joi 30 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

curtea de conturi

52 articole
Eveniment

Nu și-ar fi făcut treaba, acum are de plătit peste 100.000 de euro: fosta juristă a unui spital, obligată la despăgubiri

Fosta juristă a Spitalului de Neurochirurgie din Iași, Iulia Țibulcă, a fost obligată de Tribunal să plătească unității medicale peste 100.000 de euro, sumă reprezentând o parte din prejudiciul reclamat de spital. Hotărârea nu este definitivă și poate fi contestată la Curtea de Apel, scrie Ziarul de Iași. Curtea de Conturi a constatat lipsa demersurilor Potrivit spitalului, jurista nu ar fi făcut ani la rând demersurile necesare pentru recuperarea cheltuielilor de spitalizare stabilite prin hotărâri judecătorești în dosare privind accidente sau infracțiuni. Citește și: Grindeanu cere AUR „să-și clarifice niște lucruri” pentru a putea guverna cu PSD În 2020, unitatea medicală a cerut în instanță recuperarea a 1,19 milioane de lei, invocând inclusiv titluri executorii din perioada 2013-2015. Dosarul a cuprins 34 de volume și peste 200.000 de înscrisuri. O parte din sume, prescrisă Tribunalul a admis doar parțial cererea spitalului. Pentru o parte dintre bani s-a constatat intervenirea prescripției de trei ani, iar alte sume au fost recuperate între timp. Țibulcă a fost obligată și la plata a 10.000 de lei cheltuieli de judecată. Decizia poate fi atacată în termen de 10 zile.

Nu și-ar fi făcut treaba, acum are de plătit peste 100.000 de euro: fosta juristă a unui spital, obligată la despăgubiri
Jaf penal în bazele sportive ale statului: Curtea de Conturi a controlat Agenția pentru Sport, fief PSD
Politică

Jaf penal în bazele sportive ale statului: Curtea de Conturi a controlat Agenția pentru Sport, fief PSD

Curtea de Conturi a descoperit, după un control la Agenția Națională pentru Sport, nenumărate contracte dubioase, în defavoarea statului, baze sportive abandonate sau „dezmembrarea dreptului de proprietate privată a statului”. Controlul a fost efectuat între 2025 și 2026, când șefi ai agenției erau doi pesediști: Thomas-Răzvan Moldovan, fost candidat PSD la Senat, în Mureș, și, din ianuarie 2026, Matei Bogdan Constantin, fost senator PSD, care a absolvit Colegiul Universitar de Măiestrie Sportivă, Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu.  Citește și: Grindeanu pregătește terenul guvernării cu AUR: „Eu nu exclud”. Condiții vagi pentru cooperare Între 2023 și 2024, agenția a fost condusă de Elizabeta Lipă, acum senatoare PSD.  Agenția Națională pentru Sport administrează un patrimoniu uriaș: 285 terenuri, în valoare totală de 2.297.909.222,14 lei și 1317 construcții, în valoare totală de 1.311.119.778,92 lei. Controlul a găsit rezultate atât de dezastruoase încât Curtea de Conturi a decis să facă sesizări penale.  Academia Ilie Năstase închiriază baza primită gratuit fără a avea acest drept În afara problemelor penale, Curtea a constatat că baza sportivă a statului este complet neglijată: cele cinci baze sportive ale direcției de sport București sunt „într-o stare avansată de degradare” în Prahova, din 82 de clădiri ale direcției pentru sport, doar 14 sunt funcționale spații și terenuri date pentru utilizarea gratuită de către diferite federații sportive sunt nefolosite: „Federația Română de Motociclism nu utilizează terenul în suprafață totală de 1.963,2 mp, primit în folosință gratuită, pentru o perioadă de 49 de ani, acest teren regăsindu-se într-o stare avansată de paragină, lipsind în acest fel activitatea sportivă de o bază materială importantă. În aceeaşi stare se află şi imobilul denumit "Teren în partea de est a imobilului "Ciuperca", în suprafață de 1.450 mp, dat în folosință gratuită Federației Române de Haltere” Federația de Atletism și-a închiriat terenurile la firma Top Sport, deși nu avea acest drept.  „Prin contractul de închiriere nr.1917/20.12.2017, încheiat între Federație şi Top Sport Management SRL, cu anexe şi 4 acte adiționale, a fost închiriată o suprafață totală de 4.646,28 mp, conform Act adițional nr.1, valoarea actualizată a chiriei, începând cu data de 01.10.2021, fiind de 1.728 euro/lună. Durata contractului este incertă: potrivit unei variante a actului adițional nr.2/08.05.2018, contractul încetează la data de 21.12.2027, iar potrivit unei a doua variante a aceluiaşi act adițional, contractul încetează la data de 21.12.2037, diferența dintre cele două variante fiind de 10 ani. Ambele variante sunt semnate de aceleaşi persoane, ştampilate și poartă acelaşi număr de înregistrare. Totodată, cu ocazia verificării la fața locului, s-a constatat că pe o parte din terenul dat în folosință gratuită sunt amenajate 3 terenuri de tenis din zgură şi 2 terenuri de minifotbal din material sintetic, toate acoperite cu balon presostatic, precum şi două terenuri de tenis în aer liber. De asemenea, s-a constatat că în proximitatea corpului C8 a fost ridicată o construcție despre care reprezentații Federației au precizat că aparține chiriaşului care administrează terenurile menționate anterior. Toate aceste amenajări de teren şi construcții nu sunt evidențiate în Cartea Funciară a imobilului”, scrie Curtea de Conturi. Curtea de Conturi descrie și țeapa luată de stat după ce a cedat Academiei Ilie Năstase o suprafață uriașă de teren. „Fundației pentru tenis "Academia Ilie Năstase" i s-a constituit un drept de folosință gratuită pe o perioadă de 60 de ani, asupra unui teren în suprafață totală de 63.568 mp, prin HG nr.946/1999 privind darea înfolosință gratuită a unui teren proprietate publică a statului, aflat în administrarea Ministerului Tineretului şi Sportului, Fundației pentru tenis "Academia Ilie Năstase", modificată prin HG nr.311/2006. Dreptul de folosință gratuită asupra terenului a fost obținut cu sarcina de a realiza Proiectul "Arenele Ilie Năstase", astfel cum este specificat în Nota de fundamentare la HG nr.311/2006 (...) În temeiul contractelor de închiriere, Fundația a încasat chirii din cedarea folosinței bunului, în condițiile în care nu i s-a constituit acest drept în mod expres prin HG nr.946/1999, iar fructele civile i se cuvin statului român în calitate de proprietar. Fundației i s-a recunoscut numai posibilitatea să participe cu dreptul de folosință la "asocieri", în condițiile legii, în vederea realizării Proiectului "Arenele Ilie Năstase"”.  Sun Plaza București, pe un teren care nu putea fi cedat de către Sala Polivalentă Curtea de Conturi descrie și contractul dubios dintre Sala Polivalentă și Sun Plaza București, care a primit drept de folosință a unui teren de peste 133.000 mp. „Prin contractul de colaborare încheiat la data de 27.08.2004 şi înregistrat sub nr.1038/30.08.2004, şi acte adiționale subsecvente, CSN Sala Polivalentă şi societatea Hein România SA (actual Societatea dezvoltare Comercial Sudului SDSC SRL) au convenit asocierea în vederea realizării pe teren, de către Hein România SA, a unui "proiect" comercial (galerie comercială - actualmente denumită Sun Plaza, supermarket, cinema multiplex, hobby, sala de sport, suprafață comercială, locuri parcare, grădiniță de copii, alte construcții adiacente) şi în vederea exploatării acestui proiect. În acest scop, părțile contractante au agreat expres constituirea unui drept de superficie în favoarea Hein România SA, constând în dreptul de proprietate exclusivă al acesteia asupra tuturor construcțiilor ce se vor realiza pe terenul în suprafață totală de 133.375 mp, pe toată durata contractului, și dreptul de folosință exclusivă, neîntreruptă şi netulburată asupra terenului pe toată perioada de existență (...) Actele administrative ce reglementează înființarea, organizarea şi funcționarea CSN Sala Polivalentă, precum şi actele prin care terenul a fost dat în administrarea ANS, şi succesiv către subordonata acesteia, nu conțin prevederi exprese care să stabilească dreptul acestei instituții publice de a exploata bunul în comun cu o entitate privată în scopul realizării de profit, nici posibilitatea schimbării destinației acestuia de bază materială sportivă şi afectarea terenului unor activități preponderent comerciale. De asemenea, constituirea dreptului real de superficie este un act de dispoziție juridică rezervat numai titularului dreptului de proprietate, respectiv statul român, deoarece presupune dezmembrarea dreptului de proprietate, CSN Sala Polivalentă neavând competența de a constitui un drept de superficie în favoarea Hein România”, arată Curtea de Conturi.

Nereguli în lanț la Spitalul Municipal Pașcani: angajări contestate, salarii calculate greșit și audit lipsă
Eveniment

Nereguli în lanț la Spitalul Municipal Pașcani: angajări contestate, salarii calculate greșit și audit lipsă

Camera de Conturi Iași a identificat mai multe nereguli la Spitalul Municipal de Urgență Pașcani, în urma unui control care a verificat angajările, promovările și plata salariilor din anul 2024. Spitalul Municipal Pașcani, nereguli în lanț Auditorii au semnalat suspiciuni privind angajarea unui biolog și promovarea acestuia ca biolog specialist, arătând că vechimea necesară ar fi fost justificată prin contracte de prestări servicii, iar certificatul de specialist ar fi fost folosit fără să fi fost depus la dosarul de concurs. Citește și: VIDEO Atac frontal la Nicușor Dan de la vârful PNL: Ne-am așteptat să aibă o agendă reformatoare (Siegfried Mureșan, la podcastul „Cum e, de fapt?”) Raportul Camera de Conturi Iași evidențiază și alte deficiențe, precum neactualizarea la timp a statelor de funcții, raportarea eronată a unor venituri salariale către ANAF și greșeli în calculul salariilor. Totodată, auditorii au constatat că spitalul nu a efectuat în 2024 auditul public intern obligatoriu, încălcând obligațiile prevăzute de legislația în vigoare. Continuarea, în Ziarul de Iași

Șefii companiei de asfaltări a Primăriei Iași, bonusuri de sute de mii de lei. Ce a descoperit Curtea de Conturi
Eveniment

Șefii companiei de asfaltări a Primăriei Iași, bonusuri de sute de mii de lei. Ce a descoperit Curtea de Conturi

Șefii Citadin SA, compania aflată în subordinea Consiliului Local Iași, au încasat bonusuri de sute de mii de lei din fonduri publice după modificarea indicatorilor de performanță utilizați la evaluarea activității. Șefii Citadin SA, bonusuri de sute de mii de lei Potrivit unui raport al Camerei de Conturi Iași privind anul 2023, auditorii au cerut recalcularea indicatorilor și recuperarea sumelor acordate nejustificat. Citește și: VIDEO Siegfried Mureșan arată, la podcastul „Cum e, de fapt?”, că unirea este Planul B al R. Moldova Cu toate acestea, banii nu au fost recuperați până în prezent, iar conducerea societății susține că așteaptă finalizarea unei expertize extrajudiciare independente. Directorul general Marius Ionescu afirmă că doar după încheierea acestei analize vor putea fi stabilite eventualele responsabilități, sumele ce trebuie recuperate și măsurile legale necesare. Continuarea, în Ziarul de Iași

ANALIZĂ Eternul Raed Arafat: de când conduce DSU, de ce scandaluri a scăpat și care sunt noile acuzații. Deși respinge orice suspiciune, procurorii i-au luat telefonul
Politică

ANALIZĂ Eternul Raed Arafat: de când conduce DSU, de ce scandaluri a scăpat și care sunt noile acuzații. Deși respinge orice suspiciune, procurorii i-au luat telefonul

Eternul Raed Arafat conduce Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU) din 2014, din guvernarea Ponta, și în decurs de 13 ani a scăpat de nenumărate scandaluri, de la modul în care s-a intervenit la Colectiv la achizițiile din perioada pandemiei, a căror ilegalitate a fost constatată chiar de Curtea de Conturi.  Citește și: EXCLUSIV Reprezentanții Ministerului Mediului în conducerea RetuRO SGR iau câte 90.000 de lei anual ca să închidă ochii Acum, DSU este suspectat că salariza medici angajați și la spitale de stat - Floreasca și Gerota, din București - care nu dădeau pe la serviciu. Situația ar data din octombrie 2021. Deși șeful DSU respinge orice suspiciune, procurorii i-au luat telefonul lui Arafat. Antena 1 susține că cei care erau salarizați fără să facă nimic sunt „medici de top”. Mai sunt vizate de anchetă două spitale din ţară, în Mureş şi Bihor, suspiciunile fiind aceleași. Ieri, procurorii militari au ridicat de la Spitalul Floreasca contractele individuale de muncă ale celor doi medici, fişe de post, pontaje care să facă dovadă că aceştia au fost la locul muncă, arată Antena 1. Eternul Arafat: de când conduce DSU, de ce scandaluri a scăpat  Raed Arafat, născut la 24 mai 1964, la Damasc, în Siria, este de origine palestiniană. S-a stabilit în România în 1981, a studiat medicina la Cluj, în 1991 a creat ONG-ul SMURD, iar în 1998 a primit cetățenia română.  Din 2007, când a fost numit subsecretar de stat în ministerul Sănătății, conduce de facto sistemul intervențiilor de urgență. În ianuarie 2014, premierul Ponta a creat, special pentru Arafat, Departamentul pentru Situații de Urgență din cadrul ministerului de Interne, în cadrul căruia sunt coordonate toate serviciile de urgență, inclusiv pompierii și salvarea, protecția civilă, răspunsul medical de urgență prespitalicesc, salvarea aeriană și departamentele de urgență. De ce scandaluri majore a scăpat Arafat: Dosarul Colectiv, unde există un document oficial, respectiv raportul Corpului de Control, care aduce acuzații serioase. Raportul a concluzionat că intervenția de urgență de la Colectiv a fost în mare parte o acțiune necoordonată, cu elemente de improvizație, cauzată în principal de lipsa de exerciții în caz de urgențe majore, neconcordanțe în legislație și bază materială deficitară. Modul de acțiune al instituțiilor implicate a fost apreciat ca fiind unul sub medie. În 2019, Libertatea a prezentat un film cu imagini cu Arafat vorbind la telefon printre victimele incendiului de la Colectiv, care aveau nevoie de ajutor, cu echipe dezorganizate și neglijente în noaptea tragediei. Filmul nu fusese predat procurorilor fiindcă aceștia nu l-ar fi cerut.  Raed Arafat și Nicolae Bănicioiu au fost acuzați că au întârziat transferul răniților din Colectiv în afara țării și au susținut că „avem de toate" pentru a-i trata, chiar dacă România nu avea condiții pentru a îngriji astfel de pacienți. Multora dintre ei, întârzierea transferului în afara țării le-a fost fatală. După șase zile de la tragedie, autoritățile au admis în cele din urmă că au nevoie de ajutor din afară și au început să transfere pacienți. Numărul de paturi pentru mari arși s-a dovedit insuficient. În plus, medicii din străinătate au arătat că răniții au ajuns în spitalele lor cu bacterii periculoase. În raportul special privind gestionarea resurselor publice în timpul stării de urgență, Curtea de Conturi a României a identificat nereguli financiare semnificative, evaluate la aproape 700 de milioane de lei. Deși raportul vizează multiple instituții, Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU) și Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) au fost în centrul unor acuzații legate de modul în care au fost realizate achizițiile de echipamente medicale. Curtea a identificat cazuri în care IGSU (aflat sub coordonarea DSU) a efectuat plăți către furnizori care nu au respectat termenele de livrare sau nu au livrat deloc produsele contractate, fără a aplica penalități sau a recupera sumele - una din numeroasele acuzații. Din cauza gravității neregulilor (inclusiv suspiciuni de abuz în serviciu și fals), Curtea de Conturi a sesizat oficial DNA în 2021 pentru achizițiile derulate prin IGSU în perioada stării de urgență. Presa a scris și despre alte achiziții dubioase derulate de DSU, dar Arafat a respins acuzațiile, iar procurorii nu au deschis anchete.

Zeci de funcționari, angajați sau promovați de ANAF după studii la „universități-fantomă” - presă
Eveniment

Zeci de funcționari, angajați sau promovați de ANAF după studii la „universități-fantomă” - presă

Zeci de funcționari au fost angajați sau promovați de ANAF după studii la două așa-numite „universități-fantomă”, scrie site-ul Public Record. Site-ul citează un raport al Curții de Conturi. Citește și: EXCLUSIV „Căpușa” de la Fabrica de Pulberi Făgăraș: cum a apărut SRL-ul de apartament cu un singur angajat la momentul oportun Zeci de funcționari, angajați sau promovați de ANAF după studii la „universități-fantomă”  „Cincizeci de funcționari au fost angajați sau au promovat, pe funcții la Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) și la Ministerul Finanțelor, pe baza unor studii făcute la două universități fantomă. Situația a fost descrisă pe larg de Curtea de Conturi într-un raport din 2022, obținut de Public Record. Din document și din declarațiile de avere depuse de angajați reiese că nu s-a întâmplat mai nimic, majoritatea au rămas în funcții deși unele acte de studii au fost anulate de judecători.  În perioada controlului la ANAF, instituția era condusă de Mirela Călugăreanu, care, ulterior, a devenit președinte al Curții de Conturi a României”, scrie Public Record.  Universitățile unde au studiat acești funcționari sunt „Europa Ecor US” din București și „Alexandru Ghica” din Alexandria, Teleorman. Ele au avut autorizație provizorie de funcționare, aceasta le-a fost retrasă, dar au funcționat suficient ca să producă efecte. „Mecanismul era simplu: candidații erau racolați, apoi li se fabricau foi matricole și diplome de bacalaureat. Multe documente au fost semnate de o femeie de serviciu, care ca prin minune devenise secretarul universităților.  Cu aceste acte, studenții mergeau să dea licența la alte universități acreditate. În unele cazuri, candidații nici nu se prezentau la examenul de licență, în locul lor prezentându-se oameni cu buletine falsificate”, mai arată Public Record.   

Administrația locală nereformată: doar 31% din comune își pot plăti salariile
Politică

Administrația locală nereformată: doar 31% din comune își pot plăti salariile

Administrația locală nereformată: doar 31% din comune își pot plăti salariile, iar 84% din cele 2.862 de comune au depins în proporție de peste 50% de finanțare de la bugetul de stat în anul 2023, arată un „audit al performanței privind organizarea și funcționarea comunelor și a orașelor mici” realizat de Curtea de Conturi. Citește și: EXCLUSIV Catastrofal: România nu mai poate produce muniție și explozibili, Fabrica de Pulberi Făgăraș a fost închisă din cauza instalațiilor defecte Documentul arată că în România sunt aleși 40.100 de consilieri locali și 1.338 județeni. Propunerile de reducere a numărului acestora, propuneri venite de la Asociația Comunelor din România (ACoR), Asociația Stabilitate, Armonie și Tradiții (SAT) și Sindicatul Naționalal Salariaților Comunelor și Orașelor din România (SCOR), au fost ignorate.  Administrația locală nereformată: doar 31% din comune își pot plăti salariile Curtea arată că în 2023 a scăzut masiv numărul comunelor care își pot plăti salariile din taxele pe care le colectează. În  2022, 52% din comune aveau capacitatea să achite măcar salariile angajaților, iar în 2021 erau 44%.  În ceea ce privește orașele mici, 76% și-au susținut cheltuielile de personal din veniturile proprii analizate în anul 2023, 85% în anul 2022 și 81% în anul 2021. Ce mai arată auditul Curții de Conturi: În anul 2023, doar 27% dintre comune și 34% dintre orașele mici au reușit să se finanțeze din venituri proprii în proporție mai mare de 50%. În 2023, cheltuielile cu personalul au reprezentat peste 50% din cheltuielile totale în doar 87 de comune și într-un singur oraș mic. Cheltuielile de personal ale comunelor și orașelor au reprezentat 46% din totalul acestei categorii de cheltuieli efectuate la nivelul administrației publice locale.  Pe de altă parte, Curtea de Conturi constată absența unor servicii esențiale în comune. În anul 2022, 357 de comune nu aveau cabinete de medicină de familie, 1.433 de comune nu aveau cabinete stomatologice, iar 705 comune nu aveau farmacii. La nivelul anului 2023, 119 orașe nu îndeplineau criteriul demografic de minimum 10.000 de locuitori. Acestea reprezintă mai mult de jumătate (55%) din totalul de 216 orașe. Totodată, un număr de 432 de comune (15% din numărul total de comune) nu îndeplineau criteriul demografic. 

Cancelaria primului-ministru, Curtea de Conturi, un minister: pe lista rușinii cu datornicii ANAF
Eveniment

Cancelaria primului-ministru, Curtea de Conturi, un minister: pe lista rușinii cu datornicii ANAF

Cancelaria primului-ministru, Curtea de Conturi, un minister, mai multe unități militare și instanțe de judecată se află pe lista rușinii cu datornicii ANAF, listă publicată azi de Fisc.  Citește și: EXCLUSIV Șeful ANAF, Adrian Nicușor Nica, nu a declarat niciodată vreun cont bancar. A dat un împrumut de 127.000 de euro la sacoșă „Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) informează instituțiile și autoritățile publice, care au datorii fiscale neachitate până la data de 31 august 2025, că trebuie să își plătească aceste obligații”, se arată comunicatul difuzat azi, 17 octombrie, de Fisc.  Cancelaria primului-ministru, Curtea de Conturi, un minister: pe lista rușinii cu datornicii ANAF Totalul datoriilor  fiscale restante ale instituțiilor și autorităților publice era de 582.901.355 lei. Cel mai mare datornic este Agentia Nationala de Imbunatatiri Funciare care figurează cu restanțe de peste 136 de milioane de lei.  Însă pe listă sunt nume surprinzătoare: Cancelaria premierului are o datorie relativ mică, de 110.045 de lei Curtea de Conturi are o restanță de puțin peste 59.000 de lei Fostul minister al antreprenoriatului și turismului, care nu mai există din 2023, fiind înglobat în ministerul Economiei, are datorii uriașe la stat: 29,1 milioane de lei. Autoritatea Națională pentru Turism a acumulat restanțe la plata impozitelor și taxelor în valoare de 6,35 milioane de lei mai multe unități militare apare cu datorii între peste 500.00 de lei și câteva zeci de mii de lei Curtea de apel Craiova, mai multe tribunale și parchete figurează, fiecare, cu datorii de sute de mii de lei Casa Națională de Asigurări de Sănătate - 507.000 lei Însă cele mai mari datorii par a fi cele ale administrației locale. Orașul Făgăraș este pe primul loc, cu restanțe de aproape 16 milioane de lei. Spitalul clinic căi ferate Constanța datorează ANAF peste 17 milioane de lei. 

Cel mai dezastruos sistem informatic statului i-a costat pe contribuabili 1,1 miliarde de lei - raport Curtea de Conturi
Eveniment

Cel mai dezastruos sistem informatic statului i-a costat pe contribuabili 1,1 miliarde de lei - raport Curtea de Conturi

Cel mai dezastruos sistem informatic statului i-a costat pe contribuabili peste 1,1 miliarde de lei: Curtea de Conturi a realizat un audit al așa-numitei Platforme Informatice a Asigurărilor de Sănătate (PIAS), gestionată de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS). Citește și: Grindeanu se opune ca România să ajute R.Moldova dacă este atacată și îl contrazice pe șeful Armatei Cel mai dezastruos sistem informatic statului i-a costat pe contribuabili 1,1 miliarde de lei „Pentru proiectarea, construirea şi operarea PIAS, CNAS a utilizat în perioada 2000 -2024 peste 1,1 miliarde lei, astfel:- Pentru proiectare şi construirea PIAS suma totală a fost de peste 920 milioane lei- Pentru mentenanță, centre suport, licențe, servicii de transmitere date și piese de schimb, cheltuielile la data de 31.12.2024 s-au ridicat la peste 191 milioane lei”, explică Curtea de Conturi.  Doar mentenanța sistemelor Oracle a costat peste 50 de milioane de lei.  „În ultima perioadă, în pofida sumei semnificative investite, disfuncționalitățile frecvente, blocajele și suprasolicitarea infrastructurii tehnice învechite au afectat negativ calitatea serviciilor oferite asiguraților și activitatea furnizorilor de servicii medicale”, arată Curtea de Conturi.  „Simpla autentificare în SIUI a unui furnizor de servicii medicale (getSIUIToken) înregistra o rată de eroare de 94% la 24.09.2016, de 86% în 19.06.2017, de 47% în 17.01.2019 sau de 55% în 11.03.2022. În medie, rata de eroare pentru acest serviciu monitorizat pe o perioadă de 3263 de zile a fost de 17,76% (...) La Spitalul Județean de Urgență Vaslui, de exemplu, echipa de audit a observat faptul că o validare cu cardul a durat circa 15 minute”, se afirmă în raportul de audit.  Curtea arată că un pacient din mediul rural care se prezintă la o consultație, dar sistemul de validare a cardului nu funcționează, trebuie să revină după 72 de ore pentru revalidare.  

Agenția Națională pentru Sport a plătit ani întregi rentă viageră unor persoane decedate - Curtea de Conturi
Eveniment

Agenția Națională pentru Sport a plătit ani întregi rentă viageră unor persoane decedate - Curtea de Conturi

Agenția Națională pentru Sport (ANS) a plătit ani întregi rentă viageră unor persoane decedate, foști sportivi, arată Curtea de Conturi după un audit la această instituție. Curtea a identificat cinci cazuri în care această rentă viageră a fost plătită după decesul beneficiarilor. În unele situații aceste plăți au continuat câteva luni, în altele - ani.  Citește și: EXCLUSIV Marele fiasco al corvetei ușoare turcești pentru MApN: nu are sisteme de rachete anti-navă și antiaeriene, va sta ani de zile în șantier Agenția Națională pentru Sport a plătit rentă viageră unor persoane decedate Totalul plăților către persoane decedate a fost de 513.722 de lei. „Pentru beneficiarul SNA, pentru care există indicii că a decedat la data de 28.11.2017, în Germania (informații postate pe internet), a fost plătită necuvenit suma totală de 295.807 lei, pentru perioada 28.11.2017-31.01.2024”, arată auditul Curții. Documentul nu precizează dacă s-a încercat recuperarea sumei. În unul din aceste cazuri, ANS nu a reușit să confirme decesul, așa că a înregistrat în continuare obligații de plată: „Pentru beneficiarul BLG, pentru care există indicii că a decedat la data de 28.05.2018, în Suedia (informații obținute de pe internet), a fost plătită necuvenit suma totală de 192.127 lei, pentru perioada 28.05.2018-31.05.2022. Ulterior sistării plății rentei, în lipsa unor documente justificative care să certifice decesul beneficiarului, entitatea a înregistrat în continuare obligații de plată reprezentând rentă viageră, sumele fiind virate şi reflectate în debitul contului 552 ,«Disponibil pentru sume de mandat și sume în depozit»”.  Renta viageră se acordă, la cerere, sportivului de performanță care a obținut o medalie de aur, argint sau bronz în probele sportive individuale ori pe echipe din cadrul Jocurilor Olimpice sau Jocurilor Paralimpice ori o medalie de aur la campionatele mondiale sau europene de seniori probele sportive individuale sau pe echipe ce au fost incluse cel puțin o dată în programul Jocurilor Olimpice sau al Jocurilor Paralimpice, după ce acesta s-a retras din activitatea sportivă.

Jaf la BTT, fief al PSD, prin fostul minister al Familiei: Curtea de Conturi cheamă procurorii
Politică

Jaf la BTT, fief al PSD, prin fostul minister al Familiei: Curtea de Conturi cheamă procurorii

Jaf la BTT, fief al PSD, prin fostul minister al Familiei: Curtea de Conturi cheamă procurorii pentru a verifica ilegalităţi „cu impact deosebit de important asupra activităţii”. Citește și: Agenția inutilă unde cele mai mici salarii sunt peste ale unui ministru adjunct BTT a fost controlat de ministerul Familiei în cea mai mare parte a perioadei controlate de Curtea de Conturi, adică perioada 2021-2023. Acum, BTT este controlat de ministerul Muncii.  În februarie 2024, DeFapt.ro a scris că finul Sorinei Docuz, feblețea lui Marcel Ciolacu, a fost numit director al Biroului de Turism și Tineret din subordinea Ministerului Familiei.  Jaf la BTT, fief al PSD, prin fostul minister al Familiei Ce au găsit auditorii Curții de Conturi:  chiriași ai imobilelor deținute de BTT care nu-și plăteau cu lunile chiria, dar nu li s-au aplicat penalități.  Un soft care a costat 34.000 de lei era de negăsit Alte două softuri care au costat 230.000 de lei fie au funcționat câteva luni, fie deloc Facturi/creanțe de câteva zeci de mii de lei pe care BTT n-a făcut nici un efort să le încaseze.  Nenumărate închiriere problematice: de exemplu, în acte, chiria creștea, dar se încasa tot vechea chirie, mai mică.  În plus, „ entitatea nu a întreprins demersurile legale necesare în vederea reîntregirii patrimoniului cu activele care au fost astfel înstrăinate prin contracte de vânzare-cumpărare încheiate în baza contractelor de asociere în participaţiune anulate de instanţa penală”.  „De asemenea, s-a constatat acceptarea, în mod nejustificat, de către BTT SA a exploatării unor active aflate în proprietatea sa de către terţe persoane, fără a fi încheiate angajamente legale, precum şi inexistenţa la nivelul entităţii a unei situaţii clare, corecte şi reale a activelor ce au făcut obiectul unor contracte de asociere în participaţiune”, mai arată Curtea de Conturi. 

Patrimoniul cultural românesc, în derivă: 97% dintre bunurile mobile sunt neclasate, multe evaluate la doar 10 lei
Eveniment

Patrimoniul cultural românesc, în derivă: 97% dintre bunurile mobile sunt neclasate, multe evaluate la doar 10 lei

Patrimoniul cultural românesc, subevaluat și neclasat. Curtea de Conturi a efectuat un audit de conformitate la Ministerul Culturii (MC), analizând modul în care a fost gestionat patrimoniul public și privat al statului în perioada 2023–2024. Raportul final relevă deficiențe majore, semnalând neconformități semnificative și generalizate față de criteriile de audit aplicate.  Patrimoniul cultural românesc, subevaluat și neclasat Una dintre principalele concluzii este absența unei evidențe tehnico-operative centralizate și actualizate a bunurilor culturale mobile și imobile. Citește și: Vasta colecție de diplome a secretarului general adjunct de la Justiție: doctorand SRI, teolog pregătit pentru „Misiune și Pastorație” Ministerul Culturii și instituțiile din subordine nu dețin o bază de date unitară, fapt care îngreunează monitorizarea și poate duce la pierderi sau utilizări necorespunzătoare ale patrimoniului național. Auditul relevă că aproximativ 60% din bunurile culturale mobile deținute de minister și instituțiile afiliate au o valoare contabilă mai mică sau egală cu 10 lei, ceea ce indică o subevaluare gravă. Mai mult, 97% dintre aceste bunuri sunt neclasate, în ciuda obligațiilor legale privind protejarea patrimoniului cultural mobil. Probleme de clasare și situații de dublă evidență Inspectorii au identificat inclusiv cazuri de dublă clasare a unor bunuri, ceea ce afectează corectitudinea inventarului. Curtea solicită o evaluare cuprinzătoare a bunurilor mobile – inclusiv a celor neclasate – pentru a stabili prioritățile de clasare și a asigura protecția adecvată. Sistemele de siguranță din muzee, o altă vulnerabilitate Raportul Curții de Conturi recomandă evaluarea sistemelor de siguranță din muzee și analizarea riscurilor la care sunt expuse bunurile culturale. În funcție de rezultate, ar trebui luate decizii cu privire la necesitatea încheierii de polițe de asigurare pentru protejarea patrimoniului. Monumente istorice gestionate defectuos Auditul a descoperit deficiențe în administrarea unor monumente istorice aflate în domeniul public al statului, administrate de Ministerul Culturii. Curtea recomandă implicarea activă a ministerului în protejarea, valorificarea și integrarea acestora în viața culturală și socială. Închirieri ilegale de imobile și pierderi pentru bugetul de stat S-au constatat și cazuri în care imobile din domeniul public au fost închiriate fără respectarea prevederilor legale. Curtea solicită intrarea în legalitate și monitorizarea încasării veniturilor care revin bugetului de stat. Lacune legislative privind expozițiile internaționale Neconformități au fost semnalate și în organizarea expozițiilor internaționale, precum și în cazul exportului temporar de bunuri culturale. Curtea recomandă actualizarea legislației și a procedurilor interne, cu includerea unor măsuri de securitate clare pentru protejarea bunurilor în timpul transportului și expunerii. Necesitatea unor norme contabile adaptate patrimoniului Curtea subliniază importanța unor norme metodologice clare pentru evidența contabilă a bunurilor culturale mobile, în colaborare cu Ministerul Finanțelor. Au fost identificate situații în care bunuri cu regim special au fost înregistrate greșit ca obiecte de inventar sau bunuri consumabile. Un punct pozitiv: inventarierea este centralizată la nivelul ministerului Singurul aspect pozitiv remarcat de auditori este preocuparea conducerii Ministerului Culturii pentru anexarea proceselor-verbale de inventariere la situațiile financiare. Acestea sunt centralizate la nivelul ministerului, un prim pas către o gestionare mai riguroasă.

Tractoristul Paul Stănescu, lăsat fără funcție la Curtea de Conturi: „Nu plec, rămân alături de partid”
Politică

Tractoristul Paul Stănescu, lăsat fără funcție la Curtea de Conturi: „Nu plec, rămân alături de partid”

Curtea de Conturi, refuzată de Stănescu. Secretarul general al PSD, Paul Stănescu, a respins ferm, sâmbătă, speculațiile privind o posibilă numire a sa la Curtea de Conturi. Acesta a declarat că nu a cerut și nu a acceptat nicio funcție și că nu acesta este drumul său. Mesajul a fost transmis public prin intermediul paginii de Facebook a PSD. Curtea de Conturi, refuzată de Stănescu „Rămân alături de partid şi de oameni. Curtea de Conturi nu este drumul meu”, a afirmat Paul Stănescu, reafirmându-și angajamentul față de echipa PSD și de activitatea politică. Citește și: EXCLUSIV Șefii DNA și ai Parchetului General nu vor să fie schimbați și cheamă procurorii să-i apere. Nicușor Dan a spus că nu este mulțumit de ei Acesta a subliniat că prioritatea sa este pregătirea unei noi generații de lideri politici, „oameni serioși, cu conștiință, bine pregătiți și cu respect pentru români”. Formarea noii generații din PSD Stănescu a punctat că viitorul partidului depinde de felul în care este crescută noua generație. „Trebuie să ne aplecăm tot mai mult asupra viitorului. Tânăra generație care vine trebuie să fie formată din oameni serioși”, a declarat liderul social-democrat. El susține că investiția în caracter, competență și responsabilitate este esențială pentru continuitatea politică. Politica nu este loc pentru superficialitate În opinia lui Paul Stănescu, politica trebuie abordată cu seriozitate și echilibru. „Nu e loc de superficialitate și aventură. Sfatul celor cu experiență rămâne esențial. Este ancora de echilibru”, a subliniat acesta. Pentru el, rolul generației actuale este de a îndruma, nu de a controla. Un pas în spate, dar nu din slăbiciune Stănescu a recunoscut că va veni momentul în care va face un pas în spate, însă nu din slăbiciune, ci „din respect pentru viitor și pentru cei care trebuie să ducă mai departe munca noastră”. Acesta le-a mulțumit celor care l-au întrebat direct și nu au dat crezare zvonurilor. „Sunt aici. Rămân aproape. Și voi continua să sprijin, să construiesc și să dau mai departe ce am învățat”, a concluzionat Paul Stănescu, reafirmându-și loialitatea față de partid și angajamentul pentru viitorul PSD.

Tablagiul Busuioc, votat la CCR, trăiește cu aer: strânge toți banii și tot adună mai mult decât câștigă
Investigații

Tablagiul Busuioc, votat la CCR, trăiește cu aer: strânge toți banii și tot adună mai mult decât câștigă

Busuioc, conturi mult peste veniturile salariale: câștigă aproape 6.000 de euro lunar, dar sumele puse deoparte sunt peste cele primite. Salariu lunar de 5.655 de euro Potrivit declarației de avere depuse în 2024, salariul de la Curtea de Conturi al președintelui Mihai Busuioc era de 339.331 lei. O medie de 28.277 lei lunar, adică aproximativ 5.655 de euro (aproape 68.000 de euro pe an). Dar numai în 2024, potrivit aceluiași document, Busuioc a deschis un cont la Bank of America de 110.000 de dolari. Despre care cont Busuioc nu a precizat că ar fi al soției. În 2022, șeful Curții de Conturi a mai investit peste 51.000 de euro în fonduri de investiții. Iar în 2020, a mai deschis un cont în care are acum aproape 223.000 de dolari. Din nou, în declarația de avere nu apare nici o precizare că sumele i-ar aparține soției lui Busuioc. Sute de mii de lei, de dolari și de euro În alte conturi, deschise după 2006, proaspătul votat judecător al CCR mai are 160.000 de euro, peste 78.000 de dolari și peste 440.000 de lei. În plus, a acordat și trei împrumuturi în nume personal unor persoane fizice de, în total, 47.000 de euro. Pe scurt, în acest moment, Busuioc are puși deoparte 440.000 de lei, 258.000 de euro și 301.000 de dolari. Busuioc, conturi mult peste veniturile salariale Numai în ultimii patru ani, în care a câștigat puțin peste 270.000 de euro, a strâns 333.000 de dolari și peste 51.000 de euro. Citește și: Guvernul estimează economii uriașe prin reducerea unuia din sporurile nerușinate ale bugetarilor Adică a pus deoparte cam cu 30% mai mult decât toți banii din salarii. Pe scurt, un caz clar de avere nejustificată.    

Pretendent PSD la Curtea Constituțională: ex-tablagiul Busuioc, pus de Dragnea la Curtea de Conturi
Politică

Pretendent PSD la Curtea Constituțională: ex-tablagiul Busuioc, pus de Dragnea la Curtea de Conturi

A mai apărut un pretendent PSD la Curtea Constituțională, pe lângă senatorul Robert Cazanciuc sau Alina Corbu, acum președintele ICCJ: ex-tablagiul Mihai Busuioc, pus de Liviu Dragnea șef la Curtea de Conturi. Citește și: Comisia Europeană desființează afirmațiile PSD că deficitul s-ar datora investițiilor: de vină sunt salariile bugetarilor și pensiile De altfel, Curtea de Conturi a declanșat în ultima vreme controale dure și a publicat rezultatele, fapt cu totul neobișnuit în ultimii șapte ani. Printre instituțiile controlate se află Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de o posibilă rivală a lui Busuioc, Alina Corbu.  Pretendent PSD la Curtea Constituțională: ex-tablagiul Busuioc În schimb, presa a acuzat Curtea de Conturi că „a îngropat” controalele la PSD în legătură cu cheltuirea subvențiilor de la buget.  Curtea de Conturi este condusă, din 2017, de Mihai Busuioc, un apropiat al lui Liviu Dragnea și absolvent al școlii de subofițeri de poliție de la Câmpina - situație pe care acesta o camuflează în CV-ul său scriind că a studiat la “Școala Militară „Vasile Lascăr“ - Câmpina“. Busuioc a fost, între 2009 și 2012, președinte al Consiliului Infrastructurii Naționale de Informații Spațiale. El a fost secretar general adjunct la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, în perioada în care Liviu Dragnea conducea această instituție. Busioc a fost numit secretar general al Guvernului, în ianuarie 2017, de către Sorin Grindeanu, imediat după acesta a fost investit în funcția de premier. Numirea lui Busuioc a fost prima decizie a lui Grindeanu în calitate de premier. În aprilie 2017, Mihai Busuioc a fost numit membru în Consiliul de Supraveghere al OMV Petrom, fiind propus de către statul român, prin Ministerul Energiei.  

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră