marți 26 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: companii

42 articole
Politică

Ministrul Economiei se plânge că nu este ascultat de companiile din subordine: „Vorbesc singur”

Ministrul Economiei, Bogdan Ivan (PSD), se plânge că nu este ascultat de companiile din subordine: „De multe ori vorbesc singur”, a spus el într-o intervenție la Antena 3. Citește și: Burduja spune suma imensă cu care contribuabilii și-au subvenționat energia și ce datorii mai sunt la furnizori Ivan a mai arătat că nu el a stabilit conducerile companiilor subordonate ministerului Economiei. El este ministrul al Economiei din 23 decembrie 2024. Anterior, Ivan a fost ministru al Digitalizării. DeFapt.ro a arătat că Salrom este condusă de politruci selectați din clientela PSD, fără legătură cu acest sector.  Ministrul Economiei se plânge că nu este ascultat de companiile din subordine „Eu am pornit un audit acum două luni pentru toate companiile din subordinea ministerului și pentru cele din industria de apărare, cât și pentru cele miniere, pentru a le eficientiza. E o situația oarecum ciudată, sunt ministru de cinci luni, Consiliul de Administrație a fost stabilit înainte, pe 4 ani, și e o situație în care cer performanță, dar de multe ori vorbesc singur. Când ceri rapoarte, când ceri situații... Eu asta am făcut efectiv de când am ajuns în minister. Le-am cerut perspective de dezvoltare pentru fiecare dintre aceste companii, la unele am primit, la altele nu. Unele sunt profitabile și funcționează foarte bine, altele lasă foarte mult de dorit și în urma set up-ului pe care v-am spus că îl pregătesc acum și lucrez deja la el, e o concluzie foarte simplă: care este scopul pe care îl facem? Să vedem de ce e nevoie acolo unde avem companii și industria minieră și cea de armament, de exemplu, care au potențial, au foarte multe active. Pe de altă parte, acolo unde avem companii care au producție de lucru care nu se mai caută pe piață, să folosim activele lor și să găsim alți parteneri privați,  să găsim alți parteneri în companiile de stat prin care ne putem dezvolta. Am început inclusiv o mapare a activelor companiilor pentru că astăzi nu avem o situație foarte clară scrisă în cartea funciară, nici în privința patrimoniului ministerului, nici în privința patrimoniului companiilor din subordine. Am alocat 2 mil. de euro pentru achiziții, expertiză juridică, expertiză topografică pentru a ști, în primul rând, pe ce stăm”, a explicat Ivan, la Antena 3.     

Ministrul Economiei, Bogdan Ivan, se plânge că nu este ascultat de companiile din subordine Foto: Facebook
X, Facebook declanșează război diplomatic SUA-UE (sursa: Facebook/U.S. Department of State)
Internațional

SUA amenință oficiali europeni care "cenzurează" X, Facebook că nu vor mai primi vize

X, Facebook declanșează război diplomatic SUA-UE. Administrația de la Washington a anunțat miercuri noi restricții de viză pentru oficialii străini care cenzurează cetățeni americani pe rețelele sociale. Măsura ar viza protejarea libertății de exprimare. X, Facebook declanșează război diplomatic SUA-UE Secretarul de stat Marco Rubio a declarat că există acțiuni flagrante de cenzură împotriva companiilor americane în afara SUA. Citește și: Secretariatul General al Guvernului, plăți lunare astronomice pentru cazarea demnitarilor. Lista beneficiarilor, secretizată Deși nu a nominalizat direct persoane, săptămâna trecută l-a indicat pe judecătorul brazilian Alexandre de Moraes, care a blocat temporar platforma X (fostul Twitter) în Brazilia în 2024. Aliați acuzați de limitarea discursurilor online Rubio a menționat și aliați precum Germania și Marea Britanie, acuzați că limitează accesul la discursuri pe care le consideră incitatoare la ură, ceea ce administrația Trump vede ca o formă de cenzură. Noua politică de viză anunțată de Rubio vizează responsabilii străini și complicii la cenzură. Potrivit oficialului american, guvernele externe nu au autoritate asupra libertății de exprimare a cetățenilor americani. „Nu vom tolera nicio încălcare a suveranității americane”, a subliniat Rubio. Rubio a afirmat că a revocat mii de vize, majoritatea acordate studenților care au protestat împotriva ofensivei Israelului în Gaza.

Putin cere eliminarea platformelor IT occidentale (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin, iritat că mai sunt companii rusești care folosesc servicii Microsoft și Zoom: „Să-i sufocăm”

Putin cere eliminarea platformelor IT occidentale. Președintele rus Vladimir Putin a declarat că platformele occidentale care încă operează în Rusia, precum Microsoft și Zoom, ar trebui „sufocate”, întrucât ar dăuna producătorilor autohtoni. Declarația a fost făcută în timpul unei întâlniri televizate cu oameni de afaceri. Putin cere eliminarea platformelor IT occidentale „Trebuie să fie sufocate. Spun asta fără rușine. Ei încearcă să ne sugrume, trebuie să răspundem la fel”, a afirmat liderul de la Kremlin. Citește și: Cu cine trebuie să discute Nicușor Dan: penalul PSD Chesnoiu, fost polițist, conduce AFIR, agenția care finanțează investițiile rurale Putin a subliniat că firmele străine au beneficiat de condiții excelente pe piața rusă, însă au ales să susțină sancțiunile și să părăsească țara sau să continue activitatea în mod dăunător pentru sectorul local. „Nu am expulzat pe nimeni. Le-am oferit condiții foarte bune. Acum ei încearcă să ne blocheze”, a adăugat Putin. Un antreprenor prezent la întâlnire a atras atenția că marile firme din Rusia continuă să folosească servicii occidentale, ceea ce generează pierderi considerabile pentru industria locală IT. Firmele care au plecat nu vor fi „primite cu covorul roșu” Președintele rus a declarat că firmele occidentale care au părăsit piața rusă după începutul invaziei din Ucraina nu vor fi primite cu brațele deschise. El a precizat că unele companii au insultat Rusia și au sprijinit financiar armata ucraineană. „Unii ne-au jignit, au donat bani armatei ucrainene. Ne trebuie scuzele lor? Nu. Asta nu e suficient”, a spus Putin. Moscova: revenirea companiilor străine nu va fi ușoară Putin a denunțat restricțiile impuse de guvernele occidentale propriilor companii de a face afaceri în Rusia. Liderul rus avertizează că reintrarea pe piață va fi dificilă pentru firmele care au ales să se retragă. McDonald’s vrea să-și înregistreze marca în chirilică Media ruse au relatat recent că McDonald’s a depus o cerere de înregistrare a mărcii sale în caractere chirilice. Potrivit experților, șansele de reușită sunt mari, întrucât compania și-a păstrat drepturile comerciale în Rusia. „Cererea este în analiză. Șansele de aprobare sunt mari, pentru că McDonald’s deține în continuare drepturile asupra mărcilor sale”, a declarat Alina Aksinșina, director Online Patent. După ce a anunțat închiderea celor aproximativ 850 de restaurante în martie 2022, McDonald’s a vândut operațiunile din Rusia către antreprenorul Aleksandr Govor. Acesta s-a angajat să mențină locurile de muncă timp de cel puțin doi ani. Deși Putin și consilierii săi economici au discutat pe larg despre reintrarea unor companii străine pe piața rusă, autoritățile susțin că, până acum, niciuna nu a abordat oficial guvernul pentru revenire.

Toți sinecuriștii ministrului Burduja: poziții, bani și influență în companiile din Energie (sursa: Facebook/Sebastian Burduja)
Investigații

EXCLUSIV Toți sinecuriștii lui Burduja: consilieri și colegi din PNL, funcții bănoase în Energie

Toți sinecuriștii ministrului Burduja: poziții, bani în instituții și companii de stat - liberalul Sebastian Burduja, ministrul Energiei, și-a plasat acolo consilieri și membri de partid. Toți sinecuriștii ministrului Burduja: poziții, bani De exemplu, Dragoș Ștefan Roibu, fostul director de cabinet al ministrului Sebastian Burduja, este încadrat acum pe postul de consilier la cabinetul ministrului, este director general la Nuclearelectrica Serv, dar și membru în două Consilii de Administrație. Citește și: DNA a filat jurnaliști de investigație (RISE Project, Recorder) luni de zile și le-a interceptat comunicațiile. Apoi a clasat dosarele Șefa de cabinet a ministrului Sebastian Burduja, milionara Oana Babagianu, a fost și ea numită în două consilii de administrație. Iar un alt consilier, Adrian Vintilă, este director general la CCGT Power Ișalnița, companie înființată de Complexul Energetic Oltenia și ALRO Slatina. Tatăl lui Sebastian Burduja, Marinel Burduja, este membru non-executiv în Consiliul de Administrație al ALRO, companie controlată de oligarhul rus Vitali Machitski. Bate șaua să priceapă Roibu Ministrul Sebastian Burduja și Dragoș Ștefan Roibu au o relație veche de peste 15 ani. Când Burduja conducea Liga Studenților Români din Străinătate (LSRS) și Fundația CESAR, l-a numit pe Dragoș Ștefan Roibu vicepreședinte al LSRS și trezorier la Fundația CESAR. În această din urmă organizație regăsim specialiști în diverse domenii, foști și actuali politicieni, inclusiv de la USR. Printre aceștia se află și profesorul Florian Colceag, cel pe care George Simion voia să-l numească ministru Educației din partea AUR. În Consiliul Consultativ al Fundației CESAR se află și diplomatul comunist Sergiu Celac, mentorul lui Călin Georgescu și unul dintre traducătorii dictatorului Nicolae Ceaușescu. Trei salarii și o indemnizație de CA Dragoș Ștefan Roibu a prins primul loc la muncă la stat în anul 2020. Atunci, în calitate de membru al PNL Sector 1, a fost numit director general la Teletrans, o filială a Transelectrica, cu un salariu de aproape 250.000 lei pe an. De acolo, a ajuns director la CET Grivița, tot cu sprijinul partidului. În paralel a fost angajat ca director de cabinet al ministrului Sebastian Burduja, la Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării. Roibu a fost luat de liberalul Sebastian Burduja și la Ministerul Energiei, unde a fost numit tot director de cabinet al ministrului, ca și la Digitalizare. Din ultima declarație de avere a lui Dragoș Ștefan Roibu aflăm că, în anul 2024, a avut patru surse de venit de la stat: trei salarii și o indemnizație de membru în CA. Pentru funcția de director de cabinet, a încasat aproximativ 70.000 lei, de la CET Grivița - lei, iar de la Societatea Electrica Furnizare SA - aproape 148.000 lei, plus în jur de 60.000 de lei pentru funcția de membru CA la Electrica Furnizare. În total aproape 330.000 lei anual. Adică 27.500 lei lunar, echivalentul a peste 5.500 de euro. 7.500 de euro lunar de la stat După ce Sebastian Burduja a fost numit în funcția de ministru al Energiei în guvernul Ciolacu 2, Dragoș Ștefan Roibu a fost numit din nou șef de cabinet. În februarie 2025, însă, a renunțat la funcția de șef de cabinet pentru a fi numit director general la Nuclearelectrica Serv, o filială a Societății Naționale Nuclearelectrica. Dar a rămas și în cabinetul lui Burduja, ca simplu consilier angajat cu două ore.   Întrebat de către DeFapt.ro ce salariu primește pentru funcția de director general, Dragoș Ștefan Roibu a făcut pe niznaiul. "Cred că patru sau cinci salarii medii pe ramură, nu știu, pentru că nu am salariu până acum", a declarat Roibu. Fostul director general primea un salariu lunar de 24.000 lei pe lună (4.800 de euro). Dragoș Ștefan Roibu mai figurează în Consiliile de Administrație ale companiilor Nuclearelectrica Serv și Electrica Furnizare SA, de unde primește, cumulat, 2.700 de euro lunar. În total, Roibu încasează de la stat peste 7.500 de euro lunar.  Șefa de cabinet, cu avere de milioane, la Fondul de Investiții Kazah – Român Oana Babagianu, actuala șefă de cabinet a lui Sebastian Burduja, primește un salariu lunar de aproape 7.000 lei de la Ministerul Energiei (în jur de 1.400 de euro pe lună).  Însă își rotunjește veniturile cu indemnizațiile primite de la două consilii de administrație. De la Fondul de Investiții Kazah – Român primește o remunerație de 2.100 de euro lunar net. Pentru funcția de membru în CA al Distribuție Energie Electrică România, mai primește 1.000 de euro pe lună. În total: 4.500 de euro lunar.   Oana Babagianu, fiica subprefectului liberal Gheorghe Babagianu, era în anul 2022 secretar general la PNL Diaspora, organizație condusă de eurodeputatul Rareș Bogdan. În acel an, a fost angajată la Ministerul Energiei, condus atunci de ministrul liberal Virgil Popescu. De la Energie, Babagianu a plecat pe funcția de consilier la Ministerul Digitalizării, condus de Sebastian Burduja. Apoi a revenit împreună cu ministrul Sebastian Burduja în Ministerul Energiei. Oana Babagianu are șase apartamente în București și o casă în Spania. A vândut alte patru apartamente cu 960.000 lei și un teren, cu 1,1 milioane euro. Consilierul Vintilă și relația cu tatăl lui Burduja Mihai Adrian Vintilă, un alt consilier al ministrului Sebastian Burduja, este director general provizoriu la compania CCGT Power Ișalnița. Această societate a fost înființată de Complexul Energetic Oltenia (59,9%) în asociere cu ALRO Slatina (40,1%). Inițial, Mihai Adrian Vintilă a făcut parte din CA al CCGT Power Ișalnița, dar în data de 30 septembrie 2024 a fost numit director general provizoriu cu o indemnizație netă de 15.000 lei lunar. Iar de la Ministerul Energiei, Vintilă mai primește în jur de 6.000 lei lunar. Cumulat, cele două salarii însumează 21.000 lei, echivalentul a 4.200 de euro. Din declarația de avere a lui Mihai Adrian Vintilă rezultă că acesta deține acțiuni la 17 firme, printre care se află și ALRO Slatina, companie controlată de oligarhul rus Vitali Machitski. Tatăl ministrului Sebastian Burduja, Marinel Burduja, este membru membru independent non-executiv al Consiliului de Administrație ALRO din 2019. Totodată, din martie 2020, Marinel Burduja face parte și din Comitetul de Risc și Sustenabilitate al ALRO Slatina. Consilierul Popa cu master la Academia SRI Andrei Nicolae Popa este consilierul ministrului Sebastian Burduja din iunie 2022. Inițial, l-a consiliat la Ministerul Digitalizării, apoi, la cel al Energiei. Conform CV-ului său, supervizează aspecte juridice, elaborează și avizează actele normative, dar răspunde și de probleme de securitate națională aferente domeniului de activitate al ministerului. Popa a absolvit Facultate de Drept, a făcut un master la Academia Națională de Informații "Mihai Viteazu" a SRI, iar din 2023 a început școala doctorală. Pentru funcția de consilier al ministrului Sebastian Burduja, Andrei Nicolae Popa a primit în anul 2024 un salariu de 30.392 lei. Adică, 2.500 lei lunar, echivalentul salariului minim pe economie. Dar adaugă la acest  venit o indemnizație brută de aproape 25.000 lei pentru funcția de administrator la UCMH Reșița. După plata taxelor rămâne cu aproximativ 15.000 lei lunar, echivalentul a 3.000 de euro. Niculăiță, în rolul nelipsitului pensionar special Ministrul Sebastian Burduja este consiliat și de pensionarul special Nicolae Niculăiță, un fost polițist de poliție judiciară la Direcția Națională Anticorupție. Din declarația de avere a pensionarului Nicolae Niculăiță aflăm că în anul 2024 a încasat o pensie anuală de 186.000 lei, adică 15.500 lei lunar, de la un anume "George Georgescu". Întrebat de către DeFapt.ro cine este "George Georgescu" de la care primește pensia, consilierul Nicolae Niculăiță a declarat că "casa de pensii a MAI este pe strada George Georgescu". Consilierul Nicolae Niculăiță cumulează pensia specială cu salariul anual de aproape 48.000 lei de la Ministerul Energiei. Ceea ce înseamnă că salariul său lunar este de 4.000 lei net, de aproape patru ori mai mic decât pensia. Pensionarul a mai încasat 17.000 lei de la două consilii de administrație: Radioactiv Mineral Măgurele SA și Institutul de Cercetare Științifică, Inginerie Tehnologică și Proiectare Mine pe Lignit SA. Silviu Văduva, trezorierul PNL București, președinte de CA Silviu Văduva, trezorierul PNL București, organizație condusă de Sebastian Burduja, a fost numit pe filieră politică în funcția de președinte al Consiliului de Administrație al Electrocentrale București. Acesta primește o indemnizație fixă brută lunară de 33.299 lei. Absolvent al Colegiului Superior de Securitate Naționala și masterand al Academiei Naționale de Informații, fostul pedelist Silviu Văduva este mult mai cunoscut în lumea mondenă a Bucureștiului pentru relațiile pe care le-a avut cu Mioara Mantale, fosta prefectă a Bucureștiului, respectiv cu mondena Ramona Gabor.  Din declarația sa de avere reiese că nu deține nici un bun. Însă a dat un avans sub forma unui împrumut personal în valoare de 235.000 de euro și are datorii de 950.000 euro la firma B2Kapital. Oficial, nu are nici un cont bancar deschis pe numele său. În declarația de interese a menționat că este asociat în firmele Construcții Civile Premium, Global Property Research și Paraspera Solutions. Totodată, administrează și firma Panorama Lake SRL. Este și  președintele Asociației Dezvoltatorilor Imobiliari București – Ilfov.  

Cum pot fi alungați politrucii care conduc companiile de stat Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Cum pot fi alungați politrucii care conduc companiile de stat

Cum pot fi alungați politrucii care conduc companiile de stat: dați afară, iar plățile compensatorii impozitate cu 99%, „cu reținere la sursă”, propune fostul ministru al Energiei, Răzvan Niculescu. El scrie că „România încă riscă să piardă sute de milioane de euro de la UE pentru că unele selecții în companiile de stat nu au respectat prevederile legale”. Citește și: Averea uriașă a familiei PSD Vicol-Ciorbă, care a patronat falimentul Nordis: el încasa dividende și salarii uriașe, deși și-a îngropat firma 300 milioane euro blocați pentru că au fost politizate companiile de stat „Am avut şi avem în continuare suspendaţi 300 de milioane de euro pentru ceea ce înseamnă guvernanţa corporaţiilor din sectorul energetic. Aici discutăm de cel puţin trei companii importante: Hidroelectrica, Nuclearelectrica şi Romgaz, pentru care urmează să definitivăm cu Comisia Europeană, care va avea vizită în perioada 10-14 februarie, modalitatea prin care să înaintăm pe îndeplinirea jalonului, fie prin reluarea procedurilor la aceste companii sau înlocuirea unor membri ai Consiliului de Administraţie, pentru ca să facem dovada îndeplinirii jalonului”, a spus ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș, acum câteva zile. Niculescu susține că soluția este preluarea modelului Poloniei: „Îi dai afară, le dai banii, îi impozitezi cu reținere la sursă”. Cum pot fi alungați politrucii care conduc companiile de stat „Pare ca Romania încă risca sa piarda sute de milioane de euro de la UE pentru ca unele selectii in companiile de stat nu au respectat prevederile legale. Ce e de facut pentru ca acesti bani sa nu fie pierduti iar respectul fata de lege sa fie reinstaurat: Pasul 1 Adoptarea unei OUG care sa prevada ca tuturor administratorilor demisi in societatile comerciale in luna Februarie, carora trebuie sa li se plateasca compensatii financiare mari ca urmare a contractelor semnate, li se aplica un sistem de impozitare de 99% cu retinere la sursa. O lege identica a facut Polonia in urma cu cativa ani. Ii dai afara, le dai banii, ii impozitezi cu retinere la sursa. Pasul 2 Ii inviti pe cei numiti fara respectarea legii sa isi dea demisiile si sa reintre in procedura de selectie care va urma Pasul 3 Demiterea administratorilor numiti ilegal si care nu vor sa isi dea demisia. Le platesti toate minunile pe care le au in contracte, dupa ce le retii 99% impozit la sursa. Pasul 4 Numirea in AGA a unor administratori interimari care sa corespunda profesional. In 2014 am reusit sa fac numiri in consilii de administratie a unor oameni pe criterii exclusiv profesionale (de ex. Sergiu Manea, Mihai Anitei, Mihai Chebac, Arielle de Rothschild, etc). Stiu ca se pot numi oameni de calitate cu putina vointa si efort. Pasul 5 Reluarea procedurilor de selectie cu respectarea legii si alegerea/numirea unor oameni competenti si integrii care sa puna companiile de stat la treaba. Lipitorii de afise nu au ce cauta in functii in companiile de stat care nu sunt functii politice”, a scris Niculescu.

Operațiunile companiilor taiwaneze, mutate în SUA (sursa: Pecxels/Belle Co)
Internațional

Operațiunile companiilor taiwaneze, mutate în SUA

Operațiunile companiilor taiwaneze, mutate în SUA. Taiwanul va ajuta firmele care doresc să își mute operațiunile în SUA, oferind sprijin pentru găsirea de parteneri și informații despre statele americane în care pot investi. Ministerul Economiei a anunțat aceste măsuri ca reacție la noile tarife impuse de președintele Donald Trump, care au impact asupra companiilor cu producție în Mexic, Canada și China. Operațiunile companiilor taiwaneze, mutate în SUA Potrivit Straitstime.com, noile taxe vamale au stârnit îngrijorări în rândul investitorilor, determinând scăderi semnificative pe bursele internaționale. Citește și: ANALIZĂ Călin Georgescu, legături strânse cu membri ai rețelei Caraman de spionaj ceaușist anti-NATO. SIE continuă să păstreze tăcerea pe acest subiect Acțiunile companiilor taiwaneze de tehnologie cu uzine în Mexic au suferit pierderi considerabile, cu Foxconn în scădere cu 8,1%, Quanta cu 9,8% și Inventec cu 6,7%. Pe lângă sprijinul oferit firmelor afectate de tarifele americane, Taiwanul dorește să încurajeze companiile să își reducă dependența de China. Guvernul taiwanez va menține politici economice favorabile, controlând dobânzile, inflația și cursul de schimb pentru a sprijini firmele care doresc să investească pe teritoriul insulei. Investiții strategice ale Taiwanului în SUA Cea mai mare investiție taiwaneză în SUA rămâne proiectul de 65 de miliarde de dolari al TSMC, pentru fabrici de cipuri în Arizona. Această inițiativă a fost lansată în timpul administrației Trump și continuă să fie un punct strategic în relațiile economice dintre Taiwan și Statele Unite.

Dizolvările de companii au crescut cu 17% Foto: Bursa
Eveniment

Dizolvările de companii au crescut cu 17

Dizolvările sau radierile de companii au crescut cu 17%, în România, în 2024, arată datele centralizate de KeysFin, care citează Registrul Comerţului. Numărul de insolvenţe a crescut în România cu 9,4%, iar suspendările cu 15%. Citește și: Cel mai cunoscut expert olandez în furturi de artă explică de ce nu sunt paznici de noapte la muzeele din nordul Europei Înmatriculările de companii nou-înfiinţate au scăzut cu 15%, respectiv cu 22.000, la aproape 125.000, cu 18% sub nivelul-record atins în 2022. Dizolvările de companii au crescut cu 17% "În scenariul de bază estimarea noastră este că economia va creşte cu aproximativ 2% în 2025, după o cvasi-stagnare în 2024, principalele riscuri din acest an fiind: o eventuală deraiere de la direcţia pro-europeană, pro-NATO ca urmare a rezultatului alegerilor prezidenţiale, fapt care ar duce imediat la creşterea costurilor de împrumut ale României pe pieţele internaţionale, o posibilă nerespectare a jaloanelor din PNRR de care depinde evitarea recesiunii, dar şi corecţia deficitelor gemene şi modul în care vor fi gestionate presiunile inflaţioniste", a declarat Diana Florescu, analist economic KeysFin, într-un comunicat de presă. Analiza de specialitate relevă faptul că numărul de companii noi în Agricultură a scăzut cel mai mult, atât procentual, cât şi nominal, cu 76% respectiv de la 8.600, la doar 2.800, în 2024. De asemenea, în Comerţ, s-a consemnat o scădere cu 3.200 de companii nou-înfiinţate, în Construcţii cu 2.000, iar în IT&C cu 1.500. La polul opus, doar Transportul & depozitarea şi Altele au avut creşteri ale numărului de companii înfiinţate în 2024. Din punct de vedere geografic, cele mai mari scăderi nominale anuale de înmatriculări, cuprinse între 1.000 şi 1.900 de entităţi au fost înregistrate în Bihor, Cluj şi Bucureşti. În toate judeţele au fost înmatriculate mai multe puţine companii în 2024 faţă de 2023. În acelaşi timp, numărul companiilor care au intrat în insolvenţă a crescut cu 9,4% la 7.274 companii, anul trecut, cu 28% peste minimul istoric atins în 2020, de 5.694 companii. Totodată, numărul companiilor suspendate a crescut cu 14,6%, de la un an la altul, până la 18.716, în timp ce radierile şi dizolvările s-au majorat cu 17,2%, la 129.217 companii, cu 68% peste nivelul din 2020. În ceea ce priveşte numărul entităţilor active (PFA şi persoane juridice), tendinţa de creştere începută în 2011 a continuat şi a ajuns la cel mai ridicat nivel din istorie, de 1.695.943, la 31 decembrie 2024. Ultimele raportări ale companiilor nefinanciare arată un număr-record, de aproape 922.000 de organizaţii (+4%) care şi-au raportat rezultatele la 2023 şi au angajat pentru prima dată peste 4,2 milioane de persoane, cu aproape 1% mai multe decât în 2022. În context, cifra de afaceri a acestor companii, prezente în România, s-a majorat cu 3%, până la 2,604 de miliarde de lei în 2023, cu 69% mai mare decât cea din 2018 şi cu 144% peste nivelul din 2013. Rezultatul net al companiilor nefinanciare din România a scăzut cu aproape 11% faţă de anul 2022, la 187 miliarde de lei, în 2023, iar comparativ cu anul 2018 avansul este de 127%, respectiv cu 1.200% faţă de 2013. Conform KeysFin, în topul celor mai mari trei sectoare în funcţie de cifra de afaceri a rămas se află: Comerţ (39% din total), Industria prelucrătoare (22%) şi Construcţii (8,3%). Ca dinamică anuală, cel mai mult au crescut: Construcţiile - cu 25%, Educaţia (+20%) şi Serviciile administrative & suport (+19%). Pe de altă parte, scăderi procentuale anuale au fost înregistrate, în 2023 faţă de anil precedent, în: Agricultură - cu 5,6%, Energie & gaze (-17%) şi Industria extractivă (-38%).

Boloș recunoaște că pensiile speciale au blocat PNRR-ul Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Boloș recunoaște că pensiile speciale au blocat PNRR-ul

Noul ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, recunoaște că pensiile speciale au blocat PNRR-ul: „Într-adevăr, avem pentru cererea de plată numărul trei o serie de jaloane față de care Comisia nu a validat încă faptul că au fost îndeplinite. Unul dintre cele mai importante jaloane este cel legat de pensiile speciale”. Citește și: Ponta, „paradit” de fostul procuror Negulescu, zis „Portocală”: trebuie să plătească daune morale de 25.000 de lei pentru că l-a făcut „interlop” Boloș recunoaște că pensiile speciale au blocat PNRR-ul Comisia validase ca fiind îndeplinit jalonul privind reforma pensiilor speciale, dar ulterior legislația a fost modificată, iar Curtea Constituțională a declarat ca fiind neconstituționale prevederile privind supraimpozitarea unor pensii speciale. Acum, Boloș anunță că Uniunea Europeană va relua evaluarea acestui obiectiv. „Așteptăm decizia Curții Constituționale, pe data de 4 februarie, în ceea ce privește pensiile militarilor și pe de altă parte, avem pronunțarea pe care deja Curtea Constituțională a avut-o pentru ceea ce înseamnă impozitarea cu 20% a pensiilor speciale și, desigur, de aici neconstituționalitatea acestei decizii. Așteptăm aceste decizii să fie publicate în Monitorul Oficial și așteptăm și vizita Comisiei Europene anunțată pentru perioada 10-14 februarie”,a declarat ministrul la Antena 3. Un alt jalon neîndeplinit se datorează, potrivit lui Boloș, numirilor făcute în companiile din Energie, companii subordonate ministerului condus de colegul său de partid, Sebastian Burduja. „Dar acest jalon este unul dintre cele mai importante pe care le avem pentru cererea de plată numărul trei, alături de ceea ce spuneați și dumneavoastră în ceea ce privește numirea în consiliile de administrație, mai ales jaloanele care privesc numirile la Ministerul Energiei, pentru că acolo, din ce avem ca și numiri în consiliile de administrație pentru trei companii, astăzi Comisia Europeană a reținut și a suspendat 400 de milioane de euro pentru neîndeplinirea acestui jalon. Și de aceea, în această perioadă discutăm inclusiv la nivel de Guvern, pentru a găsi o soluție încât aceste numiri să fie deblocate și cumva să reușim să facem dovada că aceste jaloane sunt îndeplinite”, a susținut Boloș. El a mai arătat că procedura pentru numirea președinților și vicepreședinților AMEPIP - afgenția care ar monitoriza performanța întreprinderilor publice - costă România alte 400 de milioane de euro

Modernizarea infrastructurii, așteptată de companiile românești (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Modernizarea infrastructurii, așteptată de companiile românești

Modernizarea infrastructurii, așteptată de companiile românești. Kosarom, un lider în industria cărnii din România, este una dintre companiile care așteaptă autostrăzile promise de Guvern. Modernizarea infrastructurii, așteptată de companiile românești Președintele companiei, Lucian Apostol, subliniază importanța infrastructurii moderne, exprimând speranța că guvernanții vor prioritiza construcția de autostrăzi. Citește și: Ignorând tatuajul lui Ciolacu, ministrul de Finanțe anunță că ia în calcul majorarea TVA. Plus: impozitul pe venit ar putea fi comasat cu CASS-ul, adică un salt de la 16,5% la 20% Aceste inițiative strategice poziționează Kosarom ca un jucător cheie în sectorul agroalimentar. Compania își consolidează astfel competitivitatea, răspunzând cerințelor pieței interne și internaționale. Continuarea, în Ziarul de Iași

Companiile germane anticipează o înrăutăţire a situaţiei Foto: Facebook PSD
Economie

Companiile germane anticipează o înrăutăţire a situaţiei

Companiile germane din România anticipează o înrăutăţire a situaţiei economice, vor să reducă investițiile și se pregătesc de concedieri, arată chestionarul de conjunctură al Camerei de Comerț şi Industrie Româno-Germană (AHK România), realizat în toamna acestui an. Citește și: Ciolacu are șanse teoretice în turul II doar dacă se confruntă cu Simion. Ciucă, Lasconi, Geoană îl bat la un scor zdrobitor Companiile germane anticipează o înrăutăţire a situaţiei Astfel, un procent de 43% dintre companiile germane din România estimează o înrăutăţire a situaţiei economice în următoarele 12 luni, în timp ce 44,8% consideră că aceasta va rămâne neschimbată. Aproximativ 60 de companii, majoritatea din industrie şi construcţii, şi-au exprimat opiniile cu privire la situaţia actuală a afacerilor lor, la evoluţia economică din România, la intenţiile de investiţii şi la competitivitate. În plus, disponibilitatea pentru investiţii s-a redus în comparaţie cu sondajul din primăvară. Multe companii intenţionează să-şi reducă cheltuielile (24,1%), iar peste 10% declară că nu vor face investiţii deloc. Totodată, intenţiile de angajare s-au redus vizibil, un sfert dintre respondenţi anticipând o scădere a numărului de angajaţi în următoarele 12 luni. Principalele riscuri pentru evoluţia economică, identificate de companiile germane din România sunt: creşterea costurilor cu forţa de muncă (32%), condiţiile-cadru politico-economice (31%) şi cererea scăzută pentru produse şi servicii (31%). „Un cadru economic previzibil este esenţial pentru ca firmele să investească şi să poată planifica pe termen lung. După alegeri, este crucial să se recâştige încrederea companiilor în condiţii stabile de afaceri", a declarat Sebastian Metz, director general al AHK România.

Companii low-cost mai ieftine decât Wizz (sursa: Facebook/Iberia)
Economie

Companii low-cost mai ieftine decât Wizz

Companii low-cost mai ieftine decât Wizz. Românii alocă bugete mai mari pentru călătorii în străinătate în 2024 și a crescut interesul pentru vacanțele de tip city break. Turcia, Grecia și Bulgaria sunt, în continuare, în topul preferințelor pentru vacanțele de vară. Mai mulți bani pe vacanțe Peste jumătate dintre români (57%) vor aloca bugete mai mari pentru vacanţele în străinătate în acest an. Citește și: Șmecheria la care apelează companiile aeriene care refuză pasageri cu bilete valabile din cauză că vând mai multe bilete decât locuri: „uită” să informeze călătorii că fac overbooking pe zboruri Datele provin dintr-un sondaj realizat de Asociaţia Pentru Promovarea Asigurărilor (APPA). Potrivit sondajului, în 2024, 42% dintre respondenţii care își vor petrece vacanța în străinătate au de gând să aloce un buget între 1.000 şi 2.500 de euro. 40%, au declarat că vor avea un buget sub 1.000 de euro. 18% dintre români chestionați au în plan să cheltuiască peste 2.500 de euro pentru călătorii în străinătate. Companii low-cost mai ieftine decât Wizz Un studiu recent al AirAdvisor a alcătuit un top al celor mai ieftine companii aeriene europene. Pe primul loc se situează compania maghiară Wizz Air. Compania are cele mai bune oferte spre destinațiile din Europa. Totuși, în ceea ce privește calitatea serviciilor, compania nu are o notă foarte bună. Utilizatorii TripAdviser au notat-o cu un scor de 2,5 din 5 punte. În România, anul trecut ANPC-ul a amendat Wizz Air cu 60.000 de lei, pentru nerezolvarea sutelor de reclamații primite. Iberia, peste Wizz Air la servicii Compania spaniolă Iberia este pe locul al doilea în topul celor mai ieftine companii aeriene din UE. Potrivit AirAdvisor, chiar dacă zborul cu Iberia ar putea costa mai mult, compania poate prezenta o valoare mai bună decât Wizz Air, la capitolul fiabilitate, lounge-uri în aeroporturi și recenzii ale profesioniștilor. Față de Wizz Air, compania spaniolă Iberia are o cotă mai favorabilă pe TripAdviser la toate capitolele, obținând un scor de 3 puncte din 5. Norwegian, companie foarte prietenoasă Al treilea loc în topul celor mai ieftine companii aeriene europene este ocupat de Norwegian Air Shuttle. Compania low-cost este a doua ca mărime din Scandinavia, după Scandinavian Airlines. Potrivit AirAdvisor, în afara tarifelor avantajoase, site-ul web al companiei este extrem de prietenos. Tarife sunt detaliate în funcție de lună și de costul de la punctul de plecare. În plus, zborurile către țările nordice cu această companie tind să fie cele mai ieftine. Pe Tripadvisor, este cotată cu 3,5 puncte din 5. Vueling, aceeași notă cu Wizz Air A patra cea mai ieftină companie aeriană este Vueling, tot o companie spaniolă, ca și Iberia. Prețuri accesibile, iar site-ul - foarte prietenos. Prețurile zborurilor sunt afișate într-un format calendaristic, astfel încât se poate obține cu ușurință cea mai ieftină opțiune. Tripadvisor-ul nu este însă foarte favorabil. Similară cu Wizz Air, Iberia obține 2,5 puncte din 5. Ryanair taxează tot, dar nu face overbooking Compania irlandeză Ryanair este și ea în top 5 al celor mai ieftine companii aeriene europene. Totuși, deși are unele dintre cele mai ieftine tarife anunțate, modelul de afaceri al Ryanair este să atragă inițial cu un preț scăzut pentru biletele de zbor, ca mai apoi să adauge taxe pentru aproape orice. De la băuturile de bază și mâncare, la alegerea locului și bagaje, totul este taxat suplimentar. Pe Tripadviser, compania este cotată cu 3 puncte din 5. O bilă albă: dintre toate companiile aeriene europene, Ryanair anunță chiar pe site că nu recurge la metoda de overbooking. Unde merg românii în vacanță În baza rezervărilor de vacanțe din primele săptămâni ale anului, agenția Perfect Tour a realizat un top al destinațiilor preferate de români pentru vacanțe. Pentru 2024, cererile pentru city break-uri au fost cele mai căutate. Destinațiile preferate ale românilor pentru escapade de două, trei zile sunt Roma, Barcelona, Istanbul, Atena și Lisabona. Când vine vorba despre vacanțe de vară, românii preferă Turcia, Grecia, Bulgaria, urmate de Spania, Italia și Cipru. De asemenea agenții de turism preconizează și o creștere a rezervările pentru vacanțe exotice: Bali, Maldive, Mauritius, Seychelles, Punta Cana și Tulum sunt câteva dintre destinațiile preferate de români. Cele mai ieftine city break-uri Potrivit esky.ro, care oferă "garanția prețului mic" cel mai ieftin city break în afara României costă 124 de euro, în Ungaria, Budapesta. Sub 200 de euro, găsim însă oferte și pentru city break în Germania (Dortmund, de la 134 de euro), Italia (Rimini, 140 de euro), Danemarca (Copenhaga, 175 de euro) sau Franța (Paris, de la 193 de euro). Cel mai scump city break: Emiratele Arabe Unite (Abu Dhabi): 5.103 euro. Prețurile includ transportul cu avionul și cazarea, două nopți, iar în cazul city break-urilor mai scumpe, regimul este all inclusive. Printre destinațiile celor mai ieftine vacanțe, care includ transportul cu avionul și cazarea pentru cinci nopți se numără Albania (Durres, 184 de euro), Turcia (Izmir, 221 de euro) sau Italia (Rimini, 299 de euro). Sub 500 de euro există și posibilitatea unei vacanțe în Emiratele Arabe Unite (Dubai), prețurile începând de la 302 euro de persoană. Cea mai scumpă vacanță ajunge la 33.311 de euro. Destinația: Grecia, Mykonos. În acest preț sunt asigurate zborul direct, cazare de 7 nopți la un hotel de 4 stele și micul dejun. Bineînțeles, prețurile diferă în funcție de disponibilitate și de perioada aleasă.

Spitalele regionale, magnet pentru companii internaționale (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Spitalele regionale, magnet pentru companii internaționale

Spitalele regionale, magnet pentru companii internaționale. Zeci de firme, din ţară şi din străinătate, şi-au arătat deja interesul pentru a participa la cea mai mare licitaţie de lucrări din istoria Iaşiului: construirea Spitalului Regional de Urgenţă (SRU). Spitalele regionale, magnet pentru companii internaționale Valoarea contractului va fi de peste 1,5 miliarde lei. Numele firmelor apar într-un raport al Agenţiei Naţionale pentru Dezvoltarea Infrastructurii de Sănătate (ANDIS), autoritate responsabilă cu gestionarea celor trei spitale regionale de la Iaşi, Cluj şi Craiova. Citește și: Pensionarul special Tudorel Toader, rector și avocat, a dat statul în judecată pentru a primi, retroactiv, sute de mii de lei în plus la salariu. Plus: cum jumulește Toader propria universitate În cazul Iaşiului, ANDIS a realizat o consultare pieţei, iar 18 firme şi asocieri au depus observaţii fie în ceea ce priveşte construirea SRU, fie în cazul furnizării de echipamente medicale. şapte asocieri de firme au formulat sugestii cu referire la lucrări, toate fiind interesate şi de furnizarea aparaturii medicale. Celelalte 11 companii au vizat doar aparatura medicală. Printre companii se numără firme din Austria, Turcia, România, Germania, Bulgaria, Olanda sau Cipru. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Sunt prea puțini IT-iști în România (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Sunt prea puțini IT-iști în România

Sunt prea puțini IT-iști în România. Jucătorii din industria ieşeană de IT, în cadrul căreia lucrează aproximativ 15.700 de angajaţi, se luptă cu un deficit de forţă de muncă între 1.500 – 2.000 de persoane anual. Sunt prea puțini IT-iști în România Cele mai multe estimări ale specialiştilor arată că Iaşiul aduce pe piaţă doar 1.000 – 1.200 de absolvenţi ai facultăţilor şi secţiilor de profil din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”(UAIC) şi Universităţii Tehnice (TUIASI). Citește și: EXCLUSIV Rețeaua Truică – Dimofte, devoalată de ex-soțul judecătoarei cu avere nejustificată de 30 de milioane de lei. Dimofte, verificat de CNSAS pentru legături cu Securitatea Mai grav: cifrele de şcolarizare au scăzut în unele cazuri, în loc să crească. Cum este acoperit deficitul şi de ce nu „produce” orașul mai mulţi IT-işti? Continuarea, în Ziarul de Iași.

Evoluția marilor angajatori americani din România (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Evoluția marilor angajatori americani din România

Evoluția marilor angajatori americani din România. BorgWarner a atins un nivel record al afacerilor în perioada 2017 - 2019, când cifra de afaceri depăşea binişor pragul de 2 miliarde de lei (peste 400 milioane euro). Evoluția marilor angajatori americani din România Dar pandemia de Covid-19, criza globală a semiconductorilor şi războiul din Ucraina au afectat compania americană din industria auto. Astfel, s-a ajuns la o reducere a afacerilor la 1,74 miliarde de lei în 2022 (355 milioane euro), faţă de 1,94 miliarde de lei (395 milioane euro) cu un an în urmă. Citește și: EXCLUSIV Curățenia grădiniței din Pantelimon va costa între 48.000 și 96.000 euro LUNAR, pe patru ani. Contractul, pregătit de finul soților Pandele-Firea, primarul Marian Ivan Firma a înregistrat şi o scădere a profitului net în 2022 până la 47,3 milioane de lei (9,6 milioane euro), comparativ cu rezultatul net de 53,4 milioane de lei (10,9 milioane euro) obţinut în 2021. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Companiile petroliere, responsabile de incendiile americane (sursa: Facebook/Union of Concerned Scientists)
Mediu

Companii petroliere, responsabile de incendii americane

Companiile petroliere, responsabile de incendiile americane. Cei mai mari producători mondiali de energii fosile sunt responsabili pentru mai mult de o treime din suprafeţele devastate de incendiile de vegetaţie declanşate în ultimii 40 de ani în vestul Americii de Nord, potrivit unui studiu publicat joi în revista ştiinţifică Environmental Research Letters. Companiile petroliere, responsabile de incendiile americane Incendiile care devastează vestul Statelor Unite şi sud-vestul Canadei s-au agravat în ultimele decenii, a declarat principala autoare a studiului, Kristina Dahl, membră în Union of Concerned Scientists, o organizaţie non-profit a unor oameni de ştiinţă, cu sediul în Cambridge, Massachusetts. Incendiile se propagă cu o intensitate mai mare, distrug zone mai vaste, ajung la altitudini mai ridicate şi durează mai multe anotimpuri. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Până acum, publicul general şi-a asumat costul lucrărilor de reconstrucţie şi pe cel al protecţiei împotriva noii normalităţi care a devenit riscul de incendiu şi "acesta este motivul pentru care noi am dorit să înţelegem mai bine rolul jucat de emisiile marilor companii din industria energiilor fosile" în această evoluţie, a continuat coordonatoarea studiului. "Am vrut să evidenţiem rolul lor, pentru ca ele să îşi asume o poarte din responsabilitate pentru costul" incendiilor şi al repercusiunilor lor, a adăugat Kristina Dahl. ExxonMobil, BP, Chevron, Shell Cercetătorii au combinat date obţinute din observaţii şi modele climatologice pentru a stabili în ce măsură emisiile de dioxid de carbon şi de metan provenite de la cei mai mari 88 de producători de energii fosile - precum ExxonMobil, BP, Chevron şi Shell - au contribuit la seceta atmosferică. Ei au ajuns la concluzia că aceste emisii sunt responsabile pentru o creştere medie a temperaturilor globale de la începutul secolului al XX-lea cu 0,5 grade Celsius, o valoare ce reprezintă jumătate din încălzirea observată. Un deficit ridicat al presiunii vaporilor de apă înseamnă că aerul ambiant absoarbe mai multe picături de apă emise de plante şi soluri în timpul fotosintezei, ceea ce le usucă şi face vegetaţia să devină mai vulnerabilă la incendii. Potrivit studiilor recente, cu cât deficitul de vapori de apă creşte, cu atât zonele devastate de incendii sunt mai extinse. Opt milioane de hectare Potrivit Union of Concerned Scientists, distrugerea a opt milioane de hectare de terenuri de incendiile de pădure din vestul Statelor Unite şi sud-vestul Canadei - reprezentând suprafaţa Republicii Cehe - a fost astfel cauzată de cei mai mari producători de energii fosile şi de ciment. Suprafaţa menţionată reprezintă 37% din totalul zonelor distruse complet de incendii de pădure în vestul Americii de Nord între 1986 şi 2021. Anul 1986 a fost ales ca punct de referinţă pentru că, începând din acel an, datele despre suprafeţele arse de incendii de pădure au devenit fiabile. Citește și: Activiștii de mediu ar putea fi primiți chiar pe covorul roșu de la Cannes anul acesta Printre ceilalţi factori responsabili pentru înmulţirea şi agravarea incendiilor, autorii studiului au menţionat abandonarea practicii ancestrale de reglare a pădurilor prin incendii deliberate, dar limitate, ceea ce a dus la apariţia unor tufişuri mai dense şi mai susceptibile să ia foc. Urbanizarea din zonele împădurite este şi ea un factor citat de autorii studiului, întrucât fenomenul urbanizării creşte riscul de declanşare a unui incendiu accidental.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră