duminică 21 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: cum e de fapt

37 articole
Politică

VIDEO I-am spus lui Nicușor Dan că se poate baza pe PNL și USR pentru a moderniza România. N-a reacționat (Ciprian Ciucu, invitat la podcastului „Cum e, de fapt?”)

Primarul general al Capitalei și prim-vicepreședinte al PNL, Ciprian Ciucu, a dezvăluit, în cadrul podcastului „Cum e, de fapt?” realizat de DeFapt.ro, detalii despre discuțiile pe care le-a avut cu președintele României, Nicușor Dan, la Palatul Cotroceni. Liderul liberal a afirmat că i-a transmis șefului statului că se poate baza pe Partidul Național Liberal și pe USR pentru continuarea procesului de modernizare a României, însă susține că mesajul său nu a primit un răspuns direct. PNL și USR pot susține proiectul de modernizare a României În cadrul interviului, Ciprian Ciucu a povestit că a discutat de două ori cu președintele Nicușor Dan despre rolul pe care îl pot juca PNL și USR în consolidarea unei majorități reformiste. Citește și: Bolojan a eliminat membrii ALDE din conducerea PNL, unde îi adusese Ciucă. Vosganian, supărat „Ce i-am spus domnului președinte, când am fost la Cotroceni? I-am zis de două ori la rând, o dată i-am zis față în față, am avut și o discuție tête-à-tête, în urmă cu vreo două luni și am zis și în urmă cu două trei săptămâni când am fost la Cotroceni, i-am zis: «Domnul președinte, dumneavoastră vă puteți baza pe două partide.  Unul este Partidul Național Liberal și, dacă Ilie Bolojan își dă cuvântul acela este cuvânt dat. Ați văzut că și-a dat cuvânt în fața lui Ciolacu și nu s-a întors și nu a candidat la președinție, dar în fața lui Nicușor Dan? Pe care, vă dați seama, că îl respectă mult mai mult. Deci, pe Partidul Național Liberal, o dată, și apoi pe USR. Noi avem o structură de partid foarte bună, inclusiv la nivel rural. USR-ul ia electoratul din mediul urban mai degrabă. Și în această ecuație cu aceste două partide puternice dumneavoastră puteți merge mai departe să modernizați România. Asta este ceea ce i-am spus și am adăugat o metaforă, un englezism: i-am zis că it takes two to tango. Adică dacă vrem să dansăm un tango, nu se poate doar de unul singur.” Bolojan și la forța organizațională a PNL În argumentația sa, Ciprian Ciucu a insistat asupra credibilității liderului liberal Ilie Bolojan și asupra capacității organizaționale a PNL, în special în mediul rural. Potrivit edilului Capitalei, combinația dintre infrastructura politică a liberalilor și baza electorală urbană a USR ar putea reprezenta fundamentul unei formule politice capabile să susțină reforme și proiecte de modernizare la nivel național. Ce răspuns a primit de la Nicușor Dan Întrebat de realizatorul podcastului care a fost reacția președintelui la această propunere, Ciprian Ciucu a afirmat că discuția nu a avut o continuare concretă. „N-a fost nicio reacție pentru că au intervenit după aceea consilierii domniei sale și s-a mutat subiectul pe altceva.”

Nicușor Dan, fără reacție la sprijinul PNL (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Siegfried Mureșan îl laudă pe Bolojan (sursa: Facebook/Ilie Bolojan)
Politică

VIDEO Bolojan a livrat cel mai mult pentru alegătorii lui Nicușor Dan, care a uitat ce a promis (Siegfried Mureșan, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?)

Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan a lansat un nou mesaj cu tentă critică la adresa președintelui Nicușor Dan, susținând că cel care a răspuns cel mai bine așteptărilor electoratului reformist nu este șeful statului, ci premierul Ilie Bolojan. Declarația a fost făcută în cadrul podcastului „Cum e, de fapt?”, realizat de DeFapt.ro. Nicușor Dan a câștigat cu un mesaj reformator Potrivit eurodeputatului liberal, succesul electoral al lui Nicușor Dan s-a bazat în mare măsură pe promisiunea unei agende de reformă și modernizare a statului. Citește și: În ziua congresului, Thuma instigă aleșii locali ai PNL împotriva lui Bolojan și Pîslaru Mureșan a amintit că alegătorii care l-au susținut pe actualul președinte au făcut-o tocmai în speranța unor schimbări concrete în funcționarea instituțiilor și în modul de guvernare. „Președintele Nicușor Dan a candidat pe o agendă reformatoare”, a declarat acesta. Ilie Bolojan, apreciat pentru rezultate În opinia lui Siegfried Mureșan, politicianul care a răspuns cel mai bine acestor așteptări în ultimul an este Ilie Bolojan. Europarlamentarul a afirmat că actualul premier este cel care a oferit cele mai multe rezultate pentru electoratul care și-a dorit reforme și modernizare. „Ilie Bolojan este omul politic care a oferit cel mai mult în ultimul an electoratului care l-a votat pe Nicușor Dan”, a spus Mureșan. Liderul liberal a concluzionat: „Și cred că acest lucru merită spus și poate fi spus de oricine în România”.  

Siegfried Mureșan, critici pentru Nicușor Dan (sursa: Facebook/Siegfried Muresan)
Politică

VIDEO Atac frontal la Nicușor Dan de la vârful PNL: Ne-am așteptat să aibă o agendă reformatoare (Siegfried Mureșan, la podcastul „Cum e, de fapt?”)

Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan a transmis un mesaj critic la adresa președintelui Nicușor Dan, afirmând că alegătorii care au votat împotriva lui George Simion la alegerile prezidențiale se așteptau la o agendă clară de reforme și modernizare. Declarațiile au fost făcute în cadrul podcastului „Cum e, de fapt?”, realizat de DeFapt.ro. Mureșan: Nu toți votanții partidelor extremiste sunt antieuropeni În intervenția sa, europarlamentarul liberal a avertizat asupra pericolului de a simplifica profilul electoral al formațiunilor extremiste din România. Citește și: În ziua congresului, Thuma instigă aleșii locali ai PNL împotriva lui Bolojan și Pîslaru Potrivit lui Siegfried Mureșan, alegătorii care au optat pentru partide precum AUR, SOS sau POT nu pot fi încadrați automat în categoria euroscepticilor sau a conservatorilor radicali. „Oamenii care au ajuns să voteze partide extremiste ca AUR, SOS, POT, cum se numesc, în primul rând nu sunt toți anti-europeni și nu sunt nici măcar conservatori”, a declarat acesta. Mureșan a ținut să sublinieze că orientarea conservatoare nu reprezintă în sine o problemă, adăugând că nici liderul AUR, George Simion, nu îl convinge că ar fi un conservator autentic. „Nu trebuie legitimat narativul extremiștilor” Eurodeputatul PNL consideră că reducerea influenței partidelor extremiste nu poate fi obținută prin preluarea temelor și discursurilor promovate de acestea. În opinia sa, clasa politică trebuie să răspundă nemulțumirilor cetățenilor prin reforme concrete și prin corectarea disfuncționalităților din societate, nu prin validarea mesajelor radicale. „A reduce din susținerea acestor partide nu se face încercând să le legitimezi narativul și să le legitimezi ca mișcări”, a afirmat Mureșan. Acesta a insistat că principala responsabilitate a liderilor politici este aceea de a promova modernizarea statului și de a corecta nedreptățile care alimentează frustrările sociale. Mesaj pentru Nicușor Dan: „Ne-am așteptat să aibă o agendă reformatoare” Întrebat dacă președintele Nicușor Dan acționează în această direcție, Siegfried Mureșan a susținut: „Nu sunt probabil suficiente acțiuni politice ca să putem trage o concluzie”. Liberalul a transmis că așteptările electoratului care l-a susținut pe actualul șef al statului sunt legate de promovarea unei agende proeuropene și reformatoare. „Cu certitudine, când am votat la alegerile prezidențiale împotriva lui George Simion, ne-am așteptat și aceasta este așteptarea în continuare: ca președintele să susțină agenda proeuropeană, agenda reformatoare din societate”, a declarat europarlamentarul. „Să vedem ce instrumente va găsi”, a concluzionat Mureșan, referindu-se la modul în care Nicușor Dan va reuși să transforme așteptările privind reforma și modernizarea într-o agendă politică vizibilă.

Sig Sauer, „tunul” lui Predoiu (sursa: Facebook/Cătălin Predoiu)
Eveniment

VIDEO „Tunul” lui Predoiu, unic în lume: Poliția cumpără arma de asalt pentru Armată (comandorul (r) Sandu Valentin Mateiu la podcastul „Cum e, de fapt?”)

Comandorul (r) Sandu Valentin Mateiu, fost ofițer de informații militare și combatant în Afganistan, susține că România traversează o situație fără precedent în materie de înzestrare militară. Invitat la podcastul „Cum e, de fapt?” realizat de DeFapt.ro, acesta a criticat faptul că Ministerul Afacerilor Interne gestionează achiziția unor arme de asalt destinate Armatei Române. Potrivit lui Mateiu, este pentru prima dată când o astfel de responsabilitate este transferată către o instituție care, prin natura atribuțiilor sale, nu are legătură cu definirea și utilizarea armamentului individual al militarilor. „Prima oară în istoria umanității” Fostul ofițer de informații militare consideră că situația este una extrem de neobișnuită și contrară practicilor consacrate în toate armatele moderne. Citește și: EXCLUSIV Eșec uriaș al lui Predoiu: contractul SAFE cu Sig Sauer nu a fost semnat, România pierde 816 milioane de euro „Ar fi prima oară în istoria umanității când poliția cumpără arma de asalt”, a afirmat acesta. În opinia sa, arma de asalt reprezintă prin definiție un echipament militar și unul dintre simbolurile fundamentale ale unei armate. De la apariția primelor arme moderne de acest tip, acestea au fost asociate exclusiv forțelor armate și rolului infanteristului pe câmpul de luptă. Mateiu a amintit că fiecare mare putere militară și-a construit identitatea în jurul unor modele emblematice de armament: Uniunea Sovietică a avut pușca Kalașnikov, Germania a dezvoltat celebrul Sturmgewehr, iar Statele Unite au consacrat platforma M16. „Când infanteristul a pus bocancul pe teren, războiul este câștigat”, a explicat acesta, subliniind că arma individuală rămâne elementul central al capacității de luptă. Armata a stabilit cerințele, dar nu gestionează achiziția Potrivit comandorului în rezervă, specialiștii Ministerului Apărării Naționale au fost cei care au elaborat cerințele operaționale pentru noua armă de asalt. Acesta susține că evaluarea și selecția unui astfel de sistem de armament ar trebui să fie realizate de experți militari – infanteriști, armurieri și specialiști în armament –, întrucât aceștia sunt cei care vor utiliza efectiv echipamentul. „În armată toți vor avea acea armă de asalt, dar ea aparține, în primul rând, infanteristului”, a explicat Mateiu. El a adăugat că programul nu vizează doar arma individuală, ci și alte echipamente asociate, precum lansatoarele de grenade de 40 de milimetri montate pe armă. Cum au dispărut competitorii consacrați Fostul militar a descris și competiția care ar fi existat în fazele inițiale ale procesului de selecție. Potrivit acestuia, printre firmele luate în calcul s-ar fi aflat producătorul belgian FN Herstal, compania germană Heckler & Koch și producători italieni. Mateiu a remarcat în mod special modelul HK416, arma care a stat la baza modernizării armatei franceze și care este considerată una dintre cele mai apreciate platforme occidentale din prezent. Cu toate acestea, spune el, acești competitori au dispărut ulterior din cursă, iar în prim-plan a apărut compania americană Sig Sauer. Critici la adresa Sig Sauer Referindu-se la producătorul american, comandorul în rezervă a afirmat că Sig Sauer este un jucător relativ nou în competițiile de mare anvergură pentru armament individual. Acesta a menționat că firma a obținut contracte importante atât în India, cât și în Statele Unite, însă pentru alte tipuri de arme decât cele avute în vedere de România. „În Statele Unite are o comandă importantă, dar pentru o armă de calibrul 6,8 mm, nu pentru 5,56 mm”, a explicat el. În evaluarea sa, alegerea făcută ridică numeroase semne de întrebare și riscă să se dovedească problematică pe termen lung. „Oricum este un eșec. O să vedem ce urmează”, a concluzionat Mateiu.

Comandorul (r) Sandu Valentin Mateiu spune că este un miracol că portul Constanța nu a sărit în aer (sursa: defapt.ro)
Eveniment

VIDEO Ce instituții au greșit grav în cazul dronei din portul Constanța - explicațiile comandorului (r) Sandu Valentin Mateiu la podcastul „Cum e, de fapt?”

O listă lungă de erori a făcut ca o dronă ucraineană cu explozibil la bord să ajungă până în portul Constanța, a explicat la „Cum e, de fapt?”, podcastul DeFapt.ro, comandorul în rezervă Sandu Valentin Mateiu, fost ofițer de informații militare. De ce SCOMAR nu a văzut drona? „Aici sunt două mari întrebări. Una: cum a ajuns drona în portul Constanța, că da, erau patru drone. Partea ucrainiană a anunțat că au scăpat de sub control, dar una este s-o scapi de sub control și alta este să ajungă în portul Constanța, inima infrastructurii noastre critice la Marea Neagră. A doua întrebare este de ce nu a fost văzută. (...) Înainte de acest incident, lucrurile erau clare și frumoase. Eram anunțați mereu de către SCOMAR (sistemul de detecție de la țărm - n.r.), care ține de Poliția de Frontieră, Garda de Coastă. E un întreg ansamblu acolo pe care, în intimitatea modului de funcționare, nu-l știm și nici nu trebuie să-l știm, că este, până la urmă, un element care privește securitatea țării. Numai că trebuie s-o asigure.  Și acel sistem era prezentat ca fiind capabil să detecteze ambarcațiuni, inclusiv ambarcațiuni mici, până la 6 metri, s-a spus,la o anumită distanță, 24 de mile, iar cele mari, până la 60 și ceva de mile. (...) Citește și: Generalul în rezervă Dorin Toma, fost comandant al unei structuri NATO, critică dur desemnarea lui Veștea ca premier: îl acuză de dezinteres și management defectuos Sistemul trebuia să fie bun și era format și este format, așa cum ați spus, cel puțin din trei elemente: radare de coastă, sisteme optoelectronice (camere de luat vederi mai performante) și termoviziune, infraroșu, să vezi pe timp de noapte. (...) Fugă totală de responsabilitate De aici vine etapa a doua, responsabilitățile. Cel de la trafic naval e responsabil de traficul naval. (...) după ce detectez, este procesul de clasificare: da, navă comercială (...) sau navă militară care prezintă un pericol. În funcție de asta se ia o decizie. Așa este la toți. Eu vă spun cum este într-un sistem obișnuit, să spunem, al Spaniei, după care s a luat modelul. Da. Problema este următoarea: nu a fost văzută (drona - n.r.), deși sistemul a fost prezentat ca performant și de asemenea a fost modernizat din 2024 și ulterior scuzele nu funcționează. Am văzut două scuze. Prima, că sistemul nu e destinat dronelor militare. Asta nu, n-are niciun sens. Și după aceea, e o barcă. (...) nu-i nevoie să fii profesionist în domeniu ca să realizezi că întâi trebuie să detectezi și după aia clasifici. Da. Nu poți să spui din start civilă, militară. Este un obiect plutitor. (...) Mai bine nu dădeau comunicate de presă, pentru că acele comunicate de presă date de fiecare instituție în parte spuneau „Nu este responsabilitatea mea.”  Și acest lucru nu trebuia să apară public. Acel lucru trebuie rezolvat de către autorități în interior (...). Adversarii României, încurajați să atace Gândiți-vă că văd asta și adversarii noștri și aliații, iar adversarii vor mai încerca, dacă văd că merge. (...) SCOMAR-ul e a Ministerului de Interne, ca să spun, da, Poliția de Frontiera și Ministerul de Interne, dar oricum trebuie să existe o cooperare acolo. Repet, nu trebuie s-o știm noi. Noi trebuie să știm doar rezultatul, că se vede și este angajată ținta. Dar MApN nu are sisteme de detecție. (...) Singura scuză (pentru faptul că drona a sărit în aer luând prin suprindere autoritățile - n.r.), deși în cazul ăsta e greu să găsești scuze, este că era un element de noutate, dar ipoteza că ea (drona - n.r.) poate avea încărcătură (explozivă - n.r.) nu trebuia exclusă în niciun caz pentru că până acum toate dronele cu asta au venit. (...)”, a spus comandorul (r) Mateiu.

Adrian Veștea la guvernare, trădare PNL (sursa: Facebook/Adrian Ioan Veştea)
Politică

VIDEO Thuma, Veștea și ceilalți vor PNL la guvernare, dar nu cu PSD, spunea Ciucu. Însă Veștea a trădat

Ciprian Ciucu lansa, acum o lună, un mesaj ferm către colegii din partid care transmit poziții diferite față de linia oficială a liberalilor, în contextul dezbaterilor privind viitorul PNL la guvernare și relația cu PSD. Invitat la începutul lunii mai la podcastul „Cum e, de fapt?” realizat de DeFapt.ro, liderul liberal a vorbit despre disciplina internă din partid și despre obligația membrilor de a susține public deciziile adoptate prin vot. Thuma, Veștea și ceilalți vor PNL la guvernare „Toți membrii PNL trebuie să comunice după ce avem un vot în conformitate cu decizia partidului”, declara Ciucu. Citește și: Lovitură pentru Bolojan: prim-vicepreședintele PNL Adrian Veștea acceptă să fie desemnat premier. Tomac și-a depus mandatul Acesta a explicat că, de-a lungul timpului, au existat numeroase situații în care nu a fost de acord cu anumite hotărâri luate în partid, însă a ales să respecte decizia majorității după încheierea dezbaterilor interne. „De când am revenit în PNL au fost multe decizii cu care nu am fost de acord, multe. În acel moment, când s-a ajuns la vot și s-a votat într-un fel, m-am abținut să mai am alte poziții, pentru că lupta o dai înainte cu toate mijloacele până la vot”, a spus acesta. „Dacă comunici altfel, te situezi singur în afara partidului” Prim-vicepreședintele liberal a subliniat că disputele și negocierile sunt firești înainte de luarea unei decizii, însă după vot mesajul public trebuie să fie unul unitar. „Îți spui punctul de vedere, cauți alianțe și așa mai departe. După ce s-a luat decizia, dacă comunici altfel, atunci te situezi în afara partidului singur”, a afirmat Ciucu. Mesajele din partid: „Vrem la guvernare, dar fără PSD” Întrebat despre liderii liberali care au transmis public mesaje diferite față de linia oficială a partidului, Ciprian Ciucu a făcut referire la colegii din PNL, care ar merge în direcția susținerii unei participări la guvernare, însă fără o colaborare cu PSD. „M-am uitat la ceea ce au declarat și au mers până la narațiunea «vrem în continuare la guvernare», dar fără să spună cu PSD”, a declarat liderul liberal. Ciucu a adăugat că aceeași poziție a fost exprimată și de alți reprezentanți ai partidului. „Adică respectăm, și domnul Iftim a zis la fel, fără PSD, dar vrem la guvernare în continuare, ceea ce nici noi nu excludem în condițiile pe care vi le-am zis mai devreme”, a spus acesta.

Întâlnirea Dan-Trump depinde de proiecte concrete (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Politică

VIDEO De ce Trump nu-l primește pe Nicușor Dan: România nu are nici un proiect concret pentru SUA (Cristian Diaconescu, la podcastul „Cum e, de fapt?”)

Cristian Diaconescu, diplomat și fost ministru de Externe, susține că lipsa unei întâlniri bilaterale între președintele Nicușor Dan și Donald Trump nu ține neapărat de absența disponibilității americane, ci de faptul că România nu vine cu proiecte concrete și o agendă clară în relația cu Statele Unite. Declarațiile au fost făcute în cadrul podcastului „Cum e, de fapt?”, realizat de DeFapt.ro. „Semnalul de disponibilitate americană există” Întrebat de ce nu a avut loc până acum o întâlnire la Washington între Nicușor Dan și Donald Trump, Cristian Diaconescu a afirmat că partea americană este deschisă dialogului, însă abordarea Washingtonului este una pragmatică. Citește și: Bolojan povestește că a aflat adevărata dimensiune a deficitului abia după două săptămâni la Guvern „Semnalul de disponibilitate americană există, dar și ei se uită concret, adică se uită într-o zonă mult mai pragmatică”, a declarat fostul ministru de Externe. Acesta a explicat că simpla dorință de a avea o întâlnire politică nu este suficientă în relația cu administrația americană, unde accentul cade pe interese strategice, proiecte și rezultate. „Nu neapărat în ideea că ne-am dori și doar ca să dați un semnal. Desigur, și semnalul este important”, a spus Diaconescu. Exemplul Poloniei în relația cu SUA Cristian Diaconescu a oferit și exemplul Poloniei pentru a explica modul concret în care Statele Unite își construiesc parteneriatele strategice. „În urmă cu câteva săptămâni, din Polonia, într-o zi plecau 5.000 de oameni și după o săptămână au venit 4.000 de americani. Ce s-a întâmplat în săptămâna aceea?”, a afirmat acesta, sugerând existența unor negocieri și proiecte bine definite între cele două state. Fostul diplomat a lăsat să se înțeleagă că relația cu Washingtonul trebuie construită prin inițiative clare și printr-o strategie coerentă, nu doar prin contacte politice simbolice. Ce spune Diaconescu despre contractul de consultanță Întrebat dacă a fost util contractul de consultanță semnat pentru facilitarea relației cu administrația americană, Cristian Diaconescu a declarat că astfel de acorduri pot deschide uși, dar nu pot înlocui munca diplomatică și proiectele concrete. „Contractul de consultanță îți asigură, ca să vorbesc mai simplu, un coridor, dar în cameră tot tu intri, cu proiecte, cu agendă”, a explicat el. În opinia sa, responsabilitatea pentru consolidarea relației cu SUA aparține în continuare instituțiilor românești și diplomației oficiale. „Nu exonerează nici externele, nici pe toți ceilalți”, a concluzionat Cristian Diaconescu.

PSD protejează numirile în companiile de stat (sursa: Facebook/Sorin Grindeanu)
Politică

VIDEO Cum a refuzat PSD să schimbe legea prin care își poate pune oameni în companiile de stat (Radu Miruță, la podcastul „Cum e, de fapt?”)

Radu Miruță, ministrul Apărării și ministru interimar al Transporturilor, susține că tentativele de modificare a legislației privind conducerea companiilor de stat au fost blocate de PSD, partid pe care îl acuză că a refuzat să renunțe la controlul politic asupra acestor structuri. Declarațiile au fost făcute în cadrul podcastului „Cum e, de fapt?”, realizat de DeFapt.ro, unde Miruță a vorbit despre limitele cu care s-a confruntat în perioada în care a ocupat funcția de ministru al Economiei. „Eram legat de mâini” Radu Miruță a explicat că, din postura de ministru, a constatat că în multe companii de stat managementul nu funcționa eficient, însă legislația îi limita posibilitatea de intervenție directă. Citește și: Bolojan povestește că a aflat adevărata dimensiune a deficitului abia după două săptămâni la Guvern „Din perspectiva de ministru al Economiei eram legat de multe ori de mâini, văzând cu ochii mei că oamenii ăia nu-și fac treaba și am propus schimbarea legii ca să pot să-i fac să-și facă treaba”, a declarat acesta. Potrivit ministrului, propunerile de modificare a legii au fost respinse categoric de PSD. „Nu s-a dorit sub nicio formă. PSD nu a dorit sub nicio formă”, a afirmat Miruță. Acuzații privind influența politică în companiile de stat Ministrul a susținut că multe dintre companiile aflate în subordinea statului sunt controlate prin numiri politice, în special în domenii-cheie precum transporturile, energia sau structurile aflate în coordonarea Secretariatului General al Guvernului. „Aveți companii în care sunt oamenii răsfirați pe criterii politice. Unde sunt companiile astea? La transporturi, la energie, la Secretariatul General al Guvernului și la Economie”, a spus el. Radu Miruță a afirmat că a încercat să obțină măcar posibilitatea ca ministerele conduse de alte formațiuni politice să poată aplica propriile criterii administrative în companiile din subordine. „Voi nu ați câștigat 50% în țara asta, ca să decideți singuri. Dați măcar posibilitatea fiecărui minister dacă vrea sau dacă nu să facă asta”, a declarat ministrul în cadrul podcastului. „Este sănătos ca ministrul să nu poată decide tot” Cu toate criticile formulate, Radu Miruță a subliniat că existența unor limite legale asupra puterii ministrului reprezintă, în principiu, un mecanism democratic necesar. Acesta a explicat că un ministru nu ar trebui să poată lua decizii discreționare fără verificări instituționale, deoarece există riscul unor abuzuri. „Este sănătos ca ministrul să nu poată decide tot, că într-o zi vine un ministru cu logică agresivă împotriva unei chestii normale”, a spus Miruță. El a precizat că rolul ministrului este să sesizeze neregulile prin Corpul de Control și să transmită concluziile către instituțiile competente, precum Direcția Națională Anticorupție, Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) sau Agenția Națională de Integritate. „Principial este un echilibru bun”, a concluzionat ministrul.

Cristian Diaconescu avertizează că România ar putea rata summit-ul NATO de la Ankara, din 7-9 iulie Foto: Captură video
Politică

VIDEO Cristian Diaconescu cere, la podcastul „Cum e, de fapt?”, o strategie pentru Marea Neagră

La finalul discuției de la podcastul „Cum e, de fapt?”, Cristian Diaconescu a părut să oasă din prudența diplomatică și a criticat lipsa unei strategii românești la Marea Neagră, strategie care să fie convenită cu statele riverane până la summit-ul NATO, de la Ankara, din 7-9 iulie. „Dacă, după modesta mea părere, de la Ankara privind Marea Neagră, o să ieșim doar cu o frază prin care se recunoaște că acolo e o zonă care trebuie să fie securitară și atât, am ratat tot”, a spus el. Citește și: O eternă bugetară cu venituri uriașe, apropiata Elenei Udrea, viitor ministru la Proiecte Europene. Soțul ei a candidat pentru PNL în 2020 și 2024 Diaconescu a vorbit și despre relația cu SUA, excluzând speculațiile că ar exista o antiteză între relația cu Washington-ul și cea cu Uniunea Europeană. „...și atunci îmi mut interesele și banii în altă parte” Transcrierea începe la minutul 18.06: „Diaconescu: Se poate lucra, repet, cu un partener de la egal la egal. Nu exagerez când spun, sunt interese americane ce privesc direct, imediat și pozitiv România. Și, pe acest fundal, dacă vrei să ai o bilaterală care într-adevăr să aibă conținut și nu numai poză faci o agendă pe care o pregătești din timp, faci un efort în așa fel încât bilaterala să fie de fapt o confirmare generică a tot ce s-a stabilit pe verticală. Deci, dacă faci acest lucru atunci relația cu Statele Unite e una de profunzime. Și un singur lucru, iartă-mă, un singur lucru vreau să mai spun, nu există elemente de contrapondere...nu știu, mi s-a părut la un moment...cu europenii - exclus! Q: Spuneți că e o falsă discuție. Diaconescu: Este o falsă discuție. Este total neproductivă în ceea ce ne privește și dacă ne luăm doar de pe niște postări în legătură cu lideri europeni, într-un sens sau în altul, aflați că în profunzime se lucrează cât se poate de eficient cu partenerii. Deci nu trebuie să te disociezi pentru a deveni simpatic într-un sens sau în altul. Q: De ce nu am văzut încă o întâlnire bilaterală la Washington, Nicușor Dan-Donald Trump? Diaconescu: Nu știu să vă răspund la această întrebare. Ceea ce știu sigur este că semnalul de disponibilitate american există, dar și ei se uită concret, adică se uită într o zonă mult mai pragmatică, nu neapărat în ideea că ne-am dori și doar ca să dați un semnal. Sigur și semnalul este important. Dar apropo de cum se lucrează, vă dau exemplul pe care o să îl tot anunț din diverse perspective. În acest moment, mă rog, în urmă câteva săptămâni din Polonia, într-o zi plecau 5.000 de oameni și după o săptămână au venit 4.000 de americani. Ce s-a întâmplat în săptămâna aceea? Q: Spuneți trebuie să pregătim relația cu SUA. A fost bună ideea contractului de consultanță? Diaconescu: Nu știu exact ce au urmărit contractul de consultanță. Îți asigură, ca să vorbesc mai simplu, îți asigură, să zicem, în coridor, dar în cameră tot tu intri cu proiecte, cu agendă etc. Deci nu exonerează de nici externele, nici toți ceilalți. Q: Și pentru final, pentru că ați pomenit de interesele americane în România, care sunt acelea și de ce sunt atât de importante încât să garanteze o relație solidă? Diaconescu: Sunt de natură strategică din perspectiva americană. Se înțelege cât se poate de clar ce înseamnă România în frontieră, ce înseamnă cu frontiera cu proximitatea estică, la fel cum se înțelege ce înseamnă statele baltice, ce înseamnă Finlanda. Ceea ce se așteaptă din perspectiva americană, pentru ca ei să supraliciteze, este o strategie la Marea Neagră. Cum o stabilești, cu Turcia, cu statele riverane? Aici nu americanii vin să comande. Dar în momentul în care va exista o strategie la Marea Neagră care să se concretizeze până la Ankara - acuma legat de cum fac guvern și când lor face - adică până la summitul NATO, care se în 7-9 iulie și se lucrează enorm. Dacă, după modesta mea părere, de la Ankara privind Marea Neagră, o să ieșim doar cu o frază prin care se recunoaște că acolo e o zonă care trebuie să fie securitară și atât, am ratat tot. Q: Păi, avem o lună până atunci. Credeți dumneavoastră că într o lună de zile...Cine trebuie să vină cu strategia asta? Diaconescu: Nu. Aici e vorba de mai multe instituții care trebuie să lucreze, trebuie să identifice, trebuie să se acomodeze cu partenerul american. Q: Dar știți să fie ceva, o bază deja? Diaconescu: O bază v-am spus, există, dar este datoria noastră să lucrăm pe această bază. Uite, de exemplu, polonezii. Iarăși că-i dau exemplu, uite și de două ori să dau exemplu pe Polonez și pe Sikorski. Dau eu numărul de telefon lui Sikorski, dacă vreți să-l sunați. Sikorski spune să facem o zonă de excludere aeriană la frontiera spre est. Hai să vedem ce ar însemna asta. Hai să vedem, să lucrăm cu el. Hai să lucrăm cu Ungaria și cu Polonia. Vor să facă grupul de la Vișegrad din nou.Hai să vedem... Q: Versus B9 de la București, înțeleg. Diaconescu: Nu știu. Hai să facem în așa fel încât să nu fie versus B9. Iartă-mă. Până la urmă dacă noi nu ne upgradăm în acest demers, asta e. Sunt elemente de gândire ca în Marea Neagră platformele de exploatare pe care le au ucrainenii, rușii, românii, turcii să fie oarecum ferite de acțiuni militare. Este o idee poate cinică, nu știu. Hai să vedem să dacă se poate lucra pe ea. Avem coridorul pentru gazul Azer și gazul lichefiat plecând din Grecia, Bulgaria în România. România e pivotală. Dacă avem acest coridor, plus exploatarea de la Neptun Deep, unde nu ne nu ne deranjează vreo dronă care plutește sau care apare... Q: Deocamdată!  Diaconescu:....hai să lucrăm de așa manieră, dar măcar să am pe un ministru la București care să aibă mandat să semneze altfel. Mă uit la voi, văd că totul e relativ și fluid, văd că nu există o majoritate care să confirme o strategie pe termen lung și atunci îmi mut interesele și banii în altă parte. E atât de simplu”. 

Cristian Diaconesc îndeamnă PNL să nu se mai gândească la viitorul partidului Foto: Facebook
Politică

VIDEO Diaconescu arată, la podcastul „Cum e, de fapt?”, de ce PNL ar trebui să guverneze cu PSD

Invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”, fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu a reproșat PNL faptul că acum refuză să guverneze cu PSD, dar în 2024 nu a avut probleme să depună liste comune, la alegerile pentru Parlamentul European. Pe de altă parte, el a spus că este „intolerabil” faptul că PSD a încercat să-l schimbe pe liderul PNL.  Citește și: VIDEO Alfred Simonis, care poartă pantofi italienești de 1.500 USD, scârbit de faptul că useriștii au „galoși” „Să facă un compromis în ceea ce privește această țară” Transcrierea începe la minutul 1.40:  „Diaconescu: Este o problemă, nu relativ la Eugen Tomac, ci relativ, iarăși o spun, la partidele politice. Nu se poate totuși să nu ai o negociere de compromis din partea partidelor politice. Și de ce spun acest lucru? Liderii partidelor politice sunt în egală măsură oameni cu responsabilități în această țară. Oameni cu responsabilități au toate informațiile. Și atunci haideți să privim la un anume tip de tablou. Nu avem capacitatea să transmitem un mesaj solidar, cu o asumare, care va fi aceea, știind care sunt mizele în ceea ce privește România. De ce mi se pare încă o dată... Q: Stați să să vă întreb dacă am înțeles bine. Dumneavoastră spuneți că ar trebui ca partidele zis pro-occidentale să se înțeleagă? Diaconescu: Da, să facă un compromis, așa așa cum o spun în ceea ce privește această țară. Q: Prima problemă e la PNL, adică ei sunt cei care spun: nu mai intrăm cu PSD-ul.  Diaconescu: Bun. Și care este soluția? Nu vreau să fac politică într-o anumită direcție. Bun, pot s-o accept. Care este soluția în condițiile în care ai un război la frontieră? Care este soluția în condițiile în care ai o critică generală în ceea ce privește acea lege a salarizării. Care ar putea trece prin Parlament doar cu două treimi! Q: Vreau să fiu Ilie Bolojan și să spun: Nu e problema mea, e problema PSD-ului care m a dat jos. Diaconescu: Ei sunt votați. Sunt votați ca să găsească soluții. Este problema tuturor. Este problema PSD-ului. Ok. Acesta este un element de comunicare publică. Dar nu relativ la Bolojan cu care am lucrat foarte bine în Administrația Prezidențială într o perioadă cumplită, dar asta este o altă problemă. Dar n-au avut o problemă când și-au făcut lista la europarlamentare PSD și PNL, venind din zone ideologice total diferite și știind că doamnele și domnii care vor accede în Parlamentul European pe niște salarii foarte frumoase vor merge în familii total opuse. Q: Siegfried Mureșan a fost aici acum câteva zile și ne-a spus că a fost cea mai mare durere a lui. Diaconescu: N-am discutat cu dânsul, dar iertați-mă. Deci atunci s-a putut face un compromis. Q: Și nu numai atunci, au mai făcut și în alte rânduri. Q: Acum însă spun mai mulți, inclusiv cei care au fost aici, nu mai vrem să repetăm greșelile trecutului. Diaconescu: Perfect. Dar legat de viitor, ce facem? Observați ceva. Iartă-mă, observați ceva. De elefantul din cameră numit AUR, nu discută nimeni. Q: Dintre ei... Diaconescu: Dintre ei, evident... Q: PSD-ul e foarte bine. Votează pe bandă rulantă cu AUR. Diaconescu: Și de ce să nu-și asume? Să-și asume și vedem ce se întâmplă.  Q: Spuneți mi dacă greșesc. Nu că aș apăra poziția PNL ului, dar spun așa: dacă se reface coaliția PSD, PNL, PSD-ul se cheamă că a câștigat, l-a putut da jos pe premier, nu discutăm acuma motivele, și trage concluzia că poate să facă asta oricând fără să fie sancționat. Reluăm coaliția 2021-2024 bis care s-a terminat așa cum s-a terminat. Țara în faliment, AUR-ul dublu la scor și apariția magnifică a lui Călin Georgescu pe care l-am oprit ca în ultima țară bananieră. Păi, riscăm asta în 2028. Asta-i temerea mea. Diaconescu: Ok. Dacă reiau o coaliție în condițiile în care dumneavoastră le menționați, în acel moment, și nu sunt în stare să ofere un alt produs pentru că este vorba aici și de compromisul din partea PSD-ului...Nu poți să mergi pe ideea că tu vei schimba șeful unui alt partid. Așa ceva intolerabil în politică. Este cât se poate de clar. Dar repet, care este ordinea de priorități? Ideea de a-ți apăra partidul. Ok, atunci asta-i situația, nu ai răspunsuri pe probleme de politică externă, dobânzi pe piețe, etc... Q: La ce partid vă referiți? Diaconescu: La toate. Că toate de fapt sunt defensive, deci vor să și apere propria identitate.”  

Cristian Diaconescu spune că în decembrie 2024 a fost vorba de „contracararea unui atac hibrid”, nu despre anularea alegerilor Foto: Facebook
Politică

VIDEO Cristian Diaconescu, la podcastul „Cum e, de fapt?”, despre anularea alegerilor din 2024: „Vorbim de contracararea unui atac hibrid”

Invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”, Cristian Diaconescu sugerează că „adevărul” despre anularea alegerilor prezidențiale din 2024 nu se va afla niciodată. Din două motive: pentru că, de fapt, nu a fost vorba despre „anularea alegerilor”, ci contracararea unui atac hibrid, iar publicarea unor informații ar vulnerabiliza aliații României. Citește și: Angajatul lui Pieleanu, sociologul Vladimir Ionaș, ex-consilier al lui Grindeanu, posibil ministru al Dezvoltării în guvernul Tomac - presă Pe de altă parte, Diaconescu vorbește, în acest context, despre atacul cu drona de la Galați și efectele sale. „A reprezentat primul atac din afara Alianței Nord Atlantice împotriva unui stat NATO, cu victime”, a arătat el, apreciind că atacul a avut succes.  „Vă doriți adevărul, cel care nu ne vulnerabilizează sau nu-i vulnerabilizează pe partenerii noștri?” Înregistrarea începe la minutul 18.41: „Q: Credeți că se va putea afla vreodată, să zic așa, adevărul despre anularea legilor? Diaconescu: Acum ar trebui să vă întreb ce înțelegeți prin adevăr. Q: Adică să vedem toate discuțiile care s-au purtat în zilele acelea, inclusiv cu judecătorii de la CCR. Diaconescu: Vă doriți adevărul, cel care nu ne vulnerabilizează sau nu-i vulnerabilizează pe partenerii noștri? Q: A, înțeleg ce spuneți. Deci, spuneți că pe termen scurt să n-are sens să nici măcar să punem presiune. Diaconescu: Se poate. Ba da, este dreptul absolut fără doar și poate. Se poate. Este într-adevăr un demers foarte complicat comunicarea în sine. Q: Iertați mă, ce parteneri ai noștri ar fi vulnerabilizați? (...)  Diaconescu: Cei cu care suntem împreună. Q: Și în ce fel ar fi vulnerabilizați de aflarea unor date despre anularea alegerilor?  Diaconescu: Știți foarte bine răspunsul la întrebare, așa că... Q: Poate cei care se uită la noi nu-l știu și atunci... Diaconescu: Nu vorbim de anularea alegerilor, vorbim de contracararea unui atac hibrid. Despre acest lucru vorbim, nu despre anularea legii. Eu, despre acest lucru știu. Contracararea unui atac hibrid. Q: Care contracărare credeți că a fost de succes sau un eșec? Diaconescu: Păi, depinde ce ne dorim astăzi. De exemplu, drona care a căzut la Galați a reprezentat primul atac din afara Alianței Nord Atlantice împotriva unui stat NATO, cu victime. Primul, din câte știu, din 1949, de la Tratatul la Washington până astăzi. După această lovitură a apărut o întreagă dezvoltare publică cu atitudini într-o formă sau alta, cum e normal, pentru că emoția a fost foarte sus. Dumneavoastră aveți o percepție mult mai elevată decât mine în legătură cu ceea ce înseamnă opinia publică. Credeți că s-a generat frică?  Q: Da.  Diaconescu: Deci, a avut un succes. Haideți să fim raționali. Nu numai discuția în sine, cât dihotomiile între atitudine, inclusiv din perspectiva politică, instituțională, a fost una privită cu foarte mare atenție în ideea bun, ok, deci cam aceasta este situația în legătură cu România. În Letonia, prim ministru și-a dat demisia, doar că a trecut o dronă. Cei din Consiliul Nordic, adică de la Germania, Polonia în sus pe statele baltice, se adună șapte zile din șapte, 24 cu 24, își fac concediile împreună miniștri de externe, miniștrii apărării ca să aibă o poziție comună. Marea Britanie a organizat în nordul Europei o forță comună pe care a numit o expediționară. Americanii au anunțat că se retrag din Europa în situații de criză. Știrea mai puțin plăcută e că deja au început retragerea”

Grindeanu compromis în UE pentru OUG 13 (sursa: Facebook/Sorin Grindeanu)
Politică

VIDEO Sorin Grindeanu va rămâne pentru UE premierul care a încercat să decriminalizeze corupția (Siegfried Mureșan la podcastul „Cum e, de fapt?”)

Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan susține că fostul premier Sorin Grindeanu și alți lideri ai PSD asociați perioadei în care partidul era controlat de Liviu Dragnea continuă să nu înțeleagă modul în care sunt percepuți la nivel european. Invitat la podcastul „Cum e, de fapt?” realizat de DeFapt.ro, Mureșan a afirmat că imaginea lui Grindeanu în Uniunea Europeană este indisolubil legată de controversata Ordonanță de Urgență 13 și de atacurile la adresa statului de drept. Liderii PSD „Nu înțeleg cum funcționează UE” Siegfried Mureșan s-a declarat surprins de faptul că Sorin Grindeanu și o parte dintre liderii PSD nu realizează impactul pe care l-au avut asupra imaginii României în perioada guvernărilor dominate de Liviu Dragnea. Citește și: EXCLUSIV Breșele de securitate IT din MApN de care au profitat hackerii ruși i-au fost semnalate generalului Vlad, șeful Statului Major. Acesta le-a ignorat „În primul rând mă mir că nici domnul Grindeanu, nici unii lideri ai PSD nu înțeleg modul în care sunt văzuți în Europa și asta arată faptul că ei nu înțeleg cum funcționează Uniunea Europeană”, a declarat europarlamentarul liberal. Acesta a afirmat că percepția liderilor europeni asupra fostului premier este una care s-a consolidat în timpul crizei generate de adoptarea OUG 13, actul normativ care a provocat cele mai ample proteste de stradă din România postdecembristă. OUG 13, o etichetă care nu va dispărea Potrivit lui Mureșan, Sorin Grindeanu va rămâne asociat în memoria instituțiilor europene cu tentativa de modificare a legislației penale prin ordonanță de urgență. „Domnul Grindeanu va fi întotdeauna la nivel european văzut ca premierul care a încercat să decriminalizeze corupția în România prin ordonanță de urgență a guvernului”, a spus acesta. Europarlamentarul consideră că liderii europeni au urmărit îndeaproape evenimentele din România din acea perioadă și au văzut atacurile la adresa valorilor europene, a statului de drept și a instituțiilor Uniunii Europene. „Uniunea Europeană nu va uita niciodată” În opinia lui Siegfried Mureșan, reacția fără precedent a societății românești a consolidat percepția negativă existentă la Bruxelles și în capitalele europene. „Toată Uniunea Europeană l-a văzut pe domnul Grindeanu și a văzut miniștrii săi atacând valorile europene, atacând legi europene, atacând statul de drept din România și atacând instituții ale Uniunii Europene până la punctul când ies sute de mii de oameni în stradă. Acest lucru Uniunea Europeană nu-l va uita niciodată”, a afirmat eurodeputatul. Fără viitor ca parteneri politici credibili în Europa Mureșan a extins criticile și către ceilalți premieri și miniștri ai guvernelor controlate de Liviu Dragnea, despre care spune că și-au compromis credibilitatea în relația cu partenerii europeni. „Domnul Grindeanu, ceilalți prim-miniștri ai lui Liviu Dragnea și cei care au fost miniștri cu cât mai vocali în guvernele controlate de Liviu Dragnea nu vor avea niciodată viitor ca parteneri serioși la nivel european și mă mir că unii dintre ei nu înțeleg acest lucru”, a concluzionat europarlamentarul PNL.

PSD în declin, AUR și proeuropenii în ascensiune (sursa: Facebook/Partidul Social Democrat)
Politică

VIDEO PSD se va topi, va ajunge pe locul trei, polarizarea va fi între AUR și forțele proeuropene (Siegfried Mureșan la podcastul „Cum e, de fapt?”)

Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan susține că PSD se confruntă cu perspectiva unui declin similar celui înregistrat de partidele social-democrate din mai multe state europene. Invitat la podcastul „Cum e, de fapt?” al DeFapt.ro, acesta a afirmat că social-democrația europeană traversează o perioadă de slăbiciune, iar această evoluție ar putea avea consecințe directe și asupra scenei politice din România. În opinia sa, viitoarele confruntări electorale din Europa nu se vor mai desfășura între stânga și dreapta în sensul clasic al termenului, ci între forțele proeuropene și mișcările populiste și extremiste. Social-democrația europeană, într-un moment de slăbiciune Siegfried Mureșan a explicat că partidele social-democrate au înregistrat rezultate modeste în mai multe state membre ale Uniunii Europene, ceea ce le-a diminuat influența politică. Citește și: Noile autostrăzi românești vor rezista 20-25 de ani, față de 40-50 de ani, avertizează Erbașu, care explică de ce sunt prost construite „Social-democrații europeni sunt într-un moment de slăbiciune. Au luat între 5 și 10% la alegerile parlamentare într-o serie de state. Sunt cvasi-inexistenți în Polonia, foarte slabi în Franța în momentul de față, doar un pic peste 10% în Germania”, a declarat europarlamentarul. Potrivit acestuia, dificultățile întâmpinate de partidele social-democrate nu sunt fenomene izolate, ci reflectă o tendință mai largă care afectează o parte importantă a stângii europene. O nouă polarizare politică în Europa Mureșan consideră că în următorii ani competiția politică europeană se va concentra tot mai mult pe opoziția dintre forțele proeuropene și formațiunile populiste sau extremiste. „Polarizarea se va face între populiști extremiști care vor să slăbească modul democratic ordonat în care trăim și acea forță politică care explică oamenilor cât mai clar de ce extremiștii sunt o amenințare pentru modul nostru de viață democratică”, a afirmat el. În această logică, europarlamentarul apreciază că temele dominante ale viitoarelor campanii electorale vor fi apărarea democrației, apartenența europeană și libertățile democratice. El a făcut referire la alegerile recente din Republica Moldova, pe care le consideră un exemplu al modului în care se va structura competiția politică în anii următori. „Viitoarele campanii electorale la nivel european și campania de la alegerile europarlamentare din 2029 vor fi exact cum a fost campania din Republica Moldova: democrație, Europa, libertate”, a spus Mureșan. PSD, împins spre locul al treilea în politica românească În ceea ce privește România, reprezentantul PNL estimează că scena politică se va reorganiza în jurul confruntării dintre AUR și forțele proeuropene. În acest context, PSD ar urma să piardă din influența de care s-a bucurat în ultimele decenii. „În România, evident că polarizarea va fi între AUR, de o parte, și forțele proeuropene reformatoare conduse de Ilie Bolojan în partea cealaltă, cu PSD-ul într-un rol de partid pe locul trei, în cele mai bune condiții”, a declarat europarlamentarul. El consideră că partidul va fi „mult slăbit” comparativ cu poziția dominantă pe care a ocupat-o în numeroase momente după 1989. De ce socialiștii europeni nu au rupt relațiile cu PSD Întrebat de ce familia social-democrată europeană nu a exclus complet PSD și pe liderul interimar al partidului, Sorin Grindeanu, în ciuda criticilor și tensiunilor apărute în ultima perioadă, Mureșan a oferit o explicație pragmatică. Potrivit acestuia, slăbirea social-democrației europene face ca fiecare delegație națională să conteze mai mult în interiorul grupului politic european. „De ce socialiștii europeni încă nu i-au închis ușa complet în nas lui Sorin Grindeanu? Răspunsul este: fiindcă socialiștii europeni au un moment de slăbiciune și fiindcă au nevoie de acele 10 mâini ridicate ale PSD-ului în grupul socialiștilor europeni”, a afirmat europarlamentarul. O perspectivă asupra viitorului stângii europene Analiza lui Siegfried Mureșan se înscrie într-o dezbatere mai amplă privind transformările pe care le traversează partidele tradiționale din Europa. În timp ce unele formațiuni social-democrate continuă să joace un rol important în guvernarea unor state membre, în altele acestea au pierdut o parte semnificativă din electorat. Din perspectiva europarlamentarului liberal, această tendință va continua și în următorii ani, iar România nu va reprezenta o excepție. În viziunea sa, competiția politică se va concentra tot mai mult pe raportarea la proiectul european și la provocările generate de ascensiunea curentelor populiste și extremiste, în timp ce spațiul electoral al social-democrației va deveni din ce în ce mai restrâns.

Eurodeputații, solidari cu Maia Sandu (presedinte.md)
Eveniment

VIDEO Cum și-a luat Rizea palme în Parlamentul European: prin aplauze (Siegfried Mureșan la podcastul „Cum e, de fapt?”)

Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan a oferit detalii, la podcastul „Cum e, de fapt?” al DeFapt.ro, despre momentul tensionat petrecut în Parlamentul European, când fostul deputat Cristian Rizea a întrerupt ceremonia în cadrul căreia președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a fost decorată cu Ordinul European de Merit. Potrivit acestuia, reacția eurodeputaților a fost una unanimă și a transmis un mesaj clar de susținere pentru liderul de la Chișinău. Cum a ajuns Cristian Rizea în Parlamentul European Siegfried Mureșan a explicat că Parlamentul European este o instituție deschisă publicului și că accesul în clădire poate fi obținut și fără invitația unui europarlamentar, în anumite condiții. Citește și: Noile autostrăzi românești vor rezista 20-25 de ani, față de 40-50 de ani, avertizează Erbașu, care explică de ce sunt prost construite Potrivit eurodeputatului, Cristian Rizea nu a fost acreditat ca jurnalist și nici nu a fost invitat oficial la eveniment. Acesta ar fi intrat în instituție în calitate de vizitator individual, având acces doar în zona destinată publicului. „Parlamentul European este o instituție deschisă. Se poate intra și fără invitația unui europarlamentar, dacă sunt respectate procedurile de acces. Din câte știu, domnul Rizea a intrat ca vizitator individual și de aceea nu a avut acces decât la tribuna destinată vizitatorilor”, a explicat Mureșan. Eurodeputații au acoperit huiduielile prin aplauze În timpul ceremoniei dedicate Maiei Sandu, Cristian Rizea a început să strige din tribuna rezervată vizitatorilor. Reacția sălii a fost imediată, susține europarlamentarul român. Potrivit lui Mureșan, eurodeputații au început să aplaude în mod deliberat pentru a acoperi intervențiile fostului parlamentar și pentru a împiedica perturbarea evenimentului. „În momentul în care dumnealui a început să strige lucruri neadevărate, Parlamentul European imediat l-a acoperit prin aplauze. S-a văzut foarte clar că europarlamentarii au aplaudat în mod conștient până când domnul Rizea nu s-a mai aflat în sală”, a declarat acesta. Mesaj clar de susținere pentru Maia Sandu Siegfried Mureșan consideră că reacția colegilor săi din Parlamentul European a reprezentat mai mult decât un simplu gest spontan. În opinia sa, a fost o demonstrație clară de solidaritate cu Maia Sandu și cu parcursul european al Republicii Moldova. Europarlamentarul a povestit că mulți dintre cei prezenți urmăreau în permanență tribuna vizitatorilor pentru a vedea dacă Rizea mai continuă să strige, menținând aplauzele atât timp cât a fost necesar. „Mesajul europarlamentarilor a fost unul foarte clar: continuăm să aplaudăm și să acoperim aceste minciuni atât timp cât este nevoie. A fost o solidarizare conștientă cu Maia Sandu pentru oricât de mult timp a fost nevoie până când domnul Rizea nu a mai deranjat”, a afirmat Mureșan. Maia Sandu, susținută de Parlamentul European Incidentul petrecut la Strasbourg nu a afectat desfășurarea ceremoniei dedicate președintei Republicii Moldova. Dimpotrivă, potrivit europarlamentarului român, reacția unanimă a celor prezenți a evidențiat sprijinul de care Maia Sandu se bucură în instituțiile europene. Momentul s-a transformat astfel într-o demonstrație de solidaritate politică și simbolică față de liderul de la Chișinău, în timp ce tentativa lui Cristian Rizea de a atrage atenția asupra sa a fost rapid neutralizată de aplauzele eurodeputaților.

Siegfried Mureșan arată că integrarea în UE trebuie să fie clarificată în momentul în care Maia sandu nu mai este președinte al Republicii Moldova Foto: Facebook
Politică

VIDEO Siegfried Mureșan arată, la podcastul „Cum e, de fapt?”, că unirea este Planul B al R. Moldova

Siegfried Mureșan a spus, la podcastul „Cum e, de fapt?”, că integrarea în UE este planul A al Republicii Moldova, dar dacă aceasta nu se produce accelerat, unirea cu Românai este alternativa. Mureșan a arătat, însă, că Republica Moldova a beneficat deja de un proces de integrare mai rapid decât al României. Citește și: Încă un primar PSD îl desființează pe Grindeanu: partidul „se duce în cap”, plătește televiziunile Republica Moldova a beneficiat de proceduri accelerate de primire în UE Transcrierea începe la minutul 14.40: „Q: Credeți într-o unire cu Republica Moldova, este realistă? Siegfried Mureșan: În ultimii ani, proiectul important al Republicii Moldova a fost integrarea europeană. Iar Uniunea Europeană a dat mesaje foarte clare că-și dorește Republica Moldova, în rândurile sale ca stat membru, cu drepturi depline, cât mai rapid. Am reușit să facem primii pași de integrare europeană ai Republicii Moldova mai rapid decât s-au făcut pentru România sau pentru alte state din Europa Centrală și de Est: acordarea statutului de stat candidat, decizia de începerea negocierilor. Negocierile au început la nivel tehnic, însă s-au blocat la adică nu au putut începe la nivel politic fiindcă Viktor Orban nu a avut o problemă cu Republica Moldova, dar a avut o problemă cu Ucraina. Trebuie să găsim o soluție. Ce încerc să spun este următorul lucru: Maia Sandu mai are doi ani jumătate de mandat ca președintă și guvernul proeuropean din Republica Moldova mai are mai are trei ani jumătate de mandat. Nu știm ce va urma după aceea, dar e clar că integrarea europeană a Republicii Moldova trebuie să devină ireversibilă în următorii în următorii doi ani și cred că Uniunea Europeană va reuși să livreze acest lucru.  Dacă Uniunea Europeană nu va reuși să livreze acest lucru, înțeleg că poate cetățenii Republicii Moldova vor vrea să-și ia acest drept alături de România în Uniunea Europeană. Nu suntem în această situație și nu mi-e teamă să folosesc cuvântul Unire. Nu suntem încă în această situație. Uniunea Europeană livrează, dar mi se pare că mesajul și dinspre Republica Moldova, spre Uniunea Europeană, este haideți să parcurgem repejor și următoarele etape pentru ca integrarea noastră să devină clară și ireversibilă în următorii doi ani jumate și, dacă nu reușim să facem asta pe drumul normal, s-ar putea să fim nevoiți să ne gândim la o scurtătură. Q: Scurtătura fiind unirea?  Siegfried Mureșan: Scurtătura fiind unirea ca plan B, nu ca plan A, ci ca plan B.”

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră