Cum verifici dacă ți s-a calculat greșit pensia în 2026: documentele care pot aduce bani în plus
O pensie mai mică decât se aștepta beneficiarul nu înseamnă automat că instituția a greșit calculul.
Totuși, perioade lipsă din vechime, sporuri nevalorificate, grupe de muncă omise sau puncte de stabilitate calculate incorect pot reduce suma primită lunar.
Pensionarul are dreptul să ceară explicații, documentele folosite la calcul și, după caz, revizuirea ori recalcularea pensiei.
Primul pas: verificarea deciziei de pensionare
Controlul trebuie să înceapă cu decizia de pensionare sau cu decizia de recalculare primită de la casa teritorială de pensii.
Citește și: Punctele de stabilitate pot adăuga sute de lei la pensie: cine le primește și cum se calculează în 2026
Nu este suficient să fie verificată numai suma de pe talon.
În documentele de calcul trebuie urmărite, în principal:
- stagiul total de cotizare;
- stagiul contributiv, adică perioadele pentru care s-au datorat contribuții;
- perioadele asimilate și necontributive;
- numărul total de puncte;
- punctele de stabilitate;
- perioadele lucrate în grupele I și a II-a sau în condiții deosebite ori speciale;
- veniturile și sporurile luate în calcul;
- eventualele reduceri ale vârstei de pensionare.
Dacă informațiile primite nu sunt suficient de detaliate, pensionarul poate solicita casei de pensii eliberarea buletinului de calcul și copii ale documentelor care au stat la baza deciziei.
Unele case teritoriale au formulare speciale pentru această cerere.
Cum se verifică vechimea în muncă
Stagiul înscris în decizie trebuie comparat, lună cu lună și an cu an, cu documentele personale: carnetul de muncă, adeverințele eliberate de angajatori, livretul militar, diplomele, certificatele privind concediile pentru creșterea copilului și celelalte acte depuse la dosar.
Citește și: Cum se contestă corect o decizie de pensie în 2026: termenul de 45 de zile și cele mai frecvente greșeli
Pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001, principalele dovezi sunt carnetul de muncă și adeverințele emise de fostul angajator sau de deținătorul arhivei.
Pentru perioadele ulterioare, informațiile provin, în principal, din declarațiile nominale transmise electronic.
O eroare poate apărea dacă:
- lipsește o perioadă lucrată;
- datele de angajare sau încetare sunt greșite;
- o lună apare fără venit ori fără contribuție;
- activitatea desfășurată la mai mulți angajatori nu a fost înregistrată complet;
- o adeverință aflată la dosar nu a fost valorificată;
- există greșeli în declarațiile depuse de angajator.
Pentru informațiile lipsă, pensionarul poate solicita și o adeverință privind stagiul de cotizare.
Punctele de stabilitate trebuie verificate separat
Punctele de stabilitate se acordă persoanelor care au realizat mai mult de 25 de ani de stagiu contributiv.
Potrivit regulilor CNPP, se acordă:
- 0,50 puncte pentru fiecare an contributiv realizat peste 25 de ani și până la 30 de ani inclusiv;
- 0,75 puncte pentru fiecare an peste 30 și până la 35 de ani inclusiv;
- un punct pentru fiecare an contributiv care depășește 35 de ani.
Calculul se face inclusiv pentru luni și zile, nu numai pentru anii întregi.
Atenție însă: nu toate perioadele recunoscute drept vechime aduc și puncte de stabilitate.
Facultatea, serviciul militar și alte perioade asimilate nu intră, de regulă, în acest calcul.
Concediul pentru creșterea copilului de după 1 ianuarie 2006 poate fi luat în considerare, prin excepție, la îndeplinirea stagiului minim sau complet necesar pensionării, dar nu produce puncte de stabilitate.
În schimb, concediul pentru îngrijirea copilului efectuat înainte de 1 aprilie 2001 constituie stagiu contributiv.
Grupele de muncă pot influența serios pensia
Cei care au lucrat înainte de 1 aprilie 2001 în grupa I sau a II-a trebuie să verifice dacă întreaga perioadă apare în documentele de calcul.
După această dată, grupele au fost înlocuite de condițiile deosebite și speciale de muncă.
Recunoașterea lor poate influența atât punctajul pensiei, cât și reducerea vârstei standard de pensionare.
Pentru dovedire pot fi necesare carnetul de muncă și adeverințe care să indice exact perioada, locul de muncă, funcția, grupa, procentul de timp lucrat și actul normativ în baza căruia s-a făcut încadrarea.
O simplă mențiune că activitatea s-a desfășurat într-un mediu greu sau periculos nu este suficientă.
Dacă grupa apare în carnet ori într-o adeverință valabilă, dar lipsește din calcul, pensionarul trebuie să ceară verificarea dosarului.
Sporurile și veniturile care pot lipsi
O altă sursă de diferențe este nevalorificarea unor venituri pentru care s-a datorat contribuția de asigurări sociale.
Pot intra aici, în funcție de perioadă și de documentele existente:
- sporul de vechime;
- sporul de noapte;
- sporurile pentru condiții grele, periculoase sau nocive;
- orele suplimentare;
- primele și premiile;
- acordul global;
- al treisprezecelea salariu;
- alte venituri brute contributive.
Pentru veniturile nepermanente realizate înainte de aprilie 2001 este necesară, de regulă, o adeverință eliberată de angajator sau de deținătorul legal al arhivei, conform modelului din Anexa nr. 6 la Legea nr. 360/2023.
Adeverința trebuie să conțină veniturile lunare realizate, nu doar o enumerare generală a sporurilor.
CNPP precizează că documentele care indică numai sporurile nepermanente, fără salariile lunare, nu oferă toate elementele necesare calculului.
După aprilie 2001, datele ar trebui să existe în evidențele electronice, astfel încât pensionarul nu trebuie, în mod obișnuit, să aducă alte acte.
Concediile nu se tratează toate la fel
Pensionarul trebuie să verifice dacă perioadele de concediu au fost încadrate potrivit regulilor valabile la momentul respectiv.
Concediul de odihnă este o perioadă plătită pentru care se datorează contribuții și nu ar trebui să producă o întrerupere a stagiului.
În cazul concediilor medicale, al concediilor pentru creșterea copilului sau al altor indemnizații de asigurări sociale, tratamentul diferă în funcție de an, tipul concediului și legislația aplicabilă.
Concediul fără plată, în schimb, nu reprezintă în mod obișnuit stagiu contributiv.
De aceea, simplul fapt că o anumită perioadă lipsește din numărul anilor contributivi nu demonstrează automat existența unei greșeli.
Ce faci dacă găsești o perioadă sau un venit lipsă
Dacă eroarea pare evidentă, pensionarul trebuie să depună la casa teritorială de pensii o cerere scrisă, înregistrată, în care să indice concret ce solicită:
- perioada care nu a fost recunoscută;
- venitul sau sporul omis;
- grupa ori condițiile de muncă nevalorificate;
- numărul de puncte considerat greșit;
- documentele din dosar care dovedesc situația.
La cerere se atașează copii ale deciziei, actului de identitate, carnetului de muncă și adeverințelor relevante.
Este important să fie păstrat numărul de înregistrare.
Dacă greșeala rezultă din actele deja existente în dosar, poate fi cerută revizuirea pensiei.
Legea permite revizuirea atunci când se constată diferențe între sumele stabilite sau plătite și cele legal cuvenite.
Diferențele pot fi acordate, de regulă, în limita termenului general de prescripție de trei ani.
Dacă pensionarul aduce documente noi – de exemplu, o adeverință cu venituri sau sporuri care nu se afla anterior la dosar – procedura este, de regulă, recalcularea.
Pentru actele depuse după 1 septembrie 2024, noile drepturi se acordă începând cu luna următoare înregistrării cererii, nu pentru întreaga perioadă trecută.
Adeverințele pot fi depuse și în 2026; termenul special de șase luni despre care s-a vorbit după intrarea în vigoare a noii legi nu a fost un termen-limită pentru pensionari.
Decizia nouă poate fi contestată în 45 de zile
Dacă pensionarul tocmai a primit o decizie pe care o consideră greșită, nu trebuie să aștepte răspunsul la petiții până când expiră termenul legal.
Potrivit formei în vigoare a Legii nr. 360/2023 la 15 septembrie 2026, decizia casei teritoriale de pensii poate fi contestată direct la instanța judecătorească competentă, în termen de 45 de zile de la comunicare.
Cererea se depune la tribunal, la secția sau completul pentru litigii de muncă și asigurări sociale, și este scutită de taxă judiciară de timbru.
O simplă cerere de explicații sau de audiență depusă la casa de pensii nu trebuie considerată automat un înlocuitor al acțiunii în instanță și nici o garanție că termenul de 45 de zile se oprește.
Senatul a adoptat la 14 septembrie 2026 un proiect care ar introduce o contestație administrativă prealabilă la casa de pensii, însă acesta este încă un proiect legislativ, nu o regulă aplicabilă.
Până la eventuala sa adoptare definitivă și intrare în vigoare, rămâne valabilă procedura prevăzută de actualul articol 127.
O verificare bună se face pe documente, nu prin comparație cu vecinii
Două persoane cu aceeași vechime pot primi pensii diferite deoarece au avut salarii, sporuri, perioade contributive și condiții de muncă diferite.
De aceea, comparația cu pensia unui fost coleg poate ridica o întrebare, dar nu dovedește eroarea.
Cele mai importante indicii sunt neconcordanțele dintre decizie și documentele de muncă: luni dispărute, salarii sau sporuri lipsă, grupe nerecunoscute și un stagiu contributiv care nu corespunde perioadelor efectiv lucrate.
Cu cât pensionarul indică mai exact eroarea și actul care o dovedește, cu atât solicitarea poate fi verificată mai ușor.
