luni 01 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: cum e de fapt

25 articole
Politică

VIDEO PSD se va topi, va ajunge pe locul trei, polarizarea - AUR vs proeuropeni (Siegfried Mureșan)

Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan susține că PSD se confruntă cu perspectiva unui declin similar celui înregistrat de partidele social-democrate din mai multe state europene. Invitat la podcastul „Cum e, de fapt?” al DeFapt.ro, acesta a afirmat că social-democrația europeană traversează o perioadă de slăbiciune, iar această evoluție ar putea avea consecințe directe și asupra scenei politice din România. În opinia sa, viitoarele confruntări electorale din Europa nu se vor mai desfășura între stânga și dreapta în sensul clasic al termenului, ci între forțele proeuropene și mișcările populiste și extremiste. Social-democrația europeană, într-un moment de slăbiciune Siegfried Mureșan a explicat că partidele social-democrate au înregistrat rezultate modeste în mai multe state membre ale Uniunii Europene, ceea ce le-a diminuat influența politică. Citește și: Noile autostrăzi românești vor rezista 20-25 de ani, față de 40-50 de ani, avertizează Erbașu, care explică de ce sunt prost construite „Social-democrații europeni sunt într-un moment de slăbiciune. Au luat între 5 și 10% la alegerile parlamentare într-o serie de state. Sunt cvasi-inexistenți în Polonia, foarte slabi în Franța în momentul de față, doar un pic peste 10% în Germania”, a declarat europarlamentarul. Potrivit acestuia, dificultățile întâmpinate de partidele social-democrate nu sunt fenomene izolate, ci reflectă o tendință mai largă care afectează o parte importantă a stângii europene. O nouă polarizare politică în Europa Mureșan consideră că în următorii ani competiția politică europeană se va concentra tot mai mult pe opoziția dintre forțele proeuropene și formațiunile populiste sau extremiste. „Polarizarea se va face între populiști extremiști care vor să slăbească modul democratic ordonat în care trăim și acea forță politică care explică oamenilor cât mai clar de ce extremiștii sunt o amenințare pentru modul nostru de viață democratică”, a afirmat el. În această logică, europarlamentarul apreciază că temele dominante ale viitoarelor campanii electorale vor fi apărarea democrației, apartenența europeană și libertățile democratice. El a făcut referire la alegerile recente din Republica Moldova, pe care le consideră un exemplu al modului în care se va structura competiția politică în anii următori. „Viitoarele campanii electorale la nivel european și campania de la alegerile europarlamentare din 2029 vor fi exact cum a fost campania din Republica Moldova: democrație, Europa, libertate”, a spus Mureșan. PSD, împins spre locul al treilea în politica românească În ceea ce privește România, reprezentantul PNL estimează că scena politică se va reorganiza în jurul confruntării dintre AUR și forțele proeuropene. În acest context, PSD ar urma să piardă din influența de care s-a bucurat în ultimele decenii. „În România, evident că polarizarea va fi între AUR, de o parte, și forțele proeuropene reformatoare conduse de Ilie Bolojan în partea cealaltă, cu PSD-ul într-un rol de partid pe locul trei, în cele mai bune condiții”, a declarat europarlamentarul. El consideră că partidul va fi „mult slăbit” comparativ cu poziția dominantă pe care a ocupat-o în numeroase momente după 1989. De ce socialiștii europeni nu au rupt relațiile cu PSD Întrebat de ce familia social-democrată europeană nu a exclus complet PSD și pe liderul interimar al partidului, Sorin Grindeanu, în ciuda criticilor și tensiunilor apărute în ultima perioadă, Mureșan a oferit o explicație pragmatică. Potrivit acestuia, slăbirea social-democrației europene face ca fiecare delegație națională să conteze mai mult în interiorul grupului politic european. „De ce socialiștii europeni încă nu i-au închis ușa complet în nas lui Sorin Grindeanu? Răspunsul este: fiindcă socialiștii europeni au un moment de slăbiciune și fiindcă au nevoie de acele 10 mâini ridicate ale PSD-ului în grupul socialiștilor europeni”, a afirmat europarlamentarul. O perspectivă asupra viitorului stângii europene Analiza lui Siegfried Mureșan se înscrie într-o dezbatere mai amplă privind transformările pe care le traversează partidele tradiționale din Europa. În timp ce unele formațiuni social-democrate continuă să joace un rol important în guvernarea unor state membre, în altele acestea au pierdut o parte semnificativă din electorat. Din perspectiva europarlamentarului liberal, această tendință va continua și în următorii ani, iar România nu va reprezenta o excepție. În viziunea sa, competiția politică se va concentra tot mai mult pe raportarea la proiectul european și la provocările generate de ascensiunea curentelor populiste și extremiste, în timp ce spațiul electoral al social-democrației va deveni din ce în ce mai restrâns.

PSD în declin, AUR și proeuropenii în ascensiune (sursa: Facebook/Partidul Social Democrat)
Eurodeputații, solidari cu Maia Sandu (presedinte.md)
Eveniment

VIDEO Cum și-a luat Rizea palme în Parlamentul European: prin aplauze (Siegfried Mureșan)

Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan a oferit detalii, la podcastul „Cum e, de fapt?” al DeFapt.ro, despre momentul tensionat petrecut în Parlamentul European, când fostul deputat Cristian Rizea a întrerupt ceremonia în cadrul căreia președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a fost decorată cu Ordinul European de Merit. Potrivit acestuia, reacția eurodeputaților a fost una unanimă și a transmis un mesaj clar de susținere pentru liderul de la Chișinău. Cum a ajuns Cristian Rizea în Parlamentul European Siegfried Mureșan a explicat că Parlamentul European este o instituție deschisă publicului și că accesul în clădire poate fi obținut și fără invitația unui europarlamentar, în anumite condiții. Citește și: Noile autostrăzi românești vor rezista 20-25 de ani, față de 40-50 de ani, avertizează Erbașu, care explică de ce sunt prost construite Potrivit eurodeputatului, Cristian Rizea nu a fost acreditat ca jurnalist și nici nu a fost invitat oficial la eveniment. Acesta ar fi intrat în instituție în calitate de vizitator individual, având acces doar în zona destinată publicului. „Parlamentul European este o instituție deschisă. Se poate intra și fără invitația unui europarlamentar, dacă sunt respectate procedurile de acces. Din câte știu, domnul Rizea a intrat ca vizitator individual și de aceea nu a avut acces decât la tribuna destinată vizitatorilor”, a explicat Mureșan. Eurodeputații au acoperit huiduielile prin aplauze În timpul ceremoniei dedicate Maiei Sandu, Cristian Rizea a început să strige din tribuna rezervată vizitatorilor. Reacția sălii a fost imediată, susține europarlamentarul român. Potrivit lui Mureșan, eurodeputații au început să aplaude în mod deliberat pentru a acoperi intervențiile fostului parlamentar și pentru a împiedica perturbarea evenimentului. „În momentul în care dumnealui a început să strige lucruri neadevărate, Parlamentul European imediat l-a acoperit prin aplauze. S-a văzut foarte clar că europarlamentarii au aplaudat în mod conștient până când domnul Rizea nu s-a mai aflat în sală”, a declarat acesta. Mesaj clar de susținere pentru Maia Sandu Siegfried Mureșan consideră că reacția colegilor săi din Parlamentul European a reprezentat mai mult decât un simplu gest spontan. În opinia sa, a fost o demonstrație clară de solidaritate cu Maia Sandu și cu parcursul european al Republicii Moldova. Europarlamentarul a povestit că mulți dintre cei prezenți urmăreau în permanență tribuna vizitatorilor pentru a vedea dacă Rizea mai continuă să strige, menținând aplauzele atât timp cât a fost necesar. „Mesajul europarlamentarilor a fost unul foarte clar: continuăm să aplaudăm și să acoperim aceste minciuni atât timp cât este nevoie. A fost o solidarizare conștientă cu Maia Sandu pentru oricât de mult timp a fost nevoie până când domnul Rizea nu a mai deranjat”, a afirmat Mureșan. Maia Sandu, susținută de Parlamentul European Incidentul petrecut la Strasbourg nu a afectat desfășurarea ceremoniei dedicate președintei Republicii Moldova. Dimpotrivă, potrivit europarlamentarului român, reacția unanimă a celor prezenți a evidențiat sprijinul de care Maia Sandu se bucură în instituțiile europene. Momentul s-a transformat astfel într-o demonstrație de solidaritate politică și simbolică față de liderul de la Chișinău, în timp ce tentativa lui Cristian Rizea de a atrage atenția asupra sa a fost rapid neutralizată de aplauzele eurodeputaților.

Siegfried Mureșan arată că integrarea în UE trebuie să fie clarificată în momentul în care Maia sandu nu mai este președinte al Republicii Moldova Foto: Facebook
Politică

VIDEO Siegfried Mureșan arată, la podcastul „Cum e, de fapt?”, că unirea este Planul B al R. Moldova

Siegfried Mureșan a spus, la podcastul „Cum e, de fapt?”, că integrarea în UE este planul A al Republicii Moldova, dar dacă aceasta nu se produce accelerat, unirea cu Românai este alternativa. Mureșan a arătat, însă, că Republica Moldova a beneficat deja de un proces de integrare mai rapid decât al României. Citește și: Încă un primar PSD îl desființează pe Grindeanu: partidul „se duce în cap”, plătește televiziunile Republica Moldova a beneficiat de proceduri accelerate de primire în UE Transcrierea începe la minutul 14.40: „Q: Credeți într-o unire cu Republica Moldova, este realistă? Siegfried Mureșan: În ultimii ani, proiectul important al Republicii Moldova a fost integrarea europeană. Iar Uniunea Europeană a dat mesaje foarte clare că-și dorește Republica Moldova, în rândurile sale ca stat membru, cu drepturi depline, cât mai rapid. Am reușit să facem primii pași de integrare europeană ai Republicii Moldova mai rapid decât s-au făcut pentru România sau pentru alte state din Europa Centrală și de Est: acordarea statutului de stat candidat, decizia de începerea negocierilor. Negocierile au început la nivel tehnic, însă s-au blocat la adică nu au putut începe la nivel politic fiindcă Viktor Orban nu a avut o problemă cu Republica Moldova, dar a avut o problemă cu Ucraina. Trebuie să găsim o soluție. Ce încerc să spun este următorul lucru: Maia Sandu mai are doi ani jumătate de mandat ca președintă și guvernul proeuropean din Republica Moldova mai are mai are trei ani jumătate de mandat. Nu știm ce va urma după aceea, dar e clar că integrarea europeană a Republicii Moldova trebuie să devină ireversibilă în următorii în următorii doi ani și cred că Uniunea Europeană va reuși să livreze acest lucru.  Dacă Uniunea Europeană nu va reuși să livreze acest lucru, înțeleg că poate cetățenii Republicii Moldova vor vrea să-și ia acest drept alături de România în Uniunea Europeană. Nu suntem în această situație și nu mi-e teamă să folosesc cuvântul Unire. Nu suntem încă în această situație. Uniunea Europeană livrează, dar mi se pare că mesajul și dinspre Republica Moldova, spre Uniunea Europeană, este haideți să parcurgem repejor și următoarele etape pentru ca integrarea noastră să devină clară și ireversibilă în următorii doi ani jumate și, dacă nu reușim să facem asta pe drumul normal, s-ar putea să fim nevoiți să ne gândim la o scurtătură. Q: Scurtătura fiind unirea?  Siegfried Mureșan: Scurtătura fiind unirea ca plan B, nu ca plan A, ci ca plan B.”

Siegfried Mureșan explică de ce crede că PNL ar trebui să rămână în opoziție Foto: Facebook
Politică

VIDEO Siegfried Mureșan mărturisește, la podcastul „Cum e, de fapt?”, cel mai greu moment în PNL

Siegfried Mureșan a mărturisit, la podcastul „Cum e, de fapt?”, când i-a fost cel mai greu, în PNL: când a fost obligat să candideze alături de pesediști. „Dar căutați-mă în fotografii și nu mă veți găsi nicio fotografie alături de europarlamentari PSD”, spune el. Citește și: ANALIZĂ Rusia a atacat deliberat România și a obținut ce visa: debandadă și politicieni lași Însă nucleul principal al discuției a fost despre ceea ce trebuie să facă PNL: în opoziție sau la putere.  Mureșan crede că PNL trebuie să rămână în opoziție cu PSD și AUR Transcrierea începe de la minutul 0.30: „Q: Ați avut momente în care v-ați simțit cu adevărat inconfortabil în acest partid și v-ați gândit poate aș pleca în altă parte? Siegfried Mureșan: Păi, credeți că mi-a plăcut să candidez pe listă comună la europarlamentare? A fost...  Q: Am vrut să vă întreb asta și mie era și...  Siegfried Mureșan: N-o să numesc acum anumiți colegi de la PSD, dar cu siguranță a fost (...) cel mai dificil moment. Q: Da, eu nu voiam să vă bag cuțitul în rană.   Siegfried Mureșan: Dar căutați-mă în fotografii și nu mă veți găsi nicio fotografie alături de europarlamentari PSD, nici înainte de alegeri, nici după, nici în campaniile electorale. Q: Dar cum s-au gândit ei să vă pună sub niște oameni care erau în topul Politico cei mai mari chiulangii în Parlamentul European? Siegfried Mureșan: Păi, nu asta-i problema. Cred că problema a fost de ce Partidul Național Liberal în acea etapă a fost în principal preocupat de binele PSD-ului, fiindcă adevărul e următorul: PSD ul întotdeauna s-a temut de vot și întotdeauna PSD-ul a încercat să aranjeze scena politică înainte de vot în așa fel încât să mai decredibilizeze puțin din alte partide, să le mai viruseze un pic. Iar datoria noastră ca Partid Național Liberal nu e să facem pe plac PSD-ului. Datoria nu e să facem bine PSD-ului. Datoria noastră e să facem bine, să facem ceea ce e bine pentru PNL. Deci da, cred că în acea etapă Partidul Național Liberal a greșit în prin modul în care a acționat politic, în principal în beneficiul PSD-ului. Rezultatul a fost că au pierdut credibilitatea atât PNL-ul, cât și PSD-ul. Nu mă interesează pierderea de credibilitate a PSD-ului, dar mă interesează pierderea de credibilitate a partidului meu și vreau s-o recuperăm. Q: Dar decizia atunci a fost a lui Klaus Iohannis? Siegfried Mureșan: Nu știu acest lucru. Nu, eu am văzut deciziile luate într adevăr implementate în cadrul partidului, dar nu știu să vă spun asta. Chiar nu știu. Q: Cât ați fost europarlamentar v-ați văzut vreodată cu președintele Iohannis? E o mare discuție legată și de el. De asta vă întreb: cât de toxică a fost influența sa, cât de mare a fost influența sa. Siegrfried Mureșan: Da. Bun. Acum, eu n-am avut niciodată o funcție de conducere în Partidul Național Liberal. N-am căutat, am reușit să-mi fac treaba bine în Parlamentul European necăutând să am funcții în partid. Ca atare, dialogul meu întotdeauna a fost cu oameni, cu factori de decizie din România pe teme europene și acolo sincer nu am văzut nici la președintele Iohannis ceva ce să nu fie în regulă. Deci repet, relevanța mea era pe teme europene și e în continuare și acum și dialogul meu atunci mai degrabă era pe teme europene. Deci nu pot spune că am fost în acea etapă un mare jucător politic pe teme de politică internă. Q: Dar vreți să fiți acum un jucător politic pe teme de politică internă dacă Ilie Bolojan trece partidul în opoziție și-l reconstruiește?  Siegrfired Mureșan: Obligația mea e să-mi fac în primul rând treaba bine, să reprezint România bine în Parlamentul European, să încerc să explic oamenilor aici care sunt deciziile pe care le luăm la nivel european și de ce sunt bune. Dar mă interesează viitorul Partidului Național Liberal și cred că suntem pentru prima dată de mulți ani într-un moment în care Partidul Național Liberal poate recâștiga încrederea oamenilor. Să nu ne îmbătăm cu apă rece. Încrederea se pierde ușor, se recâștigă greu. Suntem într-un moment favorabil. Oamenii înțeleg că premierul Bolojan e un om politic care acționează în primul rând pe baza unor valori. Deci adesea vedem la Ilie Bolojan comunicare tehnică, despre cifre, despre deficit, dar ceea ce-l mână pe el cu adevărat e corectarea nedreptăților din societate. Și tocmai aceste nedreptăți au dus la creșterea populismului în România, la creșterea partidelor antisistem. Deci da, cred că ne aflăm într un moment interesant. Cred că Partidul Național Liberal are șansa de a recâștiga încrederea, dar trebuie să facem ce trebuie în perioada următoare și cu siguranță trebuie să stăm departe și de PSD și de AUR.  Q: Deci ați prefera să stați în opoziție. Siegrfied Mureșan: Categoric. Categoric. În primul rând vedem după moțiunea de cenzură o majoritate antireformistă în Parlamentul României și obligația noastră e să stăm departe de această majoritate. Dacă Partidul Național Liberal s-ar întoarce la braț cu PSD-ul aurizat la guvernare, sunt convins că AUR ar dospi și crește în opoziție și s-ar naște un bloc reformator. Fiindcă în România sunt mulți oameni care doresc o Românie europeană, modernă, reformatoare și dacă noi am merge la braț cu PSD, atunci: AUR-ul ar crește și ar crește un bloc reformator. PSD, PNL împreună s-ar bate pe electoratul în cel mai bun caz pe care l-au avut Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu la prezidențiale, 28%, în cel mai rău caz pe electoratul pe care l-a avut Cina Antonescu la alegerile prezidențiale 20-21%. Ca atare, n-am avea nimic de câștigat. Plus, repet, n-am face ce e bine pentru România și ne-am asocia cu un partid care, în mod evident, dorește să blocheze reformele. Pe când mergând în opoziție, lăsăm PSD și AUR să se înghesuie pe electoratul care vrea să țină România captivă și să ducă România înapoi. Electoratul cu care au pierdut alegerile prezidențiale și Adrian Năstase și Victor Ponta și Viorica Dăncilă și George Simion! Și noi ne-am concentra să facem o ofertă corectă, onestă, substanțială electoratului din România care vrea reforme, vrea modernizare și vrea o Românie proeuropoeană care e majoritară. Pe acest electorat s au câștigat toate alegerile prezidențiale din 2004 încoace”. 

Radu Miruță, Dragoș Pîslaru și Ilie Bolojan păreau că au un drum politic comun Foto: Facebook
Politică

VIDEO Radu Miruță, la podcastul „Cum e, de fapt?”: nu poate răspunde dacă USR trece în opoziție

Ministrul Apărării, Radu Miruță (USR), a afirmat, la podcastul „Cum e, de fapt?”, că nu poate răspunde la întrebarea dacă partidul său va rămâne sau nu în opoziție. Emisiunea a fost înregistrată luni, 25 mai. Între timp, a apărut declarația ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, numit în această funcție cu susținerea PNL, că ar putea face parte dintr-un guvern de tehnocrați condus de Alexandru Nazare: „Este ceva ce, cu siguranţă, dacă mă sfătuiesc şi cu prim-ministrul şi există şi din partea dumnealui un acord de principiu pentru a mă asigura că o să continuăm o relaţie bună în continuare, da, este una din opţiuni. Dar este ceva ce trebuie să vedem ce configuraţie va fi”.  Pe de altă parte, surse politice susțin că o parte din miniștrii USR ar dori să rămână în Guvern, ignorându-l pe președintele USR, Dominic Fritz. Acesta va ști pe 5 iunie dacă pierde sau nu procesul de incompatibilitate cu ANI. Dacă pierde, el va trebui să plece din funcția de primar al Timișoarei, iar autoritatea sa în USR se va prăbuși. Miruță spune că USR a crescut fiind la guvernare, pin ceea ce au făcut miniștrii săi Înregistrarea discuției cu Radu Miruță începe la minutul 18.45: „Q: Unde se va termina pentru USR această criză? În opoziție sau la putere? Radu Miruță: Este o întrebare la care nu am să vă dau un răspuns, având în vedere dinamica politică din ultimele săptămâni. Însă, atunci când nu ai chestii cuantificabile despre a spune rămânem în guvern pentru că se va întâmpla asta, nu rămânem pentru că se va întâmpla asta, trebuie să ne uităm la ce a făcut USR în guvern. Pentru că, la urma urmei, oamenii în funcție de asta judecă. USR era acuzat, domnule, fac scandal, nu se poate lucra cu ei. Uite, am intrat în guvern, scandalul n-a fost de USR făcut deloc. Q: Dar vedeți că vă ia Bolojan voturi în ultimul sondaj din INSCOP. V-a luat vreo 2%, s-au mutat la PNL. Radu Miruță: Domnul Bolojan a făcut, în analiza mea, lucruri sănătoase pentru România în acest guvern. (...) Pe datele pe care le avem noi, pentru cum am făcut noi, bine, rău, lucruri și USR a crescut în urma participării în acest guvern. Faptul că oamenii văd că deciziile astea de a da la o parte tot felul de amiciții, de a face tot felul de combinații pe banul public, se suprapun și la USR, și la domnul Bolojan, nu-i ceva rău din asta. Eu îmi doresc să existe pe piață, pe piața politică, mai mulți decidenți care să meargă în direcția asta, că atunci creșc șansele ca România să ajungă pe o zonă, zic eu, mai bună. Adică eu nu văd nimic rău.  Dacă domnul Bojan a crescut, a crescut pentru modul în care a condus acest guvern. Dacă USR a crescut, a crescut pentru modul în care miniștrii s-au manifestat și au decis în acest guvern. Dacă a scăzut, de asemenea din motivele astea.”

Ministrul Pîslaru spune că a lucrat excelent cu miniștrii PSD (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Politică

VIDEO Pîslaru: „Am lucrat cu miniștrii PSD senzațional”. Pîslaru ar vrea în Guvern și după Bolojan

Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a fost invitatul „Cum e, de fapt?”, podcastul DeFapt.ro, împreună cu Mircea Marian și Cătălin Prisacariu. Pîslaru i-a lăudat pe miniștrii PSD, cu care spune că a lucrat „senzațional”. O laudă care cântărește greu după ce ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene a anunțat că ar putea rămâne în Executiv și după plecarea lui Ilie Bolojan. „A fost și o colegialitate excelentă în guvern” „Dacă e să fim corecți, a fost și o colegialitate excelentă în guvern, ceea ce știu că e neverosimil  (...). Am lucrat cu miniștrii PSD senzațional. Deci, încă o dată, este foarte important să înțelegem că au fost locuri în care am lucrat. Cererea de plată patru n-o scoteam fără miniștrii PSD, că erau domeniile lor (...). Citește și: Ministrul Pîslaru nu vrea în Opoziție: ar face parte dintr-un guvern de tehnocrați condus de Nazare Și ușor-ușor, în mod gradual, pentru că interesul era comun, toți aveau nevoie să renegocieze PNRR ca să știm că se primesc banii, aici e catch-ul. (...) Eu cred că de asta colaborau. (...) Asta sper și eu să se înțeleagă după mandatul ăsta al meu. Deci, asta, pe cuvânt, știu că poate suna uneori lăudăros, dar chiar e o diferență. Adică chiar că te pricepi și știi, e o diferență. Nu poți să zici că adevărul nu i adevăr. (...) Deci, dacă ești profesionist, ești profesionist. (...) Deci, problema pe care o avem este așa: interesul tuturor era acela ca proiecte de importanță mare care erau peste tot prin țară să se facă. Or, prin supracontractare, se serveau alți clienți politici, dar riscai să nu iei banii nici pentru ăia care erau avansați cu proiectele. Deci, practic, era o penalizare în care ai avut o masă critică de, să spunem, clienți, județe, ministere, nu știu ce, care își dădeau seama că dacă nu fac aceste lucruri, nu au cum să miște lucrurile, să le termine și atunci e și presiunea publică pe care am creat-o prin transparență. Era clar că singura modalitate prin care mai ai ceva de guvernat din țară era dacă dai drumul la fondurile astea să funcționezi. De aia miza a fost atât de mare și de aia am putut lucra la nivel de guvern, în interiorul guvernului am lucrat.”, spune ministrul la podcastul „Cum e, de fapt?” (începând cu minutul 12).

Ministrul Apărării, Radu Miruță, crede că PSD și AUR nu au curaj să se opună pe față programului SAFE (sursa: defapt.ro)
Eveniment

VIDEO Miruță, la podcastul „Cum e, de fapt?”: AUR și PSD ar vrea să boicoteze SAFE, dar nu au curaj

Radu Miruță, ministru al Apărării și ministru interimar al Transporturilor, a fost invitatul "Cum e, de fapt?", podcastul DeFapt.ro, cu Mircea Marian și Cătălin Prisacariu. Miruță a explicat în detaliu de ce România este acum expusă în fața dronelor kamikaze, dar a arătat și că mai multe programe pentru echipamente anti-dronă, inclusiv în colaborare cu Ucraina, sunt în curs de contractare. „Nu prea au curaj să spună direct” Întrebat dacă are sentimentul că PSD și AUR boicotează programul SAFE, ministrul Apărării a confirmat dorința celor două partide, dar a nuanțat. Citește și: Ilie Bolojan spune unde s-a aflat PSD în ultimele trei săptămâni și ce ar fi trebuit să facă „Am sentimentul că ar vrea, dar își dau seama că atât de mare este interesul României pentru asta încât nu prea au curaj să spună direct. S-ar bucura să se mai pună un pic de-a doua, dar nu vor să spună cu toată gura asta. Ce e de înțeles, și probabil că înțeleg și ei și realizează, e că semnarea contractelor astea prin SAFE nu-i nici pentru Miruță, nu-i nici pentru, nu știu, guvernul Bolojan, din care sunt și ei parte și au fost în toate discuțiile despre SAFE. E despre înzestrarea armatei române mult mai ieftin.”, a spus Miruță.

Grindeanu nu a avut nici o direcție, a mers în ping-pong, crede Radu Magdin Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

VIDEO Analistul Magdin explică, la podcastul „Cum e, de fapt?”, de ce Grindeanu a pierdut bătălia

Radu Magdin este unul dintre analiștii care înțeleg foarte bine PSD, iar acum crede că acest partid a pierdut bătălia cu Ilie Bolojan din multe motive. Dar una dintre explicațiile date de Magdin este: „Când ne întoarcem într-o zonă de virtute și nu de eficiență economică, PSD-ul mănâncă bătaie”. El spune că ascensiunea lui Bolojan nu poate fi explicată, așa cum încearcă să susțină PSD, prin simpla promovare, eventual cu ajutorul boților, pe rețelele sociale. Citește și: Sebastian Ghiță primea indicații de la un agent rus cum s-o comprimită pe Maia Sandu - document Armenia PSD ia bătaie când discuția este despre virtute Transcrierea discuției începe la minutul 0.24: „Q: Din bula noastră, care e, să zicem așa, o zonă PNL-USR, după părerea mea, se vede că Bolojan a ieșit bine din afacerea asta și Grindeanu prost. Dina ta, cum se vede? Radu Magdin: La fel. Mie mi se pare că, chiar dacă existau anumite argumente legitime de critică la nivelul domnului prim ministru, felul în care a avut loc operațiunea, debarcarea, o operațiune în două etape, aș spune eu, pentru că a fost un prim un fel de încălzire acum o lună și jumătate și un prim eșec și ulterior felul în care s au desfășurat lucrurile recent, au permis pe de o parte, zic eu, victimizarea și ulterior întărirea personalității politice sau personajului politic Bolojan, după caz. Deci, și din afară aș spune că este câștigător și cred că este câștigător și prin contrast. El ține o direcție. Poți să fii de acord cu direcția respectivă, poți să nu fii de acord cu direcția, dar pare că ține o direcție. Ceilalți nu par că țin o direcție, ci parcă merg în ping pong, că ezită.  Q: Eu eu aș zice personal că ceea ce îl ridică pe Bolojan este faptul că face ceva, pe când ceilalți...Dar întrebarea ar fi de ce Grindeanu a fost sinucigaș? Adică clar mi s-a părut că se duce în cap, nici măcar nu câștigă ceva. Radu Magdin: Cred că suntem ca într un fel de film western în care toată lumea s a crezut cowboy, dar până la urmă doar unul nu a clipit. Pe patternurile, pe modele noastre anterioare, foarte puține personalități politice au dus bătălii până la capăt sau au reușit să țină bătălii în formă continuată. Exemplul cel mai clar Băsescu (...) și care până la urmă a ieșit post două mandate ca majoritatea președinților noștri relativ uzat, dar iată că acum este reevaluat prin comparație cu epigonii. Deci din această perspectivă cred că calcul la nivel de Grindeanu a fost: «politica noastră este asta care este. Este un plan public și este un plan mai puțin public de negociere. În plan nepublic de negociere s-au strâns multe nemulțumiri. A, îl debarcăm». Dar nu s-au gândit, zic eu, și strategic, la toți pașii pe care îi au de făcut și la toate scenariile și nu s-au așteptat nici la atâta opoziție. În primul rând, cred că au greșit foarte mult insistând pe ideea de demisie și spun asta în calitate de persoană căpoasă, pentru că un om căpos nu și-ar da demisia dacă consideră că are dreptate. Și cred că asta a fost prima mare greșeală, un fel de neînțelegere a psihologiei adversarului tău politic. Q: Și ceea ce cred eu este că nu s-au așteptat...Bolojan efectiv a devenit erou  Radu Magdin: Da, este erou. Este erou. Pe de o parte, în mod normal, cred că oamenii simpatizează cu o persoană care pare că este atacată în general. Dacă după aia câștigă și bătălia morală și pare că e atacată injust, cu atât mai mult și dacă eroul nostru devine și puternic și rezistent, cu atât mai mult vine simpatia acolo. Sigur că mai poți să te joci pe social media, pe altele poți diferi găsi diferite narative, dar nu poți să spui că tot ce este în momentul de față la nivel de simpatie este o operațiune, pentru că nu este. E și mult comportament natural.  Q: Deci nu boții l-au făcut pe Bolojan, ci efectiv publicul... Radu Magdin: Eu nu sunt un expert în domeniu și nu pot nega faptul că partidele noastre au boți sau că am am și am văzut asta, dar nu cred că poți justifica tot boostul ăsta, tot comportamentul ăsta, pur și simplu punându-l pe seama unei operațiuni electronice, pentru că nu mi se pare o chestiune reală. S-a pierdut bătălia pentru dominație morală. El a ieșit câștigător și dintr-o dată mie mi se pare că acuma nu mai poți să nici să spui, să mai contești o serie de de pași cu care de exemplu eu ca poate ca cetățean nu am fost confortabil la nivel de austeritate, da, sau la împărțirea greutății în austeritate și ăsta...Pe moment suntem paralizați într-o zonă în care cineva pare că e băiatul bun și ce ne zis că sunt băieții răi că l-au atacat.  Q: Exact așa sunt și eu. Am fost foarte critic cu Bolojan pentru că a crescut taxele fără să reducă statul, dar acuma sunt în poziția în care merg cu valul... Radu Magdin: Dar s-a repolarizat discuția. Ne-am întors într o zonă de de virtute oarecum. Și, în general, când ne întoarcem într-o zonă de virtute și nu de eficiență economică, PSD-ul mănâncă bătaie”. 

Ludovic Orban îi mai dă o șansă lui Nicușor Dan: să-l propună pe Bolojan premier Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

VIDEO Orban spune, la podcastul „Cum e, de fapt?”, care ar fi șansa de reabilitare a lui Nicușor Dan

Deși este un critic extrem de dur a președintelui Nicușor Dan, Ludovic Orban îi dă o șansă: să-l pună premier pe Ilie Bolojan, din nou. La podcastul „Cum e, de fapt?”, fostul premier și lider PNL a apreciat că actualul președinte riscă să nu-și ducă mandatul la final pentru că și-ar fi dezamăgit susținătorii. Citește și: Miruță vrea să deblocheze drumul pregătit de Bolojan, Arad-Oradea, dar CNAIR l-a turnat la Antena 3 și i-a făcut și plângere prealabilă Orban a fost consilier al președintelui Nicușor Dan, care însă l-a eliberat din funcție după doar o lună și jumătate, în noiembrie 2025. Acum, Ludovic Orban se opune unui premier tehnocrat.  Orban exclude susținerea PNL pentru un premier tehnocrat Transcrierea începe la minutul 19.21:  „Q: Cum vedeți rezultatul rezultatul continuarea crizei politice? Premier tehnocrat sau Sorin Grindeanu?  Ludovic Orban: Asta e o gogomănie, premier tehnocrat. Nu există premier tehnocrat. Răspunderea politică va fi răspunderea politică a partidelor care sprijină un guvern, chiar dacă el este condus de unul care nu e membru de partid. Dar îmi pun întrebarea: cum să sprijine Partidul Național Liberal și Uniunea Salvați România un premier tehnocrat asupra căruia n-au absolut niciun fel de posibilitate de a-l cunoaște și care în mod evident va cere sprijinul PSD? Înseamnă să continui guvernarea cu PSD, numai că n-o continui cu Ilie Bolojan, președintele PNL, premier, care era cel care era îndrituit conform protocolului și conform unui lucru elementar, unei continuități... După părerea mea, singura șansă, am mai spus o dată și o mai spun...Singura șansă a lui Nicușor Dan de a se reabilita în fața oamenilor care astăzi sunt profund dezamăgiți, care au avut încredere în el, l-au susținut fără dezinteresat, fără niciun fel că dorință de a fi ambasador, de a fi șef la servicii, oameni obișnuiți, oameni simpli care l-au susținut pentru că au crezut în el... Singura lui șansă este să reinstaleze guvernul PNL, USR, UDMR cu Bolojan premier, altfel va continua prăbușirea. Și, după părerea mea, sincer, eu nu știu dacă își duce...El se gândește la al doilea mandat, după părerea mea, nu știu dacă își duce mandatul la bun sfârșit. Pentru că nu există niciun alt președinte care să fi dezamăgit într o măsură mai profundă, mai ales oamenii care l-au susținut, decât Nicușor Dan”. 

PSD nu vrea anticipate, iar șeful statului nu trebuia să declare public că respinge această variantă, spune Ludovic Orba Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

VIDEO Orban îl acuză pe Nicușor Dan, la podcastul „Cum e, de fapt?”, că nu vrea alegeri anticipate

Fostul premier și președinte al PNL, Ludovic Orban, l-a criticat dur pe Nicușor Dan la podcastul „Cum e, de fapt?”, una din acuzațiile sale fiind că șeful statului a declarat public că respinge alegerile anticipate. Potrivit lui Orban, PSD ar fi partidul cel mai defavorizat de aceste alegeri anticipate.  Citește și: PSD anunță, în premieră, că are voturi pentru susținerea unui guvern minoritar, cu Grindeanu premier Un sondaj INSCOP publicat azi arată că intenția de vot pentru PSD a scăzut de la 20,1% în aprilie la 17,5% în mai 2026.  PSD este partidul care și-ar dori cel mai puțin anticipatele, acum Transcrierea începe la minutul 21.50: „Ludovic Orban: Pentru ca șansele președintelui de a putea să și pună amprenta asupra formării unui guvern să crească, da?, el are la dispoziție pârghia constituțională conferită de constituție și anume faptul că dacă două guverne succesive nu sunt investite de Parlament, dizolvă Parlamentul și declanșează alegeri anticipate. Păi, tu îți anulezi asta, spui că tu nu vrei să faci anticipate, că nu vrei să dizolvi... Q: Ai renunțat la o armă... Ludovic Orban: Ai renunțat la o armă. Vă pun o singură întrebare acuma. Dintre partidele relevante, nu vorbesc de POT și SOS, care sunt niște creații de moment și... Dar, dintre partidele astea, jucătorii care contează, care este singurul partid care nu-și dorește alegeri anticipate?  Q: PSD-ul.  Ludovic Orban: PSD. Da”.  Intenția de vot pentru PNL a depășit-o pe cea pentru PSD într-un sondaj INSCOP realizat în perioada 11-14 mai, adică în plină criză politică, publicat azi. Însă intenția de vot pentru USR a scăzut cu 2,5%, față de aprilie 2026, așa că este posibil ca alegătorii acestui partid să fi trecut la PNL. Intenția de vot pentru AUR a crescut foarte ușor, de la 37% în aprilie, la 38,2% în mai. 

Ciucu spune că contractele lui Ciucă trebuie verificate de stat (sursa: DeFapt.ro)
Politică

VIDEO Ciucu cere ca desecretizarea contractelor lui Ciucă cu presa să fie făcută de stat

Ciprian Ciucu a spus, la podcastul „Cum e, de fapt?” al DeFapt.ro, că PNL nu mai are în acest moment nici un contract cu presa. „Nu mai avem bani, avem datorii de milioane de euro din trecut”, a arătat primarul general al Bucureștiului și prim-vicepreședinte al PNL. „Decizia partidului” de secretizare a contractelor Ciucu a adăugat că PNL este în pericol să ajungă în incapacitate de plată dacă pierde procese intentate de creditori. „Nu doar că s-au cheltuit banii din subvenție, dar s-au lăsat milioane de euro datorii”, a declarat primarul Capitalei. Citește și: VIDEO Pîslaru spune, la podcastul „Cum e, de fapt?”, că PSD a fost de acord cu tăieri. Dar „i s-a tăiat filmul” când a fost vorba de interesele sale În ce privește transparentizarea contractelor încheiate cu presa de către PNL în mandatul de președinte al lui Nicolae Ciucă, Ciprian Ciucu a spus că a fost „decizia partidului” ca acestea să nu fie făcute publice. Aceeași „decizie a partidului” este și acum valabilă, potrivit lui Ciucu. Ciucu cere verificarea contractelor lui Ciucă La insistențele moderatorilor „Cum e, de fapt?”, Ciucu a arătat că obligația de transparență a contractelor cu presă „este normată de un regulament european”. Mai mult, primarul penelist al Bucureștiului a adăugat că inclusiv situația în care între partid și presă se interpune o firmă prin care trec banii este normată de același regulament european. Cu toate acestea, în ciuda regulilor UE, PNL refuză să facă publice contractele pe care le-a încheiat în trecut cu presa. Iar soluția lui Ciucu este una surprinzătoare: „doar instituții specializate ale statului pot face acest lucru.” Cu alte cuvinte, PNL cere statului să facă publice contracte care se află chiar în posesia PNL. Ce prevede Regulamentul UE Regulamentului european la care s-a referit Ciprian Ciucu are indicativul (UE) 2024/900 și privește transparența și vizarea publicității politice. Documentul introduce obligații extinse pentru actorii implicați în promovarea mesajelor politice, atât online, cât și offline. Principala cerință este ca orice material publicitar politic să fie etichetat clar, astfel încât publicul să poată identifica imediat caracterul politic al mesajului. Materialele trebuie să includă informații despre sponsorul reclamei, identitatea persoanei sau organizației care a finanțat campania, precum și sumele cheltuite sau intervalul de costuri aferente. Regulamentul prevede și obligativitatea unei notificări de transparență, care trebuie să conțină detalii despre scopul reclamei, procesul electoral sau legislativ vizat, criteriile folosite pentru direcționarea mesajului și tehnicile de targetare utilizate. În cazul publicității online, toate reclamele politice trebuie incluse într-un registru european accesibil publicului, unde informațiile relevante vor fi păstrate timp de șapte ani. De asemenea, utilizarea datelor personale pentru targetarea politică este strict limitată. Datele sensibile, precum opiniile politice, religia sau originea etnică, nu pot fi utilizate fără consimțământ explicit, iar folosirea datelor minorilor este interzisă. Regulamentul urmărește astfel creșterea transparenței campaniilor politice și reducerea riscului de manipulare electorală sau ingerințe externe.

Ministrul Dragoș Pîslaru a venit în Guvern pe un salariu de trei ori mai mic decât avea înainte (sursa: DeFapt.ro)
Politică

VIDEO Ministrul Pîslaru spune că este întreținut de soție: are un salariu de 2.300 de euro la Guvern

Invitat la „Cum e, de fapt?”, podcastul DeFapt.ro, ministrul Dragoș Pîslaru a vorbit și despre salariul său de ministru. Pîslaru a comparat salariul de dinainte de a intra în Guvern cu cel de acum. „Mă întreține soția mea și-i mulțumesc” Potrivit ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, înainte de deveni membru al Cabinetului Bolojan, salariul său era de 7.600 de euro net lunar la „o organizație internațională”. Ca ministru, însă, salariul lui Dragoș Pîslaru este de 2.300 de euro, de peste trei ori mai puțin decât venitul anterior. Prin urmare, a spus ministrul, are nevoie de venituri suplimentare: „Mă întreține soția mea și-i mulțumesc”. PNRR, făcut praf din cauza lipsei reformelor În același podcast, Pîslaru a mai spus că PSD nu a opus nici o rezistență la măsurile luate de guvernul Bolojan care afectau populația, dar s-a revoltat când trebuia să se facă reforma guvernanței corporative, ceea ce i-ar fi afectat interesele. Citește și: VIDEO Pîslaru spune, la podcastul „Cum e, de fapt?”, că PSD a fost de acord cu tăieri. Dar „i s-a tăiat filmul” când a fost vorba de interesele sale Însă șeful MIPE crede că, fiind interesat de banii de la Bruxelles, PSD va coopera pentru finalizarea PNRR.  Tot la „Cum e, de fapt?”, șeful MIPE a adăugat că demnitarii PSD au ținut la sertar legea salarizării, deși aceasta era jalon PNRR, din 2022 până în ianuarie 2026. Abia în ianuarie 2026, ministrul PSD al Muncii, Florin Manole, a reînceput să lucreze la acest proiect, dar „anvelopa bugetară” era de opt miliarde de euro - față de plafonul de doar 7,3 miliarde de euro - ba chiar mai mult. Cum au migrat proiectele PNRR de pe împrumuturi pe granturi Tot în podcastul DeFapt.ro, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene a explicat cum reușește să salveze sume uriașe din PNRR, care ar fi fost pierdute pentru că multe proiecte sunt întârziate: mută proiectele întârziate și care acum sunt finanțate din „grant” - partea nerambursabilă din PNRR - pe „loan”, partea de împrumuturi. Iar proiectele care acum erau finanțate prin împrumuturile avantajoase oferite prin PNRR și care pot fi finalizate până la data limită, 31 august, se trec pe grant-uri.  Potrivit lui Pîslaru, Comisia Europeană a acceptat în principiu această manevră. Și alte state - pe care Pîslaru nu le-a nominalizat - ar face același lucru.

PSD l-a lăsat pe Bolojan să taie și să crească taxele, s-a revoltat când premierul a vrut să se atingă de interesele clientelei sale, arată Dragoș Pîslaru Foto: PSD
Politică

VIDEO Pîslaru spune, la podcastul „Cum e, de fapt?”, că PSD a fost de acord cu tăieri

PSD nu a opus nici o rezistență la măsurile luate de guvernul Bolojan care afectau populația, dar s-a revoltat când trebuia să se facă reforma guvernanței corporative, ceea ce i-ar fi afectat interesele, spune ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. Însă el crede că, fiind interesat de banii de la Bruxelles, PSD va coopera pentru finalizarea PNRR.  Citește și: VIDEO Pîslaru explică, la podcastul „Cum e, de fapt?”, dezastrul lăsat de PSD la legea salarizării și ce se întâmplă cu salariile bugetarilor PSD și-a abandonat electoratul, s-a bătut pentru clientela sa „Pîslaru: E foarte e foarte interesant că PSD când a fost reformă care afectează populația cu măsuri grele, cu tăieri, cu lucruri, cu sectoare care sunt social afectate așa, domnule, n-a depus nici moțiune și a fost și de acord cu ele, le-a și votat. Tot ok.  Când s-a ajuns însă în zona în care au început să fie afectate interesele lor patrimoniale directe, clientele de partid, guvernanță corporatistă, lucruri care țin de anumite reforme care le zdruncinau niște controale... Deci brusc, când a fost acest lucru s-a tăiat filmul și a venit moțiunea și dăm jos cu Bolojan și așa mai departe. Deci asta este un lucru foarte important de spus. reforme cu populație, costul populației, nicio problemă.  Q: Mai precis, care dintre reforme?  Pîslaru: Guvernanța corporatistă. Asta e o chestiune care în mod clar a fost pusă în spațiul public cu «nu ne vindem țara», în spate... na... Q: Și atunci, iertați-mă, de ce am crede că același PSD care s a folosit de AUR, AUR nefiind vreun naiv în povestea asta, participând în cunoștință de cauză, da, la moțiune, la succesul moțiunii... Deci de ce același PSD, acum, până în la finalul lui august ar veni și ar spune pentru țară noi ne-am răzgândit, susținem reforma companiilor de stat pentru că, iată a fost ministrul Pâslaru la «Cum e de fapt», podcastul defapt.ro, și ne a arătat calea și ne predăm. De ce ar accepta asta??  Pîslaru: Pentru că, dacă vor să mai guverneze ceva, unde să poate să vă dea vreun ban Q: Credeți că nu se știa asta și până acuma? Pîslaru: Eu am constatat că sunt foarte pragmatici și că atunci când e vorba de a se trece și bifa niște lucruri care să poată să ducă la un pic de remediere a situației economice... E foarte complicat să guvernezi într-o situație în care ești aproape Grecia. Deci cumva nu este un act de totală iresponsabilitate... iraționalitate. Iresponsabilitate este, dar nu este totală iraționalitate în zona respectivă. Eu unul de aia v-am zis, deci eu am lucrat bine cu miniștrii PSD pentru că era un interes comun să faci lucrurile respective.”

Florin Manole a ținut la sertar legea salarizării, iar când i-a dat drumul avea un impact devastator asupra bugetului Foto: Facebook
Politică

VIDEO Pîslaru explică, la podcastul „Cum e, de fapt?”, dezastrul lăsat de PSD la legea salarizării

Demnitarii PSD au ținut la sertar legea salarizării, deși era jalon PNRR, din 2022 până în ianuarie 2026, arată ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene. Abia în ianuarie 2026, ministrul PSD al Muncii, Florin Manole a reînceput să lucreze la acest proiect, dar „anvelopa bugetară” era de opt miliarde de euro - față de plafonul de doar 7,3 miliarde de euro - ba chiar mai mult. Citește și: VIDEO Ministrul Pîslaru anunță în premieră, la podcastul „Cum e, de fapt?”, cum salvează PNRR-ul: „Eram în rahat cu PNRR-ul” Legea salarizării unitare în sectorul public reprezintă Jalonul nr. 420 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Termenul inițial stabilit în calendarul oficial al PNRR pentru intrarea în vigoare a legii salarizării (Jalonul 420) a fost Trimestrul IV din anul 2023 (31 decembrie 2023). Legea a fost reasumată de Guvern ca jalon restant, având ca termen limită data de 31 august 2026 pentru a nu pierde fondurile europene. În ceea ce privește salariile bugetarilor, vor crește cele de debutant, în timp ce la vârf „stau pe loc”, spune Pîslaru.  Legea salarizării: abandonată în 2023, abandonată în 2024, resuscitată abia în 2026, dar dădea un tun la buget Ce a arătat ministrul Pîslaru despre proiectul legii saalrizării unice:  „Pe reforme, sub nivelul mării (...). O treime” - despre stadiul reformelor din PNRR „Proiectul cu legea salarizării a fost discutat în 2022, abandonat, 2023 pusă din nou până în 2024, abandonat, reluat de ministrul Manole în ianuarie 2026 atenție la dată (...). Atunci au cerut din nou Băncii Mondiale să vină să refacă calculele. În ianuarie 2026 reintră Banca Mondială, face repede calculele și pregătește proiectul. Proiectul există, proiectul e pregătit, este gata de a fi adoptat.” Despre ce pregătise ministrul PSD Manole: „Era un proiect cu care nu se consultase cu ministerul de finanțe (...). Era un proiect de 8 miliarde în ultima versiune.”  „Deci în acest moment pe datele pe care le am de la finanțe, care încă nici nu sunt oficiale, Dumnezeule, în fine, dar am zis că vin aici, vin, trebuie să ajungi la 7,9% cheltuielile cu privire la salarii, ceea ce îți lasă un spațiu fiscal de 7,3 miliarde. Proiectul era de opt, dar pe anumite zone nu era calculat un anumit impact. Deci cumva era de un opt în condiții optimiste”.  Ce a spus Pîslaru despre salariile bugetarilor: „Salariile de bază oricum vor crește mult, 20 și ceva la sută în medie, pentru că incluzi toate sporurile în salariul de bază. Discutăm de la 154 de sporuri, le razi majoritatea. Le bagi în salariul de bază. Venitul salarial (...) nu va crește la banii ăștia pe care îi avem decât foarte puțin (...). Pentru debutanți undeva 10-15, pentru cei de sus stau pe loc (...). Adică, cu alte cuvinte, e un principiu de protecție salarială. Cei care sunt acuma cu venituri și sporuri și așa mai departe depășesc mult locul lor în grilă deja. Cam asta e ideea. Cei care sunt sus în ierarhie.”  Președintele PSD, Sorin Grindeanu i-a reproșat însă lui Pîslaru întârzierile la legea salarizării: „De săptămâna trecută trebuia să se discute, dacă nu mă înşel, conform calendarului, în Senat, legea salarizării. Nu s-a ajuns acolo, domnul ministru interimar a uitat că trebuie să facă lucrurile astea. De-abia azi cred că a început ceva discuţii. Şi asta, legea salarizării, dacă nu e asumată politic şi pică doar pe umerii unui ministru tehnocrat poate să dea drumul la o avalanşă de amendamente, de reaşezări, care să ducă această lege într-o zonă care se scape de sub control.”

Dragoș Pîslaru povestește cum a acceptat Comisia Europeană să salveze PNRR-ul românesc Foto: Facebook
Politică

VIDEO Ministrul Pîslaru anunță în premieră, la podcastul „Cum e, de fapt?”, cum salvează PNRR-ul

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a explicat, la podcastul „Cum e, de fapt?”, cum reușește să salveze sume uriașe din PNRR, care ar fi fost pierdute pentru că multe proiecte sunt întârziate: mută proiectele întârziate și care acum sunt finanțate din „grant” - partea nerambursabilă din PNRR - pe „loan”, partea de împrumuturi. Iar proiectele care acum erau finanțate prin împrumuturile avantajoase oferite prin PNRR și care pot fi finalizate până la data limită, 31 august, se trec pe grant-uri.  Citește și: VIDEO Ciucu explică, la podcastul „Cum e, de fapt?”, ce s-a întâmplat cu Bolojan: „L-au enervat”. Ce face Bolojan când e nervos Potrivit lui Pîslaru, Comisia Europeană a acceptat în principiu această manevră. Și alte state - pe care Pîslaru nu le-a nominalizat - ar face același lucru. „Există un interes comun ca PNRR ul să fie un succes și pentru Comisie și pentru România” Transcrierea începe la minutul 3.34:  „Păslaru: Și acuma revenind, de ce sunt eu încrezător că pe investiții rezolvăm lucrul? Păi, sunt încrezător pentru că deja eu am prenegociat cu comisia, o chestie pe care acuma na o află toată lumea, ca să mai am încă ocazie să așez lucrurile până la sfârșitul lunii mai. Q: Ah... Păslaru: Vedeți, e momentul de ah, pentru că eu am anticipat faptul că nu toată lumea o să-și respecte lucrurile. Și atunci eu ce fac acuma? Până la sfârșitul lunii mai iau proiectele de pe împrumut care sunt gata cu fundiță și le mut în grant ca să mă asigur că toate sunt termină și asta înseamnă că ce: nu mai iau acuma decât ce sunt 100% sigur că se termină Și vă răspund acuma la Umbrărescu. Am două loturi pe grant la care am un semn de întrebare. Încă nu e clar că nu se termină în sensul că de asfaltat se va asfalta. Q: Nu o să se deschidă, să circule mașina pe acolo, că asta-i ideea... Pîslaru: Eu nu pot să spun că n-o să se, eu pot să spun că există un risc. Da. Și atuncea, dacă am pe feroviar de o valoare chiar mai mare lucruri pe care le-am făcut și pe care le mutasem vara trecută de pe grant pe loan pentru că erau întârziate, dar acuma le-am recuperat întârzierea, le iau frumos, le pun frumos pe grant, se închide lucrul, am terminat. Deci, pe scurt,  spitalele le facem pe cele de pe grant. Deci acolo n-am o problemă (...) Pe grant am suficiente proiecte care sunt certe care să ne facă să luăm toți banii pe grant mutând din împrumut.  Q: Pe grant, și mutând din împrumut. Și Comisia acceptând deja... Pîslaru: Acceptînd principiul, până nu treci pragul, nu pot să spun că am obținut. Da, aici e o diferență, dar noțiunea și principiul este un lucru pe care l-am prediscutat. De exemplu, anul trecut în vară, vă aduceți aminte, un mare succes a fost că am reușit să băgăm 1.200 de ambulanțe pentru zona de intervenție, partea civilă, domnul Arafat cu zona dumnealui. Da. Cele 1200 de ambulanțe pe care le-am introdus foarte greu le-am pus atunci pe împrumut pentru că comisia zicea „Mai dă-vă încolo! Ați stat de cinci ani de zile și n-ați făcut chestii și ziceți voi că-mi luați 1.200 de ambulanțe.” Ei, le-au luat. Deci au luat 1.200 de ambulanțe și eu acuma, dacă am 1.200 de ambulanțe luate pe împrumut, țuști, le mut pe partea de grant. E, una peste alta, ideea este că când știi cu ce te ocupi și ce e de făcut, știi, ai un plan”.  Ulterior, la finalul interviului, Pîslaru a spus că Comisia Europeană este de acord cu acest transfer de la loan-uri la grant-uri și invers pentru că dorește ca PNRR-ul să fie un succes în România. „Q: Dar se aprobă ușor? Comisia spune: «bine, domnule faceți așa»?  Pîslaru: Nu se aprobă ușor. Q: Dar de ce? Și ce trebuie să facă o țară ca să primească totuși aprobarea asta?  Păslaru: Comisia Europeană nu are de nu are de ce să aprobe, adică nu este obligată de nimic să aprobe așa ceva. Q: Și de ce a aprobat în cazul României? Pîslaru: Pentru că există un interes comun ca PNRR ul să fie un succes și pentru Comisie și pentru România. Știu că există opinii diferite în România, dar Comisia Europeană chiar își dorește ca PNRR-ul să fie un succes pentru români”. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră