joi 01 octombrie
Login Contact
DeFapt.ro

cum e de fapt

91 articole
Politică

VIDEO Sociologul Cătălin Stoica prezintă, la podcastul „Cum e, de fapt?”, date care explică ascensiunea AUR

Sociologul Cătălin Stoica a prezentat, la podcastul „Cum e, de fapt?”, datele statistice care explică prezența AUR în fruntea sondajelor. El a arătat că, în ultima perioadă, intenția de vot fluctuează în marja de eroare, deci nu se poate vorbi de o creștere. Însă, prin comparație cu alegerile parlamentare din 2024, când AUR a luat peste 18%, partidul lui George Simion a crescut. Citește și: SURSE Ce variante de premier are Nicușor Dan. Anticipate - exclus, AUR - exclus Stoica predă la SNSPA și are un doctorat la Universitatea Stanford.  „Ar fi vreun motiv pentru care nu AUR să crească?” „Q: În toate sondajele AUR, pe locul întâi, în creștere puternică. Există o explicație de ce se întâmplă asta? Sunt credibile în această privință sondajele? Stoica: În primul rând să ne uităm la creștere și, cum spuneam comparând date ale acelorași institute, este pe primul loc. Aia e constanta din sondaje, dar nu e o creștere, pentru că el oscilează în anumite sondaje între 33%-35%. Am avut discuția despre marginea de eroare, dar este. Q: Dar este este în creștere față de ce a obținut în 2024. Stoica: Da, fără îndoială. Fără îndoială. Din acest punct de vedere, da. Explicația este, apropo de credibilitatea unor cifre de sondaj: trebuie să ne uităm în jur. Domnule, se justifică o creștere a unui partid de acest tip? Și hai să vedem puțin. Deci ai o țară care alocă cel mai mic procent din PIB pentru educație, 3%. Media UE e 4,7. Știm dezastrul de la testele PISA. Cheltuielile cu sănătatea 5,2. Suntem pe locul trei ca procent din PIB, mai puțin decât noi alocă Ungaria și Malta. Dar dacă te uiți la sumele alocate, la paritatea puterii de cumpărare, Malta, deși procentual din PIB alocă că mai puțin, e peste noi.  Ai 34% din copiii României care se află în risc de sărăcie, excluziune socială. Inflația, că vă loviți cu toții de lucrurile astea și eu mă lovesc. (...) Ar fi vreun motiv pentru care nu AUR să crească, ci...plauzibil..., ci să crească, nu știu, PNL, USR sau PSD? Q: E o întrebare la care pur și simplu nu pot să răspund... Stoica: Ăsta e un exemplu care ne ajută să verificăm de asemenea, domnule: au sens datele astea? În plus, să ne aducem aminte, să nu uităm următorul lucru. Ei au și...cei de la AUR...deocamdată au și pretinsul avantaj al virginității politice. «Noi n-am fost niciodată la guvernare». Asta contează pentru unii oameni, probabil pentru mulți oameni. În același timp, haideți să nu uităm noi vorbim de 34, 35, hai 37%. Dar din câți? Evident, alegerile se câștigă cu cei prezenți. Sunt 33-34% din 60%. Datele, din punctul ăsta de vedere, au sens. Ei apasă o pedală, o combinată a naționalismului, a unei nostalgii față de trecutul apropiat. Și dacă te uiți pe datele de sondaje, nu vi le mai citez, dar principalele preocupări ale românilor în acest moment sunt legate de nivelul de trai, chestiuni la care actualul actualele partide politice, cel puțin cele care formează acum guvernul ăsta cu puteri limitate, par a fi surde”. 

VIDEO Sociologul Cătălin Stoica prezintă, la podcastul „Cum e, de fapt?”, date care explică ascensiunea AUR
VIDEO Profesorul de economie Năsulea se întreabă, la podcastul „Cum e, de fapt?”, cum se vor mai plăti salariile bugetarilor: „Nu s-a întâmplat în ultimii 30 de ani”
Politică

VIDEO Profesorul de economie Năsulea se întreabă, la podcastul „Cum e, de fapt?”, cum se vor mai plăti salariile bugetarilor: „Nu s-a întâmplat în ultimii 30 de ani”

Christian Năsulea, care predă economie la facultatea de istorie a Universității București, a discutat, la podcastul „Cum e, de fapt?”, dacă Guvernul mai poate plăti salariile bugetarilor, dacă nu are dreptul să emită o ordonanță de urgență prin care să rectifice bugetul. Năsulea a spus că este o situație fără precedent, iar aparent bugetarii vor rămâne fără salarii. Citește și: Senatorul USR Cristian Ghinea anunță falimentul Tarom: „Sfatul meu e să nu cumpărați bilet mai mult de 2 luni”. Miruță este ministru interimar la Transporturi De exemplu, Adriana Săftoiu a spus, la podcastul „Cum e, de fapt?”, că TVR nu are buget de salarii pentru luna decembrie.  „Dacă ajungem la retrogradare ne așteptăm să existe niște sincope în plata pensiilor și salariilor” Dar, arată Năsulea, se poate să existe o soluție legală de care deocamdată nu știm.  „Q: Domnule Năsulea, cred că chestiunea momentului, având în vedere interimatul guvernului, este dacă se vor mai plăti în scurt timp salarii și pensii. Se vor mai plăti? Năsulea: Vreți să vorbim despre rectificare bugetară, așa cum spune? Q: Ajungem și acolo.  Năsulea: Sunt mai multe chestiuni care ar trebui tranșate din capul locului, când vine vorba de plata pensiilor și salariilor. Odată noi avem un risc foarte mare de a ajunge la o retrogradare. Mai avem câteva zile până când aflăm care este decizia celor de la S&P și atunci dacă ajungem la retrogradare ne așteptăm să existe niște sincope în plata pensiilor și salariilor. Acesta este un scenariu. Și a doua chestiune este cea care ține de rectificarea bugetară, pentru că în situația de moment, fără guvern cu puteri depline, fără să existe vreo inițiativă vizibilă în Parlament în așa fel încât să preia Parlamentul atribuțiile guvernului în așa fel încât să mute banii dintr un buzunar într-altul, în așa fel încât să fie bani pentru sănătate, pentru lucrurile care în mod normal sunt lăsate în așteptare pentru niște realocări făcute prin toamnă... S-ar putea în anumite zone să nu existe bani pentru salarii nici în condițiile de față dacă nu găsim o formulă care să funcționeze bine în așa fel încât să evităm acest blocaj.  Q: Adică credeți că o să fie instituții care o să se trezească, dacă nu fac o rectificare prin OUG fără bani în efectiv de salarii? Ceea ce ar fi... cred că nu s a mai întâmplat asta în România....Nu s-a întâmplat în ultimii 30 de ani așa ceva. Năsulea: Sunt mai multe moduri de a privi problema pentru că răspunsul din păcate nici măcar aici nu este simplu. În mod normal da, ar trebui să rămână fără bani anumite ministere care nu au avut sumele pentru...  Q: TVR-ul...ne-a povestit Adriana Săftoiu că nu are bani de salarii pe decembrie. Punct. Năsulea: Bun. Deci, în mod normal, ar trebui să nu se plătească salariile dacă nu se face rectificarea. Dar spun în mod normal, pentru că și aici am primit, am văzut asigurări de la diverși politicieni care au mai multe informații despre subiect, că există căi administrative prin care poate să fie rezolvată această problemă. Noi nu le am mai văzut până acum, deci n-am mai fost în situație, Q: Le vor găsi, vor fi creativi... Năsulea: ...dar o să vedem care sunt acele căi administrative, creative probabil, prin care se poate rezolva problema, fără să fie făcută rectificarea bugetară...Prin hotărâre de guvern sau prin hotărârea Parlamentului. Deci cumva apare că există și o a treia variantă despre care eu nu știu pentru că nu am mai văzut-o până acum, dar care există cumva într o rezervă, într un sertar al cuiva tocmai pentru o astfel de situație”. 

VIDEO Prisacariu și Marian, la podcastul „Cum e, de fapt?”, despre cum înflorește corupția în justiție
Politică

VIDEO Prisacariu și Marian, la podcastul „Cum e, de fapt?”, despre cum înflorește corupția în justiție

Cătălin Prisacariu și Mircea Marian au discutat, la podcastul „Cum e, de fapt?”, despre motivul pentru care procurorul general Cristina Chiriac, cu ajutorul Liei Savonea, a intervenit pentru a bloca sesizarea Curții de Justiție a UE în legătură cu actualul sistem de anchetare a magistraților. Acum, acest sistem este nefuncțional, a arătat Marian. Citește și: Stolojan desființează investițiile guvernărilor Ciucă și Ciolacu și cere investiții străine „Cea cea mai mare frică a sistemului Savonea, acum, este să se întoarcă cu dosarele pe mâna DNA-ului” Anchetarea magistraților și condamnarea unor vârfuri ale sistemului s-a întâmplat când DNA avea dreptul de a-i investiga. „Marian: Cea cea mai mare frică a sistemului Savonea, acum, este să se întoarcă cu dosarele pe mâna DNA-ului. Acuma DNA-ul e ceea ce este, numai e Kovesi... Prisacariu: Stai puțin. Care-i miza acum? În acest moment, magistrații... Marian: Da, în acest momentul de anchetare a magistraților nu funcționează. Da. Sunt trei procurori dintr-un total de 15, dar nici cu 15 nu faci... Și mai rău, sistemul este foarte urât...pentru că procurorii ăștia care ajung la secția de anchetare a magistraților trec prin filtrul CSM-ului. Deci CSM-ul îi respinge pe bandă rulantă pe ci care ar putea cu adevărat să facă treabă și blochează secția aia. Trei procurori din 15. Este clar că nu funcționează, că e o bătaie de joc. Dar, oricum, nu trebuia să avem această secție specială. Aveam DNA-ul. DNA-ul trebuia să se ocupe în continuare de anchetarea magistraților. Asta este miza. Și se teme doamna Chiria că dacă acea judecătoare de la Craiova ajunge cu lăcrimația ei la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, aia o să zică: «Nu e bun sistemul actual. Poate vă întoarceți la DNA cum era înainte».  Prisacariu: Bun. Și atunci doamna Chiriac, procurorul general al României, a încercat să evite...  Marian: Ține cu Savonea et. co.  Prisacariu: Da, a încercat să evite cu orice preț această sesizare a Curții de Justiție a UE de către judecătoarea Sorina Marinaș. Da. Și practic i-a luat acesteia dosarul...  Marian: Mai rău. După ce i-a luat dosarul, la secția de procurori a CSM s-a pus problema s-o reclame pe doamna Chiriac la Inspecția Judiciară pentru ceea ce pare a fi un abuz, pentru că doamna Chiriac a acționat pe baza unei legi care înțeleg că e foarte veche și nu mai este în vigoare. Nu știu...  Prisacariu: E corect. Da. Marian: Ei între ei...Chiar e prea complicat pentru creierul meu. Și cine a apărut la acea ședință în care trebuia trimisă în fața Inspecției Judiciare doamna procuror șef Chiriac. Domnul Predoiu, care de 133 de ani nu mai trecuse pe acolo Și domnul Predoiu a venit și a votat ca s-o apere pe doamna Chiriac. Deci e clar cum funcționează sistemul. Domnul Predoiu, mă rog, a propus-o pe doamna Chiriac, el a semnat pentru ea. Deci destul de logic că o apără, dar într-o logică politică. Deci aicea vorbim de faptul că sunt totuși niște procurori, nu prea mulți, care își dau seama că nu se mai poate ca justiția să funcționeze ca până acum și se ciocnesc de gruparea Savonea, că altfel nu pot să-i spun, care vrea să un status quo.  Prisacariu: Păi, trebuie să-i spunem gruparea Savonea pentru că documentele publicate de presă arată că Cristina Chiriac, procurorul general, a trimis la Înală Curte, la Înalta Curte această cerere de strămutare a dosarului, practic să ia dosarul de la ăă judecătoarea Marinaș de la Craiova și Lia Savonea s-a mișcat în mai puțin de 24 de ore și a reușit să obțină această strămutare. Dosarul s-a dus la Curtea de Apel București, celebra Curte de Apel București. Da.  Marian: Unde sună doamna Savonea. Prisacariu: Unde sună doamna Savonea. Totuși, deci este o miză atât de mare? Orice ar spune Curtea de Justiție a UE, nu se va întâmpla mâine nimic, dar ar fi o fisură în acest...”. Mircea Marian a mai apreciat: „Dacă e un loc în care nu că nu-l mai înțeleg pe Nicușor Dan, dar efectiv sunt destul de dezamăgit, este modul în care cocoloșește actuala stare de fapt din justiție”

VIDEO Prisacariu și Marian explică, la podcastul „Cum e, de fapt?”, dosarul Călin Georgescu
Politică

VIDEO Prisacariu și Marian explică, la podcastul „Cum e, de fapt?”, dosarul Călin Georgescu

Cătlin Prisacariu a explicat, în discuția cu Mircea Marian, la podcastul „Cum e, de fapt?”, ce se întîmplă în ultimul dosar al lui Călin Georgescu, deschis de DIICOT: „E o adunare de escroci și fraieri”. Citește și: Surse: judecătorii PSD din CCR, plus aliații lor, se pregătesc să blocheze SAFE. Decizia, miercuri DIICOT încearcă, marți, să convingă judecătorii de la Curtea de Apel București să-l aresteze pe Georgescu în dosarul în care este acuzat de înșelăciune și grup infracțional organizat. Tribunalul București a respins, în 22 septembrie, propunerea arestării preventive ale celor doi inculpați și a stabilit luarea față de aceștia a măsurii controlului judiciar pentru 60 de zile. „Era nevoie ca statul român să arate că muncește?” „Riscul este uriaș să-l facă erou martir pe băiatul ăsta”, crede Mircea Marian. „Marian: Nu-mi place Călin Georgescu. Cred că a comis fapte penale în ceea ce privește finanțarea campaniei sale. Cred, nu am nicio probă. M-aș bucura ca DIICOT să le ducă până la capăt, dar așa cum am văzut eu dosarul ăsta în diagonală, nu-s avocat, nu-s jurist, mi se pare destul de subțire și riscul este uriaș să-l facă erou martir pe băiatul ăsta. Prisacariu: Bun. Până la considerații, să zic, extrajudiciare, acesta este un dosar care nu are nicio legătură cu politica. Da? Este un dosar rezultat în urma unei relații de afaceri. Între Călin Georgescu și diverși cetățeni care puneau la cale un împrumut bancar. Marian: Ce mi s-a părut mie și spune-mi dacă greșesc. Mi s-a părut că un șmecher, ca să nu zic escroc, încerca să-l fraierească pe altul, iar Călin Georgescu a fost un fel de intermediar care a intervenit în favoarea celui care a încerca să ia banii celui care a făcut plângerea penală până la urmă. Prisacariu: Da, e o adunare de escroci și fraieri. Marian: Da. Niciunul nu este vreun îngeraș... vreo bătrânică, i-au luat banii de pensie. Prisacariu: Da, fiecare din povestea asta apare și escroc și fraier în același timp, pentru că în lumea asta a escrocilor întotdeauna găsești un escroc mai mare decât tine. Deci, nu are nicio conotație politică acest dosar. Da. Asta unul la mână. N-are nicio legătură cu alegerile, nu are nicio legătură cu campania electorală. Marian: El, Georgescu, era în permanență în căutare de bani, fiind într-o permanentă campanie electorală. Noi aici ne uităm numai la faptul că e campanie legal o lună. Asta e o prostie. În permanență politicienii sunt în campanie. Călin Georgescu este într-o permanentă campanie și în același timp în povestea asta din câte am înțeles, își căuta o plasă de siguranță. Adică, dacă iese extrem de prost aicea, pac, o ștergem în Italia alături de confrații Ionel Arsene, Bica și nu mai știu care-s pe acolo. Ăsta, Iorgulescu Junior. Prisacariu: Da, putem bănui că de fapt acest dosar a apărut acum pentru că era nevoie ca statul român să arate că muncește?  Marian: Știind că îl apăr pe Georgescu prin ceea ce spun, îmi pare rău, dar Diicotul se bucură de toată suspiciunea mea de rea voință și mă tem că așa este. Îmi aduc aminte de dosarul de la Bihor, pe care l-au făcut praf, au făcut erou-martir din omul acela”.     

VIDEO Adriana Săftoiu povestește, la podcastul „Cum e, de fapt?”, ce discuta cu Bolojan și cum o refuza acesta
Politică

VIDEO Adriana Săftoiu povestește, la podcastul „Cum e, de fapt?”, ce discuta cu Bolojan și cum o refuza acesta

Fosta șefă a TVR, Adriana Săftoiu, a povestit, la podcastul „Cum e, de fapt?”, care au fost interacțiunile ei cu premierul Ilie Bolojan, ce îi cerea și cum îi explica acesta că nu se poate. Săftoiu a fost susținută de PNL pentru a prelua conducerea televiziunii publice.  Citește și: Surse: judecătorii PSD din CCR, plus aliații lor, se pregătesc să blocheze SAFE. Decizia, miercuri În plus, întrebată pe cine ar prefera - Bolojan sau Siegfried Mureșan - ea a dat un răspuns ferm. Săftoiu a dat șanse „fifty-fifty” guvernului Mureșan să treacă de Parlament. Bolojan nu a vrut să-i dea bani în plus pentru TVR „Săftoiu: În perioada asta cât am fost la TVR am vorbit foarte puțin sau chiar deloc. Aș spune că...  Q: Cu Bolojan nu vorbeai decât despre bani?  Săftoiu: Vorbeam, dar vorbeam doar despre situația televiziunii. Ba da, ba da. Dar nu, nici aici n-am avut mare succes în momentul în care i-am cerut niște...adică o rectificare bugetară. Nu rectificare, pardon, la buget. Nu, la buget am rugat să primim mai mulți bani pentru că e un sistem de la știri pentru care am alocat deja trei milioane. Ar trebui să și intre din noiembrie, din câte știu eu, să fie instalat. Oricând știrile pot să să moară, adică să cadă sistemul și... Q: Știrile?? Săftoiu:...să nu mai poți să vezi nimic. Da, da, da, da, da. Și m-am dus să-l rog să-mi dea niște bani și s-a uitat, a deschis o hartă frumoasă pe masă și a zis: «Ia uitați, doamnă, aicea, vedeți aici o anvelopă salarială. O vedeți unde e? Dumneavoastră la anvelopa asta vreți eu să vă mai dau bani? Scădeți dumneavoastră anvelopa și mai veniți după aceea». La revedere. Mi-am luat gentuța, am plecat acasă și am început să calculez de unde și ce se taie, mai puțin darea afară a oamenilor ca să pun acei bani. Deci nu am discutat niciodată situația partidului sau ce se întâmplă în partid”. Întrebată pe cine ar prefera ca președinte de partid sau premier, între Ilie Bolojan și Siegfried Mureșan, ea a spus: „Săftoiu: Pe domnul Bolojan. Q: Are mai multă experiență sau... Săftoiu: Absolut! Asta nu înseamnă că spun că Sigfried Mureșean nu are calități. Dar când vine vorba despre politica internă, vnu e suficient doar să știi limbi străine și să ai o minte care înțelege un buget și așa mai departe. Ceea ce e clar în Siegfried Mureșan...nu vorbim despre un om nepriceput sau care nu are competență, dar aici e ceva mai mult decât atât. Poate, nu știu, peste un an, doi, trei, vedem, nu știm”.   

VIDEO Adriana Săftoiu, la podcastul „Cum e, de fapt?”, despre familiile care lucrează în TVR
Politică

VIDEO Adriana Săftoiu, la podcastul „Cum e, de fapt?”, despre familiile care lucrează în TVR

Fosta șefă a TVR a vorbit, la podcastul „Cum e, de fapt”, despre familiile care sunt angajate la televiziunea publică: „Televiziunea publică nu ar mai trebui să dea știri despre politicieni care își angajează rude. Nu, vă rog, nu”, a spus ea, ironic. Citește și: Pensiile de peste 3.000 de lei, diminuate în 2026: cât se reține și cum se calculează suma netă Ea a deținut funcția de președinte director general al TVR din noiembrie 2025 în septembrie 2026, când a fost demisă urmare a unei decizii a CCR. Conducerea Parlamentului a ales-o, ca director interimar, pe Sorina Matei, susținută de AUR.  În acest episod al podcastului „Cum e, de fapt?”, Săftoiu vorbește despre familiile angajate la televiziunea de stat. „TVR nu ar mai trebui să dea știri despre politicieni care își angajează rude. Nu, vă rog, nu!” „Săftoiu: Eu am spus, de exemplu, că televiziunea publică și cred că și radioul, dar acuma mă refer strict la televiziunea publică. Televiziunea publică nu ar mai trebui să dea știri despre politicieni care își angajează rude. Nu, vă rog, nu! Q: Da, sunt și glume pe tema asta. Săftoiu: Glume, ne-glume, realitatea. Realitatea cam asta e. Se aduc unii pe alții, se angajează unii pe alții și așa mai departe. Mă refer acuma la familii întregi. Mai grav decât atât, sunt chiar și familii care dețin funcții de conducere și-ți vine o hârtie în care directorul de la cutare cere bani pentru producție și cele două rude, care și ele sunt directori, amândoi sunt directori, îți aprobă ție...directoarea. În fine, niște lucruri”. Fosta șefă a TVR a vorbit și depsre jurnaliștii cu conexiuni politice. „Săftoiu: Eu aud comentariile jurnaliștilor despre acei jurnaliști care acceptă să reprezinte partide politice și nu sunt deloc comentarii în favoarea lor. Că nu se duc proprii colegi să le spună, asta e altă treabă. Dar eu nu le-aș mai recomanda jurnaliștilor care la un moment dat acceptă... și asta deja e treaba lor, nu asta le reproșezi...de ce la un moment dat accepți să fii purtător de cuvânt al nu știu cărui guvern venind din presă, reprezentant în consiliul de administrație numit de partidele politice. Dar după ce faci pasul ăsta e foarte greu să mai ai credibilitatea... Q: Avem atâtea exemple și în presa privată și în cea publică încât e evident că nu putem să ne bazăm pe decență. Săftoiu: Sunt de acord. Cred că aici trebuie... Q: Dar când vine vorba de TVR ne întoarcem la lege, nu? Avem o lege lege care... Săftoiu: Da, da, da, sunt de acord. Sunt de acord. Deci și eu cred că aicea este o greșeală făcută de ambele părți. În momentul în care ai decis să reprezinți un partid politic în consiliul de administrație, cred că trebuie să te și suspenzi. Adică sunt situații în care tu continui să ai emisiuni că vorbim de radio sau că vorbim de televizor”.  Însă ea a mai spus: „Au fost angajați pe care eu nu i-am putut convinge că n-am nicio treabă cu faptul că li s-au scos emisiuni din grilă. Dincolo că să ai aproape 200 de titluri e ceva”. 

VIDEO Sever Voinescu arată, la podcastul „Cum e, de fapt?”, de ce lucrează la un partid nou: „Problema cea mai mare sunt politicienii, trebuie aduși alții”
Politică

VIDEO Sever Voinescu arată, la podcastul „Cum e, de fapt?”, de ce lucrează la un partid nou: „Problema cea mai mare sunt politicienii, trebuie aduși alții”

Sever Voinescu a explicat, la podcastul, „Cum e, de fapt?”, de ce crede că alegătorii români au nevoie de un partid nou: „Problema cea mai mare a României sunt politicienii și atunci trebuie aduși alții”. Dar nu acesta este singurul său motiv - el definește viitoarea structură ca fiind liberal-conservatoare - și explică și care sunt problemele cu care se confruntă.  Citește și: Pensiile de peste 3.000 de lei, diminuate în 2026: cât se reține și cum se calculează suma netă Un sondaj INSCOP din septembrie 2025 arăta că peste 50% dintre cei chestionați vor un partid nou. În total, 55.1% dintre români sunt de acord cu afirmația ”Toate partidele existente acum în România ar trebui să dispară și să fie înlocuite cu unele noi”, în timp ce 40.7% își exprimă dezacordul, iar 4.1% nu știu sau nu răspund. Sunt de acord cu afirmația ”Toate partidele existente acum în România ar trebui să dispară și să fie înlocuite cu unele noi”:  71% dintre cei ai AUR, 45% din cei ai PSD, 34% dintre alegătorii PNL și 33% dintre cei ai USR. „După Georgescu, sentimentul meu ca cetățean este că sunt în pericol” Acum, Sever Voinescu spune: „După alegerile prezidențiale cu Georgescu și tot ce a urmat după, sentimentul meu, ca cetățean, este că sunt în pericol”. „Q: Ai zis că lucrezi la un partid nou. Am înțeles bine?  Sever Voinescu: Da, da, ai înțeles bine.  Q: Nu era ironic. Și ce faci? Care era ideea? Sever Voinescu: O, Doamne! Ideea este că uite, eu am plecat din politică în 2013 cu gândul să nu mă mai întorc niciodată și mi-am făcut în fine lucrurile mele și au trecut cât? 12-13 ani, nici nu-mi vine să cred și nu nu mi-ar fi dat prin cap să încep încă o dată. Dar acum, sentimentul meu, ca român, mai ales după după alegerile prezidențiale cu Georgescu și tot ce a urmat după, sentimentul meu ca cetățean este că sunt în pericol. Cel puțin asta e evaluarea mea. Țara asta a căzut pe mâna unor oameni care, în contextul ăsta european, să spun global, regional, cum vrei, în care trăim..., care nu sunt în stare să-i asigure un viitor cât de cât plauzibil, cât de cât stabil. Și atunci am avut un sentiment de ăsta, dacă vrei, ca de cowboy, ca de... știi... a venit The Outlaw, a venit în orășel (...) șeriful nu e, că e la trei dealuri distanță, armata e la șapte dealuri distanță și atunci trebuie să ne facem miliția noastră să ne apărăm. Ăsta e sentimentul meu și cu sentimentul ăsta am spus: domnule, sigur vorbim de o democrație, și atunci m-am gândit la un partid politic. În plus, am vorbit cu oamenii în jur, setea de noutate e foarte mare”. Ce ar dori Sever Voinescu de la noul partid: „Vreau să construiesc un partid și aici cum vreau să-l construiesc, nu mă văd neapărat în poziția de lider, mă văd în poziția de inițiator a acestui proiect. Pentru că eu când spun că e nevoie de oameni noi, mă refer și la mine. Eu nu mai sunt...sunt departe de a fi o prospătură. Dar e nevoie de oameni noi (...) Eu cred că societatea românească, dincolo de cercul strâmt politic, are resursele să-și asigure viitor. Are și resurse de competență și resurse economice și resurse de gândire, de toate felurile, ca să-și asigure singur un viitor. Problema cea mai mare a României sunt politicienii și atunci trebuie aduși alții” „Lucrez la un partid care este liberal din punct de vedere economic și conservator din punct de vedere social. Asta înseamnă că este un partid care în care liberalismul este temperat de conservatorism și conservatorismul e temperat de liberalism” „Îmi place Meloni ca stil” „Eu cred că există în continuare în societate o majoritate de bun simț tăcută, care privește probabil speriată ceea ce se întâmplă în momentul ăsta” Întrebat dacă există un finanțator al acestui viitor partid, Sever Voinescu a spus: „N-am ajuns încă la problema asta pentru că sunt încă sau suntem încă... suntem mai mulți...în faza în care căutăm oamenii care prima linie, știi, cei care sunt dispuși pentru o cauză de tipul ăsta să intre în luptă și să spună da, sunt cel care intră în linia întâi. Din păcate nu găsesc asta și nu se găsește ușor și îmi dau seama că e posibil să nu găsesc asta pentru că sunt înconjurat de oameni care au responsabilități, care au business-uri, care au familii, care au lucruri de făcut și cărora le e greu să le ceri”.  „Din cauza asta ai uneori impresia, nu vreau să..., dar ai uneori impresia că în politică sunt mai degrabă neisprăviți. Ăștia care nu prea au treabă, alte treburi prin viață, nu prea au decât să atârne pe la partid, să mai facă o ciupeală și să dea din gură tare de tot pe rețele, știi?”, mai spune redactorul-șef al Dilemei Vechi. 

VIDO Adriana Săftoiu povestește, la podcastul „Cum e, de fapt?”, cum se cereau sporuri în TVR: „Cum ieșeai pe teren, cum îți dădea spor”
Politică

VIDO Adriana Săftoiu povestește, la podcastul „Cum e, de fapt?”, cum se cereau sporuri în TVR: „Cum ieșeai pe teren, cum îți dădea spor”

Fosta șefă a televiziunii publice, Adriana Săftoiu, a relatat, la podcastul „Cum e, de fapt?”, că a refuzat să dea afară oameni din TVR, așa cum i-a cerut Ilie Bolojan, dar a redus cheltuielile de personal cu 10% reducând sporurile. Ea arată că o mare parte a personalului din TVR are peste 53 de ani, nu și-ar fi găsit loc de muncă și ar fi ajuns să trăiască din banii de șomaj plătiți de stat. Citește și: Cel mai bine plătit corporatist al statului român: client PSD, studii de teologie, a fost plătit de o companie din China aflată pe „lista neagră” a SUA Săftoiu: „Media de vârstă acolo este 53-54 plus. Dacă îi dai afară la vârsta asta...” „Săftoiu: M-am întâlnit cu premierul, i-am zis clar: să dau afară 10% din oameni nu rezolvă problema televiziunii. Deci, n-o rezolvă. Doi la mână. Un lucru pe care îl știu chiar colegii din televiziune și care mi-au spus din prima zi: media de vârstă acolo este 53-54 plus. Dacă îi dai afară la vârsta asta, dragă Mircea, ai niște ai niște probleme mari de angajare. Deci, ce rezolvam eu prin faptul că îi dădeam afară, că ei cu siguranță se duceau spre șomaj, adică tot pe banul public puneau presiune și s-ar putea să mă fi și dat în judecată și să mai și câștige cum s-au întâmplat cu alți PDG care au făcut acest lucru. Au dat afară oameni, au dat în judecată. Bine, oricine câștigă procesele cu televiziunea, e și ăsta un semn de întrebare. Oare de ce oare de ce toată lumea câștigă procesele cu televiziunea? Păi, cine te reprezintă pe tine? Q: Un jurist care e omul lor, Săftoiu: Care este angajatul televiziunii. Păi, nu?  Q: Și care se gândește că mâine poți să-l dai afară și pe el. Săftoiu: Nu numai, dar care știe că tu vei pleca, că ești la mâna politicului. Păi, s-a întâmplat, apropo de ce spui tu. Uite, eu n-o să spun acuma că oamenii din televiziune nu-și cunosc vulnerabilitățile, că eu am mers acolo și toții au zis: «Doamnă, ați venit, raiul pe pământ. Noi suntem niște oameni aici. Toată lumea muncește de dimineața până seara. Cele 40 de ore pe care trebuie să le facem săptămânal clar și facem mai mult și nici nu vă cerem bani în plus». Doamne ferește! Nu, nu, nu sunt aici. Oamenii ăștia sunt foarte realiști. Un lucru pe care mi l-au spus în mod clar a fost ăsta: «Doamnă, dacă puteți să angajați oameni tineri, noi suntem deja bătrâni pentru meseria asta. Nimeni nu mai are chef să facă teren». Hai să ne amintim de vremurile în care puteai să stai la guvern, pe scările guvernului, 2-3:00 noaptea, și nu te gândeai cum mi s-a întâmplat mie, de exemplu, să-mi primesc telefon să mi se spună că s-ar putea ca...conferința de presă Trump-Zelenski să fie după ora 23.00 și sunt întrebată dacă voi plăti orele de noapte pentru că altfel nu rămân în emisie.  Q: A, aici, aici îmi pare rău că apelez la propria experiență, dar noi acuma vorbim de știri. La știri sunt 100 de oameni. Săftoiu: Da. Puțin mai mult, dar cam atât. Q: Care din care reporteri cred că sunt undeva la 30, care mai au și libere, ceea ce este o rușine în termen de personal pentru că tu ai o televiziune publică care se consideră că ar trebui să acopere toate lucrurile importante, intern și internațional, iar tu ai o capacitate de poate 25% din cât ar trebui să ai. Deci noi noi când vorbim despre asta nu nu luăm în calcul faptul că mai sunt 1900 de oameni care n-au nicio legătură cu știrile.  Săftoiu: Pâi am spus de la bun început (...) că din 2000 de angajați 400 sunt efectiv sunt jurnaliști. Deci tot ce înțelegem noi prin reporteri... Q: Da. Să zicem că produc conținut editorial. Săftoiu: Dar în același timp îți mărturisesc că mereu există deficit de personal și aici vine dintr-o problemă pe care noi, eu cel puțin, nu o aveam. Dacă lucrezi sâmbăta și duminica, chiar dacă ai doar două trei ore, ai voie și la să-ți fie plătite acele ore plus două zile libere. Sigur că e deficit de personal când ai 20% din personal care e liber. Că dacă ar fi toată lumea acolo ar fi o altă poveste. Q: Aici intrăm în micromanagement, că dacă mergem la știri în weekend se freacă umerii între ei, că e foarte multă lume. Săftoiu: Îți spun sincer încă o dată ceea ce i-am spus și premierul lui atunci. Degeaba dau afară oameni că nu aș... Q: Deci el dorea să dai afară? Săftoiu: Mi-a cerut să respect ordonanța 7 prin reducerea personalului cu 10% și i-am spus atunci: «Vă asigur că mă voi încadra în reducerea cheltuielilor, dar nu prin datu afară». Și atunci a venit contractul colectiv de muncă prin care am înghețat...cred că deja ați auzit și voi, acel spor pentru filmări externe. Îl știți? Da. Deci orice filmare făcută Q:..cum ieșeai pe teren, cum îți dădea spor. Deși ăsta era job description-ul tău. Săftoiu: 12 lei pe oră. Deci dacă stăteai patru ore la guvern... Q: 50 de lei Săftoiu: Păi da și nu era un om. Știm toți ce echipe se duc. Q: Doi. Săftoiu: Doi? Atâta? Sunt echipe. Da, sunt echipe”

VIDEO Adriana Săftoiu, la podcastul „Cum e, de fapt?”, despre șocul birocrației din TVR: dosarele veneau la semnat cu căruțul de la Carrefour
Politică

VIDEO Adriana Săftoiu, la podcastul „Cum e, de fapt?”, despre șocul birocrației din TVR: dosarele veneau la semnat cu căruțul de la Carrefour

Fostul președinte director general 9PDG) al televiziunii publice, Adrian Săftoiu, a explicat, la podcastul „Cum e, de fapt?”, de ce birocrație uriașă s-a ciocnit și pe ce se cheltuie suma pe care instituția o primește de la buget.  Citește și: Conducerea aeroportului cu zero pasageri pe lună și-a majorat cu 120% „pachetul de remunerare” Ea a vorbit și despre suma uriașă pe care radioul și televiziunea publică le plătesc societății de radiocomunicații, o companie de stat, pentru ca semnalul să ajungă la cei care nu au cablu sau satelit.  Discuția a început cu întrebarea ce i-a spus lui Ilie Bolojan când a discutat cu acesta despre preluarea conducerii TVR.  81% din bugetul TVR se duce pe salarii „Săftoiu: Știu sigur că i-am spus că, din tot ceea ce știam și eu,una  din discuțiile pe care le-am avut, una dintre marile probleme la televiziuni era presiunea politică, faptul că ți se cerea să faci lucruri, să angajezi pe filieră politică, să faci anumite lucruri, anumite mesaje și am spus că aș vrea ca acest lucru să nu se întâmple. Mi-a spus: «Dacă vi se întâmplă, închideți telefonul, indiferent cine vă sună, nu trebuie să faceți nimic de genul acesta». Și nici nu mi s-a întâmplat, sincer.  Q: Legat de bani ați discutat atunci? Săftoiu: Nu în acel moment, dar la puțin timp după ce am preluat instituția, am avut o discuție în care îi spuneam că în mod evident televiziunea va intra într-un colaps financiar pentru că erau două probleme mari, dintre care una rămâne constantă, relația cu SNR ul, Societatea Națională de Radiocomunicații. Eu preluând instituția cu o anvelopă salarială foarte mare, adică oricine știe că dacă depășești 35-40% anvelopa salarială poți să te declari în faliment. Q: Și la TVR cât e?  Saftoiu: 81% din bugetul TVR ul sunt salarii.  Q: La câți angajați? Săftoiu: Salarii și sporuri între 2000-2025, dar între timp au mai ieșit la pensie. Q: Și câți colaboratori în afară de ăștia? Săftoiu: Nu, nu știu să zic exact câți sunt, că-s foarte mulți. Adică, totuși, ai șapte canale. E greu să-ți spun câți colaboratori sunt, dar anvelopa cu...însemnând salarii, sporuri undeva la 81, iar restul era o datorie, e o datorie foarte mare către SNR, în jur de 152 de milioane (...) de roni, care cred că s-a mai mărit între timp pentru că pe anul 2026 nu am semnat contract cu SNR-ul. Da. Trebuie renegociată clar relația cu SNR ul, dar asta nu se va putea întâmpla oricât de genial ar fi un președinte director general dacă nu intervine politicul. Aici e o relație clar care trebuie reglementată prin... Q: Adică SNR-ul, care e o companie de stat, de fapt căpușează TVR-ul și radioul vânzându-vă vouă releele lor. Săftoiu: Să ne înțelegem, tu ai nevoie de SNR, nu-l poți desființa. Adică nu e ca și cum spui nu am nevoie de SNR. Deci în jur de 17.000 de gospodării se uită la televizor prin semnalul SNR. Q: 17.000? Atât? Și pentru asta plătim 30 de milioane de euro?  Săftoiu: Șapte milioane pe lună. Exact. Și tocmai de aceea am spus că noi nu mai suntem în anul 2000 când nu aveai piața digitală dezvoltată. Acum cei mai mulți primesc semnalul prin cablu. Da, sigur că trebuie să-l păstrezi. Sigur că e o instituție strategică. Sigur că, dacă mâine, Doamne ferește, cade o dronă, se întrerupe totul, tu vei afla informația, o vei primi prin TVR. TVR care dă semnalul prin SNR. Radioul când îl asculți în mașină e prin SNR. Ideea nu e să-l desființezi, ideea e să reglezi această relație comercială, mai ales că banii vin de la buget. Să ne înțelegem, guvernul îmi dă mie niște bani care sunt, nu, bugetar, eu îi dau SNR-ului. SNR-ul îmi și taie factură cu TVA, adică mai îmi ia niște bani în plus. E o discuție pe care am avut-o cu premierul, e o discuție pe care am avut o cu domnul Darău, domnul Miruță cred că și el știa. Adică nu e ca și cum n-ai făcut nimic. M-am dus să le explic. Haideți să discutăm corect această sumă. Nu pot să vă mai dau ăapte milioane eu ca televiziune. Haideți să vedem care-i suma corectă. Ajunsesem  la o înțelegere, dar și la SNR se s a schimbat, cred că pe mandatul meu, de două ori președintele CA și o dată directorul tehnic. Deci, orice pas făcut înainte vine cineva, zice: «Stop, stați să mă și eu puțin, stați să văd și eu puțin». Q: Venirea în TVR. Întâmplarea face că am avut o experiență TVR, ca șef la știri, și am constatat că hățișul birocratic este uluitor. Când ai ajuns acolo, ai avut un om din interior care să-ți prezinte acest tablou? Săftoiu: Tu ai dreptate, dar nu e vorba numai de hățiș. Și-mi amintesc că veneam după...deci undeva pe 15 noiembrie fostul PDG și consiliul de administrație și-au încheiat mandatul și veneam noi. Și au durat procedurile până pe 28 noiembrie. Deci, practic în prima zi când am ajuns acolo a fost ca un... cu căruțul de la Carrefour dosarele. Deci într-adevăr e un hățiș...nu numai hățiș. Un număr de dosare...dacă spui cuiva că semnai și câte 300 pe zi de dosare și Q: 300 de semnături pe zi? Săftoiu: Da.  Q: Eu confirm pentru că, într-o vreme când PDG ul era în concediu, semnam, aveam o oră pe zi în care semnam”. 

VIDEO Prisacariu și Marian, la podcastul „Cum e de fapt”, despre miraculoasa ascensiune a lui Nazare
Politică

VIDEO Prisacariu și Marian, la podcastul „Cum e de fapt”, despre miraculoasa ascensiune a lui Nazare

Jurnalistul de investigație Cătălin Prisacariu a prezentat, la podcastul „Cum e, de fapt?” câteva din afacerile stranii ale ministrului de Finanțe Alexandru Nazare. De exemplu, cum a devenit acest proprietar peste două apartamente, printr-o firmă în care era asociat cu soția unui personaj dubios.  Citește și: Conducerea aeroportului cu zero pasageri pe lună și-a majorat cu 120% „pachetul de remunerare” Nazare a fost constant pe lista scurtă a celor pe care Nicușor Dan i-ar fi putut propune premier, au arătat surse politice. Recent, șeful statului a participat la nunta acestuia. Două apartamente, pe firmă, aproape pe gratis „Prisacariu: Are o carieră de afaceri interesantă și o să vorbim despre o parte din ea, pentru că despre o altă parte nu am scris încă, dar o să facem în perioada următoare. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Nazare, asociat cu un pedofil grec condamnat, dar scăpat prin prescripție. Georgiadis, mâna dreaptă a premierului Mitsotakis E un e un fir roșu al afacerilor lui Alexandru Nazare. S-a asociat întotdeauna cu persoane extrem de influente, controversate și cu bani. Da, deci pare să fie un un tipar, da, al acestor asocieri. De exemplu, la un moment dat, Alexandru Nazare s-a asociat cu soția unui fost client al DNA. Un domn care se numește Semenescu, un om de afaceri care gravita în jurul grupării Chiliman de la Sectorul 1. A scăpat de dosarul DNA în cele din urmă, de care era acuzat. Are și o poveste foarte rocambolescă, cum să-i spun, a fost cercetată la un moment dat inclusiv în Bulgaria pentru niște chestiuni foarte sulfuroase. Ei bine, fix cu soția acestui domn s-a asociat la un moment dat Alexandru Nazare. Foarte interesant este cum din această asociere Alexandru Nazare s-a ales cu două apartamente în București. Un mecanism extrem de simplu. Deși are 90 și ceva la sută din firmă, Alexandru Nazare a pus probabil trei lei la un moment dat în firmă, în timp ce doamna asociată a dus aproape un milion de lei, bani din care firma a cumpărat două apartamente... Marian: Care i-au rămas lui Nazare.. Citește și: EXCLUSIV Cum a primit ministrul Nazare două apartamente nedeclarate de la soția unui fost client al DNA. Schema creditării firmei de către acționarul insignifiant Prisacariu: Care rămân sigur, da, acționarului majoritar, da, celui care are majoritatea părților sociale. E o schemă foarte simplă prin care un politician, cum e cazul... Marian: Face rost de casă. Prisacariu: Da. Adună niște bunuri fără ca acelea să figureze vreodată în declarația de avere. Acuma știm, nici nu mai e cazul, nu mai sunt publice declarațiile de avere. Da, poate spune tot timpul că sunt ale firmei și nu sunt proprii, ceea ce tehnic este corect. Dar în același timp este inexplicabil de ce un asociat minoritar care avea sub 4% cred, da, din această firmă ar băga aproape un milion RON într-o firmă, pentru ca firma să cumpere două apartamente. Marian: Sunt apartamente de locuit, nu sediu de firmaă... Prisacariu: Evident, de locuit. N-au nicio legătură cu activitatea... Marian: Nu făceau șuruburi sau așa ceva. Prisacariu: Nu, apartamentele nu sunt folosite ca să producă bani pentru firmă. Da. Așadar, e destul de streveziu că e practic o modalitate de a primi niște bani fără să-i declari”. 

VIDEO Sever Voinescu spune, la podcastul „Cum e, de fapt?”, că Bolojan e „om de ispravă”, dar...
Politică

VIDEO Sever Voinescu spune, la podcastul „Cum e, de fapt?”, că Bolojan e „om de ispravă”, dar...

Redactorul-șef al Dilemei Vechi, Sever Voinescu, discută la podcastul „Cum e, de fapt?”, despre prestația lui Ilie Bolojan: „E un om de ispravă, în zona lui face ce poate, dar...”. Citește și: Informația că un primar PSD i-a spus lui Grindeanu că nu sunt bani de pomeni, cenzurată masiv: lipsește de pe site-urile sponsorizate de partide Voinescu contestă realitatea valului de simpatie pro-Bolojan de pe rețelele sociale și-i reproșează premierului că a rămas la Palatul Victoria după ce a fost demis. Pe de altă parte, el spune despre Nicușor Dan că „stă pe ouă ca cloșca, nu face nimic”. Voinescu despre Bolojan: „Gândirea lui politică mi se pare complet defectă” „Sever Voinescu: Eu, sincer să fiu, dacă el a avut cu adevărat la un moment dat planul să spună «plec în opoziție, las PSD-ul», ceea ce mi s-a părut politicește o iresponsabilitate, ăsta iarăși un motiv pentru care îl critic. Gândirea lui politică mi se pare complet defectă. Să facă asta și vine PSD-AUR, ne lămurim cu ăia și crește Bolojan. N-a fost ideea asta la un moment dat? Eu nu înțeleg de ce n-a făcut o. Q: Adică să demisioneze chiar și el de la guvern. Sever Voinescu: Da, da, domnule, m-ați dat jos. La revedere, am plecat. Pune, domnule, un interimar (...). Acuma brusc e erou și zice: «Nu părăsesc țara». Foarte bine. Nici nu vreau s-o părăsească. E un om de ispravă în zona lui face ce poate, dar adică nu e unul dintre cei pe care aș alunga din România mâine. Doamne ferește. Dar ce vreau să spun este că nu și-a dus nici planul ăsta politic până la capăt. Și mai e ceva ce nu mi-a plăcut la el. Domnule, am simțit că tot valul ăsta de susținere de pe rețelele sociale nu mărturisește neapărat un val de susținere în realitatea socială și cred că deja în sondaje ne-am cam lămurit cu asta și atunci stau să mă întreb dacă nu reflectă neapărat...E o problemă de bulă sau e o problemă de boți? (...) Știi că adversarii lui acuză că toată campania campania de pe sau mare parte din campania asta... de hating Nicușor mai ales... este o creație să spun de tipul cum a făcut în alt plan și după altă rețea Georgescu”.  Sever Voinescu a criticat și măsurile pe care Bolojan intenționa să le ia în Educație și Sănătate:  „Eu m-aș fi așteptat sincer la reforme care sau la măsuri care se concentrează, să zic așa, în principal pe marile găuri, pe marile cauze care duc la situația în care suntem. Ori, o concentrare pe scăderea cheltuielilor directe ale statului pornind de la învățământ... Bun, am înțeles că era luna martie, că în septembrie începea școala și că au trebuit să înceapă cu educația, că nu mai putea aștepta până la sfârșitul anului, nu știu ce povești de genul ăsta. Deși simpla idee că începi cu educația, în această țară (...) nu e în regulă. Da, da, nu e în regulă. Cu majorările de norme, cu tăierile de posturi, cu tot ce s-a întâmplat în într o primă fază, nu? Nu e chiar o chestie foarte inteligentă (...) Eu l-am mai auzit și pe domnul Boloan vorbind despre sănătate, de pildă, în termen de gradul de ocupare al spital. Vă zic că dacă avem 600 de paturi și se ocupa, ziceai că-i hotelier... și sunt ocupate numai 40%, vă zic că trebuie să tăiem vreo 40% din spitale. Sigur că sunt lucruri care trebuie făcute, dar nu logica e asta. I-a răspuns cineva foarte bine. I-a spus povestea asta, știi, cu cu spitalele, a spus: «Domnule, e ca și cum suntem o comunitate și aveam un serviciu de pompieri din șapte pompieri și un singur incendiu într-un an și atunci vine primarul și zice: Bă, la un incendiu șapte pompieri de dăm patru afară că trei se descurcă». Nu-i așa! În sănătate, medicii ăia trebuie să stea acolo și ei așteaptă să...Slavă Domnului că nu vin bolnavi, dar și când or veni, că după aia ajungi în situații ca în pandemie că nu mai știai de unde să-i scoți”. 

VIDEO Prisacariu și Marian discută, la podcastul „Cum e, de fapt?”, despre soluția ideală a crizei politice
Politică

VIDEO Prisacariu și Marian discută, la podcastul „Cum e, de fapt?”, despre soluția ideală a crizei politice

Mircea Marian a spus, la podcastul „Cum e, de fapt?”, care ar fi, după opinia sa, soluția ideală a acestei crize politice și „cel mai bun lucru pentru România”: „Nicușor Dan și Bolojan să se împace și să facă un tandem”. Citește și: Nicușor Dan spulberă un guvern PSD-AUR: „Nu au majoritate” Cătălin Prisacariu i-a amintit că toți cei cu care am discutat, la podcastul „Cum e, de fapt?”, despre chimia dintre Nicușor Dan și Ilie Bolojan, au spus același lucru: sunt încăpățânați. „Nicușor Dan și Bolojan să se împace și să facă un tandem” „Mircea Marian: Eu, ca simplu cetățean, cred că cel mai bun lucru care s-ar putea întâmpla pentru România acum din perspectiva reformelor ar fi ca Nicușor Dan și Bolojan să se împace și să facă un tandem și în acest fel ar putea chiar să meargă în anticipate cu șanse mult mai mari să se bată și să aibă speranța că vor forma o majoritate în viitorul legislativ care să facă reforme. Eu asta visez. E un vis. Nu am niciun fel de temei să spun că s-ar întâmpla, dar habar n-am care-i chimia între ei. De câte ori îi întrebi: care e relația matale cu primul ministru? Care e relația cu...Îți dau:«e instituțională». Prisacariu: Câți oameni care au fost aici la noi la interviu, Mircea, nu ne-au spus...și ultimul care a spus-o chiar pe cameră a fost Sever Voinescu, care ne a spus că ambii sunt încăpățânați și au personalități din punctul acesta de vedere incompatibile. Marian: Chiar și așa chiar și așa...Cătălin, noi doi suntem personalități complet diferite și ne-am dat seama că trebuie să cooperăm. Suntem în aceeași barcă, vâslim împreună. Asta cooperarea. Prisacariu: Da, dar noi cooperăm într-un kibutz. Mircea, Nicușor Dan e președintele României, unde mizele sunt uriașe, iar Ilie Bolojan este premierul României. Adică poate că de la un nivel, poate după ce se iese din kibutz, din sărăcie, nu mai nu mai funcționează. Marian: Ei, ar trebui să funcționeze, după părerea asta. Sunt studii care arată că întotdeauna cooperarea și încrederea între parteneri duce la rezultate de business bune. Ei ar trebui...Să să le spună cineva lucrul ăsta. Prisacariu: Să-i trimită la un curs de zen”. 

VIDEO Prisacariu și Marian îi numără voturile lui Mureșan, la podcastul „Cum e, de fapt?”
Politică

VIDEO Prisacariu și Marian îi numără voturile lui Mureșan, la podcastul „Cum e, de fapt?”

Catalin Prisacariu și Mircea Marian au discutat, la podcastul „Cum e, de fapt?”, ce șanse are guvernul Siegfried Mureșan: scenariul dezastruos pentru acesta, în care nu strânge nici măcar voturile taberei sale, fiind abandonat de tabăra anti-Bolojan din PNL, sau cel optimist, în care anticipatele sperie parlamentarii care nu au șanse să fie realeși.  Citește și: Mesajul scandalos al lui George Simion, în scris, către invitații la aniversarea sa: cere bani direct în cont, pentru fiul său În acest ultim scenariu, nici Simion, nici Grindeanu, nu vor putea să controleze situația. „Hai să luăm puțin cazul Alinei Gheorghiu” „Marian: Președintele Nicușor Dan a fost întrebat și de anticipate și n-a mai recitat piesa pe care o tot spunea el: sunt de evitat, nu vreau. A zis vom vedea la sfârșit. Deci, a schimbat discursul. El de obicei spunea: ar fi de evitat anticipatele. Nu vreau anticipate. Acuma a lăsat-o să planeze. Ceea ce iarăși este în favoarea lui Mureșan, pentru că acolo nu votează partidele în Parlament, votează persoane individuale, oameni care au prins ei un mandat de deputat, iau între 11 și 13.000 lei salariu pentru trei semnături date pe săptămână. Nu vor să plece acasă Prisacariu: Hai să-i luăm ca în Carageale, două la primărie, două la școala de fete și așa mai departe. Să spunem că nu se va întâmpla asta sau poate se va întâmpla, dar să spunem că votează în bloc PNL, USR, UDMR. Da...  Marian: Nici asta nu se va întâmpla, pentru că probabil că din PNL...(...) Worst case scenario este nici măcar peneliștii nu-l votează pe Mureșan. Rămâne cu o parte din PNL, fără disidenții anti-Bolojan, cu USR ul și cu UDMR-ul. Atât și pică nasol de tot. Prisacariu: Și atunci cum își face majoritatea? Marian: Sau avem alt scenariu, în care intră frica în ei că merg în anticipate și nu mai prind încă un mandat, în acest caz, și încep să-l voteze. Prisacariu: Dar în cine intră frica? În PSD-iști? Vor fi PSD-iști sau auriști? (...)  Marian: Tabăra POT dispare, dacă se merge în anticipate. Tot ce a băgat Ana Maria Gavrilă, inclusiv ea personal, dispare. Tabăra SOS, tot ce a băgat Șoșoacă în Parlament dispare. Nici nu se apropie de 5%. Niciunul din aceste două partide n-au nicio șansă. Oamenii ăștia, te uiți ce a adus Ana Maria Gavrilă, niște cetățeni de pe stradă efectiv care s-au trezit brusc parlamentari cu 10-12000 lei numai indemnizația netă, în mână, plus zeci de mii de lei pe lună, bani forfetari, pentru o parte nu răspund. Să-i dai afară, ce fac? Se întorc înapoi pe stradă. Nu mai au niciun job. Prisacariu: Dar nu sunt suficienți. Câți adună? 20-30, câți să fie?  Marian: Mai avem, după părerea mea, cel puțin 10% din PSD. Dacă se ajunge la anticipate își pierd locurile. Sunt cei care sunt certați cu Grindeanu, sunt cei care au făcut parte din diferite tabere și ar pierde și, pe de altă parte se uită la sondaje. PSD-ul a avut undeva la 20 și ceva la sută, dacă nu mă înșel eu, în 2024. Acuma va pierde cel puțin 1-2%, nu scoate rezultatul de atunci.  Prisacariu: Deci tu spui că vor fi pe lângă cele trei partide, PNL, USR, UDMR, care... Marian: O grămadă de desperados... Prisacariu:...în principiu vor vota probabil în bloc (...) și pe lângă ei vor fi parlamentari de la suveraniștii de strânsură AUR, SOS și PSD și AUR.  Marian: Simion așa își ține partidul sub control. Am fost la 20%, ne ducem în 30%. Eu vă pot garanta că rămâneți. Deputat sau senator. Nu va funcționa nici asta pentru că sunt foarte mulți care acolo s-au dus cu sacoșa ca să-și păstreze, să primească, un loc pe liste. Aveau tot felul de probleme penale, erau interesați în diferite chestiuni, ca să ajungă parlamentari. Nu sunt sigur că vor mai prinde încă un mandat și de acolo pot să fugă.  Prisacariu: Adică vor fi mai mulți probabil ai AUR într un viitor rezultat Parlament rezultat din anticipate, dar nu aceeași. Marian: Dar nu neapărat aceeași. Exact. Exact. Hai să luăm puțin cazul Alinei Gheorghiu. Este parlamentar din 2012. Alina Gorghiu de la PNL. Are cred că vreo 16 ani de când e parlamentar, dar are vreo 50 și ceva. Ce face dacă rămâne șomer și pierde mandatul de parlamentar? Se duce mămică, la copii. Îi convine? (...) Deci la 50 de ani, ea va sta acasă cu copiii. Nu cred că se va apuca de avocatură sau să fie notar. Va sta ani întregi și se va plictisi. Nimeni n-o s-o mai bage în seamă”. 

VIDEO Prisacariu și Marian arată, la podcastul „Cum e, de fapt?”, de ce AUR a dat TVR Sorinei Matei
Politică

VIDEO Prisacariu și Marian arată, la podcastul „Cum e, de fapt?”, de ce AUR a dat TVR Sorinei Matei

Rolul Sorinei Matei, în fruntea TVR, este să controleze mesajele televiziunii publice, în caz de alegeri anticipate, au arătat Mircea Marian și Cătălin Prisacariu la podcastul „Cum e, de fapt?”. Iar dacă nu se ajunge la alegeri aniticipate, PSD și AUR vor să blocheze numirea unui consiliu de administrație până când se instalează un guvern favorabil. Citește și: Cum funcționează propaganda PSD: atac identic în Gândul și Realitatea împotriva Bloomberg, după ce a scris că Fitch amenință România cu retrogradarea la junk Guvernul are dreptul la o nominalizare în consiliul de administrație al TVR, iar PSD și AUR nu vor ca Ilie Bolojan să poată desemna pe cineva apropiat. Arta de a manipula știrile „Prisacariu: Celor care aud de TVR le spune știri sau nu știu ce...folclor sau... Dar nu, acolo sunt mii de oameni.  Marian: Este un Sidex... Prisacariu: Este un buget uriaș. Sunt niște proceduri extrem de stufoase. Îți trebuie ani de zile, da, să le înveți cum spui, fără nicio..., fără experiență de management, fără experiență în TVR. Adică în primul rând nu știu cât va înțelege ea din ce se întâmplă acolo. Ceea ce mă face să cred că de fapt rolul ei acolo este să aibă un nu știu dacă control, dar o influență asupra știrilor (...) Prisacariu: Deci suntem de acord că rolul ei acolo este să se infiltreze la știri? Marian: Dacă ea prinde alegeri anticipate în postul ăsta (...) atunci sigur nu e timp s-o schimbe și atunci va fi foarte interesant ce va face acolo. Nu neapărat știrile, cât dezbaterile în prime time, nu știu, și vor transforma TVR-ul cu siguranță într-o goarnă AUR și PSD. Prisacariu: De ce spun că rolul ei acolo este de cal troian la știri? Pentru că altfel ar fi putut pune pe oricine, nu? Dar aveau nevoie de cineva cu experiență care să știe jurnaliștii, care să știe agenda, care să poată manipula eventual agenda.  Marian: Asta știe, Sorina. Vede știrea care este favorabilă taberei ei și știe ce să împingă în față (...) Aici sunt niște chestii de fine tuning și îmi dau seama, ai dreptate cu ce sugerai. Sorina știe cum să manipuleze știrile, atentă. Asta e o artă totuși și trebuie cineva care știe cum să manipuleze știrile în interesul AUR și PSD, fără ca lumea din exterior să se prindă prea ușor de lucrurile acestea”.  „După opinia mea, trebuie să ne pregătim de o guvernare AUR-PS Și aici vedem un prim pas. AUR va prelua toată propaganda de stat”, a mai apreciat Mircea Marian. 

VIDEO Sever Voinescu explică, la podcastul „Cum e, de fapt?”, secretul succesului electoral al lui Bolojan
Politică

VIDEO Sever Voinescu explică, la podcastul „Cum e, de fapt?”, secretul succesului electoral al lui Bolojan

Redactorul-șef al publicației Dilema Veche, Sever Voinescu, a fost invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”, iar prima parte a discuției a fost, inevitabil, despre ascensiunea lui Ilie Bolojan: de ce PNL l-a acceptat până la urmă, de ce un procent semnificativ din electorat îl susține? Citește și: De ce atâta ură în tabăra PNL-USR pentru că Siegfried Mureșan a fost nominalizat premier „Este pur și simplu genul de gospodar care are o treabă de făcut”, spune Sever Voinescu, care arată și contribuția involuntară a lui Sorin Grindeanu la ascensiunea lui Bolojan.  Voinescu: „El a reușit să proiecteze ideea luptătorului cu PSD, ceea ce sigur că e amuzant” „Q: E Bolojan acel lider providențial pentru că nu e nimeni mai răsărit decât el sau e cel care poate într-adevăr fi o soluție pe termen lung în PNL? Voinescu: E bună întrebarea. În orice caz, nu e nimeni mai răsărit decât el. Adică aicea și sigur ca să te impui probabil ai nevoie și de o conjunctură de genul ăsta. Pe de altă parte eu cred că el nu este un... Eu nu cred că el este animat de vreo vreun atașament foarte serios la o doctrină fie și liberală. Este pur și simplu genul de gospodar care are o treabă de făcut, de făcut un pod, de reparat un dig, de nu știu.. și o face cu seriozitate. O face ca un bun gospodar atent la costuri, atent la ce cât costă și ce cumpără și așa mai departe. Q: Și poate ține asta loc de doctrină, electoral vorbind?  Voinescu: Nu, evident, dar întrebarea de fapt pe care îndrăznesc s-o extind e mai complicată. Mai e nevoie de doctrina azi? Mai înseamnă ceva astăzi doctrina? Setul de credințe politice care animă un om politic, un lider politic mai înseamnă ceva? Și asta înseamnă ceva numai dacă acel set de credințe spune ceva electoratului. Dacă electoratul este unul care a evoluat spre o formulă de asta, să spun non-ideologică în care nu mai interesat de discuții, de idei și nu mai e atașat de idei, ci are nevoie de soluții. Dă-mi salariul, ai grijă mai mult de mine, alții spun mai degrabă lasă-mă în pace. În fine, lucruri de genul ăsta. Q: Ceea ce știm că se întâmplă, nu? Adică știm că în momentul ăsta electoratul din România își dorește mai degrabă un om de acțiune care să vorbească mai puțin. Voinescu: Da, da, da, da. Și atunci el se potrivește perfect”.  Însă Sever Voinescu își păstrează distanța critică față de Bolojan și nu uită să arate că a ajuns liderul taberei anti-PSD „mulțumită” lui Sorin Grindeanu.  „Q: Și în vederea unei confruntări cu lideri precum George Simion sau chiar nu știu, un PSD-ist foarte popular, ce șanse are Bolojan? Voinescu: Bolojan are un electorat, pentru că electoratul lui Bolojan nu este un electorat liberal, este electoratul anti-PSD. El a reușit și aici trebuie, între ghilimele, să-i mulțumească lui Grindeanu pentru ticăloșia moțiunii. El a reușit să proiecteze ideea luptătorului cu PSD, ceea ce sigur că e amuzant pentru noi, care știm trecutul lui politic, și pentru noi, care știm că strict până în momentul moțiunii el a făcut tot ce a putut ca să rămână cu prietenii lui vechi de la PSD împreună. Numai că ăia au făcut prostia politică, ticăloșia mai mult decât prostia, moțiunii și asta brusc l-a aruncat în partea aialaltă și oamenii au fost deodată atașați, că oamenii aveau, pare-se că grupul anti-PSD din societate avea nevoie de cineva să se lupte cu PSD-ul, dar altul decât Simion. Și el a prins conjunctura asta și acuma deodată el este regele antipesedismului, deși până acum trei luni de zile, vreme de vreo 20 de ani, a fost prieten cu ei. Dar așa se scrie politica și totul se poate întâmpla într o secundă, totul se schimbă. Probabil că de asta vă și place dumneavoastră, jurnaliștilor de politică, să vă ocupați de politică, că e mereu ceva epic în ea”. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră