vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: companii

36 articole
Eveniment

Marketingul fără permisiune poate aduce amenzi uriașe: reguli simple pe care companiile le ignoră

Marketingul agresiv poate aduce amenzi serioase firmelor care trimit mesaje fără acordul clar al clienților. Marketingul fără permisiune, amenzi uriașe Conform regulilor GDPR, datele personale pot fi folosite doar pe baza unui consimțământ explicit, care poate fi retras oricând, la fel de ușor cum a fost oferit. Citește și: Incredibila criză a apei din Prahova explicată: haos, conduceri incompetente, inclusiv un subofițer și un autodefinit „profesionist” cu studii la Româno-Americană Companiile sunt obligate să răspundă rapid solicitărilor privind accesul la date, explicând ce informații dețin, de ce le folosesc și ștergându-le la cerere. În plus, orice persoană poate refuza folosirea datelor sale pentru marketing direct, iar firma trebuie să respecte imediat această decizie. Continuarea, în Ziarul de Iași

Marketingul fără permisiune, amenzi uriașe (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Statul român are 1.502 companii de stat, din care 83 cumulează pierderi de 14 miliarde de lei, spune Oana Gheorghiu Foto: Facebook
Economie

Statul român are 1.502 companii de stat, din care 83 cumulează pierderi de 14 miliarde de lei

Statul român are 1.502 companii de stat, din care 83 cumulează pierderi de 14 miliarde de lei, a a nunțat, azi, vicepremierul Oana Gheorghiu. Ea a firmat că „dincolo de Planul Naţional de Rezilienţă şi Redresare, trebuie să punem bazele unei reforme reale a companiilor de stat şi să nu ne oprim doar la aceste jaloane”, dar nu a spus clar ce înseamnă aceste reforme. Citește și: Primăria lui Băluță a autorizat un bloc-turn între mormintele de la Bellu. Imaginile, virale pe rețelele sociale Statul român are 1.502 companii de stat, din care 83 cumulează pierderi de 14 miliarde de lei „Este un număr foarte mare, 230 dintre acestea sunt companii centrale, 1.272 sunt la nivel local, sub autorităţile locale. Dintre cele de la nivel central, 83 de companii concentrează cele mai mari pierderi şi vorbim de pierderi istorice care se ridică la aproximativ 14 miliarde de lei”, a arătat vicepremierul, citat de news.ro.  Gheorghiu a menţionat că ceea ce aduce nou arhitetura pe care a prezentat-o astăzi este că operaţionalizează acest Comitet Naţional pentru Reformă, transformă unitatea de guvernanţă de la nivelul Secretariatului General într-o unitate tehnică de implementare cu un rol extraordinar de mare în a aduna toate datele şi a prezenta Comitetului indicatorii, pe baza cărora se iau deciziile. De asemenea, a spus Oana Gheorghiu, readuce încă o dată în atenţie AMEPIP, care devine un pilon important în guvernanţa companiilor de stat şi are la masă Ministerul Finanţelor, acela care face evaluarea riscului fiscal şi dă verdictul privind impactul bugetar. ”Ne-am propus să facem un registru unic al companiilor de stat. Acesta este un instrument care vine în completarea tabloului de bord de la AMEPIP. Nu îl înlocuieşte, ci îl completează. Acest registru are cumva rolul de a da statului român o imagine clară a ceea ce deţine în orice clipă, va fi completat cu datele financiare lunare pe care companiile sunt obligate să le depună la Ministerul de Finanţe”, a explicat aceasta. Potrivit Oanei Gheorghiu, ”reforma nu este un exerciţiu tehnic, ci e un proces real, etapizat, pe care îl pornesc acum”. ”Ne-am propus să începem cu 10 companii. E ca un proiect pilot, în care vom testa acest flux de lucru. Aceste 10 companii urmează să fie selectate, încă nu au fost selectate, în urma unui proces de consultare cu cele două ministere, Transporturi şi Energie. Urmează în cursul acestei săptămâni să definitivăm această listă. Ceea ce ştiu este că vom avea 4 companii de la nivelul energiei şi 6 din transporturi”, a menţionat Oana Gheorghiu.

Producătorii de combustibili fosili amplifică canicula (sursa: Pexels/Athena Sandrini)
Eveniment

Cele mai periculoase companii din ultimii 20 de ani și cum au generat valuri de căldură extremă

Producătorii de combustibili fosili amplifică canicula. Un studiu publicat miercuri în revista britanică Nature arată că schimbările climatice au făcut ca valurile de căldură din ultimele două decenii să fie mai intense și mai probabile. Potrivit cercetătorilor, producătorii de combustibili fosili și ciment au contribuit „semnificativ” la această tendință. 213 valuri de căldură analizate între 2000 și 2023 Echipa internațională de oameni de știință a examinat 213 episoade de caniculă la nivel global, între anii 2000 și 2023. Citește și: EXCLUSIV Declarațiile lui Moșteanu referitoare la DGIA au stârnit îngrijorare la Ambasada SUA și temeri de periclitare a relației strategice Spre deosebire de alte cercetări, care analizează evenimente individuale, studiul a evaluat o serie amplă de cazuri pentru a evidenția legătura dintre schimbările climatice și fenomenele extreme. Schimbările climatice cresc probabilitatea evenimentelor extreme Concluziile arată că, în cazul unui sfert dintre valurile de căldură analizate (55 din 213), probabilitatea apariției a crescut de cel puțin 10.000 de ori din cauza schimbărilor climatice induse de om. Între 2000 și 2009, valurile de căldură au devenit de 20 de ori mai probabile. Între 2010 și 2019, probabilitatea a urcat la 200 de ori. „Acest articol demonstrează că schimbările climatice au făcut ca peste 200 de valuri de căldură să fie mai intense și mai probabile, iar influența este în creștere”, a declarat Yann Quilcaille, autor principal al studiului și cercetător la ETH Zurich. Producătorii de combustibili fosili amplifică canicula Cercetătorii au dorit să evidențieze impactul marilor companii producătoare de combustibili fosili și ciment. În total, au fost analizate 180 de companii, inclusiv giganți precum Saudi Aramco, Gazprom, Chevron și BP. Pentru calcule, s-a luat în considerare întregul lanț valoric, de la producție până la utilizarea produselor de către clienți. Astfel, emisiile provenite din arderea benzinei vândute de companii petroliere au fost atribuite direct acestora. Contribuție semnificativă la intensificarea valurilor de căldură Rezultatele arată că emisiile asociate celor 180 de companii au contribuit la: jumătate din creșterea intensității valurilor de căldură comparativ cu era preindustrială; creșterea probabilității apariției acestora la nivel global. Rolul celor 14 „mari companii” s-a dovedit a fi deosebit de important, echivalent cu cel al celorlalte 166 de firme la un loc. „Fiecare producător, luat individual, poate fi suficient pentru a face posibile valuri de căldură care ar fi fost aproape imposibile fără schimbările climatice”, subliniază Yann Quilcaille.

Companiile românești (distribuție) cer eliminarea IMCA (sursa: Facebook/Guvernul României)
Economie

Companiile românești, mai afectate decât multinaționalele de impozitul pe cifra de afaceri

Companiile românești (distribuție) cer eliminarea IMCA. Asociația Companiilor de Distribuție de Bunuri din România (ACDBR) avertizează că impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA), introdus în 2023, lovește în primul rând companiile românești cu cifre de afaceri de peste 50 de milioane de euro. Companiile românești (distribuție) cer eliminarea IMCA Potrivit organizației, măsura, menținută de Guvern timp de doi ani, este „neconcurențială” și nu își atinge obiectivele declarate. Citește și: SINTEZĂ Avalanșa de taxe și impozite aduse de Pachetul Bolojan II, dacă va fi adoptat „IMCA a afectat serios bugetele companiilor românești, nu pe cele multinaționale. Am susținut de la început că acest tip de impozitare alternativă la impozitul de 16% pe profit nu aduce beneficii și am cerut Ministerului Finanțelor eliminarea barierelor economice care afectează competitivitatea firmelor românești”, precizează ACDBR. Marje reduse, presiuni financiare și credite bancare Companiile de distribuție operează cu marje de profit foarte mici, între 0,7% și 3,5% din cifra de afaceri, într-un sector bazat pe volume mari și prețuri competitive. În aceste condiții, impozitul pe cifra de afaceri a devenit o povară greu de susținut. ACDBR arată că unele companii românești au fost nevoite să contracteze credite bancare doar pentru a plăti acest impozit, ajungând în situația de a-și pune în pericol activitatea după zeci de ani de existență pe piață. ACDBR cere Guvernului eliminarea impozitului IMCA Asociația solicită ca Guvernul să includă eliminarea impozitului pe cifra de afaceri în „pachetul II de măsuri”, avertizând că menținerea acestuia ar putea duce la închiderea unor firme românești și la pierderea competitivității pe piața europeană. „Solicităm mediului politic să nu transforme acest subiect într-un teren de dispută. IMCA a fost un exercițiu fiscal de doi ani care nu avea cum să își atingă obiectivele și care a produs prejudicii companiilor românești, sub pretextul luptei cu multinaționalele”, transmite ACDBR. ACDBR, vocea distribuției tradiționale din România Asociația Companiilor de Distribuție de Bunuri din România (ACDBR) este singura organizație care reprezintă distribuția tradițională a bunurilor de larg consum la nivel național. Aceasta reunește 39 de membri, cu o cifră de afaceri totală de aproximativ 3,8 miliarde de euro.

Companiile străine domină IT-ul din România (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Marii jucători IT din România sunt companii străine. Concedieri semnificative în ultimii ani

Companiile străine domină IT-ul din România. Industria IT din Iași este dominată de companii cu acționariat străin, care au generat în 2024 afaceri de peste 1,78 miliarde de lei. Companiile străine domină IT-ul din România În topul firmelor se remarcă Amazon, cu poziția de lider, alături de surpriza Thagora și de reculul înregistrat de Mambu. Citește și: VIDEO Tupeu incredibil al fostei purtătoare de cuvânt a lui Iohannis, după ce și-a invitat soțul în emisiunea de la TVR: a dat cu tifla tuturor Toate cele 11 companii de top sunt controlate din afara țării, iar deciziile-cheie, precum concedierile sau strategiile de creștere, vin din centre globale precum Seattle, Londra sau Amsterdam. Deși performanțele financiare sunt notabile, aproape 5% dintre angajați au fost concediați, accentuând fragilitatea controlului local. Continuarea, în Ziarul de Iași

Pauliuc cere transparență în decizii economice (sursa: Facebook/Nicoleta Pauliuc)
Politică

Pauliuc (PNL) îi cere lui Bolojan, menționându-l pe Anastasiu, numele consilierilor din afaceri

Pauliuc cere transparență în decizii economice. Prim-vicepreședintele PNL, Nicoleta Pauliuc, îi solicită vicepremierului Dragoș Anastasiu să publice componența și modul de funcționare al grupului de lucru responsabil cu elaborarea politicilor publice pentru companiile de stat și stabilirea indicatorilor de performanță. Pauliuc subliniază că este esențial ca acest proces să se desfășoare cu transparență totală. Pauliuc cere transparență în decizii economice „Expertiza privată este o valoare adăugată reală pentru guvernarea PNL”, a afirmat Pauliuc, apreciind inițiativa premierului Ilie Bolojan de a constitui un grup de lucru dedicat reindustrializării României, format din manageri cu experiență din sectorul privat. Citește și: Luxul în care locuiește bugetarul Piedone, surprins în câteva fotografii de la momentul percheziției Potrivit acesteia, implicarea antreprenorilor români reprezintă o sursă esențială de soluții concrete și eficiente pentru provocările economice actuale. „Pentru noi, în PNL, punctul de vedere al mediului de afaceri este extrem de valoros în formularea politicilor economice și în dezvoltarea durabilă a României”, a scris ea pe Facebook. Consultările trebuie să fie deschise și fără echivoc Totuși, Nicoleta Pauliuc atrage atenția că buna intenție a acestei inițiative poate fi compromisă dacă procesul nu este complet transparent. „Transparența nu este o formă fără fond, ci este esența unei guvernări responsabile și credibile”, a punctat ea. Solicitare oficială către vicepremierul Anastasiu În acest context, Pauliuc îi cere vicepremierului Dragoș Anastasiu să facă publice informațiile esențiale despre componența și funcționarea grupului de lucru: „Sunt convinsă că inițiativa domnului Anastasiu este una bine-intenționată, iar transparentizarea acestor consultări nu va mai lăsa loc speculațiilor din partea aliaților sau opoziției.” PNL susține o guvernare deschisă și responsabilă În încheiere, prim-vicepreședintele PNL afirmă că românii au dreptul să știe cine contribuie la deciziile care afectează economia și viitorul companiilor de stat: „PNL susține ferm transparența și responsabilitatea decizională, pentru că doar așa putem construi o Românie puternică și prosperă.”

Ministrul Economiei, Radu Miruță, spune că va lichida companiile care „nu pot să-și revină” Foto: Facebook
Politică

Ministrul Economiei spune că va lichida companiile care „nu pot să-și revină”

Ministrul Economiei, Radu Miruță (USR), spune că va lichida companiile care „nu pot să-și revină”. El a arătat că nu este de acord cu ștergerea datoiilor companiilor de stat. Citește și: Primul baron PNL care îi face scandal lui Bolojan: primarul Slatinei, supărat că se taie sporurile. De Mezzo ar pierde peste 2.000 de lei Ministrul Economiei spune că va lichida companiile care „nu pot să-și revină” „Am cerut o analiză financiară a tuturor acestor companii pentru a mă uita la evoluţii. Mă aştept ca unele să fie fără nicio cale de întoarcere şi acelea sunt balast şi pentru acest minister şi pentru statul român. Dacă nu există nici cea mai mică speranţă ca acea companie să-şi revină, dezlipim bandajul, o lichidăm, recuperăm ce mai putem recupera din activele pe care compania le are, pentru că altfel ne ustură tot pe noi.Statul, adesea, vine şi şterge datoriile companiilor de stat. Dar nu e ca şi cum statul apasă pe un buton şi nu doare pe nimeni, pentru că decizia asta, de fapt, transferă plata acelor datorii la toţi oamenii din România. Nu mai plăteşte Ministerul de Finanţe direct ci plătesc 23 de milioane sau câţi români mai sunt, eu, dumneavoastră şi aşa mai departe. De acolo trebuie tranşate lucrurile”, a spus el, pentru Agerpres. El a relatat că ministerul deține o companie cu trei angajați și patru șefi. „Am găsit, spre exemplu, la Neptun-Olimp (Societatea Neptun Olimp SA - n.r.), rapoarte financiare în care banii cheltuiţi nu aveau acoperire cu documente. Astfel de chestiuni nu o să fie vreodată acceptate de către mine când îmi voi da seama despre ele. Am găsit la o altă companie trei angajaţi, Mamaia SA. La trei angajaţi sunt patru şefi, alţii decât ăia trei angajaţi. Deci, Mamaia SA are doar trei angajaţi! E consiliul de administraţie compus din trei oameni care sunt selectaţi şi este un director. Adică patru oameni conduc o companie cu trei angajaţi. E absurd! Evident că am dispus schimbarea modului în care se conduce compania. Abordarea prin care s-a desfăşurat interacţiunea cu zona de turism e una învechită. Dau bani pe participări prin toate părţile, fără să se măsoare cu ce rezultate se întorc”, a mai arătat demnitarul USR. 

Miruță acuză numiri politizate la stat (sursa: Facebook/Radu Miruță)
Eveniment

Radu Miruță denunță selecția managerilor din companiile de stat: „Doar politicieni ajung pe liste”

Miruță acuză numiri politizate la stat. Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Radu Miruță, a criticat dur modul în care sunt numiți managerii din companiile de stat, susținând că actualul sistem este lipsit de normalitate și dominat de interese politice. Miruță acuză numiri politizate la stat Potrivit ministrului, procesul de selecție este controlat de doar două firme care propun persoanele ce urmează să conducă marile companii ale statului. Citește și: Sever Voinescu: „PNL, PSD, USR sunt complet epuizate. Singurul lucru mai rău decât ele e AUR” Deși există o ordonanță privind managementul corporatist care prevede contractarea unor firme de head hunting, rezultatul acestui proces este, în mod suspect, o listă scurtă formată aproape exclusiv din politicieni. „Cum se face că din toți oamenii cu experiență managerială din România, aceste firme propun mereu doar politicieni? Este o prefăcătorie a selecției, fără nicio legătură cu normalitatea”, a declarat Radu Miruță la Digi24. Salarii uriașe fără performanță reală Ministrul a adus în discuție salariile unor directori din companiile de stat, care ajung la 50.000–53.000 de lei pe lună. Mai grav, aceste remunerații nu sunt condiționate de criterii reale de performanță. „Există contracte în care unul dintre criteriile de performanță este să nu întârzie la serviciu. Asta e tot. Este bifă la performanță”, a explicat Miruță. Ministrul propune criterii noi și evaluări autentice În lipsa pârghiilor directe de intervenție, Radu Miruță spune că va acționa în două etape: mai întâi va introduce noi criterii de performanță, apoi va solicita evaluări pe baza acestora. „E singurul lucru pe care îl pot face momentan. Schimb criteriile și cer evaluări reale.” Nevoia unei concurențe reale în procesul de selecție Ministrul subliniază necesitatea de a crește numărul firmelor implicate în selecția managerilor, pentru a evita monopolul actual și pentru a atrage profesioniști autentici, dispuși să conducă în interesul statului, nu al rețelelor politice. „Avem doar două firme. Vreau să fie 20-25 care să meargă pe piață și să găsească oameni buni, chiar dacă cer 10.000–15.000 de euro. Sunt dispus să le ofer acești bani, dacă își asumă să conducă în interesul României.” Bogăția statului nu se reflectă în viața românilor Radu Miruță atrage atenția asupra unui paradox dureros: deși statul român deține resurse considerabile, românii nu simt nicio îmbunătățire a nivelului de trai, din cauza filtrării politice a beneficiilor. „Bogăția statului se oprește undeva în zona de influență politică. Nu ajunge niciodată la oameni.” „Cei care trebuie să plece nu sunt sfinți” Ministrul a subliniat că nu are nicio ezitare în a deranja sistemul actual, pentru că este convins că în posturi-cheie nu se află specialiști, ci persoane numite politic. „Cei care conduc azi nu sunt sfinți din icoane, ci oameni cu relații la cel mai înalt nivel politic. Iar acest lucru trebuie să înceteze.”

Directorii puși politic la companiile ministerului Economiei iau salarii astronomice, spune noul ministru USR Foto: Facebook
Politică

Directori puși politic la companiile Ministerului Economiei, salarii de 37.700 de lei lunar brut

Directorii puși politic la companiile ministerului Economiei iau salarii astronomice, spune noul ministru Radu Miruță (USR): 37.700 lei, brut, pe lună. Într-un interviu la Prima TV, el a explicat că ordonanța de urgență 109/2011 privind guvernanța corporativă “s-a inventat (...) ca să pună la adăpost niște combinații“.  Citește și: Spor de condiții periculoase pentru toți angajații primăriei Baia Mare, a decis primarul PSD Directorii puși politic la companiile ministerului Economiei iau salarii astronomice “Salrom este un exemplu în care Consiliile de Administrație au venituri de, cred că, peste 10.000 de lei - un membru pentru a fi în consiliul de administrație (...) Am văzut astăzi 60 (de Consilii de administrație - n.r).  Am văzut astăzi director care are salariu 37.700 de lei (...) Nu e unul, sunt mai mulți“, a relatat Miruță. El a vorbit și despre numirile politice în aceste companii de stat. “Director în companiile de stat, adesea selectat de un consiliu de administrație, care a fost selectat de interese politice (...) Nu de guvernanța corporativă. Asta e doar o mască prin care unii să se scuze (...) Miroase de la o poștă mecanismul Ordonanței 109 de guvernanță corporativă. Pare că s-a inventat mecanismul ăsta doar ca să pună la adăpost niște combinații. Te scuzi că este prin intermediul a ceva pe care tu îl controlezi înainte de a face lucrurile astea. Trebuie oprit. Nu te poți aștepta să crească eficiența în aceste companii dacă folosești aceleași metehne care au arătat că nu duc lucrurile spre bine. E o provocare. Și-au betonat contracte de mandat cu condiții, dacă sunt dați afară“, a explicat noul ministru al Economiei.  El a explicat și cum se verifică dacă directorii au îndeplinit condițiile de performanță: “Sunt cazuri în care consilieri ai persoanelor (directorilor - n.r.) au fost puse să intre în Consiliul de Administrație, de unde să spună că persoana e bună să fie director. Nu poate fi asta o metodă legală“.   

Ministrul Economiei, Bogdan Ivan, se plânge că nu este ascultat de companiile din subordine Foto: Facebook
Politică

Ministrul Economiei se plânge că nu este ascultat de companiile din subordine: „Vorbesc singur”

Ministrul Economiei, Bogdan Ivan (PSD), se plânge că nu este ascultat de companiile din subordine: „De multe ori vorbesc singur”, a spus el într-o intervenție la Antena 3. Citește și: Burduja spune suma imensă cu care contribuabilii și-au subvenționat energia și ce datorii mai sunt la furnizori Ivan a mai arătat că nu el a stabilit conducerile companiilor subordonate ministerului Economiei. El este ministrul al Economiei din 23 decembrie 2024. Anterior, Ivan a fost ministru al Digitalizării. DeFapt.ro a arătat că Salrom este condusă de politruci selectați din clientela PSD, fără legătură cu acest sector.  Ministrul Economiei se plânge că nu este ascultat de companiile din subordine „Eu am pornit un audit acum două luni pentru toate companiile din subordinea ministerului și pentru cele din industria de apărare, cât și pentru cele miniere, pentru a le eficientiza. E o situația oarecum ciudată, sunt ministru de cinci luni, Consiliul de Administrație a fost stabilit înainte, pe 4 ani, și e o situație în care cer performanță, dar de multe ori vorbesc singur. Când ceri rapoarte, când ceri situații... Eu asta am făcut efectiv de când am ajuns în minister. Le-am cerut perspective de dezvoltare pentru fiecare dintre aceste companii, la unele am primit, la altele nu. Unele sunt profitabile și funcționează foarte bine, altele lasă foarte mult de dorit și în urma set up-ului pe care v-am spus că îl pregătesc acum și lucrez deja la el, e o concluzie foarte simplă: care este scopul pe care îl facem? Să vedem de ce e nevoie acolo unde avem companii și industria minieră și cea de armament, de exemplu, care au potențial, au foarte multe active. Pe de altă parte, acolo unde avem companii care au producție de lucru care nu se mai caută pe piață, să folosim activele lor și să găsim alți parteneri privați,  să găsim alți parteneri în companiile de stat prin care ne putem dezvolta. Am început inclusiv o mapare a activelor companiilor pentru că astăzi nu avem o situație foarte clară scrisă în cartea funciară, nici în privința patrimoniului ministerului, nici în privința patrimoniului companiilor din subordine. Am alocat 2 mil. de euro pentru achiziții, expertiză juridică, expertiză topografică pentru a ști, în primul rând, pe ce stăm”, a explicat Ivan, la Antena 3.     

X, Facebook declanșează război diplomatic SUA-UE (sursa: Facebook/U.S. Department of State)
Internațional

SUA amenință oficiali europeni care "cenzurează" X, Facebook că nu vor mai primi vize

X, Facebook declanșează război diplomatic SUA-UE. Administrația de la Washington a anunțat miercuri noi restricții de viză pentru oficialii străini care cenzurează cetățeni americani pe rețelele sociale. Măsura ar viza protejarea libertății de exprimare. X, Facebook declanșează război diplomatic SUA-UE Secretarul de stat Marco Rubio a declarat că există acțiuni flagrante de cenzură împotriva companiilor americane în afara SUA. Citește și: Secretariatul General al Guvernului, plăți lunare astronomice pentru cazarea demnitarilor. Lista beneficiarilor, secretizată Deși nu a nominalizat direct persoane, săptămâna trecută l-a indicat pe judecătorul brazilian Alexandre de Moraes, care a blocat temporar platforma X (fostul Twitter) în Brazilia în 2024. Aliați acuzați de limitarea discursurilor online Rubio a menționat și aliați precum Germania și Marea Britanie, acuzați că limitează accesul la discursuri pe care le consideră incitatoare la ură, ceea ce administrația Trump vede ca o formă de cenzură. Noua politică de viză anunțată de Rubio vizează responsabilii străini și complicii la cenzură. Potrivit oficialului american, guvernele externe nu au autoritate asupra libertății de exprimare a cetățenilor americani. „Nu vom tolera nicio încălcare a suveranității americane”, a subliniat Rubio. Rubio a afirmat că a revocat mii de vize, majoritatea acordate studenților care au protestat împotriva ofensivei Israelului în Gaza.

Putin cere eliminarea platformelor IT occidentale (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin, iritat că mai sunt companii rusești care folosesc servicii Microsoft și Zoom: „Să-i sufocăm”

Putin cere eliminarea platformelor IT occidentale. Președintele rus Vladimir Putin a declarat că platformele occidentale care încă operează în Rusia, precum Microsoft și Zoom, ar trebui „sufocate”, întrucât ar dăuna producătorilor autohtoni. Declarația a fost făcută în timpul unei întâlniri televizate cu oameni de afaceri. Putin cere eliminarea platformelor IT occidentale „Trebuie să fie sufocate. Spun asta fără rușine. Ei încearcă să ne sugrume, trebuie să răspundem la fel”, a afirmat liderul de la Kremlin. Citește și: Cu cine trebuie să discute Nicușor Dan: penalul PSD Chesnoiu, fost polițist, conduce AFIR, agenția care finanțează investițiile rurale Putin a subliniat că firmele străine au beneficiat de condiții excelente pe piața rusă, însă au ales să susțină sancțiunile și să părăsească țara sau să continue activitatea în mod dăunător pentru sectorul local. „Nu am expulzat pe nimeni. Le-am oferit condiții foarte bune. Acum ei încearcă să ne blocheze”, a adăugat Putin. Un antreprenor prezent la întâlnire a atras atenția că marile firme din Rusia continuă să folosească servicii occidentale, ceea ce generează pierderi considerabile pentru industria locală IT. Firmele care au plecat nu vor fi „primite cu covorul roșu” Președintele rus a declarat că firmele occidentale care au părăsit piața rusă după începutul invaziei din Ucraina nu vor fi primite cu brațele deschise. El a precizat că unele companii au insultat Rusia și au sprijinit financiar armata ucraineană. „Unii ne-au jignit, au donat bani armatei ucrainene. Ne trebuie scuzele lor? Nu. Asta nu e suficient”, a spus Putin. Moscova: revenirea companiilor străine nu va fi ușoară Putin a denunțat restricțiile impuse de guvernele occidentale propriilor companii de a face afaceri în Rusia. Liderul rus avertizează că reintrarea pe piață va fi dificilă pentru firmele care au ales să se retragă. McDonald’s vrea să-și înregistreze marca în chirilică Media ruse au relatat recent că McDonald’s a depus o cerere de înregistrare a mărcii sale în caractere chirilice. Potrivit experților, șansele de reușită sunt mari, întrucât compania și-a păstrat drepturile comerciale în Rusia. „Cererea este în analiză. Șansele de aprobare sunt mari, pentru că McDonald’s deține în continuare drepturile asupra mărcilor sale”, a declarat Alina Aksinșina, director Online Patent. După ce a anunțat închiderea celor aproximativ 850 de restaurante în martie 2022, McDonald’s a vândut operațiunile din Rusia către antreprenorul Aleksandr Govor. Acesta s-a angajat să mențină locurile de muncă timp de cel puțin doi ani. Deși Putin și consilierii săi economici au discutat pe larg despre reintrarea unor companii străine pe piața rusă, autoritățile susțin că, până acum, niciuna nu a abordat oficial guvernul pentru revenire.

Toți sinecuriștii ministrului Burduja: poziții, bani și influență în companiile din Energie (sursa: Facebook/Sebastian Burduja)
Investigații

EXCLUSIV Toți sinecuriștii lui Burduja: consilieri și colegi din PNL, funcții bănoase în Energie

Toți sinecuriștii ministrului Burduja: poziții, bani în instituții și companii de stat - liberalul Sebastian Burduja, ministrul Energiei, și-a plasat acolo consilieri și membri de partid. Toți sinecuriștii ministrului Burduja: poziții, bani De exemplu, Dragoș Ștefan Roibu, fostul director de cabinet al ministrului Sebastian Burduja, este încadrat acum pe postul de consilier la cabinetul ministrului, este director general la Nuclearelectrica Serv, dar și membru în două Consilii de Administrație. Citește și: DNA a filat jurnaliști de investigație (RISE Project, Recorder) luni de zile și le-a interceptat comunicațiile. Apoi a clasat dosarele Șefa de cabinet a ministrului Sebastian Burduja, milionara Oana Babagianu, a fost și ea numită în două consilii de administrație. Iar un alt consilier, Adrian Vintilă, este director general la CCGT Power Ișalnița, companie înființată de Complexul Energetic Oltenia și ALRO Slatina. Tatăl lui Sebastian Burduja, Marinel Burduja, este membru non-executiv în Consiliul de Administrație al ALRO, companie controlată de oligarhul rus Vitali Machitski. Bate șaua să priceapă Roibu Ministrul Sebastian Burduja și Dragoș Ștefan Roibu au o relație veche de peste 15 ani. Când Burduja conducea Liga Studenților Români din Străinătate (LSRS) și Fundația CESAR, l-a numit pe Dragoș Ștefan Roibu vicepreședinte al LSRS și trezorier la Fundația CESAR. În această din urmă organizație regăsim specialiști în diverse domenii, foști și actuali politicieni, inclusiv de la USR. Printre aceștia se află și profesorul Florian Colceag, cel pe care George Simion voia să-l numească ministru Educației din partea AUR. În Consiliul Consultativ al Fundației CESAR se află și diplomatul comunist Sergiu Celac, mentorul lui Călin Georgescu și unul dintre traducătorii dictatorului Nicolae Ceaușescu. Trei salarii și o indemnizație de CA Dragoș Ștefan Roibu a prins primul loc la muncă la stat în anul 2020. Atunci, în calitate de membru al PNL Sector 1, a fost numit director general la Teletrans, o filială a Transelectrica, cu un salariu de aproape 250.000 lei pe an. De acolo, a ajuns director la CET Grivița, tot cu sprijinul partidului. În paralel a fost angajat ca director de cabinet al ministrului Sebastian Burduja, la Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării. Roibu a fost luat de liberalul Sebastian Burduja și la Ministerul Energiei, unde a fost numit tot director de cabinet al ministrului, ca și la Digitalizare. Din ultima declarație de avere a lui Dragoș Ștefan Roibu aflăm că, în anul 2024, a avut patru surse de venit de la stat: trei salarii și o indemnizație de membru în CA. Pentru funcția de director de cabinet, a încasat aproximativ 70.000 lei, de la CET Grivița - lei, iar de la Societatea Electrica Furnizare SA - aproape 148.000 lei, plus în jur de 60.000 de lei pentru funcția de membru CA la Electrica Furnizare. În total aproape 330.000 lei anual. Adică 27.500 lei lunar, echivalentul a peste 5.500 de euro. 7.500 de euro lunar de la stat După ce Sebastian Burduja a fost numit în funcția de ministru al Energiei în guvernul Ciolacu 2, Dragoș Ștefan Roibu a fost numit din nou șef de cabinet. În februarie 2025, însă, a renunțat la funcția de șef de cabinet pentru a fi numit director general la Nuclearelectrica Serv, o filială a Societății Naționale Nuclearelectrica. Dar a rămas și în cabinetul lui Burduja, ca simplu consilier angajat cu două ore.   Întrebat de către DeFapt.ro ce salariu primește pentru funcția de director general, Dragoș Ștefan Roibu a făcut pe niznaiul. "Cred că patru sau cinci salarii medii pe ramură, nu știu, pentru că nu am salariu până acum", a declarat Roibu. Fostul director general primea un salariu lunar de 24.000 lei pe lună (4.800 de euro). Dragoș Ștefan Roibu mai figurează în Consiliile de Administrație ale companiilor Nuclearelectrica Serv și Electrica Furnizare SA, de unde primește, cumulat, 2.700 de euro lunar. În total, Roibu încasează de la stat peste 7.500 de euro lunar.  Șefa de cabinet, cu avere de milioane, la Fondul de Investiții Kazah – Român Oana Babagianu, actuala șefă de cabinet a lui Sebastian Burduja, primește un salariu lunar de aproape 7.000 lei de la Ministerul Energiei (în jur de 1.400 de euro pe lună).  Însă își rotunjește veniturile cu indemnizațiile primite de la două consilii de administrație. De la Fondul de Investiții Kazah – Român primește o remunerație de 2.100 de euro lunar net. Pentru funcția de membru în CA al Distribuție Energie Electrică România, mai primește 1.000 de euro pe lună. În total: 4.500 de euro lunar.   Oana Babagianu, fiica subprefectului liberal Gheorghe Babagianu, era în anul 2022 secretar general la PNL Diaspora, organizație condusă de eurodeputatul Rareș Bogdan. În acel an, a fost angajată la Ministerul Energiei, condus atunci de ministrul liberal Virgil Popescu. De la Energie, Babagianu a plecat pe funcția de consilier la Ministerul Digitalizării, condus de Sebastian Burduja. Apoi a revenit împreună cu ministrul Sebastian Burduja în Ministerul Energiei. Oana Babagianu are șase apartamente în București și o casă în Spania. A vândut alte patru apartamente cu 960.000 lei și un teren, cu 1,1 milioane euro. Consilierul Vintilă și relația cu tatăl lui Burduja Mihai Adrian Vintilă, un alt consilier al ministrului Sebastian Burduja, este director general provizoriu la compania CCGT Power Ișalnița. Această societate a fost înființată de Complexul Energetic Oltenia (59,9%) în asociere cu ALRO Slatina (40,1%). Inițial, Mihai Adrian Vintilă a făcut parte din CA al CCGT Power Ișalnița, dar în data de 30 septembrie 2024 a fost numit director general provizoriu cu o indemnizație netă de 15.000 lei lunar. Iar de la Ministerul Energiei, Vintilă mai primește în jur de 6.000 lei lunar. Cumulat, cele două salarii însumează 21.000 lei, echivalentul a 4.200 de euro. Din declarația de avere a lui Mihai Adrian Vintilă rezultă că acesta deține acțiuni la 17 firme, printre care se află și ALRO Slatina, companie controlată de oligarhul rus Vitali Machitski. Tatăl ministrului Sebastian Burduja, Marinel Burduja, este membru membru independent non-executiv al Consiliului de Administrație ALRO din 2019. Totodată, din martie 2020, Marinel Burduja face parte și din Comitetul de Risc și Sustenabilitate al ALRO Slatina. Consilierul Popa cu master la Academia SRI Andrei Nicolae Popa este consilierul ministrului Sebastian Burduja din iunie 2022. Inițial, l-a consiliat la Ministerul Digitalizării, apoi, la cel al Energiei. Conform CV-ului său, supervizează aspecte juridice, elaborează și avizează actele normative, dar răspunde și de probleme de securitate națională aferente domeniului de activitate al ministerului. Popa a absolvit Facultate de Drept, a făcut un master la Academia Națională de Informații "Mihai Viteazu" a SRI, iar din 2023 a început școala doctorală. Pentru funcția de consilier al ministrului Sebastian Burduja, Andrei Nicolae Popa a primit în anul 2024 un salariu de 30.392 lei. Adică, 2.500 lei lunar, echivalentul salariului minim pe economie. Dar adaugă la acest  venit o indemnizație brută de aproape 25.000 lei pentru funcția de administrator la UCMH Reșița. După plata taxelor rămâne cu aproximativ 15.000 lei lunar, echivalentul a 3.000 de euro. Niculăiță, în rolul nelipsitului pensionar special Ministrul Sebastian Burduja este consiliat și de pensionarul special Nicolae Niculăiță, un fost polițist de poliție judiciară la Direcția Națională Anticorupție. Din declarația de avere a pensionarului Nicolae Niculăiță aflăm că în anul 2024 a încasat o pensie anuală de 186.000 lei, adică 15.500 lei lunar, de la un anume "George Georgescu". Întrebat de către DeFapt.ro cine este "George Georgescu" de la care primește pensia, consilierul Nicolae Niculăiță a declarat că "casa de pensii a MAI este pe strada George Georgescu". Consilierul Nicolae Niculăiță cumulează pensia specială cu salariul anual de aproape 48.000 lei de la Ministerul Energiei. Ceea ce înseamnă că salariul său lunar este de 4.000 lei net, de aproape patru ori mai mic decât pensia. Pensionarul a mai încasat 17.000 lei de la două consilii de administrație: Radioactiv Mineral Măgurele SA și Institutul de Cercetare Științifică, Inginerie Tehnologică și Proiectare Mine pe Lignit SA. Silviu Văduva, trezorierul PNL București, președinte de CA Silviu Văduva, trezorierul PNL București, organizație condusă de Sebastian Burduja, a fost numit pe filieră politică în funcția de președinte al Consiliului de Administrație al Electrocentrale București. Acesta primește o indemnizație fixă brută lunară de 33.299 lei. Absolvent al Colegiului Superior de Securitate Naționala și masterand al Academiei Naționale de Informații, fostul pedelist Silviu Văduva este mult mai cunoscut în lumea mondenă a Bucureștiului pentru relațiile pe care le-a avut cu Mioara Mantale, fosta prefectă a Bucureștiului, respectiv cu mondena Ramona Gabor.  Din declarația sa de avere reiese că nu deține nici un bun. Însă a dat un avans sub forma unui împrumut personal în valoare de 235.000 de euro și are datorii de 950.000 euro la firma B2Kapital. Oficial, nu are nici un cont bancar deschis pe numele său. În declarația de interese a menționat că este asociat în firmele Construcții Civile Premium, Global Property Research și Paraspera Solutions. Totodată, administrează și firma Panorama Lake SRL. Este și  președintele Asociației Dezvoltatorilor Imobiliari București – Ilfov.  

Cum pot fi alungați politrucii care conduc companiile de stat Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Cum pot fi alungați politrucii care conduc companiile de stat

Cum pot fi alungați politrucii care conduc companiile de stat: dați afară, iar plățile compensatorii impozitate cu 99%, „cu reținere la sursă”, propune fostul ministru al Energiei, Răzvan Niculescu. El scrie că „România încă riscă să piardă sute de milioane de euro de la UE pentru că unele selecții în companiile de stat nu au respectat prevederile legale”. Citește și: Averea uriașă a familiei PSD Vicol-Ciorbă, care a patronat falimentul Nordis: el încasa dividende și salarii uriașe, deși și-a îngropat firma 300 milioane euro blocați pentru că au fost politizate companiile de stat „Am avut şi avem în continuare suspendaţi 300 de milioane de euro pentru ceea ce înseamnă guvernanţa corporaţiilor din sectorul energetic. Aici discutăm de cel puţin trei companii importante: Hidroelectrica, Nuclearelectrica şi Romgaz, pentru care urmează să definitivăm cu Comisia Europeană, care va avea vizită în perioada 10-14 februarie, modalitatea prin care să înaintăm pe îndeplinirea jalonului, fie prin reluarea procedurilor la aceste companii sau înlocuirea unor membri ai Consiliului de Administraţie, pentru ca să facem dovada îndeplinirii jalonului”, a spus ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș, acum câteva zile. Niculescu susține că soluția este preluarea modelului Poloniei: „Îi dai afară, le dai banii, îi impozitezi cu reținere la sursă”. Cum pot fi alungați politrucii care conduc companiile de stat „Pare ca Romania încă risca sa piarda sute de milioane de euro de la UE pentru ca unele selectii in companiile de stat nu au respectat prevederile legale. Ce e de facut pentru ca acesti bani sa nu fie pierduti iar respectul fata de lege sa fie reinstaurat: Pasul 1 Adoptarea unei OUG care sa prevada ca tuturor administratorilor demisi in societatile comerciale in luna Februarie, carora trebuie sa li se plateasca compensatii financiare mari ca urmare a contractelor semnate, li se aplica un sistem de impozitare de 99% cu retinere la sursa. O lege identica a facut Polonia in urma cu cativa ani. Ii dai afara, le dai banii, ii impozitezi cu retinere la sursa. Pasul 2 Ii inviti pe cei numiti fara respectarea legii sa isi dea demisiile si sa reintre in procedura de selectie care va urma Pasul 3 Demiterea administratorilor numiti ilegal si care nu vor sa isi dea demisia. Le platesti toate minunile pe care le au in contracte, dupa ce le retii 99% impozit la sursa. Pasul 4 Numirea in AGA a unor administratori interimari care sa corespunda profesional. In 2014 am reusit sa fac numiri in consilii de administratie a unor oameni pe criterii exclusiv profesionale (de ex. Sergiu Manea, Mihai Anitei, Mihai Chebac, Arielle de Rothschild, etc). Stiu ca se pot numi oameni de calitate cu putina vointa si efort. Pasul 5 Reluarea procedurilor de selectie cu respectarea legii si alegerea/numirea unor oameni competenti si integrii care sa puna companiile de stat la treaba. Lipitorii de afise nu au ce cauta in functii in companiile de stat care nu sunt functii politice”, a scris Niculescu.

Operațiunile companiilor taiwaneze, mutate în SUA (sursa: Pecxels/Belle Co)
Internațional

Operațiunile companiilor taiwaneze, mutate în SUA

Operațiunile companiilor taiwaneze, mutate în SUA. Taiwanul va ajuta firmele care doresc să își mute operațiunile în SUA, oferind sprijin pentru găsirea de parteneri și informații despre statele americane în care pot investi. Ministerul Economiei a anunțat aceste măsuri ca reacție la noile tarife impuse de președintele Donald Trump, care au impact asupra companiilor cu producție în Mexic, Canada și China. Operațiunile companiilor taiwaneze, mutate în SUA Potrivit Straitstime.com, noile taxe vamale au stârnit îngrijorări în rândul investitorilor, determinând scăderi semnificative pe bursele internaționale. Citește și: ANALIZĂ Călin Georgescu, legături strânse cu membri ai rețelei Caraman de spionaj ceaușist anti-NATO. SIE continuă să păstreze tăcerea pe acest subiect Acțiunile companiilor taiwaneze de tehnologie cu uzine în Mexic au suferit pierderi considerabile, cu Foxconn în scădere cu 8,1%, Quanta cu 9,8% și Inventec cu 6,7%. Pe lângă sprijinul oferit firmelor afectate de tarifele americane, Taiwanul dorește să încurajeze companiile să își reducă dependența de China. Guvernul taiwanez va menține politici economice favorabile, controlând dobânzile, inflația și cursul de schimb pentru a sprijini firmele care doresc să investească pe teritoriul insulei. Investiții strategice ale Taiwanului în SUA Cea mai mare investiție taiwaneză în SUA rămâne proiectul de 65 de miliarde de dolari al TSMC, pentru fabrici de cipuri în Arizona. Această inițiativă a fost lansată în timpul administrației Trump și continuă să fie un punct strategic în relațiile economice dintre Taiwan și Statele Unite.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră