pensie

145 articole

Scutiri și reduceri la impozitul pe casă în 2026: ce s-a schimbat pentru pensionari și persoanele cu handicap

Regulile privind impozitul pe locuințe și terenuri s-au schimbat semnificativ în 2026, iar unele dintre facilitățile pe care contribuabilii le cunoșteau din anii trecuți nu mai funcționează în aceeași formă. Persoanele cu handicap grav sau accentuat nu mai beneficiază de scutirea integrală pe care o aveau anterior, iar pensionarii cu venituri mici nu mai au o facilitate națională generală acordată doar în funcție de nivelul pensiei. Există însă în continuare reduceri, scutiri pentru anumite categorii protejate și, în unele localități, facilități suplimentare aprobate prin hotărâri ale consiliilor locale. Persoanele cu handicap grav nu mai sunt scutite integral Una dintre cele mai importante modificări din 2026 a fost introdusă prin OUG nr. 9/2026. Citește și: Vouchere, tichete și bani în plus pentru pensionarii cu pensii mici: ajutoare de stat în 2026 Pentru persoanele cu handicap grav, impozitul pe clădirea folosită ca domiciliu și pe terenul aferent se reduce cu 50%. Aceeași facilitate este acordată reprezentanților legali, pe perioada în care au în îngrijire, supraveghere și întreținere o persoană cu handicap grav. Pentru persoanele cu handicap accentuat, reducerea este de 25%, atât pentru clădirea de domiciliu, cât și pentru terenul aferent. Prin urmare, regula din 2026 nu mai este „scutire totală”, ci o reducere diferențiată în funcție de gradul de handicap. Ce se întâmplă dacă locuința este deținută împreună cu soțul OUG nr. 9/2026 prevede o regulă favorabilă în cazul proprietății comune între soți. Dacă locuința de domiciliu sau terenul aferent sunt deținute împreună de persoana cu handicap grav ori accentuat și de soțul sau soția acesteia, reducerea se poate aplica întregului imobil ori terenului aflat în coproprietatea celor doi. Dacă însă o cotă-parte aparține unui terț – de exemplu, unui copil, frate sau altei persoane – reducerea nu se aplică și cotei acelui coproprietar. Gradul I de invaliditate nu trebuie confundat cu handicapul grav Aici apare una dintre cele mai importante confuzii. La începutul anului 2026, persoanele încadrate în gradul I de invaliditate s-au numărat printre categoriile care au pierdut vechea scutire de la plata impozitului pe clădiri și terenuri. Ulterior, OUG nr. 9/2026 a introdus reducerile de 50% și 25% pentru persoanele cu handicap grav, respectiv accentuat, dar această modificare nu trebuie extinsă automat și la persoanele încadrate exclusiv în gradul I de invaliditate. În unele localități, autoritățile au decis însă să compenseze această pierdere prin ajutoare locale. De exemplu, municipiul Târgu Mureș a instituit în 2026 o compensație financiară pentru persoane cu handicap grav sau accentuat și persoane încadrate în gradul I de invaliditate. Prin urmare, un pensionar cu gradul I de invaliditate ar trebui să verifice și hotărârile consiliului local din localitatea în care locuiește. Pensionarii cu venituri mici nu mai au automat scutire în 2026 O altă schimbare importantă îi privește pe pensionarii cu venituri reduse. Citește și: Medicamente compensate pentru pensionari în 2026: cine primește și ce înseamnă, de fapt, reducerea de 90% Până la modificările fiscale aplicabile din 2026, legislația permitea facilități pentru persoanele ale căror venituri lunare erau mai mici decât salariul minim brut pe țară ori proveneau exclusiv din anumite prestații sociale. Începând cu anul fiscal 2026, această categorie nu mai beneficiază, în baza regulii naționale anterioare, de scutirea de la impozitul pe clădiri și terenuri. Direcția de Taxe Locale Sector 5 a enumerat explicit persoanele cu venituri sub salariul minim printre categoriile care nu mai beneficiază de vechea facilitate. Asta nu înseamnă însă că niciun pensionar cu venituri mici nu mai poate primi ajutor. Consiliile locale pot adopta măsuri proprii de sprijin în limitele stabilite de Codul fiscal și de bugetele locale. De aceea, condițiile pot diferi de la un municipiu la altul. Nu există un plafon național unic pentru pensionarii cu venituri mici Este important ca pensionarii să nu plece de la ideea că există în 2026 un plafon de venit valabil în toată țara sub care impozitul pe casă dispare automat. Citește și: Șomajul, facultatea, armata și concediul pentru creșterea copilului pot conta la pensie: ce ani sunt recunoscuți în 2026 Un asemenea plafon național general nu mai funcționează pentru această facilitate. Dacă o primărie acordă în continuare reduceri, compensații sau ajutoare persoanelor cu venituri mici, plafonul de venit, documentele necesare și cuantumul sprijinului trebuie căutate în hotărârea consiliului local sau în regulamentul DITL. De aceea, două persoane cu aceeași pensie și cu locuințe similare, dar care trăiesc în localități diferite, pot beneficia de facilități diferite. Veteranii de război păstrează scutirea Există însă categorii pentru care scutirea integrală continuă să fie acordată. Printre acestea se numără veteranii de război, văduvele de război și văduvele necăsătorite ale veteranilor de război, potrivit informațiilor publicate de Direcția Generală de Impozite și Taxe Locale Sector 4. Pentru aceste categorii, facilitatea fiscală este distinctă de reducerile acordate persoanelor cu handicap. Foștii deținuți politici și persoanele deportate pot beneficia de scutire Scutirea se menține și pentru anumite persoane persecutate din motive politice sau deportate, în condițiile prevăzute de Decretul-lege nr. 118/1990 și OG nr. 105/1999. Începând cu 2026, însă, sfera beneficiarilor este mai restrânsă decât înainte. Autoritățile fiscale locale au precizat că scutirea se menține pentru persoanele prevăzute de art. 1 din respectivele acte normative, nu automat și pentru toate categoriile de urmași care beneficiau anterior de facilități. O casă veche poate avea o valoare impozabilă mai mică OUG nr. 9/2026 a păstrat și reduceri legate de vechimea clădirii. Pentru anumite clădiri, valoarea luată în calcul la stabilirea impozitului este redusă în funcție de vechime: cu 15% pentru clădirile cu o vechime între 50 și 100 de ani inclusiv și cu 25% pentru clădirile mai vechi de 100 de ani. Aceasta nu este însă o „scutire pentru pensionari”, ci o regulă de calcul legată de caracteristicile imobilului. Prin urmare, poate beneficia de ea și un proprietar care nu este pensionar. Ce trebuie făcut pentru a obține reducerea În cazul facilităților care depind de situația personală a contribuabilului, proprietarul trebuie să se adreseze Direcției de Impozite și Taxe Locale în evidența căreia se află imobilul. Documentele diferă în funcție de facilitate și de autoritatea locală, dar în practică pot fi solicitate: cererea pentru acordarea scutirii sau reducerii; - actul de identitate; - actul de proprietate; - certificatul de încadrare în grad de handicap; - documentele care atestă calitatea de veteran, persoană persecutată politic sau altă calitate protejată; Pentru facilitățile locale acordate în funcție de venit, sunt necesare talonul de pensie și alte acte privind veniturile familiei. De exemplu, DGITL Sector 4 solicită, pentru unele cereri bazate pe venit, documente privind veniturile, adeverințe fiscale și talonul de pensie. Lista exactă trebuie însă verificată la DITL din localitatea de domiciliu. Dacă impozitul este deja plătit integral OUG nr. 9/2026 a intrat în vigoare după începutul anului fiscal, când mulți contribuabili își achitaseră deja taxele locale. Într-o asemenea situație, dacă după recalculare rezultă că persoana a achitat mai mult decât datora, suma plătită în plus poate fi supusă regulilor fiscale privind compensarea sau restituirea. Practic, contribuabilul trebuie să solicite DITL recalcularea obligației fiscale și să verifice dacă diferența este restituită sau rămâne în evidență pentru compensarea altor obligații. Nu este însă prudent să se presupună că suma va fi transferată automat ca plată pentru anul 2027: procedura concretă trebuie verificată la administrația fiscală locală. Reducerea nu începe întotdeauna din ziua în care ai depus dosarul Și aici regulile trebuie verificate în funcție de temeiul legal al facilității. Nu toate scutirile și reducerile fiscale funcționează după formula „din prima zi a lunii următoare depunerii cererii”. Momentul de la care se aplică facilitatea poate depinde de data dobândirii dreptului, de reglementarea fiscală aplicabilă și de hotărârea consiliului local. De aceea, este bine ca solicitantul să ceară DITL, în scris, două informații: de la ce dată se aplică facilitatea și pentru ce perioadă fiscală produce efecte. Ghișeul.ro este util pentru verificare, dar decizia aparține DITL După aprobarea reducerii sau scutirii, contribuabilul poate verifica obligațiile fiscale și prin platformele electronice puse la dispoziție de autorități, inclusiv Ghișeul.ro, acolo unde administrația locală este conectată la sistem. DITL Sector 5 indică, de exemplu, Ghișeul.ro printre serviciile online disponibile contribuabililor. Portalul arată însă ceea ce administrația fiscală locală a înregistrat în evidențe; el nu acordă în sine scutirea. Ce trebuie să rețină pensionarii în 2026 Cea mai importantă schimbare este că nu mai trebuie pornit de la regula veche potrivit căreia „pensionarul cu venit mic” sau „persoana cu handicap” este automat scutită integral de impozitul pe locuință. În 2026, situațiile trebuie diferențiate. Persoana cu handicap grav poate beneficia de reducere de 50%, iar cea cu handicap accentuat, de 25%, pentru locuința de domiciliu și terenul aferent. Pensionarii cu venituri mici trebuie să verifice dacă primăria lor a instituit o facilitate locală, deoarece vechea scutire națională bazată pe nivelul venitului a fost eliminată. Veteranii de război și anumite persoane persecutate politic rămân printre categoriile care pot beneficia de scutire totală, în condițiile prevăzute de lege. Înainte de plata impozitului sau, dacă acesta a fost deja achitat, înainte de a considera situația închisă, merită verificat direct la Direcția de Taxe Locale dacă proprietarul se încadrează într-o facilitate națională sau într-un program suplimentar adoptat de consiliul local.

Eveniment

Vouchere, tichete și bani în plus pentru pensionarii cu pensii mici: ajutoare de stat în 2026

Pensionarii cu venituri reduse pot beneficia în 2026 de mai multe forme de sprijin acordate de stat, însă fiecare program are propriile condiții de eligibilitate și propriul mecanism de plată. Unele ajutoare sunt acordate automat, odată cu pensia, în timp ce pentru altele este necesară depunerea unei cereri. În plus, nu toate programele anunțate pentru perioada 2025-2027 au în acest moment tranșe stabilite explicit pentru anul 2026. Până la 1.000 de lei în plus pentru pensionarii mici Cea mai importantă măsură nouă pentru pensionarii cu venituri mici este ajutorul financiar reglementat prin OUG nr. 23/2026. Citește și: Șomajul, facultatea, armata și concediul pentru creșterea copilului pot conta la pensie: ce ani sunt recunoscuți în 2026 În anul 2026, sprijinul se acordă pensionarilor din sistemul public de pensii și pensionarilor din sistemul pensiilor militare de stat care au domiciliul în România și ale căror venituri lunare cumulate nu depășesc 3.000 de lei. Valoarea totală a ajutorului depinde de nivelul veniturilor: 1.000 de lei pentru venituri lunare de până la 1.500 de lei inclusiv; 800 de lei pentru venituri între 1.501 și 2.000 de lei inclusiv; 600 de lei pentru venituri între 2.001 și 3.000 de lei inclusiv. Ajutorul este plătit în două tranșe egale, în mai și decembrie 2026. Astfel, un pensionar din prima categorie primește câte 500 de lei la fiecare tranșă, unul din categoria a doua câte 400 de lei, iar un pensionar cu venituri între 2.001 și 3.000 de lei primește câte 300 de lei. Pentru ajutorul financiar nu trebuie depusă cerere Un avantaj important este că pensionarii eligibili nu trebuie să depună o cerere pentru această plată. Citește și: Medicamente compensate pentru pensionari în 2026: cine primește și ce înseamnă, de fapt, reducerea de 90% Casele de pensii stabilesc beneficiarii pe baza informațiilor disponibile, iar ajutorul se achită odată cu drepturile de pensie, prin modalitatea obișnuită prin care beneficiarul își primește pensia. Prin urmare, pensionarul nu trebuie să meargă la ghișeu pentru a solicita banii. Trebuie însă urmărită o nuanță importantă: plafonul nu privește întotdeauna numai cuantumul pensiei propriu-zise, ci veniturile lunare cumulate luate în calcul potrivit ordonanței. De aceea, în cazul persoanelor care au și alte venituri dintre cele prevăzute de actul normativ, eligibilitatea trebuie verificată în funcție de venitul total relevant. Tichetul pentru energie continuă până la sfârșitul anului 2026 Un alt ajutor important este tichetul electronic pentru plata energiei electrice. Citește și: Indemnizația de însoțitor a crescut în 2026 pentru o categorie de pensionari: cine primește banii și când poate fi suspendată plata Mecanismul introdus prin OUG nr. 35/2025 a fost prelungit, prin OUG nr. 89/2025, până la 31 decembrie 2026. Sprijinul este de 50 de lei pe lună și poate fi folosit pentru plata facturilor de energie electrică. Pot beneficia: - persoanele singure cu un venit net lunar de maximum 1.940 de lei; - familiile cu un venit net lunar de maximum 1.784 de lei pentru fiecare membru. Programul nu este destinat exclusiv pensionarilor. Un pensionar poate primi acest ajutor dacă îndeplinește criteriile de venit și celelalte condiții prevăzute de lege. Tichetul de energie nu vine automat Spre deosebire de ajutorul financiar acordat pensionarilor cu venituri de până la 3.000 de lei, tichetul de energie presupune depunerea unei solicitări. Cererea poate fi înregistrată prin aplicația electronică EPIDS. Pentru persoanele care nu folosesc internetul, legislația permite sprijin pentru completarea și transmiterea solicitării prin structurile desemnate, inclusiv prin intermediul Poștei Române și al autorităților locale. După validarea dreptului, tichetul electronic atestă existența sprijinului și suma disponibilă pentru locul de consum respectiv. Banii nu pot fi retrași în numerar și nu pot fi folosiți pentru alte cumpărături, ci numai în scopul prevăzut de program: plata energiei electrice. Ce se întâmplă cu voucherele pentru alimente în 2026 Situația cardurilor sociale pentru alimente este mai puțin simplă și trebuie diferențiată de celelalte două ajutoare. OUG nr. 115/2023 a prevăzut continuarea programului pentru perioada 2025-2027 și a stabilit o valoare nominală de 125 de lei pentru tichetul social destinat produselor alimentare și meselor calde. Ulterior, OUG nr. 45/2025 a reglementat concret acordarea sprijinului în două tranșe până la 31 decembrie 2025 și a adus modificări mecanismului de finanțare și distribuire. De aceea, afirmația potrivit căreia pensionarii primesc automat în 2026 două tranșe de câte 125 de lei, de exemplu în septembrie și decembrie, trebuie tratată cu prudență. Cadrul legislativ permite continuarea programului în intervalul 2025-2027, însă calendarul concret al încărcărilor și condițiile efective pentru anul 2026 trebuie urmărite în actele normative și anunțurile oficiale emise pentru acest an. Cine poate intra în programul cardurilor sociale În anii anteriori, programul a inclus mai multe categorii vulnerabile, printre care și pensionari cu venituri reduse, dar și alte persoane aflate în situații sociale dificile. Tocmai de aceea, cardul pentru alimente nu trebuie prezentat drept un beneficiu destinat exclusiv pensionarilor. Pentru 2026, pensionarii interesați trebuie să urmărească atât plafonul de venit stabilit pentru tranșele efectiv acordate, cât și eventualele modificări ale categoriilor de beneficiari. Trei ajutoare, trei reguli diferite Pentru un pensionar cu venituri mici, diferența dintre programe este importantă. Ajutorul financiar de până la 1.000 de lei, prevăzut de OUG nr. 23/2026, se acordă pensionarilor eligibili fără o cerere individuală și este plătit în mai și decembrie. Tichetul pentru energie, în valoare de 50 de lei pe lună, continuă până la sfârșitul anului 2026, dar presupune îndeplinirea unor criterii de venit și depunerea unei solicitări. În cazul cardurilor sociale pentru alimente, programul are un cadru legislativ care se întinde până în 2027, însă pensionarii nu ar trebui să pornească de la premisa că există automat în 2026 același număr de tranșe și același calendar ca în anii precedenți. Ce trebuie să verifice pensionarii în 2026 Cel mai important este ca beneficiarii să nu confunde plafoanele și procedurile. Un pensionar poate fi eligibil pentru ajutorul financiar acordat celor cu venituri de până la 3.000 de lei, dar să nu se încadreze în plafonul mai mic necesar pentru tichetul de energie. Invers, unele programe pot lua în calcul veniturile individuale, iar altele veniturile gospodăriei. În plus, unele drepturi se stabilesc automat, în timp ce altele se acordă numai după solicitarea beneficiarului. Pentru pensionarii cu venituri reduse, anul 2026 aduce astfel mai multe forme de sprijin, dar și o regulă esențială: nu toate „voucherele” funcționează la fel, iar existența unui program multianual nu înseamnă automat că valoarea și calendarul plăților sunt identice în fiecare an.

Eveniment

Carnetul de muncă pierdut nu înseamnă vechime pierdută la pensie: ce acte îl pot înlocui în 2026

Pierderea carnetului de muncă poate provoca îngrijorare mai ales persoanelor care se apropie de pensionare sau pensionarilor care descoperă că anumite perioade lucrate nu au fost luate în calcul. Documentul a reprezentat, timp de decenii, principala dovadă a vechimii în muncă. Totuși, în 2026, dispariția carnetului nu înseamnă că anii lucrați sunt automat pierduți. Legea permite dovedirea vechimii și prin alte documente. Procedura diferă însă foarte mult în funcție de un reper esențial: 1 aprilie 2001. De ce este importantă data de 1 aprilie 2001 Pentru perioadele lucrate până la 1 aprilie 2001, dovada vechimii în muncă se face în principal cu carnetul de muncă. Citește și: Șomajul, facultatea, armata și concediul pentru creșterea copilului pot conta la pensie: ce ani sunt recunoscuți în 2026 Dacă acesta s-a pierdut, perioadele respective trebuie demonstrate prin alte acte acceptate de lege. După 1 aprilie 2001, situația este mai simplă. Stagiile de cotizare se regăsesc, în principiu, în baza de date a sistemului public de pensii, pe baza declarațiilor nominale transmise de angajatori. Casa teritorială de pensii poate confirma la cererea persoanei stagiul realizat după această dată. Prin urmare, pensionarul care și-a pierdut carnetul nu trebuie să încerce neapărat să refacă întreaga sa carieră profesională din acte. În primul rând trebuie verificat ce perioade anterioare datei de 1 aprilie 2001 trebuie dovedite. Primul pas: pierderea carnetului trebuie declarată În cazul în care carnetul de muncă a fost pierdut, CNPP precizează că folosirea adeverințelor pentru dovedirea vechimii realizate înainte de 1 aprilie 2001 este condiționată de publicarea pierderii carnetului de muncă în Monitorul Oficial. Citește și: Talonul de pensie în 2026, explicat rând cu rând: ce reprezintă fiecare sumă și reținere Această formalitate nu dovedește în sine că persoana a lucrat într-un anumit loc și nici ce salariu a avut. Ea atestă doar faptul că documentul original a fost pierdut. După îndeplinirea acestei proceduri pot fi strânse documentele care înlocuiesc carnetul. Dacă fostul angajator încă există, se cere o adeverință Cea mai simplă situație este aceea în care societatea, instituția sau unitatea la care persoana a lucrat înainte de aprilie 2001 există și în prezent. Citește și: Pensionarii pot primi îngrijiri medicale acasă, decontate de CAS: cine are dreptul și ce costuri rămân familiei Fostul salariat poate solicita o adeverință de vechime, întocmită pe baza documentelor existente în arhiva angajatorului. În lipsa carnetului de muncă, CNPP acceptă pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001 adeverințe eliberate, după caz, de: - foștii angajatori; - deținătorii legali ai arhivelor acestora; - operatorii economici autorizați de Arhivele Naționale. Important este ca documentele să fie întocmite pe baza actelor verificabile existente în arhivă. Ce trebuie să conțină adeverința O simplă hârtie pe care fostul angajator afirmă că persoana a lucrat într-o anumită perioadă poate să nu fie suficientă. CNPP indică printre informațiile care trebuie să apară în document: denumirea angajatorului, datele de identificare ale fostului salariat, data începerii și încetării raportului de muncă, funcția, meseria sau specialitatea exercitată și, după caz, informațiile privind veniturile și sporurile pentru care se solicită valorificarea la pensie. Documentul trebuie să fie înregistrat și semnat de persoana competentă din cadrul entității emitente. Dacă se solicită și recunoașterea unor grupe de muncă, sporuri sau venituri care pot influența pensia, adeverința trebuie să respecte și condițiile speciale prevăzute pentru aceste elemente. Firma s-a desființat. Unde poate fi găsită arhiva? Aceasta este una dintre cele mai frecvente dificultăți pentru persoanele care au lucrat în întreprinderi desființate după 1990. Dispariția firmei nu înseamnă însă automat că au dispărut și documentele sale. Arhiva poate fi păstrată de: - societatea care a preluat fostul angajator; - un lichidator sau un alt deținător legal al arhivei; - o instituție care a preluat documentele; - un operator economic autorizat pentru servicii arhivistice. Persoana trebuie să identifice cine deține în prezent arhiva fostei unități, iar adeverința va fi cerută acelui deținător. Legea și CNPP recunosc expres documentele emise de deținătorii legali de arhive și de operatorii economici autorizați de Arhivele Naționale. De aceea, un răspuns de tipul „firma nu mai există” nu trebuie privit ca sfârșitul demersurilor. Întrebarea importantă este: unde a ajuns arhiva firmei? Dacă nu mai există nici angajatorul, nici arhiva Există și situații mult mai dificile: întreprinderea a fost desființată, iar arhiva nu mai poate fi identificată sau documentele necesare nu mai există. Legea nr. 360/2023 reglementează și astfel de cazuri. Atunci când pierderea carnetului de muncă a fost declarată în condițiile legii, angajatorul și-a încetat activitatea și/sau arhiva nu mai poate fi identificată, anumite perioade de vechime pot fi valorificate în condițiile speciale prevăzute de lege, pe baza informațiilor și documentelor care mai pot fi obținute. Normele de aplicare ale noii legi a pensiilor prevăd între documentele care pot fundamenta stabilirea stagiilor și hotărârile judecătorești prin care sunt reconstituite elementele necesare stabilirii drepturilor de pensie. Instanța reprezintă însă, în practică, soluția de ultim resort, atunci când vechimea nu poate fi demonstrată prin documentele obișnuite. Fotocopia carnetului ajută, dar nu înlocuiește automat originalul Dacă pensionarul mai are acasă o fotocopie a carnetului pierdut, aceasta merită păstrată. Poate conține informații extrem de utile pentru identificarea foștilor angajatori, a perioadelor lucrate, a funcțiilor și chiar a seriei carnetului. Totuși, o copie păstrată de titular nu trebuie confundată cu documentul original sau cu o adeverință emisă legal pe baza arhivei. CNPP arată că stabilirea drepturilor de pensie se face pe baza documentelor care îndeplinesc condițiile prevăzute de lege. Pentru carnetele care există, instituția recomandă păstrarea originalului, indiferent dacă documentul a fost sau nu scanat în trecut. Ce se întâmplă cu anii lucrați după 1 aprilie 2001 Pentru aceste perioade, pierderea carnetului de muncă este mult mai puțin importantă. Stagiul de cotizare de după 1 aprilie 2001 se află în baza de date a CNPP, în măsura în care angajatorii au transmis declarațiile nominale prevăzute de lege. La cerere, casa teritorială de pensii poate elibera o adeverință privind stagiul de cotizare existent în sistem. Așadar, cine a lucrat exclusiv după această dată nu are, în mod normal, nevoie de vechiul carnet de muncă pentru a dovedi fiecare an lucrat. Dacă apar însă perioade lipsă sau erori în baza de date, acestea trebuie clarificate separat, prin documentele și declarațiile corespunzătoare. Pensionarul poate aduce actele și după stabilirea pensiei O veste importantă pentru cei care sunt deja pensionari este că descoperirea unei adeverințe vechi nu vine neapărat „prea târziu”. Legea nr. 360/2023 permite recalcularea pensiei la cerere prin adăugarea veniturilor, stagiilor de cotizare, perioadelor asimilate și a altor documente care nu au fost valorificate la stabilirea inițială a pensiei. Prin urmare, dacă un pensionar dovedește ulterior o perioadă de muncă ce lipsea din dosar, poate cere casei teritoriale de pensii să o valorifice. Cererea de recalculare trebuie soluționată, potrivit legii, în 45 de zile, termen care poate fi prelungit cu încă 30 de zile dacă sunt necesare documente sau operațiuni suplimentare. În cazul recalculării solicitate de pensionar, noile drepturi se acordă începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată cererea. Un demers care merită început înainte de depunerea dosarului Pentru persoanele care se apropie de pensionare și știu că nu mai au carnetul de muncă, cea mai prudentă soluție este să nu aștepte momentul depunerii dosarului. Identificarea unei arhive vechi poate dura. Unele întreprinderi au fost reorganizate de mai multe ori, privatizate, lichidate sau absorbite, iar documentele au trecut de la un deținător la altul. De aceea, este utilă verificarea din timp a perioadelor existente în evidența CNPP și începerea căutării documentelor pentru anii anteriori datei de 1 aprilie 2001. Carnetul pierdut nu șterge vechimea realizată. Problema este dovada ei. Iar în 2026 legea permite folosirea adeverințelor emise de angajatori și deținătorii arhivelor și, în cazurile în care documentele nu mai pot fi recuperate pe cale obișnuită, există și alte mecanisme legale de reconstituire a perioadelor lucrate.

Eveniment

Pensionarii pot primi îngrijiri medicale acasă, decontate de CAS: cine are dreptul și ce costuri rămân familiei

Pentru un pensionar care se deplasează greu, este imobilizat la pat sau are nevoie de tratamente repetate după externarea din spital, o parte dintre serviciile medicale pot fi acordate chiar acasă și decontate prin sistemul public de asigurări de sănătate. Nu este însă suficient ca pacientul să fie în vârstă sau să aibă o boală cronică: sunt necesare o recomandare medicală, îndeplinirea criteriilor prevăzute de CNAS și alegerea unui furnizor aflat în contract cu casa de asigurări. Prima regulă importantă În 2026, îngrijirile medicale la domiciliu fac parte din pachetul de bază acordat persoanelor asigurate. Citește și: Șomajul, facultatea, armata și concediul pentru creșterea copilului pot conta la pensie: ce ani sunt recunoscuți în 2026 Pentru pensionari, regula importantă este că serviciul nu se acordă în funcție de vârstă sau de valoarea pensiei, ci de starea pacientului și de necesitatea medicală. Pensionarii cu venituri de peste 3.000 de lei plătesc, din august 2025, CASS pentru partea de pensie care depășește acest prag, însă își păstrează calitatea de asigurat. Cine poate primi îngrijiri medicale la domiciliu Potrivit regulilor CNAS, îngrijirile medicale la domiciliu se acordă asiguraților care au un status de performanță ECOG 3 sau ECOG 4. Este, practic, un criteriu prin care medicul apreciază cât de mult este limitată autonomia pacientului. ECOG 3 înseamnă că persoana este incapabilă să desfășoare activitățile casnice obișnuite, este imobilizată în fotoliu sau la pat mai mult de jumătate din timpul zilei și are nevoie de ajutor pentru activități de bază, precum igiena, alimentația sau mobilizarea. ECOG 4 desemnează pacientul complet imobilizat la pat și dependent total de altă persoană pentru îngrijirile de bază. Prin urmare, simplul diagnostic de hipertensiune, diabet, artroză sau o altă afecțiune cronică nu oferă automat dreptul la îngrijiri la domiciliu. Medicul trebuie să constate și gradul de dependență funcțională. Cine poate da recomandarea Recomandarea poate fi emisă de medicul de familie, de un medic specialist din ambulatoriu sau de medicul specialist din spital, la externarea pacientului. Citește și: Ajutoare de stat pentru pensionari în 2026: ce bani vin automat și când trebuie depusă o cerere Medicul trebuie să se afle în relație contractuală cu o casă de asigurări de sănătate. Recomandarea trebuie să precizeze diagnosticul, statusul ECOG, serviciile necesare și ritmul în care acestea trebuie efectuate. Este important un detaliu: medicul nu trebuie să scrie pe recomandare numele firmei sau al furnizorului care va acorda serviciile. Casa de asigurări nu decontează serviciile efectuate pe baza unei recomandări în care furnizorul a fost nominalizat. Pacientul are dreptul să aleagă singur dintre furnizorii aflați în contract. Recomandarea trebuie folosită repede Recomandarea este valabilă 30 de zile calendaristice de la data emiterii, fără a se lua în calcul ziua în care a fost emisă. Totuși, pacientul sau reprezentantul său trebuie să se adreseze casei de asigurări pentru certificarea numărului de zile de îngrijire și furnizorului în cel mult 10 zile lucrătoare de la emiterea recomandării. Demersurile pot fi făcute și de un membru al familiei, de soț sau soție, de o persoană împuternicită ori de reprezentantul legal al pacientului. Dacă serviciile nu încep în perioada de valabilitate a recomandării, iar pacientul continuă să aibă nevoie de ele, trebuie obținută o nouă recomandare. Câte zile de îngrijire sunt decontate Pentru un adult, inclusiv pentru pensionari, limita este de maximum 90 de zile de îngrijiri medicale la domiciliu în ultimele 11 luni. Citește și: Cât mai poate crește pensia în 2026 și ce acte merită căutate: adeverințele vechi de salariu pot conta și după „mica recalculare” Zilele pot fi acordate în mai multe etape. Un episod obișnuit de îngrijire poate avea maximum 15 zile. În situații justificate medical, medicul poate recomanda un episod de până la 30 de zile. Pentru fiecare episod este necesar un nou formular de recomandare. Dacă îngrijirile nu sunt necesare în fiecare zi, limita nu se consumă calendaristic. Sunt luate în calcul numai zilele în care furnizorul a acordat efectiv servicii. De exemplu, dacă asistenta vine de trei ori pe săptămână timp de patru săptămâni, se contabilizează cele 12 zile în care au avut loc vizitele, nu toate cele 28 de zile calendaristice. Ce servicii pot fi făcute acasă Pachetul CNAS este mult mai larg decât o simplă vizită pentru măsurarea tensiunii. El poate include, în funcție de recomandarea medicului: măsurarea parametrilor fiziologici; administrarea medicamentelor, inclusiv injecții sau perfuzii atunci când sunt indicate; sondaj vezical și îngrijirea sondei urinare; alimentație artificială, pasivă sau parenterală; clisme terapeutice ori evacuatorii; diferite manevre terapeutice; îngrijirea plăgilor, escarelor, stomelor, fistulelor, tuburilor de dren sau canulelor traheale; recoltarea unor produse biologice; kinetoterapie individuală; logopedie individuală; masaj pentru limfedem; în anumite situații, evaluare psihologică pentru pacientul oncologic. Așadar, pansamentele pentru răni sau escare, injecțiile, monitorizarea unor parametri și anumite forme de recuperare pot fi decontate dacă sunt înscrise în recomandarea medicală și sunt efectuate de un furnizor contractat. Recuperarea la domiciliu nu înseamnă orice formă de fizioterapie În pachetul de îngrijiri la domiciliu este prevăzută kinetoterapia individuală, precum și logopedia și masajul limfedemului. Nu trebuie însă confundată această prestație cu întregul pachet de medicină fizică și de reabilitare. Procedurile complexe de recuperare, fizioterapie sau tratament balnear au propriile reguli de decontare și nu devin automat servicii gratuite la domiciliu doar pentru că pacientul se deplasează greu. Materialele necesare îngrijirii, incluse în decontare Un aspect important pentru familie este că tariful decontat furnizorului include costurile materialelor necesare realizării serviciilor de îngrijire, precum și costurile deplasării personalului la domiciliul pacientului. Prin urmare, pentru serviciile incluse în recomandare și decontate de CAS, furnizorul nu ar trebui să transforme separat în „taxă de deplasare” sau în cost suplimentar ceea ce este deja inclus în tariful achitat de sistemul public. Furnizorul trebuie să fie în contract cu CAS O recomandare medicală nu înseamnă că pacientul poate chema orice firmă de îngrijiri medicale la domiciliu și va primi ulterior banii înapoi de la casa de asigurări. Serviciile decontate trebuie efectuate de un furnizor aflat în relație contractuală cu o casă de asigurări de sănătate. Listele cu furnizorii contractați sunt publicate de casele județene de asigurări și de CASMB, la secțiunea destinată furnizorilor de servicii medicale. CNAS precizează că listele și datele lor de contact sunt publicate separat pentru fiecare casă de asigurări. În București, de exemplu, CASMB publică în 2026 lista actualizată a furnizorilor de îngrijiri la domiciliu aflați în contract. Există însă și o problemă practică: furnizorii lucrează în limita sumelor contractate cu casa de asigurări. Normele le permit, dacă este necesar, să întocmească liste de prioritate, cât timp recomandarea este încă valabilă. Cu alte cuvinte, faptul că pacientul are recomandarea medicală nu garantează întotdeauna că primul furnizor contactat îl poate prelua imediat. Îngrijirile paliative la domiciliu au reguli distincte Pentru pacienții cu boli grave, progresive sau incurabile există separat îngrijirile paliative la domiciliu. Acestea nu înseamnă doar administrarea tratamentului, ci pot include evaluarea medicală, controlul durerii și al altor simptome, monitorizare, îngrijirea escarelor și stomelor, administrarea medicamentelor, kinetoterapie, consilierea pacientului și a familiei și asistență psihologică. Recomandarea pentru paliative poate fi emisă de medicul de familie, de medicul specialist din ambulatoriu sau de medicul din spital. În sistemul reglementat prin Contractul-cadru, un adult poate beneficia de maximum 90 de zile de îngrijiri paliative la domiciliu în ultimele 11 luni, în episoade de cel mult 30 de zile. În 2026 există însă o schimbare legislativă în curs: Guvernul a stabilit trecerea către un Program național de îngrijiri paliative, cu o perioadă tranzitorie de 12 luni de la intrarea programului în vigoare. În această perioadă, pacientul nu poate primi concomitent aceleași îngrijiri atât prin vechiul mecanism al Contractului-cadru, cât și prin programul național. La 11 august 2026, Ministerul Sănătății arăta însă că lansarea programului național de îngrijiri paliative era încă una dintre măsurile care necesitau promovare. Prin urmare, pentru un pacient care solicită paliative în această perioadă, este prudentă verificarea directă la casa de asigurări a mecanismului efectiv aplicabil în județul respectiv. Când trebuie familia să plătească Există mai multe situații în care îngrijirea la domiciliu ajunge să fie suportată din buzunar. Prima este alegerea unui furnizor privat care nu are contract cu casa de asigurări pentru serviciul respectiv. În această situație, recomandarea medicală nu transformă automat serviciul într-unul decontat. Familia va plăti, de regulă, și dacă solicită servicii suplimentare care nu apar în recomandarea medicului sau nu fac parte din pachetul de bază:. De exemplu: prezență permanentă a unui îngrijitor, supraveghere timp de mai multe ore, menaj, gătit, cumpărături, ajutor general în gospodărie ori alte servicii de tip „caregiver”. Acestea sunt servicii sociale sau de îngrijire personală, nu acte medicale decontate automat prin CNAS. Plata poate deveni necesară și după epuizarea numărului de zile pe care sistemul public îl poate deconta sau atunci când familia dorește mai multe vizite ori alte servicii decât cele prescrise. De asemenea, dacă niciun furnizor contractat nu are disponibilitate în intervalul în care pacientul are nevoie de ajutor, familia poate opta pentru un serviciu privat cu plată. Casa de asigurări nu funcționează însă, în mod obișnuit, ca un sistem de rambursare în care pacientul plătește unei firme necontractate și solicită ulterior restituirea banilor. Îngrijirea medicală nu este același lucru cu îngrijirea permanentă a unei persoane dependente Aceasta este probabil cea mai importantă distincție pentru familii. CNAS decontează acte medicale determinate, efectuate conform unei recomandări și unui plan de îngrijire. O zi de îngrijire presupune cel puțin o vizită la domiciliu; timpul mediu luat în calcul pentru o vizită de îngrijiri medicale este de aproximativ o oră. Sistemul nu finanțează prin acest mecanism prezența unui asistent sau îngrijitor lângă pacient 8, 12 sau 24 de ore pe zi. Astfel, o persoană poate avea gratuit asistenta care vine să îi facă injecția, să îi îngrijească escara sau să îi monitorizeze starea, dar familia poate fi nevoită să suporte separat costul unei persoane care rămâne în locuință pentru supraveghere, hrană, igienă și ajutor permanent. Ce ar trebui să facă familia, pas cu pas Primul pas este discutarea situației cu medicul de familie sau cu specialistul care tratează pacientul. Dacă acesta consideră că sunt îndeplinite criteriile, eliberează recomandarea pentru îngrijiri medicale la domiciliu. În maximum 10 zile lucrătoare, pacientul sau un aparținător trebuie să se adreseze casei de asigurări pentru certificarea numărului de zile și să găsească un furnizor contractat care poate prelua cazul. Recomandarea rămâne valabilă 30 de zile, iar furnizorul trebuie să înceapă serviciile în această perioadă. Înainte de semnarea oricărui document, familia ar trebui să întrebe foarte clar: „Aceste servicii sunt decontate prin CAS sau sunt cu plată?” și, dacă există costuri suplimentare, să solicite precizarea lor înainte de începerea îngrijirilor. Pentru un pensionar dependent, diferența poate fi considerabilă. Serviciile medicale recomandate și decontate pot scuti familia de costurile pansamentelor, injecțiilor, anumitor proceduri și vizitelor personalului medical. Îngrijirea zilnică permanentă, însă, rămâne un domeniu separat și este, în numeroase situații, responsabilitatea familiei sau un serviciu care trebuie contractat și plătit separat.

Economie

Alertă pentru pensionari: „mica recalculare”, blocată de erori informatice. Cum se poate verifica stadiul dosarului de pensie

Casa Județeană de Pensii (CJP) Iași anunță că etapa a II-a de recalculare a pensiilor, cunoscută și ca „mica recalculare”, este aproape finalizată. Din aproximativ 5.000 de cereri depuse până la 31 august 2024, circa 209 dosare nu au putut fi soluționate, din cauza unor erori generate de programul informatic, potrivit Ziarului de Iași. A fost necesară emiterea unor decizii manuale Potrivit directoarei CJP Iași, Maria Andronache, problemele apar în cazul dosarelor în care, la un moment dat, a fost necesară emiterea unor decizii manuale, în afara fluxului obișnuit al sistemului informatic. Este vorba, printre altele, despre situații legate de hotărâri judecătorești sau de prevederi legale speciale aplicabile în materia pensiilor. „Mai avem în lucru aproximativ 209 dosare care nu pot fi finalizate din motive tehnice, programul informatic generează erori de calcul”, a explicat Maria Andronache. Drepturile suplimentare, de la 1 septembrie 2024 Pentru pensionarii care au depus cererile până la 31 august 2024, eventualele drepturi suplimentare rezultate din recalculare se acordă retroactiv, începând cu 1 septembrie 2024. Pentru cererile depuse după această dată, drepturile se acordă din luna următoare depunerii solicitării. Întârzierea provocată de erorile informatice nu schimbă data de la care se calculează diferențele, dacă acestea există. CJP Iași precizează însă că nu toate dosarele recalculate generează automat sume suplimentare de plată. Cum află pensionarii în ce stadiu sunt dosarele Pensionarii care vor să afle stadiul dosarului pot solicita informații telefonic, prin e-mail sau direct la ghișeu. Citește și: Ea - judecătoare la 27 de ani, el - fiu de comisar-șef și afacerist incert. Nunta se anunță bogată În paralel, instituția lucrează și la cererile depuse după 1 septembrie 2024. Până la 30 iunie 2025, la CJP Iași erau înregistrate 27.379 de cereri, incluzând toate tipurile de recalculări.

Eveniment

Șomajul, facultatea, armata și concediul pentru creșterea copilului pot conta la pensie: ce ani sunt recunoscuți în 2026

În calculul pensiei pot intra și perioade în care o persoană nu a mers efectiv la serviciu și nu a avut un contract obișnuit de muncă. Facultatea la zi, armata, anumite concedii medicale, concediul pentru creșterea copilului, șomajul sau anii de detenție politică pot fi recunoscuți, în anumite condiții, la stabilirea drepturilor de pensie pentru anul 2026. Însă nu toți acești ani au aceeași valoare. Legea pensiilor face diferența între stagiu contributiv, perioade asimilate și perioade necontributive. Mai mult, o perioadă care este luată în calcul la pensia pentru limită de vârstă poate să nu ajute la îndeplinirea condițiilor pentru pensia anticipată. Trei noțiuni care nu trebuie confundate Potrivit Legii nr. 360/2023, stagiul total de cotizare poate cuprinde trei categorii: stagiul de cotizare contributiv, perioadele asimilate și perioadele necontributive recunoscute de lege. Citește și: Medicamente compensate pentru pensionari în 2026: cine primește și ce înseamnă, de fapt, reducerea de 90% Stagiul contributiv reprezintă, în principal, timpul pentru care s-au datorat contribuții de asigurări sociale. Perioadele asimilate sunt intervale în care contribuția nu a fost datorată sau plătită, dar pe care legea le tratează, în anumite condiții, ca stagiu de cotizare. Perioadele necontributive sunt recunoscute ca vechime sau stagiu prin acte normative speciale, deși pentru ele nu exista obligația plății contribuției de asigurări sociale. Diferența devine esențială atunci când omul vrea să afle nu doar „câți ani are în total”, ci dacă a realizat stagiul minim sau stagiul complet contributiv cerut pentru un anumit tip de pensionare. Facultatea la zi poate conta la pensie Studiile universitare reprezintă perioadă asimilată dacă au fost urmate la zi sau cu frecvență, pe durata normală prevăzută pentru programul respectiv și au fost finalizate cu diplomă. Legea include studiile universitare de licență, dar și ciclurile de master și doctorat, în condițiile în care studiile sunt absolvite. Pentru facultate și pentru unele dintre celelalte perioade asimilate, punctajul lunar stabilit de Legea nr. 360/2023 este de 0,25 puncte. Așadar, un an de facultate nu valorează în calculul pensiei la fel ca un an în care salariatul a avut, de exemplu, un venit ridicat pentru care s-a plătit CAS. Mai există o precizare importantă: facultatea poate fi valorificată la calcularea pensiei, însă nu intră în stagiul complet contributiv necesar deschiderii dreptului la pensie anticipată. Armata este și ea perioadă asimilată Serviciul militar obligatoriu este recunoscut la pensie. Citește și: Talonul de pensie în 2026, explicat rând cu rând: ce reprezintă fiecare sumă și reținere Legea include perioada în care persoana a fost militar în termen sau militar cu termen redus, precum și perioadele de concentrare, mobilizare ori prizonierat. Și această perioadă beneficiază, în calculul stabilit de actuala lege, de punctajul de 0,25 puncte lunar. Armata poate majora astfel stagiul total și numărul de puncte luat în calcul la pensie, dar nu poate înlocui anii contributivi ceruți pentru deschiderea dreptului la pensia anticipată. CNPP o enumeră expres printre perioadele care nu intră în stagiul complet contributiv cerut pentru anticipată. Concediul pentru creșterea copilului are un regim mai favorabil O situație aparte este concediul pentru creșterea copilului. Pentru calculul pensiei, concediul pentru creșterea copilului de după 1 ianuarie 2006 beneficiază, potrivit Legii nr. 360/2023, de un punctaj lunar determinat pe baza indemnizației primite, și nu de pragul fix de 0,25 puncte aplicat altor perioade asimilate. Punctajul anual se obține conform regulii generale, prin însumarea punctajelor lunare din acel an și împărțirea rezultatului la 12. Perioada este considerată asimilată, dar, prin excepție, se ia în calcul la stabilirea stagiului minim și complet contributiv necesar deschiderii dreptului la pensie. Totuși, conform precizărilor CNPP, această perioadă este exclusă de la calculul punctelor de stabilitate Concediile medicale: contează și perioada în care au fost acordate În cazul concediilor medicale trebuie urmărită data. Legea nr. 360/2023 tratează drept perioade asimilate intervalele în care, între 1 aprilie 2001 și 1 ianuarie 2006, o persoană a beneficiat de indemnizații de asigurări sociale acordate potrivit legislației de atunci. În această categorie au intrat, între altele, anumite indemnizații pentru incapacitate temporară de muncă, maternitate ori recuperarea capacității de muncă. Separat, începând cu 1 ianuarie 2005, legea consideră perioadă asimilată concediul pentru incapacitate temporară de muncă produsă de accident de muncă sau boală profesională. Așadar, formula „orice concediu medical înseamnă automat vechime necontributivă” este prea simplă. Regimul juridic depinde de tipul indemnizației și de perioada în care aceasta a fost acordată. Șomajul contează, dar nu toate perioadele de șomaj sunt identice Una dintre cele mai frecvente confuzii privește șomajul. CNPP precizează că perioadele în care o persoană a primit ajutor de șomaj sau ajutor de integrare profesională înainte de 1 aprilie 2001, în baza legislației de atunci, sunt perioade necontributive recunoscute ca stagiu de cotizare. Pentru perioadele de șomaj în care drepturile bănești primite au constituit bază de calcul pentru contribuția de asigurări sociale, situația este diferită: la determinarea punctajului se iau în considerare sumele respective. Legea prevede expres că, pentru perioada în care persoana a fost șomer, punctajul lunar se stabilește în funcție de drepturile bănești care au constituit baza de calcul a CAS. De aceea, la verificarea dosarului de pensie este important nu doar faptul că persoana a fost șomer, ci și în ce an și în baza cărei legislații a primit indemnizația. Pentru pensia anticipată, șomajul de dinainte de 1 aprilie 2001, recunoscut drept perioadă necontributivă, nu intră în stagiul complet contributiv necesar deschiderii dreptului. Detenția politică, deportarea și persecuția pot fi recunoscute Și unele perioade în care oamenii au fost împiedicați de stat să muncească sunt luate în considerare. Printre perioadele necontributive recunoscute de legislația pensiilor se află cele stabilite potrivit Decretului-lege nr. 118/1990 pentru persoanele persecutate politic de regimul instaurat după 6 martie 1945. Pot intra aici, în condițiile prevăzute de lege, perioade de privare de libertate din motive politice, deportare, strămutare sau prizonierat, precum și anumite perioade suplimentare de vechime acordate persoanelor persecutate. Ele pot fi recunoscute la pensie, însă CNPP le enumeră între perioadele necontributive care nu intră în stagiul complet contributiv necesar pentru deschiderea dreptului la pensie anticipată. Anii „recunoscuți” nu aduc puncte de stabilitate O altă diferență importantă apare la punctele de stabilitate introduse de noua lege a pensiilor. Acestea se acordă numai pentru stagiul de cotizare contributiv care depășește 25 de ani: 0,50 puncte pentru fiecare an peste 25 până la 30 de ani inclusiv, 0,75 puncte pentru anii peste 30 până la 35 și câte un punct pentru fiecare an contributiv peste 35 de ani. Prin urmare, faptul că o persoană are, de exemplu, 35 de ani de stagiu total nu înseamnă automat că are 35 de ani contributivi și nici că toate cele 35 de ani generează puncte de stabilitate. Un pensionar ar putea avea, ipotetic, 30 de ani lucrați efectiv, patru ani de facultate și un an de armată. Stagiul total recunoscut poate ajunge astfel la 35 de ani, dar facultatea și armata nu devin, numai prin această însumare, ani contributivi pentru punctele de stabilitate sau pentru îndeplinirea stagiului complet contributiv cerut la pensia anticipată. De ce contează diferența mai ales la pensia anticipată În cazul pensiei pentru limită de vârstă, perioadele asimilate și cele necontributive pot fi valorificate în condițiile legii și pot influența stagiul total și cuantumul pensiei. La pensia anticipată, însă, criteriul principal este realizarea stagiului complet de cotizare contributiv. CNPP precizează expres că, pentru deschiderea acestui drept, nu intră în stagiul complet contributiv facultatea, armata, anumite indemnizații și concedii medicale, șomajul necontributiv anterior datei de 1 aprilie 2001, perioadele recunoscute foștilor persecutați politic și alte perioade necontributive prevăzute de lege. Există însă o nuanță importantă în noua lege: penalizarea aplicată pensiei anticipate scade treptat în funcție de numărul de ani de muncă realizați peste stagiul complet contributiv de 35 de ani. Cu toate acestea, legea menține o rigoare absolută: atât stagiul complet de bază, cât și anii suplimentari de peste acest stagiu (de până la 5 ani) trebuie să fie realizați exclusiv din perioade contributive. Perioadele asimilate (precum facultatea sau armata) rămân complet excluse de la orice formă de calcul pentru pensia anticipată, fiind valorificate abia la împlinirea vârstei standard. Ce ar trebui să verifice pensionarul în dosarul său Cea mai utilă întrebare nu este, așadar, doar „câți ani am vechime?”, ci „din acești ani, câți sunt contributivi, câți sunt asimilați și câți sunt necontributivi?” În deciziile de pensionare emise potrivit noii legislații, aceste categorii sunt evidențiate separat tocmai pentru că produc efecte juridice diferite. Pentru perioade mai vechi, pensionarul ar trebui să păstreze sau să caute, după caz, diploma și documentele privind durata studiilor, livretul militar, carnetul de muncă, adeverințele privind șomajul sau plățile compensatorii, documentele privind concediul pentru creșterea copilului și actele oficiale prin care au fost recunoscute perioadele de detenție, deportare ori persecuție politică. Concluzia importantă este că un an recunoscut la pensie nu este întotdeauna egal cu un an lucrat și contributiv. Facultatea, armata, concediul pentru creșterea copilului, șomajul sau alte perioade protejate de lege pot conta, dar în moduri diferite. Iar această diferență poate decide atât cuantumul pensiei, cât și momentul în care persoana poate efectiv să se pensioneze.

Eveniment

Cum obțin pensionarii proteze, bastoane și aparate auditive gratuite sau compensate prin CNAS, în 2026

Pensionarii asigurați în sistemul public de sănătate pot primi, în anumite condiții, dispozitive medicale necesare recuperării unor deficiențe organice sau funcționale: de la aparate auditive și proteze până la bastoane, cârje, cadre de mers sau fotolii rulante. Dispozitivul nu se obține însă pur și simplu cu o rețetă și nici nu este automat gratuit. Procedura presupune, în cele mai multe situații, o recomandare medicală, depunerea documentelor la casa de asigurări de sănătate, emiterea unei decizii de aprobare și alegerea unui furnizor aflat în contract cu casa. Primul pas: recomandarea unui medic specialist Pentru acordarea unui dispozitiv medical este necesară o prescripție sub forma unei recomandări medicale tipizate. Citește și: Medicamente compensate pentru pensionari în 2026: cine primește și ce înseamnă, de fapt, reducerea de 90% Aceasta trebuie emisă de un medic de specialitate aflat în relație contractuală cu o casă de asigurări de sănătate, în urma unei consultații raportate în sistem. Recomandarea poate fi emisă și de medicul din spital, la externarea pacientului. Documentul trebuie să indice exact denumirea și tipul dispozitivului medical prevăzut în lista CNAS. În cazul aparatelor auditive există o condiție suplimentară importantă. Recomandarea trebuie însoțită de audiograma tonală liminară și audiograma vocală, realizate de un furnizor de servicii medicale sau de dispozitive medicale aflat în contract cu casa de asigurări. Recomandarea trebuie depusă în cel mult 30 de zile După primirea recomandării, pensionarul nu trebuie să lase documentul nefolosit prea mult timp. Citește și: Indemnizația de însoțitor a crescut în 2026 pentru o categorie de pensionari: cine primește banii și când poate fi suspendată plata Prescripția își pierde valabilitatea dacă nu este depusă la casa de asigurări de sănătate în termen de 30 de zile calendaristice de la emitere. Pentru obținerea dispozitivului se depun, în principal: cererea adresată casei de asigurări de sănătate; recomandarea medicală; actul de identitate; documentele medicale suplimentare cerute pentru anumite dispozitive. Actele pot fi depuse direct, dar normele permit și transmiterea lor prin poștă, curier sau mijloace electronice. Cererea poate fi depusă și de anumite rude, de soț sau soție, de reprezentantul legal ori de o persoană împuternicită, în condițiile prevăzute de norme. Casa de asigurări, decizie în maximum trei zile lucrătoare După înregistrarea cererii, casa de asigurări trebuie să hotărască, în cel mult trei zile lucrătoare, dacă aceasta este acceptată sau respinsă. Dacă cererea este respinsă, refuzul trebuie comunicat în scris și motivat, cu indicarea temeiului legal. Dacă este acceptată, se emite decizia de aprobare pentru procurarea sau închirierea dispozitivului. Există însă o particularitate importantă: aprobarea se face în limita fondurilor disponibile. Dacă solicitările depășesc bugetul lunar destinat dispozitivelor medicale, casa de asigurări poate întocmi liste de prioritate. Într-o astfel de situație, pensionarul poate îndeplini condițiile legale, dar poate fi nevoit să aștepte până când există fonduri pentru decontare. După aprobare, pensionarul își alege furnizorul Casa de asigurări nu ar trebui să îi impună beneficiarului magazinul sau firma de la care să ia dispozitivul. Pe decizia de aprobare trebuie să fie precizat prețul de referință suportat de sistem, iar casa de asigurări trebuie să pună la dispoziția pacientului lista furnizorilor aflați în contract care pot furniza respectivul dispozitiv. Asiguratul are dreptul să își aleagă furnizorul. Listele nu sunt identice în toată țara. Fiecare casă județeană de asigurări, respectiv CASMB, publică și actualizează furnizorii cu care are contract, împreună cu datele lor de contact. CNAS impune caselor să facă publică lista în termen de maximum zece zile lucrătoare de la încheierea contractelor și să publice ulterior modificările. Prin urmare, înainte de a merge la un magazin de tehnică medicală, pensionarul ar trebui să verifice dacă firma respectivă figurează în lista aferentă dispozitivului aprobat. Decizia de aprobare nu este valabilă nelimitat Pentru majoritatea dispozitivelor procurate, decizia de aprobare emisă de casa de asigurări este valabilă 30 de zile calendaristice de la emitere. În această perioadă beneficiarul trebuie să se adreseze unui furnizor aflat în contract. Pentru anumite dispozitive acordate periodic sau prin închiriere există reguli speciale și perioade diferite de valabilitate. În cazul dispozitivelor fabricate la comandă, inclusiv al protezelor auditive, procedura presupune prezentarea deciziei și a recomandării medicale furnizorului ales. Un aparat auditiv poate fi înlocuit, de regulă, după cinci ani CNAS stabilește pentru fiecare categorie atât un termen de înlocuire, cât și un preț de referință. Potrivit listei aplicabile în 2026, o proteză auditivă are un termen de înlocuire de 5 ani, iar prețul de referință prevăzut în normele CNAS este de 1.203 lei. Termenul nu înseamnă durata de garanție a aparatului, ci intervalul după care sistemul de asigurări poate finanța, în condițiile legii, un nou dispozitiv de aceeași categorie. Doar pentru copii există derogări care permit înlocuirea mai devreme atunci când se modifică datele medicale care au stat la baza protezării. Bastonul și cadrul de mers: termen de trei ani Și dispozitivele aparent simple, precum bastoanele și cadrele de mers, sunt cuprinse în pachetul de bază. În 2026, lista CNAS prevede: baston simplu – termen de înlocuire de 3 ani, preț de referință 41 lei; baston cu trei sau patru picioare – 3 ani, preț de referință 68 lei; cârje – de regulă 3 ani, cu prețuri de referință diferite în funcție de model; cadru de mers – 3 ani, preț de referință 158 lei. Pentru fotoliile rulante, perioadele diferă în funcție de tip. Un fotoliu rulant manual acordat pentru perioadă nedeterminată are, de exemplu, un termen de înlocuire de trei ani, în timp ce pentru unele variante electrice termenul ajunge la cinci ani. „Decontat” nu înseamnă întotdeauna „gratis” Aceasta este probabil cea mai importantă precizare pentru pensionari. Casa de asigurări nu achită orice sumă cerută de furnizor, ci decontează dispozitivul în raport cu prețul de referință stabilit în sistem. Dacă furnizorul vinde dispozitivul cu un preț mai mic decât prețul de referință, casa de asigurări decontează integral prețul respectiv. Dacă prețul de vânzare este mai mare decât prețul de referință, diferența este suportată de pacient, sub forma unei contribuții personale, plătită direct furnizorului. Acesta trebuie să elibereze bon fiscal și, dacă pacientul solicită, factură. De exemplu, dacă un dispozitiv are un preț de referință de 1.203 lei, iar modelul ales costă 1.800 de lei, în principiu casa suportă suma stabilită pentru decontare, iar pacientul achită diferența. Prin urmare, înainte de alegerea dispozitivului, este util ca pensionarul să întrebe explicit furnizorul: „Există un model care se încadrează integral în prețul de referință?” Poate exista o diferență considerabilă între ofertele furnizorilor. Un pensionar nu e obligat să aleagă varianta mai scumpă Faptul că un furnizor propune un aparat auditiv, o proteză sau un alt dispozitiv mai performant și mai scump decât suma decontată nu înseamnă că beneficiarul este obligat să îl cumpere. Pensionarul poate consulta mai mulți furnizori aflați în contract cu casa de asigurări și poate compara prețurile. Aceasta este una dintre diferențele esențiale față de cumpărarea obișnuită dintr-un magazin: în procedura CNAS există un drept de decontare legat de decizia emisă de casa de asigurări, iar furnizorul trebuie să fie în relație contractuală cu aceasta. Când dispozitivul este cumpărat direct, fără aprobarea casei Dacă pensionarul intră într-un magazin sau comandă pe internet un aparat auditiv, un baston ori alt dispozitiv și îl achită integral, faptul că produsul respectiv se găsește și pe lista CNAS nu înseamnă că prețul îi va fi restituit ulterior automat de casa de asigurări. Decontarea funcționează prin procedura stabilită de sistem: recomandare medicală, solicitare către casa de asigurări, decizie de aprobare și furnizare printr-un furnizor aflat în contract. De aceea, pentru un pensionar care dorește să beneficieze de bani din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, este important ca procedura să fie parcursă înainte de cumpărarea dispozitivului. Ce merită verificat înainte de a plăti Pentru a evita o cheltuială inutilă, pensionarul ar trebui să știe patru lucruri înainte de ridicarea dispozitivului: care este prețul de referință înscris în decizie, cât costă efectiv modelul oferit, ce diferență trebuie plătită din buzunar și dacă există la același furnizor sau la altul un dispozitiv corespunzător recomandării care se încadrează integral în suma decontată. În cazul unei proteze auditive, de exemplu, diferența dintre un dispozitiv decontat integral și unul pentru care pacientul plătește o sumă suplimentară poate veni din model, caracteristicile tehnice și politica de preț a furnizorului, nu din faptul că pacientul ar avea un drept mai mic la decontare. Pe scurt, traseul este: medic specialist, recomandare medicală, casa de asigurări, decizie de aprobare, furnizor aflat în contract, dispozitiv. Iar noțiunea de „gratuit” trebuie folosită cu o anumită precauție: dispozitivul este fără plată pentru pacient doar când prețul său se încadrează în suma suportată de casa de asigurări sau când sunt aplicabile reguli speciale de gratuitate. În rest, diferența de preț rămâne în sarcina beneficiarului.

Eveniment

Medicamente compensate pentru pensionari în 2026: cine primește și ce înseamnă, de fapt, reducerea de 90%

Pentru pensionarii cu venituri mici, medicamentele prescrise pentru unele boli cronice pot fi compensate în proporție de 90%. Asta nu înseamnă însă că pacientul va plăti întotdeauna doar 10% din prețul afișat în farmacie. Diferența vine dintr-o regulă esențială a sistemului de compensare: procentul se aplică la prețul de referință, nu neapărat la prețul efectiv de vânzare al medicamentului ales. În 2026, programul special destinat pensionarilor cu venituri reduse se aplică medicamentelor din Sublista B, care, în regimul obișnuit, beneficiază de o compensare de 50% din prețul de referință. Pentru pensionarii care îndeplinesc condițiile programului, compensarea crește la 90%. Cine poate primi medicamente compensate cu 90% În 2026, de program pot beneficia pensionarii ale căror venituri din pensii și indemnizație socială pentru pensionari sunt de cel mult 2.020 de lei pe lună, inclusiv. Citește și: Indemnizația de însoțitor a crescut în 2026 pentru o categorie de pensionari: cine primește banii și când poate fi suspendată plata Un aspect important este că eventualele alte venituri realizate de pensionar nu sunt luate în calcul la stabilirea dreptului la această facilitate. Cu alte cuvinte, criteriul se referă la veniturile din pensii și indemnizația socială pentru pensionari. Nu toate medicamentele prescrise unui pensionar intră însă automat în program. Compensarea specială de 90% se acordă pentru medicamentele cuprinse în Sublista B din lista medicamentelor compensate. În regimul general, medicamentele din această sublistă sunt compensate în proporție de 50% din prețul de referință. Programul pentru pensionarii cu venituri mici adaugă încă 40 de puncte procentuale, astfel încât compensarea ajunge la 90%. Limita a crescut la 336 de lei O altă condiție privește valoarea medicamentelor prescrise prin această facilitate. Citește și: Ajutoare de stat pentru pensionari în 2026: ce bani vin automat și când trebuie depusă o cerere Începând din 2025, limita anterioară de 330 de lei a fost majorată la 336 de lei pe lună, după modificarea cotei de TVA aplicabile medicamentelor. Suma se calculează însă la nivelul prețului de referință, nu după valoarea comercială totală pe care pacientul o vede în farmacie. Pentru pensionarii eligibili se poate elibera o prescripție distinctă cu compensare de 90%, pentru maximum trei medicamente din Sublista B, a căror valoare cumulată la nivelul prețului de referință se încadrează în limita de 336 de lei pe lună. Pentru celelalte medicamente care pot fi prescrise în aceeași lună se aplică regulile generale de compensare. Prin urmare, cei 336 de lei nu trebuie interpretați ca o sumă pe care statul o „dă” pensionarului și nici ca valoarea maximă a bonului de la farmacie. Ce înseamnă, de fapt, „compensat 90%” Aici apare una dintre cele mai frecvente confuzii. Un pensionar poate vedea pe rețetă că beneficiază de compensare de 90% și se poate aștepta să achite numai 10 lei pentru un medicament care costă 100 de lei. În realitate, calculul nu funcționează întotdeauna astfel. Procentul de compensare se aplică la prețul de referință al medicamentului, stabilit potrivit regulilor sistemului de asigurări de sănătate. CNAS definește și publică prețurile de referință utilizate pentru decontarea medicamentelor, iar acestea pot fi mai mici decât prețul cu amănuntul al unei anumite mărci comerciale. Dacă medicamentul ales este mai scump decât nivelul luat în calcul pentru compensare, pensionarul suportă și diferența de preț. Așadar, „compensat 90%” nu înseamnă neapărat „pacientul plătește doar 10% din prețul de la farmacie”. Un medicament de 100 de lei poate costa pensionarul 64 de lei Un exemplu fictiv arată mult mai simplu mecanismul. Citește și: Analize gratuite pentru pensionari prin CAS în 2026: cum funcționează programarea și cum eviți listele lungi de așteptare Să presupunem că un anumit medicament are un preț de vânzare de 100 de lei, iar valoarea de referință utilizată pentru compensare este de 40 de lei. Compensarea de 90% se aplică celor 40 de lei: 90% din 40 de lei = 36 de lei suportați prin sistemul de compensare. Pacientul va achita diferența: 100 de lei – 36 de lei = 64 de lei. Deși medicamentul apare ca fiind „compensat 90%”, reducerea efectivă față de prețul său comercial a fost, în acest exemplu, de numai 36%. Tocmai de aceea doi pensionari cărora li se prescrie aceeași substanță activă pot ajunge să plătească sume diferite dacă aleg produse comerciale diferite. Medicamentul generic poate însemna un preț mai mic În farmacie pot exista mai multe produse care conțin aceeași substanță activă, dar sunt comercializate de producători diferiți și la prețuri diferite. Din acest motiv, pensionarul poate întreba farmacistul dacă există, pentru substanța prescrisă, o variantă cu o contribuție personală mai mică, în condițiile în care aceasta poate fi eliberată conform prescripției. Cu cât prețul medicamentului este mai apropiat de nivelul luat în calcul pentru compensare, cu atât suma suportată din buzunar poate fi mai mică. Important este însă ca înlocuirea unui produs să se facă în condițiile permise de prescripție și fără modificarea tratamentului stabilit de medic. Cum poate afla pensionarul cât are de plătit CNAS pune la dispoziție o Listă interactivă a medicamentelor, care permite căutarea după denumirea medicamentului, substanța activă și lista de compensare. Pentru fiecare produs sunt afișate informații precum prețul maximal, lista în care este încadrat și contribuția maximă pe care o poate suporta asiguratul în funcție de nivelul de compensare. Instrumentul poate fi util înainte de ridicarea unui tratament costisitor, mai ales dacă pentru aceeași substanță activă există mai multe variante comerciale. Pensionarul poate întreba direct și farmacistul: „Există o variantă cu aceeași substanță activă pentru care contribuția mea este mai mică?” Ce trebuie verificat la prescrierea rețetei Pensionarii care au venituri din pensii și indemnizație socială de maximum 2.020 de lei trebuie să se asigure că medicul are informațiile necesare pentru prescrierea medicamentelor în cadrul programului destinat acestei categorii. Prescripția cu compensare de 90% pentru pensionarii eligibili este distinctă și poate cuprinde maximum trei medicamente din Sublista B, în limita valorică stabilită de sistem. Dacă un pensionar consideră că îndeplinește condițiile, dar medicamentele îi sunt prescrise numai cu nivelul obișnuit de compensare, este bine să ceară medicului explicații înainte de emiterea sau eliberarea rețetei. 90% compensare nu înseamnă automat 90% reducere la casă Aceasta este regula pe care pensionarii ar trebui să o rețină. Programul permite pensionarilor cu venituri din pensii și indemnizație socială de cel mult 2.020 de lei lunar să primească anumite medicamente din Sublista B cu o compensare de 90% din prețul de referință, în limita stabilită pentru această facilitate. Dar procentul de 90% nu se aplică automat întregului preț comercial al oricărui medicament ales. Dacă produsul de pe raft costă mai mult decât valoarea luată în calcul de sistem, diferența rămâne în sarcina pacientului. De aceea, înainte de a plăti, pensionarii pot cere farmacistului să le spună care este contribuția proprie și dacă există o variantă echivalentă, permisă de prescripție, cu un cost mai mic. Uneori, această simplă întrebare poate face o diferență importantă în suma achitată lunar pentru tratament.

Eveniment

Indemnizația de însoțitor a crescut în 2026 pentru o categorie de pensionari: cine primește banii și când poate fi suspendată plata

Pentru persoanele care nu se pot îngriji singure, ajutorul acordat pentru însoțitor poate reprezenta una dintre cele mai importante surse de sprijin financiar. În 2026, însă, sub denumirea generică de „indemnizație de însoțitor” sunt întâlnite în practică două drepturi diferite: unul acordat pensionarilor de invaliditate gradul I și altul destinat persoanelor cu handicap grav care optează pentru bani în locul angajării unui asistent personal. Regulile de acordare, cuantumul și situațiile în care plata poate fi suspendată nu sunt aceleași. Pensionarii de invaliditate gradul I primesc 2.163 de lei din iulie Potrivit Legii nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, pensionarii de invaliditate încadrați în gradul I au dreptul, pe lângă pensia propriu-zisă, la o indemnizație pentru însoțitor. Citește și: Cât mai poate crește pensia în 2026 și ce acte merită căutate: adeverințele vechi de salariu pot conta și după „mica recalculare” Gradul I de invaliditate presupune o deficiență funcțională gravă și pierderea capacității de autoservire. Indemnizația nu înlocuiește pensia, ci se adaugă acesteia. Cuantumul este stabilit la 50% din salariul minim brut pe țară garantat în plată pentru luna respectivă. În prima jumătate a anului 2026, salariul minim brut a fost de 4.050 de lei, ceea ce a însemnat o indemnizație de 2.025 de lei. De la 1 iulie 2026, salariul minim brut a crescut la 4.325 de lei. În consecință, Casa Națională de Pensii Publice precizează că indemnizația pentru însoțitor a ajuns la 2.163 de lei pe lună. Pensia de invaliditate devine pensie pentru limită de vârstă Există și o prevedere importantă pentru cei care ajung la vârsta standard de pensionare. Citește și: Analize gratuite pentru pensionari prin CAS în 2026: cum funcționează programarea și cum eviți listele lungi de așteptare Pensia de invaliditate se transformă, în condițiile legii, în pensie pentru limită de vârstă, însă indemnizația pentru însoțitor se menține. Legea nr. 360/2023 prevede expres continuarea acestui drept. Prin urmare, atingerea vârstei de pensionare nu determină automat pierderea indemnizației. Persoanele cu handicap grav: indemnizația în locul asistentului personal Separat de sistemul public de pensii funcționează mecanismul prevăzut de Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. Persoanele cu handicap grav care au dreptul la asistent personal pot, în condițiile legii, să opteze între angajarea unui asistent personal și primirea unei indemnizații lunare. Indemnizația este egală cu salariul net al asistentului personal gradația 0. În prima jumătate a anului 2026, aceasta a fost de aproximativ 2.574 de lei lunar. De la 1 iulie 2026, odată cu creșterea salariului minim brut la 4.325 de lei, indemnizația a ajuns la 2.699 de lei lunar. Direcția de Asistență Socială Deva, de exemplu, a anunțat oficial că noul cuantum se aplică drepturilor aferente lunii iulie, plătite în august. Plata este asigurată de autoritățile locale de la domiciliul sau reședința beneficiarului. Nu trebuie confundate cele două indemnizații Diferența este importantă. Citește și: Ajutoare de stat pentru pensionari în 2026: ce bani vin automat și când trebuie depusă o cerere Cei 2.163 de lei reprezintă indemnizația pentru însoțitor acordată, conform Legii pensiilor, pensionarului de invaliditate gradul I. Cei 2.699 de lei reprezintă indemnizația lunară acordată, potrivit Legii nr. 448/2006, persoanei cu handicap grav care alege această variantă în locul unui asistent personal. Deși în limbajul curent ambele sunt numite frecvent „indemnizație de însoțitor”, juridic nu sunt același drept și nici nu pot fi tratate ca două cuantumuri alternative ale aceleiași prestații. Cine poate primi indemnizația pentru însoțitor prin Casa de Pensii În sistemul public de pensii, beneficiarii sunt pensionarii încadrați în gradul I de invaliditate. Indemnizația se acordă în afara pensiei și este suportată de la bugetul de stat. Dacă o persoană primește pensie de invaliditate din mai multe sisteme de asigurări sociale, indemnizația pentru însoțitor este acordată numai de ultimul sistem în care aceasta a fost asigurată. Nu orice pensionar cu probleme grave de sănătate primește automat acest drept. Este necesară încadrarea medicală corespunzătoare în gradul I de invaliditate. Cine poate primi indemnizația în locul asistentului personal În sistemul de protecție a persoanelor cu dizabilități, copilul sau adultul cu handicap grav poate avea dreptul la asistent personal, în funcție de certificatul de încadrare și evaluarea efectuată potrivit legii. Persoana cu handicap grav sau reprezentantul său legal poate opta, în cazurile prevăzute de lege, pentru indemnizația lunară în locul asistentului personal. Adultul cu handicap vizual grav beneficiază, la rândul său, de posibilitatea de a opta între asistent personal și indemnizație de însoțitor. Opțiunea trebuie exprimată potrivit procedurii aplicabile, nefiind posibilă încasarea simultană a indemnizației și salarizarea unui asistent personal pentru aceeași nevoie de îngrijire. Handicap grav, pensie de invaliditate gradul I Aceasta este una dintre situațiile care produc cel mai des confuzie. Legea nr. 448/2006 prevede că persoanele cu handicap grav care au și calitatea de pensionari de invaliditate gradul I trebuie să opteze între drepturile cu aceeași destinație prevăzute de cele două sisteme. Și Legea nr. 360/2023 stabilește că plata indemnizației pentru însoțitor a pensionarului de invaliditate gradul I se suspendă începând cu luna următoare celei în care acesta optează pentru un alt drept acordat cu aceeași destinație printr-un act normativ special. Cu alte cuvinte, nu pot fi încasate pur și simplu două indemnizații pentru aceeași nevoie de însoțire. Neprezentarea la revizuirea medicală poate suspenda plata În cazul pensionarului de invaliditate, una dintre cele mai importante obligații este prezentarea la revizuirea medicală periodică, atunci când aceasta este necesară. Revizuirea se face, în funcție de afecțiune, la intervale stabilite de medicul expert, iar după examinare se poate decide menținerea gradului de invaliditate, încadrarea într-un alt grad sau redobândirea capacității de muncă. Dacă pensionarul nu se prezintă la revizuire din motive care îi sunt imputabile, nu aduce documentele sau investigațiile cerute ori nu îndeplinește obligațiile medicale stabilite de lege, plata pensiei și/sau a indemnizației poate fi suspendată. Trecerea din gradul I în alt grad poate duce la pierderea indemnizației Indemnizația pentru însoțitor din sistemul public de pensii este legată expres de încadrarea în gradul I de invaliditate. Dacă în urma revizuirii medicale persoana este încadrată, de exemplu, în gradul II, nu mai este îndeplinită condiția legală pentru indemnizația de însoțitor. Decizia medicală și decizia de pensie pot fi contestate prin procedurile prevăzute de lege, motiv pentru care persoana care consideră că noua încadrare este greșită trebuie să urmărească atent termenul și procedura indicate în documentele primite. Internarea într-un centru rezidențial poate opri indemnizația Pentru indemnizația acordată în locul asistentului personal există reguli speciale. Adultul cu handicap grav nu poate beneficia de indemnizația lunară pe perioada în care se află în îngrijirea și protecția unui asistent personal profesionist ori într-un centru rezidențial public sau într-o altă instituție rezidențială publică socială ori medico-socială care îi asigură întreținerea completă, dacă șederea depășește o lună. Centrul de tip respiro este exceptat. De asemenea, persoanele cu handicap grav nu beneficiază de această indemnizație pe perioada reținerii, arestării sau executării unei pedepse privative de libertate. Prin urmare, nu orice internare într-un spital sau orice ședere temporară într-un centru determină automat pierderea dreptului. Expirarea certificatului de handicap trebuie urmărită cu atenție În cazul în care certificatul de încadrare în grad de handicap este emis cu termen de valabilitate, beneficiarul trebuie să respecte procedura de reevaluare. Drepturile acordate în baza încadrării în handicap depind de existența unui certificat valabil și de menținerea gradului care justifică dreptul la asistent personal sau la indemnizația acordată în locul acestuia. De aceea, beneficiarii ar trebui să verifice din timp data expirării certificatului și termenul la care trebuie începută procedura de reevaluare. Mutarea în altă localitate nu înseamnă automat pierderea dreptului Schimbarea domiciliului sau reședinței nu este, în sine, un motiv pentru pierderea definitivă a indemnizației. În cazul indemnizației acordate persoanei cu handicap grav, plata este legată însă de autoritatea locală competentă pentru domiciliul sau reședința beneficiarului. Autoritățile locale gestionează plata acestor drepturi. De aceea, o mutare în altă localitate sau în alt județ trebuie comunicată, iar evidența beneficiarului trebuie transferată către instituția competentă. Lipsa actualizării documentelor poate provoca întreruperi administrative ale plății. Pentru pensionarii care își stabilesc domiciliul în străinătate există reguli distincte. Legea pensiilor prevede inclusiv situații în care plata poate fi suspendată dacă beneficiarul se stabilește într-un stat cu care România are o convenție de reciprocitate și, potrivit acelei convenții, dreptul este plătit de celălalt stat. Plata încetează la decesul beneficiarului Indemnizația este un drept personal al beneficiarului și încetează la deces. Totuși, sumele cuvenite și neîncasate până la data decesului pot fi solicitate, în condițiile legii, de persoanele îndreptățite. Autoritățile locale prevăd proceduri și documente speciale pentru recuperarea indemnizațiilor rămase neachitate. Ce trebuie verificat dacă indemnizația nu mai intră în cont Dacă plata este întreruptă, primul lucru care trebuie stabilit este din ce sistem provine indemnizația. Pentru pensionarul de invaliditate gradul I trebuie contactată casa teritorială de pensii. Pentru indemnizația acordată persoanei cu handicap grav în locul asistentului personal, beneficiarul trebuie să se adreseze DGASPC și/sau serviciului de asistență socială al primăriei competente. Este util să fie verificată existența unei decizii de suspendare sau încetare, valabilitatea documentelor medicale, data ultimei revizuiri, certificatul de handicap și orice eventuală schimbare de domiciliu sau de opțiune privind asistentul personal. O simplă întârziere administrativă nu trebuie confundată cu pierderea dreptului. Iar atunci când autoritatea emite o decizie prin care dreptul este redus, suspendat sau încetat, beneficiarul trebuie să verifice imediat motivul, temeiul legal și termenul în care poate contesta măsura.

Eveniment

Cât mai poate crește pensia în 2026 și ce acte merită căutate: adeverințele vechi de salariu pot conta și după „mica recalculare”

Pensionarii care au lucrat înainte de 1 aprilie 2001 mai pot obține, în anumite situații, o creștere a pensiei dacă găsesc adeverințe care dovedesc că au încasat venituri mai mari decât cele folosite inițial la calcul. Este vorba mai ales despre acord global, prime, premii, ore suplimentare, sporuri sau alte sume care apăreau în statele de plată, dar nu au fost înscrise în carnetul de muncă și nu au fost valorificate la stabilirea pensiei. Nu există însă o majorare fixă și nici garanția că orice adeverință va aduce automat bani în plus. Creșterea depinde de valoarea veniturilor dovedite, de durata în care au fost primite și de salariul mediu cu care sunt comparate pentru fiecare lună. Cine ar trebui să își verifice dosarul de pensie Demersul merită analizat în primul rând de pensionarii care au lucrat înainte de aprilie 2001 și care, pe lângă salariul de încadrare, primeau frecvent alte sume. Citește și: Analize gratuite pentru pensionari prin CAS în 2026: cum funcționează programarea și cum eviți listele lungi de așteptare Pot fi în această situație foștii angajați din industrie, construcții, transporturi, minerit, energie, agricultură, fabrici, cooperative, întreprinderi de stat sau unități în care plata în acord și orele suplimentare reprezentau o parte importantă a venitului. Un prim indiciu este diferența dintre salariul înscris în carnetul de muncă și banii încasați în realitate. Dacă pensionarul își amintește că avea venituri considerabil mai mari datorită acordului global, primelor sau sporurilor, dar acestea nu apar în decizia de pensie ori în documentele depuse, căutarea adeverinței poate fi justificată. Ce venituri pot fi luate în calcul Legea nr. 360/2023 permite valorificarea veniturilor totale lunare, brute sau nete, după caz, realizate înainte de 1 aprilie 2001, pentru care, potrivit legislației din perioada respectivă, s-a datorat contribuția de asigurări sociale. Citește și: Ajutoare de stat pentru pensionari în 2026: ce bani vin automat și când trebuie depusă o cerere Printre veniturile care pot conta se află: - formele de plată în acord global sau cu bucata; - primele și premiile; - orele suplimentare; - sporurile pentru muncă de noapte; - sporurile pentru condiții grele, periculoase sau vătămătoare; - indemnizațiile pentru muncă nenormată; - al treisprezecelea salariu; - alte sporuri sau adaosuri salariale pentru care s-a datorat contribuția de asigurări sociale. Casa Națională de Pensii precizează că pot fi valorificate și alte sporuri fără caracter permanent, dar numai dacă sunt dovedite printr-o adeverință care îndeplinește condițiile legale. Important este ca venitul să fi avut natură salarială și să fi făcut parte din baza pentru care se datora contribuția de asigurări sociale potrivit regulilor valabile în acel moment. Simpla menționare a unei prime sau indemnizații nu este întotdeauna suficientă. Ce legătură are cu „mica recalculare” Așa-numita „mică recalculare” a vizat tocmai sporurile, veniturile nepermanente și veniturile lunare realizate înainte de 1 aprilie 2001, care nu fuseseră folosite la calcularea pensiei. Citește și: Pensionar în 2026, dar încă angajat: cine poate lucra fără restricții și cine riscă suspendarea drepturilor Recalcularea din oficiu a privit adeverințele valabile care se aflau deja în dosarele de pensie. Legea nr. 360/2023 a stabilit că aceste venituri pot fi valorificate dacă au fost plătite din fondul de salarii și dacă pentru ele s-a datorat contribuția de asigurări sociale. Pensionarii care nu aveau adeverințele la dosar nu și-au pierdut însă dreptul de a le depune ulterior. În 2026, ei pot solicita recalcularea pensiei pe baza unor documente nou-găsite. Pentru adeverințele depuse după 1 septembrie 2024, recalcularea nu se face automat, ci în baza unei cereri. Drepturile recalculate se acordă începând cu luna următoare celei în care cererea a fost înregistrată. Prin urmare, pensionarul nu trebuie să aștepte o nouă etapă națională de recalculare dacă găsește acum documentele. Cât poate crește pensia Nu există o sumă generală, valabilă pentru toți pensionarii. Pensia poate crește cu câțiva lei, câteva zeci de lei sau, în cazurile în care veniturile omise au fost consistente și încasate timp de mulți ani, cu sume mai importante. Pentru fiecare lună, venitul dovedit este raportat la câștigul salarial mediu corespunzător perioadei. Cu cât diferența dintre venitul deja folosit la calcul și venitul total dovedit este mai mare, cu atât poate fi mai mare și punctajul suplimentar. În 2026, valoarea punctului de referință utilizată la stabilirea cuantumului pensiei este menținută la 81 de lei. Un pensionar care a primit sporuri mici doar câteva luni nu trebuie să se aștepte la o majorare spectaculoasă. În schimb, pentru cine a lucrat ani întregi în acord global sau a avut constant venituri aproape duble față de salariul tarifar înscris în carnet, diferența poate deveni semnificativă. Calculul exact poate fi făcut numai de casa teritorială de pensii, după verificarea documentelor și refacerea punctajelor lunare. Ce trebuie să conțină adeverința Adeverințele emise după 1 septembrie 2024 trebuie să respecte, în principiu, modelul din anexa nr. 6 la Legea nr. 360/2023. Documentul trebuie să permită casei de pensii să identifice clar: - pensionarul și angajatorul; - perioada în care persoana a fost angajată; - funcția sau meseria; - venitul total realizat în fiecare lună; - salariul de încadrare; - sporurile, primele și celelalte adaosuri; - dacă sumele au fost brute sau nete; - temeiul în baza căruia au fost acordate; - faptul că veniturile au fost plătite din fondul de salarii; - situația contribuției de asigurări sociale; - documentele din arhivă pe baza cărora a fost emisă adeverința. Adeverința trebuie să fie eliberată pe baza statelor de plată sau a altor documente primare verificabile, nu doar pe baza unor declarații ori estimări. Normele de aplicare a Legii pensiilor includ, între actele care pot fi depuse, adeverința privind venitul brut realizat, întocmită conform anexei nr. 6 la lege. Adeverințele mai vechi nu trebuie aruncate O adeverință emisă cu ani în urmă nu este automat inutilă doar pentru că nu respectă modelul actual. Casa Națională de Pensii arată că adeverințele emise înainte de 1 septembrie 2024 pot fi valorificate după modelele și condițiile aplicabile la momentul eliberării lor. Chiar și unele adeverințe mai vechi, în care nu apare formula actuală referitoare la plata sumelor din fondul de salarii, pot fi acceptate dacă includ veniturile lunare, defalcarea acestora și mențiunea că s-a reținut și plătit contribuția de asigurări sociale. De aceea, pensionarul nu ar trebui să renunțe la o adeverință veche înainte de a o prezenta casei de pensii. Unde sunt căutate actele dacă angajatorul a dispărut Dispariția fostei întreprinderi nu înseamnă neapărat că statele de plată au dispărut. Arhiva poate fi păstrată de: - societatea care a preluat fostul angajator; - lichidatorul judiciar; - o firmă autorizată de servicii arhivistice; - Arhivele Naționale sau serviciul județean competent; - o instituție publică ori societate căreia i-a fost predat fondul arhivistic. Primul pas este identificarea succesorului juridic al angajatorului. Pot fi consultate documentele vechi, fostele carnete de muncă, Registrul Comerțului, informațiile de la arhivele județene sau datele deținute de inspectoratul teritorial de muncă. Solicitarea trebuie să conțină cât mai multe repere: denumirea exactă a întreprinderii, secția, locul de muncă, perioada lucrată, funcția și eventualele denumiri ulterioare ale societății. Atenție la costurile firmelor de arhivare Deținătorii privați de arhive pot solicita bani pentru căutarea documentelor și eliberarea adeverințelor. Costul poate crește dacă perioada este lungă sau dacă documentele nu sunt bine inventariate. Înainte de a plăti, pensionarul ar trebui să ceară în scris: - tariful total sau modul de calcul; - perioada pentru care există state de plată; - tipurile de venituri care pot fi certificate; - confirmarea că adeverința va fi întocmită în forma cerută de legislația pensiilor. Dacă firma spune că poate elibera doar o adeverință de vechime, fără veniturile lunare, documentul poate să nu fie suficient pentru recalcularea pensiei. Ce acte merită căutate cu prioritate Merită căutate în primul rând documentele pentru perioadele în care veniturile reale au fost mult mai mari decât salariul înscris în carnetul de muncă. O adeverință este cu atât mai utilă cu cât acoperă: - mai mulți ani de activitate; - plăți constante în acord global; - ore suplimentare efectuate lunar; - sporuri procentuale importante; - prime sau adaosuri acordate în mod repetat; - perioade pentru care la pensie a fost folosit doar salariul tarifar. Este mai puțin probabil ca efortul și costurile să se justifice pentru o primă modestă, primită o singură dată. Înainte de a comanda o adeverință scumpă, pensionarul poate cere deținătorului arhivei să confirme dacă există statele de plată și ce categorii de venituri apar în acestea. Unde se depune cererea Cererea de recalculare se depune la casa teritorială de pensii de care aparține pensionarul, împreună cu adeverința în original și actele solicitate. Legea permite recalcularea la cerere prin adăugarea veniturilor, stagiilor de cotizare sau a altor documente care nu au fost valorificate la stabilirea pensiei. Este recomandat ca pensionarul să păstreze o copie a adeverinței și dovada înregistrării cererii. Dacă documentul este respins, casa de pensii trebuie să explice motivul în decizia emisă. Pensionarul poate verifica dacă problema ține de forma adeverinței, de lipsa informațiilor privind contribuția sau de natura venitului și poate solicita, după caz, completarea documentului. O adeverință poate conta și după încheierea „micii recalculări” Pentru pensionarii care au lucrat înainte de aprilie 2001, dosarul de pensie nu este definitiv închis doar pentru că recalcularea generală s-a încheiat. Dacă apar documente noi, veniturile nevalorificate pot fi adăugate prin recalculare la cerere. Important este ca actele să fie legale, să provină de la angajator sau de la deținătorul legal al arhivei și să permită verificarea lunară a sumelor încasate. Cele mai valoroase adeverințe nu sunt neapărat cele care enumeră cât mai multe sporuri, ci acelea care arată, lună de lună, venitul total real pentru perioade lungi. Pentru unii pensionari, căutarea poate să nu schimbe aproape deloc pensia. Pentru alții, mai ales pentru cei plătiți ani întregi în acord global sau cu sporuri consistente, un document uitat într-o arhivă poate însemna o majorare permanentă a venitului lunar.

Eveniment

Pensionar în 2026, dar încă angajat: cine poate lucra fără restricții și cine riscă suspendarea drepturilor

Pensionarea nu înseamnă obligatoriu retragerea completă din activitate. În 2026, numeroși pensionari pot continua să lucreze, să desfășoare activități independente sau să obțină venituri din drepturi de autor, fără să piardă pensia. Regulile nu sunt însă identice pentru toate categoriile. Pensia pentru limită de vârstă poate fi cumulată, în principiu, cu orice venit, în timp ce beneficiarii pensiei anticipate și unii titulari ai pensiei de urmaș trebuie să respecte anumite restricții. Regula generală: pensia poate fi cumulată cu venituri Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii permite pensionarilor să cumuleze pensia cu venituri obținute din activități pentru care se datorează contribuția de asigurări sociale. Citește și: Ajutoare de stat pentru pensionari în 2026: ce bani vin automat și când trebuie depusă o cerere Sunt incluse, de regulă, salariile, veniturile asimilate salariilor și alte activități supuse contribuției la pensie. Este permis și cumulul cu veniturile obținute în calitate de prestator casnic, indiferent de nivelul acestora, atunci când pentru activitatea respectivă se achită contribuția de asigurări sociale. Excepțiile importante îi vizează în special pe beneficiarii pensiei anticipate și pe soții supraviețuitori care primesc pensie de urmaș. Pensia pentru limită de vârstă poate fi cumulată cu salariul Pensionarii pentru limită de vârstă pot continua să lucreze în baza unui contract individual de muncă și pot primi atât pensia, cât și salariul integral. Nu există, în sistemul public de pensii, un plafon general al salariului peste care pensia să fie suspendată. Pensionarul poate fi angajat cu normă întreagă sau cu timp parțial, pe perioadă determinată ori nedeterminată, în condițiile stabilite de angajator și de legislația muncii. Pentru salariu se rețin taxele obișnuite, inclusiv contribuția de asigurări sociale. Faptul că angajatul este deja pensionar nu îl scutește de CAS pentru venitul salarial. Perioada lucrată după pensionare poate fi adăugată ulterior la stagiul de cotizare. Pensionarul pentru limită de vârstă poate cere recalcularea pensiei, prin valorificarea contribuțiilor plătite după pensionare, o singură dată într-un an calendaristic. Atenție însă: stagiul realizat în perioada în care pensia este cumulată cu salariul nu este luat în calcul la acordarea punctelor de stabilitate. Pensia anticipată nu poate fi cumulată cu orice salariu Situația este diferită pentru persoanele care primesc pensie anticipată și care nu au ajuns încă la vârsta standard de pensionare. Beneficiarul unei pensii anticipate nu poate cumula pensia cu veniturile obținute: în baza unui contract individual de muncă; în baza unui raport de serviciu, cum este cazul funcționarilor publici; din exercitarea unei funcții elective; dintr-o funcție în care persoana este numită în cadrul autorității executive, legislative sau judecătorești, pe durata mandatului; în calitate de membru cooperator ale cărui drepturi sunt asimilate celor ale salariaților. În aceste situații, plata pensiei anticipate se suspendă. Persoana trebuie să anunțe casa teritorială de pensii despre apariția situației de incompatibilitate, pentru a evita încasarea unor sume necuvenite, care vor fi ulterior recuperate. După împlinirea condițiilor pentru pensia pentru limită de vârstă, pensia anticipată se transformă în pensie pentru limită de vârstă, iar restricția privind cumulul cu salariul dispare. Pensia anticipată și activitățile independente Interdicția stabilită de lege pentru pensionarii anticipat privește categoriile de venit enumerate expres: contractele de muncă, raporturile de serviciu, funcțiile elective sau numite și anumite raporturi asimilate. În principiu, o persoană care primește pensie anticipată poate obține venituri din activități independente, de exemplu printr-un PFA, dacă activitatea nu ascunde, în realitate, o relație de muncă dependentă. Poate obține și venituri din chirii, investiții, dividende sau alte surse care nu sunt incluse printre incompatibilitățile prevăzute de legea pensiilor. Încadrarea exactă a venitului este însă importantă. Denumirea dată contractului nu este suficientă dacă modul concret de lucru are toate caracteristicile unei relații de muncă. Pensia de invaliditate poate fi cumulată indiferent de grad O schimbare importantă introdusă de noua lege a pensiilor este posibilitatea cumulării pensiei de invaliditate cu alte venituri, indiferent de gradul de invaliditate. Dacă sub vechea legislație (Legea nr. 263/2010), pensionarii cu gradul I sau II de invaliditate nu aveau voie să lucreze aproape deloc, capacitatea lor de muncă fiind considerată complet pierdută, Legea nr. 360/2023 a eliminat aceste bariere, permițând cumulul cu salariul sau alte venituri pentru toate cele trei grade (I, II și III). Prin urmare, atât pensionarii încadrați în gradul I, cât și cei din gradele II sau III pot desfășura activități și pot obține venituri, fără ca pensia să fie suspendată numai pentru faptul că lucrează. Totuși, pensionarul trebuie să respecte recomandările medicale și limitele privind capacitatea de muncă înscrise în decizia medicală. Desfășurarea unei activități poate fi analizată în cadrul revizuirii medicale periodice, mai ales dacă natura sau intensitatea muncii pare incompatibilă cu afecțiunile și capacitatea de muncă stabilită. Cu alte cuvinte, legea permite cumulul, dar aceasta nu înseamnă că orice activitate profesională este automat potrivită situației medicale a beneficiarului. Pensia de urmaș: reguli diferite pentru copii și soțul supraviețuitor Pentru copiii care primesc pensie de urmaș, dreptul este legat în principal de vârstă și de continuarea studiilor: până la 16 ani sau, dacă își continuă studiile într-o formă de învățământ organizată potrivit legii, până la terminarea acestora, fără a depăși vârsta de 26 de ani. Obținerea unor venituri nu reprezintă, în sine, aceeași incompatibilitate care se aplică soțului supraviețuitor. Trebuie însă păstrate condițiile privind vârsta și continuarea studiilor. În cazul soțului supraviețuitor, pensia de urmaș nu poate fi cumulată cu venituri lunare care depășesc salariul minim brut pe țară garantat în plată. De la 1 iulie 2026, salariul minim brut este de 4.325 de lei. Prin urmare, depășirea acestui nivel poate conduce la suspendarea plății pensiei de urmaș. Pentru perioada 1 ianuarie–30 iunie 2026, reperul a fost salariul minim brut de 4.050 de lei. Plafonul se raportează la veniturile lunare avute în vedere de lege, nu la pensia de urmaș primită. Activitățile independente pot fi continuate după pensionare Un pensionar poate desfășura activități independente ca persoană fizică autorizată, titular al unei întreprinderi individuale sau în cadrul unei profesii liberale, cu respectarea regulilor specifice activității. Pensionarii nu datorează CAS pentru veniturile din activități independente. Ei pot datora însă impozit pe venit și CASS, în funcție de categoria venitului, suma realizată și regulile fiscale aplicabile. Pentru activitățile independente, ANAF arată că pensionarul nu datorează contribuția de asigurări sociale de 25%, dar datorează, în principiu, CASS de 10% potrivit regulilor aplicabile venitului net realizat. Aceste obligații fiscale nu trebuie confundate cu dreptul la cumul. Faptul că pentru un venit se datorează impozit sau CASS nu înseamnă că pensia este suspendată. Veniturile din drepturi de autor Pensionarii pot obține venituri din contracte de drepturi de autor sau din alte drepturi de proprietate intelectuală. Aceste venituri pot fi cumulate cu pensia pentru limită de vârstă și cu pensia de invaliditate. În principiu, ele pot fi obținute și de beneficiarul unei pensii anticipate, deoarece nu sunt enumerate printre veniturile care determină automat suspendarea acesteia. Pensionarii nu datorează CAS pentru veniturile din drepturi de proprietate intelectuală. Pot apărea însă obligații privind impozitul pe venit și, în anumite situații, CASS, în funcție de valoarea veniturilor și de celelalte categorii de venit obținute. Contractul trebuie să aibă ca obiect real crearea sau valorificarea unei opere protejate. Un contract numit formal „drepturi de autor”, dar care ascunde o activitate desfășurată ca un salariat, poate fi reîncadrat fiscal sau juridic. Cumulul pensiei cu salariul la stat Regulile generale permit pensionarului pentru limită de vârstă să lucreze atât în mediul privat, cât și într-o instituție publică. Nu există în 2026 o interdicție generală, aplicabilă tuturor pensionarilor, de a cumula pensia contributivă pentru limită de vârstă cu un salariu plătit din fonduri publice. Totuși, trebuie făcută diferența între dreptul de a cumula veniturile și dreptul de a rămâne automat pe același post după pensionare. În cazul salariaților, contractul individual de muncă poate înceta de drept la îndeplinirea condițiilor legale de pensionare. Continuarea activității sau reangajarea presupune respectarea Codului muncii și a procedurilor aplicabile postului. În cazul funcționarilor publici, Codul administrativ conține reguli speciale privind încetarea raportului de serviciu la îndeplinirea condițiilor de pensionare. Faptul că pensia poate fi cumulată cu salariul nu înseamnă că raportul de serviciu anterior continuă automat. Jurisprudența a confirmat că încetarea raportului de serviciu și posibilitatea cumulării ulterioare sunt probleme juridice distincte. Unele funcții publice au incompatibilități proprii Pentru anumite funcții și profesii reglementate prin statute speciale pot exista condiții suplimentare privind vârsta, pensionarea, menținerea în funcție, reîncadrarea sau cumulul veniturilor. Astfel de reguli pot apărea pentru: funcționarii publici; magistrați și personalul din sistemul judiciar; militari, polițiști și personal cu statut special; persoane care ocupă funcții de demnitate publică; anumite funcții elective sau numite; beneficiarii unor pensii de serviciu ori militare. În cazul magistraților, de exemplu, funcția este supusă unui regim strict de incompatibilități cu alte funcții publice sau private, cu excepțiile prevăzute expres de lege. De aceea, o persoană care primește o pensie de serviciu sau ocupă o funcție cu statut special trebuie să verifice atât legea generală a pensiilor, cât și actul normativ care reglementează profesia sau funcția respectivă. Ce trebuie anunțat casei de pensii Pensionarul are obligația să comunice casei teritoriale de pensii schimbările care pot conduce la suspendarea sau încetarea plății pensiei. Obligația este deosebit de importantă pentru beneficiarii pensiei anticipate care încep o activitate salarială și pentru soții supraviețuitori care depășesc plafonul permis în cazul pensiei de urmaș. Dacă pensia continuă să fie plătită deși a apărut o incompatibilitate, casa de pensii poate emite o decizie de recuperare a sumelor încasate necuvenit.

Eveniment

Talonul de pensie în 2026, explicat rând cu rând: ce reprezintă fiecare sumă și reținere

Talonul de pensie, numit oficial și document de informare, arată nu doar pensia stabilită beneficiarului, ci și toate sumele adăugate sau reținute înainte ca banii să fie virați în cont ori plătiți prin poștă. De aici apar și diferențele care îi nedumeresc pe mulți pensionari: pensia brută nu este întotdeauna egală cu pensia netă, iar într-o anumită lună suma primită poate fi mai mare sau mai mică decât cea obișnuită. Denumirile și ordinea rubricilor pot varia ușor, în funcție de tipul pensiei și de drepturile fiecărui beneficiar. Principiul de calcul rămâne însă același: la drepturile brute se adaugă eventualele indemnizații, apoi se scad contribuția la sănătate, impozitul, popririle sau debitele. Ce arată culoarea cuponului de pensie Culoarea cuponului poate oferi informații despre natura drepturilor plătite sau despre modalitatea de încasare a banilor. Citește și: Analize gratuite pentru pensionari prin CAS în 2026: cum funcționează programarea și cum eviți listele lungi de așteptare Cuponul verde este utilizat pentru drepturile acordate în baza unor legi speciale, iar cel gri indică sume suplimentare, diferențe sau restanțe la plată. Cuponul mov este asociat pensiei virate în cont bancar, în timp ce documentul roșu este folosit pentru pensia achitată la domiciliu, prin mandat poștal. Cuponul galben este destinat pensiilor acordate foștilor membri ai cooperativelor agricole de producție – CAP. Cuantumul brut: pensia înaintea reținerilor Rubrica referitoare la cuantumul brut arată valoarea pensiei stabilite înainte de aplicarea contribuției la sănătate, a impozitului și a altor rețineri. Aceasta este suma rezultată din decizia de pensionare sau dintr-o decizie ulterioară de recalculare. Cuantumul brut nu trebuie confundat cu suma pe care pensionarul o primește efectiv în cont. Pentru pensiile care nu depășesc plafonul neimpozabil și asupra cărora nu există alte rețineri, brutul poate fi egal cu netul. În cazul pensiilor mai mari sau al beneficiarilor care au popriri ori debite, suma netă va fi mai mică. Talonul este o dovadă atât a venitului brut, cât și a celui net și trebuie păstrat, deoarece poate fi solicitat pentru obținerea unor facilități, ajutoare sau servicii sociale. Contribuția la sănătate: când se reține CASS În 2026, pentru partea din pensie care depășește 3.000 de lei se reține contribuția de asigurări sociale de sănătate, CASS, în cotă de 10%. Asta nu înseamnă că 10% se aplică întregii pensii. Primii 3.000 de lei sunt protejați, iar contribuția se calculează numai asupra diferenței. De exemplu, la o pensie brută de 4.467 de lei, suma supusă CASS este: 4.467 de lei – 3.000 de lei = 1.467 de lei. Contribuția la sănătate este de 10% din această diferență, respectiv 146,70 lei, rotunjită la 147 de lei. Pentru o pensie brută de cel mult 3.000 de lei, CASS este zero. Persoanele cu handicap nu sunt scutite automat de CASS pentru venitul din pensie. Excepția se aplică indemnizațiilor acordate în baza Legii nr. 448/2006, nu oricărui venit primit de beneficiar. Impozitul pe pensie se calculează după scăderea CASS Impozitul pe venitul din pensii este de 10%, dar nici acesta nu se aplică întregii pensii. Baza de calcul este partea care depășește plafonul de 3.000 de lei, din care se scade mai întâi contribuția la sănătate datorată. În exemplul unei pensii brute de 4.467 de lei, calculul este următorul: 4.467 de lei – 3.000 de lei – 147 de lei CASS = 1.320 de lei venit impozabil. Impozitul este de 10% din 1.320 de lei, adică 132 de lei. Pensia netă rămasă este: 4.467 de lei – 147 de lei CASS – 132 de lei impozit = 4.188 de lei. CASS și impozitul sunt calculate și reținute direct de instituția care plătește pensia. De reținut: pensionarul nu trebuie să depună lunar o declarație și nici să achite separat aceste sume. Ce înseamnă poprirea înscrisă pe talon Poprirea apare atunci când casa de pensii primește o adresă oficială de executare silită. Creditorul poate fi, de exemplu, ANAF, o bancă, o instituție publică, o persoană fizică sau o societate care deține un titlu executoriu. Casa de pensii nu stabilește, de regulă, existența datoriei, ci aplică măsura transmisă de executor sau de instituția competentă. Pentru detalii privind creditorul, valoarea totală și durata reținerii, pensionarul se poate adresa casei teritoriale de pensii care deține dosarul. În cazul datoriilor obișnuite, poate fi urmărită până la o treime din venitul lunar net. Pentru obligațiile de întreținere sau alocațiile pentru copii, limita poate ajunge până la jumătate din venitul net. Dacă există mai multe urmăriri asupra aceleiași pensii, reținerile nu pot depăși, în principiu, jumătate din venitul lunar net. Prin urmare, rubrica „poprire” nu reprezintă un impozit și nici o taxă aplicată tuturor pensionarilor. De reținut: pensiile mici beneficiază de o protecție suplimentară. În cazul în care pensia este mai mică decât salariul minim net pe economie, poprirea nu se mai calculează pur și simplu ca o treime sau ca jumătate din întregul venit. Potrivit Codului de procedură civilă, dintr-un asemenea venit poate fi urmărită numai partea care depășește jumătate din salariul minim net pe economie. Cu alte cuvinte, pensionarului trebuie să îi rămână cel puțin o sumă egală cu jumătate din salariul minim net. Dacă pensia nu depășește acest nivel, în principiu, nu există o parte din venit care să poată fi poprită. Protecția se aplică veniturilor periodice destinate asigurării mijloacelor de existență, categorie în care intră și pensiile. Debitele: sume pe care casa de pensii le recuperează Rubrica „debit” are o altă explicație. Ea indică, de regulă, recuperarea unei sume despre care casa de pensii a stabilit că a fost plătită necuvenit. Un debit poate apărea după o recalculare, după descoperirea unei erori în dosar, în cazul neanunțării unei schimbări care influența dreptul la pensie sau atunci când au fost încasate simultan venituri incompatibile cu o anumită categorie de pensie. Debitul trebuie stabilit printr-o decizie comunicată pensionarului. Documentul trebuie să arate suma totală, perioada pentru care a fost calculată și motivul recuperării. Reținerea lunară de pe talon reprezintă doar rata recuperată în luna respectivă, nu neapărat întreaga datorie. CNPP arată că reținerile pentru recuperarea unor sume se realizează eșalonat, în limitele prevăzute de lege. Dacă pensionarul consideră că debitul a fost stabilit greșit, trebuie să verifice decizia primită și termenul de contestare înscris în aceasta. Este extrem de important de știut: conform reglementărilor oficiale stabilite prin Legea nr. 285/2024, pensionarii sunt scutiți integral de la plată dacă sumele necuvenite au apărut din cauza unor erori de calcul ale funcționarilor sau în urma procesului de recalculare. Statul își asumă greșeala, iar banii primiți în plus rămân la pensionar. Debitele se mai recuperează doar dacă vina aparține exclusiv beneficiarului. Indemnizațiile și alte drepturi adăugate pensiei Pe talon pot apărea și sume care nu fac parte din pensia contributivă propriu-zisă. Printre acestea se pot afla indemnizația socială pentru pensionari, indemnizația pentru însoțitor, drepturi acordate veteranilor, invalizilor sau văduvelor de război, foștilor deținuți politici, persoanelor persecutate din motive etnice ori membrilor unor uniuni de creatori. Aceste drepturi au baze legale diferite și pot fi afișate separat de cuantumul pensiei. CNPP precizează că talonul reflectă și indemnizațiile plătite în temeiul unor legi speciale. Indemnizația socială pentru pensionari, cunoscută și sub denumirea de pensie minimă, nu înlocuiește pensia calculată pe baza contribuțiilor. Ea completează venitul până la nivelul minim stabilit de lege, dacă pensionarul îndeplinește condițiile. De aceea, pe talon pot apărea separat pensia calculată și diferența suportată de la bugetul de stat. Diferențele și restanțele pot fi plătite separat În unele luni, pensionarul poate primi mai mult decât cuantumul net obișnuit. Diferența poate proveni din drepturi restante acordate în urma unei recalculări, a revizuirii dosarului, a unei hotărâri judecătorești sau a unei decizii emise cu întârziere. Restanțele reprezintă sume cuvenite pentru lunile anterioare. Ele nu trebuie confundate cu o majorare permanentă a pensiei. În funcție de momentul procesării, diferențele pot fi incluse în aceeași plată cu pensia lunară sau pot intra în cont printr-un transfer separat. CNPP folosește și categoria „plăți restante” pentru asemenea situații. Pensionarul trebuie să verifice atât talonul, cât și extrasul bancar. Două viramente efectuate în aceeași lună pot reprezenta pensia curentă și, separat, drepturi restante. De ce suma intrată în cont poate părea diferită Suma virată de casa de pensii ar trebui să corespundă totalului net de plată indicat în documentul de informare. Pot apărea însă confuzii atunci când: - în cont intră separat o restanță sau o diferență; - banca execută o poprire aplicată direct asupra contului; - pensionarul verifică soldul total al cardului, nu valoarea transferului primit; - există comisioane sau alte operațiuni bancare; - talonul consultat este aferent altei luni; - o indemnizație temporară a fost adăugată sau a încetat. Ce trebuie verificat în fiecare lună Pentru a înțelege corect talonul, pensionarul trebuie să pornească de la totalul drepturilor brute, să identifice indemnizațiile adăugate, apoi să scadă CASS, impozitul, poprirea și eventualele debite. Rezultatul trebuie să coincidă cu rubrica „total drepturi nete” sau „net de plată”. Dacă suma nu poate fi explicată din datele înscrise pe talon, pensionarul poate solicita lămuriri casei teritoriale de pensii care îi gestionează dosarul. Este util să aibă la îndemână talonul, extrasul bancar și eventualele decizii privind recalcularea, debitul sau poprirea. Talonul nu este doar o simplă chitanță. Este documentul care arată, lună de lună, cum s-a ajuns de la pensia stabilită pe hârtie la suma primită efectiv de pensionar.

Eveniment

Ajutoare de stat pentru pensionari în 2026: ce bani vin automat și când trebuie depusă o cerere

Pensionarii cu venituri mici pot beneficia în 2026 de mai multe forme de sprijin acordate de stat: bani virați odată cu pensia, indemnizația socială, carduri pentru alimente și ajutoare pentru plata energiei. Regulile diferă însă de la un program la altul. Unele drepturi sunt acordate automat, pe baza informațiilor aflate deja în bazele de date ale statului, în timp ce pentru altele pensionarul trebuie să depună o cerere. Ajutorul de solidaritate: până la 1.000 de lei în două tranșe Una dintre principalele măsuri adoptate pentru 2026 este ajutorul financiar de solidaritate destinat pensionarilor cu venituri lunare de cel mult 3.000 de lei. Citește și: Analize gratuite pentru pensionari prin CAS în 2026: cum funcționează programarea și cum eviți listele lungi de așteptare Suma totală acordată este stabilită în funcție de nivelul venitului: 1.000 de lei pentru venituri de până la 1.500 de lei inclusiv; 800 de lei pentru venituri cuprinse între 1.501 și 2.000 de lei inclusiv; 600 de lei pentru venituri cuprinse între 2.001 și 3.000 de lei inclusiv. Ajutorul este plătit în două tranșe egale, în lunile mai și decembrie 2026. Astfel, un pensionar din prima categorie primește câte 500 de lei, unul din a doua categorie câte 400 de lei, iar un beneficiar din ultima categorie câte 300 de lei la fiecare plată. Banii sunt acordați din oficiu. Pensionarii eligibili nu trebuie să depună cereri la casa teritorială de pensii. Plata se face prin aceeași modalitate în care este achitată pensia: în cont bancar sau prin mandat poștal. La verificarea încadrării în plafon pot fi luate în calcul toate veniturile din pensii și indemnizații plătite prin sistemul public, nu doar suma denumită propriu-zis „pensie” pe talon. Cardurile pentru alimente: regulile nu mai sunt cele din anii anteriori Programul „Sprijin pentru România” continuă în perioada 2025–2027, dar valoarea și categoriile de beneficiari au fost restrânse față de anii în care cardurile erau alimentate o dată la două luni cu câte 250 de lei. Pentru 2026, cadrul legislativ prevede un sprijin anual total de 250 de lei, acordat în două tranșe de câte 125 de lei. Prin urmare, pensionarii nu primesc 250 de lei la fiecare două luni. În cazul pensionarilor, eligibilitatea este legată în principal de persoanele care au împlinit vârsta de 65 de ani și beneficiază de indemnizația socială pentru pensionari. Programul mai cuprinde persoane cu dizabilități și beneficiari ai venitului minim de incluziune. Banii pot fi folosiți numai pentru cumpărarea de produse alimentare sau pentru plata meselor calde la comercianții care acceptă cardurile sociale. Nu pot fi retrași de la bancomat, transferați în alt cont sau utilizați pentru produse nealimentare. Pentru beneficiarii deja înregistrați, cardul este alimentat fără depunerea unei cereri. Cei care devin eligibili ulterior primesc carduri noi, după actualizarea listelor transmise de instituțiile responsabile. Totuși, data exactă a încărcării tranșelor trebuie urmărită în comunicările Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene. În 2025, de exemplu, prima tranșă a fost distribuită abia în toamnă, ceea ce arată că existența programului nu garantează o anumită lună de plată în lipsa unui calendar oficial. Pensia minimă de 1.281 de lei se completează automat Indemnizația socială pentru pensionari, cunoscută popular drept „pensia minimă garantată”, este menținută la nivelul de 1.281 de lei. Aceasta nu reprezintă o pensie distinctă și nici o sumă fixă adăugată tuturor pensiilor mici. Statul plătește numai diferența necesară pentru ca veniturile din pensii luate în calcul să ajungă la pragul legal. De exemplu, dacă pensia stabilită pe baza contribuțiilor este de 900 de lei, diferența suportată de la bugetul de stat este de 381 de lei. Pensionarul va încasa astfel, în total, 1.281 de lei. În schimb, dacă persoana primește pensii sau indemnizații care, însumate, depășesc pragul de 1.281 de lei, aceasta nu mai beneficiază de completare. Indemnizația socială este acordată din oficiu pensionarilor cu domiciliul în România. Nu este necesară depunerea unei cereri separate. Nivelul de 1.281 de lei a fost stabilit prin legislația fiscal-bugetară și este utilizat și ca reper pentru alte programe sociale. Tichetul de 50 de lei pentru electricitate, până la sfârșitul anului Pensionarii cu venituri mici pot primi tichetul electronic de energie, în valoare de 50 de lei pentru fiecare lună eligibilă. Pot beneficia persoanele singure cu venituri nete lunare de cel mult 1.940 de lei și familiile cu un venit net mediu de maximum 1.784 de lei pentru fiecare membru. Sprijinul se acordă pentru un singur loc de consum și poate fi utilizat numai pentru plata facturilor la energia electrică. Programul a fost prelungit, prin OUG nr. 89/2025, până la 31 decembrie 2026. Spre deosebire de ajutorul de solidaritate, tichetul pentru energie nu este acordat automat tuturor pensionarilor cu venituri mici. Cererea trebuie înregistrată în platforma EPIDS. Persoanele care nu au acces la internet pot solicita ajutor la un oficiu poștal sau la primărie, unde datele sunt introduse în platformă. Excepție fac beneficiarii venitului minim de incluziune, ale căror informații pot fi preluate automat în sistem. Pentru plata facturii, beneficiarul merge la oficiul poștal cu actul de identitate și factura de energie electrică. Tichetul nu poate fi preschimbat în numerar și nu poate fi folosit pentru gaze naturale, lemne, alimente sau alte cheltuieli. Ajutor pentru încălzirea locuinței și supliment pentru energie Pe lângă tichetul temporar pentru electricitate, pensionarii cu venituri reduse pot solicita ajutorul pentru încălzirea locuinței, acordat în baza Legii consumatorului vulnerabil. Programul se adresează persoanelor singure și familiilor care se încadrează în plafoanele de venit stabilite de lege. Ajutorul poate acoperi o parte din cheltuielile pentru gaze naturale, energie electrică, combustibili solizi sau petrolieri ori energie termică furnizată în sistem centralizat. Valoarea nu este identică pentru toți beneficiarii. Compensația este calculată în funcție de venitul persoanei sau al familiei, de sistemul folosit pentru încălzire și de costurile eligibile. Separat, poate fi acordat și suplimentul pentru energie, destinat acoperirii unei părți din consumul de electricitate, gaze, energie termică sau combustibili. Acesta poate fi primit lunar, inclusiv în afara sezonului rece, atât timp cât sunt îndeplinite condițiile legale. Pentru aceste drepturi este necesară o cerere, însoțită de declarația privind componența familiei, veniturile și bunurile deținute. Documentele se depun, de regulă, la primăria localității în care se află locuința. Dreptul este stabilit prin dispoziția primarului, după verificarea datelor declarate. Ce ajutoare vin automat și pentru care trebuie depusă cerere Pensionarii nu trebuie să meargă la casa de pensii pentru ajutorul financiar de solidaritate, indemnizația socială sau alimentarea cardurilor sociale, dacă figurează deja în categoriile de beneficiari. Instituțiile verifică veniturile prin bazele de date și efectuează plățile din oficiu. În schimb, tichetul electronic pentru electricitate și ajutorul pentru încălzire presupun, în principiu, depunerea unei solicitări. Pensionarul nu ar trebui să aștepte ca aceste sume să apară automat pe talonul de pensie. Plafonul de 3.000 de lei nu se aplică tuturor programelor Este important de reținut că limita de 3.000 de lei se referă exclusiv la ajutorul financiar de solidaritate, nu la toate formele de sprijin. Cardurile pentru alimente, tichetul pentru electricitate, indemnizația socială și ajutorul pentru încălzire au fiecare condiții proprii de acordare și plafoane de venit mai reduse. În unele cazuri, contează și alte criterii, precum vârsta, componența familiei sau încadrarea într-o anumită categorie socială. De aceea, pensionarii cu venituri de peste 3.000 de lei nu se încadrează, în general, în aceste programe destinate persoanelor vulnerabile. Ei pot beneficia însă de alte drepturi acordate pensionarilor, precum reducerile pentru călătoriile între localități, biletele de tratament balnear prin Casa Națională de Pensii Publice sau facilitățile pentru transportul public local, acolo unde acestea sunt acordate de autoritățile locale. Înainte de a solicita un ajutor, pensionarii trebuie să verifice informațiile publicate de casa teritorială de pensii, primărie, ANPIS sau ministerul care administrează programul. Calendarul plăților, plafoanele și procedurile pot fi modificate prin acte normative adoptate pe parcursul anului.

Eveniment

Analize gratuite pentru pensionari prin CAS în 2026: cum funcționează programarea și cum eviți listele lungi de așteptare

Pensionarii asigurați pot face gratuit numeroase analize medicale în 2026, pe baza unui bilet de trimitere eliberat de medicul de familie sau de un medic specialist aflat în contract cu sistemul asigurărilor de sănătate. Gratuitatea nu înseamnă însă că pacientul poate merge oricând la laborator. Pentru cele mai multe analize, furnizorii lucrează în limita fondurilor contractate cu Casa de Asigurări de Sănătate, iar locurile se pot ocupa rapid. O schimbare importantă aplicată de la 1 ianuarie 2026 este că, dintre pacienții cu bilete Monitor 2–8, numai bolnavii oncologici cu bilet Monitor 2 mai beneficiază de efectuarea investigațiilor în maximum cinci zile lucrătoare și de decontarea acestora peste valoarea contractată de laborator. Pentru celelalte categorii de bolnavi cronici, analizele se decontează în limita fondurilor disponibile și pot fi supuse listelor de așteptare. Primul pas: biletul de trimitere Pentru efectuarea gratuită a analizelor, pacientul are nevoie de un bilet de trimitere de la medicul de familie sau de la un medic specialist aflat în contract cu CAS. Citește și: Recalcularea pensiei în 2026: cum verificați dacă decizia este corectă și unde o contestați dacă apar erori Medicul stabilește investigațiile necesare în funcție de starea de sănătate, diagnosticele cunoscute și factorii de risc. Nu orice analiză solicitată de pacient este decontată automat: aceasta trebuie să fie justificată medical și înscrisă pe trimitere. Laboratorul ales trebuie să se afle în contract cu o casă de asigurări și să aibă contractate investigațiile respective. Cât timp este valabil biletul Biletul pentru analize medicale de laborator este valabil, de regulă, 30 de zile calendaristice de la data eliberării. Pentru investigațiile recomandate în cazul bolilor cronice, pentru biletele pe care este evidențiat „management de caz” și în alte situații prevăzute de norme, valabilitatea poate ajunge la 90 de zile. Pacientul trebuie să verifice data emiterii și termenul de valabilitate înainte de a face programarea. Analizele trebuie efectuate cât timp biletul este încă valabil. Analizele pot fi făcute și în alt județ Pacientul nu este obligat să aleagă un laborator din județul de domiciliu sau din județul în care lucrează medicul care a emis trimiterea. Biletul poate fi folosit la orice furnizor din România aflat în contract cu o casă de asigurări, cu condiția ca laboratorul să efectueze analizele înscrise pe document. Această posibilitate poate fi utilă atunci când laboratoarele din localitatea de domiciliu și-au epuizat fondurile. Ce înseamnă biletele „Monitor” Biletele marcate „Monitor” sunt destinate investigațiilor necesare urmăririi unor boli. Codurile utilizate sunt: Monitor 1 – monitorizarea pacienților după COVID-19; Monitor 2 – boli oncologice; Monitor 3 – diabet zaharat; Monitor 4 – boli cardiovasculare; Monitor 5 – boli rare; Monitor 6 – boli neurologice; Monitor 7 – boli cerebrovasculare; Monitor 8 – boală cronică renală. Din 2026, simpla mențiune „Monitor” nu mai garantează efectuarea rapidă a analizelor. Regimul diferă în funcție de codul înscris pe bilet. Monitor 2: pacienții oncologici au prioritate Analizele necesare monitorizării bolnavilor oncologici continuă să fie decontate peste valoarea contractată inițial de laborator cu casa de asigurări. Dacă laboratorul depășește plafonul prin efectuarea acestor investigații, fondurile sunt suplimentate ulterior prin acte adiționale. Prin urmare, un pacient cu bilet Monitor 2 nu ar trebui refuzat pe motiv că „nu mai sunt fonduri”. Investigațiile trebuie efectuate în cel mult cinci zile lucrătoare de la solicitare. Biletul trebuie însă completat corect, iar analizele recomandate trebuie să fie necesare monitorizării bolii oncologice. Nu orice investigație solicitată de o persoană care are și un diagnostic de cancer intră automat în acest regim. Monitor 3–8: analizele intră în plafon Regulile sunt diferite pentru pacienții cu diabet, boli cardiovasculare, rare, neurologice, cerebrovasculare sau boală cronică renală. Din 2026, analizele înscrise pe biletele Monitor 3–Monitor 8 se decontează în limita valorii contractului laboratorului cu CAS. Acestea nu mai beneficiază de suplimentarea generală a fondurilor și nici de obligația efectuării în maximum cinci zile lucrătoare. Pacientul poate fi programat în funcție de fondurile și locurile disponibile sau poate fi nevoit să caute un alt laborator. A rămas o excepție pentru efectuarea unei investigații din categoria investigațiilor de înaltă performanță și de medicină nucleară, într-un an calendaristic, pentru fiecare pacient asigurat, dacă aceasta este necesară monitorizării bolii. Prevederea nu se aplică tuturor analizelor uzuale. Cum eviți răspunsul „nu mai avem fonduri” Pentru analizele decontate în limita plafonului, programarea din timp este esențială. Pacientul poate contacta laboratoarele în ultimele zile ale lunii și poate întreba când se deschid programările pentru luna următoare. Unele centre acceptă programări înainte de începutul lunii, iar locurile se pot ocupa foarte repede. Este indicată verificarea mai multor furnizori: rețele mari, laboratoare independente, policlinici și centre medicale de cartier. Dacă un laborator și-a epuizat plafonul, nu înseamnă că toate unitățile din oraș se află în aceeași situație. La telefon trebuie precizat că este vorba despre analize prin CAS, ce investigații sunt înscrise, până când este valabil biletul și dacă acesta conține un cod Monitor. Listele laboratoarelor aflate în contract pot fi consultate pe site-urile caselor de asigurări de sănătate. Unele case publică și valorile contractelor încheiate cu furnizorii, însă acestea nu arată neapărat câte fonduri mai sunt disponibile în ziua consultării. Platformele independente, precum Analize.live, pot fi utile pentru orientare, dar informația trebuie confirmată direct la laborator, deoarece situația programărilor se poate modifica rapid. Ce se întâmplă dacă nu există loc imediat Dacă laboratorul nu poate efectua analizele în ziua solicitării, pacientul poate primi o programare pentru o dată ulterioară, în perioada de valabilitate a biletului. Dacă termenul propus nu este convenabil, pacientul poate solicita restituirea trimiterii și se poate adresa altui furnizor. Biletul nu trebuie lăsat pentru o programare stabilită după data expirării sale. Ce analize pot fi decontate Pachetul de bază cuprinde numeroase investigații, printre care hemoleucograma, glicemia, creatinina, ureea, acidul uric, colesterolul, trigliceridele, transaminazele și sumarul de urină. Pot fi decontate și alte analize, inclusiv hormonale, imunologice sau teste de prevenție, în funcție de recomandarea medicului, vârsta, sexul, diagnosticele și factorii de risc ai pacientului. Nu există însă un pachet identic acordat automat tuturor pensionarilor. Fiecare analiză trebuie recomandată medical și înscrisă pe bilet. Ce documente trebuie prezentate La laborator, pacientului îi pot fi solicitate biletul de trimitere în original, cartea de identitate și cardul de sănătate sau documentul care îl înlocuiește. Înainte de recoltare, trebuie verificat dacă analizele se fac pe nemâncate și dacă există reguli speciale privind tratamentul. Medicamentele nu trebuie întrerupte fără acordul medicului. Dacă un bilet Monitor 2 este refuzat exclusiv pe motivul epuizării plafonului, pacientul poate cere o explicație și poate sesiza casa de asigurări cu care laboratorul are contract.

Eveniment

Recalcularea pensiei în 2026: cum verificați dacă decizia este corectă și unde o contestați dacă apar erori

O perioadă de muncă dispărută din evidențe, o adeverință care nu a fost valorificată, puncte de stabilitate calculate greșit sau anii lucrați în grupa I ori a II-a care nu apar corect în dosar pot face diferența dintre pensia primită și cea la care pensionarul are, în realitate, dreptul. În 2026, verificarea este mai ușoară decât în trecut: o parte importantă din istoricul de cotizare poate fi consultată prin portalul Casei Naționale de Pensii Publice. Decizia trebuie însă comparată cu propriile documente, mai ales pentru perioadele vechi. Dacă pensionarul constată o eroare, timpul poate deveni esențial: o decizie a Casei de Pensii poate fi contestată în instanță în 45 de zile de la comunicare. Primul lucru de verificat: anii de muncă Cel mai simplu punct de plecare este stagiul de cotizare înscris în decizia de pensie. Citește și: Ministrul Nazare, nici un cuvânt despre meritul guvernului Bolojan în menținerea ratingului Fitch Pensionarul trebuie să compare perioadele menționate în decizie cu carnetul de muncă, adeverințele de vechime și informațiile disponibile în baza de date a CNPP. Instituția precizează că, pentru perioada ulterioară datei de 1 aprilie 2001, stagiile de cotizare se regăsesc în baza sa de date dacă angajatorii au depus declarațiile lunare privind asigurații și obligațiile de plată. Așadar, merită verificat dacă există luni sau ani care lipsesc, dacă perioadele sunt încadrate corect și dacă stagiul contributiv total corespunde documentelor deținute. Din 2025 există și o procedură tehnică prin care zilele lucrătoare raportate sunt transformate în zile calendaristice pentru determinarea stagiului de cotizare. În evidențele sistemului, perioadele pentru care se datorează contribuția sunt înregistrate inițial în zile lucrate din cele lucrătoare, după care sunt transformate potrivit regulilor stabilite de CNPP. Cum se verifică online stagiul de cotizare Portalul CNPP permite accesul la informațiile care se află în sistemul public de pensii: date din carnetele de muncă, stagii anuale și lunare începând cu aprilie 2001, precum și informații din declarațiile depuse de angajatori. Pentru cine nu are încă un cont, procedura presupune completarea formularului online cu datele de identificare și adresa de e-mail. Dacă formularul este semnat olograf, acesta trebuie tipărit și depus personal la o casă teritorială de pensii, împreună cu actul de identitate. Persoanele care dețin semnătură electronică calificată pot transmite cererea prin e-mail. După validare, utilizatorul primește linkul necesar stabilirii parolei. Odată intrat în cont, pensionarul poate compara evidențele CNPP cu cele din decizia primită și cu actele proprii. Punctele de stabilitate: cine trebuie să le primească Unul dintre elementele care pot modifica substanțial pensia este numărul punctelor de stabilitate. Acestea se acordă pentru stagiul contributiv care depășește 25 de ani, după următoarea formulă: 0,50 puncte pentru fiecare an realizat peste 25 și până la 30 de ani inclusiv; 0,75 puncte pentru fiecare an realizat peste 30 și până la 35 de ani inclusiv; 1 punct pentru fiecare an realizat peste 35 de ani. Legea și CNPP prevăd inclusiv calcularea proporțională pentru luni și zile. De exemplu, o persoană cu 40 de ani de stagiu contributiv nu primește 15 puncte de stabilitate, ci punctajul se calculează pe cele trei intervale: cinci ani × 0,50 = 2,50 puncte alți cinci ani × 0,75 = 3,75 puncte și ultimii cinci ani × 1 punct = 5 puncte La verificarea deciziei trebuie urmărit, prin urmare, dacă stagiul contributiv este stabilit corect și dacă punctele de stabilitate aferente au fost adăugate. Grupele I și II de muncă: ce trebuie să apară în calcul O atenție specială trebuie acordată persoanelor care au lucrat în grupa I sau grupa a II-a, respectiv în condiții speciale ori deosebite. Potrivit Legii nr. 360/2023, pentru aceste perioade se acordă puncte suplimentare: 0,25 puncte pentru fiecare lună lucrată în grupa a II-a sau în condiții deosebite 0,50 puncte pentru fiecare lună lucrată în grupa I sau în condiții speciale, în cazurile prevăzute de lege. Punctele respective se adaugă la punctajul lunar. Prin urmare, pensionarul trebuie să verifice nu doar dacă perioada respectivă apare în vechime, ci și dacă a fost încadrată și valorificată în mod corespunzător. În special pentru perioadele vechi, carnetul de muncă și adeverințele eliberate de angajatori sau deținătorii legali ai arhivelor pot deveni documente esențiale. Sporurile, primele și acordul global Un alt punct vulnerabil îl reprezintă veniturile obținute de-a lungul carierei care nu apar întotdeauna în evidențele standard: sporuri, prime, venituri din acord global sau alte venituri pentru care s-au datorat contribuții și care pot fi valorificate în condițiile legii. Dacă pensionarul a depus adeverințe privind astfel de venituri, trebuie verificat dacă acestea se regăsesc în calculul prezentat în decizie. În cazul documentelor nevalorificate la stabilirea pensiei, Legea nr. 360/2023 permite și recalcularea la cerere, prin adăugarea veniturilor, stagiilor, perioadelor asimilate sau a altor documente care pot modifica drepturile de pensie. Formula pensiei în 2026: numărul de puncte × 81 de lei Noua lege folosește drept reper valoarea punctului de referință – VPR. În 2026, aceasta este menținută la 81 de lei, potrivit precizărilor CNPP privind bugetul asigurărilor sociale de stat. Formula de bază este: Cuantumul pensiei = numărul total de puncte × valoarea punctului de referință Numărul total de puncte poate include, în funcție de situația fiecărui pensionar, punctele obținute din contributivitate, punctele aferente perioadelor necontributive sau asimilate în condițiile legii, punctele de stabilitate și alte puncte suplimentare prevăzute de legislație. Atenție însă: rezultatul formulei reprezintă cuantumul pensiei stabilite potrivit legii, nu neapărat suma netă care intră efectiv pe card. Din pensie pot exista, în funcție de cuantum și de regimul fiscal aplicabil, rețineri pentru impozit sau contribuția la sănătate. Ați găsit o eroare? Există două drumuri diferite Pensionarul care descoperă o problemă trebuie să facă distincția între cererea de revizuire adresată Casei de Pensii și contestarea deciziei în instanță. Sunt două mecanisme diferite. 1. Cererea de revizuire la Casa de Pensii Legea permite revizuirea pensiei atunci când, după stabilirea sau plata acesteia, se constată diferențe între sumele stabilite ori plătite și cele legal cuvenite. Casa teritorială de pensii poate face această revizuire din oficiu sau la solicitarea pensionarului. Este o prevedere importantă mai ales pentru erorile descoperite ulterior. CNPP precizează că, în cazul unor erori materiale sau de calcul produse în procesul administrativ de stabilire, recalculare sau plată a pensiei, termenul general de prescripție nu se aplică în privința sumelor neplătite pensionarului din cauza acestor erori. Această procedură nu trebuie însă confundată cu termenul legal pentru atacarea unei decizii. 2. Contestația împotriva deciziei: ai 45 de zile Dacă pensionarul vrea să conteste legal decizia emisă de Casa de Pensii, regula este foarte clară. Potrivit articolului 127 din Legea nr. 360/2023, deciziile caselor teritoriale de pensii pot fi contestate în termen de 45 de zile de la comunicare. Cele care nu sunt contestate în acest interval devin definitive. Termenul curge de la comunicarea deciziei, nu pur și simplu de la data tipărită pe document. Decizia poate fi comunicată, potrivit legii, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, în format electronic sau personal, la sediul instituției. De aceea, dovada datei la care a fost primită trebuie păstrată. O solicitare de explicații ori de reanalizare adresată Casei de Pensii nu trebuie folosită ca substitut pentru contestarea în instanță atunci când termenul de 45 de zile este în curs. Unde se depune contestația Contestația nu se soluționează de Casa de Pensii, ci de instanță. Legea prevede că tribunalele judecă în primă instanță litigiile privind deciziile de pensionare, iar cererea împotriva CNPP sau a unei case teritoriale de pensii se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul reclamantul. Practic, pensionarul se adresează Tribunalului competent potrivit domiciliului, litigiile fiind soluționate în materia conflictelor de muncă și asigurărilor sociale. În cerere trebuie identificată decizia contestată, trebuie explicate erorile reclamate și trebuie precizat ce solicită pensionarul instanței – de exemplu, anularea deciziei și emiterea uneia noi cu valorificarea corectă a unei perioade de cotizare sau a unor venituri. La dosar pot fi depuse, după caz: - copia deciziei contestate; - actul de identitate; - carnetul de muncă; - adeverințele privind veniturile, sporurile sau grupele de muncă; - raportul privind stagiile de cotizare; - orice alte înscrisuri care susțin eroarea invocată. Litigiile referitoare la stabilirea și plata pensiilor sunt scutite de taxa judiciară de timbru, potrivit OUG nr. 80/2013. Nu aruncați plicul în care ați primit decizia Poate părea un amănunt, dar data comunicării poate deveni esențială. Dacă decizia a sosit prin poștă, pensionarul ar trebui să păstreze plicul și confirmarea de primire sau orice alt document din care rezultă când a fost comunicată. De la această dată se calculează cele 45 de zile în care decizia poate fi atacată. Cine constată o eroare ar trebui, prin urmare, să nu aștepte răspunsul la o simplă petiție adresată Casei de Pensii dacă între timp termenul pentru acțiunea în instanță se apropie de final. Lista scurtă: ce trebuie verificat pe decizia de pensie Pentru o primă verificare, pensionarul poate urmări câteva elemente esențiale: Stagiul contributiv – apar toți anii și toate lunile lucrate? Veniturile – au fost valorificate perioadele și veniturile dovedite prin documentele depuse? Punctele de stabilitate – dacă sunt peste 25 de ani de stagiu contributiv, au fost calculate corect? Grupele de muncă – apar perioadele din grupa I, grupa a II-a, condiții deosebite sau speciale și punctele suplimentare corespunzătoare? Perioadele asimilate – au fost luate în calcul cele recunoscute de lege? Numărul total de puncte – corespunde elementelor detaliate în decizie? VPR – pentru anul 2026, valoarea folosită este de 81 de lei.

pensie

Scutiri și reduceri la impozitul pe casă în 2026: ce s-a schimbat pentru pensionari și persoanele cu handicap

Vouchere, tichete și bani în plus pentru pensionarii cu pensii mici: ajutoare de stat în 2026

Carnetul de muncă pierdut nu înseamnă vechime pierdută la pensie: ce acte îl pot înlocui în 2026

Pensionarii pot primi îngrijiri medicale acasă, decontate de CAS: cine are dreptul și ce costuri rămân familiei

Alertă pentru pensionari: „mica recalculare”, blocată de erori informatice. Cum se poate verifica stadiul dosarului de pensie

Șomajul, facultatea, armata și concediul pentru creșterea copilului pot conta la pensie: ce ani sunt recunoscuți în 2026

Cum obțin pensionarii proteze, bastoane și aparate auditive gratuite sau compensate prin CNAS, în 2026

Medicamente compensate pentru pensionari în 2026: cine primește și ce înseamnă, de fapt, reducerea de 90%

Indemnizația de însoțitor a crescut în 2026 pentru o categorie de pensionari: cine primește banii și când poate fi suspendată plata

Cât mai poate crește pensia în 2026 și ce acte merită căutate: adeverințele vechi de salariu pot conta și după „mica recalculare”

Pensionar în 2026, dar încă angajat: cine poate lucra fără restricții și cine riscă suspendarea drepturilor

Talonul de pensie în 2026, explicat rând cu rând: ce reprezintă fiecare sumă și reținere

Ajutoare de stat pentru pensionari în 2026: ce bani vin automat și când trebuie depusă o cerere

Analize gratuite pentru pensionari prin CAS în 2026: cum funcționează programarea și cum eviți listele lungi de așteptare

Recalcularea pensiei în 2026: cum verificați dacă decizia este corectă și unde o contestați dacă apar erori

Ultima oră

Bolojan acuză CCR că decizia împotriva lui Fritz este „o reglare de conturi”

Halucinanta companie de stat cu zero angajați, dar cu cheltuieli de personal de 230.000 lei pe an

Pepenii românești cuceresc piețele externe: aproape 4.000 de tone ajung în Polonia și Slovacia

Auristul Mohammad Murad îi propune lui Grindeanu să guverneze: „Sunteți gata să intervenim împreună?”

Elev bătut în școală, despăgubiri de 20.000 de euro: cine trebuie să plătească

Skywalk-ul spectaculos de pe Rarău: cum a fost construit „cuibul de șoim” suspendat la peste 1.500 de metri

Scutiri și reduceri la impozitul pe casă în 2026: ce s-a schimbat pentru pensionari și persoanele cu handicap

Balcoanele închise fără autorizație intră sub reguli noi din 25 august: cum pot fi legalizate și când se ajunge la demolare

Ce funcție îi pregătește PSD fostului inginer din Caracal Florin Iordache, pentru că l-a hărțuit cu succes pe Bolojan

UDMR i-a dat lovitura de grație lui Fritz, pregătește întoarcerea la PSD. Ce poate face Bolojan

CCR a blocat, cu majoritate de voturi, publicarea declarațiilor de interese financiare ale demnitarilor și funcționarilor publici

Birchall reamintește că, în 2019, Savonea venea împreună cu Iordache la întâlniri cu Dăncilă

Bolojan, despre întâlnirea cu Tănăsescu: „Se încearcă să se facă din țânțar armăsar”

Vouchere, tichete și bani în plus pentru pensionarii cu pensii mici: ajutoare de stat în 2026

De la mașina de cusut cumpărată din bursă, la muza lui Thierry Mugler: succesul româncei pasionate de croitorie