luni 30 martie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: pensie

114 articole
Politică

Guvernul nu renunță la reforma pensiilor speciale. Premierul Bolojan anunță reluarea procesului

Premierul Ilie Bolojan a declarat, luni seara, că reforma pensiilor magistraților rămâne o prioritate esențială a Guvernului, chiar și după decizia Curții Constituționale care a declarat neconstituțional proiectul de lege adoptat prin angajarea răspunderii. Șeful Executivului a subliniat că obiecția CCR este una procedurală, nu de fond, iar procesul legislativ va fi reluat. CCR a respins legea pe motive procedurale, nu de fond „Am luat act de decizia CCR privind legea pensiilor magistraților, stabilită cu o majoritate strânsă, de 5 la 4. Citește și: ANALIZĂ Cum a ajuns CCR să blocheze și să sfideze România: răspunderea PSD și PNL Reforma rămâne un obiectiv ferm pentru Guvern, asumat de întreaga coaliție. Curtea nu a respins pe fond proiectul, obiecția fiind exclusiv procedurală. Guvernul poate relua demersul, ceea ce este o necesitate”, a transmis premierul Ilie Bolojan, într-un mesaj publicat pe pagina sa de Facebook. Decizia Curții Constituționale a fost luată în urma unei sesizări depuse de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), care a invocat lipsa avizului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și nerespectarea termenului de 30 de zile pentru obținerea acestuia. Guvernul promite reluarea rapidă a procesului legislativ Ilie Bolojan a anunțat că Guvernul va respecta standardul procedural impus de CCR, dar nu va renunța la obiectivul reformei. „Guvernul, prin Ministerul Muncii, a solicitat avizul CSM pe 22 august, iar angajarea răspunderii a avut loc după 10 zile, pe 1 septembrie. Patru dintre judecătorii CCR au considerat acest termen rezonabil. Înțelegem însă că standardul fixat de Curte trebuie respectat și îl vom urma”, a precizat prim-ministrul. Premierul denunță „privilegii insuportabile” în sistemul de pensii Bolojan a reiterat necesitatea reformei, criticând pensiile speciale din sistemul judiciar, pe care le-a numit „privilegii insuportabile social și bugetar”. „Nicăieri în lume nu se iese la pensie la 48-50 de ani și nu se ia o pensie cât ultimul salariu. Acestea nu sunt aspecte politice, ci dezechilibre grave pentru societate. Nu Guvernul sau un partid are nevoie de această reformă, ci România are nevoie de ea”, a scris premierul. CCR: Guvernul a grăbit adoptarea legii fără avizul CSM Curtea Constituțională a decis luni că legea privind pensiile magistraților este neconstituțională, întrucât Executivul nu a respectat procedura completă de consultare a CSM. CCR a subliniat că Guvernul nu a așteptat expirarea termenului de 30 de zile prevăzut pentru obținerea avizului consultativ, ceea ce a încălcat mai multe articole din Constituție. Reforma, reluată sub noi condiții În pofida verdictului Curții, Guvernul își menține angajamentul de a implementa o reformă echitabilă a pensiilor din magistratură, care să reducă inechitățile și să asigure sustenabilitatea bugetară. „CCR a stabilit un standard procedural clar, pe care îl vom respecta. Fondul reformei rămâne valabil și necesar”, a transmis Ilie Bolojan, adăugând că reluarea procesului legislativ va avea loc „în cel mai scurt timp posibil”.

Pensiile magistraților, din nou pe masa Guvernului (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Un milion de „decreței” din regimul Ceaușescu vor ieși la pensie în următorii ani Foto: Historia
Eveniment

Un milion de „decreței” din regimul Ceaușescu vor ieși la pensie în următorii ani, ce se poate face

Un milion de „decreței” din regimul Ceaușescu vor ieși la pensie în următorii 6-8 ani, ce se poate face: „Fără mai mulți contribuabili și fără creșterea numărului de contribuții, ajustările de deficit se vor face prin taxe mai mari, datorie publică mai mare sau prin presiune pe regulile de pensionare”, arată o analiză a fostului ministru al Muncii, Raluca Turcan. Citește și: Ministrul Bogdan Ivan arată dezastrul de după mandatul lui Burduja: 27.000 lei/megawatt, risc de blackout, proiecte „pe hârtie” Ea prezintă care sunt estimările privind numărul celor care se vor pensiona, la cât va ajunge pensia medie și ce ar trebui să facă atât viitorii pensionarti, cât și statul. Un milion de „decreței” din regimul Ceaușescu vor ieși la pensie în următorii ani „În următorii 6–8 ani, aproape un milion de noi pensionări vor schimba aritmetica sistemului de pensii în România. De ce sistemul de pensii e mai important ca niciodată — și de ce merită să citești până la capăt?   Pe scurt: intrăm într-un deceniu în care deficitul sistemului public va crește, iar un val demografic masiv (generațiile ’67–’69) intră la pensie. Asta înseamnă presiune pe buget, pe piața muncii și pe echilibrul dintre contribuabili și beneficiari. Dacă ești aproape de pensionare sau ai părinți în această situație, informațiile de mai jos îți pot pune ordine în decizii și așteptări   1) Unde suntem azi?   • Deficitul bugetului de pensii: ~5,4 mld. lei. Deficitul structural arată că ceea ce colectăm din contribuții nu mai acoperă ce plătim în pensii.   • Pensia medie: ~2.814 lei; în 10 ani poate urca spre ~4.200 lei. Această creștere nominală va depinde de salariul mediu, inflație și regulile de indexare.   • Raport activi/pensionari: aproximativ 1,3 la 1. Tendința este de scădere pe măsură ce generațiile numeroase ies din activitate. Consecința imediată: fără mai mulți contribuabili și fără creșterea numărului de contribuții, ajustările de deficit se vor face prin taxe mai mari, datorie publică mai mare sau prin presiune pe regulile de pensionare.   2) Valul demografic care vine (și de ce contează)   • Cum am ajuns aici: în 1968 s-au născut ~512.500 copii, iar în 1969 peste 460.000 — dublu față de 1966–1967. Aproximativ 430.000 au fost fete.   • Regulile pentru femei: vârsta standard urcă etapizat până la 65 de ani în 2035; pot beneficia de pensie anticipată cu până la 5 ani înainte, dacă există minimum 40 de ani de stagiu (35 contributivi + până la 5 ani perioade asimilate).   • Calendarul ieșirilor:   • grupul născută în 1967 (≈212.000 femei) poate accesa pensia anticipată încă din 2025 (dacă îndeplinește stagiul).   • restul valului (≈800.000) intră la limită de vârstă între 2030–2033, iar o parte poate opta pentru pensie anticipată începând cu 2025.   • Impactul macro: în 6–8 ani avem ≈1 milion de pensionari în plus. Asta înseamnă:   1. presiune pe bugetul asigurărilor sociale,   2. deficit de personal în sectoare mari (sănătate, educație, administrație, industrie),   3. cerere mai mare de servicii sociale (sănătate, îngrijire de lungă durată),   4. nevoia de recalibrare a Pilonului I (public) împreună cu Pilonul II (privat obligatoriu) și Pilonul III (voluntar).   3) Ce înseamnă „miza” acestei etape?   a) Echitate în Pilonul I (public) Recalcularea pensiilor pe principiul „la muncă egală, pensie egală” corectează discrepanțele istorice dintre cariere similare. Beneficiul social: legitimitate și încredere mai mare în sistem. Costul: efort administrativ și bugetar pe termen scurt.   b) Corectarea pensiilor de serviciu („speciale”)   Reducerea inechităților și a derapajelor de vârstă/stagiu este crucială, mai ales cu pensionări masive după 2031. Altfel, deficitul Pilonului I riscă să fie „dublu penalizat”: de demografie și de ieșiri preferențiale.   c) Mai mulți contributori, mai multă muncă efectivă Raportul 1,3 activi / 1 pensionar nu e sustenabil pe termen lung. Avem nevoie de: • Rată mai mare de ocupare; • Migrație de revenire / imigrație selectivă în domeniile cu deficit cronic; • Prelungirea voluntară a vieții active (muncă part-time după vârsta standard, cumul pensie-salariu, în privat, în zonele deficitare).   d) Pilonul II: randamente și contribuții „Dinamizarea randamentelor” înseamnă reglementare și guvernanță care să permită diversificare prudentă, costuri mai mici și disciplină de investiții pe termen lung. La fel de important: creșterea contribuției virate și extinderea numărului de participanți.   4) De ce ar trebui să te intereseze acum, dacă ești aproape de pensionare? 1. Calendarul inseamna bani. Diferența dintre anticipată și limită de vârstă poate însemna mii de lei pierduți sau câștigați pe termen de viață — în funcție de stagiu, speranță de viață și indexări. 2. Toate veniturile contributive ajustează pozitiv pensia. Cariera, sporurile, perioadele asimilate și modul în care au fost raportate pot să-ți modifice substanțial punctajul. 3. Ferestre de oportunitate. 2025–2033 reprezinta perioada în care deciziile despre a mai rămâne în muncă încă 1–3 ani, a completa stagiul, pot produce diferențe reale în venitul de la bătrânețe. 4. Inflația, șocurile pe piața muncii, evoluția regulilor fiscale și de indexare pot să producă mutații negative asupra veniturilor din pensie.   5) Ce e de făcut? • Verifică-ți stagiul (Pilon I): cere adeverințe pentru perioade contributive și corectează erorile din Revisal/carnet. • Calculează scenarii: • Anticipată vs. limită de vârstă: diferență de punctaj/penalizare, speranță de viață, indexări. • Rămân încă 12–24 luni în muncă? • Optimizează Pilonul II: verifică istoricul contribuțiilor, nivelul comisioanelor, randamentele pe 5–10 ani; nu te uita doar la ultimul an. • Activează Pilonul III (voluntar): chiar și contribuții mici, constante, pot suplimenta Pilonul I/II. • Plan de tranziție la pensie: dacă sectorul tău riscă depopulare, negociază part-time/mentorat după vârsta de pensionare. Astfel, îți păstrezi venitul, acumulezi stagiu și ajuți la transferul de competențe. • Păstrează flexibilitatea: evită deciziile ireversibile până clarifici recalcularea și impactul asupra punctajului personal.   6) Ce trebuie să facă statul(pe scurt)? 1. Să finalizeze echitabil recalcularea și să digitalizeze integral istoricul de carieră. 2. Să corecteze pensiile de serviciu astfel încât Pilonul I să nu fie dezechilibrat de excepții. 3. Să crească baza de contribuabili: măsuri pentru ocupare, combaterea muncii nedeclarate, programe pentru 55–64 ani, atragerea diasporei. 4. Să consolideze Pilonul II: guvernanță, transparență, diversificare și contribuții coerente. 5. Să pregătească serviciile sociale (sănătate și îngrijire pe termen lung) pentru un număr mai mare de vârstnici.   7) Concluzie   Nu e doar o discuție tehnică de buget: e viața ta la pensie. În următorii 6–8 ani, aproape un milion de noi pensionări vor schimba aritmetica sistemului. Dacă ești la câțiva ani de pragul de pensionare, informația și planificarea sunt cel mai bun „randament” pe care îl poți obține: verifică stagiul, analizează scenarii, clarifică opțiunile de Pilon II/III și decide când și cum ieși la pensie pe baza datelor tale, nu la întâmplare”, a scris Turcan pe Facebook. 

Nu mai sunt bani de pensii recalculate în etapa a doua. Ministrul Muncii, Florin Manole, tace (sursa: Facebook/Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale)
Economie

Țeapă dată de stat pensionarilor: nu mai sunt bani pentru a doua etapă de recalculare

Nu mai sunt bani de pensii, cel puțin de cele mărite prin recalculare, etapa a doua. Nu mai sunt bani de pensii Persoanele care au depus adeverințe pentru veniturile nepermanente (sporuri, prime, al 13-lea salariu) constată că sumele investite în documente nu le aduc, cel puțin momentan, nici o majorare a pensiei. Citește și: FOTO Unde a parcat mașina lui George Simion, aflat în vizită electorală la Timișoara. Nu este clar dacă a procedat ilegal Dacă inițial autoritățile invocau probleme tehnice sau întârzieri legislative, motivul actual este clar: bugetul pentru etapa a doua a recalculării este gol, iar procedura este pusă pe pauză din lipsă de fonduri. Sute de mii de pensionari cer explicații și soluții urgente pentru recuperarea cheltuielilor făcute pentru adeverințe. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Pensionarii să prezinte certificatul de viață (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Unii pensionari trebuie să anunțe că mai sunt în viață pentru a continua să primească pensia

Pensionarii să prezinte certificatul de viață: este vorba de cei care locuiesc în străinătate, care mai au la dispoziție doar câteva zile pentru a transmite certificatul de viață la casa teritorială de pensii unde sunt în evidență. Pensionarii să prezinte certificatul de viață Documentul este necesar pentru ca plata pensiei să continue fără întreruperi. Termenul-limită este 30 septembrie, iar în cazul în care certificatul nu ajunge la timp, pensiile vor fi suspendate. Citește și: ANALIZĂ De ce aproape nimeni nu vrea alegeri la București: conflicte mocnite în partide, risc să câștige suveraniștii lui Georgescu Reluarea plăților se va face doar după transmiterea și verificarea documentului. Verificarea se face de două ori pe an, primăvara și toamna, astfel că pensionarii din diaspora trebuie să fie atenți la respectarea acestor termene. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Impozitarea pensiilor, 59 milioane euro lunar (sursa: Facebook/Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale)
Economie

EXCLUSIV Pensionarii plătesc la stat 59 de milioane de euro lunar pentru CASS de la 1 august

Impozitarea pensiilor, 59 milioane euro lunar: atât au plătit pensionarii, drept contribuții la asigurările de sănătate, în luna august, după ce Guvernul Bolojan a decis impozitarea pensiilor mai mari de 3.000 lei. Ceea ce înseamnă că pensionarii vor contribui până la sfârșitul anului cu 295 milioane euro la bugetul asigurărilor de sănătate. Citește și: Minciunile lui Ciolacu: „Avem cele mai mici venituri din Europa. Toată Europa are impozitare progresivă” Premierul Ilie Bolojan a propus ca pentru anul viitor pensiile să rămână plafonate, ceea ce înseamnă că în anul 2026 pensionarii vor plăti 708 milioane euro pentru asigurările de sănătate. CASS la pensii, plătit de la 1 august Guvernul Bolojan, cu susținerea partidelor PSD, PNL, USR, UDMR și a grupului minorităților naționale, a decis ca pensionarii cu pensii mai mari de 3.000 de lei să plătească contribuția de 10% la asigurările sociale de sănătate (CASS) de la 1 august 2025. Chiar dacă liderul interimar al social - democraților, Sorin Grindeanu, a mimat opoziția în coaliție față de această măsură, PSD și-a asumat prin votul din Parlament această măsură. Impozitarea pensiilor publice mai mari de 3.000 de lei a fost promovată și susținută public și de Marcel Ciolacu, în mandatul său de premier, în vara anului trecut. Ministra cu Mercedes și anunțuri pentru pensionari Atunci, la conducerea Ministerului Muncii se afla pesedista Simona Bucura Oprescu. În vara anului 2024, ea anunța, în timp ce conducea mașina sa de lux (Mercedes GLC), că are „o veste bună pentru pensionari! După o analiză făcută împreună cu premierul Marcel Ciolacu, am decis că, începând cu 1 octombrie, de Ziua Persoanelor Vârstnice, nicio pensie sub 3.000 de lei nu va mai fi impozitată”.  Guvernul Ciolacu a amânat luarea deciziei de a impozita pensiile din cauza alegerilor prezidențiale și parlamentare, dar aceasta a intrat în vigoare anul acesta. Impozitarea pensiilor, 59 milioane euro lunar Casa Națională de Pensii Publice a transmis, la solicitarea DeFapt.ro, că, începând cu data de 01.08.2025, se reține contribuția de asigurări sociale de sănătate prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului din pensii și pensii de serviciu ce depășește suma 3.000 lei. „Pentru pensiile ale căror cuantumuri depășesc 3.000 lei, după aplicarea cotei de 10% reprezentând contribuția de asigurări sociale de sănătate, suma a fost de 294.020.289 lei”, a transmis Casa Națională de Pensii Publice. Adică în jur de 59 de milioane de euro. Calculele arată că pensionarii vor contribui cu 295 de milioane de euro până la sfârșitul anului la sănătate. Pensiile nu se vor mări în anul 2026. Ceea ce înseamnă că anul viitor pensionarii vor plăti 708 milioane euro pentru asigurările de sănătate. Contribuția de asigurări sociale de sănătate se reține la sursă și se virează către Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF). Cum se calculează CASS și impozitul la pensiile mai mari de 3.000 de lei Impozitul de 10% se aplică asupra cuantumului pensiei din care se scade plafonul de 3.000 de lei și după caz, contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată. Exemplu de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate, impozitului și venitului net din pensii: Venitul brut din pensii aflat în plată:  4.467 lei Calculul contribuției de asigurări sociale de sănătate:4.467 lei - 3.000 lei = 1.467 lei 1.467 lei x 10% (cota CASS) = 146,7 lei, rotunjit la 147 lei Calcul impozit: Venitul impozabil lunar din pensii (4.467 lei – 3.000 lei – 147 lei) = 1.320 lei 1.320 lei x 10% (cota de impozit) = 132 lei Venitul net din pensii = 4.467 lei – 147 lei (CASS) – 132 lei (impozit) =  4.188 lei    

Strategia lui Nicușor Dan pentru magistrați (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Eveniment

Nicușor Dan încearcă să țină magistrații departe de Lia Savonea, susține un avocat, doctor în drept

Strategia lui Nicușor Dan pentru magistrați ar fi să-i țină departe de noua șefă a Înaltei Curți, Lia Savonea, susține avocatul doctor în drept Dumitru Dobrev. Strategia lui Nicușor Dan pentru magistrați Președintele Nicușor Dan a declarat că magistrații români muncesc mai mult decât omologii lor europeni. Avocatul Dumitru Dobrev are o explicație. Citește și: Salariul imens al unui absolvent al Academiei de Poliție, devenit judecător și apoi angajat la CSM. El ceartă Guvernul pentru că taie pensiile magistraților "Doar de dragul de a-și antagoniza votanții? Sau poate pentru că 10 ani ecart pentru trecerea la pensionarea "normală" nu va trece și atunci dacă pică pachetul de legi fir prin asumarea răspunderii Parlament, fie la CCR e clar că Bolojan își dă demisia! Presa nu știe de "Teoria drepturilor câștigate" dar noi, care am învățat la Drept Constituțional de procesul dintre Societatea de Tramvaie și Comuna București, între 1909-1912, (prima excepție de neconstitutionalitate din Europa, ridicată pe timpul lui Carol I și admisă de Tribunalul Ilfov, dominat de liberali) știm la ce să ne așteptăm. Plus că făcând mișcarea asta cu doar 10 ani ecart, arunci toată magistratura în brațele clanului Savonea, aliatul de nădejde al PSD. Așa, cu tranziție de 15 ani, e un rău mai mic, unii dintre ei, mai ales cei care în sinea lor își dau seama că nu e ok să ieși la pensie la 49 de ani când în toată Uniunea Europeană se iese la 62-65, s-ar putea să nu mai susțină candidații "de la împărăție" la noile alegeri pentru CSM. E inutil să mai spun că în caz de nu se schimbă actuala majoritate în CSM la proximele alegeri și  reformele pe care le încearcă, timid, unii miniștri din guvernul Bolojan au șanse bune să fie torpilate în justiție. Nu mai zic de lupta anticorupție care va continua să fie o potemkiniadă.", a scris Dobrev într-o postare pe Facebook.

Interzicerea cumulului pensie-salariu la stat, neaprobată (sursa: Facebook/Sorin Grindeanu)
Eveniment

Interzicerea cumulului pensiei cu salariul la stat nu a fost aprobată în coaliția de guvernare

Interzicerea cumulului pensie-salariu la stat, neaprobată. Proiectul privind interzicerea cumulului pensiei cu salariul în sectorul public, lansat în transparență publică de Ministerul Muncii, nu va fi adoptat odată cu al doilea pachet de măsuri fiscale, au declarat surse guvernamentale. Interzicerea cumulului pensie-salariu la stat, neaprobată Motivul amânării ține de dificultatea aplicării și de riscul unui blocaj în sistemele de educație și apărare, unde mulți angajați pensionari continuă să lucreze. Citește și: Greve ilegale ale procurorilor și judecătorilor ca să-și apere pensiile. Infractorii, favorizați, pentru că prescripția se apropie Documentul prezentat săptămâna trecută de Ministerul Muncii stabilea că angajații din sectorul bugetar, odată ajunși la vârsta de pensionare, ar fi fost obligați să aleagă între pensia în plată și continuarea activității. Cei care doreau să rămână în funcție trebuiau să suspende pensia pe durata contractului de muncă. Probleme de aplicare și riscuri constituționale Surse din Executiv au precizat că măsura este dificil de pus în practică și ar putea fi contestată la Curtea Constituțională. În plus, ar fi afectat domenii strategice precum industria de apărare. Un exemplu invocat este cel al fabricilor de armament, unde mulți angajați pensionari ar fi preferat să rămână doar cu pensia, ceea ce ar fi lăsat industria fără personal calificat, un sector oricum puțin atractiv pentru tineri. Îngrijorări în sistemul de educație Și în educație au apărut îngrijorări majore. Ministrul Educației, Daniel David, a declarat că se poziționează de aceeași parte cu sindicatele și susține că este vital ca profesorii pensionari să poată continua activitatea la catedră. Acesta a menționat că a discutat deja cu premierul Ilie Bolojan pentru a sublinia importanța păstrării cadrelor didactice pensionare în sistem. Poziția premierului Ilie Bolojan Șeful Guvernului a vorbit încă din luna iulie despre această reformă. Ilie Bolojan a afirmat că este „inevitabil” să existe reduceri de personal în instituțiile publice. Premierul a subliniat că, din punct de vedere moral, ar fi mai corect ca cei care beneficiază deja de pensie să iasă din sistem, pentru a face loc tinerilor. Potrivit acestuia, în prezent există aproximativ 10.000 de angajați la stat care cumulează pensia cu salariul.

Magistrații amenință cu proteste pentru pensii (sursa: Facebook/Guvernul României)
Eveniment

Magistrații amenință cu proteste care pot bloca actul de justiție dacă trece reforma pensiilor

Magistrații amenință cu proteste pentru pensii. Magistratul Bogdan Pîrlog, reprezentant al Asociaţiei Iniţiativa pentru Justiţie (AIJ), a declarat că proiectul de lege privind pensiile magistraţilor reprezintă „o diversiune, un praf în ochi”, menit să creeze doar impresia că se face reformă. Magistrații amenință cu proteste pentru pensii Pîrlog a participat luni la consultările de la Palatul Victoria, unde premierul Ilie Bolojan s-a întâlnit cu asociațiile profesionale ale magistraților pentru a discuta despre noul proiect de lege privind pensiile de serviciu. Citește și: EXCLUSIV Oprea (SGG) a cerut 24 de milioane de lei de la o firmă pe care o fondase. Nu a declarat niciodată suma Reprezentantul AIJ a caracterizat discuția cu premierul drept „o întâlnire formală, politicoasă, dar absolut inutilă”. „Nu a existat niciun dialog real. Fiecare și-a exprimat punctul de vedere, ne-am salutat și am plecat. Proiectul nu rezolvă nimic, ci doar induce opiniei publice ideea că se face reformă”, a spus Pîrlog. Acesta a avertizat că efectele dezechilibrelor din sistemul judiciar vor fi suportate de populație și vor fi „incomensurabil mai mari”. Sistemul judiciar, „în pragul colapsului” Magistratul a atras atenția că justiția se află „în pragul colapsului” și că problemele reale nu sunt abordate de Guvern. „Deja a fost depășit cu un an assessment-ul prevăzut în legile justiției și ajustările stabilite cu Comisia Europeană. Acestea nu se regăsesc pe agenda autorităților”, a subliniat Pîrlog. Reforma pensiilor: fără concesii și fără negocieri Întrebat dacă magistrații au obținut concesii legate de propunerile Guvernului, vârsta de pensionare de 65 de ani și pensia plafonată la 70% din salariul net, Pîrlog a precizat că „nu a fost nicio discuție în acest sens”. El a subliniat că sistemul actual, negociat cu Uniunea Europeană în 2023, trebuie păstrat: „Nu există nicio justificare pentru a fi redeschis acum.” Urmează și o nouă lege a salarizării Potrivit declarațiilor lui Pîrlog, magistrații au fost informați că Guvernul pregătește și un proiect privind salarizarea din sistemul judiciar. „Nu știm dacă a fost o comunicare tehnică sau o formă de presiune”, a afirmat acesta. Posibile proteste ale magistraților Întrebat despre eventuale forme de protest, Pîrlog a explicat că „magistrații pot protesta, dar nu pot declanșa greve”. În prezent, el consideră prematur un astfel de demers, dar nu exclude acțiuni dacă proiectul va fi adoptat. În cazul în care legea trece în forma actuală, există riscul ca mii de magistrați să conteste modificările în instanță și să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene, care deja a stabilit ca prag „ultimul salariu”. Judecătorii CCR, exceptați de la noile reguli Bogdan Pîrlog a criticat și excluderea judecătorilor Curții Constituționale de la aplicarea noii legi, afirmând că aceștia „nu sunt magistrați în sens strict, ci fac parte dintr-un organ juridico-politic”. „Este o încercare de a forța o schimbare de jurisprudență de peste 30 de ani a CCR, pentru a crea o imagine favorabilă în fața publicului”, a spus reprezentantul AIJ. Măsurile Guvernului Bolojan privind pensiile de serviciu Printre modificările propuse de Guvern în al doilea pachet de reforme se numără: vârsta de pensionare de 65 de ani pentru magistrați, condiție de vechime minimă de 35 de ani, limitarea pensiei la 70% din venitul net al ultimei luni de activitate. Aceste schimbări sunt parte din planul Executivului condus de Ilie Bolojan de reducere a cheltuielilor publice.

De ce se întorc la muncă judecătorii pensionați Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

De ce se întorc la muncă judecătorii pensionați: vor lua salariu plus o bucată din pensie

De ce se întorc la muncă judecătorii pensionați: vor lua salariu plus o bucată din pensie. Azi, președintele Nicușor Dan a semnat decretele de reîncadrare în funcție pentru nu mai puțin de șapte judecători care se pensionaseră. Unul dintre aceștia a stat circa un an la pensie. Citește și: Șefa CSM pune deoparte 200.000 de lei pe an din salariul de la CSM și cheltuie 40.000 de lei lunar De ce se întorc la muncă judecătorii pensionați Ce spune legea 303/2022: „Reîncadrarea în funcţia de judecător sau procuror a foştilor judecători sau procurori eliberaţi din funcţie prin pensionare se face fără concurs la instanţele sau, după caz, la parchetele de pe lângă acestea în cadrul cărora au dreptul să funcţioneze potrivit gradului profesional avut la data pensionării. Reîncadrarea se face numai la instanţe sau parchete care nu pot funcţiona normal din cauza numărului mare al posturilor vacante ori din alte cauze obiective şi numai dacă judecătorul sau procurorul a fost eliberat din funcţie prin pensionare în ultimii 3 ani anterior reîncadrării. Pe perioada reîncadrării, cuantumul pensiei de serviciu se reduce cu 85%”. Practic, acesti judecători vor lua salariu plus 15% din pensie până când se vor pensiona din nou. Dacă pensia medie a magistraților este 25.000 de lei, înseamnă că cei reveniți în câmpul muncii ar putea primi în jur de 3.750 de lei plus salariu.  Printre cei care revin în instanțe se află Nicoleta Nolden, care se va duce la Tribunalul Giurgiu. Ea a fost consiliera lui Cătălin Predoiu în primul său mandat în fruntea Ministerului Justiției, a fost consilier de stat in aparatul de lucru al fostului prim-ministru Mihai Răzvan Ungureanu și a lucrat în Ministerul Afacerilor Externe, unde a ocupat funcția de consul în cadrul secției de afaceri consulare a Consulatului General al României la Bonn.

Ce CV are șefa CSM, Elena Costache, care crede că o pensie de 11.000 de lei este mică Foto: Captură Digi 24
Eveniment

Ce CV are șefa CSM, Elena Costache, care crede că o pensie de 11.000 de lei este mică

Ce CV are șefa CSM, Elena Costache, care crede că o pensie de 11.000 de lei este mică: a studiat Dreptul la Universitatea Romano-Americană, pe care a absolvit-o în 1997, vorbește o singură limbă străină, engleza (nivel mediu, consemenază ea) și, în biografia oficială, depusă la CSM, se laudă că știe să utilizeze un „PC”. Citește și: Schimbare radicală la emiterea cărții electronice de identitate, după nenumărate critici Ce CV are șefa CSM, Elena Costache, care crede că o pensie de 11.000 de lei este mică Ea a fost avocat până în 2004, după care, din 2004, a ajuns judecător. Din 2012, a activat la Curtea de Apel București. Presa nu consemnează condamnări în dosare importante, date de Costache. În schimb, site-ul luju.ro consemnează că „judecătorii Valentin Mihai și Elena Raluca Costache de la Curtea de Apel București l-au achitat definitiv marți, 25 mai 2021, pe fostul primar PNL al comunei Jilava, Adrian Mladin, după ce la fond Tribunalul București îl condamnase la nu mai puțin de 8 ani de închisoare cu executare”. Potrivit luju.ro, cei doi judecători au decis că „fapta nu este prevăzută de legea penală”.  Presa a susținut că Elena Costache a impulsionat numirea Liei Savone în fruntea Înaltei Curți de Casație și Justiție. Astfel, CSM a declanșat cu mult mai repede decât prevede legea (în mai) procedura de numire a noului șef al Curții Supreme în locul Corinei Corbu, al cărei mandat expira abia în septembrie. Vineri, la Digi 24, ea a spus că o pensie de peste 11.000 este mică: „Acum o să îmi asum și un răspuns direct - da, mi se pare puțin și o să vă spun și de ce mi se pare puțin. Haideți să vedem cât e un salariu mediu. La nivel de Curte de Apel, NET lunar: 20.000 de lei, are o virgulă... 346; Tribunal: 17.948; Judecătorie: 16.157. Să aplicăm 70% din aceste sume. Ar fi 11.309 lei pensie”. 

11.000 lei, pensie „mică” pentru magistrați (sursa: Facebook/Consiliul Superior al Magistraturii)
Eveniment

Șefa CSM spune că o pensie de 11.000 de lei e "mică" și că magistrații au un nivel "mediu" de trai

11.000 lei, pensie „mică” pentru magistrați. Președinta Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Elena Costache, a declarat că o pensie de aproximativ 11.309 lei, echivalentă cu 70% din salariul net al unui magistrat, i se pare insuficientă. 11.000 lei, pensie „mică” pentru magistrați Într-un interviu acordat Digi24, aceasta a afirmat că independența justiției este strâns legată de nivelul veniturilor și că, din perspectiva sa, suma respectivă nu asigură un trai decent. Citește și: Schimbare radicală la emiterea cărții electronice de identitate, după nenumărate critici Elena Costache a oferit și detalii despre salariile nete ale magistraților: aproximativ 20.346 lei la Curtea de Apel, 17.948 lei la Tribunal și 16.157 lei la Judecătorie. Aplicând procentul de 70% pentru calculul pensiei, rezultă aproximativ 11.309 lei – sumă pe care șefa CSM o consideră insuficientă, având în vedere restricțiile profesionale ale magistraților, precum imposibilitatea de a practica avocatura după retragere. „Nivelul nostru de trai este unul mediu” Costache a susținut că magistrații duc „un trai mediu” și că nu trebuie comparați cu alte categorii socio-profesionale. Ea a subliniat că justiția trebuie susținută financiar pentru a rămâne independentă, avertizând asupra riscului transformării acesteia într-o „justiție aservită” în lipsa unui sprijin adecvat. Justiția, ca pilon al statului democratic În încheiere, președinta CSM a transmis că, într-un stat democratic, independența magistraților este esențială pentru funcționarea corectă a societății. „Fără o justiție independentă, societatea nu are cum să funcționeze normal”, a declarat Elena Costache, pledând pentru respectul și susținerea reală a profesiei de magistrat.

Un fost polițist, Alin Ene, acum judecător în CSM, îl atacă dur pe Bolojan fiindcă vrea să-i taie pensia Foto: Facebook
Politică

Un fost polițist, acum judecător în CSM, îl atacă dur pe Bolojan fiindcă vrea să-i taie pensia

Un fost polițist, acum judecător în CSM, îl atacă dur pe Bolojan fiindcă vrea să-i taie pensia: „Premierul României încalcă flagrant Constituția României și standardele internaționale”, a scris Alin Ene, pe Facebook. Acesta a absolvit controversata Academie de Poliție, a fost polițist în Ilfov din 2009 în 2011, iar în 2013 a ajuns judecător la Mangalia. Din ianuarie 2023 este membru al CSM.  Atacul său vine după cel al CSM și al judecătorului Claudiu Drăgușin, și el membru al CSM, care l-a făcut „măcelar” pe Ilie Bolojan. Citește și: Magistrații, disperați că Bolojan se atinge de pensiile lor: „măcelar”, „dictat”, abuz Fost polițist, acum judecător în CSM, îl atacă dur pe Bolojan fiindcă vrea să-i taie pensia „Sub masca „reformei” și reluând aceleași minciuni demontate deja public de Consiliul Superior al Magistraturii, premierul României încalcă flagrant Constituția României și standardele internaționale, disprețuind atât jurisprudența Curții Constituționale, cât și orice urmă de respect față de principiile statului de drept. Într-un gest de sfidare, se anunță o nouă creștere a vârstei de pensionare, o majorare absurdă a vechimii în funcție și o amputare brutală a pensiei de serviciu – toate acestea, la doar câteva luni după ce Legea nr. 282/2023 a modificat deja substanțial aceste condiții.   Aceste modificări nu sunt doar abuzive – sunt premeditate. Țintirea exclusivă a magistraților nu e întâmplătoare: e un episod nou dintr-o campanie de stigmatizare orchestrată politic, menită să discrediteze sistemul judiciar și să îl pună sub control. Totul, ca să se distragă atenția de la adevăratele eșecuri ale guvernării și știind că o justiție cu spatele la zid nu poate fi nici liberă, nici dreaptă”, a scris Ene, pe Facebook.   

Cumulul pensie-salariu la stat, posibilă interzicere (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Bolojan vrea interzicerea cumulului pensiei cu salariul la stat. Vizați, 10.000 de funcționari

Cumulul pensie-salariu la stat, posibilă interzicere. Premierul Ilie Bolojan a declarat luni, într-o intervenție la B1 TV, că analizează posibilitatea interzicerii cumulului pensiei cu salariul în sectorul public. Cumulul pensie-salariu la stat, posibilă interzicere Bolojan a subliniat că reducerea de personal în unele instituții este „inevitabilă” și că, din punct de vedere moral, ar fi corect ca persoanele deja pensionate să fie cele care părăsesc sistemul, nu tinerii angajați. Citește și: La Transporturi, doar un membru de CA din șase este competent în domeniu. Bolojan: Nu mai au ce căuta în astfel de funcții, indiferent de cine i-a propus „Cred că este mai corect, moral, ca cel care pleacă să fie un om care deja beneficiază de o pensie, în locul unui tânăr care ar putea rămâne acolo. Vom analiza această posibilitate de a interzice cumulul pensiei cu salariul în sectorul public”, a afirmat Bolojan. Măsurile trebuie să respecte deciziile CCR Premierul a atras atenția că orice decizie va fi luată doar după ce se va verifica dacă este conformă cu hotărârile Curții Constituționale. „Nu sunt adeptul declarațiilor de formă. Dacă faci măsurile și apoi le verifici, riști să fie anulate, iar credibilitatea este pierdută”, a punctat el. 10.000 de persoane cumulează pensia cu salariul Potrivit datelor invocate de premier, în prezent există aproximativ 10.000 de persoane care cumulează pensia cu salariul în sistemul public. Măsura analizată vizează tocmai această categorie de angajați. Efectele reformelor, vizibile abia din 2026 În ceea ce privește reforma bugetară și redresarea economică, Bolojan a precizat că nu promite „soluții miraculoase de pe o zi pe alta”. El estimează că, dacă ritmul reformelor se menține, primele efecte pozitive – creșteri de venituri, reducerea cheltuielilor și atragerea de fonduri europene – vor începe să fie vizibile abia din anul viitor.

Cumul enorm salariu-pensie la Nuclearelectrica (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Economie

Cumul salariu-pensie la Nuclearelectrica și de peste 100.000 de lei net lunar

Cumul enorm salariu-pensie la Nuclearelectrica: la companie energetică de stat care operează Centrala Nucleară de la Cernavodă, mai mulți angajați beneficiază de venituri nete lunare între 40.000 și 117.000 lei, rezultate din cumulul salariului cu pensia. Cumul enorm salariu-pensie la Nuclearelectrica Potrivit informațiilor obținute de G4Media, în cadrul companiei există zeci de astfel de cazuri, unele chiar în familie – soț și soție fiind angajați simultan. Surse interne confirmă că această practică este larg răspândită. Citește și: Salariile imense și pensia uriașă a liderului sindical Iacob Baciu, fost sudor și acum președinte al CSDR Cosmin Ghiță (foto), directorul general al Nuclearelectrica, s-a aflat în topul veniturilor din companie în anul precedent, încasând 2,29 milioane lei brut, sumă formată din salariu fix și bonusuri pentru performanță. Tot la Nuclearelectrica lucrează și unul dintre fiii fostului senator și judecător constituțional Toni Greblă, angajat în perioada studenției la o universitate privată. În prezent, acesta câștigă peste 27.000 lei net lunar.

Salariile imense și pensia uriașă a liderului sindical Baciu Foto: B1 TV
Eveniment

Salariile imense și pensia uriașă a liderului sindical Baciu, fost sudor și acum președinte al CSDR

Salariile imense și pensia uriașă a liderului sindical Iacob Baciu, fost sudor și acum președinte al CSDR, Confederația Sindicatelor Democratice din România: ele au totaliza 450.000 de lei, net, în anul fiscal 2023. Citește și: Averea uriașă a generalului SRI, acum pensionar special, care va administra banii luați de guvernul Bolojan de la pensionari pentru Sănătate Salariile imense și pensia uriașă a liderului sindical Baciu Potrivit ultimei declarații de avere, Baciu, care conduce CSDR din 1998, câștiga, în anul fiscal 2023: salariul de președinte CSDR, peste 246.0000 de lei, net, anual pensie de 142.633 de lei membru al Consiliului Economic și Social (CES), peste 30.000 de lei membru în consiliul de administrație al Sind România, 32.000 de lei. Sind Romania este compania de turism a sindicatelor Baciu a făcut o facultate de drept, la Spiru Haret, după 1990. Din 1971 în 1990 a fost muncitor, sudor și tehnician. Cu toate acestea, între 2008 și 2011 a fost vicepreședinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Pentru că era și membru în CA-ul Sind România și vicepreședinte CNAS, Baciu a fost declarat incompatibil de ANI. Cu toate acestea el a ajuns președinte al CES din 2017 în 2021.  Averea sa era legendară din 2009. “Iacob Baciu, preşedintele Confederaţiei Sindicatelor Democratice din România (CSDR): zece terenuri, venit lunar de 10.000 de lei, 5.000 de lei de la sindicat. Are în proprietate şapte terenuri agricole, trei terenuri intravilane, 800 de metri pătraţi de luciu de apă şi o casă. Raportează un credit la bancă de 41.000 de euro. Susţine că a câştigat anul trecut 58.704 lei din activitatea sindicală, adică aproape 5.000 de lei lunar. La aceste venituri se adaugă 14.383 de lei, membru CA al Sind România SRL, 11.183 de lei membru CES şi 46.069 de lei vicepreşedinte CNAS. În total, un venit anual de peste 130.000 de lei, adică un venit lunar de peste 10.000 de lei“, scria Gazeta de Sud.  Prim-ministrul Ilie Bolojan a discutat joi dimineață cu reprezentanții a cinci sindicate, unul dintre aceștia fiind Iacob Baciu. Cu o zi înainte, premierul a anunțat un prim pachet de măsuri de reducere a deficitului. Printre ele, creșterea TVA, majorarea accizelor și taxarea pensiilor peste 3.000 de lei.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră