VIDEO Dacă un director la stat se dă dimineața jos din pat, a bifat criteriile de performanță (Radu Miruță, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”)
Radu Miruță, ministru al Apărării și ministru interimar al Transporturilor, critică dur modul în care funcționează conducerea companiilor de stat și susține că actualul sistem îi protejează tocmai pe cei care nu își fac treaba.
Invitat în podcastul „Cum e, de fapt?”, realizat de DeFapt.ro, ministrul a explicat că puterea unui membru al Guvernului asupra conducerii unei companii este mult mai limitată decât pare din exterior.
Ministrul nu poate da ordine direct directorului
Potrivit lui Radu Miruță, percepția publică este adesea că ministrul poate interveni direct și îi poate înlătura rapid pe managerii care nu performează.
Citește și: Grindeanu cere AUR „să-și clarifice niște lucruri” pentru a putea guverna cu PSD
În realitate, spune acesta, mecanismul de conducere este mult mai complicat.
Ministrul își exercită autoritatea prin Adunarea Generală a Acționarilor, care poate transmite solicitări către Consiliul de Administrație.
Deciziile operative ale companiei – inclusiv cele privind contractele și activitatea de zi cu zi – sunt însă luate de conducerea executivă.
„Ministrul nu poate să sară peste consiliul de administrație să-i dea dispoziție directorului”, a explicat Miruță.
Astfel, pentru a interveni asupra modului în care este condusă o companie, ministrul trebuie să acționeze prin Consiliul de Administrație, care, la rândul său, supraveghează directoratul.
„Dirigintele de șantier și constructorul sunt frați”
Problema apare, susține ministrul, atunci când Consiliul de Administrație și conducerea executivă nu se controlează reciproc, ci ajung să acționeze în aceeași direcție.
Miruță a descris situația printr-o comparație sugestivă: „Acolo și dirigintele de șantier și constructorul sunt frați”.
În opinia sa, unele consilii de administrație ajung să fie „în același film” cu managerii pe care ar trebui să îi supravegheze și refuză să ia decizii care ar putea corecta problemele din companie.
În aceste condiții, mecanismul construit tocmai pentru a asigura controlul conducerii riscă să devină o formă de protecție pentru aceasta.
Contractele îi fac greu de înlocuit pe administratori
O altă problemă indicată de ministru este modul în care sunt stabilite criteriile de performanță din contractele administratorilor.
Radu Miruță susține că indicatorii pot fi atât de puțin exigenți încât permit menținerea în funcție a unor persoane chiar și în absența unor rezultate reale.
„Dacă se dau jos dimineața și respiră o singură dată, se bifează că au îndeplinit indicatorii de performanță”, a ironizat ministrul.
Afirmația sintetizează, în opinia sa, una dintre principalele vulnerabilități ale sistemului: administratori care beneficiază de contracte greu de desfăcut și de criterii de performanță insuficient de stricte.
„Legea este făcută în avantajul celor care nu-și fac treaba”
Miruță consideră că actualul cadru legal limitează inclusiv capacitatea politică de a interveni atunci când o companie de stat este administrată defectuos.
„Legea astăzi este făcută în avantajul celor care nu-și fac treaba”, a declarat ministrul.
În acest sistem, responsabilitatea este împărțită între minister, acționari, consiliul de administrație și conducerea executivă, iar fiecare nivel intermediar poate îngreuna luarea unei decizii.
În timp ce publicul poate cere ministrului să „dea cu ei de pământ”, schimbarea conducerii unei companii nu se poate face, spune Miruță, printr-o simplă decizie politică.
Această arhitectură instituțională, combinată cu contracte și indicatori de performanță permisivi, poate transforma reforma companiilor de stat într-un proces mult mai dificil decât pare.
