vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: acuzații

83 articole
Internațional

Trump graţiază un congresman democrat acuzat de luare de mită

Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat grațierea congresmanului democrat Henry Cuellar și a soției acestuia, Imelda, susținând că ambii au fost victime ale unei persecuții politice orchestrate de administrația lui Joe Biden. Trump a afirmat pe platforma Truth Social că „coruptul Joe Biden” ar fi folosit FBI și Departamentul Justiției pentru a elimina un membru al propriului partid, după ce Cuellar a criticat politica frontierelor deschise. Acuzații de mită în valoare de 600.000 de dolari Henry Cuellar a fost acuzat în mai 2024 că ar fi acceptat mită în valoare de 600.000 de dolari de la o bancă mexicană și de la o companie energetică controlată de guvernul azer, în schimbul influențării deciziilor politice în favoarea acestora. Citește și: EXCLUSIV MApN, la un pas să falimenteze Avioane Craiova cu penalități uriașe. Fabrica statului, tratată mult mai rău decât companiile străine Membru al Congresului din 2005 și reprezentant al statului Texas, Cuellar este considerat un democrat moderat, cunoscut pentru criticile sale la adresa politicii permisive a lui Biden privind migrația. În ciuda dosarului penal deschis împotriva sa, Henry Cuellar a fost reales în noiembrie 2024 în Camera Reprezentanților, reconfirmând sprijinul electoral din districtul său.

Trump graţiază un congresman democrat (sursa: Facebook/The White House)
Lavrov acuză Occidentul de „luptă murdară” (sursa: TASS)
Internațional

Lavrov, noi mesaje pentru suveraniști: Rusia cu luptă cu Occidentul colonialist

Occidentul duce o luptă „murdară și necompetitivă” împotriva Rusiei prin impunerea de sancțiuni și restricții comerciale, susține ministrul rus de externe, Serghei Lavrov. Într-un interviu acordat televiziunii ruse, acesta a acuzat statele occidentale că folosesc conflictul din Ucraina ca pretext pentru a elimina Rusia de pe piața globală a armamentului. Lavrov: „Sancțiunile nu au legătură cu Ucraina, ci cu competiția” „Provocările sunt aceleaşi cu care ne confruntăm la exportul oricărui alt bun (...). Citește și: Trei garanții de securitate care pot opri Rusia să mai atace Ucraina: una din ele, arma nucleară - fost comandant al armatei ucrainene Este vorba despre sancţiuni şi încercările de a le justifica prin necesitatea de a acuza Rusia pentru ‘comportamentul’ său faţă de Ucraina. Dar, de fapt, este o luptă murdară şi necompetitivă”, a afirmat Lavrov. Acuzații de ipocrizie Șeful diplomației ruse acuză Occidentul de incoerență și ipocrizie, susținând că a renunțat la principiile pieței libere în momentul în care Rusia a devenit un competitor puternic. „Occidentul a demonstrat incapacitatea absolută de a încheia acorduri. Respectul faţă de regulile globalizării, piaţa liberă, concurenţa loială, prezumţia de nevinovăţie – toate acestea s-au transformat în cenuşă de îndată ce Occidentul a realizat că pierde competiţia.” Rusia, pregătită să facă față sancțiunilor Lavrov susține că sancțiunile nu își mai ating scopul, deoarece „restul lumii” ar căuta alternative la sistemele financiare și logistice occidentale. „Toți vor să facă comerţ cinstit. Cei care doresc acorduri comerciale reciproc avantajoase vor găsi întotdeauna cum să îşi organizeze lanţurile financiare, bancare şi logistice.” Piața armamentului, armă geopolitică și simbol istoric Ministrul rus afirmă că industria militară a Rusiei rămâne competitivă și influentă, invocând rolul istoric al armelor sovietice în mișcările de independență din Africa și Asia. „Producţiile militare ruseşti sunt absolut competitive şi se mândresc cu gloria de a fi sprijinit, timp îndelungat, lupta împotriva colonialismului occidental. Kalaşnikov este un simbol al decolonizării.” Lavrov afirmă că sancțiunile împotriva industriei militare ruse au fost impuse „cu mult înainte” de invazia Ucrainei, ceea ce ar demonstra, în opinia sa, că acestea nu sunt rezultatul conflictului, ci o strategie de izolare economică.

Trump respinge acuzațiile privind starea de sănătate (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump, despre o jurnalistă care a scris despre sănătatea sa: "urâtă", "de mâna a treia"

Președintele american Donald Trump a reacționat vehement miercuri la un articol publicat în New York Times, pe care l-a numit „defăimător”. În analiza realizată de jurnalista Katie Rogers, se sugera că liderul american ar putea avea probleme de sănătate, bazate pe scăderea numărului de apariții publice și pe modificări ale rutinei sale zilnice. Trump a respins categoric aceste speculații, afirmând că are „o stare de sănătate excelentă” și „nu și-a pierdut energia”. Declarații acide pe rețeaua Truth Social Într-un mesaj publicat pe platforma sa Truth Social, Trump a acuzat New York Times de părtinire politică și dezinformare, numindu-l „dușman al poporului” și acuzând publicația că se află pe cale să se închidă. Citește și: Partidul lui Ciceală vrea suprataxarea „locuințelor goale” și prețuri plafonate la vânzarea lor. Dar șomera Ciceală trăiește din chirii Liderul american a atacat-o și pe autoarea articolului, pe care a descris-o într-un mod ofensator, afirmând că ar fi „o jurnalistă de mâna a doua”. Articolul care a declanșat controversele Analiza publicată de New York Times susține că, între 20 ianuarie și 25 noiembrie, numărul aparițiilor publice ale lui Donald Trump a scăzut cu 39% față de aceeași perioadă din primul său mandat. Totodată, ziua sa de lucru ar începe mai târziu, iar deplasările interne ar fi considerabil reduse. Articolul ridică întrebări cu privire la nivelul său de energie și la posibile dificultăți de natură medicală, având în vedere că liderul republican se apropie de vârsta de 80 de ani. New York Times își apără jurnalista După reacția președintelui, New York Times a oferit un răspuns oficial, apărându-și jurnalista și subliniind rolul fundamental al unei prese libere și independente în informarea publicului. Publicația a afirmat că materialul jurnalistic reprezintă „un exemplu despre cum presa ajută americanii să înțeleagă mai bine guvernul și pe cei care îi conduc”. Trump încearcă să se diferențieze de Joe Biden Donald Trump insistă să își prezinte vitalitatea și energia ca argument politic, în contrast cu fostul președinte democrat Joe Biden, despre care afirmă că ar fi avut un declin cognitiv vizibil în finalul mandatului. Potrivit lui Trump, Biden evita contactul cu presa și folosea frecvent semnătura automată pentru documentele oficiale. Apar semne de întrebare și despre sănătatea lui Trump Deși Trump își promovează constant imaginea de lider energic, în ultima perioadă au apărut speculații și despre starea sa de sănătate. El a fost surprins în public cu glezne umflate și o vânătaie pe dosul palmei, acoperită cu fond de ten. De asemenea, la un eveniment din Biroul Oval, liderul american a părut aproape să adormă în timpul discursurilor. Diagnosticul oficial: insuficiență venoasă cronică Casa Albă a anunțat în iulie că Donald Trump suferă de insuficiență venoasă cronică, o afecțiune comună la persoanele în vârstă. Totuși, administrația prezidențială a precizat că acesta are „o stare de sănătate excelentă”. Trump confirmă acum că a trecut recent printr-un examen fizic și un test cognitiv „cu rezultat excelent”, precum și printr-un RMN, fără a dezvălui motivul investigației medicale. Trump își afirmă încă o dată vitalitatea „Va veni o zi când nu voi mai avea energie, tuturor li se întâmplă”, a scris Trump, subliniind însă că, potrivit evaluărilor medicale recente, „nu este încă acel moment”. Președintele insistă că rămâne activ, energic și apt să își exercite mandatul, respingând interpretările privind un eventual declin fizic sau cognitiv.

Moscova critică divulgarea discuțiilor confidențiale (sursa: Kremlin.ru)
Internațional

Moscova acuză divulgarea convorbirilor cu Steve Witkoff. Tensiuni cu SUA

Consilierul Kremlinului pentru politică internațională, Iuri Ușakov, a criticat miercuri apariția în media a unor convorbiri telefonice atribuite dialogului său cu trimisul special american, Steve Witkoff. Ușakov a calificat scurgerile drept „inacceptabile”, menționând că unele dintre informații sunt „false” și subliniind gravitatea subiectelor discutate în cadrul acestor contacte diplomatice. Moscova critică divulgarea discuțiilor confidențiale Aflat la Bișkek (Kârgâzstan) alături de președintele Vladimir Putin, Ușakov a declarat pentru presa rusă că discuțiile cu reprezentantul american sunt strict confidențiale și nu trebuie divulgate. Citește și: Lasconi, interviu în cartea unui angajat al propagandei Chinei comuniste despre „lovitura de stat” din 2024. Banii din carte, pentru Georgescu Oficialul a afirmat că dezvăluirile din presă pun sub semnul întrebării modalitatea de a continua negocieri constructive cu parteneri care expun public detalii ale convorbirilor diplomatice. Ușakov a anunțat că intenționează să abordeze acest subiect direct cu Steve Witkoff. Bloomberg publică o transcriere a unei convorbiri Ușakov–Witkoff Marți, agenția Bloomberg a publicat o transcriere a unei conversații purtate pe 14 octombrie de Ușakov cu Steve Witkoff. Potrivit materialului, trimisul american ar fi sugerat o colaborare pe un potențial plan de pace pentru Ucraina. Aceste dezvăluiri au pus în centru atenției rolul lui Witkoff ca intermediar neoficial între Washington și Moscova în contextul încercărilor de identificare a unei soluții la conflictul ucrainean. Kremlinul confirmă vizita lui Steve Witkoff la Moscova Anterior, Kremlinul confirmase că Steve Witkoff urmează să viziteze Moscova săptămâna viitoare, într-un demers diplomatic orientat spre evaluarea planului american de reglementare a conflictului din Ucraina. Ușakov a precizat că, dacă vizita va avea loc, Witkoff va fi primit inclusiv de președintele rus Vladimir Putin, iar unele puncte ale propunerii americane sunt considerate „pozitive”, deși multe necesită discuții tehnice aprofundate. Trump afirmă că Witkoff va discuta planul pentru Ucraina cu Putin Președintele american a declarat marți, la bordul Air Force One, că Steve Witkoff va călători la Moscova pentru discuții cu Putin privind o eventuală soluție diplomatică la războiul din Ucraina. Donald Trump a menționat, de asemenea, posibila prezență a ginerelui său, Jared Kushner, în delegație. Moscova apreciază inițiativa americană, respinge rolul Europei Potrivit lui Ușakov, Moscova consideră Statele Unite singurul actor occidental care a venit cu inițiative concrete privind reglementarea conflictului. În schimb, oficialul rus a criticat tentativele europene de implicare în procesul de mediere. Și ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, afirmase marți că „nu poate exista nicio mediere din partea Franței sau Germaniei”. Dezvăluirile din presă și impactul asupra negocierilor ruso-americane Conținutul convorbirii publicate de Bloomberg indică faptul că Witkoff i-ar fi sugerat lui Ușakov să prezinte planul de pace într-o manieră care să favorizeze o reacție pozitivă din partea președintelui Trump. În plus, în cadrul discuției, trimisul american ar fi propus ca Putin să-l contacteze telefonic pe Trump înainte de vizita lui Volodimir Zelenski la Casa Albă din octombrie. Potrivit presei americane, inclusiv The Wall Street Journal, această convorbire ar fi oferit Kremlinului ocazia de a-l convinge pe Trump să nu autorizeze livrarea rachetelor Tomahawk către Ucraina, argumentând că o astfel de decizie ar escalada conflictul. Reacția Casei Albe: negocierea este „ceva obișnuit” Casa Albă nu a contestat autenticitatea transcrierii și l-a apărat pe Steve Witkoff, considerând că schimbul de opinii cu oficialii ruși este parte a procesului diplomatic. Președintele Trump a declarat că astfel de discuții sunt normale pentru un negociator, sugerând că abordări similare sunt utilizate și în dialogul cu partea ucraineană. Risc de tensionare a relațiilor Moscova–Washington Ușakov a avertizat că astfel de dezvăluiri pot afecta pozitivul, dar fragilul proces de apropiere diplomatică dintre Rusia și Statele Unite. El a subliniat că relațiile se consolidează cu dificultate, în special prin contactele telefonice, iar expunerea lor în presă subminează încrederea reciprocă.

Alexandru Toader, comportament nepotrivit față de studente (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Fiul lui Tudorel Toader, lector la Drept, acuzat că „alegea după aspect” studente pentru privilegii

Curg acuzațiile la adresa lui Alexandru Toader, fiul fostului ministru al Justiției Tudorel Toader, profesor la Facultatea de Drept, după ce mai multe studente au reclamat comportamente considerate nepotrivite. Alexandru Toader, comportament nepotrivit față de studente O studentă a declarat că acesta obișnuia să „ia la ochi” tinerele frumoase din amfiteatru, descriind privirile lui drept intruzive și incomode, deși nu a fost vorba de hărțuire sexuală propriu-zisă. Citește și: Un singur vot împotriva deciziei judecătorilor de la Curtea de Apel București de a respinge și noile propuneri privind pensiile magistraților Aceeași studentă spune că a încercat, fără succes, să depună o plângere legată de modul de predare și de atitudinea profesorului față de studente. O altă tânără susține că acest comportament ar fi cunoscut și discutat de mai multe generații de studenți ai Facultății de Drept. Continuarea, în Ziarul de Iași

Fiul lui Tudorel Toader, acuzat de presiuni sexuale (sursa: reporteris.ro)
Eveniment

Fiul lui Tudorel Toader, lector universitar, acuzat de sex cu studente pentru a le trece examenul

Alexandru Toader, fiul lui Tudorel Toader, lector de la Facultatea de Drept a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, este acuzat că ar fi făcut propuneri cu tentă sexuală unor studente pentru a le trece examenele. Fiul lui Tudorel Toader, acuzat de presiuni sexuale Două tinere au relatat, pentru Reporter de Iași, experiențe directe, descriind situații petrecute chiar în spațiile instituției de învățământ superior. Citește și: Candidatul independent la șefia CJ Buzău, Mihai Răzvan Moraru, explică cum a favorizat Ciolacu firmele apropiaților săi. PSD și AUR au cerut ștergerea postării Potrivit mărturiilor, una dintre studente ar fi acceptat propunerea, iar în cabinetul lectorului din universitate ar fi avut loc două contacte intime. „Totul a durat 20 de minute”, spune aceasta. Mesaje zilnice și întâlniri într-un birou privat După incidentul din universitate, lectorul i-ar fi scris zilnic tinerei pe Instagram, invitând-o apoi la biroul său notarial de pe strada Sf. Lazăr. Aceasta a descris în detaliu încăperea: „Pe pereți sunt coarne de cerb și o canapea din piele maro”. Jurnaliștii au intrat în biroul respectiv pe 20 noiembrie, confirmând că obiectele descrise se află într-adevăr acolo. De ce a intrat o studentă într-un cabinet privat, seara, fără martori? Întrebarea centrală rămâne: cum a fost posibil ca o studentă să ajungă în cabinetul privat al unui cadru didactic, într-o oră târzie, fără ca nimeni să intervină? Incidentul ridică semne de întrebare privind limitele profesionale, responsabilitatea academică și protecția studenților. Trauma emoțională: „N-am fost om o săptămână” După această experiență, tânăra spune că a trecut printr-o perioadă dificilă emoțional: „Am băut o săptămână ca să uit, n-am fost om”. Aceasta afirmă că episodul o afectează și astăzi, fiind o experiență care i-a influențat starea psihică pe termen lung. A doua studentă: ușă încuiată și aluzii intime O altă studentă, care nu avea notă de trecere, ar fi fost invitată în biroul lectorului din facultate. Acesta ar fi încuiat ușa și i-ar fi făcut aluzii pentru a „ajunge la o înțelegere”. Întrebarea ar fi fost directă: „Cum facem?”. Tânăra a avut un moment de inspirație și i-a spus: „Îi spunem tatălui meu”. În acel moment, lectorul ar fi renunțat și i-ar fi trecut nota 5. Avertismente între studente: „Nu rămâneți pe toamnă la el” Cele două tinere spun că numeroase colege din anii II și III le-au avertizat: „Nu rămâneți pe toamnă la Alexandru Toader. E periculos”. Mărturiile sugerează că situațiile de acest tip ar fi cunoscute în mediul studențesc, dar neoficial. „Se tem de puterea familiei”. Faptele sunt cunoscute, dar ignorate Studentele spun că faptele sunt de notorietate, în special printre tinerele de la Drept, însă nimeni nu ia măsuri. Motivul invocat ar fi influența și puterea familiei lectorului, fapt care ar genera teamă și tăcere în rândul martorilor. Reacția lectorului acuzat: „Nu spun nici da, nici nu” Confruntat cu acuzațiile, Alexandru Toader nu a negat, dar nici nu a oferit explicații clare. Declarația sa a fost scurtă: „Nu spun nici da, nici nu”. 

Trump acuză Ucraina de lipsă de recunoștință (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump îl acuză iar pe Zelenski că nu le-a mulțumit americanilor pentru ajutor

Președintele SUA, Donald Trump, a lansat duminică o serie de acuzații la adresa liderilor ucraineni, reproșându-le că nu ar manifesta „nici o recunoștință” față de Statele Unite, în contextul eforturilor sale de a impune un acord de pace pentru încheierea conflictului cu Rusia. Trump acuză Ucraina de lipsă de recunoștință Planul, contestat atât la Kiev, cât și la Bruxelles, este promovat intens de administrația americană. Citește și: Candidatul independent la șefia CJ Buzău, Mihai Răzvan Moraru, explică cum a favorizat Ciolacu firmele apropiaților săi. PSD și AUR au cerut ștergerea postării Într-un mesaj publicat pe platforma sa Truth Social, Trump a criticat și statele europene, acuzându-le că „continuă să cumpere petrol din Rusia”, în timp ce Washingtonul ar suporta cea mai mare parte a costurilor militare și financiare pentru sprijinirea Ucrainei. Atac la Biden și acuzații privind gestionarea războiului Donald Trump l-a atacat și pe predecesorul său, Joe Biden, pe care l-a acuzat de „lipsă de acțiune” la începutul invaziei ruse. În mesajul său scris cu majuscule, Trump a afirmat că a „moștenit un război care nu ar fi trebuit niciodată să aibă loc”, calificând conflictul drept „perdant pentru toată lumea”. Președintele american a susținut că SUA continuă să furnizeze „cantități masive de arme NATO” pentru Ucraina, acuzându-l pe Biden că a oferit echipamentele „gratuit, gratuit, gratuit”, împreună cu „mari sume de bani”. Washingtonul intensifică discuțiile diplomatice la Geneva În paralel cu declarațiile președintelui Trump, secretarul de stat Marco Rubio urma să se întâlnească duminică la Geneva cu o delegație ucraineană, în încercarea de a avansa implementarea proiectului american pentru pace. Administrația Trump prezintă acum această propunere drept „un cadru pentru negocieri” — un plan în 28 de puncte menit să pună capăt conflictului, care durează de aproape patru ani. Cu toate acestea, documentul provoacă îngrijorare la Kiev și Bruxelles, fiind perceput ca prea concesiv față de Moscova. Planul de pace: între presiune diplomatică și critici internaționale Deși Washingtonul îl promovează drept o soluție pragmatică, planul american este contestat de Ucraina, care îl consideră insuficient pentru a garanta securitatea, independența și integritatea teritorială a țării. De asemenea, unele state europene se tem că inițiativa ar putea slăbi unitatea occidentală în fața agresiunii ruse.

Peter Magyar acuză atacuri cibernetice (sursa: Facebook/Péter Magyar)
Internațional

Liderul opoziției maghiare acuză hackeri ruși că atacă partidul TISZA

Liderul opoziției din Ungaria, Peter Magyar, a acuzat luni autoritățile că ar fi permis scurgerea ilegală a datelor personale ale susținătorilor partidului său, TISZA, în urma unui atac informatic cu malware. Acesta susține că este ținta unor rețele internaționale interesate să-l mențină la putere pe premierul Viktor Orban. Peter Magyar acuză atacuri cibernetice „Sistemele noastre sunt constant atacate de luni de zile”, a declarat Magyar într-o postare pe Facebook. Citește și: Lector UBB Cluj către magistrați: „Dacă zicem să am slujbă bună, niște bani și pensie, suntem morți” Politicianul conservator, considerat favorit în sondaje pentru alegerile legislative din 2026, afirmă că atacurile cibernetice fac parte dintr-un plan mai amplu de intimidare politică și destabilizare. Magyar a declarat că aplicația mobilă a partidului său, TISZA, a devenit „ținta unor hackeri internaționali susținuți clar de serviciile ruse”, încă de la lansare. O bază de date cu 200.000 de nume, publicată pe internet Presa apropiată guvernului de la Budapesta a relatat la sfârșitul săptămânii trecute că o bază de date conținând 200.000 de nume ar fi fost publicată temporar pe internet. Lista provenea din aplicația mobilă a partidului TISZA și conținea numele, adresele de e-mail, adresele poștale și numerele de telefon ale susținătorilor. Datele au fost retrase la scurt timp după publicare, însă scurgerea a fost suficientă pentru a declanșa un nou scandal politic. Alegerile primare ale opoziției, afectate de incident Potrivit lui Magyar, atacul informatic are scopul de a intimida simpatizanții și de a împiedica organizarea alegerilor primare prin care TISZA urma să își desemneze candidații pentru alegerile parlamentare. Liderul opoziției a anunțat însă că procesul electoral intern va continua, dar pe o altă platformă online, pentru a asigura protecția datelor participanților. Reacția guvernului Orban: „Opoziția își arată adevărata față” Guvernul de la Budapesta a reacționat rapid la acuzațiile lui Magyar. Gergely Gulyas, șeful de cabinet al premierului Viktor Orban, a declarat pe Facebook că „modul în care opoziția tratează datele cetățenilor este revelator pentru modul în care ar conduce țara”. Declarația oficialului vine pe fondul unei campanii electorale tensionate, în care Peter Magyar îl devansează în sondaje pe Viktor Orban, aflat la putere de peste 15 ani. Ungaria, tot mai expusă atacurilor cibernetice Incidentul are loc într-un context mai amplu de insecuritate cibernetică în Ungaria. În 2021, primele alegeri primare ale opoziției au fost suspendate din cauza unui atac informatic considerat de origine străină. În același an, Ungaria a fost singura țară din Uniunea Europeană menționată în scandalul Pegasus, pentru folosirea software-ului de spionaj israelian asupra a peste 300 de numere de telefon. Între 2023 și 2024, peste 40 de publicații independente au fost victime ale unor atacuri cibernetice, iar un tânăr de 23 de ani a fost arestat în iulie în cadrul anchetei. O campanie electorală marcată de tensiuni Pe măsură ce Ungaria se apropie de alegerile parlamentare din aprilie 2026, războiul digital dintre guvern și opoziție pare să se intensifice. Scurgerea de date a partidului TISZA adâncește neîncrederea publică și ridică întrebări serioase privind securitatea cibernetică, transparența și echitatea procesului electoral în Ungaria.

Simion reclamă 90 de amenințări cu moartea (sursa: Facebook/George Simion)
Eveniment

George Simion susține că viața îi este în pericol, acuză Poliția de pasivitate, a cerut pază SPP

Președintele AUR, George Simion, a anunțat vineri că a solicitat intervenția Serviciului de Pază și Protecție (SPP) pentru asigurarea protecției personale, a familiei sale și a colegilor din conducerea partidului. Simion susține că „instituțiile de forță din București discriminează opoziția politică din România”. Simion reclamă 90 de amenințări cu moartea Simion a afirmat că, pe 30 octombrie, „fațada sediului central al partidului a fost distrusă de indivizi care s-au semnat ca fiind parte din gruparea Antifa”. Citește și: Cât îi dădea trustul lui Dan Voiculescu soției senatorului PSD Daniel Zamfir, cel supărat pe salariul Oanei Gheorghiu Potrivit acestuia, organizația este „etichetată în SUA ca fiind teroristă” și, deși există imagini video detaliate ale incidentului, poliția nu ar fi identificat încă făptașii. Liderul AUR a declarat că, pe 15 septembrie, a depus plângere penală pentru amenințările primite după asasinarea activistului conservator american Charlie Kirk. „Au fost peste 90 de ameninţări: la multe dintre ele se cunosc persoanele, cu nume şi prenume reale. Nicio audiere nu a avut loc până în prezent”, a afirmat Simion, acuzând un „dublu standard” în raport cu alte cazuri publice. El a adăugat că serviciile secrete „și-au declinat competența”, sugerând că acestea sunt preocupate de „fabricarea de dosare politice împotriva celor care stau prea bine în sondaje”. Poliția Română răspunde acuzațiilor lui George Simion Poliţia Română tratează cu maximă seriozitate orice sesizare privind ameninţări, acte de violenţă sau alte fapte care pot afecta siguranţa persoanelor, a transmis, sâmbătă, Inspectoratul General al Poliţiei Române (IGPR). IGPR a subliniat, printr-un comunicat oficial, că după plângerea penală depusă de liderul AUR a fost constituit un dosar penal. Ancheta este coordonată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2, iar polițiștii derulează verificările procedurale prevăzute de lege pentru a stabili toate circumstanțele și a identifica persoanele responsabile. „Nu tolerăm incitarea la ură sau violență” Reprezentanții Poliției Române au precizat că instituția nu tolerează comportamentele sau exprimările care incită la ură, violență ori promovează ideologii extremiste. „Poliţia Română acţionează în mod echidistant şi imparţial, pentru protejarea drepturilor şi libertăţilor tuturor cetăţenilor, indiferent de apartenenţa politică, socială sau de altă natură”, se arată în comunicatul IGPR. Instituția amintește că libertatea de exprimare este garantată de Constituția României, însă „nu poate fi folosită ca pretext pentru încălcarea legii”. Amenințările sunt considerate fapte grave IGPR a subliniat că orice amenințare, indiferent la adresa cui este îndreptată, constituie o faptă gravă sancționată de legea penală. „Poliţia Română îşi desfăşoară activitatea pentru protejarea cetăţenilor şi comunităţii conform prevederilor legale”, mai transmite instituția. Ancheta este în desfășurare IGPR a transmis că ancheta privind plângerile depuse de liderul AUR este în desfășurare și că instituția acționează exclusiv în limitele prevăzute de lege. „Poliția Română tratează cu maximă seriozitate orice amenințare la adresa siguranței persoanelor, fără discriminare politică sau ideologică”, se arată în comunicatul final.  

Profesor universitar, acuzat de glume deocheate și abuzuri (sursa: Facebook/Universitatea de Ştiinţele Vieții „Ion Ionescu de la Brad” Iaşi )
Eveniment

Întrebări despre viața sexuală și glume deocheate - cursurile profesorului Gașpar

Profesorul universitar Corneliu Gașpar, cercetat de Comisia de Etică, este acuzat că a transformat cursurile și examenele într-un context plin de aluzii sexuale și remarci nepotrivite. Profesor universitar, acuzat de glume deocheate și abuzuri Potrivit mărturiilor unor studente, cadrul universitar punea frecvent întrebări intime și făcea glume cu tentă erotică, depășind limitele comportamentului academic. Citește și: Lacrimi și Dumnezeu: cum a decurs circul organizat de Anca Alexandrescu pentru a-și anunța candidatura O fostă studentă a relatat că testările scrise erau doar formale, notele fiind influențate de discuțiile orale purtate în cadrul examenelor. Cazul a stârnit revoltă în mediul universitar, ridicând semne de întrebare asupra mecanismelor de control și etică din sistemul de învățământ superior. Continuarea, în Ziarul de Iași

Profesor ieșean, acuzat de comportament nepotrivit (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Profesor universitar acuzat că face glume cu tentă sexuală precum "definiția labei"

Un profesor universitar de la Facultatea de Medicină Veterinară din cadrul Universității de Științele Vieții din Iași, Corneliu Gașpar, este cercetat de Comisia de Etică după ce o studentă l-a acuzat de comportamente nepotrivite cu tentă sexuală. Profesor ieșean, acuzat de comportament nepotrivit Potrivit surselor universitare, mai multe studente ar fi fost vizate de astfel de incidente, discutate deja în mediul academic. Citește și: Clopotele Catedralei Mântuirii Neamului, fabricate în Austria - trei ani după boicotul AUR împotriva produselor din această țară În trecut, același cadru didactic a fost menționat în presă pentru comportamente umilitoare la adresa studentelor. În prezent, profesorul continuă să predea cursuri precum „Etică și integritate academică”, „Etologie” și „Igienă și bunăstarea animalelor”, până la finalizarea anchetei interne. Continuarea, în Ziarul de Iași

Nereguli majore la Apele Române (sursa: Facebook/Apele Române)
Eveniment

Nereguli majore la Apele Române: inspecțiile, obstrucționate deliberat, acuză ministra Mediului

Structurile de inspecție ale Administrației Naționale „Apele Române” (ANAR) au fost obstrucționate deliberat, atât la nivel central, cât și local, a anunțat ministra Mediului, Diana Buzoianu. Nereguli majore la Apele Române Buzoianu susține că instituția a fost golită de una dintre funcțiile sale esențiale – prevenirea abuzurilor și a poluărilor printr-o prezență constantă în teren. Citește și: Siegfried Mureșan: „Adevărul este că PSD-ul este partidul care s-a opus mereu reformelor” „Apele Române trebuie reformată din temelii”, a declarat ministra după finalizarea verificărilor dispuse la nivelul instituției. Raportul Corpului de Control: o instituție blocată și ineficientă Potrivit comunicatului Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, Corpul de Control a finalizat acțiunea de verificare a ANAR, vizând modul în care instituția și-a îndeplinit atribuțiile de inspecție, control și gestionare a resurselor umane. Concluziile raportului indică deficiențe majore de organizare, un declin constant al activității de control și o supradimensionare a aparatului administrativ, în detrimentul echipelor operative. „Am cerut acest control pentru că era nevoie de claritate și adevăr. Concluziile confirmă că am avut dreptate să schimb conducerea instituției. Ce am găsit este o structură blocată, cu fonduri pierdute și responsabilități ignorate”, a spus Diana Buzoianu. Scădere masivă a controalelor și creșterea avertismentelor Datele analizate arată că numărul total de controale efectuate de ANAR a scăzut de la 10.790 în 2022 la 9.270 în 2024, iar în prima jumătate a anului 2025 au fost realizate doar 3.081 de controale. În același timp, avertismentele au crescut la peste 63% din totalul sancțiunilor, iar rata de încasare a amenzilor a coborât sub 20%. Numărul inspectorilor a scăzut dramatic. Serviciul Inspecția Națională a Apelor, care coordonează controalele la nivel național, mai avea doar doi inspectori activi din 11 posturi aprobate. Buzoianu: „Inspectorii au fost blocați intenționat” Ministra Mediului a acuzat că structurile de inspecție au fost sabotate, pierzându-și capacitatea de intervenție. „Este clar că toate aceste lucruri nu s-ar fi putut întâmpla fără directori locali care au întors privirea sau, mai grav, au oprit controalele reale”, a spus Buzoianu. Pentru remedierea situației, Ministerul Mediului a dispus măsuri imediate: dublarea numărului de inspectori prin abilitarea șefilor de sisteme de gospodărire a apelor din teritoriu; instruirea pe teren a personalului nou, timp de câteva luni; stabilirea unor misiuni tematice lunare și criterii minime de performanță – fiecare inspector urmând să efectueze minimum 20-30 de controale lunar. „În prezent, media este de 50 de controale pe inspector pentru primele zece luni din 2025, un nivel total inacceptabil”, a precizat ministra. Extinderea aparatului central și paralizarea activității din teritoriu Analiza Corpului de Control arată că structura centrală a ANAR a crescut cu 17% în ultimii cinci ani, depășind limita legală de posturi de conducere prevăzută de Codul Administrativ. În același timp, echipele operative din teritoriu au fost reduse și slab coordonate, ceea ce a dus la scăderea capacității de control real. „Nu poți proteja resursa de apă doar stând la birou. Reforma ANAR începe astăzi. Vreau controale reale, investiții care se mișcă și o instituție care lucrează pentru oameni, nu pentru propriul confort”, a subliniat Buzoianu. Corupție, controale formale și amenzi neîncasate Ministra a criticat faptul că majoritatea controalelor din ultimii trei ani s-au încheiat cu concluzia că „totul este în regulă”, iar peste 60% dintre sancțiuni au fost doar avertismente. Rata de încasare a amenzilor este extrem de redusă – sub 20%, iar pentru 508 amenzi nu există dovezi privind acțiuni de recuperare. Evoluția sumelor achitate confirmă declinul: 2022 – 3,8 milioane lei achitați din 14,2 milioane aplicați; 2023 – 2,8 milioane lei din 16,6 milioane; 2024 – 2,3 milioane lei din 12,7 milioane; prima jumătate din 2025 – doar 917.500 lei achitați. Reforma promite controale reale și eliminarea corupției Diana Buzoianu a transmis că reforma ANAR va fi monitorizată strict: „Voi cere lunar un raport cu toate controalele realizate și sancțiunile aplicate. Cei care mimează activitatea de inspecție sau tolerează corupția vor fi înlocuiți. Nu ne mai permitem ca una dintre cele mai importante resurse ale noastre – apa – să fie sacrificată prin nepăsare și complicitate.”

CSM acuză Guvernul Bolojan de „sfidare” (sursa: Facebook/Ilie Bolojan)
Justiție

CSM, reacție vehementă împotriva Guvernului, pe care-l acuză că sfidează magistrații

CSM acuză Guvernul Bolojan de „sfidare”. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a criticat din nou, miercuri, reforma pensiilor speciale pentru magistrați propusă de Guvernul condus de Ilie Bolojan. CSM acuză Guvernul Bolojan de „sfidare” Într-un comunicat oficial, CSM avertizează că autoritatea judecătorească se confruntă cu „o situație de o gravitate excepțională”, acuzând factorul politic de „sfidare” și lipsă de dialog. Citește și: Ciolacu vrea să scoată USR de la guvernare și critică violent măsurile luate de Bolojan „Autoritatea judecătorească se confruntă cu o situaţie de o gravitate excepţională generată de atitudinile inacceptabile ale unor exponenţi ai factorului politic la adresa sistemului judiciar”, arată CSM în comunicatul transmis presei. Instituția afirmă că demersul legislativ privind modificarea statutului judecătorilor și procurorilor a fost precedat de declarații publice și campanii mediatice menite să discrediteze magistrații și să-i prezinte drept responsabili pentru problemele economice ale României. „În mai multe rânduri, Consiliul Superior al Magistraturii a atras atenţia asupra riscurilor cauzate de climatul de ostilitate creat împotriva magistraţilor, prin luări de poziţie ale factorului politic şi prin campanii mediatice care au urmărit discreditarea sistemului judiciar şi culpabilizarea acestuia pentru situaţia economică şi socială în care se află România”, a transmis instituția. „Factorul politic a perseverat în atitudinea de sfidare” CSM acuză Guvernul că a continuat reforma fără a se consulta cu reprezentanții sistemului judiciar. „Factorul politic a perseverat în atitudinea de sfidare a autorităţii judecătoreşti, nemanifestând niciun fel de deschidere pentru dialog şi cooperare”, se precizează în comunicat. Consiliul susține că niciuna dintre cauzele care au generat reacțiile sistemului judiciar nu a fost soluționată: „Nu există vreo preocupare reală privind impactul acestor măsuri asupra independenței justiției, care reprezintă garanția fundamentală a dreptului cetățeanului la un proces echitabil.” Totodată, CSM consideră că o justiție independentă este esențială nu doar pentru magistrați, ci și pentru toți profesioniștii din domeniul juridic, „a căror activitate are ca obiectiv garantarea drepturilor și libertăților cetățenilor”. CSM promite să apere statutul magistraților În finalul comunicatului, CSM dă asigurări că va continua să acționeze pentru protejarea independenței justiției și a statutului magistraților: „Consiliul îi asigură pe toţi judecătorii şi procurorii că va utiliza în continuare toate instrumentele legale pentru apărarea independenţei justiţiei şi a statutului magistraţilor, astfel încât să fie garantate drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor şi parcursul democratic al societăţii româneşti.” Reforma Guvernului Bolojan Proiectul de lege inițiat de premierul Ilie Bolojan prevede creșterea vârstei standard de pensionare a magistraților la 65 de ani, precum și modificarea formulei de calcul a pensiei: aceasta ar urma să reprezinte maximum 70% din ultimul salariu net, în loc de 80% din brut, cum este în prezent. Legea a fost adoptată în Parlament, dar a fost contestată la Curtea Constituțională de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), care a amânat deja de două ori pronunțarea unei decizii.  

Componente occidentale identificate în rachetele rusești (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Peste 100.000 de componente occidentale în dronele și rachetele rusești care au lovit Ucraina

Componente occidentale identificate în rachetele rusești. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a denunțat luni utilizarea de echipamente și componente produse de companii străine în sistemele de arme folosite de Rusia pentru atacurile aeriene recente asupra Ucrainei. Componente occidentale identificate în rachetele rusești Zelenski a afirmat că, în noaptea de 5 octombrie, Rusia a folosit 549 de sisteme de arme care conțineau 102.785 de componente fabricate în străinătate. Citește și: EXCLUSIV Cum a primit ministrul Nazare două apartamente nedeclarate de la soția unui fost client al DNA. Schema creditării firmei de către acționarul insignifiant Președintele ucrainean a acuzat nouă țări că nu fac suficient pentru a opri fluxurile de aprovizionare care permit Moscovei să-și mențină capacitatea militară: Acestea sunt: SUA, China, Taiwan, Regatul Unit, Germania, Elveția, Japonia, Coreea de Sud și Olanda. Tehnologie occidentală în rachetele Iskander și Kinjal Potrivit lui Zelenski, rachetele balistice rusești Iskander și Kinjal utilizează tehnologii importate din Statele Unite, inclusiv microprocesoare și convertoare analog-digitale. De asemenea, micro-controlerele folosite la drone provin din Elveția, iar micro-ordinatoarele de control al zborului sunt fabricate în Regatul Unit. „Companii din aceste țări furnizează componente informatice și electronice esențiale pentru funcționarea dronelor și rachetelor”, a subliniat liderul ucrainean. Ucraina cere acțiuni concrete împotriva exporturilor sensibile Zelenski a anunțat că a transmis partenerilor occidentali propuneri menite să blocheze lanțurile de aprovizionare care alimentează industria de armament a Rusiei. „Partenerii noștri dețin deja date detaliate despre ce companie și ce produs trebuie vizat și cum să reacționeze”, a precizat președintele. Apelul vine în contextul eforturilor Ucrainei de a limita evaziunea sancțiunilor internaționale, prin care Rusia continuă să obțină piese de înaltă tehnologie. Val de atacuri asupra Ucrainei: sute de drone și rachete În paralel, Rusia a lansat un nou val de atacuri aeriene nocturne, vizând în special infrastructura energetică a Ucrainei. În noaptea de sâmbătă spre duminică, Moscova a folosit aproape 500 de drone și peste 50 de rachete. Aceste lovituri au provocat întreruperi masive de curent și victime civile în mai multe regiuni. Liov și Zaporojie, printre cele mai afectate orașe La Liov (Lviv), regiune din vestul Ucrainei care fusese până acum relativ ferită de bombardamente, patru persoane au murit în cel mai grav atac din zonă de la începutul invaziei ruse, potrivit guvernatorului Maksîm Kozîțkîi. La Zaporojie, o persoană a fost ucisă și alte zece au fost rănite, conform autorităților locale. Atacurile au avut loc în contextul intensificării ofensivei aeriene ruse asupra infrastructurii energetice ucrainene, menită să provoace penurii și haos în sistemul civil înaintea iernii.

Premierul Georgiei acuză UE de ingerință (sursa: interpressnews.ge)
Internațional

Premierul rusofil georgian acuză ambasadorul UE că a susținut o tentativă de răsturnare a Guvernului

Premierul Georgiei acuză UE de ingerință. Prim-ministrul Georgiei, Irakli Kobahidze, a declarat duminică că protestatarii care au încercat să forțeze intrarea în palatul prezidențial au dorit să răstoarne guvernul, acuzând totodată Uniunea Europeană de implicare în politica internă a țării. Premierul Georgiei acuză UE de ingerință Premierul a afirmat că aproximativ 7.000 de persoane au participat la protestul de sâmbătă, însă, în ciuda sprijinului pe care îl atribuie unor actori europeni, „tentativa de răsturnare a ordinii constituționale a eșuat”. Citește și: Pe modelul Dan Voiculescu, fugarii Sorin Oprescu și Ionel Arsene se pregătesc să scape de pedeapsă „Au trecut la acțiune, au început tentativa de răsturnare, aceasta a eșuat și apoi au început să se distanțeze de ea”, a declarat Kobahidze, citat de agenția georgiană Interpress. Acesta a avertizat că nimeni nu va scăpa de răspundere, menționând că răspunderea va fi și politică. În același context, prim-ministrul l-a acuzat pe ambasadorul Uniunii Europene la Tbilisi, Pawel Herczynski, de amestec în politica georgiană, cerându-i să condamne ferm acțiunile de stradă. „Știți că anumite persoane din străinătate și-au exprimat sprijinul direct pentru această tentativă de răsturnare a ordinii constituționale. În acest context, ambasadorul UE poartă o responsabilitate specială. Ar trebui să iasă public, să se distanțeze și să condamne ferm tot ceea ce se întâmplă pe străzile din Tbilisi”, a spus Kobahidze. Proteste masive la Tbilisi înaintea alegerilor locale Zeci de mii de manifestanți au ieșit sâmbătă pe străzile capitalei georgiene Tbilisi, într-un nou val de nemulțumire față de guvernul condus de partidul Visul Georgian. Protestele au avut loc în contextul alegerilor locale, pe fondul unei crize politice prelungite între autorități și opoziția pro-europeană. Mulțimea s-a adunat în centrul orașului, apoi s-a îndreptat către palatul prezidențial, unde unii manifestanți au încercat să pătrundă cu forța. Poliția a intervenit cu gaze lacrimogene pentru a dispersa protestatarii și a restabili ordinea. Tensiuni între Georgia și Uniunea Europeană Declarațiile lui Kobahidze amplifică tensiunile existente între Tbilisi și Bruxelles, într-un moment în care Georgia încearcă să-și mențină statutul de candidat la aderarea la UE. Uniunea Europeană a criticat anterior guvernul georgian pentru derapaje democratice și limitarea libertății presei, acuzații respinse constant de autoritățile de la Tbilisi.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră