luni 07 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

pensie

162 articole
Eveniment

Bani în plus pentru pensionari de la Primărie: unde se mai pot depune cereri pentru tichete sociale în toamna lui 2026

Pensionarii cu venituri mici pot primi, în anumite orașe, tichete sociale acordate din bugetul local, separat de ajutoarele plătite de stat. Programele nu sunt însă identice în toată țara: fiecare consiliu local stabilește suma, plafonul de venit, perioada de înscriere și produsele care pot fi cumpărate. În toamna anului 2026, cererile mai pot fi depuse la Cluj-Napoca, iar la Roman se deschide în octombrie o nouă sesiune pentru ajutorul de Crăciun. În alte municipii, campaniile de iarnă sunt anunțate, de regulă, mai târziu. Ajutoarele primăriei nu sunt aceleași cu tichetele acordate de stat Primul lucru pe care pensionarii trebuie să îl știe este că există două categorii diferite de sprijin. Citește și: Ajutoare de urgență pentru pensionari în 2026: cine poate primi bani și unde trebuie depusă cererea Programul național privind tichetele sociale pentru alimente și mese calde este finanțat din fonduri europene și de la bugetul de stat. În perioada 2025–2027, cardul este încărcat cu 125 de lei o dată la șase luni. În cazul pensionarilor, sprijinul se acordă persoanelor de cel puțin 65 de ani care beneficiază de indemnizația socială pentru pensionari. Pentru acest program nu se depune, de regulă, cerere la primărie, beneficiarii fiind identificați prin bazele de date ale instituțiilor publice. Separat, consiliile locale pot crea propriile programe, finanțate din bugetul municipiului. Aici regulile diferă considerabil: într-un oraș se pot acorda 500 de lei pe an, în altul 100 sau 200 de lei înaintea sărbătorilor, iar plafonul de venit poate varia de la aproximativ 1.300 de lei la 2.600 de lei. Primirea ajutorului național nu înseamnă automat că pensionarul este exclus de la programul local. Cumulul depinde de regulamentul adoptat de fiecare consiliu local. Cluj: 500 de lei pentru alimente, cu cereri până la 27 noiembrie Cel mai consistent program local identificat în această toamnă este „Alimente 2026”, derulat de Primăria Cluj-Napoca prin Direcția de Asistență Socială și Medicală. Citește și: Vouchere, tichete și bani în plus pentru pensionarii cu pensii mici: ajutoare de stat în 2026 Peste 9.000 de clujeni cu venituri reduse ar urma să beneficieze de tichete sociale în valoare de 500 de lei pentru fiecare persoană eligibilă. Cererile pot fi depuse până vineri, 27 noiembrie 2026, ultima zi lucrătoare a lunii. Sprijinul este acordat pe card și poate fi utilizat pentru cumpărarea de alimente. Pentru pensionari și celelalte categorii asimilate – invalizi, veterani, văduve de război, persoane deportate, foști prizonieri sau persecutați politic – plafonul este: - maximum 2.600 de lei venit net lunar, dacă solicitantul locuiește singur; - maximum 1.700 de lei venit net lunar pentru fiecare membru al familiei, dacă pensionarul locuiește împreună cu alte persoane. Programul îi include și pe șomerii cu venituri reduse, beneficiarii venitului minim de incluziune, persoanele cu handicap grav sau accentuat neinstituționalizate, victimele violenței domestice și victimele traficului de persoane. Dosarul pensionarului trebuie să conțină cererea și declarația pe propria răspundere, actele privind componența familiei, cupoanele de pensie și documentele care arată toate veniturile obținute de membrii familiei în luna anterioară solicitării. Cererile pot fi depuse la primăriile de cartier, la sediul DASM sau online, prin registratura electronică. Primăria verifică veniturile în sistemul PatrimVen și în propriile baze de date. O condiție importantă este ca solicitantul să își fi achitat obligațiile restante către bugetul local. Regulile complete sunt publicate de Primăria Cluj-Napoca. Roman: cererile pentru tichetele de Crăciun se depun din octombrie La Roman, pensionarii cu venituri reduse și persoanele cu handicap pot solicita două tranșe de tichete sociale în 2026: una pentru Paște și una pentru Crăciun. Citește și: Drepturile pensionarilor în spitale în 2026: când pot face gratuit RMN și CT, ce fac dacă li se cer bani și unde reclamă abuzurile Pentru tranșa de iarnă, cererile se depun în perioada 1 octombrie–6 noiembrie 2026, la Direcția de Asistență Socială Roman. Tichetele vor fi distribuite între 2 și 23 decembrie și trebuie ridicate până la sfârșitul anului. Ajutorul are o valoare de 100 de lei pentru fiecare tranșă și poate fi folosit pentru cumpărarea alimentelor de bază și a medicamentelor. Pot beneficia: - persoanele singure pensionare; - familiile în care cel puțin un membru este pensionar; - persoanele singure sau familiile în care există o persoană cu handicap; Condiția este ca venitul net să nu depășească 2.000 de lei pe lună pentru fiecare membru al familiei și solicitantul să aibă domiciliul în municipiul Roman. Dosarul cuprinde cererea-tip, declarația pe propria răspundere, actele de identitate, cuponul de pensie, documentele privind starea civilă și, dacă este cazul, adeverințele de salariu ale celorlalți membri ai familiei sau certificatul de handicap. Pentru persoanele nedeplasabile, cererea poate fi depusă de soț, soție ori de reprezentantul legal. Regulamentul prevede însă că declarațiile se completează și se semnează în prezența funcționarului Direcției de Asistență Socială. Calendarul și condițiile apar în regulamentul Primăriei Roman. Brașov: programul „Dar din suflet pentru seniori” Brașovul derulează programul „Dar din suflet pentru seniori”, prin care pensionarii cu venituri reduse primesc tichete sociale pe card, în valoare totală de 200 de lei, pentru cumpărarea de produse alimentare. La campania organizată înaintea Paștelui 2026 au fost eligibili pensionarii cu domiciliul în municipiul Brașov și venituri lunare de cel mult 2.000 de lei. Programul are la bază Hotărârea Consiliului Local nr. 102/2023 și este organizat, în mod obișnuit, atât înaintea Paștelui, cât și înaintea Crăciunului. La începutul lunii septembrie, sesiunea pentru sărbătorile de iarnă 2026 nu fusese încă anunțată oficial. Pensionarii care îndeplinesc plafonul de venit ar trebui să urmărească, în lunile octombrie și noiembrie, pagina Direcției de Asistență Socială Brașov. În campaniile anterioare, persoanele care dețineau deja cardul social primeau suma pe același suport, iar noii beneficiari trebuiau să depună documentele cerute de direcție. Iași: tichete de 100 de lei pentru aproape 12.000 de pensionari Primăria Iași acordă tradițional tichete sociale pensionarilor cu venituri mici, atât înaintea Paștelui, cât și cu ocazia sărbătorilor de iarnă. În primăvara anului 2026 au fost incluși în program 11.839 de pensionari de drept și pensionari de invaliditate ale căror pensii cumulate nu depășeau 1.800 de lei. Fiecare beneficiar a primit un carnet în valoare totală de 100 de lei, format din zece tichete a câte 10 lei. Pentru campania pascală, beneficiarii au fost identificați pe baza evidențelor Casei Județene de Pensii, cu condiția să aibă domiciliul în municipiul Iași și să fie în plată în luna de referință. Campania pentru Crăciun 2026 nu era încă lansată la începutul toamnei. Dacă municipalitatea păstrează procedura utilizată în anii precedenți, informațiile privind beneficiarii și distribuirea vor fi publicate mai aproape de sărbători de Direcția de Asistență Socială Iași. Pensionarii nu ar trebui să presupună însă că plafonul de 1.800 de lei sau suma de 100 de lei vor rămâne automat neschimbate: acestea trebuie confirmate prin anunțul aferent noii ediții. Botoșani: program separat pentru pensionarii cu cele mai mici venituri Și municipiul Botoșani acordă, în mod tradițional, tichete înaintea Paștelui și Crăciunului. În prima campanie din 2026, au fost eligibili pensionarii sistemului public care împliniseră sau urmau să împlinească vârsta de 65 de ani și aveau domiciliul în municipiu. Venitul provenit din pensie, la care s-a adăugat a douăsprezecea parte din dobânda anuală netă aferentă depozitelor bancare, nu putea depăși 1.307 lei. De asemenea, solicitantul nu trebuia să primească anumite indemnizații destinate persoanelor cu handicap grav sau accentuat. Tichetele puteau fi folosite nu numai pentru alimente, ci și pentru îmbrăcăminte, produse de igienă, medicamente, servicii medicale ori servicii de curățenie. Direcția de Asistență Socială Botoșani nu publicase încă, la începutul lunii septembrie, calendarul pentru Crăciun 2026. Existența campaniilor din anii anteriori nu înlocuiește însă anunțul oficial: pensionarii trebuie să verifice dacă programul este reluat și dacă plafonul de venit a fost modificat. Bistrița: sesiunea din 2026 s-a încheiat, dar programul continuă La Bistrița, cererile pentru tichetele și cardurile sociale din 2026 au fost primite între 2 iunie și 10 iulie. Au putut aplica pensionarii pentru limită de vârstă, beneficiarii pensiilor de invaliditate sau de urmaș, indiferent de vârstă, dacă aveau venituri nete lunare de cel mult 1.800 de lei. Au mai fost eligibile persoanele cu handicap accentuat neinstituționalizate, cu venituri în aceeași limită, precum și persoanele de peste 65 de ani fără niciun venit. Dosarul a cuprins actul de identitate, cuponul de pensie și, după caz, certificatul de handicap sau declarația privind lipsa veniturilor. Condițiile ediției din 2026 au fost publicate de Primăria Bistrița. În septembrie nu mai pot fi depuse cereri pentru această sesiune, dar programul este relevant pentru pensionarii care vor să urmărească lansarea ediției următoare. De ce diferă atât de mult sumele și plafoanele Tichetele locale nu reprezintă un drept acordat în mod uniform tuturor pensionarilor din România. Ele sunt beneficii de asistență socială create prin hotărâri ale consiliilor locale și plătite din bugetele municipiilor. Din acest motiv, două persoane care au aceeași pensie, dar locuiesc în orașe diferite, pot primi ajutoare diferite sau este posibil ca numai una dintre ele să fie eligibilă. Primăria poate condiționa sprijinul de: - domiciliul în localitate; - un anumit plafon al pensiei ori al venitului pe membru de familie; - vârsta solicitantului; - lipsa datoriilor la bugetul local; - depunerea unei cereri într-un interval strict; - prezentarea tuturor veniturilor familiei; - neinstituționalizarea beneficiarului. Unele programe iau în calcul exclusiv pensia, altele adună salariile membrilor familiei, indemnizațiile, veniturile din șomaj sau chiar dobânzile obținute din depozite bancare. Ce trebuie să facă pensionarul înainte de a merge la primărie Primul pas este verificarea site-ului primăriei și al direcției locale de asistență socială. Informațiile vechi găsite pe rețelele sociale pot conține termene, plafoane și sume care nu mai sunt valabile. În mod obișnuit, dosarul cuprinde: - cererea-tip și declarația pe propria răspundere; - cartea de identitate; - cuponul de pensie din luna anterioară; - acte privind membrii familiei; - dovezi ale veniturilor acestora; - certificatul de handicap, dacă este cazul; - împuternicirea sau documentele reprezentantului legal, dacă pensionarul nu se poate deplasa. Este importantă și data depunerii. Un pensionar care îndeplinește toate condițiile poate pierde ajutorul dacă prezintă dosarul după expirarea termenului. În toamna lui 2026, certitudinea este că programul de la Cluj-Napoca primește cereri până la 27 noiembrie, iar sesiunea de la Roman se desfășoară între 1 octombrie și 6 noiembrie. Pentru Brașov, Iași, Botoșani și alte localități care organizează campanii de Crăciun, pensionarii trebuie să urmărească noile anunțuri: simplul fapt că au primit tichete anul trecut sau înaintea Paștelui nu garantează acordarea automată a unei noi tranșe.

Bani în plus pentru pensionari de la Primărie: unde se mai pot depune cereri pentru tichete sociale în toamna lui 2026
Cum obții pensia comunitară dacă ai lucrat în mai multe țări: acte necesare și reguli valabile în 2026
Eveniment

Cum obții pensia comunitară dacă ai lucrat în mai multe țări: acte necesare și reguli valabile în 2026

Românii care au lucrat legal în mai multe state europene nu pierd anii de contribuție și nici nu trebuie să deschidă câte un dosar în fiecare țară. Perioadele de asigurare se cumulează pentru stabilirea dreptului la pensie, însă fiecare stat calculează și plătește numai partea corespunzătoare activității desfășurate sub legislația sa. Dosarul poate fi depus la o singură instituție, care va comunica apoi cu toate țările implicate. Ce este, de fapt, „pensia comunitară” Denumirea de „pensie comunitară” este folosită curent, dar nu desemnează o pensie specială plătită de Uniunea Europeană și nici o pensie unică în care sunt transferate toate contribuțiile. Citește și: Ajutoare de urgență pentru pensionari în 2026: cine poate primi bani și unde trebuie depusă cererea Este mecanismul prin care sistemele publice de pensii din statele europene își coordonează regulile, astfel încât o persoană care a muncit în mai multe țări să nu piardă perioadele de asigurare. Principalele reguli sunt prevăzute de Regulamentul european nr. 883/2004 și de Regulamentul de aplicare nr. 987/2009. Acestea nu uniformizează pensiile și nu obligă statele să folosească aceeași vârstă de pensionare ori aceeași formulă de calcul.  Ele stabilesc însă trei principii esențiale: - perioadele de asigurare realizate în diferite state se iau în considerare împreună pentru deschiderea dreptului; - fiecare țară calculează partea care îi revine; - pensia poate fi plătită, de regulă, și în alt stat decât cel care a acordat-o. Regulile se aplică în statele Uniunii Europene, precum și, în condițiile acordurilor existente, în Norvegia, Islanda, Liechtenstein și Elveția. Pentru Regatul Unit trebuie verificată situația concretă, deoarece după Brexit se aplică Acordul de retragere sau noile reguli de coordonare dintre UE și Regatul Unit. Anii lucrați în străinătate se adaugă la vechimea din România Cea mai importantă regulă este totalizarea perioadelor de asigurare. Citește și: Punctele de stabilitate pot adăuga sute de lei la pensie: cine le primește și cum se calculează în 2026 Să presupunem că o persoană a lucrat 11 ani în România, 14 ani în Italia și 8 ani în Germania. Pentru verificarea îndeplinirii stagiului minim, instituțiile pot lua în calcul un total de 33 de ani. Astfel, cei 11 ani din România nu sunt analizați izolat atunci când persoana nu ar îndeplini doar cu aceștia condiția cerută de legislația română. Această adunare a perioadelor nu înseamnă însă că România va plăti pentru toți cei 33 de ani. România va suporta numai partea aferentă perioadelor recunoscute în sistemul său, Italia partea pentru cei 14 ani, iar Germania partea pentru cei opt ani. Prin urmare, contribuțiile nu se mută dintr-o țară în alta, iar salariile obținute în străinătate nu sunt transformate automat în puncte de pensie românești. Poți primi două, trei sau chiar mai multe pensii În practică, beneficiarul poate primi mai multe plăți și mai multe decizii de pensionare. Citește și: Drepturile pensionarilor în spitale în 2026: când pot face gratuit RMN și CT, ce fac dacă li se cer bani și unde reclamă abuzurile Fiecare instituție verifică propriile perioade de cotizare și aplică legislația națională. Dacă solicitantul a lucrat în România, Spania și Germania, el poate ajunge să primească: o pensie din România; o pensie din Spania; o pensie din Germania. Sumele pot intra separat în cont și chiar în zile diferite. Nu există o instituție europeană care să adune banii și să vireze lunar o singură „pensie comunitară”. Cum calculează fiecare țară suma datorată Instituția de pensii din fiecare stat efectuează, după caz, două calcule. Primul este calculul național sau „pensia independentă”. Acesta se face numai pe baza contribuțiilor plătite în țara respectivă, dacă persoana îndeplinește condițiile legale fără să fie nevoie de anii din celelalte state. Al doilea este calculul european, proporțional. Instituția adună perioadele realizate în statele participante și stabilește mai întâi o pensie teoretică: suma pe care persoana ar fi primit-o dacă ar fi lucrat toată perioada în acel sistem. Apoi păstrează numai proporția aferentă anilor lucrați efectiv în țara respectivă. Un exemplu simplificat: dacă o persoană are 30 de ani de asigurare în total, dintre care zece într-un anumit stat, acesta va calcula pensia teoretică pentru 30 de ani și va plăti partea corespunzătoare celor zece ani. Dacă sunt posibile ambele calcule, autoritatea trebuie să compare rezultatele și să acorde prestația mai avantajoasă, potrivit regulilor europene. Comisia Europeană explică mecanismul calculului național și pro-rata. Patru ani lucrați într-o țară nu se pierd O confuzie frecventă este că o perioadă mai mică decât stagiul minim cerut de un stat ar fi pierdută. De exemplu, dacă Germania solicită cel puțin cinci ani pentru deschiderea dreptului, iar o persoană a lucrat acolo numai patru ani, instituția germană trebuie să ia în considerare și perioadele realizate în celelalte state europene pentru a verifica eligibilitatea. Dacă stagiul minim este îndeplinit prin totalizare, Germania va putea plăti partea aferentă celor patru ani. Există o regulă specială pentru perioadele mai mici de un an. Dacă legislația statului respectiv nu permite acordarea unei pensii pentru o asemenea perioadă, lunile nu dispar, ci pot fi preluate în calcul de statul sau statele în care persoana a fost asigurată mai mult timp. Perioadele suprapuse nu sunt însă numărate de două ori. Dacă o persoană figurează asigurată simultan în două sisteme pentru același interval, instituțiile vor aplica regulile europene privind legislația competentă. Nu toate pensiile încep în aceeași zi Fiecare stat își păstrează propria vârstă standard de pensionare și propriile condiții de acordare. O persoană poate îndeplini condițiile pentru pensia românească în 2026, dar să fie obligată să mai aștepte pentru partea datorată de un alt stat. Pensia din acea țară va începe numai după atingerea vârstei prevăzute de legislația sa. Așadar, faptul că România emite o decizie de pensionare nu obligă automat Germania, Italia, Spania sau Franța să înceapă plata în aceeași lună. Solicitantul trebuie să analizeze atent și pensionarea anticipată. Începerea mai devreme a unei pensii poate reduce definitiv suma acordată de statul respectiv și poate avea consecințe diferite în celelalte sisteme.  Autoritățile europene recomandă verificarea vârstelor și a regulilor din fiecare țară înainte de alegerea datei pensionării. Unde se depune dosarul dacă locuiești în România Persoana cu domiciliul sau reședința obișnuită în România depune cererea la casa teritorială de pensii de care aparține. Nu trebuie să călătorească în fiecare țară și nici să depună, din proprie inițiativă, câte un dosar complet la fiecare instituție. Casa de pensii devine instituție de contact și transmite informațiile către autoritățile statelor în care solicitantul declară că a lucrat. Cererea depusă la instituția competentă este, în principiu, valabilă pentru toate statele implicate. Solicitantul trebuie însă să enumere complet țările și perioadele lucrate. O țară omisă din cerere poate însemna verificări suplimentare, întârzieri sau chiar necesitatea deschiderii ulterioare a unei noi proceduri. Solicitantul trebuie să completeze în mod obligatoriu o anexă specială la cererea de pensie, unde va nota: denumirea angajatorilor din străinătate, perioadele exacte (luna/anul), localitatea și, extrem de important, numărul de securitate socială/de identificare la pensie primit din acea țară (de exemplu, Codice Fiscale în Italia, N.A.F. sau N.I.R. în Franța, N.I.E. în Spania etc.). Acest număr scurtează timpul de căutare în bazele de date externe cu până la 80%. Unde depui cererea dacă locuiești în străinătate Românul stabilit într-un alt stat european depune cererea la instituția de asigurări sociale de la locul său de reședință, dacă a fost asigurat și acolo. Acea instituție va contacta casa teritorială de pensii din România și autoritățile celorlalte țări în care persoana a lucrat. Nu este necesară deplasarea în România. Dacă solicitantul nu a lucrat niciodată în statul în care locuiește, cererea se depune, de regulă, la instituția din statul în care a lucrat ultima dată. Aceeași regulă este prezentată atât de CNPP, cât și de Comisia Europeană. Ce acte sunt necesare Lista exactă depinde de tipul pensiei și de țările implicate. Pentru partea românească pot fi necesare, între altele: actul de identitate și documentele de stare civilă; carnetul de muncă și adeverințele privind vechimea; adeverințele privind sporurile, veniturile și condițiile de muncă; livretul militar sau diploma de studii, dacă perioadele respective sunt relevante; documentele cerute pentru pensia de invaliditate ori de urmaș, după caz; datele contului bancar. Pentru perioadele din străinătate sunt foarte importante: numărul de asigurare socială atribuit în fiecare țară; denumirea și adresa angajatorilor; datele exacte sau aproximative ale angajării; contractele de muncă, fluturașii de salariu, certificatele de activitate ori extrasele de contribuții disponibile; eventualele decizii sau comunicări primite de la instituțiile străine. Lipsa contractelor nu înseamnă automat pierderea perioadei. Instituțiile trebuie să verifice evidențele oficiale între ele. Totuși, un număr de asigurare greșit, un nume schimbat prin căsătorie sau lipsa datelor despre angajator poate prelungi considerabil procedura. Munca „la negru”, pentru care nu au fost declarate și plătite contribuții, nu devine stagiu de cotizare doar pentru că persoana poate demonstra că a locuit în țara respectivă. Excepție fac sistemele în care anumite drepturi sunt legate și de perioadele de rezidență, potrivit legislației acelui stat. Cu cât timp înainte trebuie începută procedura Dosarele internaționale durează mai mult decât cele exclusiv naționale, deoarece instituțiile trebuie să identifice persoana, să confirme perioadele și să schimbe documente. Este prudent ca verificarea situației să înceapă cu cel puțin șase luni înainte de data estimată a pensionării. Extraselor oficiale de cotizare din străinătate (cum ar fi cel de la INPS în Italia sau Deutsche Rentenversicherung în Germania) poate dura câteva luni. Asta nu înseamnă neapărat depunerea prematură a cererii oficiale, ci solicitarea extraselor de contribuții, verificarea numelor și numerelor de asigurare și strângerea actelor. O întârziere administrativă nu ar trebui să anuleze dreptul, dar depunerea tardivă a cererii poate afecta data de la care sunt acordate sumele, în funcție de legislația fiecărui stat. De aceea, pensionarul nu trebuie să aștepte până când toate autoritățile străine îi confirmă informal vechimea pentru a se adresa instituției competente. Fiecare stat emite propria decizie După verificări, fiecare țară transmite propria decizie privind dreptul, cuantumul și data începerii plății. Instituția de contact întocmește și o sinteză a deciziilor, cunoscută în procedura europeană sub forma documentului P1. Dacă deciziile par să se influențeze negativ sau există neconcordanțe între ele, beneficiarul poate solicita reexaminarea, în condițiile prevăzute de regulile europene. O decizie greșită nu se contestă însă „la Bruxelles”. Decizia emisă de România se atacă potrivit legislației române, iar cea emisă de Italia, Germania sau Spania se contestă prin procedura și în termenul indicate de instituția țării respective. Regulamentul nr. 987/2009 obligă fiecare autoritate să precizeze căile de atac și termenele aplicabile. Pensia poate fi virată într-un cont din România Pensia dobândită într-un stat european poate fi, în principiu, plătită beneficiarului care locuiește într-un alt stat participant. Persoana poate furniza un cont bancar acceptat de instituția plătitoare, însă trebuie să verifice eventualele comisioane de transfer și de schimb valutar. Faptul că pensionarul se mută în România nu îi anulează pensia obținută în străinătate. El trebuie însă să anunțe schimbarea adresei și să respecte obligațiile instituției plătitoare, inclusiv trimiterea certificatului de viață atunci când acesta este solicitat. Pensia comunitară nu se acordă automat Instituțiile europene schimbă informații, dar procedura nu pornește numai pentru că persoana a ajuns la o anumită vârstă. Este necesară o cerere de pensionare. De asemenea, simpla contribuție într-un stat nu garantează aceeași categorie de pensie în toate țările. O instituție poate acorda pensie pentru limită de vârstă, în timp ce alta poate considera că solicitantul nu a împlinit încă vârsta legală. În cazul pensiei de invaliditate, statele pot face evaluări medicale distincte și pot ajunge la concluzii diferite. Mit vs realitate În spațiul public există mai multe informații greșite privind pensiile comunitare. Atenție, așadar, la aceste afirmații: „Trebuie să aleg țara din care vreau pensia” – Fals. Persoana poate avea drepturi în fiecare stat în care a fost asigurată. „Anii din străinătate se transferă în România” – Fals. Ei sunt totalizați pentru deschiderea dreptului, dar rămân în evidența statului în care au fost realizați. „România va plăti inclusiv pentru salariile din străinătate” – Fals. Fiecare țară își calculează partea potrivit contribuțiilor și regulilor proprii. „Dacă am lucrat numai câțiva ani într-o țară, îi pierd” – De regulă, fals. Perioadele pot fi folosite prin totalizare, iar pentru intervalele mai mici de un an există reguli speciale. „Dacă m-am pensionat în România, toate pensiile pornesc automat” – Fals. Fiecare stat aplică propria vârstă de pensionare. „Trebuie să plătesc un intermediar ca să-mi adune vechimea” – Fals. Comunicarea dintre instituțiile publice este parte a procedurii oficiale și nu presupune plata unui comision către firme private. Regula esențială: anii se adună, banii nu Pentru un român care a lucrat în mai multe țări, formula cea mai simplă este aceasta: perioadele se adună pentru a verifica dreptul la pensie, dar fiecare stat plătește separat numai partea sa. O singură cerere poate pune în mișcare întregul mecanism, însă solicitantul trebuie să declare toate țările, să ofere date cât mai exacte și să înceapă pregătirea din timp. Pensia comunitară nu este un cadou european și nici o pensie în plus, ci garanția că mobilitatea între state nu șterge anii în care contribuțiile au fost plătite.

Pensionarii pot lua mai ușor bani de la CAR decât de la bancă, dar există riscuri: costurile și capcanele din contract
Eveniment

Pensionarii pot lua mai ușor bani de la CAR decât de la bancă, dar există riscuri: costurile și capcanele din contract

Casele de Ajutor Reciproc ale Pensionarilor sunt prezentate adesea drept alternativa mai prietenoasă la creditele bancare: condiții mai simple, dobânzi aparent avantajoase și rate adaptate pensiei. Împrumutul rămâne însă o datorie în toată regula. Contractul poate fi pus direct în executare, iar neplata îi poate afecta atât pe pensionar, cât și pe giranții săi. De ce aleg pensionarii CAR-ul în locul băncii Pentru mulți pensionari, CAR-ul nu este prima alegere pentru că ar avea automat cel mai ieftin împrumut, ci pentru că este instituția care îi acceptă. Citește și: Ajutoare de urgență pentru pensionari în 2026: cine poate primi bani și unde trebuie depusă cererea O bancă poate refuza solicitantul din cauza vârstei, pensiei mici, altor rate sau istoricului de credit. CAR-ul poate acorda sume mai mici, poate lua în calcul fondul social acumulat și poate accepta unul sau mai mulți giranți. Procedura este, de regulă, mai apropiată de nevoile persoanelor vârstnice: discuție directă la ghișeu, mai puține formalități și rambursare adaptată pensiei. În plus, membrii pot beneficia de ajutoare nerambursabile și alte servicii sociale. Accesibil nu înseamnă însă automat avantajos. Dacă pensionarul se califică și pentru un credit bancar, trebuie să compare suma primită efectiv, costul total, rata, penalitățile și condițiile impuse giranților. O dobândă CAR aparent mai mică poate deveni mai costisitoare dacă este calculată la întreaga sumă inițială sau dacă împrumutul presupune cotizații și contribuții suplimentare. Nu există o ofertă CAR valabilă în toată țara Casele de Ajutor Reciproc ale Pensionarilor sunt organizații private, fără scop patrimonial, constituite pentru sprijinirea propriilor membri. Citește și: Vouchere, tichete și bani în plus pentru pensionarii cu pensii mici: ajutoare de stat în 2026 Potrivit Legii nr. 540/2002, ele pot acorda împrumuturi rambursabile, ajutoare nerambursabile și ajutoare pentru înmormântare. Legea nu stabilește însă o sumă maximă care poate fi împrumutată și nici o dobândă unică. Fiecare CAR își aprobă propriile reguli prin statut, normele de creditare și hotărârile consiliului director. Prin urmare, două case din orașe diferite, sau chiar din aceeași localitate, pot oferi condiții foarte diferite. Pentru a solicita un împrumut, pensionarul trebuie, de regulă, să devină membru, să achite taxa de înscriere, cotizația lunară și eventual contribuția la fondul pentru ajutorul de deces. Cât poate împrumuta un pensionar Suma acordată depinde, în principal, de: - valoarea pensiei și a celorlalte venituri; - fondul social acumulat; - vechimea în CAR; - existența și veniturile giranților; - celelalte rate aflate în plată; - istoricul de rambursare; - perioada pentru care este cerut împrumutul. Unele case acordă, fără giranți, doar o sumă egală cu fondul social sau puțin mai mare decât acesta. Pentru împrumuturile mai consistente pot fi solicitați unul, doi sau chiar mai mulți giranți. De exemplu, CARP Iași publică drept formulă orientativă o treime din pensia brută, înmulțită cu numărul ratelor, dar precizează că plafonul maxim este stabilit periodic de consiliul director. CARP „Omenia” București arată că, pentru anumite împrumuturi fără garant, rata lunară nu poate depăși 40% din pensie sau din venit. Acestea sunt însă reguli interne, nu plafoane stabilite pentru toate CAR-urile din România. Pensionarul nu trebuie să confunde suma aprobată cu suma pe care o va primi efectiv în mână. Din împrumut pot fi reținute cotizații restante, completarea fondului social, taxe sau alte obligații prevăzute de regulament. Fondul social nu este același lucru cu dobânda Fondul social este format, în principal, din cotizațiile depuse de membru. Citește și: Drepturile pensionarilor în spitale în 2026: când pot face gratuit RMN și CT, ce fac dacă li se cer bani și unde reclamă abuzurile În principiu, aceste sume îi aparțin și, la încetarea calității de membru, trebuie restituite titularului sau urmașilor, potrivit legii. Există însă o diferență esențială între fondul social și celelalte contribuții. Taxa de înscriere, contribuțiile administrative ori anumite sume destinate ajutoarelor nu sunt neapărat recuperabile. Pensionarul trebuie, așadar, să întrebe în scris: - ce sumă intră efectiv în fondul său social; - ce contribuții nu se restituie; - când poate retrage fondul social; - dacă retragerea este permisă în timpul derulării împrumutului; - dacă restanțele vor fi compensate din acest fond. În practică, fondul social poate rămâne blocat cât timp există un credit neachitat. Unele statute permit CAR-ului să stingă din el ratele, dobânzile și penalitățile restante. Dobânda afișată poate ascunde un cost mai mare Dobânda împrumuturilor este stabilită de consiliul director al fiecărui CAR. Citește și: Punctele de stabilitate pot adăuga sute de lei la pensie: cine le primește și cum se calculează în 2026 Tocmai de aceea, simpla formulă „dobândă de 10%” sau „12% pe an” nu este suficientă pentru a aprecia oferta. Pensionarul trebuie să afle asupra cărei sume se calculează dobânda: - la soldul rămas după fiecare rată; - la întreaga sumă inițială, pentru toată perioada; - anticipat, cu reținerea ei înainte ca banii să fie încasați; - printr-o formulă proprie prevăzută de normele CAR. Diferența poate fi importantă. La un împrumut de 10.000 de lei pe un an, o dobândă de 12% aplicată „în sistem plat”, la întreaga sumă inițială, înseamnă 1.200 de lei. Dacă dobânda nominală de 12% este calculată lunar la soldul descrescător, costul dobânzii este considerabil mai mic. De aceea, întrebarea corectă nu este doar „Care este dobânda?”, ci: „Câți bani primesc efectiv și care este suma totală pe care trebuie să o restitui?”. Taxele mici care pot scumpi împrumutul Costul real poate include, pe lângă dobândă: - taxa de înscriere; - cotizația lunară obligatorie; - contribuția pentru ajutorul de deces; - taxa de analiză sau de administrare, dacă există; - completarea obligatorie a fondului social; - asigurarea împrumutului; - penalități pentru întârziere; - cheltuieli de notificare și executare silită. O parte din fondul social poate fi restituită ulterior, dar pensionarul trebuie să dispună de bani pentru constituirea lui. Dacă este obligat să depună, de exemplu, 2.000 de lei pentru a accesa un împrumut de 10.000 de lei, suma pe care o poate folosi imediat este, în realitate, mai mică. Girantul nu semnează „doar pentru dosar” Una dintre cele mai periculoase confuzii este aceea că girantul oferă numai o recomandare morală. În realitate, el garantează plata datoriei în condițiile stabilite prin contract. Dacă pensionarul nu își achită ratele, CAR-ul poate cere plata de la girant sau poate începe executarea împotriva acestuia. Contractul trebuie citit pentru a vedea dacă girantul răspunde solidar, situație în care creditorul se poate îndrepta direct împotriva sa, fără să fie obligat să epuizeze mai întâi toate posibilitățile de recuperare de la titular. Un pensionar nu ar trebui să accepte să fie girant înainte de a vedea suma, perioada, rata lunară, penalitățile și întinderea exactă a obligației asumate. Garanția poate rămâne în vigoare ani întregi. Contractul CAR poate fi pus direct în executare Legea nr. 540/2002 prevede expres că un contract de împrumut încheiat cu o casă de ajutor reciproc a pensionarilor constituie titlu executoriu. Aceasta este una dintre cele mai importante „capcane” ale împrumutului. Dacă apar restanțe, CAR-ul nu trebuie să obțină mai întâi o hotărâre judecătorească printr-un proces obișnuit pentru a demonstra existența datoriei. Contractul poate sta direct la baza executării silite. În funcție de situație, pot urma: - compensarea datoriei cu fondul social; - penalități de întârziere; - solicitarea plății de la giranți; - poprirea pensiei și a altor venituri; - urmărirea conturilor sau a bunurilor; - cheltuieli suplimentare de executare. Pentru datoriile obișnuite, veniturile periodice pot fi urmărite, în general, până la o treime din venitul lunar net. Dacă există mai multe popriri, reținerile cumulate nu pot depăși, de regulă, jumătate din venitul net. Pentru veniturile foarte mici există o protecție suplimentară prevăzută de Codul de procedură civilă, dar pensia nu este complet ferită de executare. Ce se întâmplă dacă pensionarul nu mai poate plăti Prima greșeală este ignorarea ratelor și a notificărilor. Restanța nu dispare, iar penalitățile și costurile de recuperare pot continua să crească. Pensionarul ar trebui să depună imediat o cerere scrisă prin care să solicite, după posibilitățile oferite de CAR: - reeșalonarea datoriei; - prelungirea perioadei de rambursare; - reducerea temporară a ratei; - folosirea unei părți din fondul social; - amânarea justificată a unei rate; - refinanțarea soldului în condiții suportabile. CAR-ul nu este obligat să accepte orice propunere, dar negocierea înainte de executare poate evita costuri importante. Orice înțelegere trebuie consemnată în scris; o promisiune verbală făcută la ghișeu nu modifică automat contractul. Dacă suma pretinsă pare greșită sau executarea a început cu încălcarea legii, pensionarul poate formula contestație la executare. Termenele sunt scurte, de regulă, 15 zile de la actul de executare ori de la momentul în care a luat cunoștință de poprire, astfel că este necesară consultarea rapidă a unui avocat. Datoria nu dispare automat la deces Moartea titularului nu stinge în mod automat împrumutul. Dacă există o asigurare care acoperă decesul, soldul poate fi achitat în limitele și condițiile poliței. Fără o asemenea protecție, CAR-ul se poate îndrepta, după caz, asupra fondului social, asupra garanțiilor și împotriva moștenitorilor care acceptă succesiunea, în limitele regulilor succesorale. Ajutorul de deces acordat de CAR nu trebuie confundat cu asigurarea creditului. Un ajutor destinat familiei nu înseamnă automat că împrumutul rămas este anulat. Cele șapte întrebări care trebuie puse înainte de semnare Înainte să accepte împrumutul, pensionarul ar trebui să ceară în scris răspunsul la șapte întrebări: Ce sumă primesc efectiv în mână? Care este suma totală de restituit? Cum se calculează dobânda? Ce taxe și contribuții sunt nerambursabile? Cât din fondul social rămâne blocat? Ce penalități se aplică după prima rată întârziată? Ce riscă titularul și fiecare girant în caz de neplată sau deces? CAR-ul poate fi o soluție rezonabilă pentru o cheltuială urgentă, mai ales atunci când banca refuză creditarea. Dar accesul mai simplu nu înseamnă lipsa riscurilor. Cea mai sigură alegere nu este împrumutul cu procentul cel mai mic scris pe afiș, ci acela pentru care pensionarul cunoaște dinainte fiecare leu primit, fiecare leu de restituit și consecințele primei rate pe care nu o mai poate plăti.

Medicamente cu reducere de 90% pentru pensionari: cum poți cere o variantă mai ieftină în farmacie
Eveniment

Medicamente cu reducere de 90% pentru pensionari: cum poți cere o variantă mai ieftină în farmacie

Pensionarii cu venituri reduse pot plăti mult mai puțin pentru anumite tratamente prescrise de medic. Programul social pentru compensarea medicamentelor acoperă 90% din prețul de referință pentru pensionarii ale căror venituri din pensii nu depășesc 2.020 de lei pe lună. Reducerea nu se aplică însă oricărui produs cumpărat din farmacie, iar „compensat 90%” nu înseamnă întotdeauna că pacientul achită doar 10% din prețul afișat. Cine poate beneficia de compensarea cu 90% Programul este destinat pensionarilor care obțin venituri din pensii și, după caz, din indemnizația socială pentru pensionari de cel mult 2.020 de lei pe lună inclusiv. Citește și: Ajutoare de urgență pentru pensionari în 2026: cine poate primi bani și unde trebuie depusă cererea Așadar, dreptul nu se pierde dacă pensia este exact 2.020 de lei. Pensionarii care depășesc plafonul, chiar și cu o sumă mică, nu mai pot primi medicamentele din Sublista B prin acest program special, dar rămân eligibili pentru nivelurile obișnuite de compensare aplicabile tuturor persoanelor asigurate. La stabilirea dreptului sunt avute în vedere exclusiv veniturile din pensii și indemnizația socială pentru pensionari. Foarte important: programul se aplică indiferent dacă beneficiarii realizează sau nu alte tipuri de venituri în afara pensiei (cum ar fi chirii, drepturi de autor sau dobânzi), acestea nefiind luate în calcul pentru pierderea dreptului. Nu se acordă bani în numerar Pensionarul nu primește o sumă separată pentru cumpărarea tratamentului și nu depune o cerere pentru plata retroactivă a medicamentelor. Citește și: Vouchere, tichete și bani în plus pentru pensionarii cu pensii mici: ajutoare de stat în 2026 Sprijinul este acordat direct prin rețeta compensată. Medicul emite prescripția în cadrul programului destinat pensionarilor cu venituri mici, iar farmacia scade partea suportată din fondurile publice. Pensionarul achită contribuția personală (coplata) și, dacă este cazul, diferența dintre prețul de referință și prețul produsului ales. Ce medicamente intră în program Compensarea specială de 90% privește medicamentele ale căror denumiri comune internaționale sunt incluse în Sublista B a listei aprobate prin HG nr. 720/2008. Citește și: Drepturile pensionarilor în spitale în 2026: când pot face gratuit RMN și CT, ce fac dacă li se cer bani și unde reclamă abuzurile În sistemul obișnuit, medicamentele din această sublistă sunt compensate cu 50% din prețul de referință. Pentru pensionarii care îndeplinesc condiția de venit, compensarea urcă la 90%. Nu intră automat în program: - orice medicament eliberat fără prescripție; - suplimentele alimentare; - vitaminele cumpărate din proprie inițiativă; - produsele naturiste; - medicamentele care nu se regăsesc pe lista aprobată; - tratamentele cumpărate fără rețetă compensată. Faptul că un produs este recomandat de medic nu înseamnă automat că acesta poate fi cumpărat cu o compensare de 90%. Contează sublista în care este încadrată substanța activă și condițiile legale de prescriere. Limita rețetei compensate a ajuns la 336 de lei Pentru acest program există și o limită valorică. Compensarea de 90% se acordă pentru prescripțiile a căror valoare, calculată la nivelul prețului de referință, este de până la 336 de lei pe lună. Limita a fost majorată de la 330 la 336 de lei în 2025, după creșterea cotei de TVA aplicate medicamentelor. Modificarea nu trebuie confundată cu plafonul de venit de 2.020 de lei: prima sumă privește valoarea prescripției, iar cea de-a doua venitul pensionarului. Dacă schema de tratament depășește valoarea de 336 de lei, medicul va emite o a doua rețetă pentru restul medicamentelor. Pentru această a doua prescripție, pacientul nu va mai beneficia de reducerea de 90%, ci de compensarea standard de 50% aplicabilă Sublistei B. De ce pensionarul mai plătește bani la farmacie Cea mai importantă capcană este expresia „compensare de 90%”. Procentul nu se aplică obligatoriu la prețul final de vânzare al cutiei, ci la prețul de referință stabilit pentru medicamentul respectiv. De exemplu, dacă prețul de referință este de 20 de lei, statul suportă 18 lei. Dacă medicamentul ales costă exact 20 de lei, pensionarul va plăti doi lei. Dacă produsul comercial costă 28 de lei, pacientul poate achita cei doi lei rămași din prețul de referință, plus diferența de opt lei dintre prețul produsului și prețul de referință. Prin urmare, contribuția finală poate fi mai mare de 10% din prețul plătit la raft. Pensionarul poate cere o variantă mai ieftină La farmacie, pacientul poate întreba dacă există un medicament cu aceeași substanță activă, aceeași concentrație și formă farmaceutică, dar cu un preț mai apropiat de cel de referință. Farmacistul trebuie să ofere informații despre variantele disponibile. Schimbarea nu este însă posibilă în orice situație, în special atunci când medicul a stabilit, justificat medical, că tratamentul nu trebuie înlocuit. Este important ca pensionarul să nu renunțe la tratament și să nu schimbe singur doza sau produsul doar pentru că diferența de plată este ridicată. Poate cere medicului ori farmacistului să îi explice ce alternative compensate există. Cum se obține rețeta Pensionarul trebuie să se adreseze medicului de familie sau, după caz, medicului specialist aflat în relație contractuală cu casa de asigurări de sănătate. Pentru evitarea problemelor, este util să aibă la consultație: - actul de identitate; - cardul național de sănătate; - cel mai recent talon de pensie sau documentul care dovedește cuantumul pensiei; - scrisoarea medicală, dacă tratamentul a fost recomandat de un specialist. Medicul consemnează în evidențele sale informațiile privind pensia și emite rețeta cu indicarea corectă a programului. Dacă tratamentul a fost stabilit de un specialist, medicul de familie îl poate prescrie în continuare în limitele competenței sale și pe baza unei scrisori medicale conforme. La farmacie, medicamentele se eliberează pe baza prescripției și a cardului de sănătate, cu respectarea termenului de valabilitate al rețetei. Ce trebuie verificat dacă rețeta nu este compensată corect Dacă farmacia solicită o sumă neașteptat de mare, pensionarul trebuie să întrebe: - dacă rețeta a fost emisă în programul pentru pensionarii cu venituri mici; - dacă medicamentul se află în Sublista B; - care este prețul de referință; - cât reprezintă contribuția de 10%; - cât reprezintă diferența dintre prețul produsului și prețul de referință; - dacă există o variantă echivalentă mai ieftină. Bonul fiscal și documentele eliberate de farmacie trebuie păstrate. Dacă problema provine din modul în care a fost emisă rețeta, pensionarul trebuie să revină la medic. Dacă există suspiciunea unui refuz nejustificat sau a unui calcul incorect, poate solicita lămuriri casei județene de asigurări de sănătate. Compensarea de 90% nu înlocuiește celelalte drepturi Programul pentru pensionarii cu venituri mici este distinct de compensarea obișnuită acordată asiguraților și de medicamentele oferite în cadrul programelor naționale de sănătate. În funcție de afecțiune și de sublista în care este încadrat tratamentul, un pensionar poate beneficia și de medicamente compensate în alte procente sau, în anumite condiții, de tratamente fără contribuție personală la nivelul prețului de decontare. De aceea, plafonul de 2.020 de lei nu trebuie interpretat ca o limită generală peste care pensionarii pierd toate medicamentele compensate. El privește numai facilitatea suplimentară prin care medicamentele din Sublista B sunt compensate cu 90%, în loc de nivelul obișnuit de 50%.

Pensionarii pot recupera vechimea din anii de ucenicie: actele care dovedesc practica în producție
Eveniment

Pensionarii pot recupera vechimea din anii de ucenicie: actele care dovedesc practica în producție

Anii petrecuți la școala profesională nu sunt adăugați automat la vechimea pentru pensie. Pentru foștii elevi care au fost însă ucenici la locul de muncă, au primit salariu ori au desfășurat practică în producție, răspunsul poate fi diferit. Recunoașterea depinde de forma în care a fost organizată pregătirea, de perioada în care aceasta s-a desfășurat și, mai ales, de documentele pe care pensionarul le poate prezenta. Diploma de absolvire dovedește studiile, dar nu demonstrează singură existența unei activități care constituie stagiu de cotizare. Școala profesională nu este perioadă asimilată automat Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii face distincție între stagiul contributiv, perioadele asimilate și perioadele necontributive recunoscute de lege. Citește și: Cum se contestă corect o decizie de pensie în 2026: termenul de 45 de zile și cele mai frecvente greșeli Articolul 14 enumeră perioadele asimilate stagiului de cotizare. În această categorie intră, în anumite condiții, studiile universitare urmate la zi sau cu frecvență și absolvite cu diplomă, serviciul militar, anumite concedii pentru incapacitate temporară de muncă, perioadele în care persoana a beneficiat de unele drepturi de asigurări sociale și concediul pentru creșterea copilului. Școala profesională, fiind o formă de învățământ preuniversitar, nu apare în această enumerare. Prin urmare, simplul fapt că o persoană a urmat și a absolvit o școală profesională nu înseamnă că întreaga perioadă trebuie adăugată automat la pensie. Aceasta este diferența principală față de facultate: studiile universitare pot constitui perioadă asimilată dacă sunt îndeplinite condițiile legale, în timp ce școala profesională trebuie analizată în funcție de activitatea concretă desfășurată în timpul pregătirii. Elev la școala profesională sau ucenic la locul de muncă În trecut au existat mai multe forme de pregătire profesională, care astăzi pot părea identice, dar care aveau regimuri juridice diferite. Citește și: Punctele de stabilitate pot adăuga sute de lei la pensie: cine le primește și cum se calculează în 2026 Într-o primă situație, persoana era elev al unei școli profesionale, participa la cursuri și efectua perioade de practică, fără să aibă un raport de muncă ori statutul juridic al unui ucenic angajat. Într-o altă situație, pregătirea se făcea prin ucenicie la locul de muncă sau în școli profesionale organizate în legătură cu întreprinderile. Ucenicul putea desfășura activitate în producție, putea apărea în evidențele unității și putea primi salariu ori alte drepturi aferente muncii prestate. Numai denumirea înscrisă pe diploma de absolvire – „școală profesională”, „școală de meserii” sau „școală profesională de ucenici” – nu rezolvă automat problema. Casa de pensii va analiza ce formă de pregătire a existat în realitate și ce poate fi dovedit cu documente. Ce a stabilit Înalta Curte în privința uceniciei O bază juridică esențială este Decizia nr. 18/2015, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție într-un recurs în interesul legii. Citește și: Vouchere, tichete și bani în plus pentru pensionarii cu pensii mici: ajutoare de stat în 2026 Decizia este obligatorie pentru instanțe și a clarificat modul în care poate fi valorificată pregătirea profesională desfășurată prin ucenicie. Înalta Curte a stabilit reguli diferite, în funcție de perioada istorică: - înainte de 1 ianuarie 1949, ucenicia poate fi considerată stagiu de cotizare dacă ucenicul a primit salariu ori a cotizat la fostele case de asigurări sociale; - între 1 ianuarie 1949 și 1 ianuarie 1954, perioada poate fi recunoscută drept vechime în muncă, indiferent dacă a existat obligația virării contribuțiilor, dar constituie stagiu de cotizare numai în măsura în care s-a cotizat la fostele case de asigurări sociale; - după 1 ianuarie 1954 și până la 1 aprilie 2001, perioada practicii în producție desfășurate în cadrul pregătirii prin ucenicie poate constitui stagiu de cotizare și vechime în muncă. Pentru majoritatea pensionarilor interesați astăzi este relevantă ultima situație. Atenție însă la formulare: Înalta Curte se referă la perioada practicii în producție, nu stabilește că toți anii în care cineva a fost înscris la școala profesională se adaugă automat la vechime. Salariul și contractul de ucenicie sunt dovezi importante Primirea unui salariu, existența unui contract de ucenicie sau înscrierea persoanei în evidențele de muncă ale întreprinderii sunt argumente importante pentru recunoașterea perioadei. Totuși, în cazul uceniciei desfășurate între 1 ianuarie 1954 și 1 aprilie 2001, analiza nu trebuie redusă exclusiv la întrebarea dacă elevul a primit bani. Decizia ÎCCJ pune accent și pe dovada practicii în producție, în cadrul sistemului de pregătire profesională aplicabil la vremea respectivă. O bursă școlară nu este însă, prin ea însăși, echivalentă cu salariul. Nici masa, cazarea, echipamentul sau alte avantaje acordate elevilor nu demonstrează automat existența unui raport de muncă ori a unei perioade contributive. Casa de pensii trebuie să poată identifica natura sumelor primite și temeiul în care s-a desfășurat activitatea. Ce documente pot dovedi ucenicia și practica Pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001, dovada vechimii se face, în primul rând, cu carnetul de muncă. Dacă informațiile lipsesc, sunt incomplete sau nu descriu clar forma de pregătire, pot deveni necesare și alte înscrisuri. Pensionarul poate căuta: - carnetul de muncă; - contractul de ucenicie; - adeverințe eliberate de fostul angajator; - adeverințe ale școlii profesionale; - certificate sau foi matricole care conțin informații despre practica în producție; - decizia de repartizare la întreprindere; - evidențe privind încadrarea ca ucenic; - state de plată; - registre de evidență a personalului; - documente din care rezultă perioadele efective de practică; - acte păstrate de deținătorul legal al arhivei fostei întreprinderi. Adeverința ar trebui să indice cât mai precis perioada, forma de pregătire, unitatea în care s-a desfășurat practica, activitatea prestată, eventualele venituri și documentele primare pe baza cărora a fost emisă. O formulare generală precum „a urmat cursurile școlii profesionale în perioada 1975–1978” dovedește școlarizarea, dar poate fi insuficientă pentru a demonstra practica în producție sau ucenicia. Diploma nu este suficientă în toate cazurile Una dintre cele mai frecvente greșeli este depunerea exclusivă a diplomei de absolvire. Diploma arată că persoana a obținut o calificare, dar nu precizează neapărat: - câte luni a desfășurat practică în producție; - în ce întreprindere a lucrat; - dacă avea statut de ucenic; - dacă a primit salariu; - dacă au existat contribuții de asigurări sociale; - dacă practica a fost continuă sau organizată numai în anumite intervale. De aceea, pensionarul trebuie să încerce să obțină documente din arhiva școlii și din arhiva întreprinderii unde a fost făcută practica. Unde se caută actele dacă întreprinderea nu mai există Dispariția fostei fabrici nu înseamnă neapărat că au dispărut și documentele sale. Arhiva poate fi păstrată de: - societatea care a preluat întreprinderea; - lichidator; - un deținător legal de arhivă; - un operator economic autorizat să presteze servicii arhivistice; - Arhivele Naționale sau structurile județene, în funcție de fondul documentar; - unitatea de învățământ ori instituția care a preluat arhiva fostei școli. Solicitarea trebuie să conțină numele purtat în perioada respectivă, anul nașterii, denumirea exactă a școlii și întreprinderii, meseria, secția și intervalul aproximativ în care s-a desfășurat pregătirea. Este util ca pensionarul să ceară nu doar o confirmare a școlarizării, ci în mod expres o adeverință privind ucenicia, practica în producție, perioada efectivă, veniturile și documentele primare existente în arhivă. Ce face persoana care urmează să iasă la pensie Cine nu este încă pensionar ar trebui să depună înscrisurile odată cu cererea de pensionare și să păstreze copii ale tuturor documentelor. După primirea deciziei, trebuie verificată atent anexa privind stagiile valorificate. Dacă perioada de ucenicie sau practică nu apare, pensionarul poate solicita explicații scrise casei teritoriale de pensii. Dacă decizia refuză valorificarea perioadei, aceasta poate fi contestată la tribunalul competent, în termen de 45 de zile de la comunicare, potrivit articolului 127 din Legea nr. 360/2023. Decizia necontestată în termen devine definitivă. Ce poate face pensionarul dacă perioada lipsește din pensie Dacă pensionarul găsește ulterior documente noi, le poate depune la casa teritorială de pensii împreună cu o cerere prin care solicită valorificarea perioadei și recalcularea drepturilor. Trebuie făcută însă diferența între două situații: - recalcularea pe baza unor documente noi, care nu se aflau în dosar la stabilirea pensiei; - revizuirea, atunci când se constată diferențe între drepturile stabilite sau plătite și cele legal cuvenite, pe baza documentelor și situației care trebuiau analizate. Momentul de la care se acordă eventualele diferențe poate depinde de procedura aplicabilă. De aceea, cererea trebuie înregistrată oficial, iar pensionarul trebuie să solicite o decizie scrisă, nu să se mulțumească doar cu un răspuns verbal primit la ghișeu. O cerere fără număr de înregistrare este greu de dovedit ulterior. Recunoașterea perioadei poate majora pensia? Dacă perioada este acceptată drept stagiu și nu fusese valorificată anterior, ea poate influența vechimea totală și calculul pensiei. Efectul concret depinde însă de: - durata efectiv recunoscută; - veniturile care pot fi dovedite; - legislația aplicabilă perioadei respective; - celelalte stagii din dosar; - modul în care casa de pensii stabilește punctajul aferent. Nu se poate afirma că recunoașterea a doi sau trei ani de școală profesională aduce automat o anumită sumă. Uneori poate fi recunoscută numai practica efectivă, nu întreaga durată a studiilor. De asemenea, nu orice perioadă adăugată stagiului produce automat puncte de stabilitate. Potrivit Legii nr. 360/2023, acestea se acordă pentru stagiul de cotizare contributiv realizat peste 25 de ani. Efectul uceniciei asupra punctelor de stabilitate depinde de natura juridică în care perioada este recunoscută și de contribuțiile ori veniturile dovedite în cazul concret. Refuzul verbal al funcționarului nu încheie procedura Pensionarii primesc uneori explicația sumară că „școala profesională nu se ia în calcul”. Afirmația este corectă numai dacă se referă la simpla perioadă de școlarizare, fără alte elemente care să poată fi valorificate. Dacă persoana a fost ucenic, a lucrat într-o întreprindere sau a făcut practică în producție, situația trebuie analizată în lumina documentelor și a Deciziei ÎCCJ nr. 18/2015. Pensionarul ar trebui să depună actele înregistrat și să ceară emiterea unei decizii. Numai un act scris poate fi analizat și, dacă este cazul, contestat în instanță. Greșelile care pot duce la pierderea unei perioade de vechime Cele mai frecvente greșeli sunt: - presupunerea că diploma este suficientă; - solicitarea unei adeverințe care menționează doar anii de școală; - confundarea bursei cu salariul; - lipsa perioadelor exacte de practică; - renunțarea la căutarea arhivei după dispariția întreprinderii; - acceptarea unui refuz verbal din partea casei de pensii; - ratarea termenului de 45 de zile pentru contestarea deciziei; - solicitarea automată a recunoașterii tuturor anilor, fără separarea cursurilor de practica în producție. Regula esențială pentru foștii elevi ai școlilor profesionale Școala profesională nu este echivalentă automat cu vechimea în muncă. Dar nici nu trebuie exclusă din start numai pentru că nu figurează printre perioadele asimilate din actuala lege a pensiilor. Pentru foștii ucenici și pentru persoanele care au desfășurat practică în producție, perioada poate fi valorificată dacă forma de pregătire și activitatea sunt dovedite corespunzător. Rezultatul nu depinde doar de denumirea școlii, ci de ceea ce a făcut efectiv persoana, de regimul juridic aplicabil atunci și de actele care au rămas în arhive. Înainte de a accepta că anii respectivi sunt pierduți, pensionarul ar trebui să verifice carnetul de muncă, arhiva școlii și arhiva fostei întreprinderi. Uneori, o adeverință completă poate recupera o perioadă care lipsește de zeci de ani din dosarul de pensie.

România și SUA, acord istoric care schimbă pensiile românilor: din 1 septembrie 2026, anii lucrați în cele două țări vor putea fi cumulați
Eveniment

România și SUA, acord istoric care schimbă pensiile românilor: din 1 septembrie 2026, anii lucrați în cele două țări vor putea fi cumulați

Românii care au lucrat legal atât în țară, cât și în Statele Unite își vor putea folosi, de la 1 septembrie 2026, perioadele de asigurare din ambele state pentru a îndeplini condițiile de pensionare. Acordul nu transferă contribuțiile dintr-o țară în alta și nu transformă anii lucrați în America în pensie românească. El elimină însă o problemă birocratică majoră: perioadele prea scurte pentru obținerea unei pensii nu mai rămân izolate în două sisteme care nu comunică între ele. Un acord semnat în 2023, aplicabil abia din 2026 Acordul în domeniul securității sociale dintre România și Statele Unite ale Americii a fost semnat la București la 23 martie 2023 și ratificat de România prin Legea nr. 3/2024. Citește și: Punctele de stabilitate pot adăuga sute de lei la pensie: cine le primește și cum se calculează în 2026 Ulterior, prin HG nr. 650/2024, a fost aprobat Aranjamentul administrativ care stabilește modul concret în care instituțiile celor două state vor coopera, vor confirma perioadele de asigurare și vor soluționa cererile. Intrarea efectivă în vigoare a fost posibilă numai după finalizarea procedurilor interne din ambele țări și schimbul notificărilor diplomatice. Data de 1 septembrie 2026 a fost stabilită oficial prin Ordinul ministrului Afacerilor Externe nr. 1.076/2026. Documentul este descris drept un acord de „totalizare”, mecanism folosit de Statele Unite în relația cu numeroase alte țări pentru coordonarea sistemelor de securitate socială. Ce problemă exista până acum România și Statele Unite nu aveau un mecanism bilateral prin care perioadele de asigurare să poată fi puse împreună pentru deschiderea dreptului la pensie. Citește și: Cum se contestă corect o decizie de pensie în 2026: termenul de 45 de zile și cele mai frecvente greșeli Un român putea, de exemplu, să fi lucrat: - zece ani în România, insuficienți pentru stagiul minim contributiv de 15 ani cerut, în general, pentru pensia pentru limită de vârstă; - opt ani în Statele Unite, insuficienți pentru cele 40 de trimestre de asigurare necesare, în mod obișnuit, unei pensii americane de retragere. Persoana avea în total 18 ani de activitate, dar niciunul dintre cele două sisteme nu putea folosi anii din celălalt stat. Exista astfel riscul ca perioade importante de muncă și contribuție să nu deschidă dreptul la nicio pensie. De la 1 septembrie 2026, România și SUA vor putea totaliza perioadele de asigurare pentru a verifica dacă persoana îndeplinește condițiile minime prevăzute de fiecare legislație. Anii se adună pentru deschiderea dreptului, nu pentru plata unei singure pensii Cea mai importantă regulă este și cea care poate genera cele mai multe confuzii: totalizarea nu înseamnă că România preia contribuțiile plătite în Statele Unite și nici că SUA plătesc pentru anii lucrați în România. Perioadele din cele două țări sunt adunate numai pentru a verifica îndeplinirea condiției de stagiu. După deschiderea dreptului: - România calculează și plătește partea aferentă perioadelor de asigurare realizate în sistemul românesc; - Statele Unite calculează și plătesc partea aferentă perioadelor de asigurare realizate în sistemul federal american. Beneficiarul poate ajunge, așadar, să primească două plăți distincte, stabilite prin două decizii și calculate potrivit legislației fiecărui stat. Un exemplu simplu Să presupunem că o persoană a lucrat zece ani în România și opt ani în Statele Unite. Privite separat, perioadele pot fi insuficiente. Cei zece ani din România sunt sub stagiul minim contributiv de 15 ani. Cei opt ani din SUA pot însemna mai puțin decât cele 40 de trimestre necesare în sistemul american. În baza acordului, instituțiile pot lua în calcul cariera totală de 18 ani pentru a verifica dreptul. Dacă sunt îndeplinite și celelalte condiții, România va calcula o prestație proporțională cu cei zece ani de asigurare românească, iar SUA vor calcula o prestație pe baza veniturilor și perioadelor asigurate în sistemul american. România nu va plăti o pensie pentru 18 ani, iar Statele Unite nu vor considera că persoana a muncit optsprezece ani în SUA. Sunt luați în calcul și anii lucrați înainte de 1 septembrie 2026 Acordul nu se aplică numai muncii desfășurate după intrarea sa în vigoare. La stabilirea drepturilor pot fi luate în considerare și perioadele de asigurare realizate anterior datei de 1 septembrie 2026. Prin urmare, un pensionar sau un viitor pensionar care a lucrat în America în urmă cu zece, douăzeci ori treizeci de ani poate beneficia de noul mecanism, dacă activitatea respectivă a fost acoperită de sistemul federal american de securitate socială. Nu vor putea fi transformate în perioade de asigurare: - munca nedeclarată; - activitățile pentru care nu a existat acoperire în sistemul relevant; - simpla ședere în Statele Unite; - perioadele petrecute cu viză turistică, fără activitate legală; - veniturile pentru care nu au fost create drepturi în sistemul federal american. Acordul recunoaște perioade de asigurare, nu orice perioadă în care persoana s-a aflat sau a desfășurat o activitate în cealaltă țară. Și programele Work and Travel pot conta, dar nu automat Studenții români care au lucrat legal în Statele Unite prin programe de tip Work and Travel se pot întreba dacă lunile respective vor conta la pensie. Răspunsul depinde de modul în care a fost tratat venitul în sistemul american. Dacă persoana a fost exceptată de la contribuțiile Social Security și Medicare, perioada nu generează trimestre de acoperire și nu poate fi folosită prin acord. Faptul că a existat un contract, un număr de securitate socială sau impozit federal reținut nu demonstrează automat plata contribuțiilor pentru pensia americană. Impozitul pe venit și contribuția la Social Security sunt obligații diferite. Persoana trebuie să își verifice istoricul veniturilor și al creditelor de asigurare în evidențele Social Security Administration. Pentru pensia americană sunt necesare cel puțin șase trimestre În sistemul american, dreptul obișnuit la pensia de retragere presupune, în general, acumularea a 40 de „quarters of coverage”, denumite frecvent credite sau trimestre de asigurare. Acordurile de totalizare permit folosirea perioadelor din celălalt stat dacă persoana nu are suficiente credite americane. Social Security Administration precizează însă că trebuie să existe cel puțin șase trimestre de acoperire în SUA pentru ca perioadele din celălalt stat să fie folosite la deschiderea dreptului american. Șase trimestre înseamnă aproximativ un an și jumătate de acoperire, dar nu trebuie confundate mecanic cu șase trimestre calendaristice consecutive. Creditele americane se acordă în funcție de veniturile asigurate realizate într-un an și de regulile valabile în perioada respectivă. Dacă persoana nu are nici măcar cele șase trimestre americane, anii lucrați în România nu vor crea singuri o pensie plătită de SUA. România nu plătește pentru perioade mai mici de un an Acordul conține și o regulă pentru perioadele foarte scurte. Dacă totalul perioadelor de asigurare realizate în România este mai mic de un an și acea perioadă nu generează singură un drept potrivit legislației române, instituția română nu va plăti o prestație separată pentru ea. Perioada nu dispare însă neapărat. Ea poate fi luată în considerare de instituția americană la stabilirea dreptului potrivit regulilor acordului. În sens invers, pentru ca SUA să acorde o prestație totalizată, persoana trebuie să aibă minimum cele șase trimestre de asigurare americană. Dacă îndeplinești condițiile fără totalizare, pensia se calculează după regulile naționale Dacă o persoană are suficient stagiu în România pentru a primi pensie fără anii americani, Casa de Pensii stabilește dreptul pe baza legislației române și a perioadelor realizate în România. În mod similar, dacă persoana are cele 40 de trimestre necesare în Statele Unite, SSA poate acorda prestația americană fără să folosească anii din România. Totalizarea intervine atunci când perioadele proprii unui sistem nu sunt suficiente. Ea este o punte pentru deschiderea dreptului, nu un bonus care dublează anii și nici un mecanism prin care aceeași perioadă este plătită de două ori. Acordul acoperă și pensiile de invaliditate și de urmaș Documentul nu se limitează la pensia pentru limită de vârstă. El se aplică sistemului public de pensii din România și programului federal american pentru bătrânețe, urmași, dizabilitate. Pot beneficia atât persoanele care au fost asigurate în unul sau în ambele state, cât și cele ale căror drepturi derivă de la ele, cum sunt soțul supraviețuitor sau copiii îndreptățiți la prestații de urmaș. Fiecare stat va verifica separat condițiile privind vârsta, invaliditatea, relația de familie, durata căsătoriei sau celelalte criterii prevăzute de propria legislație. Acordul coordonează perioadele de asigurare, dar nu uniformizează condițiile de pensionare din cele două țări. Ajutorul de deces are reguli speciale Pentru România, acordul se aplică și ajutorului de deces din sistemul public de pensii. Dacă dreptul la o prestație forfetară de deces ar exista potrivit legislațiilor ambelor state, acordul stabilește reguli pentru a evita plata dublă pentru același eveniment. Există însă o limitare importantă: drepturile la prestațiile forfetare de deces în baza acordului apar numai pentru decese produse după intrarea sa în vigoare. Acordul nu creează un nou ajutor pentru un deces survenit înainte de 1 septembrie 2026. Cererea se depune într-un singur stat Aici se află una dintre cele mai importante simplificări birocratice. Persoana nu va trebui, în principiu, să deschidă singură două proceduri complet separate și să călătorească între România și Statele Unite pentru a obține confirmarea perioadelor. Solicitantul poate depune cererea la instituția competentă din statul în care locuiește: - în România, la casa teritorială de pensii competentă; - în Statele Unite, la Social Security Administration. Instituția care primește cererea transmite informațiile și documentele necesare instituției din celălalt stat. Autoritățile vor comunica direct pentru confirmarea perioadelor de asigurare și soluționarea drepturilor. SSA arată că o cerere întemeiată pe un acord de totalizare poate fi depusă la un oficiu de securitate socială din SUA sau la instituția competentă din statul partener. Astfel, un român care locuiește în SUA nu trebuie să vină în România doar pentru a începe procedura. Cererea nu trebuie depusă de toată lumea la 1 septembrie Intrarea în vigoare a acordului nu înseamnă că toate persoanele care au lucrat în cele două țări trebuie să se prezinte imediat la Casa de Pensii. Cei care nu au ajuns încă la vârsta sau în situația în care pot solicita o prestație trebuie, în primul rând, să își verifice și să își păstreze documentele. Demersul imediat este important mai ales pentru: - persoanele cărora le-a fost respinsă anterior pensia din cauza stagiului insuficient; - pensionarii care primesc o prestație numai dintr-un stat și cred că pot deschide acum un drept și în celălalt; - urmașii care pot avea drepturi derivate; - persoanele care îndeplinesc condițiile de pensionare începând cu 1 septembrie 2026. Pentru o pensie deja stabilită, acordul nu produce automat o recalculare. Pensionarul trebuie să solicite instituției competente analizarea situației sale în baza noului acord. Activitatea trebuie identificată cât mai exact Instituțiile vor face schimb de date, dar solicitantul trebuie să ofere suficiente informații pentru găsirea perioadelor lucrate. Este util să pregătească: - actele de identitate românești și americane; - codul numeric personal; - numărul american de securitate socială; - perioadele aproximative în care a lucrat în fiecare țară; - denumirea și adresa angajatorilor; - carnetul de muncă și adeverințele românești; - formularele fiscale americane, cum sunt W-2, dacă le mai deține; - extrase sau informații din evidența Social Security Administration; - actele de stare civilă, pentru pensia de urmaș; - deciziile de pensionare sau de respingere emise anterior. Lipsa unui vechi contract american nu înseamnă automat că perioada este pierdută, dacă veniturile și creditele se regăsesc în evidențele SSA. Documentele păstrate de solicitant pot însă ajuta la identificarea și corectarea eventualelor erori. Dubla contribuție socială Acordul rezolvă și problema dublei contribuții sociale. Regula de bază este că o persoană trebuie să fie supusă unui singur sistem de securitate socială pentru aceeași activitate. În lipsa unui acord, un angajat trimis să lucreze în cealaltă țară putea ajunge, în anumite situații, sub incidența obligațiilor sociale din ambele state. Costul afecta atât salariatul, cât și angajatorul, fără să garanteze neapărat un drept suplimentar la pensie. De la 1 septembrie, acordul va stabili care legislație se aplică, astfel încât contribuțiile să fie datorate, în principiu, într-un singur sistem. Această parte a documentului este deosebit de importantă pentru companiile românești cu angajați trimiși în SUA, companiile americane care detașează personal în România și lucrătorii independenți cu activități transfrontaliere. Detașarea temporară și certificatul de acoperire Un angajat trimis temporar de un angajator dintr-un stat să lucreze în celălalt poate rămâne, în condițiile acordului, asigurat numai în sistemul țării de origine. Pentru dovedirea situației este necesar un certificat de acoperire. Acesta arată autorităților din statul gazdă că lucrătorul și angajatorul contribuie în celălalt sistem și sunt exceptați de la contribuțiile sociale acoperite de acord. Certificatul nu trebuie confundat cu: - un permis de muncă; - o viză; - un certificat fiscal general; - un document care scutește persoana de impozitul pe venit. Acordul privește securitatea socială. Nu elimină impozitele, obligațiile de imigrare, regulile de ședere sau toate contribuțiile și asigurările care pot exista în cele două state. Acordul nu acoperă automat asistența medicală Expresia „securitate socială” este mai largă decât pensia, dar acordul România–SUA are un domeniu precis. El vizează sistemul public românesc de pensii și programul federal american pentru bătrânețe, urmași și dizabilitate, precum și regulile de contribuție aferente. Documentul nu creează un sistem comun de asigurări medicale și nu oferă automat unui pensionar român acces gratuit la serviciile medicale din Statele Unite. De asemenea, nu trebuie confundat cu Medicare, Medicaid, asigurarea privată de sănătate, indemnizațiile de șomaj sau pensiile private. Pensia poate fi plătită în celălalt stat Un alt obiectiv al acordurilor de totalizare este protejarea plății prestațiilor atunci când beneficiarul locuiește în cealaltă țară. În principiu, mutarea din România în Statele Unite sau din SUA în România nu trebuie să anuleze pensia contributivă dobândită. Fiecare instituție își va plăti propria prestație potrivit acordului și legislației aplicabile. Există însă excepții. Anumite prestații românești necontributive, legate de domiciliu și de protecția socială internă, nu devin exportabile numai pentru că a intrat în vigoare acordul. În plus, plata unei prestații americane unui beneficiar care nu este cetățean sau rezident fiscal american poate avea reguli fiscale proprii. Acordul de securitate socială nu înlocuiește convențiile și legislația privind impozitarea veniturilor. Este acordul cu adevărat o rezolvare a birocrației? Acordul rezolvă patru obstacole majore: - permite instituțiilor să totalizeze perioadele de asigurare; - creează o procedură oficială de schimb al informațiilor; - permite depunerea cererii la instituția din statul de reședință; - elimină, în situațiile reglementate, dubla contribuție socială. Până acum, lipsa acordului nu era doar o problemă de hârtii. Era un gol juridic: Casa de Pensii din România nu putea folosi anii americani pentru completarea stagiului, iar SSA nu putea folosi perioadele românești pentru acordarea unei prestații totalizate. De la 1 septembrie 2026, cele două sisteme nu devin identice, dar încep oficial să comunice. Ce trebuie să facă persoanele care au lucrat în SUA Primul pas este verificarea istoricului de asigurare din ambele state. Persoana trebuie să afle: - câți ani contributivi are în România; - câte trimestre de acoperire are în Statele Unite; - dacă îndeplinește deja condițiile într-unul dintre sisteme; - dacă totalizarea este necesară pentru deschiderea unui drept; - dacă a primit anterior o decizie de respingere pentru stagiu insuficient. După 1 septembrie 2026, cei care locuiesc în România se pot adresa casei teritoriale de pensii. Cei stabiliți în America pot iniția procedura prin Social Security Administration. Este recomandabil ca solicitantul să menționeze expres că cere analizarea dreptului în baza Acordului în domeniul securității sociale dintre România și Statele Unite ale Americii, nu doar informații generale despre o pensie din străinătate. Anii nu mai rămân captivi între două sisteme Acordul nu oferă o pensie comună româno-americană și nu permite încasarea de două ori a banilor pentru aceeași perioadă. Importanța sa este mai simplă și mai concretă: munca legală desfășurată în cele două state poate forma o singură carieră pentru îndeplinirea condițiilor de pensionare, chiar dacă fiecare țară își calculează și își plătește separat partea. Pentru un român cu zece ani de contribuții în țară și opt ani în America, diferența poate fi uriașă: înainte de acord putea avea două perioade insuficiente; după 1 septembrie 2026, aceleași perioade pot deschide dreptul la prestații din ambele sisteme. Adevărata schimbare nu este că anii se mută dintr-o țară în alta, ci că nu mai rămân pierduți între două administrații care, până acum, nu aveau baza legală să îi pună împreună.

Pensia poate crește și în 2026: adeverința care transformă veniturile uitate în bani în plus
Eveniment

Pensia poate crește și în 2026: adeverința care transformă veniturile uitate în bani în plus

Veniturile uitate prin arhive pot fi transformate, în 2026, în bani în plus la pensie. Primele, orele suplimentare, al 13-lea salariu sau plata în acord, obținute înainte de aprilie 2001, pot fi introduse în calcul dacă pensionarul prezintă adeverința întocmită conform anexei nr. 6 la Legea nr. 360/2023. Documentul poate fi depus fără termen-limită, însă majorarea se acordă numai din luna următoare cererii, astfel că orice amânare poate însemna bani pierduți. Pensia nu a fost calculată întotdeauna după toate veniturile încasate În vechiul sistem, pensia era stabilită în principal pe baza salariilor și sporurilor înscrise în carnetul de muncă. Citește și: Cum se contestă corect o decizie de pensie în 2026: termenul de 45 de zile și cele mai frecvente greșeli Numeroase sume primite efectiv de angajați nu erau valorificate sau nu puteau fi dovedite suficient de clar. Noua lege a pensiilor permite folosirea venitului total lunar realizat înainte de 1 aprilie 2001, cu condiția ca asupra acestuia să se fi datorat contribuția de asigurări sociale. Astfel, un pensionar care a fost plătit peste salariul tarifar înscris în carnetul de muncă poate cere ca diferența să fie luată în calcul. Nu denumirea venitului este decisivă, ci caracterul său contributiv și existența documentelor din statele de plată. Casa Națională de Pensii Publice enumeră printre veniturile care pot fi valorificate sporurile nepermanente, primele, premiile, al 13-lea salariu, orele suplimentare și plata în acord. Ce venituri pot aduce bani în plus În funcție de sistemul de salarizare și de perioada în care a lucrat pensionarul, pot fi valorificate: Citește și: Vouchere, tichete și bani în plus pentru pensionarii cu pensii mici: ajutoare de stat în 2026 - primele acordate lunar, trimestrial sau anual; - premiile pentru realizări deosebite; - al 13-lea salariu; - plata orelor suplimentare; - sporurile pentru muncă suplimentară; - sporul pentru lucrul sistematic peste program; - indemnizațiile pentru muncă nenormată; - veniturile obținute în acord global; - plata în acord individual sau colectiv; - plata cu bucata ori în regie; - anumite sporuri specifice unei ramuri sau profesii; - recompensele acordate în anumite sectoare; - alte sume plătite din fondul de salarii pentru care s-a datorat contribuția de asigurări sociale. Lista nu înseamnă că orice primă sau recompensă mărește automat pensia. Casa de Pensii verifică regimul legal aplicabil în luna în care suma a fost plătită și dacă aceasta a intrat în baza contribuției de asigurări sociale. Adeverința din Anexa 6 poate mări pensia Pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001, veniturile suplimentare nu se găsesc, de regulă, în baza electronică a Casei de Pensii. Citește și: Ajutoare de urgență pentru pensionari în 2026: cine poate primi bani și unde trebuie depusă cererea Pensionarul trebuie să le dovedească printr-o adeverință întocmită conform modelului din anexa nr. 6 la Legea nr. 360/2023. Pentru perioadele ulterioare datei de 1 aprilie 2001, CNPP precizează că pensionarii nu trebuie să procure adeverințe privind veniturile nepermanente. Informațiile au fost declarate nominal de angajatori și se află în bazele electronice ale sistemului public de pensii. Prin urmare, demersul îi privește în primul rând pe cei care au lucrat înainte de aprilie 2001 și au câștigat mai mult decât salariul tarifar înscris în carnetul de muncă. Dacă există suspiciunea că veniturile declarate după 2001 sunt greșite sau incomplete, situația trebuie verificată separat. Angajatorul poate fi obligat să corecteze declarațiile nominale, iar o simplă adeverință nu înlocuiește întotdeauna rectificarea datelor fiscale. Carnetul de muncă nu arată întotdeauna câștigul real Carnetul de muncă poate menționa salariul de încadrare, funcția, vechimea și anumite sporuri permanente. El nu cuprinde însă neapărat toate sumele câștigate în fiecare lună. De exemplu, un salariat putea avea înscris un salariu tarifar de 3.000 de lei vechi, dar să primească într-o anumită lună 4.500 de lei datorită muncii în acord, orelor suplimentare și unei prime. Dacă pensia a fost calculată numai pe baza celor 3.000 de lei, diferența poate produce un punctaj lunar mai mare. Pentru recalculare nu este suficient ca pensionarul să își amintească faptul că primea „mai mulți bani în mână”. Sumele trebuie să rezulte din documentele contabile păstrate de fostul angajator sau de deținătorul arhivei. Adeverința trebuie eliberată pe baza statelor de plată Documentul esențial este adeverința privind venitul total lunar realizat, brut sau net, după caz, asupra căruia s-a datorat contribuția de asigurări sociale. Adeverința trebuie să respecte modelul din anexa nr. 6 la Legea nr. 360/2023 și să fie eliberată pe baza statelor de plată. Ea trebuie să permită Casei de Pensii să identifice, lună cu lună: - perioada lucrată; - funcția sau meseria; - salariul de încadrare; - sporurile și celelalte venituri; - venitul total lunar realizat; - temeiul în baza căruia sumele au fost plătite; - faptul că asupra veniturilor s-a datorat contribuția de asigurări sociale. Documentul trebuie să conțină datele de identificare ale angajatorului și ale salariatului, număr și dată de înregistrare, semnătura persoanei autorizate și celelalte elemente cerute de modelul legal. O adeverință generică potrivit căreia salariatul „a beneficiat de prime și ore suplimentare” poate fi insuficientă dacă nu arată cuantumul lunar și baza documentară. Ce trebuie menționat în cerere Dacă fostul angajator este încă activ, pensionarul trebuie să îi adreseze o cerere scrisă. În cerere este bine să solicite expres: „Adeverință privind venitul total lunar realizat, brut sau net, pentru perioada anterioară datei de 1 aprilie 2001, întocmită conform anexei nr. 6 la Legea nr. 360/2023, pe baza statelor de plată”. Formularea este importantă. O simplă cerere pentru „adeverință de vechime” poate conduce la eliberarea unui document care confirmă doar perioada lucrată, nu și veniturile necesare recalculării. Cererea trebuie înregistrată sau trimisă printr-un mijloc care permite dovedirea datei expedierii. Ce se întâmplă dacă angajatorul s-a desființat Desființarea fabricii sau a întreprinderii nu înseamnă neapărat că și arhiva a dispărut. Documentele pot fi păstrate de: - succesorul în drepturi al fostului angajator; - societatea care a preluat patrimoniul; - lichidatorul judiciar; - un operator economic autorizat să presteze servicii arhivistice; - o instituție publică sau o structură județeană a Arhivelor Naționale. Datele despre societate și eventualii succesori pot fi căutate la Oficiul Național al Registrului Comerțului. Pentru identificarea operatorului care deține arhiva, pensionarul se poate adresa Arhivelor Naționale sau serviciului județean al instituției. Arhivele Naționale publică lista prestatorilor autorizați și tarifele maxime valabile în 2026. Adeverința poate costa, dar tarifele nu sunt nelimitate Dacă documentele sunt păstrate de un operator privat autorizat, serviciile de cercetare a arhivei și eliberare a adeverinței sunt prestate contra cost. Operatorul nu poate stabili însă orice sumă dorește. Limitele maxime ale tarifelor sunt stabilite anual de Arhivele Naționale. Pensionarul ar trebui să ceară înainte: - tariful pentru cercetarea arhivei; - costul adeverinței; - numărul lunilor sau anilor pentru care se face verificarea; - termenul de eliberare; - explicația sumelor solicitate. Înainte de a plăti pentru zeci de ani de cercetare, este util ca persoana să verifice carnetul de muncă, vechile fluturașe de salariu, decizia de pensionare și adeverințele deja aflate în dosar. Astfel poate restrânge perioada în care a primit veniturile suplimentare. „Mica recalculare” nu a închis dreptul pensionarilor Termenul de șase luni despre care s-a vorbit în legătură cu „mica recalculare” a creat impresia că adeverințele nu mai pot fi depuse după martie 2025. Interpretarea este greșită. Termenul de șase luni a fost stabilit pentru casele teritoriale de pensii, în vederea procesării din oficiu a adeverințelor care se găseau deja în dosare la 1 septembrie 2024. Pentru documentele depuse înainte de această dată, recalcularea trebuia efectuată din oficiu, cu acordarea drepturilor de la 1 septembrie 2024. Pensionarii care găsesc documentele ulterior le pot depune și în 2026. CNPP precizează explicit că nu există un termen-limită pentru depunerea lor. Adeverința depusă acum nu aduce toți banii din urmă Lipsa termenului-limită nu înseamnă că pensionarul va primi diferențele retroactiv de la data pensionării. Pentru adeverințele depuse după 1 septembrie 2024, recalcularea se face la cerere, iar drepturile rezultate se acordă începând cu luna următoare înregistrării cererii. De exemplu, dacă cererea și adeverința sunt înregistrate în octombrie 2026, noul cuantum se acordă din noiembrie 2026. Pensionarul nu va primi automat diferențele pentru anii anteriori în care veniturile nu s-au aflat la dosar. Tocmai de aceea, obținerea și depunerea documentului nu trebuie amânate inutil. Dreptul de a solicita recalcularea nu expiră, dar lunile anterioare cererii nu sunt recuperate. Adeverința nu produce efecte dacă rămâne acasă După obținerea documentului, pensionarul trebuie să depună la casa teritorială de pensii: - cererea pentru recalcularea pensiei; - adeverința în original; - actul de identitate; - după caz, alte documente solicitate pentru identificarea dosarului. Formularul este anexa nr. 16 la Normele de aplicare a Legii nr. 360/2023 și poate fi găsit între formularele publicate de CNPP. Cererea trebuie să primească număr de înregistrare. Adeverința trimisă fără o cerere clară de recalculare poate genera întârzieri sau discuții privind data de la care trebuie acordate noile drepturi. Cum verifici dacă venitul a fost deja folosit Înainte de a plăti o arhivă, pensionarul poate solicita Casei de Pensii: - consultarea dosarului de pensie; - copii după adeverințele existente; - buletinul de calcul sau informații privind veniturile valorificate; - confirmarea perioadelor pentru care au fost utilizate salariile din carnetul de muncă ori veniturile brute. Dacă adeverința privind veniturile nepermanente era deja în dosar înainte de 1 septembrie 2024, pensionarul nu trebuie să obțină automat un document nou. Mai întâi trebuie verificat dacă aceasta a fost analizată în cadrul recalculării din oficiu. Pentru adeverințele emise înainte de 1 septembrie 2024 se aplică regulile de valabilitate existente la momentul emiterii, inclusiv modelul prevăzut de Ordinul nr. 487/2021. Faptul că documentul nu arată identic cu noua anexă nr. 6 nu justifică, singur, respingerea sa. Nu orice venit duce la o pensie mai mare Casa de Pensii poate refuza valorificarea unei sume dacă: - nu rezultă că venitul a fost plătit din fondul de salarii; - pentru suma respectivă nu se datora contribuție de asigurări sociale; - documentul nu este întocmit pe baza statelor de plată; - veniturile nu sunt defalcate lunar; - adeverința nu respectă cerințele legale; - emitentul nu deține legal arhiva sau nu poate certifica datele; - sumele au fost deja incluse în calculul pensiei. Diurnele, deconturile, drepturile acordate pentru acoperirea unor cheltuieli și alte sume care nu au avut natură salarială nu devin contributive doar pentru că au fost primite în timpul raportului de muncă. De asemenea, expresia „s-a datorat contribuția” este esențială. Pensionarul nu trebuie să dovedească neapărat că fostul angajator și-a achitat corect toate obligațiile, dar adeverința și regimul legal trebuie să arate că pentru venitul respectiv exista obligația contribuției. Ce faci dacă adeverința este respinsă Casa de Pensii trebuie să emită o decizie de recalculare sau de respingere. Un răspuns verbal la ghișeu nu înlocuiește decizia și nu permite verificarea motivelor. Dacă documentul este respins, pensionarul trebuie să verifice: - ce element lipsește; - dacă venitul este considerat necontributiv; - dacă adeverința nu respectă modelul legal; - dacă emitentul nu a precizat baza documentară; - dacă sumele fuseseră deja valorificate. Uneori problema poate fi remediată prin corectarea sau completarea adeverinței. Dacă pensionarul consideră decizia nelegală, aceasta poate fi contestată la tribunal în termenul prevăzut de Legea nr. 360/2023. Un calcul simplu înainte de plata arhivei O adeverință nu garantează că majorarea va fi spectaculoasă. Efectul depinde de valoarea sumelor, numărul lunilor în care au fost primite și raportul dintre venitul pensionarului și salariul mediu al perioadei. O primă mică, acordată o singură dată, poate avea un efect redus. În schimb, munca în acord sau orele suplimentare plătite constant timp de mai mulți ani pot modifica semnificativ punctajul. Dacă cercetarea arhivei este costisitoare, pensionarul poate cere mai întâi o estimare, poate limita solicitarea la anii în care știe că a primit veniturile și poate consulta Casa de Pensii pentru a afla ce documente se află deja la dosar. Documentul vechi poate produce bani noi În 2026, pensionarii nu au pierdut dreptul de a valorifica primele, premiile, orele suplimentare, al 13-lea salariu sau plata în acord realizate înainte de aprilie 2001. Condițiile sunt ca veniturile să fi fost contributive, să nu fi fost deja incluse în calcul și să fie dovedite printr-o adeverință legală. Cea mai mare greșeală este așteptarea unei noi recalculări generale. Pentru documentele obținute acum, Casa de Pensii nu acționează din oficiu: pensionarul trebuie să depună adeverința împreună cu cererea de recalculare. Pensia poate crește din luna următoare solicitării, dar nu și pentru lunile în care documentul a rămas în arhivă sau în sertarul beneficiarului.

Ajutoare de urgență pentru pensionari în 2026: cine poate primi bani și unde trebuie depusă cererea
Eveniment

Ajutoare de urgență pentru pensionari în 2026: cine poate primi bani și unde trebuie depusă cererea

O pensie mică nu aduce automat dreptul la un „ajutor de urgență”, însă pensionarii care ajung într-o situație financiară gravă din cauza unei boli, a unui incendiu, a pierderii locuinței sau a altor împrejurări excepționale pot solicita sprijin financiar sau în natură. În 2026 există două mecanisme principale: ajutoarele de urgență acordate de Guvern, din bugetul de stat, și cele acordate de primării, din bugetele locale. Condițiile și procedurile nu sunt însă identice, iar în cazul ajutoarelor locale sumele și criteriile pot diferi semnificativ de la o localitate la alta. Legea nr. 196/2016 permite atât ajutoare de urgență, cât și ajutoare comunitare pentru persoanele aflate în dificultate. Nu există un plafon național de pensie care garantează ajutorul Prima regulă importantă este că legea nu stabilește un plafon unic de pensie sub care orice pensionar primește automat un ajutor de urgență. Citește și: Punctele de stabilitate pot adăuga sute de lei la pensie: cine le primește și cum se calculează în 2026 Venitul este unul dintre criteriile analizate, alături de gravitatea situației, cheltuielile pe care persoana trebuie să le suporte, starea de sănătate, nivelul de îndatorare și posibilitatea de a acoperi cheltuiala fără a-și pune în pericol nevoile elementare de trai. Așadar, două persoane cu aceeași pensie pot primi decizii diferite dacă una trebuie, de exemplu, să suporte cheltuieli medicale foarte mari, iar cealaltă nu se află într-o situație de necesitate comparabilă. Boala și cheltuielile medicale pot justifica acordarea unui ajutor Pentru pensionari, una dintre cele mai importante situații prevăzute de lege este cea legată de sănătate. Citește și: Drepturile pensionarilor în spitale în 2026: când pot face gratuit RMN și CT, ce fac dacă li se cer bani și unde reclamă abuzurile Ajutorul de urgență poate interveni atunci când boala sau tratamentul generează cheltuieli pe care persoana nu le poate acoperi fără să îi fie afectate nevoile de bază. La evaluarea cererii se iau în calcul gravitatea afecțiunii, durata tratamentului sau recuperării, dar și cât din costul serviciilor medicale, medicamentelor, protezelor, ortezelor ori dispozitivelor medicale este decontat de sistemul de asigurări de sănătate sau de alte surse. Pentru justificarea situației pot fi prezentate scrisori medicale, adeverințe de la medicul de familie sau specialist, precum și documente privind costul dispozitivelor ori materialelor medicale necesare. Prin urmare, un pensionar care are nevoie de un aparat auditiv, o proteză, un dispozitiv medical sau un tratament costisitor neacoperit integral nu trebuie să presupună că lipsa banilor îl lasă automat fără nicio soluție de asistență socială. Incendiu, inundație sau locuință grav afectată Legea enumeră expres situațiile de necesitate provocate de calamități naturale, incendii sau accidente grave. Citește și: Vouchere, tichete și bani în plus pentru pensionarii cu pensii mici: ajutoare de stat în 2026 Totuși, un detaliu legal crucial în 2026 este că ajutoarele de stat pentru calamități naturale (cutremur, inundații, alunecări de teren) sunt condiționate de existența asigurării obligatorii a locuinței (PAD). Cei care nu au casa asigurată pierd, prin lege, dreptul la ajutoare publice pentru reconstrucție în aceste trei situații. În schimb, în caz de incendiu sau avarii, sprijinul se acordă evaluând gradul de distrugere a bunurilor și valoarea pagubelor. În legislația românească aplicată în 2026, nu există o sumă maximă fixă plafonată prin legea-cadru pentru ajutoarele de urgență acordate de Guvern în caz de incendiu. Totuși, practica administrativă curentă a Guvernului prin Ministerul Muncii stabilește plafoane standard de până la 10.000 de lei per familie, valoare care poate fi depășită masiv (ajungând la 15.000 - 30.000 de lei) doar în cazuri de incendii de proporții sau dezastre cu impact comunitar major printr-o Hotărâre de Guvern. Ajutorul nu este rezervat exclusiv proprietarului. Poate beneficia de sprijin pentru bunurile proprii pierdute sau distruse și persoana care locuiește acolo cu chirie, în comodat sau ca tolerat, cu condiția ca aceasta să aibă formele legale de locuire (domiciliul sau reședința) înregistrate oficial la acea adresă. Ajutorul poate acoperi și alte situații grave de viață Lista nu este limitată la incendii și boli. Articolul 84 din Legea nr. 196/2016 permite intervenția și în alte situații care pot provoca sau accentua riscul de excluziune socială. Scopul ajutorului este, potrivit normelor, acoperirea unor nevoi precum menținerea locuinței și a condițiilor de locuit, asigurarea traiului zilnic sau accesul la servicii medicale și recuperare. În evaluarea unei cereri poate conta inclusiv nivelul de îndatorare al persoanei, dacă acesta a ajuns să creeze un risc real de excluziune socială, precum și posibilitatea pensionarului de a suporta cheltuiala excepțională din veniturile proprii fără să rămână fără resurse pentru necesitățile elementare. Cu alte cuvinte, autoritățile nu ar trebui să privească doar cifra înscrisă pe talonul de pensie, ci situația concretă în care se află persoana. Primul tip de sprijin: ajutorul acordat de Guvern Ajutoarele de urgență de la bugetul de stat sunt acordate în baza art. 84 din Legea nr. 196/2016. Guvernul le poate acorda, la propunerea Ministerului Muncii, persoanelor și familiilor aflate în situații de necesitate. Beneficiarii sunt aprobați nominal prin hotărâre de Guvern, iar banii provin din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii. Așadar, acesta nu este un ajutor pe care funcționarul de la ghișeu îl aprobă pur și simplu pe loc. Procedura începe însă printr-o cerere și o declarație pe propria răspundere, însoțite de documentele disponibile, depuse la agenția teritorială pentru plăți și inspecție socială – AJPIS – din zona în care solicitantul domiciliază, are reședința sau locuiește. Cererea poate fi depusă personal, prin poștă sau prin mijloace electronice. Agenția poate cere apoi primăriei să verifice situația în teren. Ancheta verifică și veniturile, nu doar problema reclamată Verificarea realizată de serviciul public de asistență socială urmărește componența familiei, veniturile realizate și situația concretă pentru care a fost solicitat ajutorul. Atunci când AJPIS solicită primăriei verificarea, aceasta trebuie efectuată în termen de maximum 10 zile, iar rezultatele sunt transmise agenției teritoriale. În funcție de caz, pensionarului îi pot fi cerute documente medicale, acte privind producerea unui incendiu sau a unui dezastru, documente de asigurare, acte privind costurile unui dispozitiv medical ori alte dovezi relevante. Există însă o prevedere favorabilă solicitantului: lipsa unora dintre documente nu conduce automat la respingerea cererii. Autoritatea trebuie să stabilească, inclusiv prin verificarea situației, dacă ajutorul este necesar. În schimb, dacă solicitantul refuză să furnizeze informațiile necesare verificării, legea permite concluzia că nu sunt îndeplinite condițiile pentru acordarea sprijinului. Ajutorul de urgență poate fi cerut și de la primărie Există însă și o a doua cale, foarte importantă și uneori mai accesibilă: ajutorul de urgență local. Articolul 85 din Legea nr. 196/2016 permite autorităților locale să acorde, din bugetul propriu, ajutoare de urgență persoanelor aflate în situațiile prevăzute de lege, dar și ajutoare comunitare, în bani sau în natură, persoanelor singure și familiilor aflate în dificultate. Aici intervine însă o diferență majoră: condițiile concrete sunt stabilite prin hotărârile consiliului local. De aceea, un pensionar din București, Iași, Cluj sau dintr-o comună poate găsi plafoane de venit, cuantumuri, situații eligibile și documente diferite. Nu există o sumă unică pe țară pentru ajutorul local de urgență. Primul drum util este, prin urmare, la direcția sau serviciul de asistență socială al primăriei de domiciliu. Poți primi ajutor chiar dacă nu beneficiezi de venit minim de incluziune O confuzie frecventă poate apărea chiar din denumirea legii: ajutoarele sunt reglementate prin Legea privind venitul minim de incluziune, dar ajutorul de urgență nu este rezervat exclusiv beneficiarilor de VMI. Legea vorbește despre familii și persoane singure aflate în situații de necesitate sau dificultate, iar veniturile sunt analizate ca parte a evaluării sociale. Așadar, un pensionar nu trebuie să renunțe să depună cererea doar pentru că nu primește venit minim de incluziune. Pentru unele situații, ajutorul poate fi acordat din nou În cazul situațiilor deosebite determinate de starea de sănătate sau de alte cauze care pot conduce la excluziune socială, normele prevăd că ajutorul de urgență de la bugetul de stat poate fi acordat periodic, în principiu nu mai mult de o dată într-o perioadă de 12 luni. Pentru cazuri deosebite există însă posibilitatea acordării unui nou ajutor înainte de expirarea celor 12 luni, dacă necesitatea este justificată printr-un referat special. Prin urmare, regula nu este „ai primit o dată și nu mai poți cere nimic”, mai ales dacă apare o nouă situație gravă. Ajutorul nu este impozitat și nu taie alte drepturi sociale Ajutoarele de urgență acordate de Guvern potrivit art. 84 alin. (1) nu sunt supuse impozitului pe venit. Mai important pentru persoanele cu venituri foarte mici, aceste sume nu sunt luate în calcul la stabilirea altor drepturi de asistență socială acordate din bugetul de stat sau din bugetele locale. Prin urmare, primirea unui asemenea ajutor excepțional nu ar trebui să transforme suma respectivă într-un „venit” care să îl scoată ulterior pe beneficiar dintr-o altă schemă de sprijin. Atenție: ajutorul de urgență nu este ajutorul financiar acordat pensionarilor în 2026 Cele două măsuri nu trebuie confundate. Separat de sistemul ajutoarelor de urgență, în 2026 Guvernul a instituit prin OUG nr. 23/2026 un ajutor financiar special pentru pensionarii cu venituri lunare cumulate de până la 3.000 de lei. În funcție de venit, ajutorul anual este de 1.000, 800 sau 600 de lei și se plătește în două tranșe egale, în mai și decembrie 2026. Acesta este acordat din oficiu, prin casele de pensii, fără cerere din partea pensionarului. Ajutorul de urgență funcționează exact invers: nu este acordat tuturor pensionarilor sub un anumit prag, ci presupune existența unei situații extraordinare de dificultate și o evaluare individuală. Ce trebuie să facă pensionarul care are nevoie urgentă de bani Practic, pensionarul aflat într-o situație gravă are două uși la care poate bate. Pentru ajutorul local, trebuie să contacteze serviciul sau direcția de asistență socială a primăriei și să ceară informații despre hotărârea consiliului local privind ajutoarele de urgență și ajutoarele comunitare. Pentru ajutorul de la bugetul de stat, cererea și declarația pe propria răspundere se adresează AJPIS din județul în care solicitantul domiciliază, are reședința sau locuiește. Documentele medicale, dovezile cheltuielilor, actele privind pagubele și veniturile trebuie anexate atunci când există. Cel mai important este însă ca solicitantul să explice concret ce s-a întâmplat, cât îl costă situația respectivă și de ce veniturile sale nu îi permit să suporte cheltuiala fără să îi fie afectate nevoile de bază. Pentru că, în materia ajutoarelor de urgență, nu numai valoarea pensiei contează. Contează mai ales diferența dintre veniturile pe care pensionarul le are și povara excepțională pe care trebuie să o suporte.

30 septembrie, termen limită pentru pensionarii din diaspora: certificatul de viață, documentul fără de care pensia poate fi suspendată
Eveniment

30 septembrie, termen limită pentru pensionarii din diaspora: certificatul de viață, documentul fără de care pensia poate fi suspendată

Pensionarii români stabiliți în străinătate trebuie să respecte, până la 30 septembrie 2026, una dintre cele mai importante obligații administrative pentru menținerea pensiei în plată. Beneficiarii nerezidenți trebuie să transmită casei teritoriale de pensii un certificat de viață, document prin care confirmă oficial că sunt în viață. Dacă certificatul nu este trimis până la termenul legal, plata pensiei poate fi suspendată începând cu luna următoare, adică din octombrie. Regula este prevăzută de Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii și se aplică de la 1 septembrie 2024. Cine trebuie să trimită certificatul de viață Obligația îi privește pe beneficiarii drepturilor bănești acordate de casele teritoriale de pensii din România care sunt stabiliți pe teritoriul altor state. Citește și: Punctele de stabilitate pot adăuga sute de lei la pensie: cine le primește și cum se calculează în 2026 Legea îi denumește „beneficiari nerezidenți” și prevede că aceștia trebuie să transmită certificatul de viață de două ori pe an: - până cel târziu la 31 martie; - până cel târziu la 30 septembrie. Documentul trebuie trimis din proprie inițiativă. Prin urmare, pensionarul nu trebuie să aștepte să primească o notificare individuală din România pentru a îndeplini această obligație. Ce este certificatul de viață și de ce este cerut Certificatul de viață este documentul prin care casa de pensii verifică periodic faptul că beneficiarul care locuiește în străinătate este în viață și că plata pensiei poate continua. Citește și: Cum se contestă corect o decizie de pensie în 2026: termenul de 45 de zile și cele mai frecvente greșeli Nu este însă suficient ca pensionarul să descarce formularul, să îl completeze acasă și să îl trimită în România. Legea cere ca beneficiarul să semneze certificatul în fața unei autorități legale din statul în care are domiciliul sau șederea permanentă, iar autoritatea respectivă trebuie să certifice acest fapt. Unde poate merge pensionarul pentru certificarea documentului CNPP precizează că noțiunea de „autoritate legală” este una largă. Citește și: Drepturile pensionarilor în spitale în 2026: când pot face gratuit RMN și CT, ce fac dacă li se cer bani și unde reclamă abuzurile În funcție de statul în care locuiește pensionarul, certificarea poate fi făcută, printre altele, de: instituții de pensii sau de securitate socială; - autorități administrative locale; - oficii consulare; - notari publici; - avocați sau consilieri juridici; - medici de familie din statul de domiciliu sau de reședință. În Italia, CNPP indică și anumite organisme de tip patronat cu care are încheiate protocoale de colaborare. Formularul există și în variante bilingve Modelul actual al certificatului de viață a fost aprobat prin Ordinul președintelui CNPP nr. 874/2024. Pentru a simplifica procedura în străinătate, CNPP pune la dispoziție formularul în mai multe variante bilingve: română-germană, română-engleză, română-spaniolă, română-franceză, română-maghiară și română-italiană. Beneficiarii nerezidenți aflați deja în plată pot utiliza, ca mijloc alternativ de verificare administrativă, și vechiul model al certificatului de viață, aprobat prin Ordinul CNPP nr. 865/2023. Posibilitatea este prevăzută expres de art. 8 alin. (3) din Ordinul CNPP nr. 874/2024 și confirmată de precizările oficiale ale CNPP. Cum poate fi trimis certificatul în România După completare și certificare, documentul trebuie transmis casei teritoriale de pensii care gestionează dosarul beneficiarului. CNPP arată că transmiterea se poate face prin mai multe mijloace, prin poștă, fax sau e-mail. Datele de contact ale caselor teritoriale de pensii sunt publicate pe site-urile acestora și pe pagina CNPP. Pentru pensionar, cea mai prudentă soluție este să păstreze o copie a certificatului și o dovadă a transmiterii: confirmarea e-mailului, documentul de expediere prin poștă sau dovada transmiterii prin fax. Astfel, eventualele neclarități privind respectarea termenului pot fi mai ușor lămurite. Ce se întâmplă dacă documentul nu ajunge până la 30 septembrie Consecința prevăzută de lege este serioasă: plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare expirării termenului. Pentru termenul de 30 septembrie 2026, suspendarea poate interveni, așadar, începând cu octombrie 2026. CNPP precizează explicit această regulă pentru beneficiarii stabiliți în străinătate. Suspendarea nu înseamnă însă că pensionarul pierde definitiv dreptul la pensie. Pensia poate fi reluată dacă certificatul este trimis mai târziu Dacă termenul a fost ratat, situația poate fi remediată. CNPP precizează că, după transmiterea certificatului de viață, plata drepturilor de pensie este reluată de la data suspendării, cu respectarea termenului general de prescripție. Cu alte cuvinte, pensionarul nu pierde automat lunile pentru care plata a fost oprită doar pentru că certificatul a ajuns cu întârziere. Va trebui însă să îndeplinească formalitatea pentru ca plata să poată fi reluată. O regulă specială pentru pensionarii nou-intrați în plată Există o regulă distinctă pentru noii beneficiari nerezidenți. Dacă între data depunerii cererii de pensionare și data primei plăți a pensiei au trecut mai mult de șase luni, casa teritorială de pensii transmite beneficiarului, împreună cu decizia de pensionare și cu o adresă de informare, un exemplar al certificatului de viață. În această situație, prima plată a pensiei se efectuează după ce casa de pensii primește certificatul completat și validat, care confirmă că beneficiarul este în viață. Există însă o excepție: dacă pensionarul a transmis între timp casei de pensii datele bancare actuale, în condițiile prevăzute de ordin, obligația de a prezenta certificatul de viață pentru această primă plată se stinge. Cea mai frecventă greșeală: pensionarul așteaptă să fie anunțat Pentru cei care locuiesc de mulți ani în străinătate, cea mai importantă regulă este tocmai cea mai ușor de trecut cu vederea: certificatul se transmite din proprie inițiativă. Termenele de 31 martie și 30 septembrie se repetă în fiecare an. Faptul că pensionarul nu a primit o scrisoare, un e-mail sau un telefon de la casa de pensii nu anulează obligația prevăzută de lege. De aceea, beneficiarii pensiilor românești care locuiesc în străinătate ar trebui să trateze 30 septembrie 2026 ca pe un termen-limită real, nu ca pe o simplă formalitate administrativă. Un formular netrimis la timp poate însemna suspendarea pensiei din octombrie și alte demersuri pentru reluarea plății — o problemă care poate fi evitată prin certificarea și transmiterea documentului înainte de expirarea termenului.

Punctele de stabilitate pot adăuga sute de lei la pensie: cine le primește și cum se calculează în 2026
Eveniment

Punctele de stabilitate pot adăuga sute de lei la pensie: cine le primește și cum se calculează în 2026

Punctele de stabilitate au devenit una dintre cele mai importante componente ale noii formule de calcul a pensiilor. Ele îi avantajează pe cei care au contribuit mai mult de 25 de ani la sistemul public de pensii și pot aduce, în cazul unei cariere lungi, câteva sute de lei în plus la pensia lunară. În 2026, sistemul rămâne neschimbat, iar valoarea punctului de referință este de 81 de lei. Ce sunt, de fapt, punctele de stabilitate Punctele de stabilitate sunt un bonus introdus prin Legea nr. 360/2023 pentru persoanele care au un stagiu de cotizare contributiv mai mare de 25 de ani. Citește și: Scutiri și reduceri la impozitul pe casă în 2026: ce s-a schimbat pentru pensionari și persoanele cu handicap Ideea este simplă: cu cât o persoană a cotizat efectiv mai mult timp la sistemul public de pensii, peste pragul de 25 de ani, cu atât primește un bonus mai mare. Punctele de stabilitate nu reprezintă o indemnizație separată și nu sunt plătite distinct. Ele se adaugă la punctele obținute din contribuțiile plătite de-a lungul vieții profesionale, iar rezultatul intră în formula de calcul a pensiei. De la câți ani se primesc punctele de stabilitate Primii 25 de ani de stagiu contributiv nu aduc puncte de stabilitate. Citește și: Vouchere, tichete și bani în plus pentru pensionarii cu pensii mici: ajutoare de stat în 2026 Bonusul începe numai pentru ceea ce depășește acest prag. Legea stabilește trei trepte: pentru fiecare an contributiv peste 25 și până la 30 de ani inclusiv se acordă 0,50 puncte; pentru fiecare an peste 30 și până la 35 de ani inclusiv se acordă 0,75 puncte; pentru fiecare an contributiv peste 35 de ani se acordă 1 punct. Bonusul crește astfel cu vechimea: anii de muncă de după 35 de ani sunt recompensați cel mai mult. Câți bani înseamnă punctele în 2026 În sistemul actual, pensia se determină folosind numărul total de puncte și valoarea punctului de referință. În 2026, aceasta este menținută la 81 de lei. Prin urmare, numai componenta reprezentată de punctele de stabilitate poate fi ilustrată astfel: 30 de ani contributivi: 5 ani × 0,50 puncte = 2,50 puncte de stabilitate 2,50 × 81 lei = 202,50 lei 35 de ani contributivi: 5 × 0,50 + 5 × 0,75 = 6,25 puncte 6,25 × 81 lei = 506,25 lei 40 de ani contributivi: 5 × 0,50 + 5 × 0,75 + 5 × 1 = 11,25 puncte 11,25 × 81 lei = 911,25 lei Aceste sume nu constituie însă un „spor” plătit separat. Ele arată contribuția punctelor de stabilitate la cuantumul rezultat din formula pensiei. Se acordă puncte și pentru luni, nu doar pentru ani întregi Un pensionar nu trebuie să aibă exact 30, 35 sau 40 de ani pentru a beneficia de bonus. Sunt luate în calcul și fracțiunile de an. Normele de aplicare stabilesc: - între 25 și 30 de ani: 0,04167 puncte pentru fiecare lună; - între 30 și 35 de ani: 0,06250 puncte pentru fiecare lună; - după 35 de ani: 0,08333 puncte pentru fiecare lună. Există inclusiv valori stabilite pentru fiecare zi de stagiu contributiv. Astfel, cine are, de exemplu, 35 de ani și șase luni contributive nu pierde jumătatea de an la calcul. Atenție: vechimea totală nu este întotdeauna vechime contributivă Aceasta este una dintre cele mai importante confuzii. Pentru punctele de stabilitate contează stagiul de cotizare contributiv, adică, în principiu, perioadele pentru care s-au datorat contribuții de asigurări sociale ori, în cazul contractelor de asigurare socială, contribuțiile au fost datorate și plătite. În dosarul unei persoane pot exista însă și perioade asimilate sau necontributive care sunt valorificate la pensie, fără să fie automat incluse în stagiul folosit pentru acordarea punctelor de stabilitate. De exemplu, studiile universitare la zi, serviciul militar sau anumite alte perioade recunoscute de lege nu trebuie confundate cu anii de contribuție efectivă folosiți la acest bonus. La fel, sporurile de vechime acordate pentru fostele grupe I și II de muncă nu reprezintă, prin ele însele, ani contributivi suplimentari pentru calculul punctelor de stabilitate. Documentele CNPP separă în mod expres stagiul contributiv utilizat pentru punctele de stabilitate de perioadele asimilate și necontributive. Dacă ai lucrat după pensionare primești alte puncte de stabilitate? Nu pentru perioadele în care pensia este cumulată cu venituri pentru care persoana este asigurată. Legea prevede expres că punctele de stabilitate nu se acordă pentru perioadele în care o persoană cumulează pensia din sistemul public, sau o pensie de serviciu, cu venituri asigurate. Cu alte cuvinte, simplul fapt că un pensionar continuă să lucreze și să plătească CAS nu înseamnă că acea perioadă îi generează și puncte de stabilitate. Două contracte de muncă nu dublează vechimea O altă regulă importantă îi privește pe cei care au lucrat simultan la mai mulți angajatori. Dacă, într-un anumit an, o persoană a avut două sau chiar mai multe contracte de muncă, perioada respectivă nu devine doi sau trei ani de vechime pentru punctele de stabilitate. Timpul calendaristic se ia în calcul o singură dată. Veniturile și contribuțiile pot influența punctajul obținut, dar un an lucrat rămâne un an în ceea ce privește durata stagiului contributiv pentru bonusul de stabilitate. Unde pot fi verificate punctele de stabilitate În decizia de pensionare și în anexa de calcul există distinct informații despre stagiile valorificate. Modelul oficial al CNPP cuprinde inclusiv rubrica „Stagiu de cotizare contributiv pentru puncte de stabilitate”. Această rubrică este importantă mai ales atunci când numărul de ani pe care pensionarul crede că i-a lucrat diferă de perioada folosită de Casa de Pensii pentru stabilirea bonusului. De exemplu, o persoană poate avea trecută în documente o vechime totală de 37 de ani, dar stagiul contributiv care generează puncte de stabilitate poate fi mai mic dacă în cei 37 de ani sunt incluse perioade asimilate sau necontributive. Punctele de stabilitate pot face diferențe mari la pensie Mecanismul îi avantajează în special pe cei cu cariere foarte lungi. După 35 de ani contributivi, fiecare an suplimentar aduce un punct întreg de stabilitate. La valoarea punctului de referință din 2026, de 81 de lei, un an contributiv suplimentar după pragul de 35 de ani înseamnă, prin componenta de stabilitate, 81 de lei în plus în formula pensiei. De aceea, pentru pensionarii cu 35, 40 sau chiar peste 40 de ani de contribuții, verificarea stagiului contributiv înscris în decizia de pensie este esențială. O perioadă lucrată care lipsește din evidențe poate afecta nu numai punctajul obținut pentru salariile din acea perioadă, ci și numărul punctelor de stabilitate. Pe scurt, în 2026, punctele de stabilitate se acordă automat pentru stagiul contributiv care depășește 25 de ani. Cu cât cariera contributivă este mai lungă, cu atât bonusul crește, iar după 35 de ani fiecare an suplimentar valorează un punct întreg. Pentru pensionar, cheia este însă expresia „stagiu contributiv”: nu orice an recunoscut drept vechime produce automat și puncte de stabilitate.

Ajutorul de deces a ajuns la 9.192 de lei în 2026: trei ani la dispoziție pentru depunerea cererii
Eveniment

Ajutorul de deces a ajuns la 9.192 de lei în 2026: trei ani la dispoziție pentru depunerea cererii

Ajutorul de deces este unul dintre drepturile acordate prin sistemul public de pensii care poate fi obținut într-un termen relativ scurt după pierderea unei persoane apropiate. În 2026, suma a fost majorată, iar legea stabilește clar cine poate cere banii, ce documente trebuie prezentate și în cât timp trebuie făcută plata. Un lucru important, adesea înțeles greșit, este că ajutorul nu se acordă automat soțului, copiilor sau moștenitorilor. Îl primește persoana care dovedește că a suportat cheltuielile provocate de deces. Cât este ajutorul de deces în 2026 Potrivit Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2026, începând cu intrarea acesteia în vigoare, cuantumul ajutorului este: Citește și: Scutiri și reduceri la impozitul pe casă în 2026: ce s-a schimbat pentru pensionari și persoanele cu handicap - 9.192 de lei, în cazul decesului unui asigurat sau pensionar; - 4.596 de lei, în cazul decesului unui membru de familie al unui asigurat sau pensionar, dacă persoana decedată nu era la rândul ei asigurată sau pensionară. A doua sumă reprezintă jumătate din ajutorul acordat în cazul decesului unui asigurat sau pensionar. Cuantumul este stabilit anual prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, iar pentru o cerere formulată ulterior se ia în calcul suma prevăzută de lege la data decesului, nu cea existentă în ziua depunerii cererii. Cine poate încasa cei 9.192 de lei În cazul decesului unui pensionar sau al unei persoane asigurate în sistemul public de pensii, ajutorul se acordă unei singure persoane. Citește și: Vouchere, tichete și bani în plus pentru pensionarii cu pensii mici: ajutoare de stat în 2026 Aceasta poate fi: - soțul sau soția supraviețuitoare; - un copil; - unul dintre părinți; - o altă rudă; - chiar o persoană fără legătură de rudenie cu decedatul. Condiția esențială este ca solicitantul să poată demonstra că el a suportat cheltuielile ocazionate de deces. Prin urmare, gradul de rudenie nu oferă în sine prioritate. Dacă, de exemplu, înmormântarea unui pensionar a fost plătită de un nepot, acesta poate solicita ajutorul dacă face dovada cheltuielilor, chiar dacă pensionarul are și copii. Legea permite inclusiv plata către o persoană juridică ce demonstrează că a suportat costurile respective. Ajutorul se acordă și dacă persoana nu mai lucra la data decesului Există și o regulă mai puțin cunoscută. Ajutorul integral se poate acorda și în cazul unei persoane care a avut calitatea de asigurat în sistemul public de pensii în ultimele șase luni înainte de deces, chiar dacă în ziua decesului nu mai era asigurată. Nu este impus un stagiu minim de cotizare realizat în aceste șase luni. În general, acordarea ajutorului de deces nu este condiționată de realizarea unui anumit stagiu de cotizare. Când se primesc 4.596 de lei pentru un membru de familie Un asigurat sau pensionar poate primi ajutor de deces și atunci când moare un membru al familiei care nu era asigurat și nici pensionar în sistemul public. Legea consideră membri de familie, între alții: - soțul sau soția; - copiii până la 18 ani; - copiii care își continuă studiile, până la terminarea acestora, dar fără a depăși 26 de ani; - copiii care și-au pierdut capacitatea de muncă înainte de limitele de vârstă prevăzute de lege; - părinții și bunicii oricăruia dintre soți. În această situație, solicitantul trebuie să dovedească și propria calitate de asigurat sau pensionar la data decesului membrului de familie. Ce acte trebuie pregătite Pentru ca plata să nu fie întârziată de lipsa unor documente, dosarul trebuie pregătit complet. În mod obișnuit, pentru o persoană fizică sunt necesare: - cererea pentru acordarea ajutorului de deces; - certificatul de deces, în original și copie; - actul de identitate al solicitantului, în original și copie; - actele de stare civilă din care rezultă relația de rudenie, dacă este cazul; - dovada că solicitantul a suportat cheltuielile ocazionate de deces, în original; - dovada calității de asigurat, atunci când este necesară; - extras de cont, dacă se solicită plata prin virament bancar. În situațiile speciale pot fi solicitate documente suplimentare: adeverință de studii pentru un membru de familie cu vârsta între 18 și 26 de ani, documente medicale pentru copilul inapt de muncă, declarație pe propria răspundere că membrul de familie decedat nu era asigurat sau pensionar ori procură specială, dacă solicitarea este făcută prin mandatar. Ce poate dovedi că ai plătit înmormântarea Aceasta este una dintre cele mai importante părți ale dosarului. Legea prevede că solicitantul trebuie să facă dovada că a suportat cheltuielile legate de deces, iar dovada poate fi făcută prin mijloace de probă admise de lege. În practică, este prudent ca persoana care achită serviciile funerare să păstreze facturile, chitanțele și celelalte documente justificative emise pe numele său. De aceea, atunci când familia știe cine va solicita ajutorul, este util ca documentele pentru serviciile funerare să fie eliberate încă de la început pe numele acelei persoane. Pot fi astfel evitate explicații și documente suplimentare la depunerea cererii. Unde se depune cererea Cererea se depune la casa teritorială de pensii competentă. Pentru decesul unui pensionar sau asigurat, competența revine, în principiu, casei de pensii din raza domiciliului persoanei decedate. Dacă este solicitat ajutorul pentru decesul unui membru de familie neasigurat, este competentă casa de pensii din raza domiciliului asiguratului sau pensionarului care solicită dreptul. În cât timp trebuie plătiți banii Ajutorul de deces este unul dintre drepturile pentru care legea stabilește un termen scurt de plată. Casa teritorială de pensii trebuie să îl achite în termen de trei zile lucrătoare de la solicitare, dacă sunt îndeplinite condițiile și dosarul conține documentele necesare. Pentru persoanele fizice, plata poate fi făcută și prin virament într-un cont bancar. Nu este obligatoriu să ceri banii imediat după înmormântare Deși este recomandată depunerea rapidă a documentelor, dreptul nu se pierde după câteva zile sau săptămâni. Persoana îndreptățită are la dispoziție trei ani, calculați de la data emiterii certificatului de deces, pentru a depune cererea și actele justificative. Prin urmare, dacă familia nu a putut face demersurile imediat, din cauza situației emoționale sau pentru că nu avea toate documentele, dreptul nu se pierde. Atenție însă: va fi achitat cuantumul ajutorului prevăzut de lege la data decesului, nu cel valabil la momentul depunerii cererii. Cea mai importantă regulă: păstrați documentele de plată Pentru familii, cea mai utilă regulă practică este simplă: persoana care urmează să solicite ajutorul de deces trebuie să păstreze toate actele originale care demonstrează plata cheltuielilor funerare. Ajutorul nu este o moștenire și nici un drept rezervat automat rudelor apropiate. Este o sumă destinată compensării parțiale a cheltuielilor provocate de deces, iar cel care dovedește că le-a suportat este cel care poate încasa banii.

Cum se contestă corect o decizie de pensie în 2026: termenul de 45 de zile și cele mai frecvente greșeli
Eveniment

Cum se contestă corect o decizie de pensie în 2026: termenul de 45 de zile și cele mai frecvente greșeli

O perioadă de muncă neluată în calcul, venituri sau sporuri omise, o încadrare greșită a anilor lucrați în condiții deosebite ori speciale sau chiar respingerea cererii de pensionare pot duce la o decizie pe care pensionarul o consideră incorectă. În 2026, aceasta poate fi contestată, însă procedura nu mai este aceeași ca în urmă cu câțiva ani. Cea mai importantă regulă este termenul: decizia emisă de casa teritorială de pensii poate fi atacată în 45 de zile de la comunicare, direct în instanță. Dacă termenul este lăsat să treacă, decizia devine definitivă. În 2026, contestația se depune direct la tribunal Una dintre cele mai importante schimbări aduse de Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii privește chiar modul în care sunt contestate deciziile caselor de pensii. Citește și: Șomajul, facultatea, armata și concediul pentru creșterea copilului pot conta la pensie: ce ani sunt recunoscuți în 2026 Potrivit art. 127, deciziile emise de casele teritoriale de pensii pot fi contestate în termen de 45 de zile de la comunicare, la instanța judecătorească competentă. Tribunalul este cel care soluționează în primă instanță litigiile privind deciziile de pensionare. Prin urmare, pensionarul nu trebuie să aștepte o nouă verificare administrativă înainte de a merge în instanță. Pentru litigiile privind drepturile de pensie, cererea se adresează tribunalului în a cărui rază teritorială își are domiciliul reclamantul. În practică, dosarele sunt soluționate de secțiile sau completele specializate în conflicte de muncă și asigurări sociale. Un avantaj important este că aceste litigii sunt scutite de taxă judiciară de timbru. Pensionarul nu trebuie, așadar, să plătească o taxă de timbru pentru a cere instanței anularea sau modificarea unei decizii de pensie. De unde vine termenul de 30 de zile și Comisia de Contestații Aici apare una dintre cele mai mari surse de confuzie. Citește și: Scutiri și reduceri la impozitul pe casă în 2026: ce s-a schimbat pentru pensionari și persoanele cu handicap Sub vechea Lege nr. 263/2010, decizia casei de pensii trebuia contestată în 30 de zile de la comunicare la Comisia Centrală de Contestații. Era o procedură administrativă prealabilă și obligatorie. Aceasta nu mai este regula aplicabilă unei decizii de pensie contestate în procedura actuală. În prezent, Legea nr. 360/2023 stabilește termenul de 45 de zile și sesizarea directă a instanței. Chiar CNPP precizează în ghidurile sale actuale că deciziile caselor teritoriale pot fi contestate în 45 de zile la instanța competentă. De aceea, pensionarii trebuie să fie atenți la ghidurile, modelele de contestație și articolele mai vechi disponibile online. Un formular care îi îndrumă să formuleze contestație către Comisia Centrală de Contestații poate descrie procedura veche. Cele 45 de zile se calculează de la comunicare, nu de la data scrisă pe decizie Un detaliu esențial este momentul de la care începe să curgă termenul. Legea vorbește despre 45 de zile de la comunicarea deciziei, nu pur și simplu de la data la care documentul a fost emis. De exemplu, o decizie poate fi emisă de casa de pensii la 1 octombrie, dar poate ajunge prin poștă câteva zile mai târziu. Pentru respectarea termenului de contestare contează comunicarea acesteia. Tocmai de aceea este recomandabil ca pensionarul să păstreze plicul, confirmarea de primire sau orice document din care rezultă data la care decizia i-a fost comunicată. Este una dintre cele mai simple dovezi dacă, ulterior, apare o discuție privind respectarea termenului. Ce poate contesta pensionarul Nu numai o decizie prin care cererea de pensionare a fost respinsă poate fi atacată. Citește și: Vouchere, tichete și bani în plus pentru pensionarii cu pensii mici: ajutoare de stat în 2026 Pensionarul poate considera greșită și o decizie prin care pensia a fost acordată, dar cuantumul rezultat este prea mic. Printre problemele care pot justifica verificarea unei decizii se numără: - perioade de vechime care nu apar în calcul; - venituri sau sporuri care nu au fost valorificate; - perioade lucrate în grupa I sau grupa a II-a ori în condiții deosebite sau speciale tratate incorect; - stagiul de cotizare calculat greșit; - punctele utilizate la stabilirea pensiei calculate eronat; - anumite documente depuse de solicitant care nu au fost valorificate; - îndeplinirea greșită a condițiilor privind vârsta sau stagiul necesar; - respingerea cererii de pensionare. Important este ca pensionarul să nu se limiteze la afirmația că „pensia este prea mică”, ci să arate, pe cât posibil, ce element al deciziei consideră greșit. Ce trebuie să conțină cererea adresată tribunalului Pentru a permite instanței să înțeleagă problema, cererea trebuie să identifice clar pensionarul, casa de pensii care a emis actul și decizia contestată. Este util să fie indicate numărul și data deciziei, data comunicării acesteia și motivele pentru care pensionarul consideră că actul este nelegal sau greșit. De exemplu, dacă problema este o perioadă de muncă omisă, aceasta trebuie identificată cât mai precis. Dacă sunt în discuție sporuri sau venituri, trebuie arătat ce documente le dovedesc. Dacă pensionarul contestă modul în care a fost valorificată o anumită perioadă, trebuie explicat motivul. La cerere se pot atașa, după caz: - copia deciziei contestate; - dovada datei la care aceasta a fost comunicată; - carnetul de muncă sau copii relevante; - adeverințe privind vechimea; - adeverințe privind veniturile sau sporurile; - documente privind grupele de muncă ori condițiile deosebite sau speciale; - alte înscrisuri care susțin calculul solicitat. Cu cât problema este identificată mai clar, cu atât instanța poate verifica mai ușor modul în care casa de pensii a stabilit drepturile. Pensionarul poate cere anularea sau modificarea deciziei În funcție de situație, obiectivul procesului poate fi diferit. Dacă cererea de pensionare a fost respinsă nejustificat, pensionarul poate cere anularea deciziei și recunoașterea drepturilor care i se cuvin. Dacă pensia a fost stabilită, dar calculul este greșit, poate solicita anularea în tot sau în parte a deciziei și obligarea casei de pensii la emiterea unei decizii corecte, cu valorificarea perioadelor, veniturilor sau celorlalte elemente omise. În funcție de caz, pot rezulta și diferențe de bani aferente perioadei pentru care pensia ar fi trebuit plătită în cuantumul corect. Atenție la termenul de 30 de zile Termenul de 30 de zile nu a dispărut complet din legislația pensiilor. De exemplu, Articolul 99 din Legea nr. 360/2023 permite pensionarului să ceară anularea deciziei prin care i-a fost admisă cererea de pensionare, în termen de 30 de zile de la comunicare. Este însă o procedură diferită de contestarea unei decizii considerate greșite. Cu alte cuvinte: 45 de zile – termen pentru contestarea în instanță a deciziei casei teritoriale de pensii; 30 de zile – poate interveni în alte proceduri, inclusiv atunci când persoana dorește anularea propriei decizii de admitere a pensionării. Cele două termene nu trebuie confundate. Ce se întâmplă după hotărârea tribunalului Tribunalul judecă litigiul în primă instanță. Dacă una dintre părți nu este mulțumită de soluție, hotărârea poate fi atacată cu apel, care va fi judecat de Curtea de Apel competentă. Atenție majoră la termene: spre deosebire de procesele obișnuite unde termenul este de 30 de zile, în litigiile de pensii se aplică legislația specială a asigurărilor sociale și a muncii. Astfel, termenul de apel este de numai 10 zile de la comunicarea hotărârii. Așadar, în traseul unui litigiu apar două termene stricte: 45 de zile pentru a ataca decizia inițială a Casei de Pensii la Tribunal. 10 zile pentru a formula apel împotriva sentinței date de Tribunal Ce greșeli frecvente fac pensionarii în acest proces Deși legea oferă pârghiile necesare pentru corectarea erorilor, drumul de la o decizie nedreaptă la o pensie corectă este plin de capcane birocratice. În practică, mulți pensionari pierd procese clare nu pentru că nu ar avea dreptate, ci din cauza unor erori de procedură sau a neatenției. Pentru a le evita este vital să cunoașteți capcanele. Greșeala nr. 1: pensionarul trimite contestația la vechea Comisie Este probabil una dintre cele mai periculoase confuzii. Un pensionar găsește pe internet un model redactat în urmă cu câțiva ani și formulează o „contestație către Comisia Centrală de Contestații”, bazându-se pe vechea Lege nr. 263/2010. În 2026 însă, pentru deciziile caselor teritoriale de pensii supuse actualei proceduri, calea prevăzută de Legea nr. 360/2023 este sesizarea directă a instanței în termen de 45 de zile. Folosirea unei proceduri depășite poate însemna pierdere de timp tocmai într-o situație în care termenul legal continuă să curgă. Greșeala nr. 2: pensionarul așteaptă răspunsuri și explicații de la Casa de Pensii Este firesc ca persoana să ceară mai întâi lămuriri casei de pensii. Problema apare atunci când presupune că o petiție, o cerere de explicații sau o solicitare de reverificare îi prelungește automat termenul de contestare. Termenul de 45 de zile prevăzut de lege pentru atacarea deciziei nu trebuie tratat ca un termen orientativ. Pensionarul care consideră că decizia este greșită trebuie să urmărească separat termenul în care poate sesiza instanța. Greșeala nr. 3: se uită data la care a fost primită decizia După câteva săptămâni, pensionarul poate ști când a fost emisă decizia, dar nu mai poate demonstra cu ușurință când a primit-o. De aceea este important să fie păstrate plicul, confirmarea de primire și orice document privind comunicarea. Într-un proces în care se discută dacă acțiunea a fost sau nu formulată în termen, această dată poate deveni esențială. Greșeala nr. 4: contestația spune doar „pensia este calculată greșit” O astfel de afirmație este prea generală pentru a explica problema. Pensionarul ar trebui să compare decizia cu documentele pe care le deține și să identifice cât mai precis ce consideră că lipsește: o perioadă de vechime, un spor, o adeverință, o grupă de muncă, un venit sau un alt element utilizat la stabilirea pensiei. Nu este necesar ca pensionarul să poată reproduce singur toate formulele de calcul ale casei de pensii. Este însă important să arate ce anume contestă și pe ce documente își întemeiază susținerea. Greșeala nr. 5: originalele sunt predate fără a fi păstrate copii Actele vechi de muncă pot fi dificil sau chiar imposibil de obținut din nou. Carnete de muncă, adeverințe emise de foști angajatori, documente provenite din arhive și dovezi privind sporurile sau grupele de muncă trebuie păstrate cu atenție. Pensionarul ar trebui să aibă copii ale tuturor documentelor pe care le folosește în procedură și să păstreze dovada depunerii sau transmiterii lor. Avocatul nu e obligatoriu Pensionarul se poate adresa instanței și fără avocat. Totuși, asistența juridică poate fi utilă în dosarele complicate, mai ales dacă problema presupune interpretarea unor perioade de grupă de muncă, a unor adeverințe vechi, a legislației succesive sau refacerea unui calcul complex al pensiei. Important pentru pensionarii care ezită să meargă în instanță din cauza costurilor este faptul că litigiile privind drepturile și obligațiile de asigurări sociale sunt scutite de taxă judiciară de timbru. Ce trebuie verificat imediat după primirea unei decizii de pensie O decizie de pensionare nu ar trebui pusă deoparte imediat după ce pensionarul vede suma finală. Trebuie verificată și motivarea, perioadele valorificate și elementele folosite pentru stabilirea dreptului. Dacă apar neconcordanțe, primul reper trebuie să fie chiar data comunicării documentului. În 2026, regula esențială este simplă: decizia casei teritoriale de pensii se contestă direct la tribunal, în maximum 45 de zile de la comunicare. Vechea procedură a contestației în 30 de zile la Comisia Centrală de Contestații nu mai este procedura aplicabilă actualelor decizii de pensie. Iar pentru pensionari, una dintre cele mai costisitoare greșeli nu este neapărat să nu aibă dreptate, ci să descopere prea târziu că au avut dreptate după expirarea termenului în care puteau cere instanței să verifice decizia.

EXCLUSIV Cea mai mare primă de pensionare la stat: 532.000 de euro, pentru un angajat al ROMATSA
Investigații

EXCLUSIV Cea mai mare primă de pensionare la stat: 532.000 de euro, pentru un angajat al ROMATSA

532.000 de euro este cea mai mare primă de pensionare oferită de statul român. Fericitul pensionar a fost angajat al ROMATSA, o instituție publică aflată în subordinea Ministerului Transporturilor. Cu această sumă se pot cumpără cinci apartamente în București sau se poate plăti salariul președintelui României pe o perioadă de 15 ani. Mai mult, DeFapt.ro a obținut un document din care rezultă că ROMATSA a plătit în ultimii doi ani și jumătate prime de pensionare în valoare de 20 de milioane de euro unui număr de 96 de angajați. Așadar, în medie, 200.000 de euro pentru fiecare tânăr pensionar. ROMATSA se laudă că se autofinanțează  România se confruntă cu o situație paradoxală: în timp ce guvernul condus de premierul Ilie Bolojan a decis să ca indemnizațiile văduvelor de război și cele ale veteranilor de război să fie impozitate cu 10% pentru a face economie la bugetul de stat, în birourile Administrației Română a Serviciilor de Trafic Aerian (ROMATSA) se împart sporuri, prime și bonusuri de pensionare de ordinul sutelor de milioane de lei anual. Citește și: Primarul PSD Fălticeni: de la locuință socială și Ford vechi la avere de 2 milioane de euro - presă Beneficii acordate cu generozitate de același stat român. La solicitarea DeFapt.ro, ROMATSA a ținut să menționeze că se auto-finanțează din tarifele încasate de la companiile aeriene pentru serviciile de navigație aeriană prestate. „Tarifele ROMATSA sunt stabilite în totală transparență în plan național și internațional, cu respectarea strictă a Regulamentului (UE) nr. 317/2019 de instituire a unui sistem de performanță și de tarifare în cadrul cerului unic european, exclusiv pentru acoperirea costurilor de furnizare a serviciilor de navigaţie aeriană”, a transmis Adrian Cojoc, directorul general al ROMATSA, la solicitarea DeFapt.ro. 20 de milioane de euro, prime de pensionare la ROMATSA În anul 2024 s-au pensionat 43 de angajați de la ROMATSA. Regia statului a fost generoasă cu tinerii pensionari cărora le-a plătit cumulat „ajutoare pentru pensionare” în cuantum de 38.433.396 lei. Adică în jur de 7,4 milioane de euro. Ceea ce înseamnă că fiecare angajat a primit o primă de pensionare medie de 172.000 de euro. Primele de pensionare au crescut în 2025. An în care s-au pensionat 42 de angajați, care au primit bonusuri de pensionare în valoare de 46.707.302 lei. Echivalentul a aproximativ nouă milioane de euro.  Deci, în medie, fiecare pensionar a încasat 214.000 de euro. Anul acesta s-au pensionat de la ROMATSA 12 angajați, care au primit cumulat nu mai puțin de 19.449.892 lei. Practic, fiecare din cei 12 pensionari a încasat în medie câte o primă de pensionare de 312.000 de euro. Primă de pensionare: 2,771 milioane lei, echivalentul a 532.000 de euro Cea mai mare primă de pensionare acordată în perioada 2024-2026 a fost de 2.771.040 lei, echivalentul a 532.000 de euro. Iar cea mai mica primă de pesionare a fost de doar 53.316 lei, echivalentul a 10.500 de euro. La solicitarea DeFapt.ro, ROMATSA a transmis oficial că „valoarea minimă a ajutorului pentru pensionare plătit în perioada 2024-2026 a fost de 53.316 lei iar valoarea maximă a fost de 2.771.040 lei. Menţionăm că acestea sunt valori brute din care s-au reținut și virat către bugetul de stat contribuții sociale şi impozit pe venit”. Un răspuns al ROMATSA pentru DeFapt.ro arată ce sume imense se plătesc la pensionare (sursa: ROMATSA) Șefii ROMATSA, nababi la stat Administrația Română a Serviciilor de Trafic Aerian (ROMATSA) este una din instituțiile publice ale statului român din subordinea Ministerului Transporturilor. Principalul atribut al ROMATSA este de a furniza servicii de trafic aerian în spațiul aerian al României. DeFapt.ro a dezvăluit că Adrian Marius Cojoc, directorul general al ROMATSA, și-a mărit salariul cu 150% în anul 2025, de la 7.610 euro, la 18.300 de euro lunar. Adică în jur de 220.000 de euro anual. Directorul economic al ROMATSA, Radu Cristian Cîțu, are un salariu chiar mai mare: 21.000 de euro lunar. Ceea ce înseamnă că, anual, ridică de la instituția statului român nu mai puțin de 252.000 de euro.

Talonul de pensie, util pentru transport, rețete compensate și împrumuturi CAR: ce faci dacă l-ai pierdut
Eveniment

Talonul de pensie, util pentru transport, rețete compensate și împrumuturi CAR: ce faci dacă l-ai pierdut

Deși pare doar o hârtie primită lunar odată cu pensia sau prin poștă, talonul de pensie este unul dintre documentele pe care pensionarii ajung să le folosească cel mai des. Dovedește nu numai suma plătită, ci și calitatea de pensionar și venitul lunar, informații cerute în numeroase proceduri. În plus, în 2026, documentul este important pentru accesarea unor facilități, pentru bilete de tratament, anumite servicii medicale sau sociale și, frecvent, pentru obținerea unui împrumut de la o Casă de Ajutor Reciproc. Ce este, de fapt, talonul de pensie Documentul cunoscut popular drept „cupon de pensie” sau „talon mov” apare în legislație sub două forme. Citește și: Talonul de pensie în 2026, explicat rând cu rând: ce reprezintă fiecare sumă și reținere Pentru pensionarii care primesc pensia la domiciliu prin Poșta Română, CNPP emite documentul de plată, remis odată cu banii. Pentru cei care primesc pensia în cont bancar sau pe card, CNPP întocmește documentul de informare privind sumele plătite, transmis lunar la domiciliu. Pe talon pot fi verificate cuantumul pensiei și, după caz, diferitele sume sau rețineri operate asupra acesteia. Tocmai de aceea documentul poate servi și ca dovadă recentă a venitului pensionarului. De ce nu trebuie aruncat imediat ultimul talon Pensionarul nu are obligația de a păstra pentru totdeauna fiecare talon primit lunar. Citește și: Analize gratuite pentru pensionari prin CAS în 2026: cum funcționează programarea și cum eviți listele lungi de așteptare Este însă prudent să păstreze cel puțin exemplarele recente și, în special, ultimul talon. Numeroase instituții sau organizații solicită dovada calității de pensionar sau a cuantumului pensiei. Un exemplu îl reprezintă biletele de tratament balnear acordate prin sistemul public. În 2026, casele teritoriale de pensii continuă să solicite pensionarilor, între documentele necesare, talonul de pensie. Este talonul necesar pentru medicamente compensate? Talonul poate fi important și în relația cu sistemul de sănătate, în special atunci când trebuie dovedit venitul din pensie. Citește și: Scutiri și reduceri la impozitul pe casă în 2026: ce s-a schimbat pentru pensionari și persoanele cu handicap În 2026 continuă programul prin care pensionarii cu venituri din pensii și indemnizație socială de până la 2.020 de lei lunar inclusiv beneficiază de compensare de 90% din prețul de referință pentru medicamentele din sublista B, indiferent dacă realizează sau nu alte tipuri de venituri. Totuși, talonul nu trebuie privit ca un „bilet obligatoriu” pentru orice rețetă compensată. Calitatea de asigurat și drepturile pacientului sunt verificate și prin sistemele informatice de sănătate. Documentul devine relevant mai ales atunci când trebuie dovedit nivelul pensiei sau categoria din care face parte beneficiarul. Transport gratuit sau redus: atenție la o confuzie frecventă Nici aici talonul lunar de pensie nu trebuie confundat cu documentele speciale de călătorie. Legea nr. 147/2000 acordă pensionarilor, în condițiile prevăzute de aceasta, șase călătorii simple pe an cu reducere de 50% pentru transportul intern feroviar, rutier sau naval. Pentru aceste călătorii sunt prevăzute documente speciale de transport și legitimarea calității de pensionar. Transportul urban gratuit pentru pensionari nu este însă un drept național identic în toate localitățile și depinde de regulile stabilite de fiecare autoritate locală, iar documentele solicitate pot diferi. Talonul poate servi drept dovadă a calității sau venitului de pensionar pentru obținerea unor facilități locale, acolo unde regulamentul autorității respective îl solicită. De ce îl cer Casele de Ajutor Reciproc Talonul este frecvent cerut și pensionarilor care solicită împrumuturi de la CAR. Motivul este simplu: instituția trebuie să verifice venitul solicitantului și capacitatea acestuia de rambursare. De exemplu, CARP Iași solicită între documentele pentru pensionari actul de identitate, carnetul de membru și ultimul cupon de pensie. Nu există însă o listă unică, stabilită prin lege, pentru toate CAR-urile. Fiecare organizație poate avea propriile condiții și poate solicita, suplimentar, decizia de pensionare, giranți sau alte documente. Ce faci dacă ai pierdut talonul de pensie Pierderea talonului nu înseamnă pierderea pensiei și nici a calității de pensionar. În primul rând, pensionarul trebuie să stabilească pentru ce are nevoie de document. Dacă instituția acceptă o dovadă echivalentă, soluția cea mai simplă este solicitarea unei adeverințe de la casa teritorială de pensii. Casele de pensii precizează că, atunci când talonul nu a fost primit sau nu mai poate fi prezentat, pensionarul poate solicita o adeverință care să ateste calitatea de pensionar și venitul din pensie și care să țină locul talonului. Unde se cere documentul înlocuitor Solicitarea se adresează casei teritoriale de pensii în evidența căreia se află pensionarul. În practică, este cerută o cerere pentru eliberarea adeverinței, împreună cu actul de identitate. Casele teritoriale pot solicita și decizia de pensionare sau un talon mai vechi, dacă acestea există. Modalitatea de depunere diferă în funcție de casa teritorială: documentele pot fi depuse la ghișeu, trimise prin poștă și, în unele județe, transmise și prin e-mail. De aceea este util ca pensionarul să verifice procedura publicată de propria casă de pensii înainte de deplasare. Dacă talonul nu a ajuns prin poștă Situația este puțin diferită atunci când pensionarul nu a pierdut documentul, ci pur și simplu nu l-a primit. Pentru beneficiarii care primesc pensia pe card, CNPP arată că documentele de informare care nu au fost ridicate se păstrează la structurile Poștei Române și sunt arhivate o perioadă de 24 de luni, după care sunt transmise caselor teritoriale de pensii. Documentele pot fi solicitate de beneficiar sau de persoana împuternicită. Așadar, înainte de a cere o adeverință, pensionarul poate verifica dacă documentul se mai află la unitatea poștală. Talonul poate fi primit și electronic Pentru pensionarii care primesc pensia în cont curent sau pe card există și o soluție care reduce riscul pierderii hârtiei. La cerere, CNPP poate transmite documentul de informare în format electronic în contul personal deschis în Portalul CNPP. Documentul electronic produce aceleași efecte juridice ca exemplarul fizic și trebuie acceptat ca document valid de instituțiile și autoritățile publice. Pentru activarea serviciului, pensionarul cu cont pe portalul CNPP depune cererea prin secțiunea dedicată documentului de informare. Ulterior, documentele lunare pot fi accesate din zona „Datele mele din sistemul public de pensii – Document informare plată pensie”. Documentul electronic conține inclusiv un identificator unic și un cod QR prin care autenticitatea sa poate fi verificată. Poate o instituție să refuze talonul electronic? În relația cu instituțiile și autoritățile publice, nu. Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii prevede expres că documentul electronic are aceeași valoare juridică precum cel fizic și că instituțiile publice nu pot condiționa acordarea unui serviciu de prezentarea talonului pe hârtie. În relația cu entități private – de exemplu un anumit CAR – trebuie însă verificată procedura internă a acestora. Duplicat sau adeverință? Diferența importantă Unul dintre cele mai utile lucruri de știut este că pensionarul nu trebuie să meargă la casa de pensii cerând neapărat „duplicatul talonului”. În practica mai multor case teritoriale, pentru un talon pierdut, neridicat sau care nu a ajuns la beneficiar se eliberează o adeverință de venit și de calitate de pensionar care ține locul documentului. De aceea, dacă documentul este necesar urgent pentru o facilitate sau pentru un dosar, formularea cea mai sigură este: „solicit o adeverință care să ateste calitatea de pensionar și venitul din pensie”. Pierderea hârtiei nu înseamnă, așadar, pierderea drepturilor. Important este ca pensionarul să știe ce document poate cere în locul ei și să păstreze, pe cât posibil, ultimul talon primit, decizia de pensionare și celelalte acte importante din dosarul de pensie.

Când pot pensionarii cu bilete de tratament să își primească banii înapoi: condiții proaste la hotel sau sejur întrerupt
Eveniment

Când pot pensionarii cu bilete de tratament să își primească banii înapoi: condiții proaste la hotel sau sejur întrerupt

Biletul de tratament primit prin Casa de Pensii nu înseamnă că pensionarul trebuie să accepte orice condiții sau că banii plătiți sunt pierduți dacă sejurul nu mai poate fi efectuat. Pentru 2026, Casa Națională de Pensii Publice a stabilit criterii clare atât pentru repartizarea biletelor, cât și pentru situațiile în care contribuția achitată poate fi restituită integral sau parțial. Există însă și câteva mituri. O pensie mică aduce într-adevăr mai multe puncte la repartizare, dar o boală cronică gravă nu oferă automat prioritate în clasamentul obișnuit. Tot astfel, nu există o listă generală de diagnostice care transformă automat biletul într-unul gratuit. Cine poate cere un bilet de tratament în 2026 Legea nr. 360/2023 prevede că de bilete de tratament balnear pot beneficia pensionarii și asigurații sistemului public de pensii, în limita locurilor și a fondurilor disponibile. Citește și: Drepturile pensionarilor în spitale în 2026: când pot face gratuit RMN și CT, ce fac dacă li se cer bani și unde reclamă abuzurile Tratamentul este asigurat atât în unitățile aflate în proprietatea CNPP, cât și, în completare, în alte unități de profil cu care Casa Națională de Pensii încheie contracte. Un bilet presupune un sejur de 16 zile, dintre care tratamentul balnear se efectuează timp de 12 zile. Cererea se depune la casa teritorială de pensii competentă și poate fi transmisă personal, prin poștă, prin poștă electronică sau prin serviciile electronice ale Portalului CNPP. În cerere pot fi indicate cel mult trei stațiuni. Pentru a intra în repartizarea automată, cererea trebuie depusă cu cel puțin 30 de zile înainte de prima zi a perioadei solicitate. Nu funcționează regula „primul venit, primul servit” Locurile nu sunt acordate pur și simplu în ordinea în care pensionarii ajung la ghișeu. Citește și: Vouchere, tichete și bani în plus pentru pensionarii cu pensii mici: ajutoare de stat în 2026 CNPP folosește o aplicație informatică prin care cererile sunt ierarhizate în funcție de un punctaj. Pentru pensionarii care suportă o contribuție, în 2026 sunt luate în calcul trei criterii: - dacă persoana a mai beneficiat de bilet de tratament în ultimii doi ani; - categoria de pensie; - cuantumul total brut al drepturilor de pensie. Punctajele specifice obținute pentru fiecare dintre cele trei criterii sunt însumate direct de sistemul informatic. Cererile sunt apoi ordonate descrescător în funcție de acest scor total, asigurând o departajare matematică clară. Cel mai mare avantaj: să nu fi primit bilet în ultimii doi ani Acesta este criteriul cu cea mai mare greutate. Un pensionar care nu a beneficiat deloc de bilet de tratament în ultimii doi ani primește 10 puncte. Dacă a primit un singur bilet în extrasezon, primește 5 puncte, iar dacă biletul a fost în sezon, 3 puncte. Pentru două bilete primite în ultimii doi ani, punctajul poate coborî la 2, 1 sau chiar zero. CNPP consideră „sezon” perioada 15 mai – 31 august, iar restul anului este extrasezon. Așadar, pensionarul care nu a mai beneficiat recent de tratament balnear are un avantaj considerabil față de cel care a primit deja bilete. Pensia mică aduce puncte în plus Al doilea avantaj important este nivelul pensiei. Pentru 2026, grila CNPP acordă: 6 puncte pentru o pensie sub 1.281 lei; 5 puncte pentru pensii între 1.282 și 2.830 lei; 4 puncte între 2.831 și 4.430 lei; 3 puncte între 4.431 și 6.030 lei; 2 puncte între 6.031 și 7.630 lei; 1 punct între 7.631 și 9.192 lei; 0 puncte pentru pensii mai mari decât câștigul salarial mediu brut folosit la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2026. Prin urmare, pensionarii cu venituri mici sunt favorizați efectiv de sistemul de punctaj. Categoria pensiei contează aproape la fel de mult O altă diferență importantă apare în funcție de tipul pensiei. Pensionarii de invaliditate primesc 10 puncte, cei cu pensie pentru limită de vârstă – 6 puncte, beneficiarii pensiei de urmaș – 4 puncte, iar pensionarii anticipați – 2 puncte. Aceasta este una dintre explicațiile pentru care un pensionar cu venit asemănător altuia poate ajunge mai sus în clasament. În caz de egalitate a punctajului final, CNPP aplică succesiv criterii de departajare: mai întâi se analizează istoricul biletelor din ultimii doi ani, apoi venitul, iar dacă egalitatea persistă, are prioritate cererea cu numărul mai mic. Bolile cronice severe dau puncte suplimentare? Pentru pensionarii obișnuiți care solicită un bilet cu plata unei contribuții, diagnosticul medical sau gravitatea bolii nu figurează printre cele trei criterii de punctaj. Afecțiunea este necesară pentru justificarea tratamentului și pentru alegerea profilului balnear, dar nu se acordă, de exemplu, 5 puncte suplimentare doar pentru că solicitantul are o anumită boală cronică. Există însă un mecanism separat pentru situațiile grave. Criteriile CNPP prevăd ca la nivelul caselor teritoriale de pensii să fie constituită o rezervă de 3% din totalul biletelor repartizate, destinată cazurilor medicale grave, cazurilor sociale deosebite și altor situații care necesită tratament balnear în regim de urgență. La nivel național, CNPP poate păstra, de asemenea, o rezervă pentru cazuri medicale grave, sociale sau urgente. Așadar, boala gravă poate conta, dar nu sub forma unor „puncte ascunse” în clasamentul obișnuit. Cine beneficiază de bilet gratuit Nici aici regula nu este „ai boala X, primești gratuit”. Legea nr. 360/2023 acordă gratuitate pensionarilor de invaliditate care urmează tratamentul în cadrul programului de recuperare întocmit de medicul expert al asigurărilor sociale. Criteriile CNPP pentru 2026 includ, de asemenea, printre beneficiarii biletelor gratuite mai multe categorii stabilite prin legi speciale, între care: - persoanele persecutate politic, deportate sau constituite în prizonieri; - persoanele persecutate din motive etnice; - veteranii de război și anumite categorii de invalizi ori văduve de război; - beneficiarii Legii nr. 49/1999 privind pensiile I.O.V.R.; - persoanele cu handicap, în condițiile Legii nr. 448/2006; - anumite persoane care au suferit accidente de muncă sau boli profesionale și beneficiază de programe de recuperare; - anumite persoane care au lucrat în mediu radioactiv. Prin urmare, gratuitatea este legată de statutul juridic al beneficiarului și de legea în baza căreia acesta are dreptul, nu de existența unei liste generale de afecțiuni precum reumatism, diabet, boli cardiovasculare sau alte boli cronice. Hotelul este prost. Pot refuza și cere banii înapoi? Faptul că pensionarul consideră camera veche, mobilierul uzat sau mâncarea nesatisfăcătoare nu creează un drept automat de a abandona sejurul și de a primi integral contribuția înapoi. CNPP contractează servicii de cazare, masă și tratament, iar unitățile trebuie să respecte categoria de confort și obligațiile contractuale asumate. Contractele-tip folosite de CNPP prevăd inclusiv obligația prestatorului de a soluționa reclamațiile beneficiarilor și de a furniza serviciile contractate la nivelul de calitate corespunzător clasificării unității. Dacă serviciile sunt necorespunzătoare, pensionarul nu trebuie să se limiteze la o reclamație verbală la recepție. Este recomandabil să formuleze sesizarea în scris, către conducerea unității și către casa teritorială de pensii care a emis biletul, și să păstreze dovezi, precum fotografii, răspunsuri scrise, documente sau alte înscrisuri relevante. Dar regulile de rambursare trebuie separate de simpla nemulțumire privind confortul. Când primești integral contribuția înapoi Criteriile CNPP pentru 2026 prevăd expres trei situații în care biletul poate fi anulat cu restituirea integrală a contribuției: - titularul nu se poate prezenta în stațiunea înscrisă pe bilet la data începerii seriei; - titularul renunță la bilet din motive personale, după ce anunță în prealabil casa teritorială de pensii; - titularul ajunge în stațiune la data prevăzută, dar nu este cazat, iar unitatea prestatoare îi eliberează o justificare scrisă în acest sens. Cererea de restituire poate fi depusă în termenul general de prescripție de trei ani de la data începerii seriei. Aceasta este o modificare importantă de urmărit față de formulările întâlnite în unele criterii sau informații mai vechi, în care apar termene mai restrictive. Pleci mai devreme? Poți primi o parte din bani Există și posibilitatea unei restituiri parțiale. Dacă pensionarul s-a prezentat în stațiune, dar nu beneficiază de servicii pentru întreaga perioadă a sejurului, casa teritorială de pensii poate restitui contribuția proporțional cu numărul zilelor neefectuate. Condiția esențială este existența unei adeverințe eliberate de prestatorul de servicii care să dovedească perioada neefectuată. Și această cerere poate fi formulată în termen de trei ani de la începutul seriei. De aceea, pensionarul care este nevoit să plece înainte de final nu ar trebui să părăsească pur și simplu hotelul. Înainte de plecare trebuie să solicite documentul care dovedește data încetării sejurului. Ce trebuie făcut dacă unitatea nu te cazează Aceasta este situația cea mai clară din perspectiva rambursării. Dacă pensionarul se prezintă în ziua înscrisă pe bilet, iar hotelul sau baza de tratament nu îi poate asigura cazarea, trebuie să ceară în scris motivarea refuzului sau imposibilității de cazare. Documentul este esențial pentru restituirea integrală a contribuției. Casa teritorială de pensii raportează ulterior cazul către CNPP. Cu alte cuvinte, pensionarul nu trebuie să plece doar cu promisiunea verbală „mergeți la Casa de Pensii și vă dau ei banii”. Trebuie să plece cu dovada scrisă. Un singur bilet într-un an În 2026, regula rămâne că unei persoane îi poate fi eliberat un singur bilet de tratament balnear într-un an calendaristic, indiferent dacă biletul este gratuit sau presupune plata unei contribuții. Dacă pensionarul nu ridică biletul repartizat, acesta poate fi oferit altui solicitant. Criteriile permit și repartizarea manuală a locurilor rămase disponibile după alocarea automată, inclusiv până aproape de data începerii sejurului. De aceea, cei care nu obțin un loc din prima repartizare pot urmări listele de bilete disponibile publicate de casele teritoriale de pensii.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră