luni 28 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

pensie

177 articole
Eveniment

Ce impozite trebuie să plătească pensionarii în 2026: ce scutiri se păstrează și ce s-a schimbat

Anul 2026 a adus o reformă profundă a taxelor și impozitelor locale, iar pensionarii din România sunt direct afectați de noile reguli fiscale. În timp ce regula de bază rămâne clară, pensiile de până la 3.000 de lei fiind complet scutite de impozit și contribuții de sănătate, scutirile pentru casă, teren sau mașină au fost modificate drastic. Unele facilități de care pensionarii au beneficiat anul trecut nu se mai prelungesc automat în 2026.  Pensii de până la 3.000 de lei: fără impozit și fără CASS Pentru o pensie lunară de cel mult 3.000 de lei inclusiv, nu se rețin impozit pe venit și contribuție de asigurări sociale de sănătate, cunoscută drept CASS. Citește și: Pensiile de peste 3.000 de lei, diminuate în 2026: cât se reține și cum se calculează suma netă Dacă pensia depășește plafonul, nu este taxată integral. CASS de 10% se calculează pentru partea care trece de 3.000 de lei. Impozitul de 10% se aplică după scăderea atât a plafonului, cât și a CASS datorate. De exemplu, pentru o pensie obișnuită de 4.000 de lei, CASS este 100 de lei, iar impozitul este 90 de lei. Pensionarul primește 3.810 lei, în absența altor rețineri. Pentru pensia plătită de o casă de pensii din România, plafonul este aplicat de instituția plătitoare. Nu trebuie depusă o cerere anuală și nici Declarația unică doar pentru această pensie. Pensii scutite integral de impozitul pe venit Pensionarii încadrați în grad de handicap grav sau accentuat beneficiază de scutire de impozit pe veniturile din pensii, inclusiv atunci când pensia depășește 3.000 de lei. Citește și: Mica recalculare a pensiilor, pas cu pas. Ce faceți dacă adeverința este respinsă, arhiva nu mai există sau dosarul întârzie Este necesar certificatul de încadrare în grad de handicap. Scutirea fiscală nu se obține doar cu un diagnostic medical și nici doar pentru că persoana are pensie de invaliditate. Pentru obținerea scutirii trebuie depuse cererea de aplicare și certificatul justificativ. Scutirea se raportează la data încadrării în gradul de handicap, potrivit documentelor. Dacă certificatul este depus mai târziu, trebuie solicitată în scris verificarea impozitului reținut pentru perioada în care îndeplineai condițiile. Dacă documentul are termen de valabilitate, trebuei transmis și certificatul nou. Scutirea de impozit nu elimină automat contribuția la sănătate Un pensionar cu handicap grav sau accentuat poate să nu plătească impozit pe pensie, dar să datoreze CASS. CNPP precizează că exceptarea persoanelor cu handicap privește veniturile acordate în baza Legii nr. 448/2006, precum indemnizația de handicap. Pentru pensie, se reține CASS de 10% asupra părții care depășește 3.000 de lei. Astfel, la o pensie de 4.000 de lei, o persoană cu handicap grav sau accentuat, căreia i s-a aplicat scutirea de impozit, rămâne cu 3.900 de lei după CASS. Indemnizația de handicap are un regim distinct Pensia de invaliditate și certificatul de handicap sunt lucruri diferite. Citește și: Scandalul pensiilor calculate greșit: cine trebuie să dea banii înapoi și ce pot face pensionarii care primesc decizii de recuperare Inclusiv încadrarea în gradul I de invaliditate trebuie analizată separat. Ea nu înlocuiește certificatul de handicap grav sau accentuat pentru facilitățile care cer expres acest document. Locuința, terenul și mașina, reduceri în 2026 După eliminarea vechilor scutiri integrale, OUG nr. 9/2026 a introdus reduceri pentru persoanele cu handicap grav sau accentuat. Citește și: Ajutoare de urgență pentru pensionari în 2026: cine poate primi bani și unde trebuie depusă cererea Astfel, pentru clădirea folosită ca domiciliu și terenul aferent, reducerea este acum de 50% în cazul persoanelor cu handicap grav și de 25% pentru cele cu handicap accentuat. Aceleași procente se aplică și pentru un singur mijloc de transport ales de contribuabil, însă atenție la detalii: legea cere ca mașina să aibă o capacitate cilindrică mai mică de 2.000 cmc. Asta înseamnă că un motor de 1.998 cmc se încadrează, dar unul de exact 2.000 cmc va fi taxat integral. De aceste facilități beneficiază și reprezentanții legali, pe perioada în care au persoanele cu dizabilități în îngrijire. În cazul bunurilor deținute în comun, reducerea se aplică pentru întreaga locuință sau teren dacă sunt împărțite cu soțul sau soția, însă cota unui alt coproprietar (cum ar fi un copil) nu va fi redusă. Ce acte se depun pentru reducerea impozitelor locale În primul rând, dosarul se depune la direcția de impozite și taxe locale din localitatea ta sau la compartimentul fiscal al primăriei, nu la ANAF. Citește și: Punctele de stabilitate pot adăuga sute de lei la pensie: cine le primește și cum se calculează în 2026 Pe lângă cererea-tip, actul de identitate și certificatul de handicap valabil, veți mai avea nevoie de: Documentele de proprietate ale casei și terenului; Actele mașinii (trebuie să indicați exact vehiculul pentru care e cerută reducerea); Certificatul de căsătorie (pentru bunurile deținute împreună cu soțul/soția); Documentul care atestă calitatea de reprezentant legal, dacă este cazul. Vestea bună pentru cei care au avut scutire în trecut: dacă actele erau deja în evidența fiscală la 31 decembrie 2025 și sunt valabile, noua reducere se aplică automat. În schimb, dacă depuneți dosarul pentru prima dată în 2026, Ordonanța nr. 9/2026 prevede că reducerea se va calcula începând cu luna următoare depunerii cererii. Transmiterea dosarului se poate face la ghișeu, prin poștă sau online, pe platformele electronice ale primăriilor. Veteranii de război și persoanele persecutate În acest an, Codul Fiscal păstrează scutirile integrale de impozit pentru locuința de domiciliu, terenul aferent și un singur mijloc de transport la alegere. De aceste facilități beneficiază veteranii de război, văduvele de război și văduvele nerecăsătorite ale acestora. De asemenea, măsurile se aplică și persoanelor persecutate politic, deportate, luate prizonieri sau persecutate etnic (titularii prevăzuți de Decretul-lege nr. 118/1990 și OG nr. 105/1999). Atenție însă: dreptul nu se mai extinde automat prin moștenire către copii, iar bazele de date au fost restructurate. Ca regulă de bază, scutirea nu se aplică pentru toate apartamentele deținute. Dacă locuința este împărțită cu soțul sau soția, facilitățile rămân în vigoare pentru întregul imobil, dar cotele deținute de copii sau alți terți vor fi taxate. Pentru dosar aveți nevoie de cerere, act de identitate, actele bunurilor și decizia de recunoaștere a calității (legitimație/adeverință). Văduvele nerecăsătorite pot fi solicitate să prezinte acte recente de stare civilă, iar dacă dosarul este depus de o altă persoană, este obligatorie o împuternicire legală. Urmașii, revoluționarii și participanții la misiuni militare În 2026, regulile s-au înăsprit drastic. De exemplu, scutirile naționale obligatorii pentru clădiri și terenuri nu se mai aplică automt urmașilor (copiilor sau soților supraviețuitori) prevăzuți de Decretul-lege nr. 118/1990. De asemenea, dacă ați moștenit un bun care era scutit în trecut, dreptul nu se transmite automat mai departe. Situația s-a schimbat complet și pentru categoriile de revoluționari sau pentru participanții la misiuni militare internaționale (Legea nr. 168/2020). Pentru aceștia din urmă, facilitățile au devenit opționale. Consiliul Local din localitate decide dacă le mai aprobă sau nu. De aceea, este vital să verificați legitimația sau decizia după articolul exact în baza căruia a fost emisă. Nu vă bazați pe faptul că ați depus o cerere în 2025 sau că aveți un talon de indemnizație valabil. În 2026, vechile facilități pot fi istorie. Pensia mică și impozitul pe casă Nu există o scutire națională generală de impozit pe locuință pentru toți pensionarii cu venituri mici. Plafonul de 3.000 de lei folosit la taxarea pensiei nu este și plafon național pentru scutirea casei. Pot exista facilități aprobate local, în cadrul permis de Codul fiscal. Hotărârea consiliului local stabilește beneficiarii, veniturile luate în calcul, bunurile eligibile, documentele și termenele. Dacă localitatea are o asemenea facilitate, dosarul poate include taloanele de pensie și dovezi ale celorlalte venituri ale solicitantului sau familiei, declarații privind componența gospodăriei, actele de proprietate și alte documente prevăzute în regulament. La primărie, întrebarea utilă este: „Ce facilități fiscale pentru venituri reduse sunt în vigoare în 2026, prin ce hotărâre și până când se poate depune cererea?”. Trebuie solicitate regulamentul și lista de acte, nu doar o informație verbală. Taxa de salubritate Și pentru taxa de salubrizare sau alte taxe speciale trebuie consultat regulamentul local. Art. 485 din Codul fiscal permite facilități pentru anumite categorii, inclusiv persoane cu handicap grav sau accentuat și persoane încadrate în gradul I de invaliditate, însă acordarea lor depinde de hotărârea autorității locale. O factură emisă de operatorul de salubritate nu este automat același lucru cu o taxă specială încasată de primărie. Beneficii pentru pensionarii din Apuseni și Delta Dunării O facilitate fiscală distinctă, reconfirmată și clarificată prin OG nr. 6/2026, vizează pensionarii care locuiesc în localitățile din Munții Apuseni și din Rezervația Biosferei Delta Dunării (prevăzute în HG nr. 323/1996 și HG nr. 395/1996). Aceștia beneficiază de o reducere cu 50% a impozitului pentru locuința de domiciliu, terenul aferent acesteia și pentru un singur mijloc de transport la alegere. Atenție însă la condițiile stricte: Din calculul reducerii sunt excluse încăperile din casă folosite pentru activități economice (firme, cabinete sau magazine). Nu este suficient să dețineți o casă de vacanță în aceste regiuni.  Pentru a obține reducerea, trebuie să aveți domiciliul legal acolo și să locuiți efectiv în acea gospodărie. Pentru aplicarea facilității, depuneți la compartimentul fiscal local actul de identitate, actele de proprietate și documentele sau declarațiile cerute de primăria ta pentru a dovedi locuirea efectivă în zonă. Pensii de urmaș, pensii de război și alte venituri protejate Pentru pensia de urmaș, impozitul se stabilește în raport cu dreptul fiecărui beneficiar, nu prin tratarea sumei cuvenite mai multor urmași ca pensie a unei singure persoane. Copiii și tinerii care se încadrează în categoriile exceptate de la CASS, precum minorii și, în condițiile legii, elevii sau studenții de până la 26 de ani, beneficiază de regimul respectiv pentru pensia de urmaș. Adeverința de studii și actele de identitate trebuie să fie actualizate la plătitor. Scutirea de CASS nu reprezintă, prin ea însăși, scutire integrală de impozitul pe venit. Art. 62 lit. k) din Codul fiscal declară neimpozabile anumite pensii pentru invalizi, orfani și văduve sau văduvi de război, precum și pensii acordate în cazurile de invaliditate ori deces legate de misiuni sau de serviciul în instituțiile de apărare, ordine publică și siguranță națională. Sunt neimpozabile și sumele fixe pentru îngrijirea pensionarilor încadrați în gradul I de invaliditate. Aceste excepții nu fac neimpozabile toate pensiile militare și nici toate pensiile de invaliditate. Încadrarea se verifică în decizia de acordare, la casa plătitoare. Indemnizațiile reparatorii acordate prin legi speciale trebuie separate de pensia propriu-zisă. Pensionarii care lucrează: când nu datorează CAS sau CASS Pentru veniturile din activități independente și din drepturi de proprietate intelectuală, pensionarii sunt exceptați de la CAS, contribuția pentru pensie, în condițiile art. 150 din Codul fiscal. Persoanele care realizează venituri din pensii sunt exceptate de la CASS pentru veniturile din drepturi de proprietate intelectuală. De exemplu, un pensionar care încasează drepturi de autor pentru o carte beneficiază de aceste excepții, dar poate datora impozit pe venit. La plătitorul drepturilor de autor se prezintă documentele care dovedesc calitatea de pensionar. Pentru activitatea independentă, statutul se declară corespunzător în Declarația unică, iar decizia de pensionare se păstrează ca document justificativ. Scutirea de CAS pentru un PFA nu înseamnă și scutire generală de CASS sau de impozit. Dacă pensionarul este salariat, pensionarea nu elimină contribuțiile aferente salariului. Există însă o excepție de la calcularea contribuțiilor la nivelul salariului minim pentru anumite persoane pensionate pentru limită de vârstă în sistemul public care au salarii sub acest nivel. Sunt excluse din această facilitate unele situații de pensii de serviciu și cumul cu sisteme neintegrate. Încadrarea se verifică la angajator, pe baza deciziei de pensionare. Pentru pensionarii cu handicap grav sau accentuat, scutirea de impozit pe venit privește și salariile, activitățile independente, drepturile de proprietate intelectuală și anumite venituri agricole, silvice sau piscicole, în condițiile art. 60. Certificatul se prezintă plătitorului ori organului fiscal competent, după tipul venitului. Scutirea nu se extinde automat la chirii, dividende sau dobânzi. Pensii private: contribuțiile proprii nu sunt impozitate ca un câștig La plata banilor din Pilonul II sau Pilonul III, impozitul pe venit vizează partea care depășește contribuțiile nete, după aplicarea plafonului neimpozabil și a deducerilor legale. La plata unică, fiecare fond aplică un singur plafon de 3.000 de lei. La plățile eșalonate, plafonul se aplică pentru fiecare rată lunară, de la fiecare fond. Administratorul calculează și reține taxele. CASS are altă bază: în regimul aplicabil plăților din 2026, contribuția se calculează asupra plății care depășește 3.000 de lei, nu doar asupra câștigului investițional. Solicitați administratorului o simulare a sumei nete. Dacă aveți certificat de handicap grav sau accentuat, depuneți-l și la fondul privat pentru scutirea de impozit; înregistrarea lui la casa publică de pensii nu înlocuiește acest demers. Documentele și forma copiilor sunt cele prevăzute în procedura administratorului. Rovinieta gratuită Pe lângă dările clasice, pensionarii cu dizabilități grave sau accentuate pot beneficia de scutirea totală de la plata rovinietei, în baza Legii nr. 448/2006. Este vorba de o facilitate complet diferită de reducerea impozitului auto. Dosarul nu se depune la primărie, ci la DGASPC, și trebuie să includă cererea, buletinul, certificatul de handicap și talonul mașinii. Dacă mașina aparține asistentului personal sau însoțitorului, sunt necesare documentele care dovedesc această calitate. Atenție însă: rovinieta gratuită nu este activă instant, așa că verificați data exactă de la care devine valabilă în sistem. Acte scutite de taxe și procese fără taxe de timbru O altă facilitate vizează veteranii, văduvele de război și persoanele persecutate politic sau etnic. Articolul 476 din Codul Fiscal îi scutește pe aceștia de taxele locale pentru eliberarea de certificate, avize și autorizații, în baza documentelor care le atestă statutul depuse direct la instituția emitentă. În plus, dacă sunteți nevoiți să deschideți un proces în instanță împotriva Casei de Pensii (pentru erori de calcul sau stagiul de cotizare), legea pensiilor (nr. 360/2023, art. 132) prevede că toate litigiile privind drepturile de pensie sunt scutite de taxa judiciară de timbru. Această gratuitate se aplică tuturor pensionarilor, indiferent de valoarea pensiei pe care o încasează. Cum verificați că nu plătiți mai mult decât datorați în 2026 Verificarea începe întotdeauna cu două documente de bază: talonul de pensie și decizia de impunere a impozitelor locale. Analizați separat fiecare categorie: impozitul pe venit, CASS-ul, apoi taxele pe casă, teren și mașină. Pentru fiecare facilitate la care aveți dreptul, solicitați instituției competente trei informații clare: -temeiul legal exact, - lista completă de acte - data de la care se aplică reducerea. Păstrați cu sfințenie numărul de înregistrare al fiecărei cereri depuse. Un pont extrem de important: la primărie, întrebați și despre facilitățile legate de clădire, nu doar despre cele legate de statutul de pensionar. De exemplu, Codul Fiscal reduce valoarea impozabilă a caselor vechi. Primiți o reducere de 15% pentru imobilele vechi de 50-100 de ani și de 25% pentru cele care depășesc 100 de ani. Ce faceți dacă ați plătit deja în plus Nu vă faceți face griji, banii pot fi recuperați. Conform normelor OUG nr. 9/2026, sumele achitate în plus pot fi compensate cu alte taxe viitoare sau pot fi restituite direct în cont. Pentru a primi banii înapoi, depuneți o cerere scrisă la direcția fiscală locală, atașați dovezile plății, actele care demonstrează dreptul la reducere și un extras de cont cu codul IBAN.

Ce impozite trebuie să plătească pensionarii în 2026: ce scutiri se păstrează și ce s-a schimbat
Legea pensiilor private intră în vigoare în doar câteva luni: cine va mai putea încasa toți banii deodată
Eveniment

Legea pensiilor private intră în vigoare în doar câteva luni: cine va mai putea încasa toți banii deodată

Legea nr. 2/2026 privind plata pensiilor private intră în vigoare pe 5 ianuarie 2027 și schimbă modul de încasare pentru conturile care depășesc pragul legal. Cei care se apropie de pensionare vor mai putea încasa dintr-o singură tranșă economiile din pensia privată, dacă suma din cont nu depășește acest prag prevăzut de noua lege. La valorile din 2026, pragul ar fi de 15.372 de lei. Pentru conturile mai mari, noul sistem permite încasarea inițială a cel mult 30% din bani, iar restul se plătește lunar. Există însă reguli distincte pentru moștenitori și o perioadă de tranziție care trebuie înțeleasă înainte de orice decizie. Aplicarea noului mecanism de plată depinde și de autorizarea fondurilor care vor face aceste plăți. Prin urmare, data din calendar nu este singurul lucru pe care trebuie să îl verificați. Ce este Pilonul II de pensii Pilonul II este pensia administrată privat, pentru care se acumulează bani într-un cont individual, pe numele participantului. Citește și: Pensiile de peste 3.000 de lei, diminuate în 2026: cât se reține și cum se calculează suma netă Administratorul fondului investește aceste sume, iar valoarea contului reflectă contribuțiile și rezultatul investițiilor. Pentru salariații care participă la sistem, la Pilonul II ajunge, în mod obișnuit, o contribuție de 4,75% din salariul brut. Aceasta este inclusă în CAS de 25% reținută pentru pensie. De exemplu, la un salariu brut de 6.000 de lei, fără particularități fiscale, 285 de lei pe lună merg către Pilonul II. Această pensie se încasează separat de pensia de stat. Banii nu pot fi retrași oricând, ca dintr-un cont de economii: trebuie îndeplinite condițiile legale pentru plată, de regulă pensionarea pentru limită de vârstă. Există și situații de invaliditate sau deces, cu documente și reguli proprii. Noua lege privește și pensiile facultative, cunoscute drept Pilonul III, precum și pensiile ocupaționale. Condițiile prin care dobândiți dreptul la bani rămân cele specifice fiecărui sistem. Ce se schimbă din ianuarie 2027 În prezent, persoana care îndeplinește condițiile de plată la Pilonul II poate cere întreaga sumă deodată sau plăți eșalonate pe cel mult cinci ani. Citește și: Mica recalculare a pensiilor, pas cu pas. Ce faceți dacă adeverința este respinsă, arhiva nu mai există sau dosarul întârzie Noul mecanism schimbă modul de încasare pentru conturile care depășesc pragul legal. Banii vor fi transferați către un fond de plată, iar titularul va încheia un contract pentru o pensie lunară. Va putea solicita și un avans de maximum 30%. Regulile actuale continuă însă până când ASF autorizează cel puțin un fond de plată de tip retragere programată. Această prevedere există chiar în noua lege. Așadar, dacă vă pensionați la începutul anului 2027, cereți administratorului să vă confirme ce regim se aplică dosarului dumneavoastră. Nu presupuneți că retragerea integrală a unei sume mari devine imposibilă automat în prima zi a anului. ASF a publicat deja norme pentru capitalul și autorizarea viitorilor furnizori. Norma nr. 16/2026 privind autorizarea lor intră în vigoare odată cu legea, însă publicarea normei nu înseamnă, în sine, autorizarea unui fond de plată. Cine va putea primi banii integral în noul sistem Excepția principală îi privește pe participanții ale căror economii dintr-un cont nu depășesc echivalentul a 12 indemnizații sociale pentru pensionari. Citește și: Scandalul pensiilor calculate greșit: cine trebuie să dea banii înapoi și ce pot face pensionarii care primesc decizii de recuperare Aceștia vor putea primi banii direct de la administratorul fondului, fie într-o singură tranșă, fie eșalonat pe maximum 12 luni. Este o condiție legată de valoarea contului. Nu trebuie să aveți pensie de stat mică și nici să beneficiați personal de indemnizația socială. Aceasta este doar reperul folosit pentru calcularea pragului. De exemplu, o persoană cu pensie de stat de 4.000 de lei și economii de 10.000 de lei în Pilonul II va putea cere plata integrală a celor 10.000 de lei, dacă pragul aplicabil rămâne peste această sumă. Pensia de stat nu se adună la economiile private pentru această verificare. „Integral” înseamnă că banii pot fi plătiți într-o singură tranșă. Din sumă se rețin eventualele taxe și costuri de plată. Cum ar arăta pragul în bani În 2026, indemnizația socială pentru pensionari este de 1.281 de lei, potrivit CNPP. Citește și: Punctele de stabilitate pot adăuga sute de lei la pensie: cine le primește și cum se calculează în 2026 Calculul este: 12 × 1.281 lei = 15.372 de lei. Dacă indemnizația rămâne la acest nivel când se aplică noul mecanism, situațiile ar arăta astfel: O persoană care are 10.000 de lei în contul de pensie privată va putea cere întreaga sumă deodată sau plata în rate, pe o perioadă de cel mult 12 luni. Aceleași opțiuni le va avea și cineva care a strâns exact 15.372 de lei, deoarece suma egală cu pragul se încadrează în excepție. Pentru un cont de 20.000 de lei, economiile depășesc pragul, astfel că plata se va face printr-un fond de plată. Titularul va putea solicita un avans de maximum 6.000 de lei, iar restul de 14.000 de lei va fi plătit lunar. Dacă în cont s-au acumulat 100.000 de lei, avansul maxim va fi de 30.000 de lei, iar cei 70.000 de lei rămași vor fi folosiți pentru plățile lunare. Aceste sume sunt calculate înaintea eventualelor rețineri fiscale. Suma exact egală cu pragul se încadrează în excepție. Noua lege trimite către fondul de plată conturile care depășesc pragul. Cei 15.372 de lei reprezintă un calcul la valoarea indemnizației din 2026, nu un plafon fix înscris în lege pentru toți anii următori. Dacă indemnizația se modifică, se schimbă și pragul. Pragul se verifică separat pentru fiecare cont Legea precizează că această condiție se aplică fiecărui cont individual de pensie privată. Citește și: Cum se contestă corect o decizie de pensie în 2026: termenul de 45 de zile și cele mai frecvente greșeli Să presupunem că aveți 12.000 de lei în Pilonul II și 9.000 de lei într-un fond de pensii facultative. Deși totalul este de 21.000 de lei, fiecare cont se situează sub pragul calculat la valorile actuale. Veți putea cere plata integrală din fiecare, atunci când îndepliniți condițiile de acces specifice acelui pilon. Dacă aveți 80.000 de lei în Pilonul II și 10.000 de lei în Pilonul III, regulile diferă: primul cont intră în mecanismul de plată lunară, iar al doilea permite încasarea integrală. Contează valoarea stabilită pentru plată de administrator. Dacă sunteți aproape de prag, suma dintr-o informare mai veche nu este suficientă pentru a ști sigur unde vă încadrați. Ce se întâmplă dacă economiile depășesc pragul Veți putea solicita, o singură dată, cel mult 30% din suma transferată către fondul de plată, înainte de începerea pensiilor lunare. Opțiunea trebuie înscrisă în contract. Nu sunteți obligat să luați avansul maxim. Puteți cere mai puțin sau puteți lăsa întreaga sumă pentru plata pensiei. Dreptul la acest avans se acordă pentru fiecare cont individual. La economii de 100.000 de lei, un avans de 30% înseamnă 30.000 de lei înaintea reținerilor fiscale. Restul de 70.000 de lei rămâne pentru plățile ulterioare. Nu puteți folosi avansul pentru a transforma restul într-o retragere integrală. De exemplu, dintr-un cont de 20.000 de lei, după un avans de 6.000 de lei rămân 14.000 de lei. Din mecanismul prevăzut de lege rezultă că acest rest continuă să fie plătit lunar: încadrarea la prag se face înaintea avansului, când se stabilește accesul la fondul de plată. Cât veți primi lunar și de ce nu toată lumea așteaptă opt ani Noua lege prevede două tipuri de fonduri: pentru retragere programată și pentru pensie viageră. La retragerea programată, primiți lunar bani până vă sunt plătite toate economiile din cont. Regula este o plată lunară egală cu indemnizația socială pentru pensionari, actualizată anual după valoarea acesteia. Ultima plată poate fi mai mică, fiind restul rămas. Dacă plata calculată astfel s-ar întinde pe mai mult de opt ani, legea permite o sumă lunară mai mare, cu condiția ca durata totală a plăților să fie de cel puțin opt ani. Prin urmare, opt ani nu reprezintă durata obligatorie pentru orice cont. Revenind la exemplul cu 100.000 de lei și avans de 30.000 de lei: cei 70.000 de lei rămași ar acoperi 54 de plăți de câte 1.281 de lei și o ultimă plată de 826 de lei. Ar fi 55 de luni, adică aproximativ patru ani și șapte luni. Pentru un cont de 200.000 de lei, după avansul maxim rămân 140.000 de lei. Împărțirea lor pe 96 de luni ar însemna aproximativ 1.458 de lei lunar, dacă se alege un asemenea calendar în condițiile legii. Aceste exemple explică mecanismul: nu includ randamentele viitoare, comisioanele sau modificarea indemnizației sociale. Graficul efectiv va fi stabilit prin contract. Pensia viageră se plătește pe durata vieții, în condițiile produsului ales. Suma lunară se calculează de furnizor, ținând cont de economii și de caracteristicile contractului; nu se obține prin simpla împărțire a banilor la opt ani. Condițiile pentru moștenitori Dacă titularul moare înainte să intre în faza de plată, banii din Pilonul II se transmit potrivit regulilor de moștenire aplicabile acestui pilon. Beneficiarii pot opta, în condițiile Legii nr. 411/2004, pentru încasarea cotei cuvenite, inclusiv prin plată unică, sau pentru adăugarea banilor moșteniți în propriul cont de pensie privată. Nu trebuie să fie ei înșiși pensionari pentru a cere plata moștenirii. Dacă titularul primea o pensie prin retragere programată, noua lege prevede expres că suma rămasă neîncasată se plătește moștenitorilor într-o singură tranșă. De exemplu, dacă la deces rămân 60.000 de lei și există doi moștenitori cu cote egale, fiecare are dreptul la 30.000 de lei înaintea eventualelor rețineri. Nu sunt obligați să continue calendarul lunar al titularului și nici nu li se aplică limita de 30% pentru această plată. La pensia viageră, regulile sunt diferite. Nu se moștenește automat un „sold rămas”. În varianta simplă, pensia încetează la decesul titularului. Alte variante de contract pot prevedea continuarea pensiei către o persoană desemnată sau plata către un beneficiar până la expirarea unei perioade garantate. Moștenitorii au dreptul la pensia cuvenită și neîncasată pentru luna decesului și la eventuale restanțe. De aceea, înainte de alegerea unei pensii viagere, cereți să vi se explice în scris ce va primi familia în cazul decesului. Excepție pentru bolnavii de cancer Forma promulgată a Legii nr. 2/2026 nu prevede o retragere integrală doar pe baza unui diagnostic oncologic. Informațiile despre această excepție nu trebuie preluate ca regulă din legea finală. Pensionarea pentru invaliditate este o situație distinctă, care poate permite accesul la economiile din Pilonul II. În regimul aplicabil în prezent, beneficiarul unei pensii de invaliditate poate solicita plata unică sau eșalonată. Pentru un dosar depus după trecerea la noul mecanism, nu trebuie presupusă automat o derogare de la limita avansului doar pe baza diagnosticului. Cât ajunge efectiv în cont Soldul comunicat de administrator și suma virată în contul bancar pot fi diferite. În regulile fiscale aplicabile la data verificării, CASS de 10% se calculează la partea din plata pensiei care depășește 3.000 de lei, pentru fiecare drept de pensie. Impozitul pe venit de 10% pornește de la câștigul peste contribuțiile nete, din care se scad plafonul neimpozabil de 3.000 de lei și CASS datorată, fără ca baza de impozitare să devină negativă. Așadar, pentru impozitul pe venit, contribuțiile nete nu sunt impozitate din nou. CASS are însă o bază de calcul diferită. Iată două exemple de plăți, pentru o persoană fără scutiri fiscale, înainte de comisioanele bancare sau taxele poștale: Să presupunem că primiți o plată unică de 15.000 de lei, din care 12.000 de lei reprezintă contribuțiile nete, iar 3.000 de lei sunt câștigul obținut din investiții. CASS se calculează pentru partea din plată care depășește plafonul de 3.000 de lei: 10% din 12.000 de lei, adică 1.200 de lei. Impozitul pe venit este zero, deoarece câștigul nu depășește plafonul neimpozabil. Veți rămâne cu 13.800 de lei, înainte de eventualele comisioane bancare sau taxe poștale. Într-un al doilea exemplu, primiți o plată de 30.000 de lei, care include contribuții nete de 24.000 de lei și un câștig de 6.000 de lei. CASS este de 2.700 de lei, adică 10% din diferența dintre plata de 30.000 de lei și plafonul de 3.000 de lei.  Pentru impozitul pe venit, din câștigul de 6.000 de lei se scad plafonul neimpozabil de 3.000 de lei și CASS de 2.700 de lei. Rămân 300 de lei impozabili, pentru care se rețin 30 de lei impozit. Suma de încasat va fi, așadar, de 27.270 de lei, înainte de costurile transferului. Pentru aceeași economie de 15.000 de lei, dacă plata se face în 12 luni distincte, cu câte 1.250 de lei lunar, fiecare rată se situează sub plafonul de 3.000 de lei. În aceste condiții, pentru respectiva plată nu rezultă CASS sau impozit pe venit; rămân eventualele costuri de transfer. Regimul CASS pentru pensii este prevăzut, în legislația verificată, până la 31 decembrie 2027. Pentru plățile viitoare se vor folosi regulile fiscale aplicabile atunci. Cereți o simulare netă înainte de alegerea avansului sau a eșalonării. Reținerile sunt făcute de plătitor. Ce aveți de făcut și ce acte să pregătiți 1. Aflați cine vă administrează banii. Dacă nu știți fondul de Pilon II, puteți utiliza serviciul ASF „Află la ce fond de pensii ești!”. Apoi cereți administratorului soldul actual, totalul contribuțiilor nete și informații despre dreptul la plată. 2. Verificați dacă puteți solicita banii. La Pilonul II, dosarul obișnuit se bazează pe decizia de pensionare pentru limită de vârstă. Pentru invaliditate sau moștenire există documentații separate. 3. Cereți formularul actualizat și lista actelor. Pentru pensionarea pentru limită de vârstă, documentele cerute în prezent de Norma ASF nr. 27/2017 sunt: - cererea de plată; - decizia de acordare a pensiei pentru limită de vârstă sau a pensiei similare prevăzute de lege; - actul de identitate valabil; - extras de cont sau document bancar cu numele titularului și IBAN-ul, dacă alegeți viramentul; - certificatul de handicap grav sau accentuat, dacă există; - procura specială autentică și actul de identitate al mandatarului, dacă depune altcineva dosarul. Forma documentelor depinde de modalitatea de depunere. La prezentarea personală, originalele prevăzute de normă pot fi verificate, iar administratorul păstrează copii. La trimiterea prin poștă ori curier, pentru anumite acte sunt necesare copii legalizate. Depunerea electronică are cerințe privind semnăturile electronice calificate; o fotografie trimisă prin e-mail nu înlocuiește automat documentele cerute. Pentru invaliditate se solicită decizia de pensie de invaliditate și documentele specifice cazului. Pentru moștenire, pregătiți cererea, actul de identitate, documentul succesoral care stabilește calitatea și cota cuvenită, precum și datele bancare; administratorul poate solicita și certificatul de deces. Pentru minori ori reprezentanți sunt necesare actele corespunzătoare. Aceasta este documentația din regimul actual. La trecerea la noul sistem, folosiți lista valabilă atunci, comunicată de administrator și de furnizorul ales. 4. În noul mecanism, solicitați intrarea în faza de plată. Administratorul vă comunică valoarea calculată a economiilor. Dacă vă încadrați sub prag sau exact la prag, cereți plata integrală ori eșalonarea pe maximum 12 luni. Dacă îl depășiți, alegeți un furnizor autorizat și încheiați contractul de plată, inclusiv opțiunea privind avansul. 5. Verificați suma netă și termenele. În regimul actual, plata unică la pensionarea pentru limită de vârstă se face în 30 de zile calendaristice de la depunerea documentației complete. Dacă sunt necesare completări, termenul se întrerupe și începe din nou după primirea lor. În noul sistem, legea acordă administratorului cinci zile lucrătoare de la încheierea contractului pentru transferul banilor către fondul de plată. Acesta este termenul transferului între fonduri. Data avansului și calendarul pensiei lunare trebuie verificate în contract. Înainte de semnare, cereți să vedeți cât primiți efectiv la început, cât veți încasa lunar, ce comisioane suportați și ce drepturi vor avea moștenitorii. Aceste informații vă permit să comparați ofertele pornind de la banii pe care îi veți putea folosi.

Cât pierd pensionarii prin CASS și impozit: ce sumă ia statul și cum verifici dacă pensia netă este calculată corect
Eveniment

Cât pierd pensionarii prin CASS și impozit: ce sumă ia statul și cum verifici dacă pensia netă este calculată corect

Pensionarii care primesc mai mult de 3.000 de lei brut pe lună trebuie să suporte două rețineri: contribuția de asigurări sociale de sănătate și impozitul pe venit. Ambele sunt calculate și oprite automat înainte ca pensia să ajungă în cont sau să fie plătită prin poștă. Calculul nu este însă atât de simplu pe cât pare. CASS și impozitul nu se aplică întregii pensii, dar nici nu se calculează identic. Pentru a verifica suma primită, pensionarul trebuie să pornească de la cuantumul brut înscris pe talon și să urmărească separat fiecare reținere. Pensiile de până la 3.000 de lei Pensiile cu o valoare brută de cel mult 3.000 de lei pe lună nu sunt supuse nici impozitului pe venit, nici contribuției de asigurări sociale de sănătate. Citește și: Mica recalculare a pensiilor, pas cu pas. Ce faceți dacă adeverința este respinsă, arhiva nu mai există sau dosarul întârzie Prin urmare, un pensionar care are o pensie brută de 2.800 de lei trebuie să primească, în mod obișnuit, aceeași sumă netă. La fel se întâmplă în cazul unei pensii de exact 3.000 de lei. Plafonul funcționează ca o sumă protejată: chiar dacă pensia depășește acest nivel, primii 3.000 de lei nu intră în baza de calcul a celor două rețineri. CASS se aplică numai diferenței care depășește plafonul Pentru pensiile mai mari de 3.000 de lei, contribuția de asigurări sociale de sănătate este de 10% și se aplică numai diferenței dintre pensia brută și plafon. Citește și: Scandalul pensiilor calculate greșit: cine trebuie să dea banii înapoi și ce pot face pensionarii care primesc decizii de recuperare Regula poate fi exprimată astfel: CASS = 10% × (pensia brută – 3.000 de lei) În cazul unei pensii brute de 5.000 de lei, diferența supusă CASS este de 2.000 de lei. Contribuția reținută va fi, așadar, de 200 de lei, nu de 500 de lei. CASS pentru pensiile care depășesc plafonul se aplică începând din august 2025. Potrivit legislației actuale, pensionarii urmează să fie exceptați din nou de la plata acestei contribuții pentru veniturile din pensii realizate începând cu 1 ianuarie 2028. Impozitul de 10% se calculează după scăderea CASS Aici apare principala sursă de confuzie. Citește și: Cum se contestă corect o decizie de pensie în 2026: termenul de 45 de zile și cele mai frecvente greșeli Impozitul pe venit nu se calculează direct asupra întregii diferențe care depășește 3.000 de lei. Din pensia brută se scad mai întâi suma neimpozabilă de 3.000 de lei și contribuția de sănătate. Abia asupra rezultatului se aplică impozitul de 10%. Formula este: Venit impozabil = pensia brută – 3.000 de lei – CASS Impozit = 10% × venitul impozabil Această ordine a operațiunilor este confirmată și de Casa Națională de Pensii Publice: impozitul se aplică după deducerea plafonului neimpozabil și, după caz, a contribuției de sănătate. Exemplu pentru o pensie brută de 3.500 de lei Din pensia brută de 3.500 de lei se scade plafonul de 3.000 de lei. Rămâne o diferență de 500 de lei. CASS reprezintă 10% din această diferență, adică 50 de lei. Pentru stabilirea impozitului, din cei 500 de lei se mai scade CASS de 50 de lei. Baza impozabilă va fi astfel de 450 de lei, iar impozitul de 10% va fi de 45 de lei. Pensionarul va primi: 3.500 – 50 – 45 = 3.405 lei net Reținerile totale sunt de 95 de lei, nu de 100 de lei. Exemplu pentru o pensie brută de 5.000 de lei În cazul unei pensii de 5.000 de lei, partea care depășește plafonul este de 2.000 de lei. CASS va fi de 200 de lei. Venitul impozabil se stabilește scăzând din pensia brută atât plafonul de 3.000 de lei, cât și contribuția de 200 de lei. Rezultă o bază impozabilă de 1.800 de lei, pentru care impozitul este de 180 de lei. Pensia netă va fi: 5.000 – 200 – 180 = 4.620 de lei În total, din pensia brută se rețin 380 de lei. Cât se reține dintr-o pensie de 8.000 de lei Pentru o pensie brută de 8.000 de lei, diferența care depășește plafonul este de 5.000 de lei. CASS este de 500 de lei. După scăderea plafonului și a contribuției, baza de impozitare rămâne de 4.500 de lei. Impozitul va fi de 450 de lei. Pensionarul trebuie să primească: 8.000 – 500 – 450 = 7.050 de lei net Reținerile totale ajung în acest caz la 950 de lei. Pensionarul nu trebuie să depună declarație Pentru pensiile plătite în România, CASS și impozitul sunt calculate, reținute și virate statului de instituția care plătește pensia. Pensionarul nu trebuie să depună Declarația unică și nici să achite separat aceste sume. Impozitul reținut este final. Regula se aplică pensiilor din sistemul public, pensiilor militare și celorlalte venituri din pensii plătite de entități care au obligația legală de a efectua reținerea. Situația poate fi diferită pentru pensiile încasate din străinătate. În acest caz trebuie verificate convenția de evitare a dublei impuneri încheiată de România cu statul respectiv, obligația declarării venitului și regulile fiscale aplicabile în funcție de domiciliul fiscal al beneficiarului. Persoanele cu handicap grav sau accentuat au o regulă specială Persoanele încadrate în grad de handicap grav sau accentuat sunt scutite de impozitul pe veniturile din pensii. Scutirea de impozit nu înseamnă însă automat și scutirea de CASS. CNPP a precizat că, dacă pensia unei persoane cu handicap depășește 3.000 de lei, contribuția de sănătate de 10% se aplică diferenței care trece peste plafon. Indemnizația de handicap acordată în baza Legii nr. 448/2006 rămâne distinctă și este exceptată de la CASS. De exemplu, pentru o pensie brută de 5.000 de lei, o persoană care beneficiază legal de scutirea de impozit poate avea de achitat CASS de 200 de lei, fără impozitul pe venit aplicat în situația obișnuită. Ce trebuie verificat pe talonul de pensie Pensionarul trebuie să identifice mai întâi cuantumul brut al pensiei, care nu trebuie confundat cu suma efectiv încasată. Apoi poate verifica dacă apar distinct contribuția de sănătate, impozitul și eventualele alte rețineri. Calculul trebuie făcut în această ordine: Se scad 3.000 de lei din pensia brută. Se calculează CASS de 10% asupra diferenței. Din diferență se scade CASS. Se calculează impozitul de 10% asupra rezultatului. Din pensia brută se scad CASS și impozitul. Pe talon pot apărea și alte diminuări, care nu au legătură cu fiscalitatea pensiei: popriri, debite recuperate de casa de pensii, pensie de întreținere sau alte obligații executorii. Acestea trebuie analizate separat. Ce faci dacă suma primită nu corespunde calculului Dacă reținerile înscrise pe talon par greșite, pensionarul poate solicita explicații instituției care îi plătește pensia. Pentru pensiile din sistemul public, cererea se adresează casei teritoriale de pensii de care aparține beneficiarul. În cazul pensiilor militare, solicitarea se transmite casei de pensii sectoriale competente. La cerere este util să fie anexate o copie a talonului, decizia de pensionare și actul de identitate. Pensionarul trebuie să solicite în scris prezentarea modului de calcul și, dacă există o eroare, corectarea reținerilor și restituirea eventualelor sume oprite nejustificat. Verificarea talonului este importantă mai ales după majorarea sau recalcularea pensiei. O creștere a cuantumului brut poate determina depășirea plafonului de 3.000 de lei și apariția celor două rețineri. Aceasta nu înseamnă că întreaga pensie a devenit impozabilă, ci numai că partea care depășește plafonul intră în mecanismul fiscal prevăzut de lege.

Noi condiții de pensionare pentru femei din octombrie 2026: când trebuie depus dosarul pentru a nu pierde bani
Eveniment

Noi condiții de pensionare pentru femei din octombrie 2026: când trebuie depus dosarul pentru a nu pierde bani

Începând din octombrie 2026, crește din nou stagiul complet de cotizare contributiv prevăzut pentru femei. Modificarea este o etapă din calendarul stabilit prin Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii. Schimbarea le privește direct pe femeile născute în martie 1964, care ajung la vârsta standard de pensionare în octombrie 2026. Pentru a primi pensia de la data la care îndeplinesc condițiile, cererea trebuie înregistrată în cel mult 30 de zile calendaristice. Ce se modifică din octombrie 2026 Potrivit anexei nr. 5 la Legea pensiilor, pentru femeile născute în martie 1964 sunt valabile următoarele condiții: Citește și: Mica recalculare a pensiilor, pas cu pas. Ce faceți dacă adeverința este respinsă, arhiva nu mai există sau dosarul întârzie - vârsta standard de pensionare: 62 de ani și 7 luni; - stagiul complet de cotizare contributiv: 33 de ani și 7 luni; - stagiul minim de cotizare contributiv: 15 ani. Aceste femei îndeplinesc condițiile de pensionare în cursul lunii octombrie 2026, în funcție de ziua nașterii. De exemplu, o femeie născută la 10 martie 1964 împlinește vârsta standard de pensionare la 10 octombrie 2026. Față de femeile născute în februarie 1964, stagiul complet contributiv crește cu o lună, de la 33 de ani și 6 luni la 33 de ani și 7 luni. Vârsta standard rămâne, pentru această etapă, la 62 de ani și 7 luni, iar stagiul minim rămâne 15 ani. CNPP precizează că vârsta standard și stagiul complet contributiv cresc treptat pentru femei până în ianuarie 2035, când vor ajunge la 65 de ani, respectiv 35 de ani. Stagiul complet nu trebuie confundat cu stagiul minim O distincție importantă este cea dintre stagiul minim și stagiul complet de cotizare contributiv. Citește și: Scandalul pensiilor calculate greșit: cine trebuie să dea banii înapoi și ce pot face pensionarii care primesc decizii de recuperare Pentru pensia obișnuită pentru limită de vârstă, femeia trebuie să îndeplinească simultan două condiții: să ajungă la vârsta standard stabilită în funcție de luna și anul nașterii și să aibă cel puțin 15 ani de contribuții. Prin urmare, o femeie care ajunge în octombrie 2026 la vârsta de 62 de ani și 7 luni poate obține pensie pentru limită de vârstă chiar dacă nu are stagiul complet de 33 de ani și 7 luni, cu condiția să fi realizat stagiul minim contributiv de 15 ani. Cuantumul pensiei va fi însă calculat în funcție de contribuțiile și punctele acumulate. Stagiul complet de 33 de ani și 7 luni devine esențial în special pentru aplicarea unor reduceri ale vârstei standard, precum cele acordate pentru copii, activitatea în condiții deosebite sau speciale ori pentru accesul la pensia anticipată. Cine se poate pensiona mai devreme Femeile care au realizat stagiul complet contributiv pot beneficia, în anumite situații, de reducerea vârstei standard. Citește și: Ajutoare de urgență pentru pensionari în 2026: cine poate primi bani și unde trebuie depusă cererea Mamele care au născut și au crescut copii până la vârsta de 16 ani – sau au adoptat și crescut copii cel puțin 13 ani – beneficiază de o reducere cu: - șase luni pentru un copil; - un an pentru doi copii; - un an și șase luni pentru trei copii; - doi ani pentru patru copii; - doi ani și șase luni pentru cinci copii; - trei ani pentru șase copii; - trei ani și șase luni pentru șapte sau mai mulți copii. Reducerea se acordă numai dacă este îndeplinit stagiul complet contributiv prevăzut pentru luna și anul nașterii. Pot exista reduceri și pentru perioadele lucrate în fostele grupe I și a II-a, în condiții deosebite sau speciale, calculate după regulile proprii fiecărei categorii. Când trebuie depus dosarul de pensionare Cererea poate fi depusă din momentul în care sunt îndeplinite condițiile legale de pensionare. Citește și: Punctele de stabilitate pot adăuga sute de lei la pensie: cine le primește și cum se calculează în 2026 Pentru femeile născute în martie 1964, data exactă diferă în funcție de ziua nașterii. Dosarul trebuie înregistrat la casa teritorială de pensii în 30 de zile calendaristice de la data îndeplinirii condițiilor. Dacă această perioadă este respectată, pensia pentru limită de vârstă se acordă de la data la care persoana a devenit eligibilă, chiar dacă decizia este emisă mai târziu. De exemplu, dacă o femeie îndeplinește condițiile la 10 octombrie 2026 și depune cererea în interiorul termenului de 30 de zile, drepturile se acordă începând cu 10 octombrie. Dacă dosarul este depus după expirarea termenului, pensia se acordă, în principiu, numai de la data înregistrării cererii. Lunile sau zilele dintre momentul îndeplinirii condițiilor și cel al depunerii nu mai sunt recuperate. Legea nu acordă automat pensia: este necesară o cerere. Ce înseamnă, de fapt, „pierderea retroactivității” Expresia este folosită frecvent, dar juridic este mai corect să spunem că solicitantul pierde posibilitatea ca drepturile să fie acordate de la data îndeplinirii condițiilor. Termenul de 30 de zile nu înseamnă că dosarul trebuie depus obligatoriu pe 1 octombrie și nici că toate femeile vizate au aceeași dată-limită. Cele 30 de zile se calculează individual, începând de la data la care fiecare persoană împlinește vârsta standard sau vârsta redusă aplicabilă. De aceea, pensionarea nu trebuie calculată numai după anul nașterii. Contează luna și ziua nașterii, stagiul contributiv efectiv și eventualele reduceri legale. Ce trebuie verificat înainte de depunerea cererii Persoanele care urmează să se pensioneze ar trebui să solicite din timp verificarea stagiului de cotizare și să pregătească documentele pentru perioadele care nu apar în evidențele electronice. Dosarul poate cuprinde, după caz, carnetul de muncă, adeverințe privind vechimea, sporurile permanente, grupele de muncă sau condițiile speciale, actele de stare civilă, diploma de studii universitare urmate la zi, livretul militar și certificatele de naștere ale copiilor. Adeverințele lipsă pot influența atât momentul pensionării, cât și valoarea pensiei. În special atunci când este solicitată o reducere a vârstei standard, câteva luni nerecunoscute pot face diferența dintre admiterea și respingerea cererii. Calendarul continuă să se modifice În noiembrie 2026 vor ajunge la vârsta standard femeile născute în aprilie 1964. Pentru acestea rămân valabile vârsta de 62 de ani și 7 luni, stagiul complet de 33 de ani și 7 luni și stagiul minim de 15 ani. Următoarea creștere intervine pentru femeile născute în mai 1964, care se pot pensiona, potrivit calendarului general, în ianuarie 2027: vârsta standard urcă la 62 de ani și 8 luni, iar stagiul complet la 33 de ani și 8 luni.

Pensionarii pot pierde bani din cauza actelor lipsă: ce sporuri trebuie verificate în dosar
Eveniment

Pensionarii pot pierde bani din cauza actelor lipsă: ce sporuri trebuie verificate în dosar

O pensie mai mică nu înseamnă întotdeauna că formula de calcul a fost aplicată greșit. Uneori, problema pornește de la documentele aflate în dosar: perioade de muncă neînregistrate, sporuri care nu apar în carnetul de muncă sau prime și ore suplimentare pentru care pensionarul nu a prezentat o adeverință. Situația îi privește în special pe cei care au lucrat înainte de 1 aprilie 2001, când evidența veniturilor nu era complet digitalizată. Unele drepturi trebuie valorificate automat, în timp ce pentru altele sunt necesare documente eliberate de fostul angajator sau de deținătorul arhivei. Sporul de vechime anterior lunii aprilie 1992 Pentru perioadele lucrate înainte de 1 aprilie 1992, sporul de vechime nu trebuie dovedit printr-o adeverință distinctă. Citește și: Mica recalculare a pensiilor, pas cu pas. Ce faceți dacă adeverința este respinsă, arhiva nu mai există sau dosarul întârzie El se calculează automat, în funcție de vechimea totală în muncă a pensionarului. Pentru activitatea desfășurată între 1 martie 1970 și 31 august 1983 sunt aplicate următoarele procente: 3% pentru o vechime totală cuprinsă între cinci și zece ani, 5% pentru zechime între zece și 15 ani, 7% între 15 și 20 de ani și 10% pentru o vechime mai mare de 20 de ani. Pentru perioada 1 septembrie 1983–31 martie 1992, procentele sunt de: 3% pentru o vechime între trei și cinci ani, 6% între cinci și zece ani, 9% între zece și 15 ani, 12% între 15 și 20 de ani 15% pentru o vechime totală mai mare de 20 de ani. Procentul nu se aplică însă pensiei aflate acum în plată. Cu alte cuvinte, un pensionar care se încadrează la procentul de 15% nu primește automat o majorare de 15% a pensiei actuale. Sporul este adăugat salariilor utilizate la determinarea punctajelor lunare pentru perioada respectivă, iar efectul final asupra pensiei depinde de întreaga situație contributivă. Deși sporul se valorifică automat, pensionarul trebuie să verifice dacă toate perioadele lucrate înainte de aprilie 1992 apar corect în dosar. Dacă lipsește o perioadă de activitate, pot fi afectate atât vechimea totală, cât și punctajul aferent lunilor respective. După 1 aprilie 1992 devin importante actele din dosar Regula se schimbă pentru activitatea desfășurată între 1 aprilie 1992 și 31 martie 2001. Citește și: Scandalul pensiilor calculate greșit: cine trebuie să dea banii înapoi și ce pot face pensionarii care primesc decizii de recuperare Pentru această perioadă este luat în calcul sporul de vechime înscris în carnetul de muncă sau dovedit printr-o adeverință eliberată în condițiile legii. Prin urmare, simplul fapt că persoana avea o anumită vechime nu este suficient pentru ca un procent să fie aplicat automat. Contează informațiile înscrise în documentele de muncă. Pensionarii care au lucrat în anii ’90 ar trebui să verifice dacă sporul de vechime apare în carnetul de muncă și dacă a fost valorificat la stabilirea pensiei. Aceeași verificare este utilă pentru sporurile de noapte, de șantier, pentru condiții grele sau nocive, lucrul sistematic peste program și alte drepturi salariale prevăzute de legislația aplicabilă la momentul respectiv. Primele și orele suplimentare pot influența pensia Înainte de 1 aprilie 2001, mulți salariați au primit sume suplimentare care nu erau înscrise în carnetul de muncă. Citește și: Punctele de stabilitate pot adăuga sute de lei la pensie: cine le primește și cum se calculează în 2026 Printre veniturile care pot fi valorificate, dacă sunt îndeplinite condițiile legale, se numără: - plata muncii în acord sau cu bucata; - premiile anuale și primele; - al 13-lea salariu; - plata orelor suplimentare; - sporurile pentru muncă de noapte; - indemnizațiile și majorările salariale; - alte venituri nepermanente pentru care s-a datorat contribuția de asigurări sociale. Aceste venituri nu sunt introduse în calcul numai pe baza declarației pensionarului. Ele trebuie dovedite printr-o adeverință întocmită conform modelului legal, pe baza statelor de plată, registrelor contabile sau a altor documente primare. Lista veniturilor care pot fi valorificate este prevăzută de normele de aplicare a Legii nr. 360/2023. CNPP precizează că pensionarii care nu au realizat venituri nepermanente nu trebuie să solicite asemenea adeverințe. Nu orice sumă primită înainte de 2001 mărește pensia Existența unei prime sau a unui spor nu garantează automat o pensie mai mare. Citește și: Cum se contestă corect o decizie de pensie în 2026: termenul de 45 de zile și cele mai frecvente greșeli Pentru valorificarea venitului trebuie să poată fi stabilite suma brută, perioada în care a fost încasată și faptul că venitul a făcut parte din baza de calcul a contribuției de asigurări sociale, potrivit legislației de la acel moment. Adeverința trebuie să arate că informațiile provin din documente primare verificabile. O simplă declarație, o copie necertificată sau un document care nu identifică exact venitul și perioada poate fi respins. Nici prezentarea unei adeverințe conforme nu înseamnă că pensia va crește cu valoarea veniturilor înscrise în aceasta. Sumele sunt transformate în punctaje lunare, iar diferența finală depinde de nivelul veniturilor, de salariul mediu utilizat pentru perioada respectivă și de numărul lunilor pentru care acestea sunt dovedite. Ce trebuie verificat în decizia de pensionare Primul pas este verificarea documentelor deja depuse și a perioadelor valorificate de casa de pensii. Pensionarul ar trebui să urmărească dacă: - apar toți angajatorii la care a lucrat; - sunt înregistrate corect datele de începere și încetare a activității; - nu lipsesc luni sau ani din vechime; - sunt menționate perioadele lucrate în grupele I sau a II-a ori în condiții deosebite sau speciale; - sporurile înscrise în carnetul de muncă au fost valorificate; - adeverințele depuse anterior apar în documentația folosită la calcul; - veniturile nepermanente dovedite au fost luate în considerare. Dacă decizia și anexele primite nu permit clarificarea situației, pensionarul poate solicita casei teritoriale de pensii explicații privind perioadele și veniturile valorificate. Este util ca cererea să fie depusă în scris și să primească număr de înregistrare. De unde poate fi obținută adeverința dacă firma s-a desființat Dispariția fostului angajator nu înseamnă neapărat că au dispărut și documentele. Arhiva poate fi păstrată de succesorul juridic al societății, de o altă companie, de Arhivele Naționale sau de un operator economic autorizat să presteze servicii arhivistice. Pentru identificarea arhivei sunt utile denumirea exactă a fostei întreprinderi, localitatea, secția în care a lucrat solicitantul, funcția ocupată și perioada de activitate. Înainte de a plăti pentru căutarea și eliberarea documentelor, pensionarul trebuie să se asigure că operatorul deține legal arhiva fostului angajator și că adeverința va fi întocmită după modelul cerut de legislația pensiilor. Arhivele Naționale pot elibera, la cerere, copii, extrase și adeverințe din documentele pe care le au în păstrare. Ce se întâmplă dacă documentele sunt găsite mai târziu Expirarea termenului folosit pentru recalcularea generală a veniturilor nepermanente nu înseamnă că pensionarul pierde definitiv posibilitatea de a prezenta acte noi. Dacă obține ulterior o adeverință care dovedește stagii, sporuri sau venituri nevalorificate, acesta poate depune la casa teritorială de pensii o cerere de recalculare, însoțită de documentul respectiv. Drepturile rezultate dintr-o asemenea cerere nu se acordă automat pentru toți anii anteriori, ci potrivit regulilor legale privind data de la care produce efecte recalcularea. De aceea, amânarea depunerii actelor poate însemna pierderea unor sume pentru lunile în care documentul nu a fost încă valorificat. Situația este diferită dacă actul exista deja în dosar, dar casa de pensii nu l-a luat în considerare. În acest caz poate fi vorba despre o eroare de stabilire a drepturilor, care trebuie semnalată instituției și analizată în cadrul procedurii de revizuire. Actele lipsă nu înseamnă automat o pensie greșită Nu fiecare pensionar care a lucrat înainte de 2001 are dreptul la o majorare. Pentru unii, toate perioadele și veniturile eligibile au fost deja valorificate. Pentru alții, obținerea unei adeverințe poate produce doar o diferență redusă sau poate să nu modifice deloc suma aflată în plată, inclusiv atunci când pensionarul beneficiază de un cuantum menținut mai avantajos. Verificarea dosarului rămâne însă importantă. Sporul de vechime anterior lunii aprilie 1992 trebuie calculat automat, dar sporurile ulterioare și veniturile nepermanente depind în mare măsură de documentele existente. Pentru pensionarii care au lucrat la mai multe întreprinderi, au primit prime, au efectuat frecvent ore suplimentare sau au avut sporuri care nu apar în carnetul de muncă, o adeverință găsită în arhivă poate însemna un punctaj mai mare și, în anumite cazuri, o pensie mai bună.

Serviciu după pensionare: cum ceri recalcularea pensiei în 2026 și ce contribuții îți pot aduce bani în plus
Eveniment

Serviciu după pensionare: cum ceri recalcularea pensiei în 2026 și ce contribuții îți pot aduce bani în plus

Pensionarea nu înseamnă obligatoriu și încetarea activității profesionale. Mulți români continuă să lucreze după ce au obținut pensia pentru limită de vârstă, iar contribuțiile plătite în această perioadă nu sunt neapărat „pierdute”. Ele pot fi valorificate ulterior și pot duce la o pensie mai mare. Majorarea nu se face însă automat: pensionarul trebuie să solicite recalcularea. Recalcularea pensiei, o dată pe an Legea nr. 360/2023 permite pensionarilor pentru limită de vârstă care au realizat stagii de cotizare după înscrierea la pensie să ceară valorificarea acestora. Citește și: Scandalul pensiilor calculate greșit: cine trebuie să dea banii înapoi și ce pot face pensionarii care primesc decizii de recuperare Există însă câteva reguli importante. Recalcularea pentru munca prestată după pensionare poate fi cerută o singură dată într-un an calendaristic, majorarea se acordă din luna următoare depunerii cererii, iar anii lucrați în regim de cumul pensie-salariu nu produc puncte de stabilitate. Cine poate cumula pensia cu salariul în 2026 Regula generală este favorabilă pensionarilor. Citește și: Punctele de stabilitate pot adăuga sute de lei la pensie: cine le primește și cum se calculează în 2026 În sistemul public, pensia poate fi cumulată cu venituri din activități pentru care se datorează contribuții de asigurări sociale (CAS), indiferent de nivelul acestora. Legea permite inclusiv cumularea pensiei de invaliditate cu alte venituri, indiferent de gradul de invaliditate. Există însă excepții. Beneficiarul unei pensii anticipate nu poate cumula pensia cu veniturile obținute, între altele, din contract individual de muncă, raport de serviciu sau exercitarea anumitor funcții elective ori numite prevăzute de lege. Într-o asemenea situație, plata pensiei anticipate se suspendă. O regulă specială există și pentru soțul supraviețuitor care primește pensie de urmaș. Acesta nu poate păstra pensia de urmaș dacă obține din categoriile de activități prevăzute de lege venituri lunare mai mari decât salariul minim brut pe țară. Din 1 iulie 2026, salariul minim brut este de 4.325 de lei, astfel că acesta este pragul relevant în toamna anului 2026. Ce se întâmplă cu CAS plătit după pensionare Pentru pensionarul pentru limită de vârstă care continuă să lucreze cu contract de muncă, contribuția importantă pentru viitoarea pensie este CAS – contribuția de asigurări sociale. Citește și: Cum se contestă corect o decizie de pensie în 2026: termenul de 45 de zile și cele mai frecvente greșeli Venitul brut pentru care se datorează contribuția la sistemul de pensii generează punctaj. Potrivit Legii nr. 360/2023, punctajul lunar se determină prin raportarea venitului brut lunar care a constituit baza CAS la câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat din anul respectiv. Cu alte cuvinte, faptul că o persoană este deja pensionară nu face inutil CAS-ul reținut din salariu. Perioada respectivă poate fi adăugată ulterior la calculul pensiei. CASS, impozitul pe venit și celelalte taxe nu generează puncte de pensie. Pentru recalcularea pensiei contează veniturile și perioadele pentru care există contribuție la sistemul public de pensii. Pensia nu crește automat după încă un an de muncă Aceasta este una dintre cele mai importante precizări pentru pensionari. Dacă o persoană s-a pensionat pentru limită de vârstă și continuă să lucreze încă un an, Casa de Pensii nu îi mărește automat pensia imediat ce acel an s-a încheiat. Pensionarul trebuie să solicite recalcularea prin valorificarea stagiului de cotizare realizat după pensionare. CNPP precizează expres că pensia pentru limită de vârstă poate fi recalculată prin valorificarea stagiilor realizate după înscrierea la pensie. Prin urmare, cine continuă să muncească după pensionare trebuie să facă diferența între două operațiuni: angajatorul declară și plătește contribuțiile aferente salariului, dar pensionarul este cel care cere valorificarea lor în pensie. De câte ori poate fi cerută recalcularea Legea stabilește o limită foarte clară: recalcularea pensiei pentru valorificarea stagiului realizat după înscrierea la pensie poate fi solicitată o singură dată într-un an calendaristic. Aceasta nu înseamnă o singură recalculare pentru tot restul vieții. De exemplu, un pensionar care continuă să lucreze mai mulți ani poate solicita valorificarea perioadei lucrate în 2026, iar dacă muncește în continuare poate formula o nouă cerere într-un alt an calendaristic. Practic, nu este util să depună mai multe cereri în același an pentru câteva luni lucrate succesiv, deoarece legea permite o singură recalculare anuală pentru stagiul realizat după pensionare. Când este cel mai bine să fie depusă cererea Legea nu obligă pensionarul să aștepte încheierea unui an întreg de muncă. Poate solicita valorificarea stagiului realizat după pensionare, cu respectarea regulii unei singure cereri într-un an calendaristic. Din punct de vedere practic, pensionarul poate alege momentul în funcție de perioada pe care dorește să o valorifice. Dacă lucrează în continuare și nu are nevoie imediată de recalculare, poate aștepta acumularea unei perioade mai consistente. Este important însă un detaliu: majorarea nu se acordă retroactiv de la data la care a început să lucreze după pensionare. De când primește pensia majorată Drepturile rezultate în urma recalculării se acordă începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată cererea, conform Articolului 94, alineatul (9) din Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii. De exemplu, dacă un pensionar depune cererea de recalculare la Casa de Pensii pe 17 septembrie 2026, noul cuantum rezultat în urma valorificării stagiului suplimentar i se cuvine începând cu luna octombrie 2026. Tocmai de aceea, amânarea cererii poate însemna și amânarea momentului de la care este acordată pensia majorată. Ce acte trebuie depuse Pentru recalculare, CNPP indică în principal cererea de recalculare – formularul prevăzut de norme – actul de identitate și, atunci când este cazul, documentele suplimentare care dovedesc perioade sau venituri ce trebuie valorificate. Există însă o simplificare importantă pentru pensionarii care lucrează în prezent: pentru stagiile realizate după 1 aprilie 2001 nu trebuie, în mod obișnuit, prezentate adeverințe de stagiu, deoarece informațiile se află în baza de date a CNPP, pe baza declarațiilor nominale depuse de angajatori. Cererea se adresează casei teritoriale de pensii în evidența căreia se află pensionarul. Un salariu mai mare poate însemna o majorare mai mare a pensiei Nu există o sumă fixă pe care pensionarul o primește pentru fiecare an lucrat după pensionare. Punctajul depinde de venitul care a constituit baza contribuției de asigurări sociale. Formula legală raportează venitul brut lunar asigurat la câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat. Prin urmare, două persoane care muncesc aceeași perioadă după pensionare, dar au salarii diferite, nu vor obține obligatoriu aceeași majorare a pensiei. Important este ca pentru venitul respectiv să existe contribuție la sistemul public de pensii și ca stagiul să fie ulterior valorificat prin recalculare. Anii lucrați după pensionare aduc puncte de stabilitate? Aici apare una dintre cele mai frecvente confuzii. Anii lucrați după pensionare nu aduc puncte de stabilitate, dacă pensionarul lucrează în timp ce încasează pensia. Legea nr. 360/2023 acordă puncte de stabilitate pentru stagiile contributive care depășesc 25 de ani: 0,50 puncte pe an pentru perioada de peste 25 până la 30 de ani, 0,75 puncte pe an pentru perioada de peste 30 până la 35 de ani câte un punct pe an pentru stagiul contributiv care depășește 35 de ani. Dar aceeași lege stabilește expres că aceste puncte nu se acordă pentru perioadele în care persoana cumulează pensia din sistemul public – sau, după caz, pensia de serviciu – cu venituri asigurate. CNPP subliniază aceeași regulă. Așadar, un pensionar care avea deja 35 de ani contributivi și mai lucrează încă doi ani în timp ce încasează pensia nu primește încă două puncte de stabilitate pentru acești doi ani. Atunci ce câștigă pentru anii lucrați după pensionare? Faptul că nu se acordă puncte de stabilitate nu înseamnă că perioada lucrată este inutilă pentru pensie. Trebuie separate două componente. Pensionarul nu primește bonusul reprezentat de punctele de stabilitate, dar primește punctajul contributiv corespunzător veniturilor pentru care s-a datorat CAS. Acest punctaj poate fi adăugat pensiei prin recalculare. Cu alte cuvinte, anii lucrați după pensionare pot aduce bani în plus, însă prin punctajul obținut din contribuțiile efectiv plătite, nu prin bonusul de stabilitate. Exemplu: pensionar care mai lucrează doi ani Să presupunem că o persoană obține pensia pentru limită de vârstă și continuă să lucreze cu contract individual de muncă. În fiecare lună, pentru salariul său se datorează CAS. Perioada respectivă și veniturile declarate sunt înregistrate în sistemul public de pensii. După o perioadă de activitate, pensionarul depune cererea de recalculare. Casa de Pensii valorifică stagiul și punctajul realizat după pensionare, iar pensia recalculată se acordă din luna următoare înregistrării cererii. Dacă persoana continuă să lucreze și după această recalculare, poate cere ulterior valorificarea noului stagiu, dar nu mai mult de o dată într-un an calendaristic. În schimb, pentru perioada în care a primit simultan pensie și salariu nu va primi puncte de stabilitate. Pensionarii nu trebuie să confunde recalcularea cu indexarea pensiei Recalcularea pentru stagiul lucrat după pensionare este o procedură individuală și se face la cererea persoanei. Ea nu trebuie confundată cu eventualele majorări generale ale pensiilor prevăzute de legislație. În cazul recalculării pentru activitatea desfășurată după pensionare, modificarea cuantumului rezultă din contribuțiile suplimentare ale pensionarului și din punctajul aferent acestora. De aceea, un pensionar care a continuat să lucreze după emiterea deciziei de pensionare ar trebui să verifice dacă perioada respectivă a fost deja valorificată. Dacă nu, poate cere Casei de Pensii recalcularea. Ce trebuie să rețină pensionarii care continuă să muncească în 2026 Pentru pensionarul pentru limită de vârstă, regula este relativ simplă: poate încasa pensia și salariul în același timp, iar CAS plătit pentru activitatea desfășurată după pensionare poate conduce ulterior la o pensie mai mare. Recalcularea trebuie însă cerută de pensionar și poate fi făcută, pentru acest tip de stagiu, o singură dată într-un an calendaristic. Majorarea se acordă din luna următoare înregistrării cererii, nu retroactiv pentru întreaga perioadă în care persoana a continuat să lucreze. Contribuțiile respective produc punctaj contributiv, dar nu și puncte de stabilitate pentru perioada în care pensia a fost cumulată cu venitul asigurat. Contribuția la pensie continuă să conteze, dar este valorificată după alte reguli decât anii de muncă acumulați înainte de pensionare.

Scandalul pensiilor calculate greșit: cine trebuie să dea banii înapoi și ce pot face pensionarii care primesc decizii de recuperare
Eveniment

Scandalul pensiilor calculate greșit: cine trebuie să dea banii înapoi și ce pot face pensionarii care primesc decizii de recuperare

Peste 2,2 milioane de pensionari ar fi primit pensii mai mici decât li se cuveneau, statul acumulând față de aceștia o datorie estimată la aproximativ 230 de milioane de lei, potrivit unui raport de audit al Curții de Conturi făcut public în septembrie 2026. Pe de altă parte, aproximativ 570.000 de beneficiari ar fi încasat cu circa 71 de milioane de lei mai mult decât prevedea legea. Cifrele au provocat îngrijorare, mai ales în rândul pensionarilor care se tem că li s-ar putea cere să restituie bani deja cheltuiți. Reacția CNPP Casa Națională de Pensii Publice a contestat însă amploarea presupuselor erori. Citește și: Pensiile de peste 3.000 de lei, diminuate în 2026: cât se reține și cum se calculează suma netă Într-un comunicat transmis pe 18 septembrie, instituția a explicat că numărul de 2,2 milioane reprezintă o extrapolare statistică realizată pornind de la eșantioane verificate de auditori, nu milioane de dosare controlate individual. CNPP a anunțat că fiecare situație semnalată va fi analizată separat și că diferențele confirmate vor fi corectate potrivit legii. Cifra de 2,2 milioane nu înseamnă 2,2 milioane de erori dovedite Raportul Curții de Conturi nu stabilește că fiecare dintre cei 2,2 milioane de pensionari are, în mod cert, o pensie greșită. Citește și: Cum verifici dacă ți s-a calculat greșit pensia în 2026: documentele care pot aduce bani în plus Auditorii au verificat în detaliu eșantioane de dosare, iar rezultatele au fost extinse statistic asupra întregului sistem. Prin urmare, pensionarii nu trebuie să depună cereri pentru restituirea banilor doar fiindcă apar în această categorie estimată și nici să presupună că pensia lor a fost calculată eronat. Pentru stabilirea unei diferențe este necesară verificarea individuală a dosarului, a perioadelor contributive, a veniturilor valorificate și a formulei de calcul. Același principiu se aplică și celor 570.000 de pensionari despre care raportul estimează că ar fi primit prea mult: nimeni nu devine automat dator statului numai în baza acestei cifre. Când trebuie să restituie pensionarii banii Nu în toate cazurile pensionarii trebuie să restituie banii primiți în plus. Citește și: Punctele de stabilitate pot adăuga sute de lei la pensie: cine le primește și cum se calculează în 2026 Legea nr. 125/2014, modificată prin Legea nr. 285/2024, prevede că debitele reprezentând pensii, indemnizații sociale pentru pensionari sau indemnizații pentru însoțitor încasate necuvenit, constituite ori care urmează să fie constituite, nu se recuperează de la beneficiar. Protecția se aplică atunci când suma mai mare a fost plătită din cauza unei erori care nu îi este imputabilă pensionarului – de exemplu, o greșeală de prelucrare a datelor, de aplicare a formulei legale sau a sistemului informatic al Casei de Pensii. Așadar, dacă verificările declanșate după raportul Curții de Conturi arată că un pensionar a primit mai mult exclusiv din vina instituției, regula actuală este că banii încasați până la corectarea pensiei nu îi sunt ceruți înapoi. Pensia poate fi adusă la cuantumul legal pentru viitor, dar pensionarul de bună-credință nu ar trebui obligat să restituie sumele deja consumate. Când poate fi obligat pensionarul să dea banii înapoi Scutirea nu se aplică dacă plata necuvenită a fost provocată de culpa beneficiarului. Legea enumeră mai multe situații: - pensionarul a prezentat documente eliberate cu nerespectarea legii; - a declarat date care nu corespundeau realității; - nu a comunicat o schimbare pe care avea obligația legală să o anunțe; - a continuat să încaseze pensia deși nu mai îndeplinea condițiile legale; - nu a respectat regulile privind cumulul anumitor categorii de pensie cu venituri salariale sau din activități independente; - plata a fost obținută prin fals, fraudă sau altă infracțiune. Un exemplu poate fi cel al beneficiarului unei pensii anticipate care începe o activitate incompatibilă cu această categorie de pensie și nu informează Casa de Pensii. Un altul este cazul beneficiarului pensiei de urmaș care nu mai îndeplinește condițiile legale, dar continuă să încaseze drepturile fără să comunice schimbarea. În asemenea situații, Casa de Pensii poate calcula debitul și emite o decizie de recuperare. Faptul că banii au fost cheltuiți nu stinge datoria Dacă plata în plus a fost produsă numai de greșeala Casei de Pensii, faptul că pensionarul a cheltuit banii nu are relevanță: legislația îl scutește, în principiu, de restituire. Situația este diferită dacă se dovedește culpa beneficiarului. În acest caz, argumentul că banii au fost utilizați pentru hrană, medicamente, facturi sau alte cheltuieli curente nu anulează debitul. Obligația de restituire rezultă din decizia emisă de Casa de Pensii, nu din existența banilor în cont la momentul controlului. Totuși, instituția nu poate cere bani numai printr-un telefon, o notificare informală sau o simplă modificare a talonului. Obligația și suma trebuie stabilite printr-o decizie de recuperare comunicată pensionarului, în care să fie arătate perioada, valoarea debitului și motivul pentru care plata este considerată necuvenită. O simplă notificare verbală sau reținerea banilor pe șest direct de pe cupon, fără o decizie oficială de recuperare a debitului trimisă prin poștă cu confirmare de primire, este complet ilegală și poate fi anulată instantaneu în instanță. Cum se recuperează sumele, dacă există culpa pensionarului Legea nr. 360/2023 permite caselor teritoriale de pensii să emită decizii de recuperare pentru prestațiile încasate necuvenit. Decizia constituie titlu executoriu, dar recuperarea începe, de regulă, administrativ, prin rețineri din drepturile plătite pensionarului. Dacă debitul nu poate fi recuperat de Casa de Pensii în termenul prevăzut de lege, titlul executoriu poate fi transmis organului fiscal central, adică ANAF, pentru continuarea procedurii de executare. Abia într-o asemenea etapă pot apărea măsuri fiscale de recuperare, în limitele legale aplicabile veniturilor din pensii. Prin urmare, raportul Curții de Conturi nu conduce automat la popriri sau executări silite. Mai întâi trebuie verificat dosarul individual, stabilită existența unei plăți necuvenite, analizată cauza acesteia și, dacă beneficiarul este considerat vinovat, emisă și comunicată o decizie. Casa de Pensii poate recupera orice sumă din trecut? Legea pensiilor prevede, ca regulă, un termen general de prescripție de trei ani pentru stabilirea sumelor încasate necuvenit. În cazul unei infracțiuni săvârșite de beneficiar, regimul este mai sever: prejudiciul se poate recupera de la prima plată necuvenită, împreună cu dobânzile aferente. Există și alte protecții. Debitele foarte mici, sub pragul legal de 40 de lei, nu se mai urmăresc, iar sumele rămase nerecuperate după decesul beneficiarului nu se mai urmăresc, potrivit Legii nr. 360/2023. Fiecare decizie trebuie însă analizată în funcție de data plăților, momentul constatării, cauza erorii și eventuala culpă a beneficiarului. Poate pensionarul să conteste decizia de recuperare? Deciziile emise de casele teritoriale de pensii, inclusiv cele privind recuperarea unor sume considerate necuvenite, pot fi contestate în termen de 45 de zile de la comunicare. Contestația se adresează tribunalului competent de la domiciliul pensionarului. Litigiile privind asigurările sociale sunt scutite de taxa judiciară de timbru, astfel încât pensionarul nu plătește taxă pentru introducerea acțiunii. În cerere poate invoca, după caz: - că suma a rezultat dintr-o eroare exclusivă a Casei de Pensii; - că nu a furnizat informații false și și-a respectat obligațiile; - că îi este aplicabilă scutirea prevăzută de Legea nr. 125/2014; - că perioada sau valoarea debitului a fost calculată greșit; - că a intervenit prescripția; - că anumite documente ori venituri au fost interpretate incorect. Termenul de 45 de zile este important. O decizie necontestată în acest interval devine definitivă, conform articolului 127 din Legea nr. 360/2023. Contestarea oprește automat reținerile? Nu este prudent ca pensionarul să presupună că simpla depunere a acțiunii oprește automat executarea deciziei. Deoarece decizia de recuperare este titlu executoriu, în proces poate fi necesară și solicitarea suspendării executării până la soluționarea cauzei. Într-o asemenea situație, mai ales dacă au început deja reținerile sau a fost înființată poprirea, este utilă consultarea unui avocat ori solicitarea ajutorului public judiciar, dacă veniturile persoanei nu îi permit să suporte costurile unei apărări. Ce se întâmplă cu pensionarii care au primit prea puțin Dacă verificarea individuală confirmă că pensia a fost stabilită sub nivelul legal, casa teritorială trebuie să emită o decizie de revizuire, să corecteze cuantumul pentru viitor și să achite diferențele datorate. Articolul 94 din Legea nr. 360/2023 permite revizuirea din oficiu sau la cererea pensionarului atunci când se constată diferențe între sumele stabilite ori plătite și cele legal cuvenite. Ca regulă, diferențele rezultate se acordă în cadrul termenului general de prescripție de trei ani. Pensionarul care suspectează o eroare nu trebuie să aștepte neapărat verificarea generală anunțată de CNPP. Poate depune la casa teritorială o cerere de revizuire, însoțită de copii ale deciziilor de pensionare, taloanelor și documentelor despre care consideră că nu au fost valorificate corect. Ce trebuie făcut dacă vine o decizie acasă Pensionarul nu trebuie să plătească imediat numai din teamă, dar nici să ignore documentul. Primii pași sunt: 1. Să noteze data la care a primit decizia, deoarece de atunci curge termenul de 45 de zile; 2. Să verifice dacă documentul explică exact suma, perioada și cauza debitului; 3. Să ceară casei teritoriale copii sau acces la documentele și calculele folosite; 4. Să stabilească dacă eroarea îi este imputabilă sau aparține exclusiv instituției; 5. Să invoce Legea nr. 125/2014 dacă nu a furnizat date false și și-a îndeplinit obligațiile; 6. Să conteste decizia la tribunal înainte de expirarea termenului. Este indicat ca cererile adresate Casei de Pensii să fie depuse cu număr de înregistrare ori trimise prin poștă cu confirmare de primire. Talonul de pensie, deciziile succesive și toate răspunsurile instituției trebuie păstrate. Ce trebuie să rețină pensionarii Scandalul pensiilor calculate greșit nu înseamnă că 2,2 milioane de pensii au fost deja declarate greșite și nici că 570.000 de oameni vor fi executați silit.  Cifrele Curții de Conturi sunt estimări statistice, iar existența unei diferențe poate fi stabilită numai prin controlul fiecărui dosar. Mai important, pensionarul de bună-credință nu trebuie confundat cu beneficiarul care a provocat plata nelegală. Dacă suma mai mare a fost încasată exclusiv din cauza unei erori administrative, legislația în vigoare îl scutește, în principiu, de restituire. Recuperarea poate interveni în special atunci când există culpa beneficiarului, iar chiar și în acest caz decizia trebuie motivată, comunicată și poate fi atacată în instanță în termen de 45 de zile.

Pensiile de peste 3.000 de lei, diminuate în 2026: cât se reține și cum se calculează suma netă
Eveniment

Pensiile de peste 3.000 de lei, diminuate în 2026: cât se reține și cum se calculează suma netă

Valoarea înscrisă în decizia de pensionare nu este întotdeauna suma care ajunge efectiv pe card sau este adusă de poștaș. În 2026, pensiile care depășesc 3.000 de lei sunt diminuate prin contribuția la sănătate și impozitul pe venit. În anumite situații pot apărea și popriri, debite recuperate de casa de pensii ori rețineri pentru împrumuturi neachitate. Pensia brută nu este același lucru cu pensia încasată Pensia brută reprezintă dreptul stabilit înaintea aplicării obligațiilor fiscale și a altor rețineri. Citește și: Punctele de stabilitate pot adăuga sute de lei la pensie: cine le primește și cum se calculează în 2026 Pensia netă este suma rămasă după scăderea: - contribuției de asigurări sociale de sănătate – CASS; - impozitului pe venit; - eventualelor popriri sau debite; - altor rețineri operate în temeiul legii. Toate aceste informații trebuie verificate pe talonul de pensie sau pe documentul de informare transmis beneficiarului care primește banii în cont. Pensiile de până la 3.000 de lei nu sunt impozitate În 2026, pentru o pensie brută de cel mult 3.000 de lei pe lună nu se datorează nici CASS, nici impozit pe venit. Citește și: Cum se contestă corect o decizie de pensie în 2026: termenul de 45 de zile și cele mai frecvente greșeli Astfel, dacă pensia brută este de 2.950 de lei și nu există popriri sau alte rețineri, beneficiarul trebuie să primească 2.950 de lei. Pragul de 3.000 de lei nu înseamnă că o pensie care îl depășește este taxată integral. CASS și impozitul se aplică numai părții care trece peste acest plafon. Cum se calculează CASS în 2026 CASS este de 10% și se aplică diferenței dintre pensia brută și plafonul de 3.000 de lei: Citește și: Drepturile pensionarilor în spitale în 2026: când pot face gratuit RMN și CT, ce fac dacă li se cer bani și unde reclamă abuzurile CASS = (pensia brută – 3.000 de lei) × 10% Pentru o pensie brută de 5.000 de lei: suma care depășește plafonul: 2.000 de lei; CASS: 2.000 × 10% = 200 de lei. Contribuția se calculează și se reține automat de casa de pensii. Pensionarul nu trebuie să depună o declarație și nici să plătească separat suma. Potrivit reglementărilor introduse prin Legea nr. 141/2025, această contribuție asupra pensiilor care depășesc plafonul se aplică până la 31 decembrie 2027. Pensionarii cu venituri sub plafon rămân asigurați medical, chiar dacă sunt exceptați de la plata CASS. Impozitul se calculează după scăderea CASS Impozitul pe venit este tot de 10%, dar baza de calcul nu este identică celei folosite pentru CASS. Din pensia brută se scad atât suma neimpozabilă de 3.000 de lei, cât și contribuția la sănătate: Impozit = (pensia brută – 3.000 de lei – CASS) × 10% La pensia brută de 5.000 de lei: CASS: 200 de lei; baza impozabilă: 5.000 – 3.000 – 200 = 1.800 de lei; impozit: 180 de lei; pensia netă: 5.000 – 200 – 180 = 4.620 de lei. Ordinea este importantă: impozitul nu se aplică înaintea scăderii CASS. Exemple de calcul pentru pensiile din 2026 Pentru o pensie brută de 3.000 de lei nu se rețin CASS și impozit, astfel că pensionarul primește integral suma. La o pensie de 4.000 de lei, CASS este de 100 de lei, iar impozitul de 90 de lei, rezultând o pensie netă de 3.810 lei. Pentru o pensie brută de 5.000 de lei se rețin 200 de lei pentru sănătate și 180 de lei impozit, iar beneficiarul încasează 4.620 de lei. În cazul unei pensii de 6.300 de lei, CASS ajunge la 330 de lei, iar impozitul la 297 de lei, astfel că suma netă este de 5.673 de lei. La o pensie brută de 10.000 de lei, contribuția la sănătate este de 700 de lei, iar impozitul de 630 de lei, pensionarul primind 8.670 de lei. Aceste calcule presupun că nu există popriri, debite sau alte rețineri. Formula și exemplul pentru pensia de 6.300 de lei sunt prezentate și în materialul explicativ publicat de ANAF. Ce pensii și sume sunt neimpozabile Codul fiscal prevede anumite excepții, între care pensiile invalizilor, orfanilor și văduvelor sau văduvilor de război, precum și unele pensii acordate pentru invaliditate ori deces personalului participant la misiuni militare. De asemenea, indemnizația pentru însoțitor acordată pensionarului încadrat în gradul I de invaliditate este neimpozabilă. Aceasta trebuie diferențiată de pensia propriu-zisă atunci când se verifică talonul. Popririle pot reduce suplimentar suma primită O pensie poate fi urmărită silit pentru datorii fiscale, credite, pensie de întreținere sau alte obligații stabilite printr-un titlu executoriu. În general, din venitul lunar net se poate reține: - până la o treime pentru datorii obișnuite; - până la jumătate pentru obligații de întreținere; - cel mult jumătate din venitul net dacă există mai multe popriri. Pentru veniturile periodice mai mici decât salariul minim net există o protecție suplimentară: poate fi urmărită numai partea care depășește jumătate din salariul minim net. Limitele sunt prevăzute de articolul 729 din Codul de procedură civilă. Casa de pensii poate recupera sume plătite necuvenit Pe talon poate apărea și o reținere pentru un debit. Aceasta intervine, de exemplu, dacă instituția constată că anumite drepturi au fost încasate necuvenit în urma unei erori, a neanunțării unei schimbări sau a prezentării unor informații incorecte. Recuperarea trebuie să aibă la bază o decizie comunicată pensionarului. Documentul trebuie să indice suma, perioada și motivul constituirii debitului. Dacă pensionarul consideră că reținerea este greșită, poate contesta decizia în termenul înscris în aceasta. Pot exista și popriri pentru împrumuturi neachitate către o casă de ajutor reciproc. Legea permite CAR-urilor pensionarilor să solicite sprijinul caselor teritoriale pentru recuperarea creditelor restante, cu respectarea limitelor legale. Restanțele nu se taxează automat într-o singură lună Dacă pensionarul primește diferențe rezultate din recalculare, revizuire sau acordarea retroactivă a pensiei, sumele trebuie repartizate pe lunile cărora le corespund. Impozitul este calculat după regulile aplicabile fiecărei luni, nu ca și cum întreaga restanță ar reprezenta pensia unei singure luni. Această regulă împiedică taxarea artificial mai mare a unei plăți care cumulează drepturi restante pentru mai multe luni. Pensiile din străinătate au reguli distincte O pensie primită din alt stat poate trebui declarată în România dacă beneficiarul este rezident fiscal aici și România are dreptul de impozitare potrivit convenției încheiate cu statul respectiv. În aceste cazuri, calculul se face anual, iar venitul poate fi declarat prin Declarația unică. Impozitul achitat în străinătate poate fi scăzut sau pensia poate fi scutită în România, în funcție de convenția de evitare a dublei impuneri. Ce trebuie verificat pe talonul de pensie Pensionarul ar trebui să compare lunar: - cuantumul brut al pensiei; - suma reținută drept CASS; - impozitul pe venit; - eventualele popriri sau debite; - suma netă de plată. Talonul poate fi consultat și prin contul personal de pe portalul CNPP. Dacă diferența nu poate fi explicată prin reținerile înscrise, pensionarul poate cere în scris casei teritoriale de pensii un desfășurător al calculului și temeiul fiecărei diminuări. O pensie mai mică decât suma brută nu indică automat o eroare. Dacă însă apare o reținere necunoscută, valoarea CASS ori a impozitului nu respectă formulele legale sau suma de pe talon diferă de cea virată, situația trebuie verificată imediat la casa de pensii și, după caz, la bancă.

Românii vor putea economisi pentru pensie ca-n America sau Suedia: proiectul Năsui, la vot final
Politică

Românii vor putea economisi pentru pensie ca-n America sau Suedia: proiectul Năsui, la vot final

Camera Deputaților are, azi, la vot final, un proiect de lege prin care cetățenii români vor putea economisi pentru pensiile lor pe modelul din SUA sau Suedia: ei vor avea la dispoziție un așa numit „Cont de Economii și Investiții” care funcționează ca un cont de investiții clasice, dar în interiorul lor câștigurile nu vor fi taxate deloc. Citește și: Jaf la Casa de Pensii: funcționarii luau sporuri ilegale, milioane de pensii, subevaluate - raport Curtea de Conturi Proiectul a fost inițiat de deputatul USR Claudiu Năsui, alături de Cristina Prună (USR), Gabriela Horga (PNL) și Sebastian Burduja (PNL). Însă proiectul a fost apoi semnat de parlamentari din USR, PSD, AUR, PNL și UDMR. „Din salariul net (deja taxat) sau din economisirile actuale (tot bani deja taxați) veți investi” Deputatul Claudiu Năsui a explicat cum vor funcționa aceste conturi de economii și investiții: „Conturile acestea funcționează fix precum conturi de investiții clasice de la orice broker sau bancă. Diferența este că în interiorul lor câștigurile nu vor fi taxate deloc. Zero taxe pe câștiguri și randament. Taxarea are loc doar la început sau la sfârșitul perioadei de investiții.   În lege propunem două tipuri de conturi: CEI-S și CEI-D. În CEI-S taxarea are loc la început. În CEI-D taxarea are loc la final. „S”-ul vine de la „scutire”, iar „D”-ul vine de la „deductibilitate”. Oricum ar fi banii se vor taxa o singură dată.   Din salariul net (deja taxat) sau din economisirile actuale (tot bani deja taxați) veți investi într-un cont CEI-S. Banii fiind deja taxați, cresc fără taxe și pot fi retrași fără taxe.   Din salariul brut (netaxat) investiți într-un cont CEI-D. Banii netaxați fiind prin definiție mai mulți, cresc fără taxe, dar vor fi taxați la momentul retragerii.   Practic este un sistem care ne permite să avem o pensie autentic contributivă și total independentă de politicieni sau de demografia populației.   Iar ca bonus, sistemul acesta va da României piețe de capital puternice, nu doar români mai prosperi. Iar asta este accesibil oricui. Pentru prețul unei cafele pe zi, putem avea peste 100.000 de euro economisiți la pensie, iar asta în valoare actuală a banilor.   Pentru cine vrea să verifice calculul: randament 7% (pe ultimul secol randamentul ajustat pentru inflație al S&P500, unul dintre cei mai reprezentativi indici pentru SUA, este 7%), perioadă de investiții 35 de ani (stagiu standard de cotizare) și prețul unei cafele 10 lei.   Poate să scadă bursa? Da, clar. Dar pe termen lung, va crește la loc. La ultima criză S&P500 a căzut cu 60%. Cu toate astea, dacă cineva ar fi investit la maximul bursier de atunci, tot ar fi avut azi de 5 ori valoarea investită. Un randament foarte bun”, a scris Năsui, care acum este ministru al Economiei în Republica Moldova.    „Inspirația noastră a fost faimosul cont de investiții din SUA denumit 401(k) și, mai aproape de casă, contul suedez ISK.   Motivul pentru care o să o vedeți sub numele de CIIP sau CIIV în alte locuri este pentru că acelea erau numele inițiale ale contului. Inițial când am scris legea ne-am gândit la numele CIIP (Cont Individual de Investiții pentru Pensii), după discuții cu ASF am ajuns la concluzia că e mai bine să nu fie numele „pensii” în titlu. Așa că l-am schimbat în „Viitor”. De aceea veți vedea unii oameni că scriu despre „CIIV”. Iar în final ne-am aliniat denumirii europene a contului care este CEI.   Este prima reformă cu adevărat liberală făcută în România de multă vreme. Am amânat demisia mea din parlament special pentru a putea trece această lege. Este ultima lege pe care o voi mai trece în parlamentul României înainte de pleca cu gândul că am dus la bun sfârșit și acest ultim proiect.   Piețe de capital puternice în România sunt un avantaj și pentru Moldova și pentru întreaga regiune. O țară bogată este o țară cu oameni bogați. Iar oamenii bogați apar atunci când acumularea de capital este permisă și chiar încurajată. Asta fac conturile CEI”, a mai explicat fostul deputat USR.   

Cum verifici dacă ți s-a calculat greșit pensia în 2026: documentele care pot aduce bani în plus
Eveniment

Cum verifici dacă ți s-a calculat greșit pensia în 2026: documentele care pot aduce bani în plus

O pensie mai mică decât se aștepta beneficiarul nu înseamnă automat că instituția a greșit calculul. Totuși, perioade lipsă din vechime, sporuri nevalorificate, grupe de muncă omise sau puncte de stabilitate calculate incorect pot reduce suma primită lunar. Pensionarul are dreptul să ceară explicații, documentele folosite la calcul și, după caz, revizuirea ori recalcularea pensiei. Primul pas: verificarea deciziei de pensionare Controlul trebuie să înceapă cu decizia de pensionare sau cu decizia de recalculare primită de la casa teritorială de pensii. Citește și: Punctele de stabilitate pot adăuga sute de lei la pensie: cine le primește și cum se calculează în 2026 Nu este suficient să fie verificată numai suma de pe talon. În documentele de calcul trebuie urmărite, în principal: - stagiul total de cotizare; - stagiul contributiv, adică perioadele pentru care s-au datorat contribuții; - perioadele asimilate și necontributive; - numărul total de puncte; - punctele de stabilitate; - perioadele lucrate în grupele I și a II-a sau în condiții deosebite ori speciale; - veniturile și sporurile luate în calcul; - eventualele reduceri ale vârstei de pensionare. Dacă informațiile primite nu sunt suficient de detaliate, pensionarul poate solicita casei de pensii eliberarea buletinului de calcul și copii ale documentelor care au stat la baza deciziei. Unele case teritoriale au formulare speciale pentru această cerere. Cum se verifică vechimea în muncă Stagiul înscris în decizie trebuie comparat, lună cu lună și an cu an, cu documentele personale: carnetul de muncă, adeverințele eliberate de angajatori, livretul militar, diplomele, certificatele privind concediile pentru creșterea copilului și celelalte acte depuse la dosar. Citește și: Cum se contestă corect o decizie de pensie în 2026: termenul de 45 de zile și cele mai frecvente greșeli Pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001, principalele dovezi sunt carnetul de muncă și adeverințele emise de fostul angajator sau de deținătorul arhivei. Pentru perioadele ulterioare, informațiile provin, în principal, din declarațiile nominale transmise electronic. O eroare poate apărea dacă: - lipsește o perioadă lucrată; - datele de angajare sau încetare sunt greșite; - o lună apare fără venit ori fără contribuție; - activitatea desfășurată la mai mulți angajatori nu a fost înregistrată complet; - o adeverință aflată la dosar nu a fost valorificată; - există greșeli în declarațiile depuse de angajator. Pentru informațiile lipsă, pensionarul poate solicita și o adeverință privind stagiul de cotizare. Punctele de stabilitate trebuie verificate separat Punctele de stabilitate se acordă persoanelor care au realizat mai mult de 25 de ani de stagiu contributiv. Citește și: Drepturile pensionarilor în spitale în 2026: când pot face gratuit RMN și CT, ce fac dacă li se cer bani și unde reclamă abuzurile Potrivit regulilor CNPP, se acordă: 0,50 puncte pentru fiecare an contributiv realizat peste 25 de ani și până la 30 de ani inclusiv; 0,75 puncte pentru fiecare an peste 30 și până la 35 de ani inclusiv; un punct pentru fiecare an contributiv care depășește 35 de ani. Calculul se face inclusiv pentru luni și zile, nu numai pentru anii întregi. Atenție însă: nu toate perioadele recunoscute drept vechime aduc și puncte de stabilitate. Facultatea, serviciul militar și alte perioade asimilate nu intră, de regulă, în acest calcul. Concediul pentru creșterea copilului de după 1 ianuarie 2006 poate fi luat în considerare, prin excepție, la îndeplinirea stagiului minim sau complet necesar pensionării, dar nu produce puncte de stabilitate. În schimb, concediul pentru îngrijirea copilului efectuat înainte de 1 aprilie 2001 constituie stagiu contributiv. Grupele de muncă pot influența serios pensia Cei care au lucrat înainte de 1 aprilie 2001 în grupa I sau a II-a trebuie să verifice dacă întreaga perioadă apare în documentele de calcul. După această dată, grupele au fost înlocuite de condițiile deosebite și speciale de muncă. Recunoașterea lor poate influența atât punctajul pensiei, cât și reducerea vârstei standard de pensionare. Pentru dovedire pot fi necesare carnetul de muncă și adeverințe care să indice exact perioada, locul de muncă, funcția, grupa, procentul de timp lucrat și actul normativ în baza căruia s-a făcut încadrarea. O simplă mențiune că activitatea s-a desfășurat într-un mediu greu sau periculos nu este suficientă. Dacă grupa apare în carnet ori într-o adeverință valabilă, dar lipsește din calcul, pensionarul trebuie să ceară verificarea dosarului. Sporurile și veniturile care pot lipsi O altă sursă de diferențe este nevalorificarea unor venituri pentru care s-a datorat contribuția de asigurări sociale. Pot intra aici, în funcție de perioadă și de documentele existente: - sporul de vechime; - sporul de noapte; - sporurile pentru condiții grele, periculoase sau nocive; - orele suplimentare; - primele și premiile; - acordul global; - al treisprezecelea salariu; - alte venituri brute contributive. Pentru veniturile nepermanente realizate înainte de aprilie 2001 este necesară, de regulă, o adeverință eliberată de angajator sau de deținătorul legal al arhivei, conform modelului din Anexa nr. 6 la Legea nr. 360/2023. Adeverința trebuie să conțină veniturile lunare realizate, nu doar o enumerare generală a sporurilor. CNPP precizează că documentele care indică numai sporurile nepermanente, fără salariile lunare, nu oferă toate elementele necesare calculului. După aprilie 2001, datele ar trebui să existe în evidențele electronice, astfel încât pensionarul nu trebuie, în mod obișnuit, să aducă alte acte. Concediile nu se tratează toate la fel Pensionarul trebuie să verifice dacă perioadele de concediu au fost încadrate potrivit regulilor valabile la momentul respectiv. Concediul de odihnă este o perioadă plătită pentru care se datorează contribuții și nu ar trebui să producă o întrerupere a stagiului. În cazul concediilor medicale, al concediilor pentru creșterea copilului sau al altor indemnizații de asigurări sociale, tratamentul diferă în funcție de an, tipul concediului și legislația aplicabilă. Concediul fără plată, în schimb, nu reprezintă în mod obișnuit stagiu contributiv. De aceea, simplul fapt că o anumită perioadă lipsește din numărul anilor contributivi nu demonstrează automat existența unei greșeli. Ce faci dacă găsești o perioadă sau un venit lipsă Dacă eroarea pare evidentă, pensionarul trebuie să depună la casa teritorială de pensii o cerere scrisă, înregistrată, în care să indice concret ce solicită: - perioada care nu a fost recunoscută; - venitul sau sporul omis; - grupa ori condițiile de muncă nevalorificate; - numărul de puncte considerat greșit; - documentele din dosar care dovedesc situația. La cerere se atașează copii ale deciziei, actului de identitate, carnetului de muncă și adeverințelor relevante. Este important să fie păstrat numărul de înregistrare. Dacă greșeala rezultă din actele deja existente în dosar, poate fi cerută revizuirea pensiei. Legea permite revizuirea atunci când se constată diferențe între sumele stabilite sau plătite și cele legal cuvenite. Diferențele pot fi acordate, de regulă, în limita termenului general de prescripție de trei ani. Dacă pensionarul aduce documente noi – de exemplu, o adeverință cu venituri sau sporuri care nu se afla anterior la dosar – procedura este, de regulă, recalcularea. Pentru actele depuse după 1 septembrie 2024, noile drepturi se acordă începând cu luna următoare înregistrării cererii, nu pentru întreaga perioadă trecută. Adeverințele pot fi depuse și în 2026; termenul special de șase luni despre care s-a vorbit după intrarea în vigoare a noii legi nu a fost un termen-limită pentru pensionari. Decizia nouă poate fi contestată în 45 de zile Dacă pensionarul tocmai a primit o decizie pe care o consideră greșită, nu trebuie să aștepte răspunsul la petiții până când expiră termenul legal. Potrivit formei în vigoare a Legii nr. 360/2023 la 15 septembrie 2026, decizia casei teritoriale de pensii poate fi contestată direct la instanța judecătorească competentă, în termen de 45 de zile de la comunicare. Cererea se depune la tribunal, la secția sau completul pentru litigii de muncă și asigurări sociale, și este scutită de taxă judiciară de timbru. O simplă cerere de explicații sau de audiență depusă la casa de pensii nu trebuie considerată automat un înlocuitor al acțiunii în instanță și nici o garanție că termenul de 45 de zile se oprește. Senatul a adoptat la 14 septembrie 2026 un proiect care ar introduce o contestație administrativă prealabilă la casa de pensii, însă acesta este încă un proiect legislativ, nu o regulă aplicabilă. Până la eventuala sa adoptare definitivă și intrare în vigoare, rămâne valabilă procedura prevăzută de actualul articol 127. O verificare bună se face pe documente, nu prin comparație cu vecinii Două persoane cu aceeași vechime pot primi pensii diferite deoarece au avut salarii, sporuri, perioade contributive și condiții de muncă diferite. De aceea, comparația cu pensia unui fost coleg poate ridica o întrebare, dar nu dovedește eroarea. Cele mai importante indicii sunt neconcordanțele dintre decizie și documentele de muncă: luni dispărute, salarii sau sporuri lipsă, grupe nerecunoscute și un stagiu contributiv care nu corespunde perioadelor efectiv lucrate. Cu cât pensionarul indică mai exact eroarea și actul care o dovedește, cu atât solicitarea poate fi verificată mai ușor.

Cum poți verifica pensia online: talon electronic, vechime și cereri în noul portal CNPP
Eveniment

Cum poți verifica pensia online: talon electronic, vechime și cereri în noul portal CNPP

Pensionarii pot consulta talonul de pensie, pot verifica anumite date despre vechime și contribuții și pot trimite cereri către Casa Națională de Pensii Publice fără să se deplaseze de fiecare dată la ghișeu. Noul portal CNPP, lansat la 1 septembrie 2026, reunește aceste servicii într-un Spațiu Privat Virtual accesibil de pe calculator sau telefon. Crearea contului este gratuită, dar presupune verificarea identității solicitantului, deoarece documentele disponibile conțin date personale și informații despre veniturile din pensie. Cum se creează contul în noul portal CNPP Pentru deschiderea contului trebuie accesată pagina oficială my.cnpp.ro, iar apoi opțiunea „Înregistrează-te” sau „Creare cont”. Citește și: Ce este „Pachetul de solidaritate” pentru pensionari în 2026: cine primește 1.000 de lei și când intră a doua tranșă Portalul oferă trei modalități de înregistrare: - prin depunerea cererii la ghișeu; - printr-o cerere semnată cu certificat electronic calificat; - prin intermediul unui cont ROeID activ. În formularul de înscriere sunt cerute, între altele, casa teritorială de pensii de care aparține solicitantul, numele, prenumele, adresa de e-mail și numărul de telefon. Adresa de e-mail trebuie să fie una la care persoana are acces, deoarece este utilizată pentru validarea contului și pentru comunicările ulterioare. CNPP a publicat și instrucțiuni video pentru fiecare metodă de creare a contului. Varianta cu prezentare la Casa de Pensii Un pensionar care nu are semnătură electronică și nici cont ROeID poate completa formularul online, după care urmează validarea adresei de e-mail și descărcarea unei cereri în format PDF. Citește și: Ajutoare de urgență pentru pensionari în 2026: cine poate primi bani și unde trebuie depusă cererea Apoi, documentul trebuie: - descărcat și tipărit; - semnat de mână; - prezentat la casa teritorială de pensii aleasă în formular. Solicitantul trebuie să meargă la ghișeu cu cererea tipărită și semnată și cu actul de identitate. Prezența este necesară pentru ca funcționarul să verifice identitatea titularului și să aprobe activarea contului. Așadar, această metodă nu elimină prima deplasare la Casa de Pensii, dar, odată ce accesul a fost activat, numeroase solicitări și verificări ulterioare pot fi făcute de acasă. Contul poate fi creat integral online cu semnătură electronică Persoana care deține un certificat electronic calificat poate completa cererea și o poate semna digital. Citește și: Cum se contestă corect o decizie de pensie în 2026: termenul de 45 de zile și cele mai frecvente greșeli Documentul este transmis către casa teritorială de pensii corespunzătoare domiciliului și este analizat de un operator. În această situație nu mai este necesară deplasarea la ghișeu. Nu este suficientă însă o simplă semnătură desenată sau inserată într-un document PDF: trebuie utilizată o semnătură electronică bazată pe un certificat calificat valabil. Înregistrarea prin ROeID nu necesită deplasare Cea mai simplă variantă pentru cine are deja identitate electronică este înregistrarea prin ROeID. Solicitantul trebuie să dețină în prealabil un cont activ în aplicația ROeID. După autentificarea inițială, contul personal din portalul CNPP este creat folosind datele personale verificate din ROeID. Nu mai sunt necesare tipărirea cererii și prezentarea la Casa de Pensii. Ulterior, conectarea în portal se poate face cu adresa de e-mail și parola sau prin ROeID, potrivit opțiunilor afișate de platformă. Ce documente și informații pot fi consultate CNPP precizează că un pensionar cu acces la portalul CNPP poate: - consulta talonul electronic de pensie; - vedea datele personale existente în sistemul public de pensii; - depune și vizualiza cereri; - urmări stadiul solicitărilor transmise; - consulta informații despre vechime, angajatori și contribuții; - vizualiza rapoarte și informații personalizate. Persoanele asigurate au putut consulta în serviciile electronice CNPP inclusiv informații preluate din carnetele de muncă, stagiile anuale și lunare înregistrate începând cu aprilie 2001 și date din declarațiile D112 transmise de angajatori. Documentele care apar efectiv în cont depind de categoria utilizatorului și de informațiile existente în bazele de date ale sistemului public de pensii. Noul portal include și un simulator complet. Astfel, persoanele asigurate își pot simula viitoarea pensie direct în platformă, pe baza stagiilor deja acumulate în sistem. Cum se activează și se descarcă talonul electronic Simpla creare a contului nu înseamnă neapărat că talonul va fi generat imediat. Pensionarii care nu au optat anterior pentru varianta electronică trebuie să intre în secțiunea „E-Talon” și să își exprime consimțământul prin bifarea opțiunii corespunzătoare. După acordarea consimțământului, documentul va fi generat și va putea fi consultat în secțiunea „E-Talon”. CNPP arată că în cont vor fi disponibile pentru vizualizare cel mult șase taloane. Din acest motiv, pensionarul ar trebui să descarce periodic documentele și să le păstreze pe calculator, telefon sau pe un alt dispozitiv. E-talonul nu apare obligatoriu în aceeași zi în care a fost activată opțiunea. Potrivit precizărilor publicate de CNPP în septembrie 2026, dacă acordul este exprimat în prima parte a lunii, documentul poate fi transmis în luna următoare. Dacă opțiunea este bifată mai târziu, talonul poate apărea în a doua lună după solicitare. Data-limită luată în calcul de sistem poate fi între 5 și 10 ale lunii, în funcție de calendar și de zilele libere legale. Ce se întâmplă cu utilizatorii vechiului portal Pensionarii care primeau deja documentul de informare în vechiul portal CNPP îl pot vedea automat în noul sistem începând cu drepturile aferente lunii august 2026. Ei nu trebuie să depună din nou cererea pentru trecerea la e-talon. Cei care nu solicitaseră anterior documentul electronic trebuie să acorde consimțământul din noua secțiune „E-Talon”. Dacă utilizatorul nu mai știe parola, portalul pune la dispoziție o procedură de resetare. Nu trebuie creat automat un al doilea cont pe o altă adresă de e-mail înainte de a se încerca recuperarea accesului la cel existent. Talonul din decembrie va fi trimis și pe hârtie Există o excepție importantă. Talonul aferent plății din luna decembrie conține cupoanele pentru călătoriile cu reducere de 50% sau 100%. Din acest motiv, CNPP precizează că documentul va fi transmis beneficiarilor și în format fizic. Prin urmare, alegerea e-talonului nu elimină expedierea pe hârtie a documentului din decembrie care conține aceste cupoane. Ce cereri pot fi transmise online Portalul permite trimiterea unor cereri și documente către casa teritorială de pensii, precum și urmărirea stadiului lor. Lista concretă poate varia în funcție de categoria solicitantului și de formularele activate în platformă. Printre formularele puse la dispoziție de CNPP se află cereri pentru: - acordarea pensiei pentru limită de vârstă; - acordarea pensiei anticipate, de invaliditate sau de urmaș; - recalcularea pensiei; - expertizarea medicală a capacității de muncă; - acordarea ajutorului de deces; - plata sumelor neîncasate de pensionarul decedat; - modificarea datelor beneficiarului; - schimbarea modalității de plată a pensiei; - transferarea dosarului la altă casă teritorială; - recalcularea pensiei de urmaș. Lista formularelor poate fi consultată pe pagina oficială a CNPP. Unele solicitări se completează direct în portal, iar pentru altele poate fi necesară descărcarea formularului, completarea și încărcarea lui împreună cu documentele justificative. Depunerea electronică nu elimină obligația prezentării actelor cerute de lege pentru stabilirea dreptului respectiv. Utilizatorul trebuie să verifice dacă solicitarea apare ca transmisă și să păstreze confirmarea sau numărul de înregistrare. Simpla încărcare a unui fișier, fără finalizarea expedierii, nu dovedește că cererea a ajuns la Casa de Pensii. Cum verifici vechimea și contribuțiile Din contul personal pot fi consultate rapoartele privind stagiile de cotizare, angajatorii și contribuțiile înregistrate. Pentru perioadele de după aprilie 2001, informațiile provin în principal din declarațiile nominale depuse de angajatori. Portalul poate afișa stagiile lunare și anuale, precum și informațiile din declarațiile D112. Pensionarul sau viitorul pensionar ar trebui să verifice: - dacă apar toți angajatorii; - dacă lunile lucrate sunt înregistrate; - dacă veniturile declarate corespund documentelor personale; - dacă există perioade lipsă sau suprapuneri; - dacă datele din carnetul de muncă au fost preluate corect. Pentru perioadele mai vechi, informațiile pot proveni din carnetele de muncă scanate sau din documentele depuse la dosarul de pensie. Faptul că o perioadă nu apare într-un raport online nu înseamnă automat că vechimea a fost pierdută sau că nu a fost valorificată în decizia de pensionare. Dacă sunt descoperite neconcordanțe, trebuie cerute lămuriri casei teritoriale de pensii. Pot fi necesare carnetul de muncă, adeverințe de la fostul angajator sau de la deținătorul arhivei și alte acte care dovedesc activitatea și veniturile realizate. Talonul electronic poate fi folosit pentru beneficii? Talonul electronic este documentul oficial de informare privind drepturile plătite pensionarului. El conține elemente prin care îi poate fi verificată autenticitatea și trebuie să producă efecte juridice similare documentului transmis pe hârtie. Noul sistem pune la dispoziție și un serviciu public de verificare. Instituția, firma sau autoritatea căreia îi este prezentat documentul poate verifica autenticitatea acestuia prin scanarea codului QR. CNPP explică modul de verificare a talonului electronic. Talonul descărcat poate fi folosit, în principiu, pentru dovedirea calității de pensionar sau a venitului atunci când sunt solicitate: - ajutoare și beneficii sociale; - reduceri ori facilități locale; - servicii bancare; - internarea într-un centru sau accesarea unor servicii sociale; - alte drepturi condiționate de cuantumul pensiei. Totuși, beneficiul respectiv poate avea reguli proprii. Unele autorități solicită talonul din ultima lună, acte suplimentare sau verificarea directă a veniturilor. Pensionarul trebuie să consulte lista de documente stabilită pentru programul la care aplică. O copie simplă, o fotografie tăiată sau o captură incompletă poate fi refuzată dacă nu permite verificarea elementelor de autenticitate. Este recomandată prezentarea fișierului integral descărcat din portal sau a unei copii tipărite lizibile, pe care codul QR să poată fi scanat. Pensionarii fără internet își păstrează accesul la ghișeu Utilizarea portalului nu este obligatorie. Pensionarii care nu au calculator, telefon inteligent sau cunoștințele necesare pot continua să se adreseze casei teritoriale de pensii prin canalele obișnuite. Ei pot: - depune cereri la registratura sau ghișeul instituției; - trimite documente prin poștă, cu confirmare de primire; - solicita informații telefonic ori prin compartimentul de relații cu publicul; - folosi formularele tipărite puse la dispoziție de CNPP; - cere sprijinul unei persoane împuternicite, atunci când procedura permite reprezentarea. În plus, potrivit Legii nr. 9/2023, instituțiile publice nu mai pot obliga beneficiarul să aducă fotocopii ale documentelor solicitate de legislație. Dacă sunt necesare copii, acestea trebuie realizate gratuit de instituție pe baza actelor originale prezentate. O rudă îl poate ajuta pe pensionar să folosească internetul, dar contul rămâne personal. Parola, codurile de confirmare și documentele din portal nu ar trebui comunicate unor necunoscuți sau persoanelor care pretind, prin telefon ori mesaje, că sunt reprezentanți ai Casei de Pensii. Portalul reduce drumurile, dar documentele trebuie verificate Contul CNPP îi permite pensionarului să obțină mai repede talonul, să trimită solicitări și să verifice informațiile înregistrate în sistem. Principalul avantaj nu este dispariția totală a ghișeelor, ci posibilitatea de a rezolva de acasă o parte dintre operațiunile care necesitau anterior deplasări și timp de așteptare. Rapoartele și documentele din cont trebuie însă citite cu atenție. O lună lipsă, un angajator care nu apare sau un venit declarat greșit pot influența calculul pensiei, iar neconcordanțele ar trebui clarificate înainte de depunerea dosarului sau imediat după ce sunt observate.

Pensia de urmaș în 2026: cine o poate primi, cum se calculează și când poate fi cumulată cu alte venituri
Eveniment

Pensia de urmaș în 2026: cine o poate primi, cum se calculează și când poate fi cumulată cu alte venituri

În 2026 pensia de urmaș nu se acordă automat oricărei rude a unei persoane decedate. Potrivit Legii nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, beneficiari pot fi numai copiii și soțul supraviețuitor, iar condițiile diferă în funcție de vârstă, continuarea studiilor, invaliditate, durata căsătoriei și veniturile obținute. În anumite situații, pensia poate fi cumulată cu salariul sau cu alte surse de venit, însă depășirea plafonului legal poate duce la suspendarea plății. Cine poate primi pensie de urmaș Pensia de urmaș se acordă după decesul unei persoane care: Citește și: Ce este „Pachetul de solidaritate” pentru pensionari în 2026: cine primește 1.000 de lei și când intră a doua tranșă - era deja pensionară; - sau îndeplinea, la data decesului, condițiile pentru obținerea unei pensii în sistemul public. Legea recunoaște două categorii de urmași: copiii și soțul supraviețuitor. Părinții, frații, surorile ori alte rude nu pot solicita acest tip de pensie, chiar dacă au fost întreținute de persoana decedată. Până la ce vârstă primesc copiii pensia de urmaș Copiii au dreptul la pensie de urmaș în aceste condiții: Citește și: Ajutoare de urgență pentru pensionari în 2026: cine poate primi bani și unde trebuie depusă cererea - până la împlinirea vârstei de 16 ani; - până la terminarea studiilor, fără a depăși vârsta de 26 de ani, dacă urmează o formă de învățământ organizată potrivit legii; - pe toată durata invalidității, indiferent de grad, dacă aceasta a apărut înainte de împlinirea vârstei de 16 ani sau în perioada în care copilul își continua studiile, dar nu mai târziu de 26 de ani. După împlinirea vârstei de 16 ani, beneficiarul trebuie să dovedească în fiecare an continuarea studiilor. Adeverința se prezintă casei teritoriale de pensii în termen de zece zile de la începerea anului școlar sau universitar. Dacă documentul nu este depus, plata se suspendă. Pentru elevii și studenții care își întrerup studiile, pensia încetează să mai fie datorată din momentul în care nu mai sunt îndeplinite condițiile legale. Simplul fapt că tânărul nu a împlinit încă 26 de ani nu este suficient. Copilul poate lucra și primi pensie de urmaș Legea nr. 360/2023 nu interzice copilului beneficiar să obțină simultan venituri din muncă. Citește și: Vouchere, tichete și bani în plus pentru pensionarii cu pensii mici: ajutoare de stat în 2026 Un elev sau un student poate avea contract de muncă, inclusiv cu normă întreagă, fără ca pensia de urmaș să fie suspendată din cauza salariului, atât timp cât continuă studiile și nu a împlinit 26 de ani. Prin urmare, plafonul reprezentat de salariul minim brut nu se aplică urmașilor copii. În cazul lor contează vârsta, continuarea studiilor și, după caz, existența invalidității în condițiile stabilite de lege. Există însă o situație distinctă atunci când beneficiarul are și o pensie proprie. Copilul care îndeplinește condițiile atât pentru o pensie proprie, cât și pentru pensia de urmaș trebuie să opteze pentru dreptul mai avantajos; cele două pensii din sistemul public nu se încasează împreună. Când primește soțul supraviețuitor pensie pe viață Soțul supraviețuitor dobândește dreptul la pensie de urmaș pe tot timpul vieții după împlinirea vârstei standard de pensionare, dacă mariajul a durat cel puțin 15 ani. Vârsta standard nu este aceeași pentru toate persoanele, ci se stabilește în funcție de sex și data nașterii, potrivit anexei nr. 5 la Legea pensiilor. De aceea, verificarea trebuie făcută pentru fiecare beneficiar în parte. Dacă mariajul a durat între 10 și 15 ani, dreptul poate fi acordat, dar suma este redusă cu 0,5% pentru fiecare lună de căsătorie lipsă până la 15 ani, echivalentul unei diminuări de 6% pentru fiecare an. De exemplu, la o căsătorie de 13 ani, cuantumul cuvenit soțului supraviețuitor va fi redus cu 12%. Dacă mariajul a durat exact zece ani, reducerea ajunge la 30%. O căsătorie mai scurtă de zece ani nu permite acordarea pensiei pe viață la vârsta standard, dar soțul poate beneficia de drept în alte situații prevăzute de lege. Pensia de urmaș înaintea vârstei de pensionare Soțul supraviețuitor care nu a ajuns încă la vârsta standard poate primi pensie de urmaș pe perioada în care este încadrat în gradul I sau II de invaliditate, dacă mariajul a durat cel puțin un an. În această situație trebuie respectată și condiția referitoare la veniturile profesionale: acestea nu trebuie să depășească salariul minim brut pe țară garantat în plată. Durata căsătoriei nu mai contează dacă decesul susținătorului a fost provocat de un accident de muncă sau de o boală profesională. Rămân însă aplicabile condiția de vârstă și cea privind veniturile. Persoanele beneficiare pe motiv de invaliditate trebuie să se prezinte la revizuirile medicale și să respecte programele de recuperare recomandate. Neîndeplinirea acestor obligații poate conduce mai întâi la suspendarea și, ulterior, la încetarea dreptului. Dreptul acordat timp de șase luni după deces Soțul supraviețuitor care nu întrunește condițiile pentru pensia pe viață sau pentru cea acordată pe motiv de invaliditate poate primi pensie de urmaș timp de șase luni de la data decesului. Și în acest caz, veniturile profesionale trebuie să se situeze sub plafonul stabilit de lege. Dreptul încetează după expirarea celor șase luni, fără a fi necesară o altă decizie a beneficiarului. Această perioadă reprezintă o protecție temporară oferită imediat după pierderea susținătorului, nu o pensie permanentă. Situația soțului care îngrijește un copil mic Dacă, la data decesului, soțul supraviețuitor are în îngrijire unul sau mai mulți copii în vârstă de până la șapte ani, pensia de urmaș poate fi plătită până când ultimul copil împlinește această vârstă. Și aici se aplică limita veniturilor profesionale. Dacă beneficiarul depășește plafonul prevăzut de lege, plata pensiei se suspendă. Dreptul încetează atunci când ultimul copil ajunge la vârsta de șapte ani. Ulterior, soțul supraviețuitor poate primi din nou pensia numai dacă îndeplinește o altă condiție legală, de exemplu ajunge la vârsta standard de pensionare și durata căsătoriei îi permite acordarea dreptului. Cum se calculează pensia de urmaș Calculul pornește de la: - pensia pentru limită de vârstă pe care persoana decedată o primea sau la care ar fi avut dreptul; - pensia de invaliditate de gradul I pe care o primea ori ar fi putut să o primească, dacă decesul a survenit înaintea îndeplinirii condițiilor pentru pensia pentru limită de vârstă. Din dreptul astfel determinat se acordă: 50% pentru un singur urmaș; 75% pentru doi urmași; 100% pentru trei sau mai mulți urmași. Procentele nu se acordă fiecărui beneficiar în parte, ci reprezintă cuantumul total destinat tuturor urmașilor îndreptățiți. De exemplu, dacă baza de calcul este de 3.000 de lei, un singur urmaș va primi 1.500 de lei. Pentru doi urmași se acordă în total 2.250 de lei, suma fiind împărțită între ei. Dacă există cel puțin trei urmași, totalul pensiei de urmaș va fi de 3.000 de lei. Când numărul beneficiarilor se modifică – de exemplu, unul dintre copii termină studiile sau împlinește 26 de ani – pensia se recalculează pentru cei care își păstrează dreptul. În cazul copiilor orfani de ambii părinți, drepturile se calculează separat după fiecare părinte și apoi se însumează. Ce venituri poate avea soțul supraviețuitor Pensia de urmaș nu este incompatibilă cu orice fel de venit. Restricția privește în special veniturile obținute: - pe baza unui contract individual de muncă; - dintr-un raport de serviciu; - din funcții elective sau din funcții de numire în autoritățile executive, legislative ori judecătorești, pe durata mandatului; - în calitate de membru cooperator, în condițiile prevăzute de lege. Dacă asemenea venituri lunare depășesc salariul minim brut pe țară, plata pensiei de urmaș se suspendă. Începând cu 1 iulie 2026, salariul minim brut general este de 4.325 de lei, potrivit HG nr. 146/2026. În prima jumătate a anului, plafonul a fost de 4.050 de lei. Important: comparația se face cu venitul brut, nu cu suma netă primită „în mână”. În schimb, veniturile care nu se încadrează în categoriile profesionale expres indicate de lege – precum chirii, dividende, dobânzi sau câștiguri din investiții – nu determină, prin ele însele, suspendarea pensiei de urmaș. Pentru situațiile atipice, natura fiscală și juridică a venitului trebuie însă verificată la casa teritorială de pensii. Depășirea plafonului suspendă plata, nu anulează definitiv dreptul Obținerea unui salariu peste plafon nu duce automat la pierderea definitivă a pensiei. Plata este suspendată pe perioada în care există cauza de incompatibilitate. După încetarea activității sau după reducerea veniturilor sub plafon, beneficiarul poate cere reluarea plății. Aceasta se face, de regulă, din luna următoare celei în care a fost înlăturată cauza suspendării, pe baza cererii și a documentelor doveditoare. Beneficiarul are obligația să comunice casei de pensii în termen de 15 zile modificările care pot influența plata. Încasarea necuvenită a pensiei după depășirea plafonului poate conduce la recuperarea sumelor. Pensia proprie și pensia de urmaș nu se adună O confuzie frecventă privește situația în care văduva sau văduvul are deja propria pensie pentru limită de vârstă. Legea nu permite încasarea integrală a ambelor pensii din sistemul public. Beneficiarul poate opta pentru cea mai avantajoasă: - fie își păstrează pensia proprie; - fie solicită pensia de urmaș calculată după soțul decedat. Nu se adaugă 50% din pensia soțului peste pensia proprie. Plata dreptului ales se face începând cu luna următoare depunerii solicitării. Dacă raportul dintre cele două cuantumuri se schimbă ulterior, persoana poate cere din nou trecerea la pensia mai avantajoasă. Când încetează definitiv pensia de urmaș Dreptul poate înceta, între altele, atunci când: - beneficiarul decedează; - copilul împlinește 16 ani și nu își continuă studiile; - copilul termină studiile sau împlinește 26 de ani; - beneficiarul încadrat în grad de invaliditate își redobândește capacitatea de muncă; - soțul supraviețuitor se recăsătorește; - expiră perioada de șase luni pentru care fusese acordat dreptul temporar; - ultimul copil aflat în îngrijire împlinește șapte ani; - urmașul este condamnat definitiv pentru omor sau tentativă de omor asupra susținătorului. Recăsătorirea duce la încetarea dreptului, nu doar la suspendarea lui. În schimb, depășirea plafonului de venit ori nedepunerea la timp a adeverinței de studii determină, în principiu, suspendarea plății, care poate fi reluată după remedierea situației. Cererea trebuie depusă în cel mult 30 de zile pentru a nu pierde bani Pensia de urmaș se acordă numai la cerere. Dacă susținătorul era pensionar și solicitarea este depusă în termen de 30 de zile de la deces, drepturile se plătesc din prima zi a lunii următoare celei în care a avut loc decesul. Dacă persoana decedată nu era pensionară, dar îndeplinea condițiile pentru pensie, cererea depusă în 30 de zile permite acordarea dreptului de la data decesului. Când termenul este depășit, pensia se acordă, de regulă, numai de la data înregistrării cererii, nu retroactiv pentru întreaga perioadă anterioară. Dosarul cuprinde, în principal, certificatul de deces, actele de stare civilă ale urmașilor, documentele privind studiile sau invaliditatea și, dacă susținătorul nu era pensionar, actele necesare stabilirii pensiei la care acesta ar fi avut dreptul. Cererea poate fi depusă la casa teritorială de pensii, online prin serviciile puse la dispoziție de CNPP sau prin mandatar cu procură specială.

Ce este „Pachetul de solidaritate” pentru pensionari în 2026: cine primește 1.000 de lei și când intră a doua tranșă
Eveniment

Ce este „Pachetul de solidaritate” pentru pensionari în 2026: cine primește 1.000 de lei și când intră a doua tranșă

Pensionarii cu venituri mici beneficiază în 2026 de un ajutor financiar cuprins între 600 și 1.000 de lei, acordat de stat în cadrul proiectului „Pachetului de solidaritate”. Banii sunt plătiți în două tranșe, în mai și decembrie, odată cu pensia, fără depunerea unei cereri. Eligibilitatea este însă verificată separat înaintea fiecărei plăți, în funcție de veniturile din aprilie, respectiv noiembrie. Cine beneficiază de ajutorul financiar Sprijinul este reglementat prin OUG nr. 23/2026 și se acordă pensionarilor din sistemul public, precum și celor din sistemul pensiilor militare de stat, dacă veniturile lor lunare cumulate nu depășesc 3.000 de lei. Citește și: Ajutoare de urgență pentru pensionari în 2026: cine poate primi bani și unde trebuie depusă cererea Ajutorul total pentru anul 2026 este diferențiat astfel: pensionarii cu venituri de până la 1.500 de lei inclusiv primesc 1.000 de lei; cei cu venituri între 1.501 și 2.000 de lei inclusiv primesc 800 de lei; pensionarii cu venituri între 2.001 și 3.000 de lei inclusiv primesc 600 de lei. Aproximativ 2,9 milioane de pensionari sunt incluși în această măsură de protecție socială, potrivit informațiilor prezentate de Guvern la adoptarea actului normativ. Cât valorează tranșa din decembrie Ajutorul este împărțit în două tranșe egale, achitate în mai și decembrie 2026. Citește și: Vouchere, tichete și bani în plus pentru pensionarii cu pensii mici: ajutoare de stat în 2026 La plata din decembrie, pensionarii eligibili vor primi: 500 de lei, dacă venitul din noiembrie este de cel mult 1.500 de lei; 400 de lei, pentru venituri cuprinse între 1.501 și 2.000 de lei; 300 de lei, pentru venituri între 2.001 și 3.000 de lei. Suma se adaugă pensiei din luna respectivă, dar nu reprezintă o majorare permanentă a acesteia. Este un ajutor temporar, acordat exclusiv în condițiile stabilite pentru anul 2026. Pensionarii trebuie să depună cerere? Spre deosebire de unele ajutoare acordate de primării, sprijinul din „Pachetul de solidaritate” se plătește din oficiu, prin casele teritoriale sau sectoriale de pensii. Citește și: Drepturile pensionarilor în spitale în 2026: când pot face gratuit RMN și CT, ce fac dacă li se cer bani și unde reclamă abuzurile Pensionarul nu trebuie să completeze o cerere și nici să prezinte acte privind veniturile din pensie. Banii sunt achitați prin aceeași modalitate prin care este primită pensia: în contul bancar, pentru cei care au optat pentru plata pe card, sau prin intermediul Poștei Române. Prin urmare, pensionarii nu riscă să piardă ajutorul pentru că nu au aflat la timp despre program ori nu s-au înscris. Este important însă să verifice talonul de pensie sau extrasul de cont și să sesizeze casa de pensii dacă îndeplinesc condițiile, dar suma nu a fost plătită. Ce venituri sunt luate în calcul Pentru prima tranșă, plătită în mai, au fost analizate veniturile din pensii cuvenite în aprilie 2026. Pentru tranșa din decembrie contează veniturile cuvenite în noiembrie 2026. Sunt cumulate: - pensiile din sistemul public; - pensiile militare; - indemnizația socială pentru pensionari. Dacă aceeași persoană încasează mai multe pensii, acestea nu sunt analizate separat. Casa de pensii le adună, iar încadrarea se face după venitul total. De exemplu, un pensionar care primește o pensie proprie de 1.900 de lei și o pensie de urmaș de 400 de lei are un venit cumulat de 2.300 de lei și poate primi o tranșă de 300 de lei în decembrie. Salariul, chiria ori alte venituri care nu fac parte dintre categoriile enumerate de ordonanță nu sunt incluse în calculul acestui plafon. Încadrarea poate fi diferită în decembrie Eligibilitatea nu este stabilită o singură dată pentru întregul an. Situația este verificată din nou înaintea celei de-a doua tranșe. Astfel, un pensionar care nu s-a încadrat pentru plata din mai, dar are în noiembrie venituri cumulate de cel mult 3.000 de lei, poate deveni eligibil pentru tranșa din decembrie. În sens invers, dacă venitul său a depășit între timp plafonul, poate să nu mai primească a doua tranșă. De asemenea, dacă venitul a trecut dintr-un interval în altul, valoarea celei de-a doua plăți poate fi diferită. De pildă, o persoană cu un venit de 1.950 de lei în aprilie a primit 400 de lei în mai. Dacă în noiembrie venitul său ajunge la 2.050 de lei, tranșa din decembrie va fi de 300 de lei. Restanțele primite odată cu pensia nu ridică artificial venitul Dacă în noiembrie pensionarul primește și diferențe de pensie restante, aferente unor luni anterioare, acestea nu sunt luate în calcul la stabilirea plafonului. De exemplu, o pensie lunară de 2.800 de lei, însoțită în noiembrie de o restanță de 700 de lei, nu conduce automat la pierderea ajutorului. Pentru încadrare contează venitul curent de 2.800 de lei, nu totalul de 3.500 de lei intrat efectiv în acea lună. Ajutorul se acordă integral chiar dacă pensia cuvenită în aprilie sau noiembrie este aferentă numai unei fracțiuni de lună. Ce se întâmplă în cazul pensiei de urmaș Pentru beneficiarii unei pensii de urmaș, sprijinul se acordă fiecărui urmaș în parte. Dacă pensia de urmaș este împărțită între mai mulți copii ori între soțul supraviețuitor și copii, fiecare beneficiar este analizat individual. Această regulă este importantă deoarece ajutorul nu se împarte între urmași după modelul pensiei, ci poate fi plătit separat fiecăruia, în funcție de venitul care îi revine. Banii nu pot fi opriți prin poprire Ajutorul financiar din „Pachetul de solidaritate” nu este supus executării silite prin poprire. Chiar dacă pensionarul are datorii pentru care pensia este urmărită, suma de 300, 400 sau 500 de lei trebuie protejată. Totodată, ajutorul nu este luat în calcul: - la stabilirea dreptului la medicamente compensate în proporție de 90%; - la calcularea contribuției datorate pentru biletele de tratament balnear; - la stabilirea venitului minim de incluziune; - pentru accesarea sprijinului material destinat persoanelor defavorizate; - pentru mecanismul de sprijin acordat consumatorilor vulnerabili de energie. Cu alte cuvinte, primirea tranșei nu ar trebui să ducă la pierderea altor drepturi sociale. Aceste protecții sunt prevăzute expres de OUG nr. 23/2026. Pensionarii din străinătate primesc ajutorul? Ordonanța limitează plata la pensionarii aflați în evidența caselor de pensii și care au domiciliul în România. Persoanele care au locul de ședere sau reședința obișnuită în străinătate nu beneficiază de acest ajutor, chiar dacă primesc o pensie din sistemul românesc. Ce trebuie făcut dacă tranșa nu apare Pensionarul care are un venit de cel mult 3.000 de lei, locuiește în România și nu primește tranșa din decembrie ar trebui să verifice mai întâi talonul de pensie sau extrasul bancar. Uneori, ajutorul apare separat de pensia propriu-zisă. Dacă plata lipsește, poate solicita lămuriri de la casa teritorială de pensii de care aparține. Este util să aibă la îndemână: - actul de identitate; - decizia de pensionare; - talonul de pensie din noiembrie și cel din decembrie; - extrasul de cont, dacă pensia este virată la bancă. Pentru pensionarii militari, verificarea se face la casa de pensii sectorială competentă. Nu trebuie depusă o cerere pentru acordarea inițială a ajutorului, însă o sesizare este necesară dacă plata automată nu a fost efectuată corect. O măsură temporară „Pachetul de solidaritate” nu este o prestație permanentă și nici un program la care pensionarii se înscriu. Este o măsură temporară pentru 2026, plătită automat celor care îndeplinesc condițiile legale. Tocmai de aceea, cea mai importantă verificare trebuie făcută după plata pensiei din decembrie: venitul luat în calcul, tranșa înscrisă pe talon și suma intrată efectiv în cont sau achitată prin poștă.

Recuperare medicală decontată pentru pensionari în 2026: internare prin CNAS, fără bilet de la Casa de Pensii
Eveniment

Recuperare medicală decontată pentru pensionari în 2026: internare prin CNAS, fără bilet de la Casa de Pensii

Pensionarii care au nevoie de recuperare după un accident vascular cerebral, o fractură, o operație sau din cauza unei afecțiuni neurologice ori articulare nu trebuie să aștepte neapărat un bilet de tratament balnear de la Casa de Pensii. Ei pot beneficia de servicii de recuperare decontate prin sistemul asigurărilor de sănătate, inclusiv prin internare într-un spital sau într-o secție de recuperare. Accesul nu este însă automat. Este necesară o recomandare medicală, iar pacientul trebuie să aleagă o unitate care are contract cu casa de asigurări de sănătate. Recuperarea prin CNAS nu este un sejur balnear Biletul de tratament acordat de Casa Națională de Pensii Publice presupune, de regulă, cazare, masă și tratament într-o stațiune balneară. Citește și: Drepturile pensionarilor în spitale în 2026: când pot face gratuit RMN și CT, ce fac dacă li se cer bani și unde reclamă abuzurile Biletele sunt repartizate în serii, în limita locurilor disponibile, pe baza unei cereri și a criteriilor stabilite de CNPP. Recuperarea decontată prin CNAS aparține unui circuit diferit. Este un serviciu medical recomandat în funcție de diagnostic și poate fi acordat: - prin internare continuă, cu cazare în spital; - prin spitalizare de zi, pacientul revenind acasă în aceeași zi; - în ambulatoriu, fără internare, sub forma unui program de fizioterapie, kinetoterapie sau alte proceduri; - în sanatorii ori unități sanitare cu paturi aflate în contract cu o casă de asigurări. Prin urmare, pensionarul nu depune cerere la Casa de Pensii și nu participă la repartizarea biletelor balneare. Cine poate recomanda internarea de recuperare Primul pas este consultarea medicului de familie sau a unui medic specialist. Citește și: Medicamente cu reducere de 90% pentru pensionari: cum poți cere o variantă mai ieftină în farmacie În funcție de afecțiune, pacientul poate fi îndrumat către neurologie, ortopedie, reumatologie, cardiologie, pneumologie ori medicină fizică și de reabilitare. Pentru serviciile spitalicești, biletul de internare poate fi eliberat, în condițiile Contractului-cadru, de medicul de familie sau de medicul specialist din ambulatoriu. În anumite situații, documentul poate proveni și de la alți medici abilitați de reglementările CNAS. Medicul care recomandă recuperarea trebuie să țină cont de diagnostic, starea funcțională a pacientului și de posibilitatea acestuia de a suporta procedurile. Simplul fapt că o persoană este pensionară sau suferă de o boală cronică nu îi conferă automat dreptul la internare. Pentru ce afecțiuni se poate recomanda recuperarea Internarea ori tratamentul ambulatoriu pot fi indicate, între altele, pentru: Citește și: Pensionarii pot primi ajutor pentru medicamente de la Primărie: unde există programe locale și ce acte se cer - recuperarea după accident vascular cerebral; - traumatisme, fracturi, entorse sau luxații; - recuperarea după protezarea șoldului ori a genunchiului; - intervenții chirurgicale ortopedice sau neurochirurgicale; - gonartroză, coxartroză și alte afecțiuni articulare; - boli neurologice care afectează mersul, echilibrul sau mobilitatea; - afecțiuni reumatologice; - boli cardiovasculare sau respiratorii pentru care există programe specifice; - reducerea autonomiei după o spitalizare îndelungată. Tipul și durata tratamentului sunt stabilite de medic, nu de pacient. Două persoane cu același diagnostic pot primi recomandări diferite, în funcție de gravitatea bolii, vârstă, afecțiunile asociate și gradul de autonomie. Internare continuă sau spitalizare de zi Internarea continuă este indicată atunci când pacientul are nevoie de supraveghere medicală, îngrijire și proceduri care nu pot fi realizate în siguranță numai prin prezentări zilnice. Citește și: Bani în plus pentru pensionari de la Primărie: unde se mai pot depune cereri pentru tichete sociale în toamna lui 2026 Pacientul rămâne în unitatea sanitară și beneficiază de tratamentul inclus în serviciul spitalicesc decontat. Spitalizarea de zi nu înseamnă cazare. Pacientul se prezintă la unitatea medicală pentru evaluare, tratament sau proceduri și pleacă în aceeași zi. Această variantă poate fi potrivită pentru persoanele stabile, care se pot deplasa și nu au nevoie de supraveghere permanentă. Internarea se face, în mod obișnuit, pe baza biletului eliberat de medic și a unei programări. Normele aplicabile serviciilor spitalicești prevăd utilizarea biletului de internare din sistemul asigurărilor de sănătate. „Centrul de zi” nu este un spital cu paturi Denumirea "Centru de zi" poate produce confuzie. Unele spitale au structuri de spitalizare de zi, în timp ce anumite autorități locale, direcții de asistență socială sau organizații administrează centre de zi pentru vârstnici. Un centru social de zi poate oferi activități, consiliere, masă, supraveghere sau, în unele cazuri, servicii de kinetoterapie. Acesta nu efectuează însă automat internări medicale și nu funcționează neapărat în relație contractuală cu CNAS. Pensionarul trebuie să întrebe explicit dacă unitatea oferă spitalizare de zi, servicii medicale în ambulatoriu sau numai servicii sociale. Pașii pentru obținerea internării Traseul poate diferi ușor de la un spital la altul, dar, în general, presupune: 1. Consultația medicală. Pensionarul merge la medicul de familie, care evaluează situația și îl poate trimite la un specialist. 2. Evaluarea de specialitate. Medicul stabilește dacă este necesară recuperarea în ambulatoriu, prin spitalizare de zi sau prin internare continuă. 3. Eliberarea biletului. Pentru internare se folosește biletul specific sistemului de asigurări de sănătate, nu biletul de tratament al Casei de Pensii. 4. Alegerea unității. Pacientul caută un spital, o secție sau un furnizor de recuperare aflat în contract cu casa de asigurări. 5. Programarea. Unitatea verifică documentele, indicația medicală, disponibilitatea locurilor și criteriile proprii de internare. 6. Prezentarea la data stabilită. Spitalul poate solicita analize recente sau alte documente, în funcție de diagnostic și de procedurile planificate. Unele unități cer mai întâi o consultație în propriul ambulatoriu. De exemplu, Spitalul Clinic de Recuperare Iași anunță că internările și consultațiile se realizează pe baza unei programări prealabile. Ce documente pot fi necesare Lista exactă trebuie verificată direct la unitatea aleasă. În mod obișnuit, pacientul va avea nevoie de: - carte de identitate; - card național de sănătate sau documentul care îl înlocuiește; - bilet de trimitere ori de internare; - scrisoare medicală, bilet de externare și alte documente privind diagnosticul; - rezultate recente ale analizelor și investigațiilor; - lista tratamentelor administrate; - eventual, cuponul de pensie, dacă este necesar pentru dovedirea unei scutiri. Spitalul poate solicita documente suplimentare, mai ales după intervenții chirurgicale sau în cazul pacienților cu mai multe boli cronice. Decontat nu înseamnă că orice serviciu este complet gratuit Într-o unitate publică aflată în contract cu CAS, serviciile medicale incluse în internare sunt suportate din Fondul național de asigurări sociale de sănătate, în condițiile pachetului de bază. La spitalizarea continuă poate exista coplata stabilită de spital, în limitele prevăzute de legislație, dacă pacientul nu face parte dintr-o categorie scutită. Pentru spitalizarea de zi nu se percepe coplată. În sanatorii pot exista contribuții personale pentru cazare și masă. De asemenea, pacientul poate plăti pentru condiții hoteliere superioare sau pentru servicii care nu sunt incluse în contractul cu CAS. În spitalele private aflate în contract cu casa de asigurări poate apărea o contribuție personală reprezentând diferența dintre tariful practicat de unitate și suma decontată. Costurile trebuie cerute în scris înaintea internării. Recuperarea se poate face și fără internare Dacă medicul consideră că pacientul nu are nevoie să rămână în spital, poate recomanda recuperare în ambulatoriu. Medicul specialist în medicină fizică și de reabilitare stabilește planul de proceduri: kinetoterapie, electroterapie, hidrokinetoterapie, masaj terapeutic sau alte terapii adecvate diagnosticului. Pentru ca acestea să fie decontate, cabinetul ori baza de tratament trebuie să aibă contract cu CAS, iar procedurile să fie cuprinse în pachetul de servicii. O clinică privată poate furniza simultan servicii decontate și servicii cu plată, de aceea pacientul trebuie să întrebe clar ce intră în contract. Biletul de internare nu garantează un loc imediat Unitățile de recuperare pot avea liste de așteptare, mai ales în perioadele aglomerate. Programarea depinde de numărul paturilor, fondurile contractate, personalul disponibil și prioritatea medicală. Dacă primul spital contactat nu are locuri, pensionarul poate cere o dată estimativă pentru internare sau se poate adresa altui furnizor aflat în contract. Casele județene de asigurări de sănătate și CAS București publică listele furnizorilor contractați. Refuzul unei anumite unități din lipsă de locuri nu înseamnă că pacientul și-a pierdut dreptul la serviciul medical. El poate solicita informații despre alte spitale ori baze de recuperare care oferă același tip de tratament. Ce trebuie întrebat înainte de programare Pentru a evita un drum inutil sau costuri neașteptate, pacientul ori aparținătorul ar trebui să întrebe: - Unitatea are contract cu CAS pentru recuperarea recomandată? - Este vorba despre internare continuă, spitalizare de zi sau ambulatoriu? - Ce tip de bilet este necesar și cine îl poate elibera? - Cât timp este valabil documentul? - Ce analize trebuie prezentate? - Există listă de așteptare? - Se percep coplată, contribuție personală sau taxe hoteliere? - Medicamentele și materialele necesare sunt incluse? - Este acceptat un însoțitor și în ce condiții? Răspunsurile trebuie obținute de la compartimentul de internări sau de la furnizorul respectiv, deoarece procedurile administrative pot varia. Două sisteme, două trasee diferite Un pensionar poate solicita un bilet balnear prin Casa de Pensii și, separat, poate beneficia de recuperare medicală prin CNAS, dacă există indicație medicală. Cele două mecanisme nu trebuie confundate și nici prezentate ca alternative perfect identice. Biletul CNPP este legat de programul de tratament balnear și de repartizarea locurilor. Recuperarea prin CNAS pornește de la necesitatea medicală și poate însemna internare într-o secție de specialitate, spitalizare de zi sau proceduri efectuate fără internare. Așadar, un pensionar care are nevoie de recuperare nu trebuie să aștepte automat următoarea serie de bilete de tratament. Primul drum este la medic, iar următorul pas îl reprezintă identificarea unei unități medicale care poate acorda și deconta serviciul recomandat.

Pensionarii pot primi ajutor pentru medicamente de la Primărie: unde există programe locale și ce acte se cer
Eveniment

Pensionarii pot primi ajutor pentru medicamente de la Primărie: unde există programe locale și ce acte se cer

Costul tratamentelor poate consuma lunar o parte importantă dintr-o pensie mică, mai ales atunci când medicamentele nu sunt compensate integral. În unele localități, pensionarii pot cere de la Primărie tichete pentru farmacie, decontarea unor cheltuieli medicale sau un ajutor financiar. Sprijinul nu există însă peste tot, nu se acordă automat și poate fi pierdut dacă solicitantul nu depune dosarul în termen. Nu există un ajutor unic, valabil în toată țara Ajutoarele pentru medicamente acordate de primării nu trebuie confundate cu medicamentele compensate prin sistemul asigurărilor de sănătate. Citește și: Bani în plus pentru pensionari de la Primărie: unde se mai pot depune cereri pentru tichete sociale în toamna lui 2026 Compensarea este un drept reglementat la nivel național și se aplică potrivit listelor și condițiilor stabilite în sistemul CNAS. Ajutorul local este o măsură suplimentară, finanțată din bugetul local. Consiliul local decide dacă introduce programul, ce sumă acordă, cine poate beneficia și ce documente sunt necesare. Prin urmare, doi pensionari care au venituri identice, dar locuiesc în orașe diferite, pot primi forme de sprijin complet diferite. Într-o localitate pot exista tichete acordate de două ori pe an, în alta, carduri trimestriale, iar în alta numai ajutoare pentru situații medicale grave. Programele se bazează, în general, pe legislația asistenței sociale și pe hotărâri ale consiliilor locale. Legea privind asistența socială a persoanelor vârstnice permite autorităților locale să organizeze măsuri și servicii pentru vârstnicii aflați în dificultate, însă nu obligă toate primăriile să acorde aceeași sumă sau același beneficiu. La Roman, tichetele pot fi folosite pentru alimente și medicamente Un exemplu de program local reglementat expres în 2026 există în municipiul Roman. Citește și: Ajutoare de urgență pentru pensionari în 2026: cine poate primi bani și unde trebuie depusă cererea Pensionarii și persoanele cu handicap care îndeplinesc condițiile pot primi tichete pentru cumpărarea alimentelor de bază și a medicamentelor. Potrivit regulamentului aprobat în ianuarie 2026, sprijinul este de 100 de lei și se acordă de două ori pe an, în perioada sărbătorilor de Paște și de Crăciun. Sunt eligibile persoanele singure pensionare, dar și familiile în care cel puțin un membru este pensionar sau persoană cu handicap, dacă venitul net nu depășește 2.000 de lei lunar pentru fiecare membru al familiei. Dosarul cuprinde cererea-tip, declarația pe propria răspundere, actele de identitate, cuponul de pensie din luna anterioară și, după caz, documente privind starea civilă, veniturile celorlalți membri ai familiei sau încadrarea în grad de handicap. Bistrița include pensionarii cu venituri de până la 1.800 de lei Municipiul Bistrița are, de asemenea, un program de tichete sau carduri sociale. Citește și: Vouchere, tichete și bani în plus pentru pensionarii cu pensii mici: ajutoare de stat în 2026 În urma modificărilor aprobate de Consiliul Local în mai 2026, între beneficiari sunt incluși pensionarii pentru limită de vârstă, pensionarii de invaliditate și beneficiarii pensiei de urmaș, indiferent de vârstă, dacă veniturile nete lunare nu depășesc 1.800 de lei. Programul privește persoane vârstnice, persoane cu handicap și persoane fără venituri, însă criteriile și destinația exactă a sprijinului trebuie verificate pentru fiecare categorie. Unele prestații pot acoperi medicamente, consumabile, dispozitive medicale sau terapii de recuperare. Important: faptul că o primărie anunță „tichete sociale” nu înseamnă automat că acestea pot fi folosite în farmacie. Beneficiarul trebuie să verifice în regulament ce produse sunt acceptate și la ce comercianți sau farmacii poate utiliza cardul. În unele sectoare din București, ajutor consistent În Sectorul 2 al Capitalei există ajutoare comunitare sub forma tichetelor pentru medicamente și dispozitive medicale. Citește și: Drepturile pensionarilor în spitale în 2026: când pot face gratuit RMN și CT, ce fac dacă li se cer bani și unde reclamă abuzurile Programul prevede acordarea trimestrială a tichetelor, după evaluarea mijloacelor de existență și aplicarea unei grile de punctaj. Beneficiarii selectați pot primi tichete de 500 de lei pe trimestru, însă numărul acestora este limitat, iar acordarea depinde de fondurile disponibile în bugetul local și de prioritățile stabilite de direcția de asistență socială. Cu alte cuvinte, simpla îndeplinire a unui criteriu de venit nu garantează automat obținerea sprijinului. În Sectorul 3, persoanele vârstnice aflate temporar în dificultate pot solicita tichete pentru medicamente calculate în raport cu Indicatorul Social de Referință. Regulamentul permite și decontarea unei părți din cheltuielile pentru medicamente, proteze și alte accesorii medicale atunci când casa de asigurări nu acoperă integral costurile. În asemenea situații sunt analizate recomandările medicale, veniturile familiei și concluziile anchetei sociale. Ajutorul nu funcționează ca o reducere generală la farmacie, ci ca o măsură destinată persoanelor care nu își pot acoperi singure cheltuielile medicale. Și în Sectorul 5 pot fi acordate ajutoare de urgență pentru medicamente, materiale sanitare, investigații precum RMN sau CT și intervenții ale căror costuri nu sunt suportate ori sunt compensate numai parțial prin sistemul asigurărilor de sănătate. Este necesară însă existența unei situații medicale deosebite, generate de o afecțiune acută sau cronică. Unele primării acordă tichete numai de sărbători În alte orașe, ajutorul destinat medicamentelor este inclus într-un program sezonier. La Botoșani, tichetele sociale acordate pensionarilor cu venituri mici pot fi utilizate pentru alimente, îmbrăcăminte, produse de igienă, medicamente, servicii medicale sau servicii de curățenie. Pentru campania de Paște din 2026, primăria a solicitat copia actului de identitate și cuponul de pensie din luna anterioară. Dacă beneficiarul nu se putea prezenta personal, tichetele puteau fi ridicate de reprezentantul legal, pe baza actelor de identitate în original. Aceste programe sunt deschise, de regulă, numai într-un interval anunțat de primărie. Dacă pensionarul află despre ele după încheierea campaniei, cererea poate să nu mai fie primită, chiar dacă îndeplinește condițiile de venit. Ce acte pot fi cerute Lista diferă de la un oraș la altul, dar un dosar poate cuprinde: - Cerere-tip și declarație pe propria răspundere; - Cartea de identitate; - Cuponul de pensie din luna anterioară; - Decizia de pensionare, dacă este solicitată; - Acte privind veniturile tuturor membrilor familiei; - Certificat de căsătorie, deces sau divorț, după caz; - Rețetă, scrisoare medicală ori recomandare de la medic; - Bonuri fiscale, facturi sau devize pentru medicamente și dispozitive; - Certificat de încadrare în grad de handicap; - Extras de cont, dacă ajutorul este plătit prin bancă; - Declarații privind bunurile și celelalte venituri. Pentru un ajutor acordat periodic poate fi suficient cuponul de pensie. Pentru decontarea unui tratament costisitor vor fi necesare, de regulă, acte medicale și dovezi ale cheltuielilor. Primăria poate efectua și o anchetă socială la domiciliu. Venitul nu este întotdeauna singurul criteriu Unele programe stabilesc un plafon clar al pensiei. Altele iau în calcul venitul net pe membru de familie, nu doar pensia solicitantului. Pot fi verificate salariile soțului, indemnizațiile, chiriile, dobânzile și alte venituri prevăzute de regulamentul local. În cazul ajutoarelor comunitare sau de urgență, contează și cheltuielile medicale, gravitatea bolii, existența altor bunuri, numărul persoanelor din gospodărie și posibilitatea familiei de a suporta costul tratamentului. Un pensionar cu o pensie puțin mai mare poate avea totuși șanse să primească ajutor dacă suportă cheltuieli medicale foarte ridicate, dar numai dacă regulamentul local permite analiza individuală a situației. Ajutorul Primăriei nu înlocuiește rețeta compensată Pensionarul trebuie să verifice mai întâi dacă medicamentul poate fi eliberat compensat prin sistemul de sănătate. În 2026, listele și prețurile de referință ale medicamentelor compensate sunt actualizate periodic de CNAS. Ajutorul local poate acoperi contribuția rămasă în sarcina pacientului, medicamente necompensate, materiale sanitare sau dispozitive medicale, dar numai în limitele stabilite de fiecare primărie. De asemenea, tichetul nu poate fi transformat în numerar și nu poate fi folosit automat în orice farmacie. Regulamentul poate impune utilizarea lui doar în unitățile afiliate programului. Ce trebuie să întrebe pensionarul la Primărie Chiar dacă pe site-ul instituției nu apare un anunț recent, pensionarul sau o rudă poate contacta serviciul public de asistență socială și poate pune trei întrebări precise: - Există în 2026 tichete sau ajutoare comunitare pentru medicamente? - Se poate cere un ajutor de urgență pentru tratamente, investigații ori dispozitive neacoperite integral de casa de asigurări? - Care este hotărârea consiliului local care stabilește condițiile, actele și termenul? Este util ca solicitantul să ceară formularul și lista documentelor în scris. Dacă programul are sesiuni periodice, trebuie verificată data următoarei campanii. Un răspuns verbal precum „nu se dau tichete” nu lămurește neapărat dacă există și o altă formă de ajutor. Primăria poate să nu aibă un program permanent pentru pensionari, dar să poată acorda ajutoare comunitare sau de urgență în cazuri medicale grave. Verificări la asistența socială Ajutorul pentru medicamente nu vine întotdeauna odată cu pensia și nici nu este acordat tuturor pensionarilor cu venituri mici. În multe localități, beneficiarul trebuie să afle singur despre program, să strângă actele și să depună cererea într-o perioadă scurtă. De aceea, primul drum nu trebuie făcut la casa de pensii, ci la direcția de asistență socială din localitatea de domiciliu. Acolo poate fi verificat dacă există tichete, carduri, decontări sau ajutoare de urgență pentru cheltuieli medicale. Diferența dintre a primi sprijinul și a-l pierde poate fi, uneori, o cerere depusă la timp.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră