joi 29 ianuarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: acuzații

106 articole
Eveniment

Cristian Andrei, acuzat de viol și agresiuni sexuale. Falsul terapeut, dus în cătușe la Poliție

UPDATE Cristian Andrei a ieșit miercuri de la audierile desfășurate la sediul Serviciului de Investigații Criminale Sector 1, care au durat peste opt ore.  La finalul audierilor, Cristian Andrei a făcut o scurtă declarație, afirmând că există „foarte multe lucruri de discutat”, însă nu în acel moment, susținând că nu știe „cine și de ce” a generat situația în care se află. _____ Cristian Andrei, acuzat că a agresat sexual mai multe paciente în timpul ședințelor de terapie și că a practicat fără drept profesia de psiholog, a fost dus miercuri seară la audieri, sub escorta Poliției. Bărbatul a fost încătușat și condus la Serviciul de Investigații Criminale Sector 1, după o serie de percheziții desfășurate în București, Târgoviște și județul Ilfov. Percheziții în mai multe locații și audieri sub escortă Pe parcursul zilei de miercuri, polițiștii Capitalei au pus în aplicare trei mandate de percheziție domiciliară, inclusiv la locuința lui Cristian Andrei. Citește și: EximBank dă vina pe guvernul Ciolacu pentru creditul de 70 de milioane de euro către Electrocentrale Craiova, pe care compania nu-l poate returna Acțiunea a vizat un dosar penal în care se efectuează cercetări pentru infracțiuni grave: viol, agresiune sexuală, înșelăciune și exercitarea fără drept a unei profesii. După finalizarea perchezițiilor, suspectul a fost depistat și dus la audieri, în cătușe, flancat de polițiști. Dezvăluirile PressOne și lipsa atestatului de liberă practică În luna noiembrie, publicația PressOne a publicat o anchetă în care arăta că Cristian Andrei nu deține atestat de liberă practică emis de Colegiul Psihologilor din România. Mai multe femei au relatat atunci că ar fi fost supuse avansurilor sexuale, manipulării emoționale și abuzurilor în cabinetul acestuia. Potrivit mărturiilor, unele dintre faptele reclamate s-ar fi petrecut încă din anul 1998, la câțiva ani după ce Cristian Andrei devenise medic psihiatru. În urma acestor dezvăluiri, Poliția Capitalei s-a sesizat din oficiu. Declarațiile lui Cristian Andrei: „Acuzațiile sunt false” Confruntat cu primele acuzații de hărțuire sexuală, înainte de publicarea anchetei PressOne, Cristian Andrei a negat orice faptă ilegală. Acesta a susținut public că nu ar fi întreținut relații sexuale cu paciente și că acuzațiile sunt nefondate. Totodată, el a admis că nu deține atestat de liberă practică în psihoterapie din partea Colegiului Psihologilor și a declarat că nici nu intenționează să solicite unul. Ce infracțiuni sunt investigate în dosar Într-un comunicat oficial, Poliția Capitalei a precizat că cercetările vizează infracțiunile de înșelăciune, exercitarea fără drept a unei profesii sau activități, viol și agresiune sexuală. Ancheta este coordonată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1. Practică ilegală a psihologiei, timp de peste 20 de ani Potrivit anchetatorilor, în perioada 2004–2025, Cristian Andrei ar fi desfășurat activități specifice profesiei de psiholog fără a fi absolvent al unei facultăți de psihologie acreditate și fără a deține atestat de liberă practică. În plus, între 2019 și 2024, acesta ar fi indus în eroare cel puțin trei persoane vătămate, toate de sex feminin, pretinzând că este psiholog și încasând bani pentru ședințe de psihoterapie pe care nu era autorizat legal să le desfășoare. Acuzații de agresiune sexuală și viol în cadrul ședințelor de terapie Ancheta relevă fapte extrem de grave. În perioada 21 octombrie 2019 – 15 martie 2020, în timpul unor ședințe de psihoterapie desfășurate la sediul unui institut de profil din Sectorul 1, al cărui președinte ar fi fost suspectul, Cristian Andrei ar fi agresat sexual o persoană vătămată, profitând de starea de vulnerabilitate și dependență emoțională creată de relația terapeutică. În același interval, acesta ar fi comis și infracțiunea de viol, întreținând raporturi sexuale cu victima, profitând de imposibilitatea acesteia de a-și exprima voința. Alte fapte reclamate: sărutări forțate și tentative de agresiune Potrivit comunicatului Poliției Capitalei, la data de 9 ianuarie 2024, în cadrul unei ședințe de psihoterapie desfășurate la un alt punct de lucru din Sectorul 2, sub pretextul unui „joc psihologic”, suspectul ar fi sărutat forțat o pacientă și ar fi cuprins-o cu brațele. La 24 ianuarie 2024, în același loc, bărbatul ar fi încercat să comită o nouă infracțiune de agresiune sexuală, prin constrângere, încercând să forțeze mâna victimei spre zona sa genitală și să o sărute. Agresiuni sexuale asupra unei studente Un alt episod grav ar fi avut loc la 18 noiembrie 2024, la sediul unui institut din Sectorul 1. Folosindu-se de autoritatea funcției și de relația de subordonare, Cristian Andrei ar fi agresat sexual o studentă care desfășura activități practice sub coordonarea sa, atingând-o pe sub haine și continuând actele de natură sexuală prin constrângere. Ancheta continuă sub coordonarea Parchetului Cristian Andrei a fost depistat și dus la audieri în urma perchezițiilor. Cercetările sunt continuate de polițiștii Serviciului de Investigații Criminale Sector 1, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1.

Cristian Andrei, dus în cătușe la Poliție (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Falsul terapeut Cristian Andrei, cercetat pentru viol (sursa: Facebook/Dr. Cristian Andrei)
Eveniment

Falsul terapeut Cristian Andrei, percheziționat în dosarul de viol și agresiuni sexuale

Polițiștii au efectuat miercuri trei percheziții domiciliare într-un dosar în care doctorul Cristian Andrei este cercetat pentru viol, agresiune sexuală, înșelăciune și exercitarea fără drept a unei profesii. Potrivit unor surse judiciare, acesta urmează să fie dus la audieri. Activitate de psiholog fără drept legal Direcția Generală de Poliție a Municipiului București (DGPMB) a transmis că perchezițiile au fost realizate de polițiștii Serviciului de Investigații Criminale Sector 1, în București, Târgoviște și județul Ilfov. Citește și: Judecătoarea Grațiela Milu, care a explicat cum ține gașca Savonea Justiția sub control, linșată ca la Antena 3 de colegii din CSM Ancheta vizează fapte comise în perioada 2004–2025, perioadă în care bărbatul ar fi desfășurat activități specifice profesiei de psiholog fără a avea studii acreditate și fără atestat de liberă practică emis de Colegiul Psihologilor din România. Acuzații de înșelăciune și inducere în eroare Conform anchetatorilor, între 2019 și 2024, trei persoane vătămate, toate de sex feminin, ar fi fost induse în eroare de suspect, care s-ar fi prezentat în mod fals drept psiholog. Acestea ar fi achitat contravaloarea unor ședințe de psihoterapie, activitate pe care bărbatul nu ar fi fost autorizat legal să o desfășoare. Agresiuni sexuale în cadrul ședințelor de psihoterapie Din probatoriul administrat reiese că, în perioada octombrie 2019 – martie 2020, în timpul unor ședințe de psihoterapie desfășurate la sediul unui institut din Sectorul 1, suspectul ar fi exercitat acte de agresiune sexuală asupra unei persoane vătămate. Poliția susține că acesta ar fi profitat de starea de vulnerabilitate și de dependența emoțională generată de relația terapeutică. Acuzații de viol și alte fapte similare În același context, anchetatorii afirmă că bărbatul ar fi întreținut raporturi sexuale cu persoana vătămată, profitând de imposibilitatea acesteia de a-și exprima consimțământul, faptă care întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de viol. Un alt incident ar fi avut loc în ianuarie 2024, într-un punct de lucru din Sectorul 2, unde suspectul ar fi comis acte de agresiune sexuală sub pretextul unui „joc psihologic”. Potrivit DGPMB, la 24 ianuarie 2024, bărbatul ar fi încercat să comită o infracțiune de agresiune sexuală prin constrângere, iar în noiembrie 2024, într-un alt punct de lucru din Sectorul 1, ar fi agresat sexual o studentă aflată sub coordonarea sa, folosindu-se de autoritatea funcției. Suspectul, dus la audieri Pentru completarea materialului probator, au fost puse în executare cele trei mandate de percheziție. Persoana vizată a fost depistată și urmează să fie condusă la audieri, urmând ca autoritățile să dispună măsurile legale care se impun. Cercetările sunt continuate de Serviciul de Investigații Criminale Sector 1, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1, pentru infracțiunile de înșelăciune, exercitarea fără drept a unei profesii, viol și agresiune sexuală.

Trump acuză democrații pentru uciderea infirmierului (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Pentru moartea infirmierului ucis de ICE sunt de vină democrații care protestează, spune Casa Albă

Casa Albă a declarat luni că președintele Statelor Unite, Donald Trump, nu dorește să vadă oameni răniți sau uciși pe străzile americane, în contextul tensiunilor generate de politica sa privind expulzarea imigranților. Reacția vine după un incident grav petrecut la Minneapolis, unde un infirmier a fost ucis în timpul unei intervenții a ofițerilor federali. Tragedia de la Minneapolis, recunoscută de administrația Trump Administrația de la Washington a calificat moartea infirmierului drept o tragedie, subliniind însă că aceasta s-ar fi produs pe fondul unui climat tensionat și al unei opoziții politice puternice. Citește și: Hoții au spart o vilă a rectorului Marilen Pîrtea, deputat PNL, care nu apare în declarația de avere. Eternul bugetar are o avere uriașă Potrivit Casei Albe, evenimentele care au dus la acest deznodământ au fost influențate de acțiuni deliberate de contestare a autorităților federale. Acuzații directe la adresa liderilor democrați Secretarul de presă al Casei Albe, Karoline Leavitt, a afirmat că incidentul de la Minneapolis este rezultatul unei „rezistențe deliberate și ostile” din partea liderilor democrați din statul Minnesota. Oficialul a susținut că opoziția politică față de măsurile federale în domeniul imigrației ar fi contribuit la escaladarea tensiunilor din ultimele săptămâni. Trump cere „sfârșitul rezistenței și haosului” În declarațiile transmise presei, Karoline Leavitt a reiterat poziția președintelui Trump, care solicită încetarea rezistenței față de politicile federale și restabilirea ordinii publice. Administrația consideră că măsurile de control al imigrației trebuie aplicate ferm și fără blocaje politice. Politica de imigrație, sursă majoră de tensiuni interne Incidentul din Minneapolis readuce în prim-plan polarizarea profundă din societatea americană în jurul politicilor de imigrație. Prezența ofițerilor federali și intervențiile acestora au generat proteste, critici și apeluri la responsabilizare, în timp ce administrația Trump insistă asupra necesității menținerii ordinii și aplicării stricte a legii.

Budăi îl acuză pe Bolojan de dezinformare (sursa: Facebook/Marius Constantin Budăi)
Politică

Budăi (PSD) îi cere lui Bolojan să nu compare România cu UE și să uite de guvernările PSD

Fostul ministru al Muncii, deputatul PSD Marius Budăi, îl acuză pe premierul Ilie Bolojan că „dezinformează românii” atunci când compară situația României cu media Uniunii Europene, folosind selectiv date statistice care îi susțin discursul politic. Însă la rândul său, Budăi recurge la o abordare similară, omițând indicatori precum creșterea economică și evitând referiri la responsabilitatea trecutului. Critici privind taxele și finanțarea autorităților locale Budăi susține că premierul induce în eroare opinia publică atunci când afirmă că autoritățile locale încasează prea puțin din taxe și că presiunea financiară cade astfel pe Guvern. Citește și: Premierul Bolojan nu a mai suportat atacurile Olguței Vasilescu și i-a răspuns cu fapte: „Patru ani de zile nu s-au făcut lucrările acolo” Potrivit acestuia, fondurile alocate de la bugetul central provin tot din taxele plătite de cetățeni, iar centralizarea excesivă a veniturilor afectează finanțarea administrațiilor locale. Date economice ignorate în comparația cu UE Deputatul PSD aduce în discuție mai mulți indicatori economici care, în opinia sa, contrazic discursul premierului: România are cea mai mare inflație din Uniunea Europeană, de 8,6% în decembrie 2025, față de media UE de 2,3%, pe fondul creșterii TVA și a accizelor. De asemenea, România alocă doar 9,73% din PIB pentru plata pensiilor, comparativ cu 12,3% media europeană, iar salariul mediu anual este aproape la jumătate față de cel din UE. Sărăcie, speranță de viață scăzută și avertismente sociale Marius Budăi atrage atenția și asupra nivelului scăzut al speranței de viață din România, situată pe penultimul loc în UE, precum și asupra riscului ridicat de sărăcie și excluziune socială, care afecta în 2024 aproape 28% din populație. În acest context, fostul ministru avertizează că majorarea taxelor riscă să agraveze situația socială și concluzionează că „comparația cu UE nu avantajează România” în forma prezentată de premier. De ce comparația cu media UE este legitimă Deși îl acuză pe premier de utilizarea selectivă a datelor, Budăi recurge, la rândul său, la o abordare similară, omițând indicatori precum creșterea economică, nivelul investițiilor străine, absorbția fondurilor europene sau necesitatea disciplinei fiscale într-un context regional marcat de instabilitate. Inflația ridicată, nivelul scăzut al salariilor sau riscul de sărăcie nu sunt fenomene apărute recent, ci probleme structurale, acumulate în timp, inclusiv în perioade în care PSD a deținut guvernarea sau portofolii-cheie, precum Ministerul Muncii. Faptul că România se situează sub media Uniunii Europene la capitole precum salarii, speranță de viață sau nivel de trai nu invalidează comparația, ci, dimpotrivă, evidențiază decalajele care justifică necesitatea unor reforme structurale. Chiar dacă fondurile provin din taxe colectate la nivel național, problema semnalată de Guvern poate ține de eficiența colectării locale, de structura sistemului fiscal sau de capacitatea administrativă a autorităților locale. Simplul transfer de fonduri nu garantează automat o gestionare mai eficientă sau servicii publice de mai bună calitate. În mod similar, faptul că România alocă un procent mai mic din PIB pentru pensii decât media UE nu înseamnă automat o discriminare intenționată a pensionarilor, ci reflectă dimensiunea mai redusă a PIB-ului și o economie care produce mai puțină valoare adăugată. Creșterea taxelor, între cauză și efect Majorările de TVA sau accize pot fi interpretate ca măsuri de avarie într-un context bugetar dificil, nu neapărat ca expresia unei strategii ideologice. Evitarea lor ar fi presupus fie reduceri drastice de cheltuieli, fie acumularea unor deficite și mai mari, cu riscuri macroeconomice semnificative. Indicatori precum speranța de viață sau riscul de sărăcie sunt influențați de factori multipli – educația, sistemul de sănătate, infrastructura, migrația sau politicile sociale pe termen lung. Reducerea acestor realități complexe la nivelul taxelor sau la responsabilitatea unui singur ciclu guvernamental rămâne o abordare simplificatoare.

Blocarea termoficării Craiovei, acuzațiile Olguței Vasilescu (sursa: Facebook/Lia Olguta Vasilescu)
Eveniment

Olguța Vasilescu îl acuză pe Ilie Bolojan de blocarea fondurilor pentru termoficarea Craiovei

Primarul municipiului Craiova, Lia Olguța Vasilescu, afirmă că premierul Ilie Bolojan a refuzat alocarea sumei de 350 de milioane de lei necesare reparațiilor la grupurile energetice ale Electrocentrale Craiova. Din această cauză, rețeaua de termoficare ar fi cedat în mod repetat, lăsând populația orașului și producătorul auto Ford fără căldură de cinci ori în ultimele două săptămâni, de fiecare dată pentru perioade mai mari de 24 de ore. Conferință de presă în fața Electrocentrale Craiova Declarațiile au fost făcute duminică, în cadrul unei conferințe de presă susținute în fața SC Electrocentrale Craiova, societatea care produce energia termică a orașului și agentul termic primar pentru fabrica Ford. Citește și: ANALIZĂ România a ajuns să plătească pe dobânzi mai mult decât banii atrași de la UE La eveniment au participat și președinți ai asociațiilor de proprietari din Craiova, care au cerut Guvernului să aloce de urgență fonduri pentru remedierea situației. Aceștia solicită acordarea sumei de 50 de milioane de lei către Electrocentrale Craiova, companie aflată în subordinea Guvernului României. „Această centrală aparține Guvernului, nu Primăriei” Olguța Vasilescu a subliniat că Electrocentrale Craiova este o societate de stat, iar Primăria nu poate investi legal în modernizarea acesteia. „Această centrală aparține Guvernului României, nu Primăriei Craiova. În ea poate investi doar Guvernul”, a declarat edilul. Potrivit acesteia, Ministerul Energiei a solicitat, printr-un memorandum, alocarea a 350 de milioane de lei pentru reparații la grupurile energetice, achiziția a trei cazane de apă fierbinte (CAF-uri) ca soluție de rezervă și plata unei părți din datoriile societății. Cererea ar fi fost respinsă de premierul Ilie Bolojan. Lipsa investițiilor a dus la avarii repetate Primarul Craiovei susține că, din cauza refuzului alocării fondurilor, pentru prima dată în ultimii 30 de ani nu s-au efectuat reparații la grupurile energetice ale Electrocentrale Craiova. „Din această cauză, populația Craiovei a rămas de mai multe ori fără încălzire, iar fabrica Ford a fost nevoită să își întrerupă producția”, a precizat Vasilescu. Edilul afirmă că situația afectează grav atât locuitorii orașului, cât și unul dintre cei mai mari contribuabili la bugetul de stat. Ultima solicitare: 50 de milioane de lei pentru cazane de rezervă În prezent, Ministerul Energiei a înaintat un nou memorandum prin care solicită alocarea sumei de 50 de milioane de lei, necesară achiziționării și montării a trei cazane care ar putea asigura încălzirea Craiovei și funcționarea fabricii Ford pentru cel puțin trei ani, fără riscul unor noi avarii. „Sperăm ca premierul să aprobe această sumă, pentru că Primăria Craiova nu poate face acest lucru fără a încălca legea”, a mai spus Olguța Vasilescu. „Riscul întreruperii căldurii rămâne permanent” Primarul avertizează că, în lipsa investițiilor urgente, există în continuare riscul întreruperii furnizării căldurii în Craiova. Cele două grupuri energetice existente au peste 50 de ani și nu au mai beneficiat de reparații capitale în ultimul an. „Este primul an în care nu s-au făcut reparații vara, iar consecințele se văd”, a afirmat edilul. Critici la adresa politicii statului privind certificatele de carbon Olguța Vasilescu susține că dificultățile Electrocentrale Craiova sunt cauzate și de politicile statului privind certificatele de carbon. Potrivit acesteia, compania a fost obligată să plătească anual aproximativ 70 de milioane de euro pentru aceste certificate, bani care ar fi trebuit reinvestiți în retehnologizare. Primarul a menționat că a existat o intenție de tranziție de la producția pe cărbune la cea pe gaze prin fonduri PNRR, însă statul ar fi trebuit să asigure cea mai mare parte a finanțării, lucru care nu s-a întâmplat. Banner de protest în fața Electrocentrale Craiova În semn de protest, în fața Electrocentrale Craiova a fost amplasat un banner cu mesajul: „Această centrală este proprietatea Guvernului Bolojan”. Între timp, locuitorii municipiului Craiova au rămas de cinci ori în două săptămâni fără căldură, din cauza avariilor apărute pe rețeaua primară de termoficare.

Julio Iglesias, dosar penal de viol (sursa: Facebook/Julio Iglesias)
Internațional

Julio Iglesias, 83 de ani, dosar penal de viol, hărțuire sexuală și trafic de persoane

Două foste angajate ale cântărețului spaniol Julio Iglesias au depus plângeri penale împotriva artistului, acuzându-l de fapte extrem de grave, printre care hărțuire sexuală, trafic de persoane și muncă forțată. Cazul este susținut public de organizațiile Women’s Link Worldwide și Amnesty International. Violență sexuală, psihologică și economică Potrivit celor două organizații, Laura și Rebeca (pseudonime) ar fi fost victimele mai multor forme de violență – sexuală, psihologică, fizică și economică – în perioada ianuarie–octombrie 2021. Citește și: Un fost director de pușcărie, îmbuibat cu sinecuri, numit director interimar la Tarom Informațiile apar în două comunicate separate, dar cu conținut similar, emise de Women’s Link și Amnesty International. Trafic de persoane și încălcarea drepturilor muncii La 5 ianuarie, Parchetul spaniol a fost informat despre fapte considerate „susceptibile să constituie un delict de trafic de persoane în scopul impunerii muncii forțate și servituții”, precum și despre „încălcări ale libertății și integrității sexuale, inclusiv hărțuire sexuală”. De asemenea, sesizarea face referire la un posibil delict de vătămări corporale și la încălcări ale drepturilor muncii. Rebeca: „Nu este invincibil. Vreau să se facă dreptate” În comunicatele publice, reclamanta Rebeca a explicat că a ales să vorbească deschis și să depună plângere pentru a face „dreptate” și pentru a încuraja alte persoane care ar fi lucrat pentru artist. „Vreau să le spun să fie puternice, să vorbească deschis, să nu uite că el nu este invincibil”, a declarat aceasta. Acuzații de agresiune sexuală și condiții de muncă inumane O investigație publicată de televiziunea americană Univision și cotidianul spaniol elDiario.es aduce noi mărturii. Două femei – o fostă menajeră și o fostă fizioterapeută – susțin că ar fi fost victime ale agresiunilor sexuale și hărțuirii sexuale din partea lui Julio Iglesias, la reședințele acestuia din Republica Dominicană și Bahamas. Una dintre femei descrie fapte care ar putea fi încadrate juridic drept viol, afirmând totodată că artistul ar fi restricționat libertatea de mișcare a angajatelor, obligându-le să rămână zile la rând în reședințe și impunând condiții de muncă nedemne. Julio Iglesias: o carieră legendară, umbrită de acuzații Născut în 1943, Julio Iglesias a cunoscut un succes internațional major începând cu anii 1970, devenind artistul latino – și, probabil, artistul spaniol – cu cele mai mari vânzări de discuri din lume, cu sute de milioane de albume vândute. Acuzațiile recente, aflate în prezent în atenția autorităților, riscă să umbrească profund imaginea unei cariere considerate până acum legendare. Potrivit investigației, Julio Iglesias nu a răspuns solicitărilor de comentarii formulate de Univision și elDiario.es.

SUA acuză Rusia de escaladare militară (sursa: usun.usmission.gov/)
Internațional

Ton mai aspru la adresa Rusiei din partea SUA, care denunță folosirea rachetei balistice Oreșnik

Statele Unite au denunțat luni, în Consiliul de Securitate al ONU, utilizarea de către Rusia a rachetei balistice de ultimă generație Oreșnik în Ucraina, calificând acțiunea drept o „escaladare periculoasă și inexplicabilă”. Rachetă balistică lansată aproape de granița NATO Potrivit reprezentantei SUA la ONU, Tammy Bruce, racheta cu rază medie de acțiune, fără încărcătură nucleară, a lovit o zonă din vestul Ucrainei, în apropierea frontierei cu Polonia și statele NATO. Citește și: Va crește vârsta de pensionare în MAI și MApN (proiect de lege). Acum, este de 48 de ani Oficialul american a subliniat că atacul are loc în contextul eforturilor diplomatice ale Washingtonului, Kievului și partenerilor internaționali pentru încheierea războiului prin negocieri. Rusia confirmă lovirea unei uzine din Liov Ministerul rus al Apărării a anunțat că racheta Oreșnik a fost folosită vineri, în cadrul unor lovituri masive, vizând o uzină aeronautică din Liov. Conform autorităților de la Moscova, uzina de stat pentru repararea avioanelor ar fi fost scoasă din funcțiune în urma atacului. Reacții internaționale dure după folosirea rachetei Oreșnik Utilizarea acestui tip de rachetă pentru a doua oară de la începutul invaziei ruse în Ucraina, în 2022, a fost condamnată de Uniunea Europeană, precum și de Germania, Franța și Marea Britanie. Liderii occidentali au catalogat acțiunea Moscovei drept o nouă escaladare militară cu potențial major de destabilizare regională.

Ministrul Justiției respinge acuzațiile de plagiat (sursa: Facebook/Radu Marinescu)
Eveniment

Ministrul Justiției respinge vehement acuzațiile de plagiat, acuză o conspirație

Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a reacționat public luni după ce a fost acuzat că ar fi plagiat în teza sa de doctorat, afirmând că acuzațiile sunt nefondate și defăimătoare. Acesta susține că lucrarea a respectat toate standardele de etică și calitate științifică în vigoare la momentul susținerii și a fost evaluată conform procedurilor legale. „Am respectat toate rigorile academice” Într-un mesaj publicat pe Facebook, Radu Marinescu a precizat că teza sa de doctorat a fost realizată sub coordonarea profesorului universitar Ion Dogaru și evaluată de comisia de doctorat și de CNATDCU. Citește și: EXCLUSIV România a plătit avocaților 1,4 milioane de euro pentru a bloca un tablou de El Greco la New York. Pictura, revendicată și de un oligarh rus apropiat de Trump Ministrul afirmă că nu i-a fost semnalată nicio neconformitate și că acuzațiile lansate de jurnalista Emilia Șercan nu se bazează pe o analiză realizată cu soft de detectare a plagiatului. Parcurs profesional și academic invocat în apărare Marinescu a subliniat că este absolvent șef de promoție al Facultății de Drept din Craiova și că a profesat timp de 30 de ani ca avocat în cadrul Baroului Dolj. De asemenea, a menționat că nu deține o catedră universitară, fiind doar cadru didactic asociat, și că activitatea sa profesională a fost recunoscută inclusiv la nivel internațional. Standardele de etică, validate la momentul susținerii Referitor la suspiciunile privind etica și legalitatea tezei, ministrul Justiției a arătat că standardele aplicabile au fost stabilite și validate de comisia de doctorat și de CNATDCU, conform legislației de la acea vreme. El a adăugat că orice contestare trebuie făcută pe cale legală, nu prin „simple alegații mediatice”. Invocarea deciziei Curții Constituționale Radu Marinescu a amintit că, potrivit deciziei Curții Constituționale nr. 364 din 8 iunie 2022, standardele de evaluare a valorii științifice a unei teze nu pot fi reexaminate cu relevanță juridică, în contextul succesiunii legilor. În opinia sa, nu există un temei constituțional sau legal pentru redeschiderea unei astfel de evaluări. Ce arată analiza PressOne Reacția ministrului vine după ce o analiză publicată de PressOne, semnată de jurnalista Emilia Șercan, susține că peste 56% din teza sa de doctorat ar fi plagiată. Potrivit investigației, aproximativ 140 din cele 247 de pagini ale lucrării ar conține texte preluate din alți autori, fără indicarea corespunzătoare a surselor.

Procese legate de pandemie, SUA acuză Germania (sursa: Facebook/Bundesministerium für Gesundheit, X/Secretary Kennedy)
Internațional

Secretarul american al Sănătății, fake news grosolan: Germania, dosare penale medicilor

Secretarul Sănătății din Statele Unite, John Robert Kennedy Jr., a acuzat guvernul german că ar fi inițiat procese motivate politic împotriva medicilor și pacienților în contextul pandemiei de COVID-19. Afirmațiile au fost respinse categoric de autoritățile de la Berlin, într-un moment în care relațiile dintre Germania și administrația președintelui american Donald Trump sunt marcate de tensiuni. Kennedy susține că Germania a urmărit penal peste 1.000 de medici Într-un video publicat sâmbătă pe platforma X, John Robert Kennedy Jr. afirmă că i-a transmis o scrisoare omoloagei sale germane, Nina Warken, cerându-i să „oprească procesele motivate politic”. Citește și: Analiză Reuters sugerează că Danemarca face o greșeală încercând să păstreze Groenlanda: localnicii vor independența, costurile protectoratului sunt imense Potrivit secretarului american al Sănătății, autoritățile germane ar fi urmărit penal peste 1.000 de medici care ar fi emis scutiri de la purtarea măștii sau de la vaccinarea anti-COVID-19, precum și mii de pacienți ai acestora. „Guvernul german încalcă relația medic–pacient” În mesajul video, Kennedy acuză Germania că ar submina relația dintre medic și pacient, pe care o descrie drept „sacră”. „Guvernul german încalcă relația sacrosanctă medic-pacient, înlocuind-o cu un sistem periculos. Nicio democrație bazată pe încredere și transparență nu ar trebui să meargă pe această cale”, a declarat Kennedy, cunoscut pentru pozițiile sale sceptice față de vaccinuri. În mesajul care însoțește videoclipul, oficialul american a scris greșit numele ministrului german al Sănătății, folosind „Workin” în loc de „Warken”. Răspunsul Berlinului: „Acuzații nefondate și eronate” Ministrul german al Sănătății, Nina Warken, a respins ferm afirmațiile secretarului american. „Declarațiile secretarului american al Sănătății sunt complet nefondate, eronate din punct de vedere factual și trebuie respinse”, a transmis Warken într-un comunicat oficial. Aceasta a precizat că, în timpul pandemiei, medicii care se opuneau vaccinării nu au fost sancționați penal, nu li s-a interzis exercitarea profesiei și nu au fost amendați pentru opiniile lor. Ce cazuri au fost, de fapt, urmărite penal în Germania Potrivit autorităților germane, doar cazurile de falsificare a documentelor au făcut obiectul urmăririi penale, inclusiv: certificate false de vaccinare; adeverințe false privind purtarea măștii. Aceste măsuri au vizat încălcarea legii, nu exprimarea unor opinii medicale, a subliniat ministrul german al Sănătății. Relațiile SUA–Germania, tensionate Controversa apare pe fondul răcirii relațiilor dintre Washington și Berlin după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă. Administrația Trump și-a exprimat în mod repetat sprijinul pentru AfD, principalul partid de opoziție din Germania, formațiune de extremă dreapta cu poziții pro-ruse, anti-imigrație și profund critice față de Uniunea Europeană. De asemenea, SUA au acuzat mai multe state europene că ar submina libertatea de exprimare, acuzații respinse de capitalele europene ca fiind tentative de ingerință politică. Replica fostului ministru german al Sănătății Fostul ministru german al Sănătății, Karl Lauterbach, social-democrat, a reacționat dur pe platforma X, sugerând că oficialul american ar trebui să se concentreze asupra problemelor interne ale Statelor Unite. „John Robert Kennedy Jr. ar trebui să se ocupe de problemele de sănătate din propria țară: speranță de viață scăzută, costuri medicale exorbitante, zeci de mii de decese legate de droguri și numeroase victime ale criminalității”, a transmis Lauterbach.

Rusia atacă o fabrică americană din Ucraina (sursa: X/Andrii Sybiha)
Internațional

Rusia a bombardat o fabrică americană din Ucraina, cu intenție, acuză MAE de la Kiev

Ministrul de externe al Ucrainei a declarat luni că forțele ruse vizează în mod deliberat afacerile americane din Ucraina, după un atac asupra companiei agricole americane Bunge din orașul Dnipro, în sud-estul țării. Atac asupra Bunge, la Dnipro Compania Bunge, unul dintre cei mai importanți producători și procesatori agricoli americani, a fost lovită într-un atac rusesc repetat. Citește și: ANALIZĂ România închide ochii la cocaina intermediată de Venezuela, deși drogul inundă toată Europa Potrivit Kievului, ținta a fost clară și constantă. „Acest atac nu a fost o greșeală, ci a fost deliberat, deoarece rușii au încercat să lovească această facilitate de mai multe ori”, a scris ministrul Andrii Sîbiha pe platforma X. „Rusia vizează sistematic afacerile americane din Ucraina” Șeful diplomației ucrainene a subliniat că nu este un incident izolat, ci parte a unei strategii: „Rusia vizează sistematic afacerile americane din Ucraina”, a afirmat Andrii Sîbiha. Ministrul de externe al Ucrainei a adăugat că acest atac demonstrează lipsa totală de respect a președintelui rus Vladimir Putin față de eforturile de pace conduse de Statele Unite în conflictul din Ucraina.

Curtea de Apel respinge acuzațiile Recorder (sursa: Inquam Photos/Gyozo Baghiu)
Justiție

Șefa savonistă a Curții de Apel București încearcă să explice 361 de schimbări de complet în 3 ani

Curtea de Apel București (CAB) anunță că, în ultimii trei ani, 361 de completuri de judecată și-au schimbat componența, însă toate modificările ar fi fost determinate „exclusiv de cauze obiective și legale”. Precizările vin după acuzațiile dintr-un documentar Recorder privind influențarea componenței completurilor pentru obținerea unor soluții favorabile. Reacția instanței după documentarul Recorder La aproape o lună după apariția documentarului Recorder, președinta CAB, Liana Arsenie, a transmis o informare publică de 10 pagini, prin care susține că dorește „clarificarea faptelor” și „o corectă înțelegere a realității instituționale”. Citește și: ANALIZĂ România închide ochii la cocaina intermediată de Venezuela, deși drogul inundă toată Europa Potrivit acesteia, schimbările de completuri sunt inerente activității unei instanțe de dimensiunea Curții de Apel București, care funcționează cu 218 judecători. 361 de modificări de completuri în trei ani Documentul prezintă o situație centralizată a modificărilor din ultimii trei ani, totalizând 361 de cazuri de schimbare a componenței completurilor. Conducerea instanței afirmă că aceste modificări au avut cauze obiective, prevăzute de lege, precum pensionări, promovări sau reveniri din concedii. Motivele schimbării completurilor: situația pe categorii Potrivit Curții de Apel București, principalele motive ale modificărilor sunt următoarele: Integrarea judecătorilor nou veniți în secții – 144 cazuri Pensionări și degrevări înainte de pensionare – 55 cazuri Promovări în carieră – 53 cazuri Degrevări din cauza complexității dosarelor – 41 cazuri Reveniri din concedii de maternitate și alte concedii – 48 cazuri Detașări – 20 cazuri Detașările includ 11 ca efect al promovării unor concursuri și 9 la alte instituții din sistemul judiciar. Principala cauză: integrarea judecătorilor nou veniți Potrivit interpretării prezentate de conducerea CAB, integrarea judecătorilor nou numiți reprezintă aproape 40% din modificări și reflectă: - ocuparea posturilor vacante - stabilizarea schemelor de personal - distribuirea echilibrată a volumului de activitate Pensionările și promovările reprezintă, cumulat, aproape 30% dintre situații, fiind catalogate drept „inevitabile și nediscreționare”. Concluzia Curții de Apel București În informarea transmisă, Liana Arsenie afirmă că datele prezentate de Recorder ar fi fost scoase din context: „Analiza celor 361 de modificări de completuri arată că acestea au fost determinate exclusiv de cauze obiective și legale (…) Prezentarea făcută de jurnaliștii de la Recorder rupe aceste date din context și creează suspiciuni nefondate, decredibilizarea instanței și o emoție publică periculoasă pentru statul de drept”, a declarat președinta CAB.

Administrația Trump, acuzată că a mințit Congresul (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Administrația Trump, acuzată că a indus în eroare Congresul privind planurile pentru Venezuela

Mai mulți membri democrați ai Congresului Statelor Unite susțin că au fost induși în eroare de oficiali de rang înalt ai administrației președintelui Donald Trump în cadrul recentelor briefing-uri privind Venezuela. Potrivit acestora, li s-ar fi transmis că Washingtonul nu urmărește schimbarea regimului de la Caracas și nu intenționează să desfășoare acțiuni militare. Operațiunea militară din Venezuela, reacții dure în Congres Statele Unite au atacat Venezuela și l-au înlăturat de la putere pe președintele Nicolas Maduro, într-o operațiune desfășurată în cursul nopții de vineri spre sâmbătă. Citește și: Incredibila lovitură a Delta Force: securiștii cubanezi, paranoia și sutele de gărzi personale nu l-au salvat pe Maduro Acțiunea este considerată cea mai directă intervenție americană în America Latină de la invazia din Panama din 1989. Chuck Schumer: „Nu au fost sinceri cu poporul american” Liderul democraților din Senat, Chuck Schumer, afirmă că, în trei briefinguri confidențiale, i s-a transmis că administrația nu urmărește schimbarea regimului din Venezuela și nu are în vedere acțiuni militare. Schumer a declarat că nu a fost informat despre operațiune până sâmbătă după-amiază și a cerut administrației să prezinte clar pașii următori tuturor membrilor Congresului. Parlamentarii cer transparență privind strategia SUA în Venezuela Mai mulți congresmeni au solicitat informații suplimentare despre planurile președintelui Trump, după ce acesta a afirmat public că SUA vor „pune țara sub control”, cel puțin temporar. Oficialii cer explicații privind costurile, durata și implicațiile strategice ale intervenției. Senatorul Jack Reed a avertizat asupra riscurilor umane și morale ale impunerii guvernării unei alte națiuni prin forță. Vot în Senat privind limitarea acțiunilor militare Senatul urmează să voteze dacă trebuie blocată extinderea operațiunilor militare în Venezuela fără aprobarea Congresului. Tema trimiterii de trupe terestre a generat îngrijorare, inclusiv în rândul unor republicani. Reprezentanta republicană Mariannette Miller-Meeks a afirmat că situația reprezintă o problemă de securitate națională, dar a subliniat că alegătorii săi nu sprijină trimiterea de trupe terestre. Oficialii administrației, acuzați că au negat planurile de invazie În briefinguri susținute în noiembrie și decembrie, congresmenilor li s-ar fi spus că nu există planuri de invazie și că obiectivul nu este schimbarea regimului. Senatoarea Jeanne Shaheen a declarat că administrația a indus în eroare constant atât Congresul, cât și opinia publică. Donald Trump justifică lipsa de informare a Congresului Președintele Trump a explicat că nu a informat Congresul pentru a evita scurgerile de informații, afirmând că există riscul ca planurile să fie divulgate. Unii congresmeni afirmă că se simt mințiți. Democratul Don Beyer a acuzat administrația că a declanșat „un război ilegal pentru schimbarea regimului și pentru petrol”. Majoritatea republicană laudă acțiunea împotriva lui Nicolas Maduro Liderul majorității republicane din Senat, John Thune, a numit acțiunea „un pas important” pentru aducerea lui Maduro în fața justiției. Alți republicani au sugerat că și regimurile din Cuba și Nicaragua ar putea fi vizate în viitor.

Bolojan acuză „minoritate de blocaj” la CCR (sursa: Facebook/Ilie Bolojan)
Justiție

Ilie Bolojan acuză „minoritate de blocaj” la CCR în cazul pensiilor magistraților

Premierul Ilie Bolojan afirmă că la Curtea Constituțională s-a format „o minoritate de blocaj” care împiedică adoptarea unei decizii privind proiectul de lege referitor la pensiile magistraților. Șeful Guvernului subliniază că tema ține de „o minimă justețe socială” și nu reprezintă o inițiativă îndreptată împotriva unei categorii profesionale. Decizie așteptată pe 16 ianuarie Ilie Bolojan și-a exprimat speranța că pe 16 ianuarie CCR va lua o decizie favorabilă asupra proiectului de reformă. Citește și: Incredibila lovitură a Delta Force: securiștii cubanezi, paranoia și sutele de gărzi personale nu l-au salvat pe Maduro Acesta a arătat că hotărârile rapide ale Curții sunt esențiale pentru ca legile să intre în vigoare fără întârzieri și a sugerat că amânările succesive au fost generate de o „minoritate de blocaj”. Premierul respinge ideea unui conflict Guvern–Justiție Șeful Executivului a precizat că nu există un conflict între Guvern și o parte a sistemului judiciar și că proiectul de lege este parte a angajamentelor din programul de guvernare. Bolojan a adăugat că modificarea pensiilor magistraților urmărește corectarea unor nedreptăți percepute puternic de societate. Proiectul de lege nu va fi modificat Premierul a subliniat că nu se pune problema modificării proiectului de lege privind pensiile magistraților. Documentul este în discuție încă din vară, iar datele și impactul său au fost analizate în repetate rânduri. În opinia sa, proiectul este „corect pentru societatea din România” și creează premisele eliminării unor inechități acumulate. CCR a amânat deja de trei ori decizia Curtea Constituțională a anunțat că va continua deliberările pe 16 ianuarie. Este a treia amânare în acest caz, după ce, potrivit relatărilor publice, o parte dintre judecători au părăsit ședința și nu au mai revenit. Proiectul Guvernului Bolojan prevede creșterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani și limitarea pensiei la maximum 70% din indemnizația netă din ultima lună de activitate. Creșterea vârstei de pensionare Ilie Bolojan a anunțat și intenția de a crește vârsta de pensionare în mai multe domenii, inclusiv pentru angajații Ministerului Afacerilor Interne. Premierul consideră că pensionările la 48–52 de ani nu sunt justificate în cazul personalului cu activități neafectate de limitări fizice și că obiectivul este apropierea de pragul de 65 de ani. Argumentul premierului: experiența nu trebuie pierdută prea devreme Bolojan a dat exemplul polițiștilor criminaliști și al celor de la judiciar, care acumulează experiență semnificativă după 50 de ani și ar putea să își continue activitatea fără probleme până la 60–65 de ani, așa cum se întâmplă în alte state europene. Pentru activitățile solicitante fizic ar putea exista excepții, însă nu la vârste foarte timpurii.

Moscova acuză încălcarea Convenției de la Viena (sursa: Tass)
Internațional

Moscova acuză încălcarea Convenției de la Viena: invocă măsuri „discriminatorii”

Ministerul de Externe al Rusiei i-a convocat pe însărcinații cu afaceri ai Letoniei, Lituaniei și Estoniei pentru a protesta față de restricțiile impuse misiunilor diplomatice ruse din aceste țări. Moscova consideră măsurile drept neprietenoase și afirmă că acestea afectează activitatea ambasadelor sale. Moscova acuză încălcarea Convenției de la Viena Într-un comunicat oficial, MAE rus a transmis un protest ferm față de reglementările adoptate de autoritățile baltice privind activitățile administrative ale ambasadelor din Riga, Vilnius și Tallinn. Citește și: Încălcând referendumul din 2019, Guvernul emite, la cererea CSM, o OUG în domeniul Justiției Rusia susține că noile cerințe „ilegale” îngreunează semnificativ activitatea misiunilor sale diplomatice și încalcă articolul 25 din Convenția de la Viena din 1961 privind relațiile diplomatice. Acuzații de măsuri discriminatorii la adresa Rusiei Ministerul rus afirmă că natura acestor măsuri este discriminatorie și contravine articolului 47 din aceeași Convenție, care interzice practicile discriminatorii ale statului gazdă. Moscova subliniază că statele baltice sunt obligate să asigure condițiile necesare pentru ca ambasadele străine să își îndeplinească atribuțiile. Rusia anunță posibile măsuri de retorsiune MAE rus a avertizat reprezentanții Letoniei, Lituaniei și Estoniei că Federația Rusă își rezervă dreptul de a adopta măsuri de răspuns adecvate. Oficialii de la Moscova nu au detaliat însă ce tip de contra-măsuri ar putea fi luate. Restricții dure în statele baltice după invazia Ucrainei Țările baltice au introdus în ultimii ani restricții severe pentru cetățenii ruși, interzicând intrarea pe teritoriile lor a persoanelor care călătoresc din Rusia și Belarus. În paralel, acestea au redus drastic numărul de diplomați ruși, pe fondul invaziei ruse în Ucraina și al deteriorării relațiilor cu Moscova.

Greta Thunberg, arestată la Londra (sursa: X/Prisoners For Palestine)
Internațional

Greta Thunberg, arestată la Londra după un protest. Acuzată că susține terorismul

Militanta suedeză pentru climă Greta Thunberg a fost arestată marți la Londra, în timpul unei manifestații de susținere a grupării Palestine Action, organizație recent interzisă în Regatul Unit. Informația a fost confirmată prin comunicate ale asociațiilor Defend Our Juries și Prisoners for Palestine. Arestare în baza legislației antiteroriste britanice Potrivit Defend Our Juries, Greta Thunberg participa la protest ținând o pancartă cu mesajul „Susțin deținuții Palestine Action. Mă opun genocidului”. Citește și: Justiția poate fi reformată doar prin schimbări legislative pe care PSD nu le vrea. Restul e blabla Un purtător de cuvânt al organizației a precizat că activista „a fost arestată în baza legislației antiteroriste” aplicabile în Regatul Unit. Autoritățile britanice nu au oferit, deocamdată, detalii suplimentare privind circumstanțele exacte ale reținerii sau durata acesteia. Palestine Action, declarată organizație teroristă în Marea Britanie Gruparea Palestine Action a fost inclusă la începutul lunii iulie pe lista organizațiilor considerate „teroriste” în Regatul Unit, în urma unor acte de vandalism comise de militanții săi. Mai mulți membri ai grupării se află în detenție, iar unii dintre ei au intrat în greva foamei. Conform legislației britanice, orice formă de sprijin public sau simbolic pentru o organizație aflată pe lista grupărilor teroriste poate fi pedepsită cu până la șase luni de închisoare. Un nou episod controversat în activitatea Gretei Thunberg Arestarea Gretei Thunberg marchează un nou episod controversat în activitatea sa publică, după ce activista pentru climă s-a implicat tot mai frecvent în cauze politice și geopolitice sensibile, dincolo de agenda climatică care a consacrat-o la nivel internațional. Cazul este urmărit cu atenție atât de organizațiile pentru drepturile civile, cât și de autoritățile britanice, în contextul dezbaterilor tot mai intense privind libertatea de exprimare și aplicarea legislației antiteroriste.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră