Scandalul pensiilor calculate greșit: cine trebuie să dea banii înapoi și ce pot face pensionarii care primesc decizii de recuperare
Peste 2,2 milioane de pensionari ar fi primit pensii mai mici decât li se cuveneau, statul acumulând față de aceștia o datorie estimată la aproximativ 230 de milioane de lei, potrivit unui raport de audit al Curții de Conturi făcut public în septembrie 2026.
Pe de altă parte, aproximativ 570.000 de beneficiari ar fi încasat cu circa 71 de milioane de lei mai mult decât prevedea legea.
Cifrele au provocat îngrijorare, mai ales în rândul pensionarilor care se tem că li s-ar putea cere să restituie bani deja cheltuiți.
Reacția CNPP
Casa Națională de Pensii Publice a contestat însă amploarea presupuselor erori.
Citește și: Pensiile de peste 3.000 de lei, diminuate în 2026: cât se reține și cum se calculează suma netă
Într-un comunicat transmis pe 18 septembrie, instituția a explicat că numărul de 2,2 milioane reprezintă o extrapolare statistică realizată pornind de la eșantioane verificate de auditori, nu milioane de dosare controlate individual.
CNPP a anunțat că fiecare situație semnalată va fi analizată separat și că diferențele confirmate vor fi corectate potrivit legii.
Cifra de 2,2 milioane nu înseamnă 2,2 milioane de erori dovedite
Raportul Curții de Conturi nu stabilește că fiecare dintre cei 2,2 milioane de pensionari are, în mod cert, o pensie greșită.
Citește și: Cum verifici dacă ți s-a calculat greșit pensia în 2026: documentele care pot aduce bani în plus
Auditorii au verificat în detaliu eșantioane de dosare, iar rezultatele au fost extinse statistic asupra întregului sistem.
Prin urmare, pensionarii nu trebuie să depună cereri pentru restituirea banilor doar fiindcă apar în această categorie estimată și nici să presupună că pensia lor a fost calculată eronat.
Pentru stabilirea unei diferențe este necesară verificarea individuală a dosarului, a perioadelor contributive, a veniturilor valorificate și a formulei de calcul.
Același principiu se aplică și celor 570.000 de pensionari despre care raportul estimează că ar fi primit prea mult: nimeni nu devine automat dator statului numai în baza acestei cifre.
Când trebuie să restituie pensionarii banii
Nu în toate cazurile pensionarii trebuie să restituie banii primiți în plus.
Citește și: Punctele de stabilitate pot adăuga sute de lei la pensie: cine le primește și cum se calculează în 2026
Legea nr. 125/2014, modificată prin Legea nr. 285/2024, prevede că debitele reprezentând pensii, indemnizații sociale pentru pensionari sau indemnizații pentru însoțitor încasate necuvenit, constituite ori care urmează să fie constituite, nu se recuperează de la beneficiar.
Protecția se aplică atunci când suma mai mare a fost plătită din cauza unei erori care nu îi este imputabilă pensionarului – de exemplu, o greșeală de prelucrare a datelor, de aplicare a formulei legale sau a sistemului informatic al Casei de Pensii.
Așadar, dacă verificările declanșate după raportul Curții de Conturi arată că un pensionar a primit mai mult exclusiv din vina instituției, regula actuală este că banii încasați până la corectarea pensiei nu îi sunt ceruți înapoi.
Pensia poate fi adusă la cuantumul legal pentru viitor, dar pensionarul de bună-credință nu ar trebui obligat să restituie sumele deja consumate.
Când poate fi obligat pensionarul să dea banii înapoi
Scutirea nu se aplică dacă plata necuvenită a fost provocată de culpa beneficiarului.
Legea enumeră mai multe situații:
- pensionarul a prezentat documente eliberate cu nerespectarea legii;
- a declarat date care nu corespundeau realității;
- nu a comunicat o schimbare pe care avea obligația legală să o anunțe;
- a continuat să încaseze pensia deși nu mai îndeplinea condițiile legale;
- nu a respectat regulile privind cumulul anumitor categorii de pensie cu venituri salariale sau din activități independente;
- plata a fost obținută prin fals, fraudă sau altă infracțiune.
Un exemplu poate fi cel al beneficiarului unei pensii anticipate care începe o activitate incompatibilă cu această categorie de pensie și nu informează Casa de Pensii.
Un altul este cazul beneficiarului pensiei de urmaș care nu mai îndeplinește condițiile legale, dar continuă să încaseze drepturile fără să comunice schimbarea.
În asemenea situații, Casa de Pensii poate calcula debitul și emite o decizie de recuperare.
Faptul că banii au fost cheltuiți nu stinge datoria
Dacă plata în plus a fost produsă numai de greșeala Casei de Pensii, faptul că pensionarul a cheltuit banii nu are relevanță: legislația îl scutește, în principiu, de restituire.
Situația este diferită dacă se dovedește culpa beneficiarului.
În acest caz, argumentul că banii au fost utilizați pentru hrană, medicamente, facturi sau alte cheltuieli curente nu anulează debitul.
Obligația de restituire rezultă din decizia emisă de Casa de Pensii, nu din existența banilor în cont la momentul controlului.
Totuși, instituția nu poate cere bani numai printr-un telefon, o notificare informală sau o simplă modificare a talonului.
Obligația și suma trebuie stabilite printr-o decizie de recuperare comunicată pensionarului, în care să fie arătate perioada, valoarea debitului și motivul pentru care plata este considerată necuvenită.
O simplă notificare verbală sau reținerea banilor pe șest direct de pe cupon, fără o decizie oficială de recuperare a debitului trimisă prin poștă cu confirmare de primire, este complet ilegală și poate fi anulată instantaneu în instanță.
Cum se recuperează sumele, dacă există culpa pensionarului
Legea nr. 360/2023 permite caselor teritoriale de pensii să emită decizii de recuperare pentru prestațiile încasate necuvenit.
Decizia constituie titlu executoriu, dar recuperarea începe, de regulă, administrativ, prin rețineri din drepturile plătite pensionarului.
Dacă debitul nu poate fi recuperat de Casa de Pensii în termenul prevăzut de lege, titlul executoriu poate fi transmis organului fiscal central, adică ANAF, pentru continuarea procedurii de executare.
Abia într-o asemenea etapă pot apărea măsuri fiscale de recuperare, în limitele legale aplicabile veniturilor din pensii.
Prin urmare, raportul Curții de Conturi nu conduce automat la popriri sau executări silite.
Mai întâi trebuie verificat dosarul individual, stabilită existența unei plăți necuvenite, analizată cauza acesteia și, dacă beneficiarul este considerat vinovat, emisă și comunicată o decizie.
Casa de Pensii poate recupera orice sumă din trecut?
Legea pensiilor prevede, ca regulă, un termen general de prescripție de trei ani pentru stabilirea sumelor încasate necuvenit.
În cazul unei infracțiuni săvârșite de beneficiar, regimul este mai sever: prejudiciul se poate recupera de la prima plată necuvenită, împreună cu dobânzile aferente.
Există și alte protecții.
Debitele foarte mici, sub pragul legal de 40 de lei, nu se mai urmăresc, iar sumele rămase nerecuperate după decesul beneficiarului nu se mai urmăresc, potrivit Legii nr. 360/2023.
Fiecare decizie trebuie însă analizată în funcție de data plăților, momentul constatării, cauza erorii și eventuala culpă a beneficiarului.
Poate pensionarul să conteste decizia de recuperare?
Deciziile emise de casele teritoriale de pensii, inclusiv cele privind recuperarea unor sume considerate necuvenite, pot fi contestate în termen de 45 de zile de la comunicare.
Contestația se adresează tribunalului competent de la domiciliul pensionarului.
Litigiile privind asigurările sociale sunt scutite de taxa judiciară de timbru, astfel încât pensionarul nu plătește taxă pentru introducerea acțiunii.
În cerere poate invoca, după caz:
- că suma a rezultat dintr-o eroare exclusivă a Casei de Pensii;
- că nu a furnizat informații false și și-a respectat obligațiile;
- că îi este aplicabilă scutirea prevăzută de Legea nr. 125/2014;
- că perioada sau valoarea debitului a fost calculată greșit;
- că a intervenit prescripția;
- că anumite documente ori venituri au fost interpretate incorect.
Termenul de 45 de zile este important.
O decizie necontestată în acest interval devine definitivă, conform articolului 127 din Legea nr. 360/2023.
Contestarea oprește automat reținerile?
Nu este prudent ca pensionarul să presupună că simpla depunere a acțiunii oprește automat executarea deciziei.
Deoarece decizia de recuperare este titlu executoriu, în proces poate fi necesară și solicitarea suspendării executării până la soluționarea cauzei.
Într-o asemenea situație, mai ales dacă au început deja reținerile sau a fost înființată poprirea, este utilă consultarea unui avocat ori solicitarea ajutorului public judiciar, dacă veniturile persoanei nu îi permit să suporte costurile unei apărări.
Ce se întâmplă cu pensionarii care au primit prea puțin
Dacă verificarea individuală confirmă că pensia a fost stabilită sub nivelul legal, casa teritorială trebuie să emită o decizie de revizuire, să corecteze cuantumul pentru viitor și să achite diferențele datorate.
Articolul 94 din Legea nr. 360/2023 permite revizuirea din oficiu sau la cererea pensionarului atunci când se constată diferențe între sumele stabilite ori plătite și cele legal cuvenite.
Ca regulă, diferențele rezultate se acordă în cadrul termenului general de prescripție de trei ani.
Pensionarul care suspectează o eroare nu trebuie să aștepte neapărat verificarea generală anunțată de CNPP.
Poate depune la casa teritorială o cerere de revizuire, însoțită de copii ale deciziilor de pensionare, taloanelor și documentelor despre care consideră că nu au fost valorificate corect.
Ce trebuie făcut dacă vine o decizie acasă
Pensionarul nu trebuie să plătească imediat numai din teamă, dar nici să ignore documentul.
Primii pași sunt:
1. Să noteze data la care a primit decizia, deoarece de atunci curge termenul de 45 de zile;
2. Să verifice dacă documentul explică exact suma, perioada și cauza debitului;
3. Să ceară casei teritoriale copii sau acces la documentele și calculele folosite;
4. Să stabilească dacă eroarea îi este imputabilă sau aparține exclusiv instituției;
5. Să invoce Legea nr. 125/2014 dacă nu a furnizat date false și și-a îndeplinit obligațiile;
6. Să conteste decizia la tribunal înainte de expirarea termenului.
Este indicat ca cererile adresate Casei de Pensii să fie depuse cu număr de înregistrare ori trimise prin poștă cu confirmare de primire.
Talonul de pensie, deciziile succesive și toate răspunsurile instituției trebuie păstrate.
Ce trebuie să rețină pensionarii
Scandalul pensiilor calculate greșit nu înseamnă că 2,2 milioane de pensii au fost deja declarate greșite și nici că 570.000 de oameni vor fi executați silit.
Cifrele Curții de Conturi sunt estimări statistice, iar existența unei diferențe poate fi stabilită numai prin controlul fiecărui dosar.
Mai important, pensionarul de bună-credință nu trebuie confundat cu beneficiarul care a provocat plata nelegală.
Dacă suma mai mare a fost încasată exclusiv din cauza unei erori administrative, legislația în vigoare îl scutește, în principiu, de restituire.
Recuperarea poate interveni în special atunci când există culpa beneficiarului, iar chiar și în acest caz decizia trebuie motivată, comunicată și poate fi atacată în instanță în termen de 45 de zile.
