luni 15 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: acuzații

87 articole
Internațional

Uciderea evreilor aflați pe plaja Bondi (Sydney), efect al recunoașterii Palestinei (Netanyahu)

Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a acuzat guvernul australian că „a turnat gaz pe focul antisemitismului” înainte de atacul armat comis duminică pe plaja Bondi din Sydney, unde 11 persoane au fost ucise în timpul unei sărbători evreiești. Atacul, calificat de autorități drept un act terorist, a avut loc în timp ce comunitatea evreiască celebra Hanuka. Atac terorist pe plaja Bondi: 11 morți și zeci de răniți Doi indivizi au deschis focul duminică asupra unei mulțimi adunate pe celebra plajă Bondi din Sydney, provocând moartea a 11 persoane și rănirea altor 29, potrivit autorităților australiene. Citește și: Fostul procuror general Augustin Lazăr explică cum a fost distrusă Justiția și cere ca procurorii să declanșeze anchete: de la „CSM-ul nevestelor” la legile din 2022 Unul dintre atacatori a fost ucis de forțele de ordine, iar celălalt se află în stare gravă, conform poliției din statul New South Wales, care a catalogat incidentul drept „un act terorist”. În momentul atacului, pe plajă avea loc un eveniment festiv dedicat sărbătorii evreiești Hanuka. Netanyahu: „Politica Australiei a alimentat antisemitismul” Benjamin Netanyahu a declarat că l-a avertizat anterior pe premierul australian Anthony Albanese cu privire la riscurile creșterii antisemitismului. El a făcut referire la o scrisoare trimisă în august, după ce Australia a anunțat intenția de a recunoaște statul palestinian. „În urmă cu trei luni, i-am scris prim-ministrului australian pentru a-i spune că politica dumneavoastră toarnă gaz pe focul antisemitismului”, a spus Netanyahu într-un discurs televizat. „Antisemitismul este un cancer care se propagă atunci când liderii rămân tăcuți și nu acționează”, a adăugat premierul israelian. Reacția diplomației israeliene: apel la acțiune fermă Ministrul israelian de Externe, Gideon Saar, i-a cerut duminică omologului său australian „să acționeze cu fermitate” împotriva antisemitismului. Într-o convorbire telefonică cu ministrul de Externe australian Penny Wong, Saar și-a exprimat „tristețea profundă” după ceea ce a numit „un atac terorist antisemit criminal”. Herzog: „Un atac crud împotriva evreilor” Președintele Israelului, Isaac Herzog, a fost primul oficial israelian care a calificat public atacul drept antisemit. El a declarat la Ierusalim că „frații și surorile noastre din Sydney au fost atacați de teroriști oribili, într-un atac extrem de crud împotriva evreilor”. Herzog a reiterat apelurile către guvernul australian de a lua măsuri ferme împotriva „valului masiv de antisemitism” care afectează societatea australiană. Reacții dure din politica israeliană Liderul opoziției israeliene, Yair Lapid, s-a declarat „îngrozit” de atacul de la Sydney, amintind de alte orașe marcate de atentate antisemite. „Boulder. Manchester. Washington. Și acum Sydney. Tot mai multe orașe devin simboluri ale atacurilor criminale asupra evreilor”, a scris el pe X. Ministrul israelian de extremă dreapta al securității naționale, Itamar Ben Gvir, a acuzat direct guvernul australian, afirmând că „sângele victimelor este pe mâinile” acestuia, în urma deciziei de a recunoaște statul palestinian. Reacția comunității internaționale după atacul din Sydney Atacul antisemit de pe plaja Bondi a fost condamnat de numeroși lideri internaționali. Șefa guvernului italian, Giorgia Meloni, a transmis condoleanțe și a reafirmat sprijinul Italiei pentru comunitatea evreiască și poporul australian. Cancelarul german Friedrich Merz a subliniat că atacul reprezintă „un atac împotriva valorilor noastre comune” și a cerut combaterea antisemitismului „în Germania și în întreaga lume”. Premierul britanic Keir Starmer a vorbit despre „vești profund bulversante”, iar președintele ucrainean Volodimir Zelenski și-a exprimat solidaritatea cu comunitatea evreiască vizată la începutul sărbătorii Hanuka. Și liderii Franței, Olandei, Belgiei și Irlandei au condamnat ferm atacul, reafirmând că antisemitismul nu își are locul în societățile democratice. Autoritățile australiene: „Atacul viza comunitatea evreiască” Premierul statului New South Wales, Chris Minns, a declarat că atacul a vizat în mod clar comunitatea evreiască din Sydney, aflată în plină celebrare a Hanuka. Șeful poliției statului, Mal Lanyon, a confirmat că este vorba despre un act terorist. Atacul de pe plaja Bondi este unul dintre cele mai grave incidente antisemite din istoria recentă a Australiei și a declanșat o amplă reacție internațională privind combaterea urii și a violenței motivate religios.

Atac armat antisemit la Sydney (sursa: X/Daniel Sinnott)
Acuzații grave ale Rusiei la adresa României (sursa: TASS)
Internațional

Rusia acuză România și Polonia că ajută Ucraina să construiască bombe "murdare" (nucleare)

Șeful trupelor ruse de apărare radiologică, chimică și biologică, Aleksei Rtișcev, a lansat acuzații la adresa României și Poloniei, susținând că cele două state ar fi facilitat transportul componentelor unei așa-numite „bombe murdare” destinate Ucrainei. Potrivit oficialului rus, Ucraina ar fi pregătit detonarea unui astfel de dispozitiv, fără ca afirmațiile să fie susținute de dovezi. Rol atribuit fostului șef al administrației prezidențiale ucrainene Rtișcev a declarat că Andrii Iermak, fost șef al administrației președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, ar fi avut un rol-cheie în organizarea operațiunii. Citește și: Numărul magistraților revoltați împotriva regimului Savonea s-a triplat, și Kovesi a semnat Acesta ar fi fost responsabil de coordonarea logistică, financiară și organizatorică a livrărilor de combustibil nuclear uzat către Ucraina. Acuzații fără dovezi privind rute prin România și Polonia Oficialul rus a afirmat că transporturile ar fi tranzitat Polonia și România, fără notificarea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică și a altor organisme internaționale. Declarațiile nu au fost însoțite de probe concrete și au fost difuzate prin agențiile de presă ruse. Invocarea unui scenariu de „operațiune sub steag fals” Potrivit lui Rtișcev, aceste transporturi ar crea riscul fabricării și utilizării unei „bombe murdare” într-o posibilă „operațiune sub steag fals”. El susține că un astfel de scenariu ar putea fi folosit pentru a provoca contaminare radioactivă și panică. Ce este o „bombă murdară” O „bombă murdară” este un dispozitiv exploziv convențional care conține materiale radioactive, fără a avea caracteristicile unei arme nucleare. Deși nu produce o explozie nucleară, un astfel de dispozitiv poate provoca contaminare radioactivă și efecte psihologice semnificative asupra populației.

CSM îi acuză pe judecătorii din documentarul Recorder de ipocrizie (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Justiție

CSM acuză judecătorii scoși din dosare prin detașare de ipocrizie: Nu se putea fără acordul lor

Consiliul Superior al Magistraturii a avut abia joi dimineață o reacție la documentarul Recorder despre dosarele de mare corupție trucate în instanțe inclusiv cu sprijinul CSM. Suveica detașărilor la CSM Documentarul invocat arată că, în unele dosare de mare corupție, judecătorii erau scoși din completuri cu puțin timp înainte de prescrierea dosarelor și detașați la CSM. Citește și: EXCLUSIV Soțul Liei Savonea, lovitură imobiliară de proporții: bloc de zece etaje în Băneasa. Savonea nu are, la vedere, banii pentru proiect Prin această stratagemă se obținea lungirea procesului astfel încât faptele se prescriau înainte de o decizie definitivă. Consiliul Superior al Magistraturii nu a explicat niciodată, nici măcar în propriile ședințe, de ce era nevoie ca anumiți judecători să fie detașați la CSM și, astfel, scoși din dosare, potrivit fostei membre CSM Andreea Chiș. CSM: Judecătorii nu s-au opus Joi dimineață, CSM a emis un comunicat de presă în care în continuare nu menționează motivele de detașare, dar îi acuză pe judecători că nu s-au opus: "Consiliul subliniază că mecanismul detaşărilor/delegărilor nu poate fi pus în aplicare fără acordul expres al judecătorilor, ca expresie a principiului inamovibilităţii, astfel încât apare ca paradoxală criticarea acestei măsuri tocmai de către cei care, la momentul respectiv, şi-au dat acordul. Totodată, constituirea completurilor de judecată nu se face prin simpla voinţă a preşedintelui de judecată, ci prin parcurgerea unei proceduri ce implică propunerea preşedintelui de secție, colegiul de conducere şi ulterior decizia preşedintelui, iar actul final poate fi atacat de orice persoană, inclusiv de judecătorul care s-ar considera prejudiciat prin modificarea completului de judecată din care face parte. Acelaşi lucru este valabil în ceea ce priveşte respingerea cererilor de transfer, hotărârile în această materie fiind supuse căilor de atac la Înalta Curte de Casație și Justiție, a cărei jurisprudenţă poate fi consultată pe site-ul acesteia. În consecinţă, actuala reglementare oferă suficiente pârghii de control jurisdicțional în legătură cu aşa-zisele dezvăluiri făcute în reportaj."

Trump e acuzat de rasism (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump ordonă intrarea gratuită în parcurile naționale de ziua sa, dar e acuzat de rasism

Președintele american Donald Trump a decis ca, pe 14 iunie anul viitor, când împlinește 80 de ani, cetățenii SUA să beneficieze de acces gratuit în parcurile naționale. Măsura elimină însă două alte zile tradiționale de gratuitate, ambele dedicate unor momente-cheie din istoria drepturilor civile ale afro-americanilor, fapt care a generat critici intense. Zile eliminate: Martin Luther King Day și Juneteenth Potrivit Departamentului de Interne al SUA, pentru a introduce ziua de naștere a președintelui pe lista evenimentelor cu intrare gratuită, sunt eliminate: Citește și: Judecător ÎCCJ pensionat la 48 de ani critică USR-ul și pe Nicușor Dan, o preamărește pe Savonea. Are mai multe apartamente decât părinții lui Băluță 19 ianuarie – Ziua dedicată liderului pentru drepturi civile Martin Luther King 19 iunie – Juneteenth, ziua care marchează abolirea sclaviei în SUA Decizia a stârnit un val de reacții negative din partea opozanților politici și a organizațiilor pentru drepturile civile. Critici dure: „Rasism fățiș” și atac la memoria istorică Senatoarea democrată Catherine Cortez Masto a denunțat public măsura, afirmând că președintele a eliminat exact zilele care onorează lupta afro-americanilor pentru libertate și egalitate: „Țara noastră merită mai mult”, a scris aceasta pe platforma X. Fostul președinte al NAACP, Cornell William Brooks, a mers și mai departe, numind decizia „rasism fățiș” și „o ofensă care strigă până la cer”. Promisiuni încălcate privind drepturile civile La preluarea mandatului, în ianuarie, Donald Trump declarase că va transforma „visul lui Martin Luther King în realitate”. În practică, administrația sa a eliminat programe de egalitate în instituțiile publice și a presat companiile și universitățile să renunțe la inițiative similare, justificând aceste politici prin presupusa „discriminare” împotriva persoanelor albe. Tarife majorate pentru turiștii străini în parcurile naționale Noile reguli de acces se aplică doar cetățenilor americani și rezidenților cu acte valabile. În schimb, turiștii străini vor plăti semnificativ mai mult pentru a vizita parcuri precum Yellowstone sau Yosemite. De la 1 ianuarie, prețul unui permis anual pentru vizitatorii din afara SUA va ajunge la 250 de dolari, de peste trei ori mai mult față de tariful actual de 80 de dolari.

Trump graţiază un congresman democrat (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump graţiază un congresman democrat acuzat de luare de mită

Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat grațierea congresmanului democrat Henry Cuellar și a soției acestuia, Imelda, susținând că ambii au fost victime ale unei persecuții politice orchestrate de administrația lui Joe Biden. Trump a afirmat pe platforma Truth Social că „coruptul Joe Biden” ar fi folosit FBI și Departamentul Justiției pentru a elimina un membru al propriului partid, după ce Cuellar a criticat politica frontierelor deschise. Acuzații de mită în valoare de 600.000 de dolari Henry Cuellar a fost acuzat în mai 2024 că ar fi acceptat mită în valoare de 600.000 de dolari de la o bancă mexicană și de la o companie energetică controlată de guvernul azer, în schimbul influențării deciziilor politice în favoarea acestora. Citește și: EXCLUSIV MApN, la un pas să falimenteze Avioane Craiova cu penalități uriașe. Fabrica statului, tratată mult mai rău decât companiile străine Membru al Congresului din 2005 și reprezentant al statului Texas, Cuellar este considerat un democrat moderat, cunoscut pentru criticile sale la adresa politicii permisive a lui Biden privind migrația. În ciuda dosarului penal deschis împotriva sa, Henry Cuellar a fost reales în noiembrie 2024 în Camera Reprezentanților, reconfirmând sprijinul electoral din districtul său.

Lavrov acuză Occidentul de „luptă murdară” (sursa: TASS)
Internațional

Lavrov, noi mesaje pentru suveraniști: Rusia cu luptă cu Occidentul colonialist

Occidentul duce o luptă „murdară și necompetitivă” împotriva Rusiei prin impunerea de sancțiuni și restricții comerciale, susține ministrul rus de externe, Serghei Lavrov. Într-un interviu acordat televiziunii ruse, acesta a acuzat statele occidentale că folosesc conflictul din Ucraina ca pretext pentru a elimina Rusia de pe piața globală a armamentului. Lavrov: „Sancțiunile nu au legătură cu Ucraina, ci cu competiția” „Provocările sunt aceleaşi cu care ne confruntăm la exportul oricărui alt bun (...). Citește și: Trei garanții de securitate care pot opri Rusia să mai atace Ucraina: una din ele, arma nucleară - fost comandant al armatei ucrainene Este vorba despre sancţiuni şi încercările de a le justifica prin necesitatea de a acuza Rusia pentru ‘comportamentul’ său faţă de Ucraina. Dar, de fapt, este o luptă murdară şi necompetitivă”, a afirmat Lavrov. Acuzații de ipocrizie Șeful diplomației ruse acuză Occidentul de incoerență și ipocrizie, susținând că a renunțat la principiile pieței libere în momentul în care Rusia a devenit un competitor puternic. „Occidentul a demonstrat incapacitatea absolută de a încheia acorduri. Respectul faţă de regulile globalizării, piaţa liberă, concurenţa loială, prezumţia de nevinovăţie – toate acestea s-au transformat în cenuşă de îndată ce Occidentul a realizat că pierde competiţia.” Rusia, pregătită să facă față sancțiunilor Lavrov susține că sancțiunile nu își mai ating scopul, deoarece „restul lumii” ar căuta alternative la sistemele financiare și logistice occidentale. „Toți vor să facă comerţ cinstit. Cei care doresc acorduri comerciale reciproc avantajoase vor găsi întotdeauna cum să îşi organizeze lanţurile financiare, bancare şi logistice.” Piața armamentului, armă geopolitică și simbol istoric Ministrul rus afirmă că industria militară a Rusiei rămâne competitivă și influentă, invocând rolul istoric al armelor sovietice în mișcările de independență din Africa și Asia. „Producţiile militare ruseşti sunt absolut competitive şi se mândresc cu gloria de a fi sprijinit, timp îndelungat, lupta împotriva colonialismului occidental. Kalaşnikov este un simbol al decolonizării.” Lavrov afirmă că sancțiunile împotriva industriei militare ruse au fost impuse „cu mult înainte” de invazia Ucrainei, ceea ce ar demonstra, în opinia sa, că acestea nu sunt rezultatul conflictului, ci o strategie de izolare economică.

Trump respinge acuzațiile privind starea de sănătate (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump, despre o jurnalistă care a scris despre sănătatea sa: "urâtă", "de mâna a treia"

Președintele american Donald Trump a reacționat vehement miercuri la un articol publicat în New York Times, pe care l-a numit „defăimător”. În analiza realizată de jurnalista Katie Rogers, se sugera că liderul american ar putea avea probleme de sănătate, bazate pe scăderea numărului de apariții publice și pe modificări ale rutinei sale zilnice. Trump a respins categoric aceste speculații, afirmând că are „o stare de sănătate excelentă” și „nu și-a pierdut energia”. Declarații acide pe rețeaua Truth Social Într-un mesaj publicat pe platforma sa Truth Social, Trump a acuzat New York Times de părtinire politică și dezinformare, numindu-l „dușman al poporului” și acuzând publicația că se află pe cale să se închidă. Citește și: Partidul lui Ciceală vrea suprataxarea „locuințelor goale” și prețuri plafonate la vânzarea lor. Dar șomera Ciceală trăiește din chirii Liderul american a atacat-o și pe autoarea articolului, pe care a descris-o într-un mod ofensator, afirmând că ar fi „o jurnalistă de mâna a doua”. Articolul care a declanșat controversele Analiza publicată de New York Times susține că, între 20 ianuarie și 25 noiembrie, numărul aparițiilor publice ale lui Donald Trump a scăzut cu 39% față de aceeași perioadă din primul său mandat. Totodată, ziua sa de lucru ar începe mai târziu, iar deplasările interne ar fi considerabil reduse. Articolul ridică întrebări cu privire la nivelul său de energie și la posibile dificultăți de natură medicală, având în vedere că liderul republican se apropie de vârsta de 80 de ani. New York Times își apără jurnalista După reacția președintelui, New York Times a oferit un răspuns oficial, apărându-și jurnalista și subliniind rolul fundamental al unei prese libere și independente în informarea publicului. Publicația a afirmat că materialul jurnalistic reprezintă „un exemplu despre cum presa ajută americanii să înțeleagă mai bine guvernul și pe cei care îi conduc”. Trump încearcă să se diferențieze de Joe Biden Donald Trump insistă să își prezinte vitalitatea și energia ca argument politic, în contrast cu fostul președinte democrat Joe Biden, despre care afirmă că ar fi avut un declin cognitiv vizibil în finalul mandatului. Potrivit lui Trump, Biden evita contactul cu presa și folosea frecvent semnătura automată pentru documentele oficiale. Apar semne de întrebare și despre sănătatea lui Trump Deși Trump își promovează constant imaginea de lider energic, în ultima perioadă au apărut speculații și despre starea sa de sănătate. El a fost surprins în public cu glezne umflate și o vânătaie pe dosul palmei, acoperită cu fond de ten. De asemenea, la un eveniment din Biroul Oval, liderul american a părut aproape să adormă în timpul discursurilor. Diagnosticul oficial: insuficiență venoasă cronică Casa Albă a anunțat în iulie că Donald Trump suferă de insuficiență venoasă cronică, o afecțiune comună la persoanele în vârstă. Totuși, administrația prezidențială a precizat că acesta are „o stare de sănătate excelentă”. Trump confirmă acum că a trecut recent printr-un examen fizic și un test cognitiv „cu rezultat excelent”, precum și printr-un RMN, fără a dezvălui motivul investigației medicale. Trump își afirmă încă o dată vitalitatea „Va veni o zi când nu voi mai avea energie, tuturor li se întâmplă”, a scris Trump, subliniind însă că, potrivit evaluărilor medicale recente, „nu este încă acel moment”. Președintele insistă că rămâne activ, energic și apt să își exercite mandatul, respingând interpretările privind un eventual declin fizic sau cognitiv.

Moscova critică divulgarea discuțiilor confidențiale (sursa: Kremlin.ru)
Internațional

Moscova acuză divulgarea convorbirilor cu Steve Witkoff. Tensiuni cu SUA

Consilierul Kremlinului pentru politică internațională, Iuri Ușakov, a criticat miercuri apariția în media a unor convorbiri telefonice atribuite dialogului său cu trimisul special american, Steve Witkoff. Ușakov a calificat scurgerile drept „inacceptabile”, menționând că unele dintre informații sunt „false” și subliniind gravitatea subiectelor discutate în cadrul acestor contacte diplomatice. Moscova critică divulgarea discuțiilor confidențiale Aflat la Bișkek (Kârgâzstan) alături de președintele Vladimir Putin, Ușakov a declarat pentru presa rusă că discuțiile cu reprezentantul american sunt strict confidențiale și nu trebuie divulgate. Citește și: Lasconi, interviu în cartea unui angajat al propagandei Chinei comuniste despre „lovitura de stat” din 2024. Banii din carte, pentru Georgescu Oficialul a afirmat că dezvăluirile din presă pun sub semnul întrebării modalitatea de a continua negocieri constructive cu parteneri care expun public detalii ale convorbirilor diplomatice. Ușakov a anunțat că intenționează să abordeze acest subiect direct cu Steve Witkoff. Bloomberg publică o transcriere a unei convorbiri Ușakov–Witkoff Marți, agenția Bloomberg a publicat o transcriere a unei conversații purtate pe 14 octombrie de Ușakov cu Steve Witkoff. Potrivit materialului, trimisul american ar fi sugerat o colaborare pe un potențial plan de pace pentru Ucraina. Aceste dezvăluiri au pus în centru atenției rolul lui Witkoff ca intermediar neoficial între Washington și Moscova în contextul încercărilor de identificare a unei soluții la conflictul ucrainean. Kremlinul confirmă vizita lui Steve Witkoff la Moscova Anterior, Kremlinul confirmase că Steve Witkoff urmează să viziteze Moscova săptămâna viitoare, într-un demers diplomatic orientat spre evaluarea planului american de reglementare a conflictului din Ucraina. Ușakov a precizat că, dacă vizita va avea loc, Witkoff va fi primit inclusiv de președintele rus Vladimir Putin, iar unele puncte ale propunerii americane sunt considerate „pozitive”, deși multe necesită discuții tehnice aprofundate. Trump afirmă că Witkoff va discuta planul pentru Ucraina cu Putin Președintele american a declarat marți, la bordul Air Force One, că Steve Witkoff va călători la Moscova pentru discuții cu Putin privind o eventuală soluție diplomatică la războiul din Ucraina. Donald Trump a menționat, de asemenea, posibila prezență a ginerelui său, Jared Kushner, în delegație. Moscova apreciază inițiativa americană, respinge rolul Europei Potrivit lui Ușakov, Moscova consideră Statele Unite singurul actor occidental care a venit cu inițiative concrete privind reglementarea conflictului. În schimb, oficialul rus a criticat tentativele europene de implicare în procesul de mediere. Și ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, afirmase marți că „nu poate exista nicio mediere din partea Franței sau Germaniei”. Dezvăluirile din presă și impactul asupra negocierilor ruso-americane Conținutul convorbirii publicate de Bloomberg indică faptul că Witkoff i-ar fi sugerat lui Ușakov să prezinte planul de pace într-o manieră care să favorizeze o reacție pozitivă din partea președintelui Trump. În plus, în cadrul discuției, trimisul american ar fi propus ca Putin să-l contacteze telefonic pe Trump înainte de vizita lui Volodimir Zelenski la Casa Albă din octombrie. Potrivit presei americane, inclusiv The Wall Street Journal, această convorbire ar fi oferit Kremlinului ocazia de a-l convinge pe Trump să nu autorizeze livrarea rachetelor Tomahawk către Ucraina, argumentând că o astfel de decizie ar escalada conflictul. Reacția Casei Albe: negocierea este „ceva obișnuit” Casa Albă nu a contestat autenticitatea transcrierii și l-a apărat pe Steve Witkoff, considerând că schimbul de opinii cu oficialii ruși este parte a procesului diplomatic. Președintele Trump a declarat că astfel de discuții sunt normale pentru un negociator, sugerând că abordări similare sunt utilizate și în dialogul cu partea ucraineană. Risc de tensionare a relațiilor Moscova–Washington Ușakov a avertizat că astfel de dezvăluiri pot afecta pozitivul, dar fragilul proces de apropiere diplomatică dintre Rusia și Statele Unite. El a subliniat că relațiile se consolidează cu dificultate, în special prin contactele telefonice, iar expunerea lor în presă subminează încrederea reciprocă.

Alexandru Toader, comportament nepotrivit față de studente (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Fiul lui Tudorel Toader, lector la Drept, acuzat că „alegea după aspect” studente pentru privilegii

Curg acuzațiile la adresa lui Alexandru Toader, fiul fostului ministru al Justiției Tudorel Toader, profesor la Facultatea de Drept, după ce mai multe studente au reclamat comportamente considerate nepotrivite. Alexandru Toader, comportament nepotrivit față de studente O studentă a declarat că acesta obișnuia să „ia la ochi” tinerele frumoase din amfiteatru, descriind privirile lui drept intruzive și incomode, deși nu a fost vorba de hărțuire sexuală propriu-zisă. Citește și: Un singur vot împotriva deciziei judecătorilor de la Curtea de Apel București de a respinge și noile propuneri privind pensiile magistraților Aceeași studentă spune că a încercat, fără succes, să depună o plângere legată de modul de predare și de atitudinea profesorului față de studente. O altă tânără susține că acest comportament ar fi cunoscut și discutat de mai multe generații de studenți ai Facultății de Drept. Continuarea, în Ziarul de Iași

Fiul lui Tudorel Toader, acuzat de presiuni sexuale (sursa: reporteris.ro)
Eveniment

Fiul lui Tudorel Toader, lector universitar, acuzat de sex cu studente pentru a le trece examenul

Alexandru Toader, fiul lui Tudorel Toader, lector de la Facultatea de Drept a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, este acuzat că ar fi făcut propuneri cu tentă sexuală unor studente pentru a le trece examenele. Fiul lui Tudorel Toader, acuzat de presiuni sexuale Două tinere au relatat, pentru Reporter de Iași, experiențe directe, descriind situații petrecute chiar în spațiile instituției de învățământ superior. Citește și: Candidatul independent la șefia CJ Buzău, Mihai Răzvan Moraru, explică cum a favorizat Ciolacu firmele apropiaților săi. PSD și AUR au cerut ștergerea postării Potrivit mărturiilor, una dintre studente ar fi acceptat propunerea, iar în cabinetul lectorului din universitate ar fi avut loc două contacte intime. „Totul a durat 20 de minute”, spune aceasta. Mesaje zilnice și întâlniri într-un birou privat După incidentul din universitate, lectorul i-ar fi scris zilnic tinerei pe Instagram, invitând-o apoi la biroul său notarial de pe strada Sf. Lazăr. Aceasta a descris în detaliu încăperea: „Pe pereți sunt coarne de cerb și o canapea din piele maro”. Jurnaliștii au intrat în biroul respectiv pe 20 noiembrie, confirmând că obiectele descrise se află într-adevăr acolo. De ce a intrat o studentă într-un cabinet privat, seara, fără martori? Întrebarea centrală rămâne: cum a fost posibil ca o studentă să ajungă în cabinetul privat al unui cadru didactic, într-o oră târzie, fără ca nimeni să intervină? Incidentul ridică semne de întrebare privind limitele profesionale, responsabilitatea academică și protecția studenților. Trauma emoțională: „N-am fost om o săptămână” După această experiență, tânăra spune că a trecut printr-o perioadă dificilă emoțional: „Am băut o săptămână ca să uit, n-am fost om”. Aceasta afirmă că episodul o afectează și astăzi, fiind o experiență care i-a influențat starea psihică pe termen lung. A doua studentă: ușă încuiată și aluzii intime O altă studentă, care nu avea notă de trecere, ar fi fost invitată în biroul lectorului din facultate. Acesta ar fi încuiat ușa și i-ar fi făcut aluzii pentru a „ajunge la o înțelegere”. Întrebarea ar fi fost directă: „Cum facem?”. Tânăra a avut un moment de inspirație și i-a spus: „Îi spunem tatălui meu”. În acel moment, lectorul ar fi renunțat și i-ar fi trecut nota 5. Avertismente între studente: „Nu rămâneți pe toamnă la el” Cele două tinere spun că numeroase colege din anii II și III le-au avertizat: „Nu rămâneți pe toamnă la Alexandru Toader. E periculos”. Mărturiile sugerează că situațiile de acest tip ar fi cunoscute în mediul studențesc, dar neoficial. „Se tem de puterea familiei”. Faptele sunt cunoscute, dar ignorate Studentele spun că faptele sunt de notorietate, în special printre tinerele de la Drept, însă nimeni nu ia măsuri. Motivul invocat ar fi influența și puterea familiei lectorului, fapt care ar genera teamă și tăcere în rândul martorilor. Reacția lectorului acuzat: „Nu spun nici da, nici nu” Confruntat cu acuzațiile, Alexandru Toader nu a negat, dar nici nu a oferit explicații clare. Declarația sa a fost scurtă: „Nu spun nici da, nici nu”. 

Trump acuză Ucraina de lipsă de recunoștință (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump îl acuză iar pe Zelenski că nu le-a mulțumit americanilor pentru ajutor

Președintele SUA, Donald Trump, a lansat duminică o serie de acuzații la adresa liderilor ucraineni, reproșându-le că nu ar manifesta „nici o recunoștință” față de Statele Unite, în contextul eforturilor sale de a impune un acord de pace pentru încheierea conflictului cu Rusia. Trump acuză Ucraina de lipsă de recunoștință Planul, contestat atât la Kiev, cât și la Bruxelles, este promovat intens de administrația americană. Citește și: Candidatul independent la șefia CJ Buzău, Mihai Răzvan Moraru, explică cum a favorizat Ciolacu firmele apropiaților săi. PSD și AUR au cerut ștergerea postării Într-un mesaj publicat pe platforma sa Truth Social, Trump a criticat și statele europene, acuzându-le că „continuă să cumpere petrol din Rusia”, în timp ce Washingtonul ar suporta cea mai mare parte a costurilor militare și financiare pentru sprijinirea Ucrainei. Atac la Biden și acuzații privind gestionarea războiului Donald Trump l-a atacat și pe predecesorul său, Joe Biden, pe care l-a acuzat de „lipsă de acțiune” la începutul invaziei ruse. În mesajul său scris cu majuscule, Trump a afirmat că a „moștenit un război care nu ar fi trebuit niciodată să aibă loc”, calificând conflictul drept „perdant pentru toată lumea”. Președintele american a susținut că SUA continuă să furnizeze „cantități masive de arme NATO” pentru Ucraina, acuzându-l pe Biden că a oferit echipamentele „gratuit, gratuit, gratuit”, împreună cu „mari sume de bani”. Washingtonul intensifică discuțiile diplomatice la Geneva În paralel cu declarațiile președintelui Trump, secretarul de stat Marco Rubio urma să se întâlnească duminică la Geneva cu o delegație ucraineană, în încercarea de a avansa implementarea proiectului american pentru pace. Administrația Trump prezintă acum această propunere drept „un cadru pentru negocieri” — un plan în 28 de puncte menit să pună capăt conflictului, care durează de aproape patru ani. Cu toate acestea, documentul provoacă îngrijorare la Kiev și Bruxelles, fiind perceput ca prea concesiv față de Moscova. Planul de pace: între presiune diplomatică și critici internaționale Deși Washingtonul îl promovează drept o soluție pragmatică, planul american este contestat de Ucraina, care îl consideră insuficient pentru a garanta securitatea, independența și integritatea teritorială a țării. De asemenea, unele state europene se tem că inițiativa ar putea slăbi unitatea occidentală în fața agresiunii ruse.

Peter Magyar acuză atacuri cibernetice (sursa: Facebook/Péter Magyar)
Internațional

Liderul opoziției maghiare acuză hackeri ruși că atacă partidul TISZA

Liderul opoziției din Ungaria, Peter Magyar, a acuzat luni autoritățile că ar fi permis scurgerea ilegală a datelor personale ale susținătorilor partidului său, TISZA, în urma unui atac informatic cu malware. Acesta susține că este ținta unor rețele internaționale interesate să-l mențină la putere pe premierul Viktor Orban. Peter Magyar acuză atacuri cibernetice „Sistemele noastre sunt constant atacate de luni de zile”, a declarat Magyar într-o postare pe Facebook. Citește și: Lector UBB Cluj către magistrați: „Dacă zicem să am slujbă bună, niște bani și pensie, suntem morți” Politicianul conservator, considerat favorit în sondaje pentru alegerile legislative din 2026, afirmă că atacurile cibernetice fac parte dintr-un plan mai amplu de intimidare politică și destabilizare. Magyar a declarat că aplicația mobilă a partidului său, TISZA, a devenit „ținta unor hackeri internaționali susținuți clar de serviciile ruse”, încă de la lansare. O bază de date cu 200.000 de nume, publicată pe internet Presa apropiată guvernului de la Budapesta a relatat la sfârșitul săptămânii trecute că o bază de date conținând 200.000 de nume ar fi fost publicată temporar pe internet. Lista provenea din aplicația mobilă a partidului TISZA și conținea numele, adresele de e-mail, adresele poștale și numerele de telefon ale susținătorilor. Datele au fost retrase la scurt timp după publicare, însă scurgerea a fost suficientă pentru a declanșa un nou scandal politic. Alegerile primare ale opoziției, afectate de incident Potrivit lui Magyar, atacul informatic are scopul de a intimida simpatizanții și de a împiedica organizarea alegerilor primare prin care TISZA urma să își desemneze candidații pentru alegerile parlamentare. Liderul opoziției a anunțat însă că procesul electoral intern va continua, dar pe o altă platformă online, pentru a asigura protecția datelor participanților. Reacția guvernului Orban: „Opoziția își arată adevărata față” Guvernul de la Budapesta a reacționat rapid la acuzațiile lui Magyar. Gergely Gulyas, șeful de cabinet al premierului Viktor Orban, a declarat pe Facebook că „modul în care opoziția tratează datele cetățenilor este revelator pentru modul în care ar conduce țara”. Declarația oficialului vine pe fondul unei campanii electorale tensionate, în care Peter Magyar îl devansează în sondaje pe Viktor Orban, aflat la putere de peste 15 ani. Ungaria, tot mai expusă atacurilor cibernetice Incidentul are loc într-un context mai amplu de insecuritate cibernetică în Ungaria. În 2021, primele alegeri primare ale opoziției au fost suspendate din cauza unui atac informatic considerat de origine străină. În același an, Ungaria a fost singura țară din Uniunea Europeană menționată în scandalul Pegasus, pentru folosirea software-ului de spionaj israelian asupra a peste 300 de numere de telefon. Între 2023 și 2024, peste 40 de publicații independente au fost victime ale unor atacuri cibernetice, iar un tânăr de 23 de ani a fost arestat în iulie în cadrul anchetei. O campanie electorală marcată de tensiuni Pe măsură ce Ungaria se apropie de alegerile parlamentare din aprilie 2026, războiul digital dintre guvern și opoziție pare să se intensifice. Scurgerea de date a partidului TISZA adâncește neîncrederea publică și ridică întrebări serioase privind securitatea cibernetică, transparența și echitatea procesului electoral în Ungaria.

Simion reclamă 90 de amenințări cu moartea (sursa: Facebook/George Simion)
Eveniment

George Simion susține că viața îi este în pericol, acuză Poliția de pasivitate, a cerut pază SPP

Președintele AUR, George Simion, a anunțat vineri că a solicitat intervenția Serviciului de Pază și Protecție (SPP) pentru asigurarea protecției personale, a familiei sale și a colegilor din conducerea partidului. Simion susține că „instituțiile de forță din București discriminează opoziția politică din România”. Simion reclamă 90 de amenințări cu moartea Simion a afirmat că, pe 30 octombrie, „fațada sediului central al partidului a fost distrusă de indivizi care s-au semnat ca fiind parte din gruparea Antifa”. Citește și: Cât îi dădea trustul lui Dan Voiculescu soției senatorului PSD Daniel Zamfir, cel supărat pe salariul Oanei Gheorghiu Potrivit acestuia, organizația este „etichetată în SUA ca fiind teroristă” și, deși există imagini video detaliate ale incidentului, poliția nu ar fi identificat încă făptașii. Liderul AUR a declarat că, pe 15 septembrie, a depus plângere penală pentru amenințările primite după asasinarea activistului conservator american Charlie Kirk. „Au fost peste 90 de ameninţări: la multe dintre ele se cunosc persoanele, cu nume şi prenume reale. Nicio audiere nu a avut loc până în prezent”, a afirmat Simion, acuzând un „dublu standard” în raport cu alte cazuri publice. El a adăugat că serviciile secrete „și-au declinat competența”, sugerând că acestea sunt preocupate de „fabricarea de dosare politice împotriva celor care stau prea bine în sondaje”. Poliția Română răspunde acuzațiilor lui George Simion Poliţia Română tratează cu maximă seriozitate orice sesizare privind ameninţări, acte de violenţă sau alte fapte care pot afecta siguranţa persoanelor, a transmis, sâmbătă, Inspectoratul General al Poliţiei Române (IGPR). IGPR a subliniat, printr-un comunicat oficial, că după plângerea penală depusă de liderul AUR a fost constituit un dosar penal. Ancheta este coordonată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2, iar polițiștii derulează verificările procedurale prevăzute de lege pentru a stabili toate circumstanțele și a identifica persoanele responsabile. „Nu tolerăm incitarea la ură sau violență” Reprezentanții Poliției Române au precizat că instituția nu tolerează comportamentele sau exprimările care incită la ură, violență ori promovează ideologii extremiste. „Poliţia Română acţionează în mod echidistant şi imparţial, pentru protejarea drepturilor şi libertăţilor tuturor cetăţenilor, indiferent de apartenenţa politică, socială sau de altă natură”, se arată în comunicatul IGPR. Instituția amintește că libertatea de exprimare este garantată de Constituția României, însă „nu poate fi folosită ca pretext pentru încălcarea legii”. Amenințările sunt considerate fapte grave IGPR a subliniat că orice amenințare, indiferent la adresa cui este îndreptată, constituie o faptă gravă sancționată de legea penală. „Poliţia Română îşi desfăşoară activitatea pentru protejarea cetăţenilor şi comunităţii conform prevederilor legale”, mai transmite instituția. Ancheta este în desfășurare IGPR a transmis că ancheta privind plângerile depuse de liderul AUR este în desfășurare și că instituția acționează exclusiv în limitele prevăzute de lege. „Poliția Română tratează cu maximă seriozitate orice amenințare la adresa siguranței persoanelor, fără discriminare politică sau ideologică”, se arată în comunicatul final.  

Profesor universitar, acuzat de glume deocheate și abuzuri (sursa: Facebook/Universitatea de Ştiinţele Vieții „Ion Ionescu de la Brad” Iaşi )
Eveniment

Întrebări despre viața sexuală și glume deocheate - cursurile profesorului Gașpar

Profesorul universitar Corneliu Gașpar, cercetat de Comisia de Etică, este acuzat că a transformat cursurile și examenele într-un context plin de aluzii sexuale și remarci nepotrivite. Profesor universitar, acuzat de glume deocheate și abuzuri Potrivit mărturiilor unor studente, cadrul universitar punea frecvent întrebări intime și făcea glume cu tentă erotică, depășind limitele comportamentului academic. Citește și: Lacrimi și Dumnezeu: cum a decurs circul organizat de Anca Alexandrescu pentru a-și anunța candidatura O fostă studentă a relatat că testările scrise erau doar formale, notele fiind influențate de discuțiile orale purtate în cadrul examenelor. Cazul a stârnit revoltă în mediul universitar, ridicând semne de întrebare asupra mecanismelor de control și etică din sistemul de învățământ superior. Continuarea, în Ziarul de Iași

Profesor ieșean, acuzat de comportament nepotrivit (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Profesor universitar acuzat că face glume cu tentă sexuală precum "definiția labei"

Un profesor universitar de la Facultatea de Medicină Veterinară din cadrul Universității de Științele Vieții din Iași, Corneliu Gașpar, este cercetat de Comisia de Etică după ce o studentă l-a acuzat de comportamente nepotrivite cu tentă sexuală. Profesor ieșean, acuzat de comportament nepotrivit Potrivit surselor universitare, mai multe studente ar fi fost vizate de astfel de incidente, discutate deja în mediul academic. Citește și: Clopotele Catedralei Mântuirii Neamului, fabricate în Austria - trei ani după boicotul AUR împotriva produselor din această țară În trecut, același cadru didactic a fost menționat în presă pentru comportamente umilitoare la adresa studentelor. În prezent, profesorul continuă să predea cursuri precum „Etică și integritate academică”, „Etologie” și „Igienă și bunăstarea animalelor”, până la finalizarea anchetei interne. Continuarea, în Ziarul de Iași

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră