joi 29 ianuarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: acuzații

106 articole
Internațional

Dosarul Epstein reaprinde controversele în SUA: acuzații de cenzură și documente masiv editate

Departamentul Justiției al SUA a respins duminică acuzațiile potrivit cărora ar fi cenzurat informații sensibile despre președintele Donald Trump în controversatul dosar Epstein. Reacția vine pe fondul criticilor tot mai dure legate de publicarea parțială și masiv editată a documentelor anchetei. Todd Blanche: „Nu protejăm pe nimeni” Todd Blanche, numărul doi din Departamentul Justiției și fost avocat personal al lui Donald Trump, a declarat într-un interviu pentru NBC că instituția nu cenzurează informații care îl privesc pe actualul președinte. Citește și: „La Curtea de Apel București s-a instaurat frica”: avalanșă de plângeri către Nicușor Dan în legătură cu instanța condusă de Liana Arsene Oficialul a subliniat că orice decizie de retragere sau editare a documentelor are legătură exclusiv cu protejarea victimelor. Publicarea dosarului Epstein, sub semnul controverselor După luni de amânări, autoritățile americane au început să publice mii de fotografii, înregistrări video și documente legate de cazul lui Jeffrey Epstein, finanțistul acuzat de exploatarea sexuală a peste o mie de tinere, inclusiv minore. Epstein, care a murit în detenție în 2019, era cunoscut pentru relațiile sale cu figuri politice de prim rang, inclusiv Donald Trump și fostul președinte democrat Bill Clinton. Documente incomplete și pagini integral cenzurate Deși legislația americană prevede publicarea integrală a dosarului, numeroase documente au fost difuzate într-o formă puternic editată. Un exemplu este un document de 119 pagini publicat complet înnegrit, fapt care a alimentat suspiciunile privind lipsa de transparență. Fotografii retrase și acuzații politice Controversa s-a amplificat după ce mai multe fotografii au fost retrase de pe site-ul Departamentului Justiției, inclusiv o imagine care arăta mai multe fotografii aranjate pe o piesă de mobilier, printre care una cu Donald Trump. Gestul a fost interpretat de unii politicieni drept o tentativă de protejare a președintelui. Reacții dure din partea democraților Congresmena democrată Jamie Raskin a declarat la CNN că aceste decizii ar urmări „ascunderea unor lucruri pe care, dintr-un motiv sau altul, Donald Trump nu vrea să le facă publice”. Todd Blanche a respins ferm aceste acuzații, afirmând că retragerea fotografiei s-a făcut după ce au apărut îngrijorări legate de identitatea și protejarea femeilor surprinse în imagine. Potrivit oficialului, decizia nu are nicio legătură cu Donald Trump și nu reprezintă o manevră politică.

Dosarul Epstein, acuzații de cenzură (sursa: NBC)
Phenianul condamnă ambițiile nucleare ale Japoniei (sursa: kcnawatch.org)
Internațional

Coreea de Nord acuză Japonia de ambiții nucleare și amenință cu consecințe grave

Coreea de Nord a avertizat că orice tentativă a Japoniei de a obține arme nucleare „trebuie împiedicată cu orice preț”, potrivit agenției oficiale de presă KCNA. Declarația vine după ce un oficial japonez a sugerat public că Japonia ar trebui să ia în calcul deținerea armelor nucleare, o poziție care contrazice doctrina oficială a statului nipon. Declarațiile care au declanșat reacția Phenianului Agenția japoneză Kyodo a relatat la începutul săptămânii că un oficial anonim din biroul prim-ministrului japonez ar fi declarat: Citește și: VIDEO Marele mister din viața Liei Savonea: în primii ani de magistratură, nu accepta nici măcar un buchet de flori de la prieteni „Cred că ar trebui să avem arme nucleare. În cele din urmă, ne putem baza doar pe noi înșine”. Potrivit Kyodo, oficialul respectiv este implicat direct în conturarea politicii de securitate a Japoniei, un aliat strategic al Statele Unite în regiunea Asia-Pacific. Phenianul: „Tokyo a depășit linia roșie” Reacția Coreei de Nord nu a întârziat să apară. Directorul Institutului de Studii Japoneze din cadrul Ministerului de Externe de la Phenian a declarat, într-un comunicat publicat duminică de KCNA, că aceste afirmații demonstrează că Japonia „își dezvăluie deschis ambiția de a deține arme nucleare, depășind linia roșie”. Oficialul nord-coreean a avertizat că „încercarea Japoniei de a dobândi arme nucleare trebuie prevenită cu orice preț”, deoarece ar putea conduce la „o catastrofă majoră pentru umanitate”. „Nu este un lapsus, ci o ambiție de lungă durată” Potrivit declarației transmise de KCNA, poziția exprimată de oficialul japonez nu ar fi un accident sau o afirmație izolată. Phenianul susține că aceasta reflectă „în mod clar ambiția de lungă durată a Japoniei pentru nuclearizare”. În acest scenariu, avertizează Coreea de Nord, Asia s-ar confrunta cu „o catastrofă nucleară oribilă”, iar întreaga omenire ar fi expusă unui risc major. Tăcere asupra propriului program nuclear al Coreei de Nord Declarația Phenianului nu face nicio referire la propriul program nuclear, în ciuda faptului că Coreea de Nord a efectuat mai multe teste nucleare, încălcând rezoluțiile Consiliului de Securitate al ONU. Potrivit experților internaționali, Coreea de Nord ar deține zeci de focoase nucleare, în pofida sancțiunilor economice severe impuse de comunitatea internațională. Armele nucleare, prezentate ca „factor de descurajare” Phenianul justifică existența arsenalului său nuclear susținând că acesta reprezintă un instrument de descurajare necesar împotriva a ceea ce consideră amenințări militare venite din partea Statelor Unite și a aliaților acestora din regiune. În acest context tensionat, orice discuție despre nuclearizarea Japoniei riscă să amplifice instabilitatea în Asia de Est și să adâncească rivalitățile geopolitice dintre marile puteri ale regiunii.

Publicarea parțială a dosarului Epstein, controverse (sursa: CBS News)
Internațional

Publicarea parțială a dosarului Epstein stârnește controverse: victimele acuză lipsa de transparență

Victime ale agresorului sexual american Jeffrey Epstein și membri ai Congresului SUA au criticat dur administrația președintelui Donald Trump, acuzând lipsa de transparență în procesul de publicare a dosarului Epstein. Documentele au fost făcute publice doar parțial, multe fiind editate, iar unele fotografii eliminate după ce apăruseră inițial online. „Suntem foarte dezamăgiți”: reacția victimelor Marina Lacerda, una dintre cele peste 1.000 de presupuse victime ale lui Epstein, a declarat la CNN că publicarea fragmentată a documentelor este inacceptabilă. Citește și: VIDEO Marele mister din viața Liei Savonea: în primii ani de magistratură, nu accepta nici măcar un buchet de flori de la prieteni „De ce nu pot fi publicate pur și simplu numele care trebuie publicate?”, a întrebat ea, criticând anonimizarea extensivă a persoanelor menționate în dosar. Jeffrey Epstein, finanțator extrem de influent, a murit în 2019 într-o închisoare din New York, înainte de a fi judecat pentru infracțiuni sexuale. De-a lungul deceniilor, el a fost asociat cu numeroase personalități, inclusiv Donald Trump și Bill Clinton. Publicarea dosarului Epstein, sub semnul opacității Administrația Trump a început vineri să publice mii de fotografii, înregistrări video și documente din ancheta Epstein, în baza unei legi a transparenței. Totuși, până la termenul limită de la miezul nopții, nu toate materialele au fost făcute publice. Mai mult, numeroase documente au fost masiv editate. Un act judiciar din New York, de exemplu, a fost acoperit integral cu benzi negre pe 119 pagini, fapt care a alimentat suspiciunile privind o posibilă mușamalizare. Congresul acuză protejarea elitelor influente Democratul Ro Khanna a acuzat Departamentul de Justiție că protejează persoane influente implicate în abuzuri sexuale asupra minorilor. Critica a fost susținută inclusiv de republicanul Thomas Massie și de fosta aliată a lui Trump, Marjorie Taylor Greene, care a invocat lipsa de transparență drept motiv al ruperii relației politice cu fostul președinte. Departamentul de Justiție respinge acuzațiile Adjunctul procurorului general, Todd Blanche, a declarat la ABC News că nu există nicio intenție de a ascunde informații din dosar pentru a proteja figuri politice precum Donald Trump sau Bill Clinton. Cu toate acestea, presa americană a relatat că aproximativ o duzină de imagini au fost eliminate după ce au fost publicate temporar. Sâmbătă seara, Departamentul de Justiție a transmis că documentele și fotografiile „vor continua să fie analizate și editate, în conformitate cu legea și pe baza noilor informații”. Îngrijorări privind eliminarea imaginilor cu Trump Opoziția democrată și-a exprimat îngrijorarea în special față de dispariția uneia dintre puținele imagini în care apărea Donald Trump. Liderul senatorilor democrați, Chuck Schumer, a avertizat că eliminarea unor astfel de probe ar putea ascunde „una dintre cele mai mari mușamalizări din istoria Americii”. Imaginea, care prezenta mai multe fotografii aranjate într-un sertar, inclusiv una cu actualul președinte, devenise inaccesibilă sâmbătă. Epstein, celebrități și un scandal global Dosarul Epstein include imagini și referințe la numeroase personalități din politică, afaceri, cinema și muzică, precum Michael Jackson, Mick Jagger sau Woody Allen. De asemenea, apare și Prince Andrew, fratele regelui Charles al III-lea, acuzat de una dintre victime, dar care neagă orice vină. Moartea lui Epstein, declarată oficial sinucidere, continuă să alimenteze teorii ale conspirației potrivit cărora ar fi fost ucis pentru a nu divulga informații compromițătoare despre elitele globale. Promisiuni încălcate și presiuni politice Deși Donald Trump promisese în campania electorală publicarea integrală a dosarului Epstein, ulterior a catalogat subiectul drept o „farsă” politică. Sub presiunea Congresului și a propriului electorat, el a promulgat în noiembrie o lege a transparenței. Întrebat recent despre dosar, miliardarul newyorkez în vârstă de 79 de ani, al cărui nume apare rar în documentele publicate, a refuzat să comenteze.

Cazul fiului lui Tudorel Toader, tergiversat (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Cazul fiului lui Tudorel Toader, acuzat de agresiune sexuală, tergiversat de Universitatea din Iași

Comisia de Etică a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași analizează în continuare cazul lectorului Alexandru Toader, fiul fostului rector Tudorel Toader, acuzat în spațiul public de agresiuni și hărțuire sexuală la adresa unor studente de la Facultatea de Drept. Cazul fiului lui Tudorel Toader, tergiversat Reprezentanții Comisiei au precizat că investigația este în desfășurare și că, până în prezent, nu a fost adoptată nicio hotărâre în acest caz. Citește și: Bolojan „desființează” sistemele de educație și sănătate de stat. Spitale care există pentru salarii, universități „total decuplate” de la economie Procedura a fost declanșată prin autosesizare, după apariția în presă a declarațiilor făcute de două studente care susțin că ar fi fost supuse unor comportamente neadecvate în context academic. Conducerea UAIC subliniază că analiza se face conform regulamentelor interne, urmând ca o decizie să fie luată după finalizarea tuturor verificărilor. Continuarea, în Ziarul de Iași

Atac armat antisemit la Sydney (sursa: X/Daniel Sinnott)
Internațional

Uciderea evreilor aflați pe plaja Bondi (Sydney), efect al recunoașterii Palestinei (Netanyahu)

Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a acuzat guvernul australian că „a turnat gaz pe focul antisemitismului” înainte de atacul armat comis duminică pe plaja Bondi din Sydney, unde 11 persoane au fost ucise în timpul unei sărbători evreiești. Atacul, calificat de autorități drept un act terorist, a avut loc în timp ce comunitatea evreiască celebra Hanuka. Atac terorist pe plaja Bondi: 11 morți și zeci de răniți Doi indivizi au deschis focul duminică asupra unei mulțimi adunate pe celebra plajă Bondi din Sydney, provocând moartea a 11 persoane și rănirea altor 29, potrivit autorităților australiene. Citește și: Fostul procuror general Augustin Lazăr explică cum a fost distrusă Justiția și cere ca procurorii să declanșeze anchete: de la „CSM-ul nevestelor” la legile din 2022 Unul dintre atacatori a fost ucis de forțele de ordine, iar celălalt se află în stare gravă, conform poliției din statul New South Wales, care a catalogat incidentul drept „un act terorist”. În momentul atacului, pe plajă avea loc un eveniment festiv dedicat sărbătorii evreiești Hanuka. Netanyahu: „Politica Australiei a alimentat antisemitismul” Benjamin Netanyahu a declarat că l-a avertizat anterior pe premierul australian Anthony Albanese cu privire la riscurile creșterii antisemitismului. El a făcut referire la o scrisoare trimisă în august, după ce Australia a anunțat intenția de a recunoaște statul palestinian. „În urmă cu trei luni, i-am scris prim-ministrului australian pentru a-i spune că politica dumneavoastră toarnă gaz pe focul antisemitismului”, a spus Netanyahu într-un discurs televizat. „Antisemitismul este un cancer care se propagă atunci când liderii rămân tăcuți și nu acționează”, a adăugat premierul israelian. Reacția diplomației israeliene: apel la acțiune fermă Ministrul israelian de Externe, Gideon Saar, i-a cerut duminică omologului său australian „să acționeze cu fermitate” împotriva antisemitismului. Într-o convorbire telefonică cu ministrul de Externe australian Penny Wong, Saar și-a exprimat „tristețea profundă” după ceea ce a numit „un atac terorist antisemit criminal”. Herzog: „Un atac crud împotriva evreilor” Președintele Israelului, Isaac Herzog, a fost primul oficial israelian care a calificat public atacul drept antisemit. El a declarat la Ierusalim că „frații și surorile noastre din Sydney au fost atacați de teroriști oribili, într-un atac extrem de crud împotriva evreilor”. Herzog a reiterat apelurile către guvernul australian de a lua măsuri ferme împotriva „valului masiv de antisemitism” care afectează societatea australiană. Reacții dure din politica israeliană Liderul opoziției israeliene, Yair Lapid, s-a declarat „îngrozit” de atacul de la Sydney, amintind de alte orașe marcate de atentate antisemite. „Boulder. Manchester. Washington. Și acum Sydney. Tot mai multe orașe devin simboluri ale atacurilor criminale asupra evreilor”, a scris el pe X. Ministrul israelian de extremă dreapta al securității naționale, Itamar Ben Gvir, a acuzat direct guvernul australian, afirmând că „sângele victimelor este pe mâinile” acestuia, în urma deciziei de a recunoaște statul palestinian. Reacția comunității internaționale după atacul din Sydney Atacul antisemit de pe plaja Bondi a fost condamnat de numeroși lideri internaționali. Șefa guvernului italian, Giorgia Meloni, a transmis condoleanțe și a reafirmat sprijinul Italiei pentru comunitatea evreiască și poporul australian. Cancelarul german Friedrich Merz a subliniat că atacul reprezintă „un atac împotriva valorilor noastre comune” și a cerut combaterea antisemitismului „în Germania și în întreaga lume”. Premierul britanic Keir Starmer a vorbit despre „vești profund bulversante”, iar președintele ucrainean Volodimir Zelenski și-a exprimat solidaritatea cu comunitatea evreiască vizată la începutul sărbătorii Hanuka. Și liderii Franței, Olandei, Belgiei și Irlandei au condamnat ferm atacul, reafirmând că antisemitismul nu își are locul în societățile democratice. Autoritățile australiene: „Atacul viza comunitatea evreiască” Premierul statului New South Wales, Chris Minns, a declarat că atacul a vizat în mod clar comunitatea evreiască din Sydney, aflată în plină celebrare a Hanuka. Șeful poliției statului, Mal Lanyon, a confirmat că este vorba despre un act terorist. Atacul de pe plaja Bondi este unul dintre cele mai grave incidente antisemite din istoria recentă a Australiei și a declanșat o amplă reacție internațională privind combaterea urii și a violenței motivate religios.

Acuzații grave ale Rusiei la adresa României (sursa: TASS)
Internațional

Rusia acuză România și Polonia că ajută Ucraina să construiască bombe "murdare" (nucleare)

Șeful trupelor ruse de apărare radiologică, chimică și biologică, Aleksei Rtișcev, a lansat acuzații la adresa României și Poloniei, susținând că cele două state ar fi facilitat transportul componentelor unei așa-numite „bombe murdare” destinate Ucrainei. Potrivit oficialului rus, Ucraina ar fi pregătit detonarea unui astfel de dispozitiv, fără ca afirmațiile să fie susținute de dovezi. Rol atribuit fostului șef al administrației prezidențiale ucrainene Rtișcev a declarat că Andrii Iermak, fost șef al administrației președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, ar fi avut un rol-cheie în organizarea operațiunii. Citește și: Numărul magistraților revoltați împotriva regimului Savonea s-a triplat, și Kovesi a semnat Acesta ar fi fost responsabil de coordonarea logistică, financiară și organizatorică a livrărilor de combustibil nuclear uzat către Ucraina. Acuzații fără dovezi privind rute prin România și Polonia Oficialul rus a afirmat că transporturile ar fi tranzitat Polonia și România, fără notificarea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică și a altor organisme internaționale. Declarațiile nu au fost însoțite de probe concrete și au fost difuzate prin agențiile de presă ruse. Invocarea unui scenariu de „operațiune sub steag fals” Potrivit lui Rtișcev, aceste transporturi ar crea riscul fabricării și utilizării unei „bombe murdare” într-o posibilă „operațiune sub steag fals”. El susține că un astfel de scenariu ar putea fi folosit pentru a provoca contaminare radioactivă și panică. Ce este o „bombă murdară” O „bombă murdară” este un dispozitiv exploziv convențional care conține materiale radioactive, fără a avea caracteristicile unei arme nucleare. Deși nu produce o explozie nucleară, un astfel de dispozitiv poate provoca contaminare radioactivă și efecte psihologice semnificative asupra populației.

CSM îi acuză pe judecătorii din documentarul Recorder de ipocrizie (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Justiție

CSM acuză judecătorii scoși din dosare prin detașare de ipocrizie: Nu se putea fără acordul lor

Consiliul Superior al Magistraturii a avut abia joi dimineață o reacție la documentarul Recorder despre dosarele de mare corupție trucate în instanțe inclusiv cu sprijinul CSM. Suveica detașărilor la CSM Documentarul invocat arată că, în unele dosare de mare corupție, judecătorii erau scoși din completuri cu puțin timp înainte de prescrierea dosarelor și detașați la CSM. Citește și: EXCLUSIV Soțul Liei Savonea, lovitură imobiliară de proporții: bloc de zece etaje în Băneasa. Savonea nu are, la vedere, banii pentru proiect Prin această stratagemă se obținea lungirea procesului astfel încât faptele se prescriau înainte de o decizie definitivă. Consiliul Superior al Magistraturii nu a explicat niciodată, nici măcar în propriile ședințe, de ce era nevoie ca anumiți judecători să fie detașați la CSM și, astfel, scoși din dosare, potrivit fostei membre CSM Andreea Chiș. CSM: Judecătorii nu s-au opus Joi dimineață, CSM a emis un comunicat de presă în care în continuare nu menționează motivele de detașare, dar îi acuză pe judecători că nu s-au opus: "Consiliul subliniază că mecanismul detaşărilor/delegărilor nu poate fi pus în aplicare fără acordul expres al judecătorilor, ca expresie a principiului inamovibilităţii, astfel încât apare ca paradoxală criticarea acestei măsuri tocmai de către cei care, la momentul respectiv, şi-au dat acordul. Totodată, constituirea completurilor de judecată nu se face prin simpla voinţă a preşedintelui de judecată, ci prin parcurgerea unei proceduri ce implică propunerea preşedintelui de secție, colegiul de conducere şi ulterior decizia preşedintelui, iar actul final poate fi atacat de orice persoană, inclusiv de judecătorul care s-ar considera prejudiciat prin modificarea completului de judecată din care face parte. Acelaşi lucru este valabil în ceea ce priveşte respingerea cererilor de transfer, hotărârile în această materie fiind supuse căilor de atac la Înalta Curte de Casație și Justiție, a cărei jurisprudenţă poate fi consultată pe site-ul acesteia. În consecinţă, actuala reglementare oferă suficiente pârghii de control jurisdicțional în legătură cu aşa-zisele dezvăluiri făcute în reportaj."

Trump e acuzat de rasism (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump ordonă intrarea gratuită în parcurile naționale de ziua sa, dar e acuzat de rasism

Președintele american Donald Trump a decis ca, pe 14 iunie anul viitor, când împlinește 80 de ani, cetățenii SUA să beneficieze de acces gratuit în parcurile naționale. Măsura elimină însă două alte zile tradiționale de gratuitate, ambele dedicate unor momente-cheie din istoria drepturilor civile ale afro-americanilor, fapt care a generat critici intense. Zile eliminate: Martin Luther King Day și Juneteenth Potrivit Departamentului de Interne al SUA, pentru a introduce ziua de naștere a președintelui pe lista evenimentelor cu intrare gratuită, sunt eliminate: Citește și: Judecător ÎCCJ pensionat la 48 de ani critică USR-ul și pe Nicușor Dan, o preamărește pe Savonea. Are mai multe apartamente decât părinții lui Băluță 19 ianuarie – Ziua dedicată liderului pentru drepturi civile Martin Luther King 19 iunie – Juneteenth, ziua care marchează abolirea sclaviei în SUA Decizia a stârnit un val de reacții negative din partea opozanților politici și a organizațiilor pentru drepturile civile. Critici dure: „Rasism fățiș” și atac la memoria istorică Senatoarea democrată Catherine Cortez Masto a denunțat public măsura, afirmând că președintele a eliminat exact zilele care onorează lupta afro-americanilor pentru libertate și egalitate: „Țara noastră merită mai mult”, a scris aceasta pe platforma X. Fostul președinte al NAACP, Cornell William Brooks, a mers și mai departe, numind decizia „rasism fățiș” și „o ofensă care strigă până la cer”. Promisiuni încălcate privind drepturile civile La preluarea mandatului, în ianuarie, Donald Trump declarase că va transforma „visul lui Martin Luther King în realitate”. În practică, administrația sa a eliminat programe de egalitate în instituțiile publice și a presat companiile și universitățile să renunțe la inițiative similare, justificând aceste politici prin presupusa „discriminare” împotriva persoanelor albe. Tarife majorate pentru turiștii străini în parcurile naționale Noile reguli de acces se aplică doar cetățenilor americani și rezidenților cu acte valabile. În schimb, turiștii străini vor plăti semnificativ mai mult pentru a vizita parcuri precum Yellowstone sau Yosemite. De la 1 ianuarie, prețul unui permis anual pentru vizitatorii din afara SUA va ajunge la 250 de dolari, de peste trei ori mai mult față de tariful actual de 80 de dolari.

Trump graţiază un congresman democrat (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump graţiază un congresman democrat acuzat de luare de mită

Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat grațierea congresmanului democrat Henry Cuellar și a soției acestuia, Imelda, susținând că ambii au fost victime ale unei persecuții politice orchestrate de administrația lui Joe Biden. Trump a afirmat pe platforma Truth Social că „coruptul Joe Biden” ar fi folosit FBI și Departamentul Justiției pentru a elimina un membru al propriului partid, după ce Cuellar a criticat politica frontierelor deschise. Acuzații de mită în valoare de 600.000 de dolari Henry Cuellar a fost acuzat în mai 2024 că ar fi acceptat mită în valoare de 600.000 de dolari de la o bancă mexicană și de la o companie energetică controlată de guvernul azer, în schimbul influențării deciziilor politice în favoarea acestora. Citește și: EXCLUSIV MApN, la un pas să falimenteze Avioane Craiova cu penalități uriașe. Fabrica statului, tratată mult mai rău decât companiile străine Membru al Congresului din 2005 și reprezentant al statului Texas, Cuellar este considerat un democrat moderat, cunoscut pentru criticile sale la adresa politicii permisive a lui Biden privind migrația. În ciuda dosarului penal deschis împotriva sa, Henry Cuellar a fost reales în noiembrie 2024 în Camera Reprezentanților, reconfirmând sprijinul electoral din districtul său.

Lavrov acuză Occidentul de „luptă murdară” (sursa: TASS)
Internațional

Lavrov, noi mesaje pentru suveraniști: Rusia cu luptă cu Occidentul colonialist

Occidentul duce o luptă „murdară și necompetitivă” împotriva Rusiei prin impunerea de sancțiuni și restricții comerciale, susține ministrul rus de externe, Serghei Lavrov. Într-un interviu acordat televiziunii ruse, acesta a acuzat statele occidentale că folosesc conflictul din Ucraina ca pretext pentru a elimina Rusia de pe piața globală a armamentului. Lavrov: „Sancțiunile nu au legătură cu Ucraina, ci cu competiția” „Provocările sunt aceleaşi cu care ne confruntăm la exportul oricărui alt bun (...). Citește și: Trei garanții de securitate care pot opri Rusia să mai atace Ucraina: una din ele, arma nucleară - fost comandant al armatei ucrainene Este vorba despre sancţiuni şi încercările de a le justifica prin necesitatea de a acuza Rusia pentru ‘comportamentul’ său faţă de Ucraina. Dar, de fapt, este o luptă murdară şi necompetitivă”, a afirmat Lavrov. Acuzații de ipocrizie Șeful diplomației ruse acuză Occidentul de incoerență și ipocrizie, susținând că a renunțat la principiile pieței libere în momentul în care Rusia a devenit un competitor puternic. „Occidentul a demonstrat incapacitatea absolută de a încheia acorduri. Respectul faţă de regulile globalizării, piaţa liberă, concurenţa loială, prezumţia de nevinovăţie – toate acestea s-au transformat în cenuşă de îndată ce Occidentul a realizat că pierde competiţia.” Rusia, pregătită să facă față sancțiunilor Lavrov susține că sancțiunile nu își mai ating scopul, deoarece „restul lumii” ar căuta alternative la sistemele financiare și logistice occidentale. „Toți vor să facă comerţ cinstit. Cei care doresc acorduri comerciale reciproc avantajoase vor găsi întotdeauna cum să îşi organizeze lanţurile financiare, bancare şi logistice.” Piața armamentului, armă geopolitică și simbol istoric Ministrul rus afirmă că industria militară a Rusiei rămâne competitivă și influentă, invocând rolul istoric al armelor sovietice în mișcările de independență din Africa și Asia. „Producţiile militare ruseşti sunt absolut competitive şi se mândresc cu gloria de a fi sprijinit, timp îndelungat, lupta împotriva colonialismului occidental. Kalaşnikov este un simbol al decolonizării.” Lavrov afirmă că sancțiunile împotriva industriei militare ruse au fost impuse „cu mult înainte” de invazia Ucrainei, ceea ce ar demonstra, în opinia sa, că acestea nu sunt rezultatul conflictului, ci o strategie de izolare economică.

Trump respinge acuzațiile privind starea de sănătate (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump, despre o jurnalistă care a scris despre sănătatea sa: "urâtă", "de mâna a treia"

Președintele american Donald Trump a reacționat vehement miercuri la un articol publicat în New York Times, pe care l-a numit „defăimător”. În analiza realizată de jurnalista Katie Rogers, se sugera că liderul american ar putea avea probleme de sănătate, bazate pe scăderea numărului de apariții publice și pe modificări ale rutinei sale zilnice. Trump a respins categoric aceste speculații, afirmând că are „o stare de sănătate excelentă” și „nu și-a pierdut energia”. Declarații acide pe rețeaua Truth Social Într-un mesaj publicat pe platforma sa Truth Social, Trump a acuzat New York Times de părtinire politică și dezinformare, numindu-l „dușman al poporului” și acuzând publicația că se află pe cale să se închidă. Citește și: Partidul lui Ciceală vrea suprataxarea „locuințelor goale” și prețuri plafonate la vânzarea lor. Dar șomera Ciceală trăiește din chirii Liderul american a atacat-o și pe autoarea articolului, pe care a descris-o într-un mod ofensator, afirmând că ar fi „o jurnalistă de mâna a doua”. Articolul care a declanșat controversele Analiza publicată de New York Times susține că, între 20 ianuarie și 25 noiembrie, numărul aparițiilor publice ale lui Donald Trump a scăzut cu 39% față de aceeași perioadă din primul său mandat. Totodată, ziua sa de lucru ar începe mai târziu, iar deplasările interne ar fi considerabil reduse. Articolul ridică întrebări cu privire la nivelul său de energie și la posibile dificultăți de natură medicală, având în vedere că liderul republican se apropie de vârsta de 80 de ani. New York Times își apără jurnalista După reacția președintelui, New York Times a oferit un răspuns oficial, apărându-și jurnalista și subliniind rolul fundamental al unei prese libere și independente în informarea publicului. Publicația a afirmat că materialul jurnalistic reprezintă „un exemplu despre cum presa ajută americanii să înțeleagă mai bine guvernul și pe cei care îi conduc”. Trump încearcă să se diferențieze de Joe Biden Donald Trump insistă să își prezinte vitalitatea și energia ca argument politic, în contrast cu fostul președinte democrat Joe Biden, despre care afirmă că ar fi avut un declin cognitiv vizibil în finalul mandatului. Potrivit lui Trump, Biden evita contactul cu presa și folosea frecvent semnătura automată pentru documentele oficiale. Apar semne de întrebare și despre sănătatea lui Trump Deși Trump își promovează constant imaginea de lider energic, în ultima perioadă au apărut speculații și despre starea sa de sănătate. El a fost surprins în public cu glezne umflate și o vânătaie pe dosul palmei, acoperită cu fond de ten. De asemenea, la un eveniment din Biroul Oval, liderul american a părut aproape să adormă în timpul discursurilor. Diagnosticul oficial: insuficiență venoasă cronică Casa Albă a anunțat în iulie că Donald Trump suferă de insuficiență venoasă cronică, o afecțiune comună la persoanele în vârstă. Totuși, administrația prezidențială a precizat că acesta are „o stare de sănătate excelentă”. Trump confirmă acum că a trecut recent printr-un examen fizic și un test cognitiv „cu rezultat excelent”, precum și printr-un RMN, fără a dezvălui motivul investigației medicale. Trump își afirmă încă o dată vitalitatea „Va veni o zi când nu voi mai avea energie, tuturor li se întâmplă”, a scris Trump, subliniind însă că, potrivit evaluărilor medicale recente, „nu este încă acel moment”. Președintele insistă că rămâne activ, energic și apt să își exercite mandatul, respingând interpretările privind un eventual declin fizic sau cognitiv.

Moscova critică divulgarea discuțiilor confidențiale (sursa: Kremlin.ru)
Internațional

Moscova acuză divulgarea convorbirilor cu Steve Witkoff. Tensiuni cu SUA

Consilierul Kremlinului pentru politică internațională, Iuri Ușakov, a criticat miercuri apariția în media a unor convorbiri telefonice atribuite dialogului său cu trimisul special american, Steve Witkoff. Ușakov a calificat scurgerile drept „inacceptabile”, menționând că unele dintre informații sunt „false” și subliniind gravitatea subiectelor discutate în cadrul acestor contacte diplomatice. Moscova critică divulgarea discuțiilor confidențiale Aflat la Bișkek (Kârgâzstan) alături de președintele Vladimir Putin, Ușakov a declarat pentru presa rusă că discuțiile cu reprezentantul american sunt strict confidențiale și nu trebuie divulgate. Citește și: Lasconi, interviu în cartea unui angajat al propagandei Chinei comuniste despre „lovitura de stat” din 2024. Banii din carte, pentru Georgescu Oficialul a afirmat că dezvăluirile din presă pun sub semnul întrebării modalitatea de a continua negocieri constructive cu parteneri care expun public detalii ale convorbirilor diplomatice. Ușakov a anunțat că intenționează să abordeze acest subiect direct cu Steve Witkoff. Bloomberg publică o transcriere a unei convorbiri Ușakov–Witkoff Marți, agenția Bloomberg a publicat o transcriere a unei conversații purtate pe 14 octombrie de Ușakov cu Steve Witkoff. Potrivit materialului, trimisul american ar fi sugerat o colaborare pe un potențial plan de pace pentru Ucraina. Aceste dezvăluiri au pus în centru atenției rolul lui Witkoff ca intermediar neoficial între Washington și Moscova în contextul încercărilor de identificare a unei soluții la conflictul ucrainean. Kremlinul confirmă vizita lui Steve Witkoff la Moscova Anterior, Kremlinul confirmase că Steve Witkoff urmează să viziteze Moscova săptămâna viitoare, într-un demers diplomatic orientat spre evaluarea planului american de reglementare a conflictului din Ucraina. Ușakov a precizat că, dacă vizita va avea loc, Witkoff va fi primit inclusiv de președintele rus Vladimir Putin, iar unele puncte ale propunerii americane sunt considerate „pozitive”, deși multe necesită discuții tehnice aprofundate. Trump afirmă că Witkoff va discuta planul pentru Ucraina cu Putin Președintele american a declarat marți, la bordul Air Force One, că Steve Witkoff va călători la Moscova pentru discuții cu Putin privind o eventuală soluție diplomatică la războiul din Ucraina. Donald Trump a menționat, de asemenea, posibila prezență a ginerelui său, Jared Kushner, în delegație. Moscova apreciază inițiativa americană, respinge rolul Europei Potrivit lui Ușakov, Moscova consideră Statele Unite singurul actor occidental care a venit cu inițiative concrete privind reglementarea conflictului. În schimb, oficialul rus a criticat tentativele europene de implicare în procesul de mediere. Și ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, afirmase marți că „nu poate exista nicio mediere din partea Franței sau Germaniei”. Dezvăluirile din presă și impactul asupra negocierilor ruso-americane Conținutul convorbirii publicate de Bloomberg indică faptul că Witkoff i-ar fi sugerat lui Ușakov să prezinte planul de pace într-o manieră care să favorizeze o reacție pozitivă din partea președintelui Trump. În plus, în cadrul discuției, trimisul american ar fi propus ca Putin să-l contacteze telefonic pe Trump înainte de vizita lui Volodimir Zelenski la Casa Albă din octombrie. Potrivit presei americane, inclusiv The Wall Street Journal, această convorbire ar fi oferit Kremlinului ocazia de a-l convinge pe Trump să nu autorizeze livrarea rachetelor Tomahawk către Ucraina, argumentând că o astfel de decizie ar escalada conflictul. Reacția Casei Albe: negocierea este „ceva obișnuit” Casa Albă nu a contestat autenticitatea transcrierii și l-a apărat pe Steve Witkoff, considerând că schimbul de opinii cu oficialii ruși este parte a procesului diplomatic. Președintele Trump a declarat că astfel de discuții sunt normale pentru un negociator, sugerând că abordări similare sunt utilizate și în dialogul cu partea ucraineană. Risc de tensionare a relațiilor Moscova–Washington Ușakov a avertizat că astfel de dezvăluiri pot afecta pozitivul, dar fragilul proces de apropiere diplomatică dintre Rusia și Statele Unite. El a subliniat că relațiile se consolidează cu dificultate, în special prin contactele telefonice, iar expunerea lor în presă subminează încrederea reciprocă.

Alexandru Toader, comportament nepotrivit față de studente (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Fiul lui Tudorel Toader, lector la Drept, acuzat că „alegea după aspect” studente pentru privilegii

Curg acuzațiile la adresa lui Alexandru Toader, fiul fostului ministru al Justiției Tudorel Toader, profesor la Facultatea de Drept, după ce mai multe studente au reclamat comportamente considerate nepotrivite. Alexandru Toader, comportament nepotrivit față de studente O studentă a declarat că acesta obișnuia să „ia la ochi” tinerele frumoase din amfiteatru, descriind privirile lui drept intruzive și incomode, deși nu a fost vorba de hărțuire sexuală propriu-zisă. Citește și: Un singur vot împotriva deciziei judecătorilor de la Curtea de Apel București de a respinge și noile propuneri privind pensiile magistraților Aceeași studentă spune că a încercat, fără succes, să depună o plângere legată de modul de predare și de atitudinea profesorului față de studente. O altă tânără susține că acest comportament ar fi cunoscut și discutat de mai multe generații de studenți ai Facultății de Drept. Continuarea, în Ziarul de Iași

Fiul lui Tudorel Toader, acuzat de presiuni sexuale (sursa: reporteris.ro)
Eveniment

Fiul lui Tudorel Toader, lector universitar, acuzat de sex cu studente pentru a le trece examenul

Alexandru Toader, fiul lui Tudorel Toader, lector de la Facultatea de Drept a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, este acuzat că ar fi făcut propuneri cu tentă sexuală unor studente pentru a le trece examenele. Fiul lui Tudorel Toader, acuzat de presiuni sexuale Două tinere au relatat, pentru Reporter de Iași, experiențe directe, descriind situații petrecute chiar în spațiile instituției de învățământ superior. Citește și: Candidatul independent la șefia CJ Buzău, Mihai Răzvan Moraru, explică cum a favorizat Ciolacu firmele apropiaților săi. PSD și AUR au cerut ștergerea postării Potrivit mărturiilor, una dintre studente ar fi acceptat propunerea, iar în cabinetul lectorului din universitate ar fi avut loc două contacte intime. „Totul a durat 20 de minute”, spune aceasta. Mesaje zilnice și întâlniri într-un birou privat După incidentul din universitate, lectorul i-ar fi scris zilnic tinerei pe Instagram, invitând-o apoi la biroul său notarial de pe strada Sf. Lazăr. Aceasta a descris în detaliu încăperea: „Pe pereți sunt coarne de cerb și o canapea din piele maro”. Jurnaliștii au intrat în biroul respectiv pe 20 noiembrie, confirmând că obiectele descrise se află într-adevăr acolo. De ce a intrat o studentă într-un cabinet privat, seara, fără martori? Întrebarea centrală rămâne: cum a fost posibil ca o studentă să ajungă în cabinetul privat al unui cadru didactic, într-o oră târzie, fără ca nimeni să intervină? Incidentul ridică semne de întrebare privind limitele profesionale, responsabilitatea academică și protecția studenților. Trauma emoțională: „N-am fost om o săptămână” După această experiență, tânăra spune că a trecut printr-o perioadă dificilă emoțional: „Am băut o săptămână ca să uit, n-am fost om”. Aceasta afirmă că episodul o afectează și astăzi, fiind o experiență care i-a influențat starea psihică pe termen lung. A doua studentă: ușă încuiată și aluzii intime O altă studentă, care nu avea notă de trecere, ar fi fost invitată în biroul lectorului din facultate. Acesta ar fi încuiat ușa și i-ar fi făcut aluzii pentru a „ajunge la o înțelegere”. Întrebarea ar fi fost directă: „Cum facem?”. Tânăra a avut un moment de inspirație și i-a spus: „Îi spunem tatălui meu”. În acel moment, lectorul ar fi renunțat și i-ar fi trecut nota 5. Avertismente între studente: „Nu rămâneți pe toamnă la el” Cele două tinere spun că numeroase colege din anii II și III le-au avertizat: „Nu rămâneți pe toamnă la Alexandru Toader. E periculos”. Mărturiile sugerează că situațiile de acest tip ar fi cunoscute în mediul studențesc, dar neoficial. „Se tem de puterea familiei”. Faptele sunt cunoscute, dar ignorate Studentele spun că faptele sunt de notorietate, în special printre tinerele de la Drept, însă nimeni nu ia măsuri. Motivul invocat ar fi influența și puterea familiei lectorului, fapt care ar genera teamă și tăcere în rândul martorilor. Reacția lectorului acuzat: „Nu spun nici da, nici nu” Confruntat cu acuzațiile, Alexandru Toader nu a negat, dar nici nu a oferit explicații clare. Declarația sa a fost scurtă: „Nu spun nici da, nici nu”. 

Trump acuză Ucraina de lipsă de recunoștință (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump îl acuză iar pe Zelenski că nu le-a mulțumit americanilor pentru ajutor

Președintele SUA, Donald Trump, a lansat duminică o serie de acuzații la adresa liderilor ucraineni, reproșându-le că nu ar manifesta „nici o recunoștință” față de Statele Unite, în contextul eforturilor sale de a impune un acord de pace pentru încheierea conflictului cu Rusia. Trump acuză Ucraina de lipsă de recunoștință Planul, contestat atât la Kiev, cât și la Bruxelles, este promovat intens de administrația americană. Citește și: Candidatul independent la șefia CJ Buzău, Mihai Răzvan Moraru, explică cum a favorizat Ciolacu firmele apropiaților săi. PSD și AUR au cerut ștergerea postării Într-un mesaj publicat pe platforma sa Truth Social, Trump a criticat și statele europene, acuzându-le că „continuă să cumpere petrol din Rusia”, în timp ce Washingtonul ar suporta cea mai mare parte a costurilor militare și financiare pentru sprijinirea Ucrainei. Atac la Biden și acuzații privind gestionarea războiului Donald Trump l-a atacat și pe predecesorul său, Joe Biden, pe care l-a acuzat de „lipsă de acțiune” la începutul invaziei ruse. În mesajul său scris cu majuscule, Trump a afirmat că a „moștenit un război care nu ar fi trebuit niciodată să aibă loc”, calificând conflictul drept „perdant pentru toată lumea”. Președintele american a susținut că SUA continuă să furnizeze „cantități masive de arme NATO” pentru Ucraina, acuzându-l pe Biden că a oferit echipamentele „gratuit, gratuit, gratuit”, împreună cu „mari sume de bani”. Washingtonul intensifică discuțiile diplomatice la Geneva În paralel cu declarațiile președintelui Trump, secretarul de stat Marco Rubio urma să se întâlnească duminică la Geneva cu o delegație ucraineană, în încercarea de a avansa implementarea proiectului american pentru pace. Administrația Trump prezintă acum această propunere drept „un cadru pentru negocieri” — un plan în 28 de puncte menit să pună capăt conflictului, care durează de aproape patru ani. Cu toate acestea, documentul provoacă îngrijorare la Kiev și Bruxelles, fiind perceput ca prea concesiv față de Moscova. Planul de pace: între presiune diplomatică și critici internaționale Deși Washingtonul îl promovează drept o soluție pragmatică, planul american este contestat de Ucraina, care îl consideră insuficient pentru a garanta securitatea, independența și integritatea teritorială a țării. De asemenea, unele state europene se tem că inițiativa ar putea slăbi unitatea occidentală în fața agresiunii ruse.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră