luni 28 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

curtea de conturi

58 articole
Eveniment

Scandalul pensiilor calculate greșit: cine trebuie să dea banii înapoi și ce pot face pensionarii care primesc decizii de recuperare

Peste 2,2 milioane de pensionari ar fi primit pensii mai mici decât li se cuveneau, statul acumulând față de aceștia o datorie estimată la aproximativ 230 de milioane de lei, potrivit unui raport de audit al Curții de Conturi făcut public în septembrie 2026. Pe de altă parte, aproximativ 570.000 de beneficiari ar fi încasat cu circa 71 de milioane de lei mai mult decât prevedea legea. Cifrele au provocat îngrijorare, mai ales în rândul pensionarilor care se tem că li s-ar putea cere să restituie bani deja cheltuiți. Reacția CNPP Casa Națională de Pensii Publice a contestat însă amploarea presupuselor erori. Citește și: Pensiile de peste 3.000 de lei, diminuate în 2026: cât se reține și cum se calculează suma netă Într-un comunicat transmis pe 18 septembrie, instituția a explicat că numărul de 2,2 milioane reprezintă o extrapolare statistică realizată pornind de la eșantioane verificate de auditori, nu milioane de dosare controlate individual. CNPP a anunțat că fiecare situație semnalată va fi analizată separat și că diferențele confirmate vor fi corectate potrivit legii. Cifra de 2,2 milioane nu înseamnă 2,2 milioane de erori dovedite Raportul Curții de Conturi nu stabilește că fiecare dintre cei 2,2 milioane de pensionari are, în mod cert, o pensie greșită. Citește și: Cum verifici dacă ți s-a calculat greșit pensia în 2026: documentele care pot aduce bani în plus Auditorii au verificat în detaliu eșantioane de dosare, iar rezultatele au fost extinse statistic asupra întregului sistem. Prin urmare, pensionarii nu trebuie să depună cereri pentru restituirea banilor doar fiindcă apar în această categorie estimată și nici să presupună că pensia lor a fost calculată eronat. Pentru stabilirea unei diferențe este necesară verificarea individuală a dosarului, a perioadelor contributive, a veniturilor valorificate și a formulei de calcul. Același principiu se aplică și celor 570.000 de pensionari despre care raportul estimează că ar fi primit prea mult: nimeni nu devine automat dator statului numai în baza acestei cifre. Când trebuie să restituie pensionarii banii Nu în toate cazurile pensionarii trebuie să restituie banii primiți în plus. Citește și: Punctele de stabilitate pot adăuga sute de lei la pensie: cine le primește și cum se calculează în 2026 Legea nr. 125/2014, modificată prin Legea nr. 285/2024, prevede că debitele reprezentând pensii, indemnizații sociale pentru pensionari sau indemnizații pentru însoțitor încasate necuvenit, constituite ori care urmează să fie constituite, nu se recuperează de la beneficiar. Protecția se aplică atunci când suma mai mare a fost plătită din cauza unei erori care nu îi este imputabilă pensionarului – de exemplu, o greșeală de prelucrare a datelor, de aplicare a formulei legale sau a sistemului informatic al Casei de Pensii. Așadar, dacă verificările declanșate după raportul Curții de Conturi arată că un pensionar a primit mai mult exclusiv din vina instituției, regula actuală este că banii încasați până la corectarea pensiei nu îi sunt ceruți înapoi. Pensia poate fi adusă la cuantumul legal pentru viitor, dar pensionarul de bună-credință nu ar trebui obligat să restituie sumele deja consumate. Când poate fi obligat pensionarul să dea banii înapoi Scutirea nu se aplică dacă plata necuvenită a fost provocată de culpa beneficiarului. Legea enumeră mai multe situații: - pensionarul a prezentat documente eliberate cu nerespectarea legii; - a declarat date care nu corespundeau realității; - nu a comunicat o schimbare pe care avea obligația legală să o anunțe; - a continuat să încaseze pensia deși nu mai îndeplinea condițiile legale; - nu a respectat regulile privind cumulul anumitor categorii de pensie cu venituri salariale sau din activități independente; - plata a fost obținută prin fals, fraudă sau altă infracțiune. Un exemplu poate fi cel al beneficiarului unei pensii anticipate care începe o activitate incompatibilă cu această categorie de pensie și nu informează Casa de Pensii. Un altul este cazul beneficiarului pensiei de urmaș care nu mai îndeplinește condițiile legale, dar continuă să încaseze drepturile fără să comunice schimbarea. În asemenea situații, Casa de Pensii poate calcula debitul și emite o decizie de recuperare. Faptul că banii au fost cheltuiți nu stinge datoria Dacă plata în plus a fost produsă numai de greșeala Casei de Pensii, faptul că pensionarul a cheltuit banii nu are relevanță: legislația îl scutește, în principiu, de restituire. Situația este diferită dacă se dovedește culpa beneficiarului. În acest caz, argumentul că banii au fost utilizați pentru hrană, medicamente, facturi sau alte cheltuieli curente nu anulează debitul. Obligația de restituire rezultă din decizia emisă de Casa de Pensii, nu din existența banilor în cont la momentul controlului. Totuși, instituția nu poate cere bani numai printr-un telefon, o notificare informală sau o simplă modificare a talonului. Obligația și suma trebuie stabilite printr-o decizie de recuperare comunicată pensionarului, în care să fie arătate perioada, valoarea debitului și motivul pentru care plata este considerată necuvenită. O simplă notificare verbală sau reținerea banilor pe șest direct de pe cupon, fără o decizie oficială de recuperare a debitului trimisă prin poștă cu confirmare de primire, este complet ilegală și poate fi anulată instantaneu în instanță. Cum se recuperează sumele, dacă există culpa pensionarului Legea nr. 360/2023 permite caselor teritoriale de pensii să emită decizii de recuperare pentru prestațiile încasate necuvenit. Decizia constituie titlu executoriu, dar recuperarea începe, de regulă, administrativ, prin rețineri din drepturile plătite pensionarului. Dacă debitul nu poate fi recuperat de Casa de Pensii în termenul prevăzut de lege, titlul executoriu poate fi transmis organului fiscal central, adică ANAF, pentru continuarea procedurii de executare. Abia într-o asemenea etapă pot apărea măsuri fiscale de recuperare, în limitele legale aplicabile veniturilor din pensii. Prin urmare, raportul Curții de Conturi nu conduce automat la popriri sau executări silite. Mai întâi trebuie verificat dosarul individual, stabilită existența unei plăți necuvenite, analizată cauza acesteia și, dacă beneficiarul este considerat vinovat, emisă și comunicată o decizie. Casa de Pensii poate recupera orice sumă din trecut? Legea pensiilor prevede, ca regulă, un termen general de prescripție de trei ani pentru stabilirea sumelor încasate necuvenit. În cazul unei infracțiuni săvârșite de beneficiar, regimul este mai sever: prejudiciul se poate recupera de la prima plată necuvenită, împreună cu dobânzile aferente. Există și alte protecții. Debitele foarte mici, sub pragul legal de 40 de lei, nu se mai urmăresc, iar sumele rămase nerecuperate după decesul beneficiarului nu se mai urmăresc, potrivit Legii nr. 360/2023. Fiecare decizie trebuie însă analizată în funcție de data plăților, momentul constatării, cauza erorii și eventuala culpă a beneficiarului. Poate pensionarul să conteste decizia de recuperare? Deciziile emise de casele teritoriale de pensii, inclusiv cele privind recuperarea unor sume considerate necuvenite, pot fi contestate în termen de 45 de zile de la comunicare. Contestația se adresează tribunalului competent de la domiciliul pensionarului. Litigiile privind asigurările sociale sunt scutite de taxa judiciară de timbru, astfel încât pensionarul nu plătește taxă pentru introducerea acțiunii. În cerere poate invoca, după caz: - că suma a rezultat dintr-o eroare exclusivă a Casei de Pensii; - că nu a furnizat informații false și și-a respectat obligațiile; - că îi este aplicabilă scutirea prevăzută de Legea nr. 125/2014; - că perioada sau valoarea debitului a fost calculată greșit; - că a intervenit prescripția; - că anumite documente ori venituri au fost interpretate incorect. Termenul de 45 de zile este important. O decizie necontestată în acest interval devine definitivă, conform articolului 127 din Legea nr. 360/2023. Contestarea oprește automat reținerile? Nu este prudent ca pensionarul să presupună că simpla depunere a acțiunii oprește automat executarea deciziei. Deoarece decizia de recuperare este titlu executoriu, în proces poate fi necesară și solicitarea suspendării executării până la soluționarea cauzei. Într-o asemenea situație, mai ales dacă au început deja reținerile sau a fost înființată poprirea, este utilă consultarea unui avocat ori solicitarea ajutorului public judiciar, dacă veniturile persoanei nu îi permit să suporte costurile unei apărări. Ce se întâmplă cu pensionarii care au primit prea puțin Dacă verificarea individuală confirmă că pensia a fost stabilită sub nivelul legal, casa teritorială trebuie să emită o decizie de revizuire, să corecteze cuantumul pentru viitor și să achite diferențele datorate. Articolul 94 din Legea nr. 360/2023 permite revizuirea din oficiu sau la cererea pensionarului atunci când se constată diferențe între sumele stabilite ori plătite și cele legal cuvenite. Ca regulă, diferențele rezultate se acordă în cadrul termenului general de prescripție de trei ani. Pensionarul care suspectează o eroare nu trebuie să aștepte neapărat verificarea generală anunțată de CNPP. Poate depune la casa teritorială o cerere de revizuire, însoțită de copii ale deciziilor de pensionare, taloanelor și documentelor despre care consideră că nu au fost valorificate corect. Ce trebuie făcut dacă vine o decizie acasă Pensionarul nu trebuie să plătească imediat numai din teamă, dar nici să ignore documentul. Primii pași sunt: 1. Să noteze data la care a primit decizia, deoarece de atunci curge termenul de 45 de zile; 2. Să verifice dacă documentul explică exact suma, perioada și cauza debitului; 3. Să ceară casei teritoriale copii sau acces la documentele și calculele folosite; 4. Să stabilească dacă eroarea îi este imputabilă sau aparține exclusiv instituției; 5. Să invoce Legea nr. 125/2014 dacă nu a furnizat date false și și-a îndeplinit obligațiile; 6. Să conteste decizia la tribunal înainte de expirarea termenului. Este indicat ca cererile adresate Casei de Pensii să fie depuse cu număr de înregistrare ori trimise prin poștă cu confirmare de primire. Talonul de pensie, deciziile succesive și toate răspunsurile instituției trebuie păstrate. Ce trebuie să rețină pensionarii Scandalul pensiilor calculate greșit nu înseamnă că 2,2 milioane de pensii au fost deja declarate greșite și nici că 570.000 de oameni vor fi executați silit.  Cifrele Curții de Conturi sunt estimări statistice, iar existența unei diferențe poate fi stabilită numai prin controlul fiecărui dosar. Mai important, pensionarul de bună-credință nu trebuie confundat cu beneficiarul care a provocat plata nelegală. Dacă suma mai mare a fost încasată exclusiv din cauza unei erori administrative, legislația în vigoare îl scutește, în principiu, de restituire. Recuperarea poate interveni în special atunci când există culpa beneficiarului, iar chiar și în acest caz decizia trebuie motivată, comunicată și poate fi atacată în instanță în termen de 45 de zile.

Scandalul pensiilor calculate greșit: cine trebuie să dea banii înapoi și ce pot face pensionarii care primesc decizii de recuperare
Jaf la Casa de Pensii: funcționarii luau sporuri ilegale, milioane de pensii, subevaluate - raport Curtea de Conturi
Eveniment

Jaf la Casa de Pensii: funcționarii luau sporuri ilegale, milioane de pensii, subevaluate - raport Curtea de Conturi

Un audit financiar al Curții de Conturi la Casa Națională de Pensii Publice (CNPP), privind anul 2024, a descoperit „acordarea unui punctaj anual mai mic decât cel cuvenit (...) au fost identificate suspiciuni pentru un număr de 2.211.060 beneficiari”.  Citește și: Grindeanu, încă o lovitură vestimentară: cu mocasini de 4.600 de lei la Școala de vară a TSD, dar fără șosete În paralel, Curtea a descoperit că la casele de pensii se plăteau sporuri ilegale, erau menținute funcții care trebuiau să dispară din organigramă și se dădeau pensii celor decedați. Raportul are 72 de pagini și începe cu constatarea că, deși casa de pensii trebuia să identifice necesarul de finanțare de la începutul anului 2024, la final de an a rămas fără bani și a cerut 1,6 miliarde de lei din Fondul de rezervă a Guvernului. Salariații Casei de Pensii, sporuri ilegale și pensii cumulate cu salariul Ce a descoperit Curtea de Conturi la Casa de Pensii: salariile angajaților au fost majorate ilegal prin calcularea sporului de control financiar, 10%, raportat la „un salariu de bază deja majorat cu 15% pentru complexitatea muncii, contrar prevederilor din legislația în domeniul salarizării personalului plătit din fonduri publice” Supraevaluarea cheltuielilor și plăților de personal, cu suma estimată de 119.410 lei, prin plata nelegală a funcției de șef birou, la nivelul unor case teritoriale de pensii, care trebuia desființată  Zeci de angajați au primit spor de confidențialitate, ilegal. Ei au dat în judecată statul pentru a primi acest spor.  CNPP a inventat IT-iști, pentru ca aceștia să beneficieze de scutirile fiscale acordate celor care lucrau în acest domeniu.  S-au cumpărat telefoane mai scumpe decât plafonul legal Pe de altă parte, milioane de pensionari au avut pensii recalculate greșit, în minus: „Acordarea unui punctaj anual mai mic decât cel cuvenit conform legislaţiei în vigoare. Au fost identificate suspiciuni pentru un număr de 2.211.060 beneficiari” - Curtea de Conturi Numeroase pensii au fost calculate greșit înainte de legea din 2023: „Prin extrapolare (la o populație de 5.570.232 tranzacții pentru care s-au efectuat plăți în sumă de 17.528.168.696 lei), utilizând ca metodă de estimare a erorii estimarea medie pe unitate/estimarea raportului, după caz, a rezultat suma estimată de 311.745.847 lei, pentru care există suspiciunea că este aferentă drepturilor de pensie calculate eronat, contrar legislaţiei în vigoare, anterior recalculării efectuată în baza art.144 din Legea nr. 360/2023, fapt ce a determinat acordarea unui cuantum mai mic al drepturilor de pensie”.  Au fost acordate puncte de stabilitate în minus față de cât ar fi avut dreptul beneficiarul pentru un număr de 993.375 cazuri. Din acestea a fost selectat aleatoriu un eșantion de 9 cazuri pentru care au fost plătite drepturi de pensie în sumă totală de 16.194 lei. Pe de altă parte, au fost și cazuri în care s-au acordat greșit puncte de stabilitate în plus.  Curtea de Conturi a mai constatat că unele angajate ale CNPP care au dorit să lucreze până la egalizarea vârstei de pensie cu cea a bărbaților au primit și salariu, și pensie. 

Nereguli la o primărie PSD din Iași: salarii umflate, plăți greșite, servicii cumpărate la suprapreț
Eveniment

Nereguli la o primărie PSD din Iași: salarii umflate, plăți greșite, servicii cumpărate la suprapreț

Curtea de Conturi a respins situațiile financiare pentru 2025 ale Primăriei Belcești, după ce auditorii au descoperit salarii majorate peste limita legală, plăți eronate și achiziții realizate la prețuri nejustificat de mari, relatează Ziarul de Iași. Nereguli majore la primărie Potrivit raportului, salariile angajaților ar fi fost majorate timp de opt ani prin dispoziții ale primarului, fără aprobarea Consiliului Local. Citește și: FOTO Social-democratul Florin Manole se lăfăie în avionul privat spre Mykonos – USR Numai în ianuarie 2025 ar fi fost acordați necuvenit 90.961 de lei. Primăria a mai plătit peste 146.000 de lei către ACoR România, deși facturile pentru servicii IT și audit intern fuseseră emise de filiala Iași a asociației. Servicii IT mai scumpe și documente incomplete Pentru platformele e-MOL și e-SCIM, administrația locală ar fi achitat tarife aproape duble față de costurile furnizorilor reali. Achizițiile au fost realizate offline, fără SEAP. Auditorii au semnalat și plăți de 18.150 de lei pentru servicii destinate câinilor fără stăpân, care nu puteau fi demonstrate prin documente clare și complete. Primarul contestă concluziile Primarul PSD, Dumitru Tanasă, respinge constatările privind salarizarea și minimalizează celelalte probleme. „Nu văd ce ar fi atâta agitație, pentru că nu e nimic ilegal și nici valori mari nu sunt”, a declarat edilul.

Haos financiar la o primărie PSD: bani fără contract, sporuri ilegale, raportări falsificate. Primarul invocă lipsa de experiență
Eveniment

Haos financiar la o primărie PSD: bani fără contract, sporuri ilegale, raportări falsificate. Primarul invocă lipsa de experiență

Curtea de Conturi a descoperit nereguli grave la Primăria Tansa, județul Iași, în urma unui audit desfășurat în perioada martie–iulie 2026. Potrivit Ziarul de Iași, verificările au vizat gestionarea banilor publici în 2025, iar instituția a primit amenzi totale de 16.000 de lei. Plăți către o entitate fără contract Cea mai importantă abatere privește plata a 234.076 de lei către Asociația Comunelor din România, deși facturile proveneau de la ACOR – Filiala Iași. Citește și: Procurorul CSM Claudiu Sandu: Politicienii și magistrații care s-au plimbat cu jet privat trebuiau anchetați, acum zece ani ar fi urmat chiar arestări Auditorii susțin că primăria nu avea un contract cu entitatea care a încasat banii și cer clarificarea și regularizarea sumelor. Controlul a mai identificat un spor de conducere de 25% acordat ilegal bibliotecarului comunei și creanțe nereale de 2,8 milioane de lei, provenite din proiecte finalizate. Grădinița din Suhuleț este folosită fără recepția finală și fără autorizație de securitate la incendiu. Au fost constatate și probleme privind achizițiile publice, patrimoniul, concesiunile și facturile restante. Primarul invocă lipsa de experiență Primarul PSD Vasile Cărăușu spune că a plătit amenzile din propriul buzunar și a început remedierea problemelor. Edilul, aflat la primul mandat, a invocat lipsa de experiență și susține că va respecta termenele stabilite de auditori.

Suma astronomică plătită de contribuabili partidelor și candidaților în 2024 - raport Curtea de Conturi
Politică

Suma astronomică plătită de contribuabili partidelor și candidaților în 2024 - raport Curtea de Conturi

În anul 2024, Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a achitat, de la bugetul de stat, către partide și candidații la alegerile din acel an, suma de 833 de milioane de lei, arată un așa numit „raport de audit de conformitate”. Raportul nu a găsit nereguli la AEP.  Citește și: EXCLUSIV Extinderea plajelor, un dezastru ecologic de un miliard de euro: curenți mortali, țărm distrus, faună și floră marine periclitate Sume astronomice plătite de contribuabili pentru cele mai controversate alegeri din ultimii 36 de ani Potrivit datelor Curții de Conturi, în anul 2024, Autoritatea Electorală Permanentă a efectuat plăți din fonduri publice învaloare totală de 1.033.887.762 lei: 446.660.255 lei – rambursări cheltuieli electorale 141.044.260 lei – cheltuieli pentru organizarea alegerilor 386.806.000 lei – subvenții pentru finanțarea partidelor politice 59.377.247 lei – cheltuieli pentru activitatea curentă a AEP AEP arată și cum s-au distribuit cele 446 milioane de lei „rambursări cheltuieli electorale”:  219.152.000 lei reprezintă rambursări aferente campaniei pentru alegerile locale din 9 iunie 2024;  104.188.986 lei reprezintă rambursări aferente campaniei pentru alegerile pentru Parlamentul European din 9 iunie 2024; 123.311.972 lei reprezintă restituiri ale cheltuielilor electorale aferente alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024 Alegerile prezidențiale din noiembrie 2024 au fost însă anulate de CCR.  Expert Forum (EFOR) arăta că în 2025 partidele au primit 232 de milioane de lei, valoarea fiind redusă de la bugetul inițial de 284 de milioane, iar în 2026 această valoare a fost redusă cu 10%.  Conform legii, suma alocată anual partidelor politice este stabilită între 0,01% și 0,04% din Produsul Intern Brut (PIB). Distribuirea subvenției se face astfel: 75% din bugetul anual este împărțit proporțional cu numărul de voturi primite la alegerile parlamentare, iar 25% – în funcție de numărul de voturi obținute la alegerile locale. Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR) si Grupul Minorităților primesc finanțare direct de la Guvern prin Departamentul de Relații Interetnice. Suma prevăzută în buget ia în considerare numărul cetățenilor care se identifică ca făcând parte din acea minoritate la ultimul recensământ. De exemplu, în 2024, UDMR a primit 58,48 de milioane de lei. 2008 a fost primul an în care partidele au primit bani de la bugetul de stat, conform legii aprobate în 2006. Subvenția a fost de doar 8,1 milioane de lei, potrivit unui documentar Europa Liberă România. În 2016, an electoral, suma a crescut la 14,5 milioane de lei. Iar anul următor s-a dublat, până la 30 milioane de lei. Subvenția a explodat în 2028, când legea 334/2006 a fost modificată astfel: „Suma alocată anual partidelor politice de la bugetul de stat este de cel puțin 0,01% și de cel mult 0,04% din Produsul Intern Brut. Pentru partidele politice care promovează femei pe listele electorale, pe locuri eligibile, suma alocată de la bugetul de stat va fi majorată dublu proporțional cu numărul mandatelor obținute în alegeri de candidații femei.” „Nu ne-a făcut bine nici ca societate, nici ca ţară, asta este realitatea. Deci este total de evitat orice fel de situaţie în care să fim în situaţia de a mai anula alegeri”, spunea Ilie Bolojan despre anularea alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024. 

Romsilva vrea să acorde premieri în masă angajaților ei, deși Curtea de Conturi i-a interzis
Politică

Romsilva vrea să acorde premieri în masă angajaților ei, deși Curtea de Conturi i-a interzis

Romsilva a pus recent în Contractul Colectiv de Muncă premierea colectivă, încălcând astfel recomandările exprese ale Curții de Conturi din raportul de anul trecut, scrie ministrul Mediului, Diana Buzoianu, pe Facebook. La nivelul RNP Romsilva, Curtea de Conturi a identificat plăți necuvenite de peste 216,5 milioane de lei reprezentând drepturi salariale, constând în alte premii și bonusuri acordate angajaților în anii anteriori, care nu respectau cadrul legal aplicabil regiei. Citește și: Cine este clientul UDMR din CCR care s-a aliat cu judecătorii PSD și l-a lovit pe Dominic Fritz: a predat la SRI și la institutul PSD, plătit „Ce face directorul general, domnul Vișan, sub mandatul dat de Consiliul de Administrație al Romsilva, în primele luni de mandat? Negociază cu sindicatul Silva un contract colectiv de muncă care brusc, prevede, diferit față de acum un an, și premierea colectivă”, arată Buzoianu. Acum câteva zile, ea scria: „Romsilva a negociat și a trecut în noul Contract Colectiv de Muncă că va asigura mașini pentru sindicat la acțiuni sindicale, adică inclusiv la proteste”. Noi pomeni ale directorului Vișan către angajații Romsilva, din resursele publice „Tocmai am descoperit cum Romsilva a pus recent în Contractul Colectiv de Muncă premierea colectivă, încălcând astfel recomandările exprese ale Curții de Conturi din raportul de anul trecut. Până acum câteva luni, premierea personalului în Romsilva era doar individuală, pentru rezultate concrete ale fiecărui angajat în parte.   Acum un an, Curtea de Conturi constata într-un raport oficial că Romsilva a acordat premii totale uriașe cu încălcarea prevederilor Contractului Colectiv de Muncă, adică fără să analizeze nimeni și fără să răsplătească performanța individuală a angajaților. La acea vreme, Contractul Colectiv de Muncă prevedea premierea doar individuală. Curtea de Conturi a cerut, oficial, ca măsură de îndreptare (pe lângă recuperarea premiilor date colectiv, în loc de individual) să fie adoptate ,,proceduri clare și transparente a modului de acordare a premiilor, care să conțină efectuarea unor analize riguroase a performanțelor obținute de salariați. Se va asigura astfel, prevenirea utilizării ineficiente a fondurilor și motivarea performanței reale a salariatului.”   Ce face directorul general, domnul Vișan, sub mandatul dat de Consiliul de Administrație al Romsilva, în primele luni de mandat? Negociază cu sindicatul Silva un contract colectiv de muncă care brusc, prevede, diferit față de acum un an, și premierea colectivă.   Deci, Romsilva, în loc să clarifice cum face mai clară premierea individuală, ca să dea beneficii celor care chiar au rezultate, s-a acoperit nevoie mare introducând un articol special în Contractul Colectiv de Muncă ca să poată da și premii colectiv.   Acesta este motivul 1000 pentru care nu voi ceda cu nimic de la reforma Romsilva”, a relatat ministrul Mediului. 

Nu și-ar fi făcut treaba, acum are de plătit peste 100.000 de euro: fosta juristă a unui spital, obligată la despăgubiri
Eveniment

Nu și-ar fi făcut treaba, acum are de plătit peste 100.000 de euro: fosta juristă a unui spital, obligată la despăgubiri

Fosta juristă a Spitalului de Neurochirurgie din Iași, Iulia Țibulcă, a fost obligată de Tribunal să plătească unității medicale peste 100.000 de euro, sumă reprezentând o parte din prejudiciul reclamat de spital. Hotărârea nu este definitivă și poate fi contestată la Curtea de Apel, scrie Ziarul de Iași. Curtea de Conturi a constatat lipsa demersurilor Potrivit spitalului, jurista nu ar fi făcut ani la rând demersurile necesare pentru recuperarea cheltuielilor de spitalizare stabilite prin hotărâri judecătorești în dosare privind accidente sau infracțiuni. Citește și: Grindeanu cere AUR „să-și clarifice niște lucruri” pentru a putea guverna cu PSD În 2020, unitatea medicală a cerut în instanță recuperarea a 1,19 milioane de lei, invocând inclusiv titluri executorii din perioada 2013-2015. Dosarul a cuprins 34 de volume și peste 200.000 de înscrisuri. O parte din sume, prescrisă Tribunalul a admis doar parțial cererea spitalului. Pentru o parte dintre bani s-a constatat intervenirea prescripției de trei ani, iar alte sume au fost recuperate între timp. Țibulcă a fost obligată și la plata a 10.000 de lei cheltuieli de judecată. Decizia poate fi atacată în termen de 10 zile.

Jaf penal în bazele sportive ale statului: Curtea de Conturi a controlat Agenția pentru Sport, fief PSD
Politică

Jaf penal în bazele sportive ale statului: Curtea de Conturi a controlat Agenția pentru Sport, fief PSD

Curtea de Conturi a descoperit, după un control la Agenția Națională pentru Sport, nenumărate contracte dubioase, în defavoarea statului, baze sportive abandonate sau „dezmembrarea dreptului de proprietate privată a statului”. Controlul a fost efectuat între 2025 și 2026, când șefi ai agenției erau doi pesediști: Thomas-Răzvan Moldovan, fost candidat PSD la Senat, în Mureș, și, din ianuarie 2026, Matei Bogdan Constantin, fost senator PSD, care a absolvit Colegiul Universitar de Măiestrie Sportivă, Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu.  Citește și: Grindeanu pregătește terenul guvernării cu AUR: „Eu nu exclud”. Condiții vagi pentru cooperare Între 2023 și 2024, agenția a fost condusă de Elizabeta Lipă, acum senatoare PSD.  Agenția Națională pentru Sport administrează un patrimoniu uriaș: 285 terenuri, în valoare totală de 2.297.909.222,14 lei și 1317 construcții, în valoare totală de 1.311.119.778,92 lei. Controlul a găsit rezultate atât de dezastruoase încât Curtea de Conturi a decis să facă sesizări penale.  Academia Ilie Năstase închiriază baza primită gratuit fără a avea acest drept În afara problemelor penale, Curtea a constatat că baza sportivă a statului este complet neglijată: cele cinci baze sportive ale direcției de sport București sunt „într-o stare avansată de degradare” în Prahova, din 82 de clădiri ale direcției pentru sport, doar 14 sunt funcționale spații și terenuri date pentru utilizarea gratuită de către diferite federații sportive sunt nefolosite: „Federația Română de Motociclism nu utilizează terenul în suprafață totală de 1.963,2 mp, primit în folosință gratuită, pentru o perioadă de 49 de ani, acest teren regăsindu-se într-o stare avansată de paragină, lipsind în acest fel activitatea sportivă de o bază materială importantă. În aceeaşi stare se află şi imobilul denumit "Teren în partea de est a imobilului "Ciuperca", în suprafață de 1.450 mp, dat în folosință gratuită Federației Române de Haltere” Federația de Atletism și-a închiriat terenurile la firma Top Sport, deși nu avea acest drept.  „Prin contractul de închiriere nr.1917/20.12.2017, încheiat între Federație şi Top Sport Management SRL, cu anexe şi 4 acte adiționale, a fost închiriată o suprafață totală de 4.646,28 mp, conform Act adițional nr.1, valoarea actualizată a chiriei, începând cu data de 01.10.2021, fiind de 1.728 euro/lună. Durata contractului este incertă: potrivit unei variante a actului adițional nr.2/08.05.2018, contractul încetează la data de 21.12.2027, iar potrivit unei a doua variante a aceluiaşi act adițional, contractul încetează la data de 21.12.2037, diferența dintre cele două variante fiind de 10 ani. Ambele variante sunt semnate de aceleaşi persoane, ştampilate și poartă acelaşi număr de înregistrare. Totodată, cu ocazia verificării la fața locului, s-a constatat că pe o parte din terenul dat în folosință gratuită sunt amenajate 3 terenuri de tenis din zgură şi 2 terenuri de minifotbal din material sintetic, toate acoperite cu balon presostatic, precum şi două terenuri de tenis în aer liber. De asemenea, s-a constatat că în proximitatea corpului C8 a fost ridicată o construcție despre care reprezentații Federației au precizat că aparține chiriaşului care administrează terenurile menționate anterior. Toate aceste amenajări de teren şi construcții nu sunt evidențiate în Cartea Funciară a imobilului”, scrie Curtea de Conturi. Curtea de Conturi descrie și țeapa luată de stat după ce a cedat Academiei Ilie Năstase o suprafață uriașă de teren. „Fundației pentru tenis "Academia Ilie Năstase" i s-a constituit un drept de folosință gratuită pe o perioadă de 60 de ani, asupra unui teren în suprafață totală de 63.568 mp, prin HG nr.946/1999 privind darea înfolosință gratuită a unui teren proprietate publică a statului, aflat în administrarea Ministerului Tineretului şi Sportului, Fundației pentru tenis "Academia Ilie Năstase", modificată prin HG nr.311/2006. Dreptul de folosință gratuită asupra terenului a fost obținut cu sarcina de a realiza Proiectul "Arenele Ilie Năstase", astfel cum este specificat în Nota de fundamentare la HG nr.311/2006 (...) În temeiul contractelor de închiriere, Fundația a încasat chirii din cedarea folosinței bunului, în condițiile în care nu i s-a constituit acest drept în mod expres prin HG nr.946/1999, iar fructele civile i se cuvin statului român în calitate de proprietar. Fundației i s-a recunoscut numai posibilitatea să participe cu dreptul de folosință la "asocieri", în condițiile legii, în vederea realizării Proiectului "Arenele Ilie Năstase"”.  Sun Plaza București, pe un teren care nu putea fi cedat de către Sala Polivalentă Curtea de Conturi descrie și contractul dubios dintre Sala Polivalentă și Sun Plaza București, care a primit drept de folosință a unui teren de peste 133.000 mp. „Prin contractul de colaborare încheiat la data de 27.08.2004 şi înregistrat sub nr.1038/30.08.2004, şi acte adiționale subsecvente, CSN Sala Polivalentă şi societatea Hein România SA (actual Societatea dezvoltare Comercial Sudului SDSC SRL) au convenit asocierea în vederea realizării pe teren, de către Hein România SA, a unui "proiect" comercial (galerie comercială - actualmente denumită Sun Plaza, supermarket, cinema multiplex, hobby, sala de sport, suprafață comercială, locuri parcare, grădiniță de copii, alte construcții adiacente) şi în vederea exploatării acestui proiect. În acest scop, părțile contractante au agreat expres constituirea unui drept de superficie în favoarea Hein România SA, constând în dreptul de proprietate exclusivă al acesteia asupra tuturor construcțiilor ce se vor realiza pe terenul în suprafață totală de 133.375 mp, pe toată durata contractului, și dreptul de folosință exclusivă, neîntreruptă şi netulburată asupra terenului pe toată perioada de existență (...) Actele administrative ce reglementează înființarea, organizarea şi funcționarea CSN Sala Polivalentă, precum şi actele prin care terenul a fost dat în administrarea ANS, şi succesiv către subordonata acesteia, nu conțin prevederi exprese care să stabilească dreptul acestei instituții publice de a exploata bunul în comun cu o entitate privată în scopul realizării de profit, nici posibilitatea schimbării destinației acestuia de bază materială sportivă şi afectarea terenului unor activități preponderent comerciale. De asemenea, constituirea dreptului real de superficie este un act de dispoziție juridică rezervat numai titularului dreptului de proprietate, respectiv statul român, deoarece presupune dezmembrarea dreptului de proprietate, CSN Sala Polivalentă neavând competența de a constitui un drept de superficie în favoarea Hein România”, arată Curtea de Conturi.

Nereguli în lanț la Spitalul Municipal Pașcani: angajări contestate, salarii calculate greșit și audit lipsă
Eveniment

Nereguli în lanț la Spitalul Municipal Pașcani: angajări contestate, salarii calculate greșit și audit lipsă

Camera de Conturi Iași a identificat mai multe nereguli la Spitalul Municipal de Urgență Pașcani, în urma unui control care a verificat angajările, promovările și plata salariilor din anul 2024. Spitalul Municipal Pașcani, nereguli în lanț Auditorii au semnalat suspiciuni privind angajarea unui biolog și promovarea acestuia ca biolog specialist, arătând că vechimea necesară ar fi fost justificată prin contracte de prestări servicii, iar certificatul de specialist ar fi fost folosit fără să fi fost depus la dosarul de concurs. Citește și: VIDEO Atac frontal la Nicușor Dan de la vârful PNL: Ne-am așteptat să aibă o agendă reformatoare (Siegfried Mureșan, la podcastul „Cum e, de fapt?”) Raportul Camera de Conturi Iași evidențiază și alte deficiențe, precum neactualizarea la timp a statelor de funcții, raportarea eronată a unor venituri salariale către ANAF și greșeli în calculul salariilor. Totodată, auditorii au constatat că spitalul nu a efectuat în 2024 auditul public intern obligatoriu, încălcând obligațiile prevăzute de legislația în vigoare. Continuarea, în Ziarul de Iași

Șefii companiei de asfaltări a Primăriei Iași, bonusuri de sute de mii de lei. Ce a descoperit Curtea de Conturi
Eveniment

Șefii companiei de asfaltări a Primăriei Iași, bonusuri de sute de mii de lei. Ce a descoperit Curtea de Conturi

Șefii Citadin SA, compania aflată în subordinea Consiliului Local Iași, au încasat bonusuri de sute de mii de lei din fonduri publice după modificarea indicatorilor de performanță utilizați la evaluarea activității. Șefii Citadin SA, bonusuri de sute de mii de lei Potrivit unui raport al Camerei de Conturi Iași privind anul 2023, auditorii au cerut recalcularea indicatorilor și recuperarea sumelor acordate nejustificat. Citește și: VIDEO Siegfried Mureșan arată, la podcastul „Cum e, de fapt?”, că unirea este Planul B al R. Moldova Cu toate acestea, banii nu au fost recuperați până în prezent, iar conducerea societății susține că așteaptă finalizarea unei expertize extrajudiciare independente. Directorul general Marius Ionescu afirmă că doar după încheierea acestei analize vor putea fi stabilite eventualele responsabilități, sumele ce trebuie recuperate și măsurile legale necesare. Continuarea, în Ziarul de Iași

ANALIZĂ Eternul Raed Arafat: de când conduce DSU, de ce scandaluri a scăpat și care sunt noile acuzații. Deși respinge orice suspiciune, procurorii i-au luat telefonul
Politică

ANALIZĂ Eternul Raed Arafat: de când conduce DSU, de ce scandaluri a scăpat și care sunt noile acuzații. Deși respinge orice suspiciune, procurorii i-au luat telefonul

Eternul Raed Arafat conduce Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU) din 2014, din guvernarea Ponta, și în decurs de 13 ani a scăpat de nenumărate scandaluri, de la modul în care s-a intervenit la Colectiv la achizițiile din perioada pandemiei, a căror ilegalitate a fost constatată chiar de Curtea de Conturi.  Citește și: EXCLUSIV Reprezentanții Ministerului Mediului în conducerea RetuRO SGR iau câte 90.000 de lei anual ca să închidă ochii Acum, DSU este suspectat că salariza medici angajați și la spitale de stat - Floreasca și Gerota, din București - care nu dădeau pe la serviciu. Situația ar data din octombrie 2021. Deși șeful DSU respinge orice suspiciune, procurorii i-au luat telefonul lui Arafat. Antena 1 susține că cei care erau salarizați fără să facă nimic sunt „medici de top”. Mai sunt vizate de anchetă două spitale din ţară, în Mureş şi Bihor, suspiciunile fiind aceleași. Ieri, procurorii militari au ridicat de la Spitalul Floreasca contractele individuale de muncă ale celor doi medici, fişe de post, pontaje care să facă dovadă că aceştia au fost la locul muncă, arată Antena 1. Eternul Arafat: de când conduce DSU, de ce scandaluri a scăpat  Raed Arafat, născut la 24 mai 1964, la Damasc, în Siria, este de origine palestiniană. S-a stabilit în România în 1981, a studiat medicina la Cluj, în 1991 a creat ONG-ul SMURD, iar în 1998 a primit cetățenia română.  Din 2007, când a fost numit subsecretar de stat în ministerul Sănătății, conduce de facto sistemul intervențiilor de urgență. În ianuarie 2014, premierul Ponta a creat, special pentru Arafat, Departamentul pentru Situații de Urgență din cadrul ministerului de Interne, în cadrul căruia sunt coordonate toate serviciile de urgență, inclusiv pompierii și salvarea, protecția civilă, răspunsul medical de urgență prespitalicesc, salvarea aeriană și departamentele de urgență. De ce scandaluri majore a scăpat Arafat: Dosarul Colectiv, unde există un document oficial, respectiv raportul Corpului de Control, care aduce acuzații serioase. Raportul a concluzionat că intervenția de urgență de la Colectiv a fost în mare parte o acțiune necoordonată, cu elemente de improvizație, cauzată în principal de lipsa de exerciții în caz de urgențe majore, neconcordanțe în legislație și bază materială deficitară. Modul de acțiune al instituțiilor implicate a fost apreciat ca fiind unul sub medie. În 2019, Libertatea a prezentat un film cu imagini cu Arafat vorbind la telefon printre victimele incendiului de la Colectiv, care aveau nevoie de ajutor, cu echipe dezorganizate și neglijente în noaptea tragediei. Filmul nu fusese predat procurorilor fiindcă aceștia nu l-ar fi cerut.  Raed Arafat și Nicolae Bănicioiu au fost acuzați că au întârziat transferul răniților din Colectiv în afara țării și au susținut că „avem de toate" pentru a-i trata, chiar dacă România nu avea condiții pentru a îngriji astfel de pacienți. Multora dintre ei, întârzierea transferului în afara țării le-a fost fatală. După șase zile de la tragedie, autoritățile au admis în cele din urmă că au nevoie de ajutor din afară și au început să transfere pacienți. Numărul de paturi pentru mari arși s-a dovedit insuficient. În plus, medicii din străinătate au arătat că răniții au ajuns în spitalele lor cu bacterii periculoase. În raportul special privind gestionarea resurselor publice în timpul stării de urgență, Curtea de Conturi a României a identificat nereguli financiare semnificative, evaluate la aproape 700 de milioane de lei. Deși raportul vizează multiple instituții, Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU) și Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) au fost în centrul unor acuzații legate de modul în care au fost realizate achizițiile de echipamente medicale. Curtea a identificat cazuri în care IGSU (aflat sub coordonarea DSU) a efectuat plăți către furnizori care nu au respectat termenele de livrare sau nu au livrat deloc produsele contractate, fără a aplica penalități sau a recupera sumele - una din numeroasele acuzații. Din cauza gravității neregulilor (inclusiv suspiciuni de abuz în serviciu și fals), Curtea de Conturi a sesizat oficial DNA în 2021 pentru achizițiile derulate prin IGSU în perioada stării de urgență. Presa a scris și despre alte achiziții dubioase derulate de DSU, dar Arafat a respins acuzațiile, iar procurorii nu au deschis anchete.

Zeci de funcționari, angajați sau promovați de ANAF după studii la „universități-fantomă” - presă
Eveniment

Zeci de funcționari, angajați sau promovați de ANAF după studii la „universități-fantomă” - presă

Zeci de funcționari au fost angajați sau promovați de ANAF după studii la două așa-numite „universități-fantomă”, scrie site-ul Public Record. Site-ul citează un raport al Curții de Conturi. Citește și: EXCLUSIV „Căpușa” de la Fabrica de Pulberi Făgăraș: cum a apărut SRL-ul de apartament cu un singur angajat la momentul oportun Zeci de funcționari, angajați sau promovați de ANAF după studii la „universități-fantomă”  „Cincizeci de funcționari au fost angajați sau au promovat, pe funcții la Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) și la Ministerul Finanțelor, pe baza unor studii făcute la două universități fantomă. Situația a fost descrisă pe larg de Curtea de Conturi într-un raport din 2022, obținut de Public Record. Din document și din declarațiile de avere depuse de angajați reiese că nu s-a întâmplat mai nimic, majoritatea au rămas în funcții deși unele acte de studii au fost anulate de judecători.  În perioada controlului la ANAF, instituția era condusă de Mirela Călugăreanu, care, ulterior, a devenit președinte al Curții de Conturi a României”, scrie Public Record.  Universitățile unde au studiat acești funcționari sunt „Europa Ecor US” din București și „Alexandru Ghica” din Alexandria, Teleorman. Ele au avut autorizație provizorie de funcționare, aceasta le-a fost retrasă, dar au funcționat suficient ca să producă efecte. „Mecanismul era simplu: candidații erau racolați, apoi li se fabricau foi matricole și diplome de bacalaureat. Multe documente au fost semnate de o femeie de serviciu, care ca prin minune devenise secretarul universităților.  Cu aceste acte, studenții mergeau să dea licența la alte universități acreditate. În unele cazuri, candidații nici nu se prezentau la examenul de licență, în locul lor prezentându-se oameni cu buletine falsificate”, mai arată Public Record.   

Administrația locală nereformată: doar 31% din comune își pot plăti salariile
Politică

Administrația locală nereformată: doar 31% din comune își pot plăti salariile

Administrația locală nereformată: doar 31% din comune își pot plăti salariile, iar 84% din cele 2.862 de comune au depins în proporție de peste 50% de finanțare de la bugetul de stat în anul 2023, arată un „audit al performanței privind organizarea și funcționarea comunelor și a orașelor mici” realizat de Curtea de Conturi. Citește și: EXCLUSIV Catastrofal: România nu mai poate produce muniție și explozibili, Fabrica de Pulberi Făgăraș a fost închisă din cauza instalațiilor defecte Documentul arată că în România sunt aleși 40.100 de consilieri locali și 1.338 județeni. Propunerile de reducere a numărului acestora, propuneri venite de la Asociația Comunelor din România (ACoR), Asociația Stabilitate, Armonie și Tradiții (SAT) și Sindicatul Naționalal Salariaților Comunelor și Orașelor din România (SCOR), au fost ignorate.  Administrația locală nereformată: doar 31% din comune își pot plăti salariile Curtea arată că în 2023 a scăzut masiv numărul comunelor care își pot plăti salariile din taxele pe care le colectează. În  2022, 52% din comune aveau capacitatea să achite măcar salariile angajaților, iar în 2021 erau 44%.  În ceea ce privește orașele mici, 76% și-au susținut cheltuielile de personal din veniturile proprii analizate în anul 2023, 85% în anul 2022 și 81% în anul 2021. Ce mai arată auditul Curții de Conturi: În anul 2023, doar 27% dintre comune și 34% dintre orașele mici au reușit să se finanțeze din venituri proprii în proporție mai mare de 50%. În 2023, cheltuielile cu personalul au reprezentat peste 50% din cheltuielile totale în doar 87 de comune și într-un singur oraș mic. Cheltuielile de personal ale comunelor și orașelor au reprezentat 46% din totalul acestei categorii de cheltuieli efectuate la nivelul administrației publice locale.  Pe de altă parte, Curtea de Conturi constată absența unor servicii esențiale în comune. În anul 2022, 357 de comune nu aveau cabinete de medicină de familie, 1.433 de comune nu aveau cabinete stomatologice, iar 705 comune nu aveau farmacii. La nivelul anului 2023, 119 orașe nu îndeplineau criteriul demografic de minimum 10.000 de locuitori. Acestea reprezintă mai mult de jumătate (55%) din totalul de 216 orașe. Totodată, un număr de 432 de comune (15% din numărul total de comune) nu îndeplineau criteriul demografic. 

Cancelaria primului-ministru, Curtea de Conturi, un minister: pe lista rușinii cu datornicii ANAF
Eveniment

Cancelaria primului-ministru, Curtea de Conturi, un minister: pe lista rușinii cu datornicii ANAF

Cancelaria primului-ministru, Curtea de Conturi, un minister, mai multe unități militare și instanțe de judecată se află pe lista rușinii cu datornicii ANAF, listă publicată azi de Fisc.  Citește și: EXCLUSIV Șeful ANAF, Adrian Nicușor Nica, nu a declarat niciodată vreun cont bancar. A dat un împrumut de 127.000 de euro la sacoșă „Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) informează instituțiile și autoritățile publice, care au datorii fiscale neachitate până la data de 31 august 2025, că trebuie să își plătească aceste obligații”, se arată comunicatul difuzat azi, 17 octombrie, de Fisc.  Cancelaria primului-ministru, Curtea de Conturi, un minister: pe lista rușinii cu datornicii ANAF Totalul datoriilor  fiscale restante ale instituțiilor și autorităților publice era de 582.901.355 lei. Cel mai mare datornic este Agentia Nationala de Imbunatatiri Funciare care figurează cu restanțe de peste 136 de milioane de lei.  Însă pe listă sunt nume surprinzătoare: Cancelaria premierului are o datorie relativ mică, de 110.045 de lei Curtea de Conturi are o restanță de puțin peste 59.000 de lei Fostul minister al antreprenoriatului și turismului, care nu mai există din 2023, fiind înglobat în ministerul Economiei, are datorii uriașe la stat: 29,1 milioane de lei. Autoritatea Națională pentru Turism a acumulat restanțe la plata impozitelor și taxelor în valoare de 6,35 milioane de lei mai multe unități militare apare cu datorii între peste 500.00 de lei și câteva zeci de mii de lei Curtea de apel Craiova, mai multe tribunale și parchete figurează, fiecare, cu datorii de sute de mii de lei Casa Națională de Asigurări de Sănătate - 507.000 lei Însă cele mai mari datorii par a fi cele ale administrației locale. Orașul Făgăraș este pe primul loc, cu restanțe de aproape 16 milioane de lei. Spitalul clinic căi ferate Constanța datorează ANAF peste 17 milioane de lei. 

Cel mai dezastruos sistem informatic statului i-a costat pe contribuabili 1,1 miliarde de lei - raport Curtea de Conturi
Eveniment

Cel mai dezastruos sistem informatic statului i-a costat pe contribuabili 1,1 miliarde de lei - raport Curtea de Conturi

Cel mai dezastruos sistem informatic statului i-a costat pe contribuabili peste 1,1 miliarde de lei: Curtea de Conturi a realizat un audit al așa-numitei Platforme Informatice a Asigurărilor de Sănătate (PIAS), gestionată de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS). Citește și: Grindeanu se opune ca România să ajute R.Moldova dacă este atacată și îl contrazice pe șeful Armatei Cel mai dezastruos sistem informatic statului i-a costat pe contribuabili 1,1 miliarde de lei „Pentru proiectarea, construirea şi operarea PIAS, CNAS a utilizat în perioada 2000 -2024 peste 1,1 miliarde lei, astfel:- Pentru proiectare şi construirea PIAS suma totală a fost de peste 920 milioane lei- Pentru mentenanță, centre suport, licențe, servicii de transmitere date și piese de schimb, cheltuielile la data de 31.12.2024 s-au ridicat la peste 191 milioane lei”, explică Curtea de Conturi.  Doar mentenanța sistemelor Oracle a costat peste 50 de milioane de lei.  „În ultima perioadă, în pofida sumei semnificative investite, disfuncționalitățile frecvente, blocajele și suprasolicitarea infrastructurii tehnice învechite au afectat negativ calitatea serviciilor oferite asiguraților și activitatea furnizorilor de servicii medicale”, arată Curtea de Conturi.  „Simpla autentificare în SIUI a unui furnizor de servicii medicale (getSIUIToken) înregistra o rată de eroare de 94% la 24.09.2016, de 86% în 19.06.2017, de 47% în 17.01.2019 sau de 55% în 11.03.2022. În medie, rata de eroare pentru acest serviciu monitorizat pe o perioadă de 3263 de zile a fost de 17,76% (...) La Spitalul Județean de Urgență Vaslui, de exemplu, echipa de audit a observat faptul că o validare cu cardul a durat circa 15 minute”, se afirmă în raportul de audit.  Curtea arată că un pacient din mediul rural care se prezintă la o consultație, dar sistemul de validare a cardului nu funcționează, trebuie să revină după 72 de ore pentru revalidare.  

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră