duminică 21 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Eveniment

9809 articole
Eveniment

Povestea reală din spatele filmului „Fjord”: cazul Bodnariu care a zguduit sistemul norvegian de protecție a copilului

Premiat recent cu Palm d’Or la Festivalul de Film de la Cannes, filmul „Fjord” al regizorului Cristian Mungiu se bazează pe un caz real: drama familiei româno-norvegiene Bodnariu. Povestea celor cinci copii preluați în 2015 de serviciul norvegian Barnevernet a provocat proteste internaționale și o dezbatere amplă despre limitele intervenției statului în viața de familie. Cazul a deschis drumul criticilor dure la adresa sistemului norvegian de protecție a copilului. Dacă până în 2016 Norvegia fusese condamnată extrem de rar în spețe legate de protecția copilului, în anii următori CEDO a primit zeci de dosare similare și a emis numeroase decizii împotriva statului norvegian pentru încălcarea Articolului 8 din Convenția Europeană privind dreptul la respectarea vieții private și de familie. Cum a început cazul Bodnariu Marius Bodnariu, inginer IT român, și soția sa, Ruth Bodnariu, asistentă medicală pediatrică norvegiană, locuiau împreună cu cei cinci copii ai lor în localitatea Redal din comuna Naustdal, o zonă rurală izolată situată pe marginea unui fiord norvegian. Citește și: O ex-funcționară de la Evidența Populației, de 9 ani secretar general adjunct interimar la Interne. La 25 de ani a terminat Dreptul, la o universitate privată Criza a izbucnit în noiembrie 2015, după ce directoarea școlii unde învățau cele două fete mai mari ale familiei a sesizat Barnevernet. Potrivit informațiilor apărute atunci în presa norvegiană, aceasta și-a exprimat îngrijorarea atât cu privire la educația religioasă strictă oferită copiilor, cât și la faptul că fetele ar fi povestit că primesc pedepse fizice acasă. Pe 16 noiembrie 2015, autoritățile norvegiene au intervenit fără o notificare prealabilă. Cele două fete au fost preluate direct de la școală, iar în aceeași zi poliția și asistenții sociali au mers la domiciliul familiei și i-au luat pe cei doi băieți. A doua zi a fost ridicat și bebelușul familiei, în vârstă de doar trei luni, aflat încă în perioada de alăptare. Copiii au fost separați și plasați în trei familii de plasament diferite, situate la distanțe mari una de alta. Potrivit relatărilor din acea perioadă, părinților li s-au limitat drastic drepturile de vizită. Legislația norvegiană și acuzațiile de abuz Autoritățile norvegiene au justificat intervenția prin legislația extrem de strictă care interzice orice formă de violență fizică sau verbală asupra minorilor. În sistemul juridic norvegian, inclusiv o palmă aplicată copilului poate fi încadrată ca faptă penală și poate constitui motiv pentru intervenția serviciilor sociale. Familia Bodnariu a recunoscut că au existat ocazional corecții fizice ușoare, însă părinții au susținut că Barnevernet a acționat disproporționat și abuziv. În paralel, comunitățile religioase evanghelice din România și Statele Unite au prezentat cazul ca pe o persecuție ideologică și ca pe o încercare a statului secular de a controla educația copiilor. Presa norvegiană a explicat ulterior publicului local diferențele culturale și lingvistice care au amplificat conflictul. Publicația Fagbladet arăta că susținătorii familiei foloseau termenul „corecție” sau „palmă”, în timp ce legislația și procurorii norvegieni încadrau situația la „violență domestică”. Intervenția guvernului și proteste internaționale Cazul a provocat una dintre cele mai ample reacții internaționale legate de Barnevernet. În peste 20 de țări au fost organizate proteste în fața ambasadelor Norvegiei, atât în Europa, cât și în Statele Unite. Mii de persoane au acuzat autoritățile norvegiene de încălcarea drepturilor familiale și de abuzuri împotriva familiei Bodnariu. Subiectul a ajuns și pe agenda oficială a statului român. În ianuarie 2016, Guvernul României a anunțat deschiderea unor canale diplomatice directe cu Oslo și implicarea activă în cazul familiei. Ambasada României la Oslo le-a oferit părinților asistență juridică, iar ambasadorul României a avut o întâlnire oficială cu ministrul norvegian al Copiilor și Egalității Sociale. În aceeași perioadă, o delegație de parlamentari români s-a deplasat în Norvegia pentru discuții directe cu autoritățile locale și monitorizarea cazului. Presiunea publică a devenit atât de mare încât ministrul norvegian al Copiilor de la acel moment, Solveig Horne, a oferit explicații oficiale în presa centrală, încercând să respingă acuzațiile potrivit cărora statul norvegian „confiscă” copii pe criterii religioase. Protestul experților norvegieni Controversele nu au venit doar din exterior. Chiar în interiorul Norvegiei s-a format un val puternic de opoziție profesională. Într-o scrisoare deschisă adresată Ministerului Copiilor (analizată la acea vreme de publicații mari ca BBC), peste 170 de experți norvegieni, inclusiv avocați, psihologi clinicieni și profesori universitari în asistență socială,  au descris Barnevernet ca fiind o „organizație disfuncțională care comite erori grave de judecată cu consecințe catastrofale”. Psihologii au atras atenția că instituția a înlocuit empatia și sprijinul acordat familiilor aflate în dificultate cu intervenții de tip polițienesc, axate exclusiv pe pedepsirea părinților. Raport critic la adresa Barnevernet În timp ce autoritățile susțineau că cei cinci copii ar trebui separați definitiv de părinți, un raport de expertiză psihologică a criticat dur modul în care Barnevernet a gestionat cazul. Experții au concluzionat că plasamentul copiilor în familii surogat ar reprezenta o „deteriorare semnificativă” a condițiilor lor de viață. Raportul îi descria pe părinți drept „modești și dornici să învețe”, subliniind că aceștia puneau nevoile copiilor înaintea propriilor interese și aveau competențe parentale adecvate. Concluzia specialiștilor a fost clară: reunificarea familiei reprezenta soluția optimă pentru dezvoltarea copiilor. Autoritățile locale din Naustdal au încercat să conteste validitatea raportului, însă fără succes. Reunificarea familiei Bodnariu Sub presiunea publică și în urma proceselor judiciare, Barnevernet a început să facă pași înapoi. În aprilie 2016 a fost decisă returnarea bebelușului familiei, iar pe 3 iunie 2016 autoritățile au aprobat oficial reunificarea completă a familiei Bodnariu. Presa norvegiană, inclusiv NRK și Bergens Tidende, a relatat atunci că decizia a venit pe fondul anchetelor juridice și al presiunii internaționale uriașe exercitate asupra sistemului Barnevernet. Familia Bodnariu s-a mutat definitiv în România După reunificarea familiei, soții Bodnariu au decis să părăsească definitiv Norvegia, afirmând că se tem de noi anchete și intervenții ale autorităților. Potrivit informațiilor apărute ulterior în presa românească, familia s-a stabilit în județul Brașov și are în prezent șapte copii. CEDO a respins cazul Soții Bodnariu au încercat ulterior să dea în judecată statul norvegian la CEDO pentru încălcarea dreptului la viață de familie. Cererea a fost însă respinsă deoarece familia nu a parcurs toate etapele sistemului judiciar norvegian. În 2017, când procesul urma să fie judecat într-un tribunal norvegian, părinții nu s-au prezentat în instanță, invocând teama de a reveni în Norvegia. Marius Emberland, reprezentant al Avocaturii Guvernului norvegian, a explicat că neepuizarea căilor interne de atac este suficientă pentru ca o cauză să fie respinsă de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Controversele internaționale ale Barnevernet După cazul Bodnariu Norvegia a fost condamnată de mai multe ori la Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru încălcarea Articolului 8 din Convenția Europeană, referitor la dreptul la viață privată și de familie. Printre cele mai cunoscute spețe se numără cazul Strand Lobben contra Norvegiei, decis în 2019, în care Marea Cameră a CEDO a criticat autoritățile norvegiene pentru că au renunțat prea rapid la obiectivul reunificării familiale. Un alt dosar important a fost Abdi Ibrahim contra Norvegiei, în care CEDO a condamnat statul norvegian pentru că nu a respectat identitatea culturală și religioasă a unei familii de refugiați somalezi. În urma acestor presiuni cumulate, inclusiv a avertismentelor lansate de Curtea Supremă a Norvegiei, statul nordic a fost obligat să demareze reforme legislative. Acestea pun un accent mult mai mare pe consilierea preventivă a părinților înainte de a se recurge la măsura extremă a separării.

„Fjord” și cazul familiei Bodnariu (sursa: christianconcern.com)
Mungiu, al doilea Palme d'Or, pentru „Fjord” (sursa: Facebook/Festival de Cannes)
Eveniment

Mungiu a luat Palme d'Or pentru „Fjord”. Este al doilea mare premiu la Cannes pentru regizorul român

Lungmetrajul Fjord, semnat de regizorul român Cristian Mungiu, a câștigat trofeul Palme d'Or la cea de-a 79-a ediție a Festivalul de Film de la Cannes, potrivit site-ului oficial al evenimentului. După o întâmplare reală Acțiunea filmului „Fjord” este plasată în Norvegia și urmărește povestea unui cuplu româno-norvegian evanghelic foarte religios, interpretat de Sebastian Stan și Renate Reinsve. Cei doi trăiesc alături de cei cinci copii ai lor și par să se integreze fără dificultăți într-o societate care promovează toleranța și respectul pentru minorități. Citește și: O ex-funcționară de la Evidența Populației, de 9 ani secretar general adjunct interimar la Interne. La 25 de ani a terminat Dreptul, la o universitate privată Povestea se schimbă însă radical după apariția unor suspiciuni de violență domestică asupra copiilor. Autoritățile norvegiene încep să analizeze critic stilul de viață și educația impusă de părinți, inclusiv interdicția privind utilizarea platformei YouTube și a smartphone-urilor, dar și convingerile religioase ale familiei. Tensiunile cresc pe măsură ce autoritățile declanșează proceduri de plasament pentru copii, inclusiv pentru cel mai mic dintre frați, un nou-născut aflat încă în grija directă a mamei sale. Filmul explorează teme precum polarizarea socială, dificultatea dialogului și incapacitatea oamenilor de a înțelege perspective diferite. Al doilea Palme d'Or pentru Mungiu Prin „Fjord”, Cristian Mungiu revine în competiția oficială de la Cannes după succesele obținute anterior cu „4 luni, 3 săptămâni și 2 zile”, recompensat cu Palme d'Or în 2007, „După dealuri”, premiat pentru scenariu în 2012, și „Bacalaureat”, pentru care a primit premiul pentru cel mai bun regizor în 2016. La ediția precedentă a festivalului, în 2025, trofeul Palme d'Or a fost câștigat de „It Was Just an Accident”, realizat de cineastul iranian Jafar Panahi. Gala de premiere a celei de-a 79-a ediții a Festivalului de Film de la Cannes a avut loc la Palatul Festivalurilor și Congreselor din Cannes. Ceremonia a fost prezentată de actrița franceză Eye Haidara, iar juriul competiției oficiale a fost condus de regizorul sud-coreean Park Chan-wook.

Chestorul Georgian Drăgan a capturat pagina de Facebook a Poliției și emite precizări după precizări Foto: Captură video
Eveniment

Chestorul Drăgan a ocupat pagina de Facebook a Poliției și emite „precizări” pe bandă rulantă

Chestorul de poliție Georgian Drăgan pare să fi fost serioas afectat de criticile de după conferința de presă organizată vineri și, sâmbătă după-amiaza, a postat nu mai puțin de trei precizări pe pagina de Facebook a Poliției Românie. Fiecare din aceste precizări se referă la criticile care i-au fost aduse lui Drăgan. Citește și: O ex-funcționară de la Evidența Populației, de 9 ani secretar general adjunct interimar la Interne. La 25 de ani a terminat Dreptul, la o universitate privată Chestorul Drăgan emite sâmbăta precizări la precizările de vineri În prima postare, Drăgan susține că a urmărit integral documentarul Recorder, nu doar 24 de minute. „Așa cum am declarat public, am urmărit audio-video materialul jurnalistic Recorder, până la minutul 24, iar de la minutul 25 până la minutul 49, am continuat să urmăresc conținutul acestuia, în format audio, la căști. În consecință, am parcurs integral materialul jurnalistic, diferența constând exclusiv în modalitatea de redare a conținutului, în partea a doua a documentarului, și nu în lipsa urmăririi acestuia”, scris el.   În a doua Precizare, el scrie: „Cu privire la acuzațiile lansate în spațiul public: «Practic, o instituție de forță a statului român amenință o redacție de presă», «Atac fără precedent al Poliției la jurnaliști și libertatea presei», «Atacarea jurnaliștilor de investigație de către autorități publice», etc, din care reiese faptul că aș fi amenințat presa, libertatea presei sau chiar jurnaliștii, fac următoarele precizări: Aceste afirmații sunt complet false și nu au nicio legătură cu declarația mea publică”.    „În concluzie, nu a existat nicio amenințare. Dimpotrivă, mesajul transmis a fost unul de transparență, dialog și disponibilitate pentru colaborare cu mass-media”, susține Drăgan.    A treia precizare începe astfel: „Cu privire la afirmațiile potrivit cărora «Chestorul Georgian Drăgan a acuzat Recorder că nu a publicat în integralitate răspunsul scris transmis către redacție de ministrul de Interne», fac următoarele precizări: în articol a fost prezentat pentru câteva secunde, într-un material de aproximativ 50 de minute, un simplu printscreen al unui document, fără a cita efectiv informațiile conținute în acel document”.   „Solicitarea unei prezentări corecte și complete a poziției instituționale nu reprezintă o formă de presiune asupra presei, ci o solicitare firească, pentru o informare corectă a opinei publice”, a teoretizat Drăgan. 

Ex-secretara Ioana Dorobantu, mereu imputernicita intr-o functie de inalt functionar public, functie ce ar trebui ocupată prin concurs Foto: MAI
Eveniment

O ex-funcționară de la Evidența Populației, de 9 ani secretar general adjunct interimar la Interne. La 25 de ani a terminat Dreptul, la o universitate privată

Chestorul-șef Ioana Dorobanțu ocupă din mai 2017, interimar, postul de secretar general adjunct al ministerului Interne. Aceasta înseamnă că, la fiecare șase luni, prim-ministrul României emite un decret prin care ea „exercită, cu caracter temporar, funcţia publică vacantă din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general adjunct al Ministerului Afacerilor Interne, pentru o perioadă de 6 luni”. Citește și: Cum a luat avânt cariera lui Georgian Drăgan, „Bebeto” din Poliția Română: de la Rutieră, la chestor la numai 34 de ani Ultimul astfel de decret a fost semnat de premierul Ilie Bolojan, în ianuarie 2026. Funcționara la secretariat a ajuns să conducă, de facto, Internele Potrivit biografiei, Dorobanțu s-a născut în 1972, a terminat Dreptul la Titu Maiorescu în 1997, iar din 1990 în 1999 a lucrat la „secretariat” la Direcţia Generală de Poliție a Municipiului București Poliția Sector 4 – Secția 14, cu funcția de referent. Din 1999 este polițistă. „Ioana Dorobanțu a reușit performanța incredibilă de a fi împuternicită, timp de opt ani, la fiecare 6 luni, de către primul ministru, pe funcția de SG adjunct al MAI, prin decizie publicată în monitorul oficial.  Băi nene, cine-i individa asta, ce talente ascunse are dacă un prim ministru (indiferent de partid) o împuternicește obedient, la fiecare 6 luni, de opt ani, într-o funcție care totuși nu pare cine știe ce, de secretar general adjunct la MAI? Cine o ține de zgardă? (Nu pare cine știe ce doar până când vezi ordinele ascunse prin care Predoiu i-a transferat jumătate din puterile ministrului) Imediat sub ei ca toxicitate este Contabilul Negru, Răzvan Grecu, șeful DGF, cel prins în atâtea rânduri că a păgubit polițiștii și militarii activi și rezerviști din MAI”, scrie Sindicatul Polițiștilor din România Diamantul.  Ioana Dorobanțu și soțul ei - care încasa o pensie de 143.460 de lei, net, anual, în 2023 - au o avere consistentă, inclusiv o casă de 216 mp în Măgurele, lângă București, și un Mercedes Benz. Aceste date apar într-o declarație de avere din 2024. 

Cariera lui Georgian Drăgan în Poliția Română este fulgerătoare și inexplicabilă (sursa: Inquam Photos/Sabin Cirstoveanu)
Eveniment

Cum a luat avânt cariera lui Georgian Drăgan, „Bebeto” din Poliția Română: de la Rutieră, la chestor la numai 34 de ani

Ascensiunea profesională a lui Georgian Drăgan în structurile Poliției Române este una dintre cele mai rapide și controversate din ultimii ani. În doar puțin peste un deceniu, ofițerul care și-a început cariera la Rutieră, în Ploiești, a ajuns chestor de poliție la 34 de ani și principal comunicator al Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR). Este poreclit de sindicaliști "Bebeto". Cea mai recentă controversă care îl vizează a reaprins dezbaterea despre politizarea Poliției Române și despre relația tensionată dintre instituțiile statului și presa de investigație. Un singur an în teren și trecerea rapidă spre comunicare Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza” absolvită în 2012 a reprezentat începutul traseului profesional al lui Georgian Drăgan. Citește și: Cum ajungi general (chestor) la doar 34 de ani: te naști în Buzău! Georgian Drăgan a fost promovat din funcția de purtător de cuvânt al Poliției Române, fără nici un dosar greu la activ Acesta a fost încadrat ca ofițer la Biroul Poliției Rutiere din cadrul IPJ Prahova, perioada care avea să rămână și singura sa experiență consistentă de muncă operativă pe teren. În 2013, numele său începea să fie remarcat în contextul unui incident rutier petrecut la Ploiești. O femeie suspectată că a consumat alcool a refuzat controlul polițiștilor, a lovit un agent și a fugit cu mașina, ajungând să conducă pe contrasens pe autostradă, noaptea, cu farurile stinse și cu viteze de aproape 190 km/h. Georgian Drăgan a participat la urmărirea care s-a încheiat în apropierea Bucureștiului, înainte ca șoferița să provoace o tragedie. Episodul a fost intens mediatizat și a devenit, practic, rampa sa de lansare în structurile de comunicare ale Poliției. La scurt timp după incident, Drăgan a fost numit purtător de cuvânt al IPJ Prahova, devenind rapid o figură familiară pentru televiziunile locale și naționale. Ascensiunea la București În 2014, Georgian Drăgan era deja detașat la București, în poziția de purtător de cuvânt al Poliției Române. În anii următori, ascensiunea sa avea să continue constant, prin ocuparea unor funcții de management și suport în cadrul MAI și IGPR, inclusiv prin mecanismul delegărilor și împuternicirilor temporare. Acest sistem al împuternicirilor a devenit una dintre cele mai criticate practici din Poliția Română. Sindicatele polițiștilor au susținut constant că funcțiile-cheie sunt ocupate temporar, fără concursuri reale, ceea ce permite control politic și dependență administrativă față de conducerea ministerului. Gradul de chestor la 34 de ani În 2023, la doar 34 de ani, Georgian Drăgan era avansat prin decret prezidențial la gradul de chestor de poliție, echivalentul unui general cu o stea. A devenit astfel unul dintre cei mai tineri generali din istoria recentă a Ministerului Afacerilor Interne. Pentru o parte a sistemului, promovarea sa a fost percepută drept confirmarea unei cariere construite în principal în zona comunicării și a managementului administrativ, nu în combaterea criminalității sau coordonarea unor anchete complexe. Documentarul Recorder Cea mai puternică reacție publică împotriva lui Georgian Drăgan a venit însă în urma documentarului „Poliție aservită”, realizat de Recorder. Investigația a analizat modul în care sute de funcții de conducere din Poliția Română sunt ocupate prin împuterniciri repetate, evitând concursurile și favorizând influența politică asupra instituției. În replica oficială a IGPR, Georgian Drăgan a susținut o conferință de presă în care a acuzat publicația Recorder că ar încerca „destabilizarea instituțiilor statului român” și că ar depăși limitele informării publice. Declarațiile au provocat reacții dure din partea organizațiilor pentru libertatea presei și a sindicatelor din poliție, care au considerat discursul drept o tentativă de intimidare a jurnaliștilor. Momentul cel mai tensionat al conferinței a venit atunci când jurnalistul Alex Nedea i-a atras atenția lui Drăgan că informațiile invocate împotriva Recorder erau contrazise chiar de documentarul pe care IGPR îl critica. În fața jurnaliștilor, chestorul a admis că vizionase doar primele 25 de minute ale investigației de aproape 50 de minute, deși organizase o conferință oficială împotriva acesteia. Un conflict deschis cu sindicatele Relația dintre Georgian Drăgan și sindicatele din poliție s-a deteriorat constant în ultimii ani. Unul dintre cele mai tensionate momente a avut loc în 2023, după ce liderul Sindicatului Europol, Cosmin Andreica, a susținut public că a reușit să cumpere un kilogram de cocaină din Portul Constanța fără să fie controlat la ieșire. În reacția oficială a IGPR, Georgian Drăgan a declarat că se îndoiește de veridicitatea afirmației, însă a avertizat că, dacă aceasta se confirmă, liderul sindical ar putea răspunde penal. Cazul a amplificat conflictul deja existent dintre conducerea Poliției Române și organizațiile sindicale din sistem. Episodul repartițiilor de la Academia de Poliție În 2023 au existat acuzații publice ale unor absolvenți ai Academiei de Poliție privind presiuni legate de repartizarea pe posturi. Mai mulți tineri au acuzat public conducerea Poliției Române că ar fi făcut presiuni asupra lor pentru a accepta posturi aflate la sute de kilometri de domiciliu, sub amenințarea exmatriculării sau a pierderii gradului profesional. Sindicatul Europol a susținut atunci că absolvenții au fost recrutați în timpul studiilor pentru structuri precum combaterea crimei organizate sau investigații criminale, însă ulterior li s-ar fi refuzat transferurile promise. În acel context, Georgian Drăgan, în calitate de purtător de cuvânt al IGPR, a respins acuzațiile și a declarat că adjunctul Poliției Române, chestorul Virgil Spiridon, le-ar fi prezentat absolvenților doar procedura legală privind repartizarea în funcție de medii și că instituția a încercat să îi trimită cât mai aproape de domiciliu. Sindicaliștii îl ironizează: "Bebeto" Sindicatul Europol și Sindicatul Polițiștilor „Diamantul” l-au criticat constant, atât pentru ascensiunea rapidă, cât și pentru asocierea imaginii sale cu sistemul împuternicirilor. Sindicatul SPR Diamantul l-a poreclit „Bebeto” și a contestat public decretul prezidențial din noiembrie 2023 prin care acesta a devenit chestor la doar 34 de ani. Sindicatul a demonstrat, prin calcule bazate pe stagiile minime legale din Statutul Polițistului, că parcurgerea celor 6 grade profesionale în doar 11 ani de la absolvirea Academiei este o imposibilitate matematică la termenul legal, catalogându-l drept un „general de carton” promovat pe criterii politice, nu pe merit. În 2026, SPR „Diamantul” a deschis chiar un proces prin care cere motivarea decretului prezidențial prin care Drăgan a fost făcut chestor. Reprezentanții sindicali susțin că gradul de general ar trebui acordat exclusiv pentru merite profesionale excepționale și experiență semnificativă în activitatea operativă. Purtătorul de cuvânt și problemele de exprimare Au existat și momente care au atras atenția nu prin gravitate instituțională, ci prin contrastul dintre funcția ocupată și exprimarea publică. Într-un interviu despre o acțiune națională privind siguranța rutieră, Drăgan, pe atunci purtătorul de cuvânt al Poliției Române, explica faptul că „aceste activități fac parte dintr-o gamă largă de activități”, o frază care a rămas memorabilă mai degrabă prin redundanță decât prin claritate. În alt interviu, în timpul unei demonstrații antidrog realizate în direct la Antena 3, Georgian Drăgan afirma că „Poliția Română, Ministerul de Interne și implicit Guvernul României a dat posibilitate polițistului rutier...”, formulare care a stârnit ironii în mediul online, având în vedere că venea chiar din partea purtătorului de cuvânt al Poliției Române.

Delta Moldovei, logo creat de o ucraineancă (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

„Delta Moldovei” are un nou logo: creatoarea este o ucraineancă stabilită în România

„Delta Moldovei”, una dintre cele mai importante zone umede din nord-estul României, are de acum o identitate vizuală oficială, după finalizarea concursului organizat de autoritățile de mediu. Delta Moldovei, logo creat de o ucraineancă Logo-ul câștigător a fost realizat de un studio de design din București, coordonat de creatoarea ucraineană Oksana Bashtavenko, iar acesta va reprezenta oficial situl Ramsar „Zonele Umede Jijia-Iași” în campaniile de promovare și educație ecologică. Citește și: Cum ajungi general (chestor) la doar 34 de ani: te naști în Buzău! Georgian Drăgan a fost promovat din funcția de purtător de cuvânt al Poliției Române, fără nici un dosar greu la activ Noua siglă propune o imagine modernă și minimalistă a ecosistemului Jijiei, inspirată de rețeaua de ape, biodiversitatea și echilibrul natural al zonelor umede. Formele fluide și simbolurile grafice sugerează legătura dintre apă, vegetație și faună, iar creatoarea logo-ului va deveni ambasador al proiectului „Delta Moldovei”. Continuarea, în Ziarul de Iași

Două spitale ieșene ratează finanțarea PNRR (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Două spitale importante din Iași au ratat finanțarea PNRR: proiectele, analizate de BERD

Două dintre cele mai importante proiecte medicale din Iași, Institutul Regional de Medicină Cardiovasculară și Spitalul Clinic Integrat de Boli Respiratorii, au intrat oficial pe lista BERD pentru analiză și posibilă finanțare prin parteneriat public-privat. Două spitale ieșene ratează finanțarea PNRR Anunțul făcut de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene readuce speranța pentru dezvoltarea infrastructurii sanitare din Iași, după blocajele și întârzierile înregistrate prin PNRR. Citește și: Cum ajungi general (chestor) la doar 34 de ani: te naști în Buzău! Georgian Drăgan a fost promovat din funcția de purtător de cuvânt al Poliției Române, fără nici un dosar greu la activ Vicepreședintele CJ Iași, Marius Dangă, critică dur modul în care Ministerul Sănătății a gestionat programul pentru spitalele noi, susținând că lista finală a proiectelor finanțate reprezintă „un dezastru”. Acesta afirmă că proiectul Institutului Regional de Medicină Cardiovasculară a fost pregătit rapid și complet, însă criteriile de selecție din PNRR ar fi fost influențate politic. Continuarea, în Ziarul de Iași

Copiii fără centură în mașină, pericol imens (sursa: Pexels/Helena Jankovičová Kováčová)
Eveniment

Copiii fără centură în mașină, pericol ignorat de mulți părinți: avertizarea unui fost pilot de raliuri

Accidentul recent din Iași, în care un copil a fost proiectat pe șosea după impact, readuce în prim-plan problema siguranței copiilor transportați în mașină și responsabilitatea părinților în trafic. Copiii fără centură în mașină, pericol imens Fostul pilot ieșean de raliuri Victor Grădinariu, fost coleg al lui Titi Aur, avertizează că mulți adulți ignoră regulile elementare privind folosirea scaunelor auto și a centurilor de siguranță. Citește și: Cum ajungi general (chestor) la doar 34 de ani: te naști în Buzău! Georgian Drăgan a fost promovat din funcția de purtător de cuvânt al Poliției Române, fără nici un dosar greu la activ Acesta explică faptul că, la doar 40 km/h, greutatea unui copil de 10 kilograme poate depăși 100 de kilograme în momentul impactului, transformând orice accident într-un pericol major. Inginerul susține că lipsa măsurilor de protecție adecvate și obiceiul de a ține copiii în brațe sau neasigurați în mașină continuă să pună în pericol viețile celor mici. Continuarea, în Ziarul de Iași

Mark Rutte laudă puternic România la deschiderea reuniunii ministrilor de Externe din țările NATO Foto: NATO
Eveniment

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, laudă România pentru sprijinul oferit SUA, în conflictul din Iran

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a oferit România ca exemplu pozitiv atunci când a fost chestionat în legătură cu faptul că SUA nu au primit suficientă susținere din partea aliaților europeni, în conflictul din Iran. Și secretarul de stat Marco Rubio a lăudat, acum o săptămână, atitudinea României.  Citește și: Cum ajungi general (chestor) la doar 34 de ani: te naști în Buzău! Georgian Drăgan a fost promovat din funcția de purtător de cuvânt al Poliției Române, fără nici un dosar greu la activ Rutte înțelege dezamăgirea SUA față de aliații europeni Ce a spus Mark Rutte la deschiderea reuniunii miniștrilor de externe din țările NATO despre rolul României, potrivit transcrierii de pe site-ul NATO: „Întrebare: Înainte de a părăsi Statele Unite aseară, domnul Rubio și-a exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că NATO nu sprijină SUA în conflictul din Iran și în situația din Strâmtoarea Hormuz. Veți aborda acest subiect [inaudibil]? Mark Rutte, secretarul general al NATO: Fără îndoială. Când miniștrii de externe se vor reuni, vom discuta toate evenimentele relevante, toate evoluțiile relevante, inclusiv, desigur, situația din Strâmtoarea Hormuz din Iran. Când am fost în Statele Unite la începutul lunii aprilie, am discutat și cu președintele, cu secretarul de stat și cu secretarul apărării. Simt cu adevărat această dezamăgire. Permiteți-mi să spun, de asemenea, că europenii au auzit mesajul atunci când vine vorba, de exemplu, de bazele europene, iar acestea reprezintă angajamente bilaterale ale țărilor europene față de Statele Unite, astfel încât Statele Unite să poată utiliza aceste angajamente bilaterale pentru operațiunile pe care le desfășoară în alte părți ale lumii. Dacă privim Europa în acest moment, în ultimele două luni, țările europene și-au respectat în mare măsură aceste angajamente. Am fost la București săptămâna trecută și am văzut cu ochii mei, și știți că guvernul român a trebuit să modifice chiar și legislația pentru a face acest lucru posibil, iar acest lucru s-a întâmplat, cred, în una sau două zile. Am văzut avioanele-cisternă pe aeroportul din București, dar același lucru este valabil și pentru Bulgaria, Portugalia. Este valabil pentru Grecia, dar și pentru țările mai mari, precum Italia, Regatul Unit, Franța și Germania. Așadar, toate aceste țări, atunci când vine vorba de punerea la dispoziție a bazelor lor, fac ceea ce SUA ar putea aștepta pe baza angajamentelor bilaterale”. Ce a declarat secretarul de stat Marco Rubio, la 14 mai, într-un interviu pentru Fox News, pe drum spre Beijing: „SECRETARUL RUBIO:  Și, să fim sinceri, există țări din NATO care ne-au fost de mare ajutor.  Să menționez doar una – Portugalia.  Au acceptat înainte chiar să le cerem – le-am spus care era problema.  ÎNTREBARE:  Polonia. SECRETARUL RUBIO:  Polonia. Deci există țări – România, Bulgaria.  Alte țări, precum Spania, s-au comportat îngrozitor, pur și simplu oribil”. 

Nerespectarea regulilor de construire poate duce până la demolarea casei (sursa: Pexels/Evan Velez Saxer)
Eveniment

Când Primăria poate demola o casă: care sunt regulile de construcție care trebuie respectate

Primăria Iași solicită demolarea unei construcții ridicate fără autorizație în zona Moara de Vânt, după ce proprietara a extins locuința fără documentele legale necesare. Casei i-a crescut un etaj Femeia, o ieșeancă ce încercase să înlocuiască vechea casă bătrânească printr-o construcție modestă, a fost sancționată de Poliția Locală și a achitat amenda primită, însă nu a reușit să finalizeze la timp procedurile de intrare în legalitate. Citește și: Cum ajungi general (chestor) la doar 34 de ani: te naști în Buzău! Georgian Drăgan a fost promovat din funcția de purtător de cuvânt al Poliției Române, fără nici un dosar greu la activ Administrația locală a cerut în instanță demolarea imobilului construit fără autorizație, acțiunea fiind depusă la Judecătoria Iași în primăvara anului trecut. În prima fază a procesului, proprietara nu a obținut câștig de cauză. Potrivit documentelor din dosar, construcția a fost extinsă atât pe orizontală, cât și pe verticală față de locuința originală, care avea un singur nivel. În urma lucrărilor, a rezultat o casă cu etaj, având parterul realizat din grinzi și centură de beton cu umplutură din BCA, iar etajul construit pe structură din lemn și pereți din plăci OSB. Continuarea, în Ziarul de Iași.

O solicitare adresată CCR de Sorin Grindeanu riscă să blocheze modificarea unei OUG esențiale pentru finanțarea unor tronsoane din autostrăzile A7 și A8 (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Grindeanu a cam pus cruce autostrăzilor A7 și A8 după ce a contestat la CCR o OUG a lui Bolojan

O solicitare adresată Curții Constituționale de liderul PSD riscă să blocheze modificarea unei ordonanțe de urgență esențiale pentru finanțarea unor tronsoane din autostrăzile A7 și A8. Avizele, necesare până la 31 mai Demersul politic vizează clarificarea situației în care Guvernul Bolojan, demis prin moțiune de cenzură, mai poate modifica acte normative după pierderea sprijinului parlamentar. Citește și: Cum ajungi general (chestor) la doar 34 de ani: te naști în Buzău! Georgian Drăgan a fost promovat din funcția de purtător de cuvânt al Poliției Române, fără nici un dosar greu la activ Ordonanța aflată în discuție include prevederi legate de finanțarea prin programul SAFE, de care depind ultimele loturi ale autostrăzilor A7 și A8. Pentru continuarea procedurilor, proiectele au nevoie de avize până la data de 31 mai, însă procesul este acum suspendat până la o decizie a CCR, fără să existe un termen clar pentru pronunțare. Continuarea, în Ziarul de Iași.

În Delta Dunării este în plină implementare un proiect amplu care vizează ca toate satele din această regiune a României să aibă acces la internet de mare viteză prin fibră optică (sursa: canva.com)
Eveniment

Miza extinderii accesului la internet în Delta Dunării: între dezvoltare locală și turism responsabil

A doua ca mărime și cea mai bine conservată deltă din Europa, Delta Dunării are o suprafață de peste 5.700 km2 și este inclusă în patrimoniul mondial UNESCO. Rezervația oferă o biodiversitate excepțională și este destinația perfectă pentru observarea păsărilor, plimbări cu barca și ecoturism. În același timp, există comunități istorice în zonă, oameni care au nevoie să țină pasul cu dezvoltarea societății inclusiv prin aderarea la anumite comportamente de utilizare a tehnologiilor moderne. În acest context, în Delta Dunării este în plină implementare un proiect amplu care vizează ca toate satele din această regiune a României să aibă acces la internet de mare viteză prin fibră optică. Lucrările pentru realizarea infrastructurii sunt realizate deja într-o proporție însemnată în cadrul unui proiect finanțat de Comisia Europeană. Conform vicepreședintele Asociației Ivan Patzaichin - Mila 23, Teodor Frolu, partea cea mai dificilă a construirii rețelei de internet în Delta Dunării este traversarea apei. Localități precum Chilia, Mila 23, Sulina, Letea și Sfântul Gheorghe vor fi cuplate la rețeaua europeană de date. Impactul se va observa mai ales în perioada verii, când mediul online va putea fi accesat mai ușor de către turiști. Proiectul 5G Connect Danube Delta este realizat prin programul Connecting Europe Facility al Comisiei Europene, cadrul 5G and Edge Cloud for Smart Communities. Unic în România, acest demers are valoare de aproximativ 3,5 milioane de euro și este planificat să fie finalizat până în septembrie 2027. Cele 4 arii majore vizate de proiectul 5G-CDD •    educație digitală•    telemedicină•    turism lent•    monitorizarea mediului înconjurător Divertismentul, o miză economică importantă Investiția mai sus menționată are drept scop crearea unui impact pozitiv semnificativ pe plan socio-economic în Delta Dunării. Pe de o parte este nevoie de o bună conectare a populației la universul digital, pe de altă parte un astfel de cadru atrage investiții și favorizează turismul - care, desigur, trebuie orientat pentru a se dezvolta în mod sustenabil, cu impact rezonabil asupra mediului înconjurător, într-o astfel de arie naturală protejată. Divertismentul online reprezintă astăzi un catalizator pentru economia națională. Dincolo de satisfacția oferită utilizatorilor prin resursele pentru timpul liber, la nivel de business acest context implică consolidarea investițiilor și implicit activitate economică pe verticală, cu generare de taxe și impozite spre bugetul de stat. De la platforme de streaming cu filme și seriale, până la website-uri și aplicații mobile iGaming, fiecare inițiativă de business are nevoie de public relevant pentru ca brandurile implicate să accelereze alocarea de capital. La capitolul legăturii dintre Delta Dunării și sectorul de online casino, merită amintită o inițiativă inedită a unuia dintre cei mai apreciați dezvoltatori de jocuri de casino, Pragmatic Play. Ne referim la lansarea slotului video Big Bass Baboiu' Din Deltă, disponibil cu mize reale și virtuale în cazinoul NetBet (L1160651W000195 ONJN, 18+, Fii Responsabil). Tehnologia 5G și impactul asupra dezvoltării Deltei Dunării Regiunea Deltei este cunoscută drept o zonă caracterizată de multiple provocări socio-economice datorate izolării, depopulării și lipsei oportunităților de angajare. Prin implementarea tehnologiei 5G și prin integrarea aplicațiilor conexe, obiectivul proiectului de conectare la rețeaua europeană de internet este de a contribui la transformarea arealului, oferind soluții inovative pentru o parte din problemele cu care se confruntă acum comunitățile locale. Conform inițiatorilor demersului, numărul beneficiarilor direcți și indirecți se ridică la aproximativ 20.000 de persoane. 5G-CDD are drept obiectiv construirea unei infrastructuri de conectivitate 5G (5G Stand Alone și Edge Cloud) în mai multe localități preponderent greu accesibile și plasate în zona umedă a Deltei, sporind calitatea vieții locuitorilor, ajutând în același timp la îmbunătățirea oportunităților de business și angajare din regiune. Prin proiectul 5G Connect Danube Delta, o infrastructură comercială bazată pe tehnologiile 5G Stand Alone și Edge Cloud va fi instalată în 19 localități din județul Tulcea. Din cauza particularităților geografice din zonă, implementarea unei rețele 5G Stand Alone constituie o premieră și o adevărată provocare tehnică pentru industria de telecomunicații din România. Sunt aduse în prim-plan componente noi de rețea core, capabile să crească semnificativ performanțele în comparație cu actualele rețele 5G Non-Standalone. În plus, integrarea tehnologiei Edge Cloud apropie serviciile de utilizatori, garantând astfel viteza și latențele minime de care au nevoie aplicațiile din cadrul proiectului.

Supermarketurile Lidl își închid parcările cu bariere (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Supermarketurile își închid parcările: din ce în ce mai multe bariere țin șoferii pe margine

Lidl continuă extinderea sistemelor de control al accesului în parcările magazinelor din Iași și pregătește instalarea unor bariere auto și la unitatea de pe Șoseaua Moara de Foc. Clienții nu mai au locuri libere Decizia vine în contextul presiunii tot mai mari asupra locurilor de parcare din jurul marilor centre comerciale din Iași, pe fondul creșterii traficului auto. Citește și: Guvern majoritar dominat de PSD, condus de Alexandru Nazare, acum ministru de Finanțe - surse politice În ultimii ani, Lidl a implementat sisteme similare și la alte magazine din oraș, inclusiv la unitățile din Aleea Tudor Neculai și Tătărași, pe strada Vasile Lupu. Reprezentanții retailerului justifică introducerea barierelor prin necesitatea de a asigura disponibilitatea locurilor pentru clienți și de a limita ocuparea acestora pe termen lung de către șoferi care nu utilizează magazinul pentru cumpărături. Continuarea, în Ziarul de Iași.

„Ciocanul vrăjitoarelor” a încăierat organizatorii Romanian Creative Week cu Primăria Iași (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

„Ciocanul vrăjitoarelor” a blestemat Romanian Creative Week: scandal în jurul cărții din 1487

Scandal la Romanian Creative Week după expunerea unui exemplar original din „Malleus Maleficarum” („Ciocanul vrăjitoarelor”), celebra lucrare medievală. Expoziția a fost închisă Volumul de patrimoniu, tipărit în 1487 și adus în premieră la Iași de la Muzeul Național Brukenthal, a generat tensiuni între organizatorii evenimentului și conducerea Muzeului Municipal „Regina Maria”, conflictul culminând cu închiderea expoziției de la Palatul Braunstein și intervenția Poliției. Citește și: Guvern majoritar dominat de PSD, condus de Alexandru Nazare, acum ministru de Finanțe - surse politice Organizatorii Romanian Creative Week susțin că piesa de tezaur a fost mutată fără acordul curatorilor, deși expoziția ar fi fost autorizată, securizată și asigurată conform tuturor condițiilor impuse pentru protejarea unui obiect de patrimoniu de asemenea valoare. Reprezentanții RCW acuză o intervenție abuzivă care a afectat desfășurarea expoziției și imaginea evenimentului cultural. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Apartamente scumpe și cumpărători precauți (sursa: Facebook/Primăria Municipiului Iași)
Eveniment

Apartamente scumpe și cumpărători tot mai precauți: piața imobiliară din Iași încetinește

Piața imobiliară din Iași continuă să fie marcată de creșteri accelerate ale prețurilor apartamentelor, în timp ce oferta de locuințe disponibile s-a redus considerabil comparativ cu anul trecut. Apartamente scumpe și cumpărători precauți Potrivit datelor analizate de Imobiliare.ro, cererea pentru locuințe rămâne activă în 2026, însă cumpărătorii devin tot mai prudenți înainte de a lua decizia finală de achiziție. Citește și: ANAF a respins contestația unui contribuabil cu ajutorul AI, care a invocat legi inexistente Mulți ieșeni consideră că prețurile cerute de dezvoltatori și proprietari au depășit nivelul real al pieței și nu mai reflectă valoarea corectă a apartamentelor. Specialiștii din domeniul rezidențial avertizează că temerile legate de costuri și accesibilitate influențează tot mai mult comportamentul cumpărătorilor din Iași. Continuarea, în Ziarul de Iași

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră