marți 19 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: cum e de fapt

16 articole
Politică

VIDEO Orban îl acuză pe Nicușor Dan, la podcastul „Cum e, de fapt?”, că nu vrea alegeri anticipate

Fostul premier și președinte al PNL, Ludovic Orban, l-a criticat dur pe Nicușor Dan la podcastul „Cum e, de fapt?”, una din acuzațiile sale fiind că șeful statului a declarat public că respinge alegerile anticipate. Potrivit lui Orban, PSD ar fi partidul cel mai defavorizat de aceste alegeri anticipate.  Citește și: PSD anunță, în premieră, că are voturi pentru susținerea unui guvern minoritar, cu Grindeanu premier Un sondaj INSCOP publicat azi arată că intenția de vot pentru PSD a scăzut de la 20,1% în aprilie la 17,5% în mai 2026.  PSD este partidul care și-ar dori cel mai puțin anticipatele, acum Transcrierea începe la minutul 21.50: „Ludovic Orban: Pentru ca șansele președintelui de a putea să și pună amprenta asupra formării unui guvern să crească, da?, el are la dispoziție pârghia constituțională conferită de constituție și anume faptul că dacă două guverne succesive nu sunt investite de Parlament, dizolvă Parlamentul și declanșează alegeri anticipate. Păi, tu îți anulezi asta, spui că tu nu vrei să faci anticipate, că nu vrei să dizolvi... Q: Ai renunțat la o armă... Ludovic Orban: Ai renunțat la o armă. Vă pun o singură întrebare acuma. Dintre partidele relevante, nu vorbesc de POT și SOS, care sunt niște creații de moment și... Dar, dintre partidele astea, jucătorii care contează, care este singurul partid care nu-și dorește alegeri anticipate?  Q: PSD-ul.  Ludovic Orban: PSD. Da”.  Intenția de vot pentru PNL a depășit-o pe cea pentru PSD într-un sondaj INSCOP realizat în perioada 11-14 mai, adică în plină criză politică, publicat azi. Însă intenția de vot pentru USR a scăzut cu 2,5%, față de aprilie 2026, așa că este posibil ca alegătorii acestui partid să fi trecut la PNL. Intenția de vot pentru AUR a crescut foarte ușor, de la 37% în aprilie, la 38,2% în mai. 

PSD nu vrea anticipate, iar șeful statului nu trebuia să declare public că respinge această variantă, spune Ludovic Orba Foto: Inquam/Octav Ganea
Ciucu spune că contractele lui Ciucă trebuie verificate de stat (sursa: DeFapt.ro)
Politică

VIDEO Ciucu cere ca desecretizarea contractelor lui Ciucă cu presa să fie făcută de stat

Ciprian Ciucu a spus, la podcastul „Cum e, de fapt?” al DeFapt.ro, că PNL nu mai are în acest moment nici un contract cu presa. „Nu mai avem bani, avem datorii de milioane de euro din trecut”, a arătat primarul general al Bucureștiului și prim-vicepreședinte al PNL. „Decizia partidului” de secretizare a contractelor Ciucu a adăugat că PNL este în pericol să ajungă în incapacitate de plată dacă pierde procese intentate de creditori. „Nu doar că s-au cheltuit banii din subvenție, dar s-au lăsat milioane de euro datorii”, a declarat primarul Capitalei. Citește și: VIDEO Pîslaru spune, la podcastul „Cum e, de fapt?”, că PSD a fost de acord cu tăieri. Dar „i s-a tăiat filmul” când a fost vorba de interesele sale În ce privește transparentizarea contractelor încheiate cu presa de către PNL în mandatul de președinte al lui Nicolae Ciucă, Ciprian Ciucu a spus că a fost „decizia partidului” ca acestea să nu fie făcute publice. Aceeași „decizie a partidului” este și acum valabilă, potrivit lui Ciucu. Ciucu cere verificarea contractelor lui Ciucă La insistențele moderatorilor „Cum e, de fapt?”, Ciucu a arătat că obligația de transparență a contractelor cu presă „este normată de un regulament european”. Mai mult, primarul penelist al Bucureștiului a adăugat că inclusiv situația în care între partid și presă se interpune o firmă prin care trec banii este normată de același regulament european. Cu toate acestea, în ciuda regulilor UE, PNL refuză să facă publice contractele pe care le-a încheiat în trecut cu presa. Iar soluția lui Ciucu este una surprinzătoare: „doar instituții specializate ale statului pot face acest lucru.” Cu alte cuvinte, PNL cere statului să facă publice contracte care se află chiar în posesia PNL. Ce prevede Regulamentul UE Regulamentului european la care s-a referit Ciprian Ciucu are indicativul (UE) 2024/900 și privește transparența și vizarea publicității politice. Documentul introduce obligații extinse pentru actorii implicați în promovarea mesajelor politice, atât online, cât și offline. Principala cerință este ca orice material publicitar politic să fie etichetat clar, astfel încât publicul să poată identifica imediat caracterul politic al mesajului. Materialele trebuie să includă informații despre sponsorul reclamei, identitatea persoanei sau organizației care a finanțat campania, precum și sumele cheltuite sau intervalul de costuri aferente. Regulamentul prevede și obligativitatea unei notificări de transparență, care trebuie să conțină detalii despre scopul reclamei, procesul electoral sau legislativ vizat, criteriile folosite pentru direcționarea mesajului și tehnicile de targetare utilizate. În cazul publicității online, toate reclamele politice trebuie incluse într-un registru european accesibil publicului, unde informațiile relevante vor fi păstrate timp de șapte ani. De asemenea, utilizarea datelor personale pentru targetarea politică este strict limitată. Datele sensibile, precum opiniile politice, religia sau originea etnică, nu pot fi utilizate fără consimțământ explicit, iar folosirea datelor minorilor este interzisă. Regulamentul urmărește astfel creșterea transparenței campaniilor politice și reducerea riscului de manipulare electorală sau ingerințe externe.

Ministrul Dragoș Pîslaru a venit în Guvern pe un salariu de trei ori mai mic decât avea înainte (sursa: DeFapt.ro)
Politică

VIDEO Ministrul Pîslaru spune că este întreținut de soție: are un salariu de 2.300 de euro la Guvern

Invitat la „Cum e, de fapt?”, podcastul DeFapt.ro, ministrul Dragoș Pîslaru a vorbit și despre salariul său de ministru. Pîslaru a comparat salariul de dinainte de a intra în Guvern cu cel de acum. „Mă întreține soția mea și-i mulțumesc” Potrivit ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, înainte de deveni membru al Cabinetului Bolojan, salariul său era de 7.600 de euro net lunar la „o organizație internațională”. Ca ministru, însă, salariul lui Dragoș Pîslaru este de 2.300 de euro, de peste trei ori mai puțin decât venitul anterior. Prin urmare, a spus ministrul, are nevoie de venituri suplimentare: „Mă întreține soția mea și-i mulțumesc”. PNRR, făcut praf din cauza lipsei reformelor În același podcast, Pîslaru a mai spus că PSD nu a opus nici o rezistență la măsurile luate de guvernul Bolojan care afectau populația, dar s-a revoltat când trebuia să se facă reforma guvernanței corporative, ceea ce i-ar fi afectat interesele. Citește și: VIDEO Pîslaru spune, la podcastul „Cum e, de fapt?”, că PSD a fost de acord cu tăieri. Dar „i s-a tăiat filmul” când a fost vorba de interesele sale Însă șeful MIPE crede că, fiind interesat de banii de la Bruxelles, PSD va coopera pentru finalizarea PNRR.  Tot la „Cum e, de fapt?”, șeful MIPE a adăugat că demnitarii PSD au ținut la sertar legea salarizării, deși aceasta era jalon PNRR, din 2022 până în ianuarie 2026. Abia în ianuarie 2026, ministrul PSD al Muncii, Florin Manole, a reînceput să lucreze la acest proiect, dar „anvelopa bugetară” era de opt miliarde de euro - față de plafonul de doar 7,3 miliarde de euro - ba chiar mai mult. Cum au migrat proiectele PNRR de pe împrumuturi pe granturi Tot în podcastul DeFapt.ro, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene a explicat cum reușește să salveze sume uriașe din PNRR, care ar fi fost pierdute pentru că multe proiecte sunt întârziate: mută proiectele întârziate și care acum sunt finanțate din „grant” - partea nerambursabilă din PNRR - pe „loan”, partea de împrumuturi. Iar proiectele care acum erau finanțate prin împrumuturile avantajoase oferite prin PNRR și care pot fi finalizate până la data limită, 31 august, se trec pe grant-uri.  Potrivit lui Pîslaru, Comisia Europeană a acceptat în principiu această manevră. Și alte state - pe care Pîslaru nu le-a nominalizat - ar face același lucru.

PSD l-a lăsat pe Bolojan să taie și să crească taxele, s-a revoltat când premierul a vrut să se atingă de interesele clientelei sale, arată Dragoș Pîslaru Foto: PSD
Politică

VIDEO Pîslaru spune, la podcastul „Cum e, de fapt?”, că PSD a fost de acord cu tăieri

PSD nu a opus nici o rezistență la măsurile luate de guvernul Bolojan care afectau populația, dar s-a revoltat când trebuia să se facă reforma guvernanței corporative, ceea ce i-ar fi afectat interesele, spune ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. Însă el crede că, fiind interesat de banii de la Bruxelles, PSD va coopera pentru finalizarea PNRR.  Citește și: VIDEO Pîslaru explică, la podcastul „Cum e, de fapt?”, dezastrul lăsat de PSD la legea salarizării și ce se întâmplă cu salariile bugetarilor PSD și-a abandonat electoratul, s-a bătut pentru clientela sa „Pîslaru: E foarte e foarte interesant că PSD când a fost reformă care afectează populația cu măsuri grele, cu tăieri, cu lucruri, cu sectoare care sunt social afectate așa, domnule, n-a depus nici moțiune și a fost și de acord cu ele, le-a și votat. Tot ok.  Când s-a ajuns însă în zona în care au început să fie afectate interesele lor patrimoniale directe, clientele de partid, guvernanță corporatistă, lucruri care țin de anumite reforme care le zdruncinau niște controale... Deci brusc, când a fost acest lucru s-a tăiat filmul și a venit moțiunea și dăm jos cu Bolojan și așa mai departe. Deci asta este un lucru foarte important de spus. reforme cu populație, costul populației, nicio problemă.  Q: Mai precis, care dintre reforme?  Pîslaru: Guvernanța corporatistă. Asta e o chestiune care în mod clar a fost pusă în spațiul public cu «nu ne vindem țara», în spate... na... Q: Și atunci, iertați-mă, de ce am crede că același PSD care s a folosit de AUR, AUR nefiind vreun naiv în povestea asta, participând în cunoștință de cauză, da, la moțiune, la succesul moțiunii... Deci de ce același PSD, acum, până în la finalul lui august ar veni și ar spune pentru țară noi ne-am răzgândit, susținem reforma companiilor de stat pentru că, iată a fost ministrul Pâslaru la «Cum e de fapt», podcastul defapt.ro, și ne a arătat calea și ne predăm. De ce ar accepta asta??  Pîslaru: Pentru că, dacă vor să mai guverneze ceva, unde să poate să vă dea vreun ban Q: Credeți că nu se știa asta și până acuma? Pîslaru: Eu am constatat că sunt foarte pragmatici și că atunci când e vorba de a se trece și bifa niște lucruri care să poată să ducă la un pic de remediere a situației economice... E foarte complicat să guvernezi într-o situație în care ești aproape Grecia. Deci cumva nu este un act de totală iresponsabilitate... iraționalitate. Iresponsabilitate este, dar nu este totală iraționalitate în zona respectivă. Eu unul de aia v-am zis, deci eu am lucrat bine cu miniștrii PSD pentru că era un interes comun să faci lucrurile respective.”

Florin Manole a ținut la sertar legea salarizării, iar când i-a dat drumul avea un impact devastator asupra bugetului Foto: Facebook
Politică

VIDEO Pîslaru explică, la podcastul „Cum e, de fapt?”, dezastrul lăsat de PSD la legea salarizării

Demnitarii PSD au ținut la sertar legea salarizării, deși era jalon PNRR, din 2022 până în ianuarie 2026, arată ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene. Abia în ianuarie 2026, ministrul PSD al Muncii, Florin Manole a reînceput să lucreze la acest proiect, dar „anvelopa bugetară” era de opt miliarde de euro - față de plafonul de doar 7,3 miliarde de euro - ba chiar mai mult. Citește și: VIDEO Ministrul Pîslaru anunță în premieră, la podcastul „Cum e, de fapt?”, cum salvează PNRR-ul: „Eram în rahat cu PNRR-ul” Legea salarizării unitare în sectorul public reprezintă Jalonul nr. 420 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Termenul inițial stabilit în calendarul oficial al PNRR pentru intrarea în vigoare a legii salarizării (Jalonul 420) a fost Trimestrul IV din anul 2023 (31 decembrie 2023). Legea a fost reasumată de Guvern ca jalon restant, având ca termen limită data de 31 august 2026 pentru a nu pierde fondurile europene. În ceea ce privește salariile bugetarilor, vor crește cele de debutant, în timp ce la vârf „stau pe loc”, spune Pîslaru.  Legea salarizării: abandonată în 2023, abandonată în 2024, resuscitată abia în 2026, dar dădea un tun la buget Ce a arătat ministrul Pîslaru despre proiectul legii saalrizării unice:  „Pe reforme, sub nivelul mării (...). O treime” - despre stadiul reformelor din PNRR „Proiectul cu legea salarizării a fost discutat în 2022, abandonat, 2023 pusă din nou până în 2024, abandonat, reluat de ministrul Manole în ianuarie 2026 atenție la dată (...). Atunci au cerut din nou Băncii Mondiale să vină să refacă calculele. În ianuarie 2026 reintră Banca Mondială, face repede calculele și pregătește proiectul. Proiectul există, proiectul e pregătit, este gata de a fi adoptat.” Despre ce pregătise ministrul PSD Manole: „Era un proiect cu care nu se consultase cu ministerul de finanțe (...). Era un proiect de 8 miliarde în ultima versiune.”  „Deci în acest moment pe datele pe care le am de la finanțe, care încă nici nu sunt oficiale, Dumnezeule, în fine, dar am zis că vin aici, vin, trebuie să ajungi la 7,9% cheltuielile cu privire la salarii, ceea ce îți lasă un spațiu fiscal de 7,3 miliarde. Proiectul era de opt, dar pe anumite zone nu era calculat un anumit impact. Deci cumva era de un opt în condiții optimiste”.  Ce a spus Pîslaru despre salariile bugetarilor: „Salariile de bază oricum vor crește mult, 20 și ceva la sută în medie, pentru că incluzi toate sporurile în salariul de bază. Discutăm de la 154 de sporuri, le razi majoritatea. Le bagi în salariul de bază. Venitul salarial (...) nu va crește la banii ăștia pe care îi avem decât foarte puțin (...). Pentru debutanți undeva 10-15, pentru cei de sus stau pe loc (...). Adică, cu alte cuvinte, e un principiu de protecție salarială. Cei care sunt acuma cu venituri și sporuri și așa mai departe depășesc mult locul lor în grilă deja. Cam asta e ideea. Cei care sunt sus în ierarhie.”  Președintele PSD, Sorin Grindeanu i-a reproșat însă lui Pîslaru întârzierile la legea salarizării: „De săptămâna trecută trebuia să se discute, dacă nu mă înşel, conform calendarului, în Senat, legea salarizării. Nu s-a ajuns acolo, domnul ministru interimar a uitat că trebuie să facă lucrurile astea. De-abia azi cred că a început ceva discuţii. Şi asta, legea salarizării, dacă nu e asumată politic şi pică doar pe umerii unui ministru tehnocrat poate să dea drumul la o avalanşă de amendamente, de reaşezări, care să ducă această lege într-o zonă care se scape de sub control.”

Dragoș Pîslaru povestește cum a acceptat Comisia Europeană să salveze PNRR-ul românesc Foto: Facebook
Politică

VIDEO Ministrul Pîslaru anunță în premieră, la podcastul „Cum e, de fapt?”, cum salvează PNRR-ul

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a explicat, la podcastul „Cum e, de fapt?”, cum reușește să salveze sume uriașe din PNRR, care ar fi fost pierdute pentru că multe proiecte sunt întârziate: mută proiectele întârziate și care acum sunt finanțate din „grant” - partea nerambursabilă din PNRR - pe „loan”, partea de împrumuturi. Iar proiectele care acum erau finanțate prin împrumuturile avantajoase oferite prin PNRR și care pot fi finalizate până la data limită, 31 august, se trec pe grant-uri.  Citește și: VIDEO Ciucu explică, la podcastul „Cum e, de fapt?”, ce s-a întâmplat cu Bolojan: „L-au enervat”. Ce face Bolojan când e nervos Potrivit lui Pîslaru, Comisia Europeană a acceptat în principiu această manevră. Și alte state - pe care Pîslaru nu le-a nominalizat - ar face același lucru. „Există un interes comun ca PNRR ul să fie un succes și pentru Comisie și pentru România” Transcrierea începe la minutul 3.34:  „Păslaru: Și acuma revenind, de ce sunt eu încrezător că pe investiții rezolvăm lucrul? Păi, sunt încrezător pentru că deja eu am prenegociat cu comisia, o chestie pe care acuma na o află toată lumea, ca să mai am încă ocazie să așez lucrurile până la sfârșitul lunii mai. Q: Ah... Păslaru: Vedeți, e momentul de ah, pentru că eu am anticipat faptul că nu toată lumea o să-și respecte lucrurile. Și atunci eu ce fac acuma? Până la sfârșitul lunii mai iau proiectele de pe împrumut care sunt gata cu fundiță și le mut în grant ca să mă asigur că toate sunt termină și asta înseamnă că ce: nu mai iau acuma decât ce sunt 100% sigur că se termină Și vă răspund acuma la Umbrărescu. Am două loturi pe grant la care am un semn de întrebare. Încă nu e clar că nu se termină în sensul că de asfaltat se va asfalta. Q: Nu o să se deschidă, să circule mașina pe acolo, că asta-i ideea... Pîslaru: Eu nu pot să spun că n-o să se, eu pot să spun că există un risc. Da. Și atuncea, dacă am pe feroviar de o valoare chiar mai mare lucruri pe care le-am făcut și pe care le mutasem vara trecută de pe grant pe loan pentru că erau întârziate, dar acuma le-am recuperat întârzierea, le iau frumos, le pun frumos pe grant, se închide lucrul, am terminat. Deci, pe scurt,  spitalele le facem pe cele de pe grant. Deci acolo n-am o problemă (...) Pe grant am suficiente proiecte care sunt certe care să ne facă să luăm toți banii pe grant mutând din împrumut.  Q: Pe grant, și mutând din împrumut. Și Comisia acceptând deja... Pîslaru: Acceptînd principiul, până nu treci pragul, nu pot să spun că am obținut. Da, aici e o diferență, dar noțiunea și principiul este un lucru pe care l-am prediscutat. De exemplu, anul trecut în vară, vă aduceți aminte, un mare succes a fost că am reușit să băgăm 1.200 de ambulanțe pentru zona de intervenție, partea civilă, domnul Arafat cu zona dumnealui. Da. Cele 1200 de ambulanțe pe care le-am introdus foarte greu le-am pus atunci pe împrumut pentru că comisia zicea „Mai dă-vă încolo! Ați stat de cinci ani de zile și n-ați făcut chestii și ziceți voi că-mi luați 1.200 de ambulanțe.” Ei, le-au luat. Deci au luat 1.200 de ambulanțe și eu acuma, dacă am 1.200 de ambulanțe luate pe împrumut, țuști, le mut pe partea de grant. E, una peste alta, ideea este că când știi cu ce te ocupi și ce e de făcut, știi, ai un plan”.  Ulterior, la finalul interviului, Pîslaru a spus că Comisia Europeană este de acord cu acest transfer de la loan-uri la grant-uri și invers pentru că dorește ca PNRR-ul să fie un succes în România. „Q: Dar se aprobă ușor? Comisia spune: «bine, domnule faceți așa»?  Pîslaru: Nu se aprobă ușor. Q: Dar de ce? Și ce trebuie să facă o țară ca să primească totuși aprobarea asta?  Păslaru: Comisia Europeană nu are de nu are de ce să aprobe, adică nu este obligată de nimic să aprobe așa ceva. Q: Și de ce a aprobat în cazul României? Pîslaru: Pentru că există un interes comun ca PNRR ul să fie un succes și pentru Comisie și pentru România. Știu că există opinii diferite în România, dar Comisia Europeană chiar își dorește ca PNRR-ul să fie un succes pentru români”. 

Ciucu povestește, la podcastul „Cum e, de fapt?”, cum ar fi încercat Firea să-l cumpere Foto: Facebook
Politică

VIDEO Ciucu povestește, la podcastul „Cum e, de fapt?”, cum ar fi încercat Firea să-l cumpere

Actualul primar al Capitalei, prim-vicepreședintele PNL Ciprian Ciucu, povestește, la podcastul „Cum e, de fapt?”, cum ar fi încercat Firea să-l cumpere și ce i-a transmis că dorește. El arată că propunerea a venit printr-un consilier - pe care nu l-a nominalizat - care i-a oferit posibilitatea să-și numească propria clientelă la conducerea unei companii municipale.  Citește și: VIDEO Ciucu explică, la podcastul „Cum e, de fapt?”, ce s-a întâmplat cu Bolojan: „L-au enervat”. Ce face Bolojan când e nervos Ciucu povestește, la podcastul „Cum e, de fapt?”, cum ar fi încercat Firea să-l cumpere Transcrierea începe la minutul 8.20: „Q: Ai spus că doamna Firea a vrut să te cumpere. Cum merg chestiile astea? Că bănuiesc că n-a venit la tine cu sacoșa. Ciucu: A nu, nu, a trimis pe cineva la un moment dat. Nu știu dacă...Hai să nu vorbesc prostii. Nu știu dacă dânsa l-a trimis. Era un consilier general care mă știa din facultatea.  Q: Nu puteai proba asta?  Ciucu: Dar nu, nu pot.  Q: Un consilier general...  Ciucu:...din PSD și «domle, tu ce vrei?» «Păi nu vreau nimic». Cum adică ce vreau?  Q: N-a venit el cu o ofertă... Ciucu:...și m-a întrebat. Păi nu vrei și tu una din... Avem 24 de companii municipale, pui CA-ul acolo, vezi și tu să te descurci. Q: Cât luai dintr-un CA pe lună? Ciucu: Nu e vorba de CA, e vorba de companie. Adică CA-ul pune director, cine pune director angajează achizițiile... Q: Adică să controlezi efectiv, nu doar să fii în CA, să-ți dea câteva mii de lei. Tu să decizi contractele (...) Binevoitoare până la urmă. Ciucu: Păi, dar da... Și atunci am zis... și a zis: «Ce vrei?». Și zic: «Vreau să fiu primar». «Hai, mă, pleacă de aici». Zic: "Nu, pe bune, vreau să fiu primar» Și uite că am ajuns primar”.

Ciucu explică, la podcastul „Cum e, de fapt?”, ce s-a întâmplat cu Bolojan: „L-au enervat” Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

VIDEO Ciucu explică, la podcastul „Cum e, de fapt?”, ce s-a întâmplat cu Bolojan: „L-au enervat”

Prim-vicepreședintele PNL Ciprian Ciucu  explică, la podcastul „Cum e, de fapt?”, ce s-a întâmplat cu premierul Ilie Bolojan, în ultima perioadă de timp: „L-au enervat”. Ciucu a spus de ce răbdarea premierului s-a terminat și cum reacționează aceasta când este nervos: este sarcastic. Citește și: EXCLUSIV Ministrul USR Darău primește bani publici pentru șase cabinete parlamentare cu zero angajați. Ia și bani de transport, deși e plimbat gratuit de SPP Ciucu explică, la podcastul „Cum e, de fapt?”, ce s-a întâmplat cu Bolojan: „L-au enervat” Transcrierea începe la minutul 2.04 din interviu: „Q: În situația de față știm totuși, sau bănuim, sau e destul de mare probabilitatea, mai largă decât PSD, ca scenariul să fi fost că Ilie Bolojan fie va ceda pentru că e slab... Ciucu: Nu știu, nu l-au cunoscut pe Ilie Bolojan... Acum l-au enervat! Q: ...fie va fi făcut să cedeze, de către o grupare din partid, de către servicii, de către... Ciucu: Deci omul acesta este el cu conștiința lui. Nu are scandaluri de corupție, nu are interese personale. Ghinion! Da? Și l-au enervat. Au reușit după ce a încasat și a încasat și ne zicea nu le răspunde. Lăsați-i în pace. Să trecem și legea asta, după urma bugetul, după urma altă lege și așa mai departe. A stat, a încasat și a acumulat și s-a enervat.  Q: Nu l-am văzut pe Bolojan nervos. Adică nu mi-l imaginam cum arată. Ridică tonul? Ciucu: Nu, nu, este calm. Este sarcastic.  Q: A, deci cum i-a cerut președintele Nicușor Dan.  Ciucu: Calm ca și comportament, dar toate declarațiile și poziționările politice pe care le-ați văzut și le veți mai vedea acum... Q: ...vin dintr-o furie, să zicem?”. Cum glumește Bolojan  Ulterior Ciucu a mai arătat că Ilie Bolojan „a fost până acuma în situația în care trebuia să livreze ceva oamenilor și atunci a tăcut și a acumulat, deși strategia PSD nu este de o lună, două, ei de luni și luni de zile îl atacă sistematic asumat (...). Adică aveau punctaj de partid”.  „Q: Atunci ce spera premierul Bolojan? Ce reforme putea să facă în condițiile în care... Ciucu: A făcut câteva! Spera și a reușit și tocmai că a tăcut și că nu a dat drumul la o sarabandă a declarațiilor. Și acum vedem că este cum am mai zis mai devreme liber de contract să mă exprimă așa și atunci poate să le zică și să le facă.  Q: Mai am o curiozitate legată de Ilie Boloran. Nu vreau să te pun într-o situație mai complicată, dar are o notorietate că nu prea are umor. Ciucu: Are un umor mai englezesc, dacă vreți... Q:...poate ardelenesc, nu-mi dau seama. Ciucu: Sau ardelenesc, că are are un umor, e mai hâtru așa.  Q: Am văzut o singură poză în care râdea. Chiar am vrut s-o țin minte.... Ciucu: Râde, râde și nu-i așa încruntat tot timpul. Unu, râde și folosește sarcasmul și folosește foarte mult negația. Adică «da, aceștia sunt niște oameni responsabili și de ispravă», spunând chestiunea asta, dar de fapt din tonalitate spune exact opusul”. 

Ciucu spune, la podcastul „Cum e, de fapt?”, în ce condiții s-ar rupe contractul dintre PNL și Dan Foto: Inquam/George Calin
Politică

VIDEO Ciucu spune, la podcastul „Cum e, de fapt?”, în ce condiții s-ar rupe contractul PNL - Dan

Prim-vicepreședintele Ciprian Ciucu spune, la podcastul „Cum e, de fapt?”, în ce condiții s-ar rupe contractul social dintre PNL și președintele Nicușor Dan: „Dacă aș afla, de exemplu, că președintele Nicușor Dan intervine în interiorul partidului meu pentru a-și impune un punct de vedere defavorabil voinței partidului”. Citește și: VIDEO Bomba penală a lui Bolojan: Oana Gheorghiu pregătește sesizări după ce a pus mâna pe documente din companiile de stat Ciucu a insistat însă, anterior, că nu a văzut nici o problemă în relația dintre Ilie Bolojan și Nicușor dan, că își dorește să continue relația cu șeful statului și că nu-și permite să facă speculații care să-l „antagonizeze”.  Ciucu spune, la podcastul „Cum e, de fapt?”, în ce condiții s-ar rupe contractul dintre PNL și Dan Transcrierea începe la minutul 8.48 din podcast:  „Ciucu: Încă o dată, nu am văzut niciun fel de problemă la Ilie Bolojan. Q: Nu la Ilie Bolojan... Ciucu: Da, dar, unul la mână, nu știu ce gândește Nicușor Dan. Doi la mână, în această situație politică în care totuși eu îmi doresc să continuăm cu președintele Nicușor Dan, nu-mi permit să fac niciun fel de speculații care să mi-l antagonizeze. Da, pentru că avem nevoie de relație acolo... Q: Nu e cam târziu, nu e cam târziu pentru că luni zile...  Ciucu: Târziu va fi la un moment dat când voi fi cert că domnul Nicușor Dan, dacă aș afla de exemplu că domnul Nicușor Dan intervine în PNL, da, intervine în interiorul partidului meu pentru a-și impune un punct de vedere defavorabil voinței partidului, atunci se rupe contractul social.  Q: Și cum ar putea să facă asta? Cum ar putea Nicușor Dan să intervină? Ciucu: Păi, nu știu. Și atâta timp cât știu că nu a intervenit sau că nu am date că ar fi intervenit, prefer să mențin această relație cât se poate de diplomată și de corectă. Q: Pâi dacă a intervenit prin PSD? Ciucu: Dacă aș afla că a intervenit așa, dacă aș afla că ar interveni în PNL, că s-ar vedea, de exemplu, cu colegi de ai mei și nu cu conducerea statutară, atunci acel contract pică și, ca să folosesc un eufemism, ne considerăm liberi de contract.  Q: Ca să fiu sincer, acest zvon circulă, ca să spun așa, că s-ar putea întâmpla sau chiar că s-a întâmplat, dar nu avem niciun fel de informații din zona aia...  Ciucu: Adică acesta, din punctul meu de vedere, ar putea să fie o linie, n-aș numi roșie, dar mi-ar fi foarte greu să trec peste un astfel de lucru. Q: Probabilitatea să se întâmple asta acum fiind de...  Ciucu: Nu știu să vă zic. V-am zis că eu nu aș accepta așa ceva (...) Noi am fost partid prezidențial. Partidul Național Liberal a fost partid prezidențial (...) a lui Klaus Iohannis și deciziile nu au fost luate în Modrogan. Întotdeauna se urma o agendă făcută din afara partidului. Eu cred că este sănătos pentru democrația din România ca deciziile partidelor să se ia la sediul și în formurile statutare ale partidelor, nu în alte părți. Da, asta este ceea ce cred că este corect. Acest partid este o organizație puternică, are propriului suflet, propria lui agenție în sens de voință și de a propune formule de guvernare și nu cred că nu cred că este bine. Adică, pe de o parte vrem să avem o relație corectă alături de președinte și trebuie să ne respectăm reciproc (...) Și președintele trebuie să respecte Partidul Național Liberal și pe președintele lui”. 

Oana Gheorghiu, la podcastul „Cum e, de fapt?”, despre ce ar fi așteptat de la Nicușor Dan Foto: Facebook
Politică

VIDEO Oana Gheorghiu, la podcastul „Cum e, de fapt?”, despre ce ar fi așteptat de la Nicușor Dan

Vicepremierul Oana Gheorghiu a vorbit, la podcastul „Cum e, de fapt?”, despre ce ar fi așteptat de la șeful statului, Nicușor Dan: „Aș fi simțit nevoia unei intervenții măcar la nivelul ăsta de a nu lăsa societatea să se ducă după o minciună”. Însă ea a arătat că s-a mai întâmplat să aibă opinii diferite față de Nicușor Dan - pe care-l cunoaște din tinerețe - dar „până la urmă el a avut dreptate”. Citește și: VIDEO Oana Gheorghiu, la podcastul „Cum e, de fapt?”: criterii ridicole de evaluare a șefilor Transelectrica Oana Gheorghiu, la podcastul „Cum e, de fapt?”, despre ce ar fi așteptat de la Nicușor Dan Transcrierea începe la minutul 5.28: „Q: Ne ați spus la un moment dat că au fost două persoane în care ați avut încredere și mi s a părut că aveți un pic de dubiu acuma în legătură cu relația cu Nicușor Dan.  Gheorghiu: Eu îl, după cum știți, îl cunosc pe Nicușor Dan din copilărie, din tinerețe, nu din copilărie, din tinerețe și întotdeauna l-am considerat și îl consider un om extrem de onest, cu propriul sistem de gândire, diferit de al meu cel puțin, cu propriile analize. Eu acum am simțit o frustrare, mai ales că în această moțiune a PSD ului a fost folosită munca mea foarte mult și a fost folosită într un mod manipulator și aș fi simțit nevoia mai ales că eu sunt un independent în guvernul României care nu are nicio culoare politică și n-am avut interacțiuni cu partidele în mod clar, aș fi simțit nevoia unei intervenții măcar la nivelul ăsta de a nu lăsa societatea să se ducă după o minciună.  Q: Ar trebui să fiu moderator, dar spun asta. Vorbeam cu colegul înainte. Exact asta i-aș fi spus și eu lui Nicușor Dan. Înțeleg că încerci să fii neutru și moderator, dar aici e vorba de politici publice și trebuie să ne spui: ești sau nu pentru privatizare și lași discursul acesta anti-privatizare să domine societatea sau nu? Gheorghiu: Dar știți ce e? Un discurs poate să fie. Că e un discurs antiprivatizare sau pro-privatizare e un discurs. Oamenii au voie să aibă opinii și eu sunt prima care spun asta. Ce cred eu că trebuie să intervină un președinte este să nu lase minciuna să devină adevăr...  Q: Ați fi vrut să fiți, poate nu dumneavoastră personal, dar demersul acesta să fie apărat de președinte în sensul în care să spună avem o moțiune de cenzură, e dreptul lor, bla bla bla, dar se bazează pe o minciună. Ați fi vrut să auziți asta de la Nicușor.  Gheorghiu: Nu știu dacă se aude la el. Aș fi vrut ca acest demers manipulator și mincinos să nu fie lăsat nesancționat de la nivelul președinției. Mi se pare că e nevoie ca liderii din România să rescrie felul în care societatea asta este tratată. Pentru că noi lăsăm pe unii politicieni să-și bată joc de oameni, lăsându-i să ducă minciunile astea mai departe și să le transforme în adevăruri. Pentru omul care nu a citit și nu înțelege chiar piața de capital, demersul meu, care este unul onest și făcut cu multă muncă și cu gândul la România, a devenit o minciună.. a devenit adevăr. L a transformat. Vinde țara. Și da, aș simți nevoia, dar cum ziceam, nu-l acuz și nu-l bănuiesc de rele intenții. Q: Cum vă explicați atitudinea președintelui din aceste zile? Gheorghiu: Uneori și în trecut Nicușor Dan a avut o altfel de abordare a problemelor care până la urmă s-a dovedit a fi corectă. Și eu, punându-mă în papucii lui, aș fi făcut altfel. Q: Poate că credeți că are un plan pe care nu-l înțelege nimeni în acest moment politic vorbind?  Gheorghiu: Nu pot să fac supoziții, doar spun că în trecut lucrul ăsta s a întâmplat. De la noi să se vadă cumva, de la el altcumva și până la urmă el a avut dreptate. Nu știu și nu vreau să fac supoziții. Eu v-am spus doar ce am simțit eu și el poate că e la nivel personal, nu neapărat și poate că nu intervine un președinte pentru astfel de lucruri, dar din perspectiva mea...”

Oana Gheorghiu la podcastul „Cum e, de fapt”: criterii ridicole de evaluare a șefilor Transelectrica Foto: Facebook
Politică

VIDEO Oana Gheorghiu, la podcastul „Cum e, de fapt?”: evaluare ridicolă a șefilor Transelectrica

Vicepremierul Oana Gheorghiu relatează, la podcastul „Cum e, de fapt”, criteriile ridicole de evaluare a șefilor Transelectrica: numărul de ședințe sau numărul de clienți, în condițiile în care Transelectrica deține monopolul pe piața de transport a energiei electrice. Ea a povestit că a cerut Secretariatului General al Guvernului (SGG) - Transelectrica fiind subordonată SGG - contractele de mandat de la mai multe companii de stat, dar a fost refuzată - i s-a cerut inclusiv să se documenteze de pe site. Citește și: Document UE: Politizarea companiilor din energie și transporturi, sectoare controlate de PSD, a dus la tăierea masivă a fondurilor alocate României prin PNRR Gheorghiu a primit aceste contracte abia după ce Radu Oprea (PSD) a demisionat de la conducerea SGG. CEO la Transelectrica este Ștefăniță Munteanu, membru PSD, fost consilier județean în Buzău, fieful fostului premier Ciolacu. El are studii la Facultatea de Management, Marketing, Universitatea Română-Americană. Presa a scris că el ar fi finul lui Marcel Ciolacu.  Oana Gheorghiu la podcastul „Cum e, de fapt”: criterii ridicole de evaluare a șefilor Transelectrica Transcrierea începe la minutul 20.20:  „Gheorghiu: Atunci când tu faci un contract de mandat în care unui monopol cum este Transelectrica îi pui ca indicator după care îi măsori performanța păstrarea numărului de clienți, deși tu știi sigur că n-au unde să se ducă în altă parte (...) este absurd, oamenii ăia nu-s motivați. Cân le pui ca indicator de măsurare a performanței numărul de ședințe ale consiliului și-i și premiezi...(...) sau capacitatea de distribuție.  Q: Aceste informații le-ați cerut lui Radu Oprea?  Gheorghiu: Le-am cerut Secretariatului General al Guvernului.  Q: Și nu vi le-au dat... Gheorghiu: Mi-a răspuns că sunt pe site. Pe site e doar un model...(...) Q: Ați primit contractele în final... Gheorghiu: Le-am primit săptămâna aceasta... Q: Pentru că s-a schimbat șeful SGG-ului... Gheorgiu: Pentru că s-a schimbat...”

Năsui, la podcastul „Cum e, de fapt”: critici dure la tandemul Fritz-Moșteanu, care conduce USR-ul Foto: Facebook
Politică

Năsui, la podcastul „Cum e, de fapt”: critici dure la tandemul Fritz-Moșteanu, care conduce USR-ul

Deputatul USR Claudiu Năsui a adus, la podcastul „Cum e, de fapt”, o serie de critici dure la tandemul Fritz-Moșteanu, care conduce USR-ul. El a apreciat că dacă Dominic Fritz va pierde, la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), procesul de incompatibilitate și va fi obligat să demsioneze din funcția de primar al Timișoarei, acesta va rămâne la conducerea USR.  Citește și: VIDEO EXCLUSIV Fostul ministru USR Claudiu Năsui relatează, la podcastul “Cum e, de fapt?“, cum îi cerea SRI să naționalizeze COS Târgoviște Năsui, la podcastul „Cum e, de fapt”: critici dure la tandemul Fritz-Moșteanu, care conduce USR-ul „Un parazit nu-și părăsește niciodată gazda de bună voie”, a explicat Năsui. El a fost ministru al Economiei în guvernul Cîțu. Transcrierea începe de la minutul 2.06.  „Năsui: Deci, va fi păstrat la conducerea partidului la cum văd eu lucrurile acum. Acum că ați zis că sunt membru în conducere, sunt membru în biroul național, asta este un for. E ca în Parlamentul României. Adică dacă poți să fii în minoritate acolo, nu ești neapărat nu influențezi direcția în care merg lucrurile. Cred că acum ce pot spune politic este că și domnul Frit și domnul Moșteanu au dus partidul într o zonă mult mai mult mai de stânga și într o zonă mai mult mai foarte diferită decât ce era inițial. Q: Spuneți că nu mai este un partid de dreapta. Năsui: Aș zice că elementele care îl făceau de dreapta sau măcar liberal - erau și inițial a fost o luptă cumva în interiorul partidului, și o luptă cumva câteodată contra curentului - acum să zicem că nu mai există acea acea bucată. Și cred că, din păcate, intrarea la guvernare și politicile luate la guvernare au fost mai degrabă unele de tipul lăsăm sistemul așa cum e, dar ne punem noi oamenii și o să-mi (...) meargă mai bine. Adică nu nu o reformă cât o schimbare de conducere. Q: N-avem răspuns la întrebarea ce se va întâmpla cu Dominic Fritz în partid dacă pierde acest proces. Năsui: Asta nu știu. Nu știu. Eu vă pot spune ce s a întâmplat până acum. Ce s-a întâmplat până acum este retorica că e nevinovat și că este un abuz al justiției. Q: Reformulez. Are suficientă susținere Dominic Friț în USR în acest moment (...)? Năsui: Absolut. Domnul Fritz și domnul Moșteanu conduc acum USR-ul.  Q: Domnul Moșteanu conduce acum USR-ul? Năsui: Împreună cu domnul Fritz (...) Q: După scandalul...? Năsui: Știți cum e, scandalul acela e scandal pentru electorat, nu e scandal pentru conducere neapărat. O să-l o să vedeți și la următoarele alegeri. Odată ce ești într o anumită funcție, nu mai contează cât de adecvat. Ce contează pentru persoana aceea este să o țină cât mai mult (...) Eu nu acuz chestia asta, e un comportament cert uman, am văzut și la alte partide și este o chestie cumva normală. Știți cum e se zice un parazit nu și părăsește niciodată gazda de bună voie (...) Asta se asta se întâmplă deja în toate partidele. Nu e foarte dur. Este doar realitatea. Eu totdeauna v-am spus adevărul de 10 ani de când sunt în politică. Deci nu nu m-am schimbat.  Q: Până până să apară scandalul studiilor al domnului Moșteanu, dumnealui era o prezență... Năsui: Dar atenție, scandalul acela era mult mai vechi (...) nu e ca și cum a apărut ceva nou. Q: Și atunci cum vă explicați faptul că dumnealui a ajuns ministrul, deși se știa că e o bombă acolo amorsată și care va face poc? Năsui: Din același motiv pentru care a ajuns și domnul Andrușcă, ministru, pentru că el a avut puterea politică în momentul acela. Q: Foarte dură... Năsui: Poate să fie alt ministru, poate să fie doamna Viorica Dăncilă (...) Oamenii n-ajung în funcții politice pentru că sunt adecvați pentru funcțiile acelea. Ajung în funcții politice pentru că au influență politică. Q: Inclusiv în USR. Năsui: Din păcate da. Inclusiv în USR s a întâmplat lucrul acesta. (...)  Q: De ce este o problemă că în acest moment Ionuț Moșteanu este atât de influent în USR? Năsui: Dar nu eu am zis că e o problemă. M-ați întrebat cine conduce și v-am spus cine conduce (...) Hai să vă spun, problema mea cu conducerea USR-ului este că a renunțat la reforme. Că uitați, de exemplu acum la momentul înregistrării acestui noi am putea să forțăm niște reforme”.   

Fostul ministru USR Claudiu Năsui relatează cum îi cerea SRI să naționalizeze COS Târgoviște Foto: Facebook
Politică

VIDEO EXCLUSIV Năsui, la podcastul “Cum e, de fapt?“: cum îi cerea SRI naționalizări și numiri

Fostul ministru USR al Economiei, Claudiu Năsui, relatează, la podcastul “Cum e, de fapt?“, cum îi cerea SRI să naționalizeze COS Târgoviște și cum intervenea acest serviciu secret în deciziile ministerului. “V-ați găsit foarte prost persoană cu care să naționalizați orice. Cică nu, c-o vindem apoi“, a relatat Năsui. Șef al SRI era, la acel moment, Eduard Hellvig, fost parlamentar și ministru PC și PNL.  Citește și: Legăturile suspecte ale lui Claudiu Manda cu Emiratele Arabe Unite, dezvăluite de un „watchdog” din Bruxelles Năsui a fost ministru circa opt luni și jumătate în guvernul Cîțu. COS Târgoviște, care produce oțeluri speciale, a fost cumpărat de grupul italian Beltrame.  Fostul ministru USR Claudiu Năsui relatează cum îi cerea SRI să naționalizeze COS Târgoviște La podcastul “Cum e, de fapt?“, Năsui relatează presiunile din 2021 pentru ca acest combinat să fie, de facto, naționalizat. Transcrierea începe de la minutul 15.50:  “Claudiu Năsui: Singurul lucru pe care am putut să-l fac pentru cele 72 de companii erau la vremea respectivă în Ministerul Economiei era să blochez o naționalizare care începuse pe vremea domnului Orban, care a pornit pentru faimosul combinat de oțeluri speciale de Târgoviște. Era o o situație în care el fusese privatizat după mine foarte prost și fraudulos chiar. Dar asta e istorie antică. În vremea lui Adrian Năstase la niște ruși care au acumulat acolo o datorie de 40 de milioane de euro la statul român. Ce voia statul român profund, guvernul Orban, să facă era să semnez că ștergem datoria și luăm compania. Eu am zis și am zis asta și domnilor de la SRI care mi au care susțineau aceeași cale de acțiune: Nu știu, nu mi ați citit postările de Facebook. Nu, nu știu.  Q: Adică SRI-ul susținea aceeași cale de acțiune... Năsui: Da. Da. Și și mie se pare că SRI-ul face foarte face policy. (...) Adică e cam mult așa și mie mi se pare, și am zis nu mi-ați citit postările de Facebook, nu știu, v-ați găsit foarte prost persoana cu care să naționalizați orice. Cică nu, c-o vindem apoi. Păi hai să n-o naționalizăm. Hai s-o vindem de pe acum dacă ești. Q: Dar nu v a fost teamă să fiți abraziv cu SRI? Năsui: Până la urmă am intrat, eu am foarte clar ce pentru ce am intrat în politică. N-am intrat în politică ca să fiu o rotiță a aceluiași sistem care a mers până acum. În același mod în care am mers până acum. Puteam să fiu mult mai bine“. 

Lăzăroiu explică decizia PSD: „Niște marionete după care se ascund oameni foarte puternici” Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

VIDEO Lăzăroiu explică decizia PSD: „Niște marionete după care se ascund oameni foarte puternici”

Sociologul Lăzăroiu explică, la podcastul „Cum e, de fapt?”, decizia PSD de a-i retrage sprijinul premierului Ilie Bolojan: „PSD-ul are niște marionete în vârf acolo și PSD-ul în general e o carcasă după care se ascund niște oameni foarte puternici din foarte multe zone ale societății care are au niște interese foarte mari pe care Bolojan le-a deranjat”, a explicat el.  Citește și: PSD ar depune plângere penală împotriva meme-urilor cu șobolani, dar și-ar încrimina conducerea: șeful PSD Sibiu a scris „ȘOBOLAN BOLOJAN” Lăzăroiu a spus că Sorin Grindeanu, Claudiu Manda sau Olguța Vasilescu nu ar fi avut curaj să-l dea jos pe Bolojan. Lăzăroiu explică decizia PSD: „Niște marionete după care se ascund oameni foarte puternici” „Lăzăroiu: Eu zic așa, meciul ăsta nu l-au început ei. PSD-ul are niște marionete în vârf acolo și PSD-ul în general e o carcasă după care se ascund niște oameni foarte puternici din foarte multe zone ale societății care are au niște interese foarte mari pe care Bolojan le-a deranjat (...) sau urmează să le deranjeze. Și când zic din mai multe zone ale elitei instituționale, mă refer la servicii. Mă refer la armată, poliție, magistratură, oameni de afaceri care sunt mufați la companii de stat, la contracte cu statul și așa mai departe.  Adică noi am ajuns să spunem pesediștii, niște nenorociți, niște... Nu zic că ei nu câștigă, toți ăștia, că ei semnează, știi?  Dar în spate sunt alții. Adică, gândiți-vă și voi. Voi îl vedeți pe Grindeanu, cunoscându-l... că noi îi știm, așa, sau pe Olguța sau pe Manda... (...)  Dar îi vedeți ca pe niște oameni curajoși care au zis: „Frate, trebuie să-l dăm jos pe Bolojan și nu știu ce”? Ei oricând pot intra la închisoare și ei știu și sunt mulți din PSD în situația asta. Ciolacu și aia... Deci, pe ei cineva îi manevrează.”

Sociologul Lăzăroiu la primul podcast „Cum e, de fapt?”: Pe cine pariază în meciul Bolojan-PSD
Politică

VIDEO Sociologul Lăzăroiu la primul podcast „Cum e, de fapt?”: pe cine pariază în meciul Bolojan-PSD

Sociologul Sebastian Lăzăroiu spune, la primul podcast „Cum e, de fapt?” (VIDEO), pe cine pariază în meciul Bolojan-PSD: pe PSD.  Lăzăroiu explică de ce crede asta și arată că greșeală a făcut, în trecut, Bolojan, ceea ce arată că acestea nu este un politician. Citește și: VIDEO Sociologul Sebastian Lăzăroiu la primul podcast „Cum e, de fapt?”: Nicușor Dan știe „ceva” când promite rezultate în șase luni din partea noilor șefi ai parchetelor Însă sociologul, care a fost consilier prezidențial în mandatul lui Traian Băsescu și ministru al Muncii, a afirmat că, de fapt, nu PSD se luptă cu Bolojan, ci grupurile de interese deranjate de acțiunile Guvernului.  Sociologul Lăzăroiu la primul podcast „Cum e, de fapt?”: Pe cine pariază în meciul Bolojan-PSD „Q: Începe pe 20 aprilie meciul... Dacă ai paria, pe cine ai paria, Bolojan sau Grindeanu? Bolojan sau PSD? Lăzăroiu: PSD. Q: Câștigă PSD?  Lăzăroiu: Da. Q: De ce ești așa de pesimist? Lăzăroiu: Pentru că știu PNL-ul. Q: Tu zici că în momentul în care băieții din PNL, mulți dintre ei..., vor simți că Bolojan nu le mai controlează bugetul, or să schimbe tabăra, cum au făcut-o în istorie de la 1990 încoace... Lăzăroiu: Da... Acuma trebuie să lămurim un lucru, nu știu cum să o spun... Dacă noi o să discutăm în meciul ăsta tot timpul de Bolojan, Grindeanu, Olguța Vasilescu... Q: ... e mai ușor să explic la oameni... Lăzăroiu: ... E mai ușor. Ok. Dar eu zic așa, meciul ăsta nu l au început ei. PSD ul are niște marionete în vârf acolo și PSD-ul în general e o carcasă după care se ascund niște oameni foarte puternici din foarte multe zone ale societății care are au niște interese foarte mari pe care Bolojan le-a deranjat (...) sau urmează să le deranjeze. Și când zic din mai multe zone ale elitei instituționale, mă refer la servicii. Mă refer la armată, poliție, magistratură, oameni de afaceri care sunt mufați la companii de stat, la contracte cu statul, la și așa mai departe.  Adică noi am ajuns să spunem pesediștii, niște nenorociți, niște...Nu zic că ei nu câștigă, toți ăștia, că ei semnează, știi?  Dar spate sunt alții. Adică gândiți-vă și voi. Voi îl vedeți pe Grindanu cunoscându-l...că noi îi știm așa sau pe Olguța sau pe Manda... (...)  Dar îi vedeți ca pe niște oameni curajoși care au zis: „Frate trebuie să-l dăm jos pe Bolojan și nu știu ce”? Ei oricând pot intra la închisoare și ei știu și sunt mulți din PSD în situația asta. Ciolacu și aia... Deci pe ei cineva îi manevrează”. Însă Lăzăroiu a spus că a greșit la Congresul PNL, când nu și-a impus propria echipă: „El a făcut o greșeală după părerea mea, pentru că el nu e politician. El a făcut o greșeală astă vară când a avut congres. Dacă era dacă era politician, el lua puterea în PNL (...) El a zis: «Domnule, să lăsăm toate grupurile să lăsăm să vină» și i-a lăsat la liber să candideze, când el putea să se ducă cu moțiune, cu echipă, să zică «Domnule eu fac echipa mea, ăștia sunt» (...) Wl trebuia să anticipeze, el trebuia să știe...”  

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră