duminică 10 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: companii

41 articole
Politică

Acuzațiile AUR despre „vânzările netransparente” ale statului, demontate: care este realitatea

Un comunicat recent al partidului AUR ridică o serie de acuzații grave la adresa guvernului, sugerând că planurile de listare și vânzare de acțiuni la companii de stat ar ascunde o strategie netransparentă, cu o miză de zeci de miliarde de lei. Tonul este alarmist, concluziile sunt ferme. Dar cât din aceste acuzații rezistă unei analize reci, punct cu punct? Acuzațiile AUR În comunicatul său, AUR susține că guvernul ar pregăti o strategie netransparentă de valorificare a companiilor de stat, favorizând plasamentele accelerate de acțiuni (ABB) pentru societăți de mare valoare, precum Hidroelectrica și Romgaz, în detrimentul listărilor clasice la bursă (IPO). Citește și: Pesedistul Radu Oprea, amendat pentru evaziune, se pregătește să candideze la primăria Sectorului 6, în locul lui Ciucu - surse PSD Potrivit formațiunii, această abordare ar ascunde o miză financiară reală de aproximativ 10 miliarde de lei, ce ar urma să fie obținută rapid și fără transparență, în timp ce operațiuni precum listarea CEC Bank sunt amânate. AUR mai acuză o lipsă de coerență în raportarea valorilor companiilor implicate, precum și o posibilă ingerință în deciziile Fondul Proprietatea, sugerând că întregul demers ar fi construit pe o logică opacă, în contradicție cu discursul oficial despre transparență. IPO vs. ABB: o comparație care amestecă două lumi diferite Prima teză a comunicatului este că statul ar alege listări (IPO) pentru companii mici și plasamente accelerate (ABB) pentru companii mari, sugerând o evitare deliberată a transparenței. Problema este că această comparație pornește de la o premisă greșită. IPO și ABB nu sunt alternative, ci instrumente diferite, aplicate în contexte diferite. IPO-ul este folosit pentru companii care nu sunt listate, în timp ce ABB este o metodă standard de vânzare rapidă a unor pachete de acțiuni la companii deja tranzacționate pe bursă, precum Hidroelectrica sau Romgaz. Nu poți lista de două ori aceeași companie. Iar de aici cade întreaga opoziție „transparență vs. opacitate”. Plasamentele accelerate ar fi „netransparente”: ce spune realitatea Un alt pilon al criticii este ideea că plasamentele accelerate private ar ocoli transparența. În realitate, aceste operațiuni se desfășoară tot prin bursă, sunt anunțate public și sunt raportate ulterior. Diferența este una de viteză și de tip de investitor: ABB-urile sunt adresate în principal investitorilor instituționali și sunt utilizate pe scară largă în piețele mature. Nu sunt „invizibile”, ci doar mai puțin spectaculoase pentru publicul larg. 150 de miliarde vs. 10 miliarde: confuzia dintre valoare și realitate Poate cel mai puternic efect retoric din comunicat este contrastul dintre „10 miliarde” și „150 de miliarde”. Doar că această opoziție este, în sine, înșelătoare. Cele 150 de miliarde reprezintă valoarea totală a unor companii, nu suma care ar urma să fie vândută. Statul nu scoate la vânzare integral aceste active, ci doar pachete minoritare. Cu alte cuvinte, miza financiară reală, banii încasați, este mult mai apropiată de acele „10 miliarde” invocate chiar în comunicat. „Vânzări rapide” sau timing de piață AUR sugerează că vânzarea rapidă de acțiuni la companii precum Hidroelectrica sau Romgaz ar ridica semne de întrebare. Dar exact această rapiditate este esența mecanismului ABB: valorificarea unui moment favorabil de piață, atunci când cererea este ridicată și prețurile sunt avantajoase. A întârzia astfel de operațiuni nu ar însemna mai multă transparență, ci, uneori, pierderi pentru stat. De ce durează IPO-ul la CEC Bank? Compararea cu listarea CEC Bank, prezentată ca fiind lentă, ignoră realitatea procedurală. Un IPO presupune: - audituri complexe, - aprobări de reglementare, - campanii de prezentare pentru investitori, - stabilirea prețului. Durata de 10 luni nu este o anomalie, ci standardul. „De ce nu vindeți transparent?” – dar exact asta se întâmplă Una dintre întrebările finale din comunicat este, poate involuntar, cea mai ironică. Se cere „vânzare transparentă” pentru companiile deja listate. Or, exact asta înseamnă plasamentele realizate prin bursă. Diferența este că nu toate aceste operațiuni au forma vizibilă și ceremonială a unui IPO. Dar transparența nu se măsoară în spectaculozitate. Implicarea Fondului Proprietatea Există, desigur, și o observație legitimă: implicarea Fondului Proprietatea nu poate fi impusă de stat, ci doar negociată. Dar aceasta este o nuanță tehnică, nu o dovadă a unei strategii opace. Între suspiciune și mecanisme reale Comunicatul AUR ridică întrebări care merită discutate, dar construiește concluzii pe baza unor asocieri discutabile: compară instrumente diferite, confundă valori totale cu sume tranzacționate și echivalează viteza cu lipsa de transparență. În realitate, ceea ce este prezentat ca o anomalie pare a fi, mai degrabă, funcționarea normală a piețelor de capital. Iar diferența dintre cele două interpretări spune, poate, mai mult despre felul în care alegem să privim economia decât despre economia însăși.

Acuzații false ale AUR despre vânzările statului (sursa: Facebook/Alianța pentru Unirea Românilor - AUR)
„Băieți deștepți” din energie, lista lui Bolojan (sursa: Facebook/Ilie Bolojan)
Economie

Criza invizibilă din energie: cum au ajuns mii de proiecte „pe hârtie” să blocheze România

Guvernul a publicat lista companiilor din sectorul energetic acuzate că țin blocate capacități importante de producție fără să finalizeze investițiile. Este vorba despre așa-numiții „băieți deștepți” din energie, care au obținut avize tehnice de racordare, dar nu au dus proiectele la capăt. Vorbim despre peste 1.400 de avize acordate unui număr de peste 1.000 de titulari, pentru proiecte care însumează peste 80.000 MW – de aproape zece ori mai mult decât consumul real al României. Pentru consumatorul obișnuit, această realitate se traduce simplu: energie mai puțină decât ar putea exista și facturi mai mari decât ar trebui. Lista lui Bolojan Potrivit datelor oficiale, au fost emise peste 1.400 de avize tehnice de racordare pentru aproximativ 1.000 de firme. Citește și: Claudiu Manda, nici o luare de cuvânt în plenul Parlamentului European în șapte ani Cu toate acestea, doar un procent de circa 10% dintre proiecte au fost finalizate și produc energie electrică. Restul investițiilor, în mare parte parcuri eoliene și fotovoltaice, au rămas la stadiul de plan sau documentație, fără implementare concretă. În mod aparent paradoxal, într-o țară care se plânge constant de prețurile mari la energie, există pe hârtie o capacitate uriașă de producție. Doar că ea nu există în realitate. Lista publicată de Executiv scoate la iveală o discrepanță fundamentală: între ceea ce este rezervat în sistem și ceea ce este efectiv construit. Ce este, de fapt, un ATR În mod normal, un ATR este doar o etapă tehnică: îți oferă dreptul de a conecta o centrală la rețea. Însă regulile permisive din ultimii ani au transformat acest document într-un activ speculativ. Datele Guvernului arată că 76% dintre firmele care dețin astfel de avize aveau cifră de afaceri zero în 2024, iar multe nu au nici angajați. În acest context, mecanismul s-a pervertit: avizul nu mai este începutul unei investiții, ci obiectul ei. Proiectele sunt obținute, apoi revândute către investitori reali, uneori chiar prin anunțuri online, transformând accesul la rețea într-o monedă de schimb. Iar aici se află cheia întregii probleme. Rețeaua electrică nu este infinită. Capacitatea ei este limitată, iar accesul la ea devine, implicit, o resursă strategică. Cine obține un ATR „rezervă” practic un loc în sistem. Într-un cadru ideal, acest loc este ocupat temporar, până când proiectul este construit. În realitatea românească, însă, acel loc a devenit o marfă. Cum a început derapajul: legislație permisivă și goana după investiții Problema nu a apărut peste noapte. Este rezultatul unui cumul de decizii legislative și administrative din ultimii ani. Pe fondul presiunii europene pentru tranziția verde și al crizei energetice, România a încercat să accelereze investițiile în energie regenerabilă. În acest context, regulile de acordare a ATR-urilor au fost, mult timp, extrem de permisive. Fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, a atras atenția asupra apariției „samsarilor de proiecte” care incomodează investitorii serioși, menționând că aceștia au blocat rețeaua încă din 2024. Premierul Ilie Bolojan a recunoscut explicit că, până în 2022, aceste avize erau acordate „fără condiții sau limitări serioase”. Nu existau garanții financiare consistente, termene stricte de implementare, filtre reale privind capacitatea investitorului. Rezultatul a fost previzibil: o explozie de cereri. În doar câțiva ani, s-au emis ATR-uri pentru peste 80.000 MW, în condițiile în care România are nevoie, în medie, de aproximativ 9.000 MW pe zi. Cât de ușor se obține un ATR Obținerea Avizului Tehnic de Racordare (ATR) este considerată un proces relativ simplu și accesibil, în special pentru consumatorii casnici, datorită standardizării procedurilor și digitalizării serviciilor operatorilor de distribuție. - Procedurile sunt standardizate: Pentru locuințe individuale sau consumatori mici, există soluții de racordare standardizate, ceea ce reduce birocrația și timpul de analiză din partea distribuitorului. - Depunere online/digitală: Majoritatea operatorilor de rețea (ex. PPC, Rețele Electrice) permit depunerea documentației în format electronic, direct pe site-urile acestora, facilitând un proces rapid și accesibil de oriunde. - Claritate în documentație: Lista de acte necesare este clar definită (cerere, acte de proprietate, planuri topografice), iar operatorul are obligația să emită ATR-ul după plata tarifului și verificarea completitudinii dosarului. -Asistență prin firme autorizate: Dacă este necesar, un proiectant/executant autorizat ANRE poate gestiona întregul proces în numele solicitantului, simplificând și mai mult experiența utilizatorului. De la investiții la speculă În mod normal, un investitor obține un ATR pentru a construi o centrală. Dar, în lipsa unor bariere reale, modelul s-a inversat. A apărut o nouă logică: obții ATR-ul, nu construiești nimic, vinzi proiectul. Când proiectele ajung pe site-uri de anunțuri Unul dintre cele mai simptomatice efecte ale acestui mecanism este apariția proiectelor energetice la vânzare, inclusiv pe platforme generaliste de anunțuri. Există: - platforme și oferte reale: proiecte fotovoltaice „Ready to Build” puse la vânzare, inclusiv cu ATR și documentație completă. - platforme unde investitorii pot cumpăra putere de producție în proiecte în dezvoltare - site-uri specializate care listează proiecte cu ATR, PUZ și autorizații, la prețuri per MW Prețurile pentru asemenea proiecte sunt de sute de mii sau milioane de lei. Este momentul în care abstracția devine concretă. Ce se vinde, de fapt? Nu energia. Nu centrala. Nu investiția. Se vinde dreptul de acces la rețea. Cu alte cuvinte, un „loc” într-un sistem public limitat. Premierul a vorbit deschis despre acest fenomen: aproximativ 90% dintre proiecte sunt speculative și nu au intenția de a fi realizate. În acest punct, ATR-ul devine echivalentul unui „activ financiar”. Nu mai este un instrument tehnic, ci un bun tranzacționabil. Economia absurdului: firme fără activitate care controlează energie „virtuală” Datele oficiale publicate odată cu lista sunt poate cele mai grăitoare: - 76% dintre firmele analizate nu aveau cifră de afaceri - 78% nu aveau niciun angajat - sute de firme au capital social sub 1.000 de lei - multe au fost înființate recent, între 2020 și 2023 Aceste cifre nu demonizează automat modelul de business (există și vehicule investiționale legitime), dar ridică o întrebare esențială: cum pot entități fără activitate economică reală să „controleze” accesul la o infrastructură strategică? Răspunsul este simplu: pentru că sistemul le-a permis. De ce a devenit o problemă majoră pentru economie Consecințele nu sunt teoretice. Ele se resimt direct în economie și în facturile consumatorilor. Vorbim în primul rând despre blocarea investițiilor reale. Investitorii serioși, care chiar vor să construiască, se lovesc de un sistem deja „ocupat” pe hârtie. Rezultatul: proiecte întârziate și costuri suplimentareuneori. Uneori, abandon.

Mintia și Iernut, incapacitatea statului român (sursa: Romgaz)
Eveniment

Mintia privată, un succes, Iernutul de stat e în comă. Statul, incapabil să gestioneze proiecte mari

În plin scandal politic privind intenția Guvernului de a lista noi companii de stat la bursă, dezbaterea publică pare blocată într-o opoziție simplistă: stat versus privat. Pe de o parte, PSD și AUR invocă riscuri strategice și pierderea controlului asupra resurselor. Pe de alta, Executivul argumentează nevoia de eficientizare și capitalizare. Dincolo de retorică, două cazuri concrete din sistemul energetic românesc: Centrala Mintia și Centrala Iernut. Prima, abandonată de stat și revitalizată de capital privat. A doua, păstrată sub control public și blocată ani la rând într-un proiect neterminat. Două povești, o întrebare: este statul român capabil să gestioneze eficient proiecte industriale majore? Mintia: de la simbol industrial la colaps și relansare privată Istoria Centralei Mintia este, în multe privințe, istoria economiei românești post-comuniste. Citește și: Primele dezertări din PSD: primarul Robert Negoiță îl susține pe Bolojan, un deputat trece la PNL Construită în anii ’60 și pusă în funcțiune în 1969, centrala a devenit rapid unul dintre pilonii sistemului energetic, cu o capacitate de aproximativ 1.300 MW și un rol esențial în alimentarea cu energie electrică și termică a zonei Deva. Perioada de glorie (1969 – 1990) Lucrările au început în 1966, pe malul Mureșului, iar primul grup energetic a fost pus în funcțiune în 1969. A devenit rapid una dintre cele mai mari centrale termoelectrice din România, cu o putere instalată de 1.285 MW (împărțită în 5 grupuri de 210 MW și unul de 235 MW). Era supranumită „Steaua de pe Mureș” și furniza energie electrică pentru sistemul național și energie termică (căldură și apă caldă) pentru orașul Deva. Funcționa în principal pe huilă extrasă din Valea Jiului, fiind motorul economic al zonei. Declinul și agonia (1990 – 2021) După 1990, tehnologia era învechită. Nu s-au făcut investiții majore pentru modernizarea arzătoarelor sau pentru reducerea noxelor. Odată cu aderarea la UE, standardele de mediu s-au înăsprit. Mintia a devenit un mare poluator, neavând instalații de desulfurare conforme. Au început, de asemenea, problemele financiare. Centrala a fost integrată în Complexul Energetic Hunedoara (CEH) în 2012. Acesta a acumulat datorii uriașe către stat și furnizori. Închiderea și disponibilizări În ultimii ani, centrala Mintia funcționa sporadic, doar când prețul energiei era foarte mare sau când existau subvenții. În martie 2021, din cauza lipsei autorizației de mediu și a stocurilor de cărbune, centrala a fost oprită, fără perspective reale de repornire, iar cei aproximativ 700 de angajați au fost disponibilizați. Privatizarea din 2022 Complexul Energetic Hunedoara a intrat în insolvență, iar activele Mintia au fost scoase la licitație de către administratorul judiciar. După mai multe încercări eșuate, în august 2022, centrala a fost cumpărată de Mass Global Energy Rom (Mass Group Holding), parte a unui grup internațional cu capital irakian. Condițiile statului România era condusă atunci de guvernul Nicolae Ciucă, într-o coaliție formată din PNL, PSD și UDMR. Ministerul Energiei a impus cumpărătorului obligația de a realiza o investiție de minim 600 de milioane de euro până în 2026, pentru a construi o nouă capacitate pe gaze de cel puțin 800 MW. Tranzacția s-a ridicat la 91,2 milioane de euro (fără TVA). În doar câțiva ani, Mintia a trecut de la ruină industrială la unul dintre cele mai ambițioase proiecte energetice din Europa de Est. Era Mass Global Energy (2023 – 2026) Grupul irakian a decis să nu cârpească vechea infrastructură, ci să o demoleze aproape integral pentru a construi de la zero o centrală ultramodernă. Proiectul actual a depășit cu mult cerințele minime, ajungând la o investiție estimată la 1,4 miliarde de euro și o capacitate de 1.700 MW. Noua centrală utilizează tehnologie superioară, precum turbine Siemens de ultimă generație, pregătite să funcționeze în viitor și cu un amestec de hidrogen. Centrala Iernut: control de stat, un deceniu de întârzieri Istoria CTE Iernut este diferită de cea a Mintiei tocmai pentru că centrala a rămas sub controlul statului, prin Romgaz. În teorie, acest lucru trebuia să garanteze stabilitate, investiții coerente și integrarea producției de gaze cu producția de energie electrică. În practică, proiectul noii centrale a devenit unul dintre cele mai vizibile exemple de modernizare întârziată din sistemul energetic românesc. Perioada de început (1963–1990) Centrala de la Iernut a fost pusă în funcțiune între 1963 și 1967 și a devenit una dintre capacitățile importante de producție din centrul țării. Potrivit raportărilor Romgaz, avea o putere instalată de 800 MW, fiind compusă din șase grupuri energetice: patru grupuri de câte 100 MW, de fabricație cehoslovacă, și două grupuri de câte 200 MW, de fabricație sovietică. Amplasarea ei între Iernut și Cuci, pe malul stâng al Mureșului, într-o zonă cu acces la gaz metan, apă industrială și rețele de evacuare a puterii, i-a dat de la început un rol strategic în Sistemul Energetic Național. Spre deosebire de Mintia, construită pe logică de termocentrală pe cărbune, Iernut a funcționat pe gaze naturale. Tocmai această particularitate explică de ce a rămas relevantă mult după 1990: gazul a fost privit drept combustibilul de tranziție, mai flexibil și mai puțin poluant decât cărbunele. Iernut apare ca un „nod important” în SEN, adică o centrală utilă nu doar prin producție, ci și prin poziționare și funcțiile de sistem pe care le poate susține. Preluarea de către Romgaz (2013) Momentul decisiv pentru noua identitate a centralei a venit la 1 februarie 2013, când Romgaz a preluat CTE Iernut de la Electrocentrale București. Compania a anunțat oficial atunci că a preluat „controlul unic direct” asupra activelor centralei, în baza unui memorandum guvernamental și a deciziilor corporative și de concurență necesare. Mecanismul economic al tranzacției a fost, la rândul lui, important. În rapoartele financiare ulterioare, Romgaz explică faptul că preluarea a avut loc în schimbul stingerii unei datorii de 653 milioane lei a Electrocentrale București, sumă pentru care fusese constituit anterior provizion. Asta înseamnă că Iernut nu a fost doar o achiziție de active, ci și o mutare de compensare financiară, prin care Romgaz a încercat să transforme o creanță dificil de recuperat într-un activ energetic strategic. De aici începe și schimbarea de profil a companiei. Romgaz nu mai rămânea doar producător și furnizor de gaze, ci intra explicit în zona producției de energie electrică, într-o logică de integrare verticală. În teorie, era o decizie logică: compania își putea valorifica propriul gaz într-o centrală proprie, crescându-și marja de control pe lanțul energetic. Saga întârzierilor (2016–2023) În 2016, Romgaz a făcut pasul care trebuia să transforme Iernut într-un simbol al modernizării: a semnat contractul de lucrări nr. 13384/31.10.2016 cu asocierea Duro Felguera S.A. și Romelectro S.A. pentru realizarea „la cheie” a unei noi centrale în ciclu combinat cu turbine pe gaze. Valoarea estimată a contractului era de 268.836.329,82 euro fără TVA, iar termenul de finalizare prevăzut era de 36 de luni de la intrarea în vigoare a contractului. Tot Romgaz preciza că investiția urmărea creșterea randamentului la minimum 56%, încadrarea în cerințele de mediu și mărirea siguranței în exploatare. Proiectul care trebuia să fie gata în jurul anului 2019–2020 a intrat într-o spirală de întârzieri. Romgaz arată în rapoartele sale că asocierea nu a finalizat lucrările până la termenul stabilit prin actul adițional din 2020, iar în aprilie 2021 compania a notificat rezilierea contractului inițial, invocând încălcarea constantă a obligațiilor contractuale. După litigii, revenirea la Duro Felguera Însă, după litigii și negocieri, Romgaz a revenit tot la Duro Felguera. La 3 aprilie 2023, compania a încheiat un nou contract, nr. 40928/03.04.2023, cu Duro Felguera, pentru „finalizarea lucrărilor și punerea în funcțiune” a obiectivului. Valoarea noului contract era de 344.925.922 lei fără TVA, iar termenul de finalizare era de 16 luni de la ordinul de începere a lucrărilor, cu posibilitatea de prelungire conform contractului. Ordinul de începere a fost dat la 1 august 2023. Statutul actual: aproape gata, dar încă neterminată În septembrie 2025, Romgaz a transmis notificarea de reziliere a contractului semnat în 2023, invocând nerespectarea obligațiilor contractuale, inclusiv a termenelor de execuție. La 13 octombrie 2025, compania a informat oficial investitorii că acel contract a încetat prin reziliere și că a pornit formalitățile pentru executarea garanțiilor constituite de Duro Felguera. În prezent, după 13 ani de la preluarea centralei, proiectul este foarte aproape de finalizare. În raportul anual preliminar pentru 2025, Romgaz preciza că, la 31 decembrie 2025, noua centrală era realizată în proporție de aproximativ 97,5% și că societatea și-a constituit o echipă de proiect cu obiectivul de a o pune în funcțiune până la finalul anului 2026. Separat, într-un act adițional la contractul de finanțare din Planul Național de Investiții, publicat la începutul lui 2026, compania a arătat că data finalizării investiției, confirmată prin punerea în funcțiune, nu poate depăși 31 decembrie 2026.

Bolojan spune ce s-ar întâmpla dacă companiile de stat din energie ar fi „administrate bine” Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

Bolojan spune ce s-ar întâmpla dacă companiile de stat din energie ar fi „administrate bine”

Premierul Ilie Bolojan spune ce s-ar întâmpla dacă companiile de stat din energie ar fi „administrate bine”: „Prețul de producție ar scădea cu câteva procente, ar fi un efect în lanț care s-ar vedea peste tot”, a spus el, într-un interviu pentru Euronews. Citește și: Siegfried Mureșan: Grindeanu „dezinformează masiv” când spune că încrederea în socialiști crește, în Europa Însă el a explicat că cei care conduc aceste companii au contracte de management care face imposibilă concedierea lor.  Bolojan spune ce s-ar întâmpla dacă companiile de stat din energie ar fi „administrate bine” „Trebuie să recunoaștem că administrarea companiilor de stat nu se face la nivelul la care s-ar putea face de bine. Gândiți-vă, pe piața energiei, jumătate din energia României se produce de către companii de stat. Dacă aceste companii ar fi administrate bine și prețul de producție ar scădea cu câteva procente, ar fi un efect în lanț care s-ar vedea peste tot”, a spus liderul liberal.  El a contestat inclusiv concursurile prin care au fost numiți managerii companiilor de stat. „Aceste companii sunt conduse de manageri, care au fost numiți pe baza unui concurs mai corect sau mai puțin corect, dar la final au un contract de management în care, din păcate, mulți dintre ei nu au clauze care să facă ca ocuparea acestui post să fie o problemă de provocare și nu o recompensă pentru ei. Din păcate, în multe cazuri, am avut o abordare de tip recompensă și oamenii aceștia, pe de o parte, n-au nici motivația interioară să facă ceea ce trebuie, dar n-au niciun contract care să le impună anumite aspecte de performanță”, a afirmat premierul, potrivit unei transcrieri a site-ului stiripesurse.ro. 

Care sunt companiile private ale căror servicii sunt apreciate de clienții români (sursa: Pexels/Andrea Piacquadio)
Economie

Care sunt companiile private ale căror servicii sunt apreciate de clienții români

Bănci, companii de asigurări, operatori telecom, rețele private de sănătate și lanțuri de fast-food se numără printre companiile cu cel mai ridicat nivel de satisfacție al clienților din România, potrivit unui studiu realizat de Frappe Digital în februarie 2026. Jocul percepției Analiza arată că nouă companii au obținut un scor Net Promoter Score (NPS) de peste 50 de puncte, iar patru dintre acestea au depășit pragul de 60, considerat un nivel excelent în evaluarea experienței clienților. Citește și: Costurile astronomice ale școlarizării fetei lui Ponta la New York University of Abu Dhabi. Universitatea, plasată între locurile 1116 și 2807 în lume Daniel Enescu, co-fondatorul companiei de cercetare de piață, explică faptul că există o diferență semnificativă între percepția negativă exprimată frecvent pe rețelele sociale și rezultatele măsurate în studiu. Potrivit acestuia, datele arată că piața oferă mai multe servicii performante și experiențe pozitive pentru clienți decât se crede în mod obișnuit. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Marketingul fără permisiune, amenzi uriașe (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Marketingul fără permisiune poate aduce amenzi uriașe: reguli simple pe care companiile le ignoră

Marketingul agresiv poate aduce amenzi serioase firmelor care trimit mesaje fără acordul clar al clienților. Marketingul fără permisiune, amenzi uriașe Conform regulilor GDPR, datele personale pot fi folosite doar pe baza unui consimțământ explicit, care poate fi retras oricând, la fel de ușor cum a fost oferit. Citește și: Incredibila criză a apei din Prahova explicată: haos, conduceri incompetente, inclusiv un subofițer și un autodefinit „profesionist” cu studii la Româno-Americană Companiile sunt obligate să răspundă rapid solicitărilor privind accesul la date, explicând ce informații dețin, de ce le folosesc și ștergându-le la cerere. În plus, orice persoană poate refuza folosirea datelor sale pentru marketing direct, iar firma trebuie să respecte imediat această decizie. Continuarea, în Ziarul de Iași

Statul român are 1.502 companii de stat, din care 83 cumulează pierderi de 14 miliarde de lei, spune Oana Gheorghiu Foto: Facebook
Economie

Statul român are 1.502 companii de stat, din care 83 cumulează pierderi de 14 miliarde de lei

Statul român are 1.502 companii de stat, din care 83 cumulează pierderi de 14 miliarde de lei, a a nunțat, azi, vicepremierul Oana Gheorghiu. Ea a firmat că „dincolo de Planul Naţional de Rezilienţă şi Redresare, trebuie să punem bazele unei reforme reale a companiilor de stat şi să nu ne oprim doar la aceste jaloane”, dar nu a spus clar ce înseamnă aceste reforme. Citește și: Primăria lui Băluță a autorizat un bloc-turn între mormintele de la Bellu. Imaginile, virale pe rețelele sociale Statul român are 1.502 companii de stat, din care 83 cumulează pierderi de 14 miliarde de lei „Este un număr foarte mare, 230 dintre acestea sunt companii centrale, 1.272 sunt la nivel local, sub autorităţile locale. Dintre cele de la nivel central, 83 de companii concentrează cele mai mari pierderi şi vorbim de pierderi istorice care se ridică la aproximativ 14 miliarde de lei”, a arătat vicepremierul, citat de news.ro.  Gheorghiu a menţionat că ceea ce aduce nou arhitetura pe care a prezentat-o astăzi este că operaţionalizează acest Comitet Naţional pentru Reformă, transformă unitatea de guvernanţă de la nivelul Secretariatului General într-o unitate tehnică de implementare cu un rol extraordinar de mare în a aduna toate datele şi a prezenta Comitetului indicatorii, pe baza cărora se iau deciziile. De asemenea, a spus Oana Gheorghiu, readuce încă o dată în atenţie AMEPIP, care devine un pilon important în guvernanţa companiilor de stat şi are la masă Ministerul Finanţelor, acela care face evaluarea riscului fiscal şi dă verdictul privind impactul bugetar. ”Ne-am propus să facem un registru unic al companiilor de stat. Acesta este un instrument care vine în completarea tabloului de bord de la AMEPIP. Nu îl înlocuieşte, ci îl completează. Acest registru are cumva rolul de a da statului român o imagine clară a ceea ce deţine în orice clipă, va fi completat cu datele financiare lunare pe care companiile sunt obligate să le depună la Ministerul de Finanţe”, a explicat aceasta. Potrivit Oanei Gheorghiu, ”reforma nu este un exerciţiu tehnic, ci e un proces real, etapizat, pe care îl pornesc acum”. ”Ne-am propus să începem cu 10 companii. E ca un proiect pilot, în care vom testa acest flux de lucru. Aceste 10 companii urmează să fie selectate, încă nu au fost selectate, în urma unui proces de consultare cu cele două ministere, Transporturi şi Energie. Urmează în cursul acestei săptămâni să definitivăm această listă. Ceea ce ştiu este că vom avea 4 companii de la nivelul energiei şi 6 din transporturi”, a menţionat Oana Gheorghiu.

Producătorii de combustibili fosili amplifică canicula (sursa: Pexels/Athena Sandrini)
Eveniment

Cele mai periculoase companii din ultimii 20 de ani și cum au generat valuri de căldură extremă

Producătorii de combustibili fosili amplifică canicula. Un studiu publicat miercuri în revista britanică Nature arată că schimbările climatice au făcut ca valurile de căldură din ultimele două decenii să fie mai intense și mai probabile. Potrivit cercetătorilor, producătorii de combustibili fosili și ciment au contribuit „semnificativ” la această tendință. 213 valuri de căldură analizate între 2000 și 2023 Echipa internațională de oameni de știință a examinat 213 episoade de caniculă la nivel global, între anii 2000 și 2023. Citește și: EXCLUSIV Declarațiile lui Moșteanu referitoare la DGIA au stârnit îngrijorare la Ambasada SUA și temeri de periclitare a relației strategice Spre deosebire de alte cercetări, care analizează evenimente individuale, studiul a evaluat o serie amplă de cazuri pentru a evidenția legătura dintre schimbările climatice și fenomenele extreme. Schimbările climatice cresc probabilitatea evenimentelor extreme Concluziile arată că, în cazul unui sfert dintre valurile de căldură analizate (55 din 213), probabilitatea apariției a crescut de cel puțin 10.000 de ori din cauza schimbărilor climatice induse de om. Între 2000 și 2009, valurile de căldură au devenit de 20 de ori mai probabile. Între 2010 și 2019, probabilitatea a urcat la 200 de ori. „Acest articol demonstrează că schimbările climatice au făcut ca peste 200 de valuri de căldură să fie mai intense și mai probabile, iar influența este în creștere”, a declarat Yann Quilcaille, autor principal al studiului și cercetător la ETH Zurich. Producătorii de combustibili fosili amplifică canicula Cercetătorii au dorit să evidențieze impactul marilor companii producătoare de combustibili fosili și ciment. În total, au fost analizate 180 de companii, inclusiv giganți precum Saudi Aramco, Gazprom, Chevron și BP. Pentru calcule, s-a luat în considerare întregul lanț valoric, de la producție până la utilizarea produselor de către clienți. Astfel, emisiile provenite din arderea benzinei vândute de companii petroliere au fost atribuite direct acestora. Contribuție semnificativă la intensificarea valurilor de căldură Rezultatele arată că emisiile asociate celor 180 de companii au contribuit la: jumătate din creșterea intensității valurilor de căldură comparativ cu era preindustrială; creșterea probabilității apariției acestora la nivel global. Rolul celor 14 „mari companii” s-a dovedit a fi deosebit de important, echivalent cu cel al celorlalte 166 de firme la un loc. „Fiecare producător, luat individual, poate fi suficient pentru a face posibile valuri de căldură care ar fi fost aproape imposibile fără schimbările climatice”, subliniază Yann Quilcaille.

Companiile românești (distribuție) cer eliminarea IMCA (sursa: Facebook/Guvernul României)
Economie

Companiile românești, mai afectate decât multinaționalele de impozitul pe cifra de afaceri

Companiile românești (distribuție) cer eliminarea IMCA. Asociația Companiilor de Distribuție de Bunuri din România (ACDBR) avertizează că impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA), introdus în 2023, lovește în primul rând companiile românești cu cifre de afaceri de peste 50 de milioane de euro. Companiile românești (distribuție) cer eliminarea IMCA Potrivit organizației, măsura, menținută de Guvern timp de doi ani, este „neconcurențială” și nu își atinge obiectivele declarate. Citește și: SINTEZĂ Avalanșa de taxe și impozite aduse de Pachetul Bolojan II, dacă va fi adoptat „IMCA a afectat serios bugetele companiilor românești, nu pe cele multinaționale. Am susținut de la început că acest tip de impozitare alternativă la impozitul de 16% pe profit nu aduce beneficii și am cerut Ministerului Finanțelor eliminarea barierelor economice care afectează competitivitatea firmelor românești”, precizează ACDBR. Marje reduse, presiuni financiare și credite bancare Companiile de distribuție operează cu marje de profit foarte mici, între 0,7% și 3,5% din cifra de afaceri, într-un sector bazat pe volume mari și prețuri competitive. În aceste condiții, impozitul pe cifra de afaceri a devenit o povară greu de susținut. ACDBR arată că unele companii românești au fost nevoite să contracteze credite bancare doar pentru a plăti acest impozit, ajungând în situația de a-și pune în pericol activitatea după zeci de ani de existență pe piață. ACDBR cere Guvernului eliminarea impozitului IMCA Asociația solicită ca Guvernul să includă eliminarea impozitului pe cifra de afaceri în „pachetul II de măsuri”, avertizând că menținerea acestuia ar putea duce la închiderea unor firme românești și la pierderea competitivității pe piața europeană. „Solicităm mediului politic să nu transforme acest subiect într-un teren de dispută. IMCA a fost un exercițiu fiscal de doi ani care nu avea cum să își atingă obiectivele și care a produs prejudicii companiilor românești, sub pretextul luptei cu multinaționalele”, transmite ACDBR. ACDBR, vocea distribuției tradiționale din România Asociația Companiilor de Distribuție de Bunuri din România (ACDBR) este singura organizație care reprezintă distribuția tradițională a bunurilor de larg consum la nivel național. Aceasta reunește 39 de membri, cu o cifră de afaceri totală de aproximativ 3,8 miliarde de euro.

Companiile străine domină IT-ul din România (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Marii jucători IT din România sunt companii străine. Concedieri semnificative în ultimii ani

Companiile străine domină IT-ul din România. Industria IT din Iași este dominată de companii cu acționariat străin, care au generat în 2024 afaceri de peste 1,78 miliarde de lei. Companiile străine domină IT-ul din România În topul firmelor se remarcă Amazon, cu poziția de lider, alături de surpriza Thagora și de reculul înregistrat de Mambu. Citește și: VIDEO Tupeu incredibil al fostei purtătoare de cuvânt a lui Iohannis, după ce și-a invitat soțul în emisiunea de la TVR: a dat cu tifla tuturor Toate cele 11 companii de top sunt controlate din afara țării, iar deciziile-cheie, precum concedierile sau strategiile de creștere, vin din centre globale precum Seattle, Londra sau Amsterdam. Deși performanțele financiare sunt notabile, aproape 5% dintre angajați au fost concediați, accentuând fragilitatea controlului local. Continuarea, în Ziarul de Iași

Pauliuc cere transparență în decizii economice (sursa: Facebook/Nicoleta Pauliuc)
Politică

Pauliuc (PNL) îi cere lui Bolojan, menționându-l pe Anastasiu, numele consilierilor din afaceri

Pauliuc cere transparență în decizii economice. Prim-vicepreședintele PNL, Nicoleta Pauliuc, îi solicită vicepremierului Dragoș Anastasiu să publice componența și modul de funcționare al grupului de lucru responsabil cu elaborarea politicilor publice pentru companiile de stat și stabilirea indicatorilor de performanță. Pauliuc subliniază că este esențial ca acest proces să se desfășoare cu transparență totală. Pauliuc cere transparență în decizii economice „Expertiza privată este o valoare adăugată reală pentru guvernarea PNL”, a afirmat Pauliuc, apreciind inițiativa premierului Ilie Bolojan de a constitui un grup de lucru dedicat reindustrializării României, format din manageri cu experiență din sectorul privat. Citește și: Luxul în care locuiește bugetarul Piedone, surprins în câteva fotografii de la momentul percheziției Potrivit acesteia, implicarea antreprenorilor români reprezintă o sursă esențială de soluții concrete și eficiente pentru provocările economice actuale. „Pentru noi, în PNL, punctul de vedere al mediului de afaceri este extrem de valoros în formularea politicilor economice și în dezvoltarea durabilă a României”, a scris ea pe Facebook. Consultările trebuie să fie deschise și fără echivoc Totuși, Nicoleta Pauliuc atrage atenția că buna intenție a acestei inițiative poate fi compromisă dacă procesul nu este complet transparent. „Transparența nu este o formă fără fond, ci este esența unei guvernări responsabile și credibile”, a punctat ea. Solicitare oficială către vicepremierul Anastasiu În acest context, Pauliuc îi cere vicepremierului Dragoș Anastasiu să facă publice informațiile esențiale despre componența și funcționarea grupului de lucru: „Sunt convinsă că inițiativa domnului Anastasiu este una bine-intenționată, iar transparentizarea acestor consultări nu va mai lăsa loc speculațiilor din partea aliaților sau opoziției.” PNL susține o guvernare deschisă și responsabilă În încheiere, prim-vicepreședintele PNL afirmă că românii au dreptul să știe cine contribuie la deciziile care afectează economia și viitorul companiilor de stat: „PNL susține ferm transparența și responsabilitatea decizională, pentru că doar așa putem construi o Românie puternică și prosperă.”

Ministrul Economiei, Radu Miruță, spune că va lichida companiile care „nu pot să-și revină” Foto: Facebook
Politică

Ministrul Economiei spune că va lichida companiile care „nu pot să-și revină”

Ministrul Economiei, Radu Miruță (USR), spune că va lichida companiile care „nu pot să-și revină”. El a arătat că nu este de acord cu ștergerea datoiilor companiilor de stat. Citește și: Primul baron PNL care îi face scandal lui Bolojan: primarul Slatinei, supărat că se taie sporurile. De Mezzo ar pierde peste 2.000 de lei Ministrul Economiei spune că va lichida companiile care „nu pot să-și revină” „Am cerut o analiză financiară a tuturor acestor companii pentru a mă uita la evoluţii. Mă aştept ca unele să fie fără nicio cale de întoarcere şi acelea sunt balast şi pentru acest minister şi pentru statul român. Dacă nu există nici cea mai mică speranţă ca acea companie să-şi revină, dezlipim bandajul, o lichidăm, recuperăm ce mai putem recupera din activele pe care compania le are, pentru că altfel ne ustură tot pe noi.Statul, adesea, vine şi şterge datoriile companiilor de stat. Dar nu e ca şi cum statul apasă pe un buton şi nu doare pe nimeni, pentru că decizia asta, de fapt, transferă plata acelor datorii la toţi oamenii din România. Nu mai plăteşte Ministerul de Finanţe direct ci plătesc 23 de milioane sau câţi români mai sunt, eu, dumneavoastră şi aşa mai departe. De acolo trebuie tranşate lucrurile”, a spus el, pentru Agerpres. El a relatat că ministerul deține o companie cu trei angajați și patru șefi. „Am găsit, spre exemplu, la Neptun-Olimp (Societatea Neptun Olimp SA - n.r.), rapoarte financiare în care banii cheltuiţi nu aveau acoperire cu documente. Astfel de chestiuni nu o să fie vreodată acceptate de către mine când îmi voi da seama despre ele. Am găsit la o altă companie trei angajaţi, Mamaia SA. La trei angajaţi sunt patru şefi, alţii decât ăia trei angajaţi. Deci, Mamaia SA are doar trei angajaţi! E consiliul de administraţie compus din trei oameni care sunt selectaţi şi este un director. Adică patru oameni conduc o companie cu trei angajaţi. E absurd! Evident că am dispus schimbarea modului în care se conduce compania. Abordarea prin care s-a desfăşurat interacţiunea cu zona de turism e una învechită. Dau bani pe participări prin toate părţile, fără să se măsoare cu ce rezultate se întorc”, a mai arătat demnitarul USR. 

Miruță acuză numiri politizate la stat (sursa: Facebook/Radu Miruță)
Eveniment

Radu Miruță denunță selecția managerilor din companiile de stat: „Doar politicieni ajung pe liste”

Miruță acuză numiri politizate la stat. Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Radu Miruță, a criticat dur modul în care sunt numiți managerii din companiile de stat, susținând că actualul sistem este lipsit de normalitate și dominat de interese politice. Miruță acuză numiri politizate la stat Potrivit ministrului, procesul de selecție este controlat de doar două firme care propun persoanele ce urmează să conducă marile companii ale statului. Citește și: Sever Voinescu: „PNL, PSD, USR sunt complet epuizate. Singurul lucru mai rău decât ele e AUR” Deși există o ordonanță privind managementul corporatist care prevede contractarea unor firme de head hunting, rezultatul acestui proces este, în mod suspect, o listă scurtă formată aproape exclusiv din politicieni. „Cum se face că din toți oamenii cu experiență managerială din România, aceste firme propun mereu doar politicieni? Este o prefăcătorie a selecției, fără nicio legătură cu normalitatea”, a declarat Radu Miruță la Digi24. Salarii uriașe fără performanță reală Ministrul a adus în discuție salariile unor directori din companiile de stat, care ajung la 50.000–53.000 de lei pe lună. Mai grav, aceste remunerații nu sunt condiționate de criterii reale de performanță. „Există contracte în care unul dintre criteriile de performanță este să nu întârzie la serviciu. Asta e tot. Este bifă la performanță”, a explicat Miruță. Ministrul propune criterii noi și evaluări autentice În lipsa pârghiilor directe de intervenție, Radu Miruță spune că va acționa în două etape: mai întâi va introduce noi criterii de performanță, apoi va solicita evaluări pe baza acestora. „E singurul lucru pe care îl pot face momentan. Schimb criteriile și cer evaluări reale.” Nevoia unei concurențe reale în procesul de selecție Ministrul subliniază necesitatea de a crește numărul firmelor implicate în selecția managerilor, pentru a evita monopolul actual și pentru a atrage profesioniști autentici, dispuși să conducă în interesul statului, nu al rețelelor politice. „Avem doar două firme. Vreau să fie 20-25 care să meargă pe piață și să găsească oameni buni, chiar dacă cer 10.000–15.000 de euro. Sunt dispus să le ofer acești bani, dacă își asumă să conducă în interesul României.” Bogăția statului nu se reflectă în viața românilor Radu Miruță atrage atenția asupra unui paradox dureros: deși statul român deține resurse considerabile, românii nu simt nicio îmbunătățire a nivelului de trai, din cauza filtrării politice a beneficiilor. „Bogăția statului se oprește undeva în zona de influență politică. Nu ajunge niciodată la oameni.” „Cei care trebuie să plece nu sunt sfinți” Ministrul a subliniat că nu are nicio ezitare în a deranja sistemul actual, pentru că este convins că în posturi-cheie nu se află specialiști, ci persoane numite politic. „Cei care conduc azi nu sunt sfinți din icoane, ci oameni cu relații la cel mai înalt nivel politic. Iar acest lucru trebuie să înceteze.”

Directorii puși politic la companiile ministerului Economiei iau salarii astronomice, spune noul ministru USR Foto: Facebook
Politică

Directori puși politic la companiile Ministerului Economiei, salarii de 37.700 de lei lunar brut

Directorii puși politic la companiile ministerului Economiei iau salarii astronomice, spune noul ministru Radu Miruță (USR): 37.700 lei, brut, pe lună. Într-un interviu la Prima TV, el a explicat că ordonanța de urgență 109/2011 privind guvernanța corporativă “s-a inventat (...) ca să pună la adăpost niște combinații“.  Citește și: Spor de condiții periculoase pentru toți angajații primăriei Baia Mare, a decis primarul PSD Directorii puși politic la companiile ministerului Economiei iau salarii astronomice “Salrom este un exemplu în care Consiliile de Administrație au venituri de, cred că, peste 10.000 de lei - un membru pentru a fi în consiliul de administrație (...) Am văzut astăzi 60 (de Consilii de administrație - n.r).  Am văzut astăzi director care are salariu 37.700 de lei (...) Nu e unul, sunt mai mulți“, a relatat Miruță. El a vorbit și despre numirile politice în aceste companii de stat. “Director în companiile de stat, adesea selectat de un consiliu de administrație, care a fost selectat de interese politice (...) Nu de guvernanța corporativă. Asta e doar o mască prin care unii să se scuze (...) Miroase de la o poștă mecanismul Ordonanței 109 de guvernanță corporativă. Pare că s-a inventat mecanismul ăsta doar ca să pună la adăpost niște combinații. Te scuzi că este prin intermediul a ceva pe care tu îl controlezi înainte de a face lucrurile astea. Trebuie oprit. Nu te poți aștepta să crească eficiența în aceste companii dacă folosești aceleași metehne care au arătat că nu duc lucrurile spre bine. E o provocare. Și-au betonat contracte de mandat cu condiții, dacă sunt dați afară“, a explicat noul ministru al Economiei.  El a explicat și cum se verifică dacă directorii au îndeplinit condițiile de performanță: “Sunt cazuri în care consilieri ai persoanelor (directorilor - n.r.) au fost puse să intre în Consiliul de Administrație, de unde să spună că persoana e bună să fie director. Nu poate fi asta o metodă legală“.   

Ministrul Economiei, Bogdan Ivan, se plânge că nu este ascultat de companiile din subordine Foto: Facebook
Politică

Ministrul Economiei se plânge că nu este ascultat de companiile din subordine: „Vorbesc singur”

Ministrul Economiei, Bogdan Ivan (PSD), se plânge că nu este ascultat de companiile din subordine: „De multe ori vorbesc singur”, a spus el într-o intervenție la Antena 3. Citește și: Burduja spune suma imensă cu care contribuabilii și-au subvenționat energia și ce datorii mai sunt la furnizori Ivan a mai arătat că nu el a stabilit conducerile companiilor subordonate ministerului Economiei. El este ministrul al Economiei din 23 decembrie 2024. Anterior, Ivan a fost ministru al Digitalizării. DeFapt.ro a arătat că Salrom este condusă de politruci selectați din clientela PSD, fără legătură cu acest sector.  Ministrul Economiei se plânge că nu este ascultat de companiile din subordine „Eu am pornit un audit acum două luni pentru toate companiile din subordinea ministerului și pentru cele din industria de apărare, cât și pentru cele miniere, pentru a le eficientiza. E o situația oarecum ciudată, sunt ministru de cinci luni, Consiliul de Administrație a fost stabilit înainte, pe 4 ani, și e o situație în care cer performanță, dar de multe ori vorbesc singur. Când ceri rapoarte, când ceri situații... Eu asta am făcut efectiv de când am ajuns în minister. Le-am cerut perspective de dezvoltare pentru fiecare dintre aceste companii, la unele am primit, la altele nu. Unele sunt profitabile și funcționează foarte bine, altele lasă foarte mult de dorit și în urma set up-ului pe care v-am spus că îl pregătesc acum și lucrez deja la el, e o concluzie foarte simplă: care este scopul pe care îl facem? Să vedem de ce e nevoie acolo unde avem companii și industria minieră și cea de armament, de exemplu, care au potențial, au foarte multe active. Pe de altă parte, acolo unde avem companii care au producție de lucru care nu se mai caută pe piață, să folosim activele lor și să găsim alți parteneri privați,  să găsim alți parteneri în companiile de stat prin care ne putem dezvolta. Am început inclusiv o mapare a activelor companiilor pentru că astăzi nu avem o situație foarte clară scrisă în cartea funciară, nici în privința patrimoniului ministerului, nici în privința patrimoniului companiilor din subordine. Am alocat 2 mil. de euro pentru achiziții, expertiză juridică, expertiză topografică pentru a ști, în primul rând, pe ce stăm”, a explicat Ivan, la Antena 3.     

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră