora au fost afișate titluri considerate de CNA ca fiind dezechilibrate și lipsite de rigoare jurnalistică, precum: „Operațiune de tip paramilitar ca o lovitură de stat” „Criminali, drogați și interlopi – alături de reziști” „Documentul organizării pentru lovitură de stat” „Anaconda lui Coldea organizează atacul împotriva justiției” Amendă de 50.000 de lei pentru ediții informative din noiembrie 2025 O a doua sancțiune, în valoare de 50.000 de lei, a fost aplicată pentru emisiuni informative difuzate în 2, 16 și 29 noiembrie 2025, fără respectarea dispozițiilor art. 43 alin. (1) și (2), precum și ale art. 84 alin. (1) din Codul audiovizualului. În ediția din 2 noiembrie 2025 a emisiunii „Știrile România TV”, CNA a semnalat titluri precum: „Lazarus concubinaj politic cu Ancuța trădătoarea” „Circarii care compromit mișcarea suveranistă” „Înregistrări: Anca și Simion îl fac nebun pe Georgescu” De asemenea, Consiliul a reținut afirmații ale moderatorului care prezentau o viziune unilaterală și acuzatoare asupra contextului politic, fără a oferi contrapuncte sau surse alternative. În ediția din 29 noiembrie 2025 au fost afișate titluri alarmiste precum: „Urmează: Naționalizarea proprietăților și a economiilor” „Documentul loviturii pregătite populației” Somație publică pentru emisiunea „România te vede” CNA a emis și o somație publică pentru emisiunea „România te vede”, difuzată la 1 noiembrie 2025, pentru încălcarea art. 82 alin. (1) lit. b) din Codul audiovizualului. Printre titlurile sancționate se numără: „Scandalul debarcării lui Ilie Bolojan, gruparea ilegitimă zguduită” „Scandalul debarcării lui Bolojan, înregistrări de la Cotroceni” În aceeași ședință, CNA a decis emiterea unei decizii de intrare în legalitate, cu termen de 30 de zile, pentru un spot TV aferent campaniei de promovare a Dr. Max, care nu respectă prevederile art. 153 alin. (2) din Codul audiovizualului. Ordin CNA privind conținut ilegal pe TikTok Consiliul a hotărât, de asemenea, emiterea unui ordin de a acționa împotriva conținutului ilegal pentru un material video de 4 minute și 15 secunde identificat pe platforma TikTok, publicat pe profilul rara444085. Materialul, care o viza pe jurnalista Emilia Şercan, încalcă dispozițiile art. 3 alin. (2) din Legea audiovizualului nr. 504/2002 și art. 43 alin. (5) din Codul audiovizualului. Amendă de 10.000 de lei pentru Olt TV În urma rapoartelor întocmite de Direcția Control, CNA a decis aplicarea unei amenzi de 10.000 de lei postului Olt TV, pentru încălcarea art. 43 alin. (2) din Codul audiovizualului. Sancțiunea vizează emisiunile „Reporter 24” (edițiile din 17 noiembrie, 15 decembrie și 22 decembrie 2025) și „Imperativ” din 4 decembrie 2025. Textele integrale ale deciziilor de sancționare, ale deciziei de intrare în legalitate și ale ordinului privind conținutul ilegal vor fi disponibile pe site-ul oficial al CNA, în secțiunea dedicată, după redactare și comunicarea acestora către părțile vizate.

Orban îl acuză pe Thuma de minciună (sursa: Facebook/Ludovic Orban)
Politică

Ludovic Orban îl acuză pe Hubert Thuma că propagă „o minciună gogonată” în interiorul PNL

Fostul lider liberal Ludovic Orban îl atacă frontal pe președintele PNL Ilfov, Hubert Thuma, acuzându-l că încearcă să rescrie realitatea politică privind susținerea candidaturii lui Crin Antonescu la alegerile prezidențiale. Într-o postare amplă pe Facebook, Orban vorbește despre „o minciună gogonată” și despre un plan politic orchestrat peste capul conducerii partidului. Semnături strânse fără știrea președintelui PNL Orban susține că, la mijlocul lunii decembrie 2024, Hubert Thuma ar fi acționat fără mandat politic din partea conducerii centrale a partidului: Citește și: Ce sume a pompat Thuma, prin CJ Ilfov, în postul lui Dan Voiculescu, unde își difuzează mesajele - presă. Interviul, luat de soția unui senator PSD din gruparea Firea „Pe la mijlocul lui decembrie 2024, Hubert Thuma, fără știrea și acordul președintelui PNL, Ilie Bolojan, a strâns semnături de la 25 de președinți de filiale județene și de sector ale PNL pentru susținerea desemnării lui Crin Antonescu candidat la președinția României.” Potrivit lui Orban, acest demers arată existența unei inițiative paralele în interiorul partidului, menită să forțeze o anumită decizie politică. Ședința coaliției și rezervele lui Ilie Bolojan În 23 decembrie 2024, la reuniunea coaliției PSD–PNL–UDMR, Crin Antonescu a fost propus candidat comun: „Crin Antonescu a fost propus candidat al coaliției de Kelemen Hunor și acceptat aproape imediat de PSD.” Orban precizează că Ilie Bolojan nu s-a opus din start, dar a cerut prudență: „Deși Bolojan a fost în principiu de acord, a cerut să nu se facă anunțul imediat, pentru a efectua cercetări sociologice prin care să se evalueze șansele candidatului propus.” În cele din urmă, la presiunile partenerilor de coaliție, Bolojan a acceptat și a participat la anunțul oficial. Indicii ale unui plan prestabilit Orban enumeră mai multe episoade care, în opinia sa, demonstrează că decizia fusese luată dinainte: „Interesant este că Gabriela Firea a vorbit pozitiv de posibila candidatură a lui Antonescu cu o seară înainte de ședință, iar Grindeanu a propus încă din 13 decembrie ca niciunul dintre președinții partidelor din coaliție să nu fie desemnat candidat la președinție.” De asemenea, Orban subliniază: „Chiar Antonescu recunoaște că președintele UDMR i-a propus cu ceva timp înainte de ședința coaliției să candideze.” Blocarea unei eventuale candidaturi a lui Ilie Bolojan În interpretarea lui Orban, toate aceste mișcări indică un obiectiv clar: „Aceste fapte demonstrează că a existat un plan clar de desemnare a lui Antonescu drept candidat la președinție, plan care a urmărit și împiedicarea unei eventuale candidaturi a lui Ilie Bolojan.” El consideră că o astfel de decizie a fost anormală politic, în condițiile în care PSD își desemnase deja liderul drept candidat pentru funcția de premier. Susținerea oficială din PNL și rolul constituțional al lui Bolojan Orban amintește că, pe 26 ianuarie 2025, Consiliul Național al PNL a validat candidatura lui Antonescu: „Ilie Bolojan a convocat Consiliul Național al PNL și a susținut desemnarea lui Antonescu, decizie adoptată în unanimitate de forul PNL.” Ulterior, după preluarea funcției de președinte interimar al României, implicarea lui Bolojan în campanie a devenit problematică din punct de vedere legal: „În această calitate, nu mai avea voie legal să se implice în campanie pentru candidatul la președinție al coaliției de guvernare. Cu toate acestea, a participat la evenimentul de lansare a programului lui Antonescu.” Rezultatele electorale, argument împotriva lui Thuma Orban invocă și rezultatele slabe obținute de Antonescu în Ilfov: „În alegerile prezidențiale, Antonescu a câștigat la Bihor cu 37,7%, în timp ce la Ilfov, unde Thuma fusese ales președinte de consiliu județean cu 60%, Antonescu a ieșit pe locul 3, cu doar 20,6%.” În final, fostul lider liberal formulează o acuzație directă: „Thuma, în loc să își pună cenușă în cap pentru că a fost parte la un plan de desemnare a unui candidat nepotrivit, încearcă să atragă adepți în PNL propagând o minciună gogonată, că Bolojan nu l-ar fi susținut pe Antonescu.” Orban merge mai departe și afirmă că Antonescu, după eșecul electoral, „și-a dat arama pe față, arătând că este mai aproape de auriști decât de liberali”.

General GRU, împușcat la Moscova (sursa: tass.ru)
Internațional

General-cheie al GRU, împușcat la Moscova, doi suspecți reținuți. Moscova acuză Kievul de atentat

Generalul rus Vladimir Alekseiev, împușcat vineri la Moscova, și-a recăpătat cunoștința sâmbătă, după ce a fost supus unei intervenții chirurgicale și plasat într-o comă indusă medical. Potrivit informațiilor oficiale, viața acestuia nu mai este în pericol. Operația a reușit: „Este conștient și stabil” O sursă apropiată anchetei a declarat pentru agenția de presă TASS că starea generalului s-a îmbunătățit semnificativ. Citește și: Sandu, reacție surprinzătoare la raportul Comisiei juridice a Camerei Reprezentanţilor din SUA „Operația a decurs bine. Ulterior, a fost plasat într-o comă indusă medical, dar acum s-a trezit și este conștient. În acest moment, putem spune că viața sa nu este în pericol”, a precizat sursa citată. Doi suspecți, reținuți de poliția rusă Între timp, cotidianul rus Kommersant relatează că poliția a reținut doi suspecți în acest caz, care sunt în prezent audiați. Autoritățile nu au oferit detalii suplimentare despre identitatea acestora sau despre mobilul atacului. Cine este Vladimir Alekseiev: om-cheie în structura GRU Vladimir Alekseiev este primul adjunct al generalului Igor Kostiukov, șeful serviciului rus de informații militare GRU. Kostiukov a condus recent delegația rusă la negocierile cu Ucraina desfășurate în Emiratele Arabe Unite. Detalii despre atac: focuri de armă la domiciliul generalului Potrivit presei ruse, Alekseiev a fost împușcat de mai multe ori în abdomen, braț și picior, la domiciliul său din Moscova. Unele surse susțin că atacatorul ar fi fost deghizat în curier și că ar putea fi vorba despre o femeie. Moscova acuză Kievul de tentativă de asasinat Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a acuzat Ucraina că s-ar afla în spatele tentativei de asasinat, susținând că scopul atacului ar fi sabotarea negocierilor de pace. Atacul asupra lui Alekseiev se adaugă unei serii de atentate împotriva unor oficiali militari ruși de rang înalt. Cel mai recent caz a avut loc în decembrie anul trecut, când Fanil Sarvarov, șeful operațiunilor Statului Major General rus, a fost ucis la Moscova în explozia unei mașini-capcană. Rolul generalului în mercenariat și relația cu Wagner Generalul Vladimir Alekseiev este considerat responsabil pentru coordonarea grupurilor de mercenari care furnizează servicii paramilitare la nivel internațional. De asemenea, el este cunoscut pentru rolul său în negocierile cu Evgheni Prigojin, liderul Grupului Wagner, în timpul revoltei acestuia din iunie 2023, când mercenarii au ocupat garnizoane militare din Rostov. Implicare în invazia Rusiei în Ucraina Potrivit publicației independente The Insider, Alekseiev a jucat un rol important în organizarea primei faze a invaziei Rusiei în Ucraina, lansată în 2022. Ancheta privind tentativa de asasinat este în desfășurare, iar autoritățile ruse nu exclud nicio pistă în acest moment.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră