VIDEO De ce MApN nu a instalat sisteme anti-dronă la sol, mult mai ieftine și mai eficiente decât F-16 (Comandorul (r) Sandu Valentin Mateiu, invitat la podcastul DeFapt.ro)
România ar fi trebuit să dezvolte de mai mult timp un dispozitiv de apărare antiaeriană la sol pentru interceptarea dronelor care se apropie de graniță, în special în zona Galațiului, consideră comandorul (r) Sandu Valentin Mateiu, fost ofițer de informații militare și combatant în Afganistan.
Invitat la „Cum e, de fapt?”, podcastul DeFapt.ro, acesta a susținut că folosirea avioanelor de luptă nu poate reprezenta singura soluție, în condițiile în care există deja sisteme și armament care ar putea fi integrate într-un dispozitiv de apărare de la sol.
„Trebuia de mult să se ia aceste măsuri”
Potrivit lui Sandu Mateiu, apărarea antiaeriană împotriva dronelor ar trebui organizată pe două componente: interceptarea din aer și apărarea de la sol.
„Dintotdeauna a existat încă un dispozitiv de apărare antiaeriană antidronă de la sol.
Și aici trebuia de mult să se ia aceste măsuri”, a declarat comandorul în rezervă.
El a invocat situația din zona Galațiului, aflată în apropierea frontierei cu Ucraina și a rutelor pe care dronele rusești utilizate în atacurile asupra porturilor ucrainene de la Dunăre pot ajunge în apropierea teritoriului României.
Una dintre problemele folosirii armamentului antiaerian este riscul ca proiectilele sau resturile țintei interceptate să ajungă în zone locuite.
Mateiu consideră însă că există sectoare în apropierea Galațiului unde acest pericol este redus.
„Dacă ne uităm la Galați, că o iei pe la Brateș de la Reni, că o iei pe la Cotul Pisicii, nu sunt localități”, a explicat acesta.
Gepard și armamentul de pe navele Dunării
Fostul ofițer consideră că România nu trebuie să aștepte introducerea unor noi tehnologii pentru a construi o apărare antidronă la sol.
„Avem Gepardul. Nu trebuie să așteptăm MEROPS”, a spus Mateiu, referindu-se la sistemele antiaeriene autopropulsate Gepard aflate în dotarea Armatei Române.
În opinia sa, într-un asemenea dispozitiv ar putea fi valorificat și armamentul existent pe navele militare de pe Dunăre, inclusiv mitralierele de 14,5 mm.
Problema principală nu ar fi, așadar, doar existența mijloacelor tehnice, ci conceperea și amplasarea unui sistem coerent de apărare antiaeriană la sol.
„Nu redescoperim roata”, a punctat comandorul în rezervă.
Răspunderea Ministerului Apărării
Întrebat de ce un asemenea dispozitiv nu a fost conceput, Mateiu a evitat să ofere o explicație în numele autorităților.
„Aici trebuie să răspundă cei care sunt în Ministerul Apărării”, a declarat el, precizând că este reticent să ofere soluții din postura de militar trecut în rezervă.
Totuși, fostul ofițer susține că responsabilitatea pentru conceperea apărării revine MApN și structurilor militare responsabile de aviație și apărare antiaeriană.
Potrivit acestuia, cel puțin la momentul ultimului incident din zona Galațiului, nu fusese gândit un dispozitiv de apărare antiaeriană de la sol adecvat amenințării.
De ce avioanele F-16 nu sunt suficiente
Mateiu avertizează că apărarea spațiului aerian nu se poate baza exclusiv pe avioanele de luptă.
În cazul unor incidente cu drone, timpul necesar pentru detectare, decolare, apropierea de țintă și interceptare poate deveni critic.
„Nu te bazezi numai pe avioane, pentru că sunt multe probleme și cu avionul”, a explicat acesta.
Mai mult, comandorul în rezervă se teme că, într-un nou incident, dispozitivul de apărare din aer ar putea să nu poată interveni suficient de repede.
„La următorul incident, nu cred că dispozitivul de apărare antiaeriană din aer va face față. Nu va ajunge la timp”, a avertizat Sandu Mateiu.
