luni 20 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: pensie

115 articole
Eveniment

Cum arată viața unui pensionar în România în 2026. Ce poate cumpăra dintr-o pensie medie

România are, în prezent 4,68 milioane de pensionari, iar pensia medie a ajuns la 2.782 de lei, potrivit datelor publicate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP). În paralel, inflația anuală a urcat la 9,87%, iar costul vieții continuă să crească în aproape toate sectoarele. Dincolo de statistici, întrebarea esențială rămâne: ce înseamnă, concret, această pensie pentru viața de zi cu zi? Viața între calcule și renunțări La ora opt dimineața, într-un apartament de bloc dintr-un oraș obișnuit din România, o femeie de 72 de ani își face cafeaua. Citește și: De ce a explodat prețul energiei: finalul minciunii „plafonării”, clienții PSD au blocat dezvoltarea O cafea ieftină, cumpărată „la ofertă”. Deschide frigiderul: câteva ouă, un borcan de iaurt, o bucată de brânză pe care o împarte cu grijă, să ajungă până la finalul săptămânii. Pe masă, lângă ceașcă, stă un carnețel, instrumentul de supraviețuire. În el sunt notate cheltuielile: întreținerea, factura la gaze, medicamentele pentru tensiune. Fiecare sumă e încercuită, recalculată, ajustată. În fiecare lună, calculele sunt aceleași. Uneori iese. Alteori, nu. Atunci, renunță la fructe, la o vizită la nepoți, la ideea unei mici plăceri. Aceasta este realitatea pentru milioane de pensionari: o viață trăită cu atenție, în care fiecare leu contează. Câți pensionari sunt în România Numărul total al pensionarilor din România a ajuns, în luna martie 2026, la 4.684.474 de persoane, potrivit datelor publicate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP). Comparativ cu luna februarie, se înregistrează o scădere ușoară, de 3.618 persoane. În același timp, pensia medie la nivel național s-a situat la 2.782 de lei, iar valoarea totală a drepturilor de pensie plătite a depășit 13,032 miliarde de lei. Pensionarii din agricultură, printre cei mai afectați Din totalul pensionarilor, 522.613 provin din fostul sistem agricol. Această categorie rămâne una dintre cele mai vulnerabile, având o pensie medie de doar 716 lei, mult sub media națională. Pensia de limită de vârstă, cea mai răspândită categorie Cei mai mulți pensionari din România sunt beneficiarii pensiei pentru limită de vârstă. În martie 2026, numărul acestora a fost de 3.782.225 de persoane, dintre care 2.158.318 sunt femei. Pentru această categorie, pensia medie a ajuns la 3.113 lei, situându-se peste media generală. Pensii anticipate și de invaliditate: valori sub media generală Un număr de 63.236 de persoane au beneficiat de pensie anticipată în luna martie 2026. În acest caz, pensia medie a fost de 2.508 lei. În ceea ce privește pensiile de invaliditate, 392.458 de români au primit acest tip de sprijin, valoarea medie fiind de 1.086 lei. Dintre aceștia, 45.936 de persoane au fost încadrate în gradul I de invaliditate, având o pensie medie și mai redusă, de 949 lei. Pensia de urmaș: câți beneficiari sunt în România Pensia de urmaș a fost acordată unui număr de 446.463 de persoane în martie 2026. Valoarea medie a acestui tip de pensie a fost de 1.508 lei, sub nivelul pensiei medii generale. Ajutor social pentru pensionari: cazuri foarte rare Datele oficiale arată că doar 92 de persoane au beneficiat de ajutor social acordat pensionarilor. Valoarea medie a acestui sprijin a fost de 540 de lei, ceea ce indică o utilizare extrem de limitată a acestui tip de sprijin. Pensia medie vs. realitatea din piață O pensie medie de 2.782 de lei plasează un pensionar român într-o zonă fragilă din punct de vedere financiar, mai ales în contextul scumpirilor accelerate. În martie 2026, serviciile s-au scumpit cu peste 11%, mărfurile nealimentare cu aproape 11%, alimentele cu peste 7,6%. Aceste creșteri afectează direct cheltuielile de bază: utilități, medicamente, hrană și transport. Inflația, principalul inamic al veniturilor fixe Datele oficiale arată că inflația a accelerat în ultimii ani, atingând aproape 10% în martie 2026. În același timp, creșterea veniturilor nu a ținut pasul cu scumpirile. Fenomenul este cunoscut ca scădere a „salariului real” sau, în cazul pensionarilor, a puterii reale de cumpărare. Chiar dacă pensiile au crescut nominal, valoarea lor reală este mai mică decât în anii anteriori. Ce își permite, concret, un pensionar Raportată la prețurile actuale, o pensie medie din România reușește, în cel mai bun caz, să acopere strictul necesar: coșul minim alimentar pentru o persoană, plata utilităților, în condiții de consum atent, și medicamentele uzuale. Dincolo de aceste repere ale supraviețuirii, însă, orice altă cheltuială devine greu de susținut. Vacanțele, deplasările sau chiar investițiile minime într-un confort decent, precum înlocuirea unor electrocasnice ori reparațiile din locuință, sunt adesea amânate la nesfârșit. Dintr-o pensie medie de 2.782 de lei, realitatea se comprimă rapid sub presiunea costurilor inevitabile. Aproximativ 500 de lei se duc pe întreținerea unui apartament în lunile de iarnă, iar alți 500 de lei acoperă utilitățile esențiale, electricitate, telefon și abonament TV. Practic, înainte de a pune ceva pe masă, o treime din venit dispare deja. Rămân, în mod concret, puțin sub 1.800 de lei pentru restul lunii, echivalentul a aproximativ 400 de lei pe săptămână. O sumă care trebuie să acopere mâncarea, medicamentele, produsele de igienă și orice altă nevoie neprevăzută. În acest calcul nu intră luxul, ci doar efortul de a menține o formă de trai decent. Pentru pensionarii cu venituri sub medie, situația este și mai fragilă, iar până și cheltuielile de bază se pot transforma, lună de lună, într-un exercițiu de echilibristică financiară. Cum trăiesc pensionarii în Europa La nivelul Uniunii Europene, pensia medie este de aproximativ 1.443 de euro pe lună, potrivit datelor Eurostat. În ansamblu, pensiile reprezintă principala sursă de venit pentru vârstnici, acoperind peste 70% din veniturile lor în majoritatea statelor europene. Totuși, chiar și în aceste condiții, persoanele de peste 65 de ani câștigă, în medie, doar aproximativ 86% din venitul populației generale. Vestul Europei: pensii mai mari, dar și costuri pe măsură În țări precum Franța, Germania sau Spania, pensiile medii sunt în jurul a 1.500–1.600 de euro lunar. La prima vedere, aceste venituri oferă un nivel de trai mai confortabil. În realitate, însă, cheltuielile sunt pe măsură. În Germania, mulți pensionari continuă să plătească chirie, deoarece nu dețin locuințe, costurile pentru energie și servicii sunt ridicate. O parte dintre pensionari, mai ales femei, declară că veniturile nu sunt suficiente pentru un trai confortabil. Chiar și în economii puternice, pensia acoperă, de regulă, cheltuielile curente, dar nu garantează confortul financiar. Nordul Europei: pensii ridicate și sisteme mai stabile În statele nordice, situația este diferită. În Finlanda, de exemplu, pensia medie ajunge la aproximativ 1.600–1.800 de euro, peste media europeană. În Luxemburg, Danemarca sau Suedia, pensiile pot depăși 2.000 de euro lunar, susținute de economii puternice și sisteme de pensii mixte (public + privat). Aici, pensionarii își permit, în general un nivel de trai stabil, acces mai facil la servicii medicale și sociale, activități de timp liber sau călătorii. Estul Europei: venituri mai mici, vulnerabilitate mai mare În Europa de Est, realitatea este mai apropiată de cea din România. În mai multe state din regiune, pensiile anuale sunt sub 8.000 de euro, adică sub 700 de euro pe lună. În aceste condiții, pensionarii sunt mai expuși la creșterea prețurilor la energie și alimente, dependența de sprijin familial, limitarea consumului la strictul necesar. Diferențele reale: nu doar venituri, ci putere de cumpărare Un aspect esențial este că diferențele dintre pensii se reduc atunci când sunt raportate la costul vieții. Deși în termeni nominali diferențele între țările UE pot fi de aproape 9 ori, acestea scad la aproximativ 3,5 ori atunci când sunt ajustate la puterea de cumpărare. Cu alte cuvinte, un pensionar dintr-o țară mai săracă nu este de nouă ori mai sărac în termeni reali, dar diferența rămâne semnificativă. O problemă europeană: pensia nu mai garantează confortul La nivel european, sistemele de pensii oferă, în medie, aproximativ 63% din venitul avut înainte de pensionare. Acest lucru înseamnă că, pentru majoritatea pensionarilor, nivelul de trai scade inevitabil după retragerea din activitate. În plus, aproximativ 15% dintre pensionarii europeni sunt expuși riscului de sărăcie, chiar și în state dezvoltate.

Viața unui pensionar în România în 2026 (sursa: Pexels/Roman Biernacki)
Pensie de 37.000 de lei lunar (sursa: Pexels/Andrea Piacquadio)
Economie

Cum ajungi la o pensie de 37.000 de lei lunar: carieră mixtă stat-privat

O carieră solidă, construită pe venituri ridicate atât în sectorul public, cât și în mediul privat, poate duce la pensii de peste 30.000 de lei brut lunar, în baza principiului contributivității. Pensie de 37.000 de lei lunar Potrivit datelor furnizate de Casa Județeană de Pensii Iași, cele mai mari două pensii din județ depășesc acest prag, fiind rezultatul unor ani îndelungați de contribuții consistente. Citește și: Propuneri scandaloase la șefiile Parchetului General și DIICOT. La DNA - varianta cea mai rezonabilă Cea mai mare pensie aflată în plată ajunge la 37.063 de lei brut lunar, iar a doua este de 30.734 de lei, ambele provenind din cariere desfășurate în poziții-cheie din sistemul public și în mediul privat. Pe locul al treilea se află o pensie de 24.005 lei brut lunar, obținută în urma activității în cercetare științifică, ceea ce arată că pragul de 30.000 de lei rămâne rezervat, deocamdată, unor cariere excepționale. Continuarea, în Ziarul de Iași

Adeverințele de pensie pot costa 1.000 euro (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Adeverințele pentru pensie pot costa și până la 1.000 de euro (tarifele Arhivelor Naționale)

În 2026, românii care își pregătesc dosarul de pensie pot ajunge să plătească sume considerabile pentru adeverințele necesare obținerii drepturilor de pensie, potrivit tarifelor stabilite de Arhivele Naționale. Adeverințele de pensie pot costa 1.000 euro Costurile diferă în funcție de perioada de muncă verificată și de tipul documentelor solicitate din arhivele fostelor locuri de muncă. Citește și: Pîslaru o bagă pe Kovesi în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene: acces direct la date Un exemplu de calcul publicat de Ziarul de Iași arată că, pentru 20 de ani de activitate profesională, suma poate ajunge la 3.551 de lei. La acest cost se pot adăuga TVA-ul și eventualele cheltuieli de transmitere a documentelor, ceea ce ridică nota finală la niveluri apropiate de 1.000 de euro. Continuarea, în Ziarul de Iași

Plata pensiilor în februarie, alt calendar decât cel pentru ianuarie. Avantajul cardului (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Plata pensiilor în februarie, alt calendar decât cel pentru ianuarie. Avantajul cardului

Pensionarii vor primi pensiile aferente lunii februarie conform calendarului de plăți stabilit de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP), fără întârzierile înregistrate în luna ianuarie, când zilele libere au influențat termenele de plată. Zi fixă pentru plata pe card Plata pensiilor prin Poșta Română se face, ca de obicei, în perioada 1–15 a fiecărei luni, direct la domiciliul beneficiarilor. Citește și: Percheziții DNA la primăria lui Robert Negoiță, după o anchetă Recorder: ar fi construit un drum pe proprietatea fratelui său cu banii Primăriei Pentru pensionarii care primesc banii în cont curent sau pe card, viramentele sunt programate, de regulă, pentru data de 12 a lunii, dar nu mai târziu de 13. Potrivit lui Radu Ursanu, directorul Regionalei Poșta Română Iași, distribuirea pensiilor a început luni, 2 februarie. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Pensia medie a unui magistrat, 25.443 de lei net (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Pensia specială medie a unui magistrat: 25.443 de lei net. Trei sferturi din sumă, de la stat

Numărul total al beneficiarilor de pensii de serviciu a ajuns, în decembrie 2025, la 11.841 de persoane, în creștere cu 53 de beneficiari față de luna precedentă. Dintre aceștia, 7.864 de pensionari primeau pensii din Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat (BASS), pe baza contributivității, potrivit datelor centralizate de Casa Națională de Pensii Publice. Judecătorii și procurorii, cei mai numeroși beneficiari de pensii speciale Cea mai mare categorie de beneficiari ai pensiilor de serviciu este reprezentată de judecători și procurori, conform Legii nr. 303/2022. În această categorie se regăseau 5.789 de pensionari, dintre care 2.546 aveau pensii plătite din BASS. Citește și: EXCLUSIV Cum a ajuns Claudiu Manda latifundiar milionar printr-o firmă fără angajați și cu profit minuscul. Rețeaua interlopilor, condamnaților și intermediarilor Tot aici se înregistrează și cea mai mare pensie medie de serviciu, în valoare de 25.443 de lei, compusă din: 7.527 lei din BASS 22.294 lei suportați din bugetul de stat Pensii de serviciu pentru corpul diplomatic și consular În baza Legii nr. 216/2015, privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic și consular al României, au beneficiat 787 de persoane, dintre care 693 aveau pensii din BASS. Pensia medie în acest caz a fost de 6.976 de lei, din care 3.002 lei proveneau din bugetul de stat. Pensii speciale pentru funcționarii publici parlamentari Potrivit CNPP, 870 de foști funcționari publici parlamentari beneficiau de pensii de serviciu în baza Legii nr. 215/2015, dintre care 652 aveau pensii din BASS. Pensia medie pentru această categorie era de 6.230 de lei, cu o componentă de 3.541 de lei suportată din bugetul de stat. Personalul aeronautic civil navigant, peste 1.300 de beneficiari În baza Legii nr. 83/2015, care completează statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist, 1.338 de pensionari beneficiau de pensii de serviciu, toți având pensii din BASS. Pensia medie pentru această categorie se ridica la 13.103 lei, din care 8.071 de lei erau suportați din bugetul de stat. Pensii de serviciu acordate foștilor angajați ai Curții de Conturi Pensii de serviciu au fost acordate și unui număr de 681 de foști angajați ai Curții de Conturi, toți cu pensii din BASS. Pensia medie era de 10.360 de lei, din care 2.451 de lei reprezentau contribuția bugetului de stat. Personalul auxiliar din instanțe și parchete Conform Legii nr. 130/2015, pentru personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor, 2.376 de pensionari beneficiau de pensii de serviciu, dintre care 1.954 aveau pensii din BASS. Pensia medie pentru această categorie era de 7.113 lei, din care 4.343 de lei erau suportați din bugetul de stat.

Pensii mai mari pentru gradul I de invaliditate (sursa: Pexels/Matthias Zomer)
Eveniment

Crește pensia pentru gradul I de invaliditate. Nu e nevoie de cerere sau recalculare

Pensionarii încadrați în gradul I de invaliditate vor beneficia, începând cu 1 iulie 2026, de o creștere automată a indemnizației pentru însoțitor, fără a fi necesară depunerea unei cereri sau recalcularea pensiei. Pensii mai mari pentru gradul I de invaliditate Indemnizația lunară va ajunge la aproximativ 2.163 de lei, în creștere de la 2.025 de lei, ca urmare a majorării salariului minim brut la 4.325 de lei. Citește și: Propuneri-șoc ale PSD pentru șefia SRI: plagiator, premierul lui Dragnea, și soțul Olguței Vasilescu - surse presă Suma se acordă lunar, suplimentar față de pensia de invaliditate, persoanelor cu afecțiuni grave care necesită sprijin permanent pentru activitățile zilnice. Potrivit Legii nr. 360/2023, indemnizația pentru însoțitor reprezintă 50% din salariul minim brut pe economie, este suportată din bugetul de stat și se menține inclusiv după trecerea la pensia pentru limită de vârstă. Continuarea, în Ziarul de Iași

Pensii plătite cu întârziere în ianuarie (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Pensii plătite cu întârziere în ianuarie: diferențe pe talon pentru unii pensionari

Plata pensiilor în luna ianuarie va întârzia cu aproximativ o săptămână pentru o parte dintre pensionari, pe fondul modificării calendarului de distribuire. Pensii plătite cu întârziere în ianuarie În același timp, unii beneficiari vor regăsi pe talon câțiva lei în plus, ca urmare a recalculării pensiilor. Citește și: EXCLUSIV Cine este elvețianul care, cu un gest spontan bine intenționat, a stârnit scandalul începutului de an în România Pensionarii care primesc banii prin Poșta Română vor încasa pensia mai târziu decât de obicei, în timp ce plățile pe card rămân programate conform calendarului stabilit. Din cauza zilelor libere legale din ianuarie 2026, distribuirea pensiilor prin Poșta Română se va face în intervalul 9–22 ianuarie, față de perioada obișnuită 1–15 ale lunii. Continuarea, în Ziarul de Iași

Polițist cere creșterea pensiei în instanță (sursa: reporteris.ro)
Eveniment

Un polițist pensionat la 47 de ani cu pensie de 8.500 de lei net cere o creștere în instanță

Comisarul-șef Ovidiu Buculei are o experiență de peste 27 de ani în sistemul judiciar, parcurgând treptat toate treptele ierarhice. După zece ani de activitate ca subofițer, în anul 2003 a trecut în corpul ofițerilor. Doi ani mai târziu, în 2005, a fost numit șef al Biroului de Investigații Criminale din cadrul Poliției Municipiului Iași. Ulterior, în perioada 2013–2020, a condus Secția 3 Poliție, consolidându-și reputația prin funcții de conducere importante. Trecerea în rezervă și începutul demersurilor pentru drepturile salariale Potrivit Reporter de Iași, în septembrie 2020, odată cu trecerea în rezervă, Buculei a început demersurile pentru recunoașterea și recuperarea drepturilor financiare. Citește și: EXCLUSIV Directorul Autorității Aeronautice a distrus structura de securitate cibernetică. Obligat de lege să o refacă, a angajat personal necalificat Acesta a decis să conteste modul în care au fost calculate salariile polițiștilor în perioada activității sale. Acuzații privind lipsa de transparență în calculul salariilor Fostul ofițer susține că sistemul de calcul al salariilor a fost „total netransparent”, fiind fundamentat pe ordine de ministru clasificate ca „secret de serviciu”. El afirmă că polițiștii nu aveau acces la algoritmul real de calcul și, prin urmare, nu puteau ști dacă sunt nedreptățiți. Algoritmi secreți și imposibilitatea verificării veniturilor Conform declarațiilor sale, atât ordinele de ministru, cât și algoritmii software folosiți pentru stabilirea veniturilor erau clasificați. Astfel, polițiștii primeau doar suma finală, fără posibilitatea de a verifica dacă formula aplicată corespundea prevederilor legale. Buculei consideră că această opacitate a deschis calea unor nereguli în plata drepturilor salariale.

Germania lansează „pensia anticipată” pentru copii și adolescenți (sursa: Pexels/cottonbro studio)
Internațional

Guvernul va da fiecărui copil și adolescent 10 euro lunar pentru pensie (Germania)

Guvernul german a aprobat miercuri un proiect de lege care vizează consolidarea pilonului privat al sistemului de pensii, introducând o subvenție de stat garantată de 10 euro pe lună pentru copiii și adolescenții cu vârste între 6 și 18 ani. Măsura urmărește crearea timpurie a unui fond de economii pentru pensie și face parte dintr-o reformă amplă a pensiilor private. Subvenție lunară de 10 euro pentru viitoarea pensie Așa-numita „pensie anticipată” presupune constituirea unui depozit individual de economii pentru pensie, destinat generațiilor tinere. Citește și: EXCLUSIV Fals agent SRI cu relații în cercul lui Putin și vizite în Rusia, infiltrat la Cotroceni și Romarm Potrivit Ministerului german de Finanțe, plățile lunare de 10 euro pentru copiii născuți în 2020 vor fi acordate retroactiv de la 1 ianuarie 2026. Începând cu anul 2029, schema va fi extinsă și pentru alte grupe de vârstă care nu erau inițial incluse. Friedrich Merz: un sistem de pensii echitabil între generații Cancelarul german Friedrich Merz a declarat că reforma urmărește echitatea între generații și consolidarea încrederii în sistemul de pensii. Potrivit acestuia, combinarea pensiei anticipate cu economiile private reprezintă un pas esențial pentru garantarea unui venit sigur la bătrânețe. Conturi de economii fără garanții, dar cu randament mai mare Reforma introduce o nouă categorie de produse de economisire pentru pensie, respectiv conturi fără cerințe de garanție. Guvernul susține că acestea oferă oportunități mai mari de profitabilitate. Totodată, produsele cu capital garantat — între 80% și 100% din contribuții — vor rămâne disponibile pentru persoanele care preferă siguranța. Soluție colectivă pentru copiii fără cont deschis de părinți Pentru copiii și adolescenții care beneficiază de subvenția lunară de 10 euro, dar ai căror părinți nu deschid un cont individual de economii, statul va asigura o soluție de investiții colective. Astfel, drepturile la pensie nu vor depinde de decizia părinților. Fondurile acumulate pot fi ulterior transferate într-un contract personal, în cazul deschiderii unui cont individual. Stimulente suplimentare pentru familii Părinții vor primi, pentru fiecare euro contribuit până la 1.200 de euro, o subvenție de 25 de cenți per copil, în limita a 300 de euro anual. Măsura are ca scop încurajarea economisirii private pentru pensia copiilor încă din primii ani de viață. Bonus pentru tinerii care economisesc devreme Reforma prevede și un bonus destinat tinerilor care intră pe piața muncii. Orice persoană care semnează un contract de economii pentru pensie înainte de împlinirea vârstei de 25 de ani va beneficia de o subvenție unică suplimentară de 200 de euro. Modificări în calculul subvențiilor fiscale Deși sistemul actual de stimulare fiscală rămâne în vigoare — contribuții neimpozitate în faza de acumulare și impozitarea ulterioară a beneficiilor — modul de calcul al subvențiilor va fi ajustat. În viitor, pentru fiecare euro contribuit până la 1.200 de euro, statul va acorda 30 de cenți (35 de cenți din 2029), iar pentru următorii 600 de euro, 20 de cenți per euro. Contribuția personală maximă subvenționată va fi de 1.800 de euro anual. Lars Klingbeil: educație financiară de la vârste fragede Ministrul german de Finanțe, Lars Klingbeil, a subliniat că „pensia anticipată” oferă tinerilor un capital de pornire pentru economiile lor de pensie. El a evidențiat și rolul educației financiare, arătând că reforma implică activ copiii și adolescenții în planificarea pensionării și sprijină familiile să economisească eficient pe termen lung.

Reforma pensiilor magistraților, CCR amână decizia (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Justiție

CCR ține nervii tuturor întinși: va lua o decizie pe 28 decembrie pe pensiile magistraților

Curtea Constituțională a României a decis, miercuri, să amâne pentru 28 decembrie analiza sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) privind noul proiect de reformă a pensiilor magistraților propus de Guvernul condus de Ilie Bolojan. Înalta Curte a votat în unanimitate sesizarea Curții Constituționale Vinerea trecută, judecătorii ICCJ au decis în unanimitate trimiterea proiectului la CCR. Citește și: De ce Nicușor Dan nu poate numi șefi noi la SRI și SIE: are nevoie de aprobarea Parlamentului, dominat de PSD. Ce compromisuri au făcut Băsescu și Iohannis Președinta instanței supreme, Lia Savonea, a convocat Secțiile Unite pentru exprimarea unei poziții oficiale privind reforma pensiilor speciale ale magistraților. Cei 102 judecători prezenți au votat pentru sesizarea Curții Constituționale. Proiectul ar încălca independența justiției Într-un comunicat de presă, ICCJ a enumerat motivele pentru care consideră proiectul neconstituțional. Printre acestea: discriminarea magistraților în raport cu alte categorii care beneficiază de pensii de serviciu afectarea independenței justiției eliminarea de facto a pensiei de serviciu încălcarea jurisprudenței CJUE, CEDO și a deciziilor CCR folosirea unor termeni neclari și existența unor lacune normative ce compromit previzibilitatea legii Potrivit ICCJ, legea „anulează în practică pensiile de serviciu”, întrucât pentru magistrații care nu îndeplinesc condițiile de pensionare la intrarea în vigoare a legii, pensia ar fi diminuată semnificativ, iar pentru generațiile viitoare ar deveni chiar inferioară pensiei din sistemul public. Judecătorii reclamă un tratament juridic discriminatoriu Instanța supremă susține că proiectul creează un regim juridic dezavantajos pentru magistrați comparativ cu alte profesii care beneficiază de pensii speciale. În plus, ICCJ subliniază lipsa unei fundamentări financiare reale în expunerea de motive. Cine sunt beneficiarii pensiilor de serviciu ICCJ a prezentat și date privind structura bugetară a pensiilor de serviciu: peste 200.000 de persoane beneficiază de pensii speciale aproximativ 190.000 (90%) provin din sistemul de apărare și ordine publică peste 10.000 aparțin altor categorii profesionale, inclusiv magistrați și grefieri costul pentru aceste pensii (în afara celor militare) a fost de 2,2 miliarde lei pensiile militare au depășit în 2024 suma de 14 miliarde lei Potrivit ICCJ, expunerea de motive a Guvernului „transmite un narativ neadevărat”, nefiind fundamentată economic. Prevederile proiectului Guvernul a aprobat noul proiect de reformă, care prevede: creșterea graduală a vârstei de pensionare la 65 de ani limitarea pensiei la maximum 70% din indemnizația netă din ultima lună de activitate Consiliul Superior al Magistraturii a emis aviz negativ, în timp ce judecătorii și procurorii au cerut menținerea pensiei la un nivel apropiat de ultimul salariu. Premierul Ilie Bolojan a insistat însă pentru plafonul de 70%. Primul proiect, declarat neconstituțional în octombrie Reforma anterioară a pensiilor magistraților a fost respinsă de CCR pe 20 octombrie, ca urmare a unei sesizări similare depuse de ICCJ. Motivul invocat atunci: Guvernul nu a solicitat la timp avizul consultativ al CSM, deși era obligatoriu din punct de vedere procedural.

Tichetele casnice, tot mai folosite (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Tichetele casnice ajută zilierii plătiți fără acte să fie înregistrați la sănătate și pensii

Tichetele pentru activități casnice câștigă teren, iar tot mai mulți oameni descoperă că pot plăti legal și simplu ajutorul în gospodărie. Zilierii, avantaj la sănătate și pensii Cu peste 1.800 de prestatori și 1.207 beneficiari înregistrați în acest an la Iași, sistemul devine o alternativă accesibilă la munca „la negru”. Citește și: Anca Alexandrescu, pe primul loc în ultimul sondaj al campaniei electorale Introduse la 1 ianuarie 2024, tichetele pentru activități casnice au atras până la finalul anului trecut aproape 690 de beneficiari și peste 1.200 de prestatori în județ, potrivit AJOFM Iași. Prestatorii care reușesc să preschimbe lunar minimum 85 de tichete – aproximativ 1.275 de lei – pot fi incluși în sistemul public de sănătate și pensii, fără a plăti separat contribuțiile, oferind astfel un plus de siguranță și predictibilitate celor care desfășoară activități casnice. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Calendarul pensiilor pentru luna decembrie (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Care este calendarul primirii pensiilor de Sărbători în funcție de metoda de plată

Pensiile de sărbători vor fi distribuite conform calendarului obișnuit, fără modificări majore, au confirmat reprezentanții Casei Județene de Pensii Iași. Calendarul pensiilor pentru luna decembrie Astfel, pensionarii care primesc banii prin Poșta Română îi vor primi în perioada 2 – 15 decembrie, având în vedere că pe 1 decembrie, zi liberă națională, subunitățile poștale sunt închise. Citește și: Două sondaje publicate azi o dau pe Anca Alexandrescu la 19%, în marja de eroare față de locul II Cei care încasează pensia pe card vor avea sumele virate în cont pe 12 decembrie. Așadar, pensiile nu se acordă mai devreme, dar vor ajunge în timp util pentru pregătirile de sărbători. Continuarea, în Ziarul de Iași

Șef DIICOT, jignit de declarațiile Oanei Gheorghiu (sursa: Facebook/Dan Bubuiug)
Eveniment

Șeful DIICOT Sălaj, care câștigă 32.000 de lei net lunar, se declară "jignit" de Oana Gheorghiu

Procurorul-șef al DIICOT Sălaj, Dan Bubuiug, a reacționat public după afirmațiile vicepremierului Oana Gheorghiu privind pensiile de serviciu ale magistraților. Șef DIICOT, jignit de declarațiile Oanei Gheorghiu Bubuiug a spus că s-a simțit jignit de modul în care un demnitar al statului a pus problema pensiilor speciale, considerând declarațiile nedrepte față de munca magistraților. Citește și: Cum m-a dat Băluță pe mâna unui procuror DIICOT a cărui parteneră de viață lucra pentru amicii săi Într-un mesaj publicat pe Facebook, Dan Bubuiug a relatat că, în ziua respectivă, a participat la o acțiune amplă împreună cu polițiștii de la Crimă Organizată, pentru prinderea în flagrant a unui suspect de trafic de droguri. Acesta a afirmat că, după o intervenție de peste 27 de ore, urmată de o percheziție și de o propunere de arestare preventivă admisă de instanță, a aflat din presă că pensia sa ar fi „plătită din banii copiilor și bolnavilor”. „Am luptat toată cariera pentru protecția acestor oameni” Procurorul-șef DIICOT Sălaj a subliniat că a lucrat întreaga carieră pentru protejarea celor vulnerabili și că astfel de declarații publice aduc atingere demnității profesiei. El a precizat că va continua să își facă meseria cu aceeași dedicare, însă a ținut să își exprime dezamăgirea față de atitudinea vicepremierului. Veniturile lui Bubuiug Potrivit declarației de avere depuse în 2024, Dan Bubuiug a câștigat în anul anterior 266.883 lei din salarii și 116.918 lei după ce a dat DIICOT în judecată și a cerut bani în plus. În total, peste 383.000 de lei pe an, adică aproape 32.000 de lei net lunar. Declarația Oanei Gheorghiu despre pensiile speciale Vicepremierul Oana Gheorghiu afirmase, într-o emisiune la Digi24, că România nu își mai permite plata pensiilor speciale, considerând sistemul actual „un fel de Caritas”. Ea a spus că banii destinați acestor pensii ar putea fi redirecționați către copii și spitale, stârnind reacții critice în rândul magistraților și al altor beneficiari ai pensiilor de serviciu.

Pensia medie a ajuns la 2.775 de lei (sursa: Pexels/Matthias Zomer)
Economie

Pensia medie în România, țară cu 4,7 milioane de pensionari, este de 2.775 de lei

În luna octombrie 2025, în România erau înregistrați 4.692.612 pensionari, potrivit datelor centralizate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP). Pensia medie a ajuns la 2.775 de lei Cifra este cu 198 mai mică decât în luna precedentă, iar pensia medie a ajuns la 2.775 de lei. Citește și: Patru judecători CCR demontează argumentele majorității PSD prin care a fost blocată reforma pensiilor speciale Valoarea totală a drepturilor de pensie plătite s-a ridicat la 13,021 miliarde de lei. Pensii mici în agricultură Din totalul pensionarilor, 540.718 persoane au perioade lucrate în agricultură. Pentru această categorie, pensia medie a fost de doar 720 de lei, una dintre cele mai scăzute valori din sistem. Cei mai mulți pensionari, la limita de vârstă Conform CNPP, 3.775.635 de persoane s-au pensionat la limita de vârstă, dintre care 2.156.560 sunt femei. Pensia medie în acest caz a fost de 3.104 lei, peste media generală la nivel național. Pensii anticipate și de invaliditate În octombrie 2025, 2.552 de persoane au primit pensii anticipate, cu o valoare medie de 3.656 de lei. Alte 69.543 de persoane beneficiau de pensii anticipate parțiale, în medie de 2.620 de lei. Totodată, 399.873 de pensionari primeau pensii de invaliditate, cu o medie de 1.102 lei. Dintre aceștia, 45.934 aveau gradul I de invaliditate, pentru care pensia medie era de 964 de lei. Pensii de urmaș și ajutoare sociale În aceeași lună, 443.911 persoane au beneficiat de pensii de urmaș, cu o valoare medie de 1.501 lei. În plus, 98 de pensionari au primit ajutor social, în valoare medie de 540 de lei.

Pensiile magistraților, mai mari decât orice altă pensie "specială" (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Pensie specială de magistrat de 8.000 de euro net, mult peste pensiile altor "speciali"

În județul Iași, cea mai mare pensie de serviciu (cunoscută și ca pensie specială) atinge aproape 50.000 lei brut pe lună, echivalentul a peste 10.000 de euro, iar în contul beneficiarului rămân peste 8.000 de euro net lunar. Pensiile contributive, mult mai mici Prin comparație, cea mai mare pensie contributivă din județ, obținută după 49 de ani și nouă luni de activitate, este de aproximativ 37.000 lei brut (circa 7.400 de euro), cu un venit net lunar de 30.600 lei, adică aproximativ 6.100 de euro. Citește și: Bolojan a desființat unul din proiectele lui Burduja: inutila extindere a electrocentralei Craiova Conform datelor oficiale, în anul precedent, statul a plătit în Iași suma totală de 82,6 milioane lei (aproximativ 16,5 milioane euro) pentru pensii de serviciu. Din această sumă, 74,1 milioane lei (14,8 milioane euro) au fost direcționați către magistrați. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră