duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: pensie

72 articole
Eveniment

Cu cât a crescut salariul pensionarului Pandele, soțul Firea

Cu cât a crescut, într-un an, salariul pensionarului Pandele, soțul Gabrielei Firea și primar de Voluntari: în anul fiscal 2022, acesta a câștigat, net, 120.457 de lei, iar în 2023 a fost răsplătit cu 162.506 lei, net, anual. Citește și: EXCLUSIV Jandarmeria cumpără veste, căști și scuturi antiglonț de la o firmă deținută de un fost polițist și de o chinezoaică cu conexiuni în Dragonul Roșu Cu cât a crescut salariul pensionarului Pandele, soțul Gabrielei Firea Cu o creștere de 42.000 de lei a salariului net anual, primarul Pandele și-a majorat acest tip de venit cu circa 34%. În plus, din august 2022, soțul Gabrielei Firea este pensionar. În anul fiscal 2023, pensia sa a fost de 58.497 de lei, net. Născut în aprilie 1961, el s-a pensionat la doar 61 de ani. Familia are o avere uriașă, doar bijuteriile și tablourile valorând peste 220.000 euro. Însă, la finalul anului 2023, familia a vândut prin licitație bijuterii de aproape 10.000 de euro. Dar această sumăp nu se regăsește în conturile familiei, unde cuplul Pandele-Firea deține, în total, sub 19.000 de lei. Senatoarea Gabriela Firea a câștigat în anul 2023, când a fost și ministru, foarte puțin sub 160.000 de lei. Familia deține doar o casă, în Petrăchioaia, de 240 mp, plus 2240 mp de teren în intravilanul aceleiași localități.

Cu cât a crescut salariul pensionarului Pandele, soțul Gabrielei Firea Foto: Instagram
Un fost deputat PSD se judecă din pușcărie cu statul pentru a-și păstra pensia specială Foto: Facebook
Eveniment

Fost deputat se judecă din pușcărie pentru pensia specială

Un fost deputat PSD se judecă din pușcărie cu statul pentru a-și păstra pensia specială: este vorba de Dumitru Buzatu, fost președinte al Consiliului Județean Vaslui, aflat în arest pentru că ar fi luat șpagă. Citește și: Ce sumă uriașă pierde Tudorel Toader, după ce a fost concediat din funcția de rector. El rămâne cu una din cele mai mari pensii speciale din România Buzatu este doar unul dintre numeroșii foști parlamentari care au se bat în instanță ca să-și păstreze pensia specială și are toate șansele să câștige. Foștii premieri Adrian Năstase și Călin Popescu Tăriceanu, precum și penalul Sorin Oprescu, condamnat la peste zece ani de închisoare și refugiat în Grecia, au dat și ei statul în judecată și au câștigat deja. Fost deputat se judecă din pușcărie pentru pensia specială În anul fiscal 2022, Buzatu a luat, net, o pensie specială de 73.372 de lei. El mai avea, în 2022, o pensie bazată pe contributivitate, de 95.820 de lei și un salariu de 164.268 de lei, ca președinte de Consiliu Județean. După intrarea în vigoare a pensiilor pentru aleșii locali el ar putea beneficia și de acest drept. Pensia specială de parlamentar se pierde doar dacă beneficiarul este condamnat pentru fapte comise în timpul mandatului. Potrivit Vremea Nouă, Buzatu a dat statul în judecată anul trecut, însă judecătorii din Vaslui au spus că acest caz este de competența Tribunalului București. Fostul președinte al Consiliului Județean Vaslui deține o avere uriașă: circa zece hectare de teren agricol, aproape patru hectare de pădure, imobile în suprafață de 1.250 mp, o șalupă, o rulotă și circa 2.000 mp în intravilanul municipiului Vaslui. În 2022 și 2023, Dumitru Buzatu a donat către fiul său, Tudor Buzatu, o casă și un teren în intravilan. Însă, în declarația de avere a fiului său, secretar de stat la SGG, acesta arată că a primit, anul trecut, prin donație, nu mai puțin de 11 terenuri în localitățile Negrești, Zăpodeni, Ștefan cel Mare, dar și în intravilanul municipiului Vaslui. Citește și: Boloș anunță ce va urma după alegeri, ca să poată fi plătite pensiile și salariile majorate ale bugetarilor: abandonarea cotei unice și majorarea TVA În total, Tudor Buzatu a primit circa 22 de hectare de teren agricol, plus o casă de vacanță în județul Suceava.

Ce pensionari pot cumula alte venituri (sursa: Facebook/Ministerul Muncii și Solidarității Sociale)
Economie

Ce pensionari pot cumula alte venituri

Ce pensionari pot cumula alte venituri. România are în vigoare reglementări stricte referitoare la cumulul pensiilor și al altor venituri pentru diverse categorii de beneficiari. Non-cumul pentru anumite categorii de pensii Legislația clarifică situațiile în care non-cumulul se aplică. Printre categoriile de pensii care nu pot fi cumulate cu alte venituri se numără: Citește și: Cine sunt principalii vinovați pentru că România va plăti miliarde de dolari în dosarul Roșia Montana: a început cu Tăriceanu și s-a încheiat cu Ponta Pensia anticipată parțială și pensia anticipată, care nu pot fi cumulate cu venituri din contracte individuale de muncă sau activități în funcții elective. Pensia de invaliditate și pensia de urmaș de invaliditate, care nu pot fi cumulate cu venituri din contracte individuale de muncă sau activități în funcții elective. Restricții în cazul unor grade specifice de invaliditate De asemenea, legislația stabilește restricții pentru cumulul pensiilor în funcție de gradul de invaliditate: Persoanele cu pensie de invaliditate gradul I sau II și pensionarii de urmaș în aceleași condiții nu pot cumula pensiile cu venituri din contracte individuale de muncă sau activități în funcții elective. Situația se repetă și în cazul pensionarilor cu invaliditate gradul III și pensionarilor de urmaș în aceeași categorie. Ce pensionari pot cumula alte venituri Cu toate aceste restricții, există categorii de pensionari care beneficiază de dreptul de a cumula pensiile cu alte venituri: Pensionarii sistemului public de pensii, indiferent de categoria de pensie, pot cumula pensiile cu venituri din activități independente și din drepturi de proprietate intelectuală. Pensionarii pentru limită de vârstă și copiii, pensionari de urmaș, au permisiunea de a cumula pensiile cu venituri obținute din activități dependente și independente. Informații complete despre cumulul posibil al pensiilor cu alte venituri, aici.

Profesorii pensionari pot preda în preuniversitar (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Profesorii pensionari pot preda în preuniversitar

Profesorii pensionari pot preda în preuniversitar. În judeţul Iaşi, 97 de profesori care au depăşit vârsta pensionării îşi vor continua activitatea didactică în anul şcolar următor, întrucât legea le permite acest lucru. Profesorii pensionari pot preda în preuniversitar Aceştia au depus cereri la Inspectoratul Şcolar Judeţean (ISJ) Iaşi şi au primit aprobare pentru a rămâne la catedră încă un an. Citește și: Probabil cea mai scumpă șosea din România: centura Gura Humorului, care are doar zece kilometri, va costa aproape cât toată autostrada de centură din nordul Bucureștiului Mai mult decât atât, cadrele didactice titulare din învăţământul preuniversitar cărora nu li s-a emis decizia de pensionare au posibilitatea ca, din toamnă, să rămână titulare. Asta, până la vârsta de 70 de ani, începând cu anul şcolar 2024-2025. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Șefa procurorilor anticorupție se pensionează, după ce a avut o rată de 100% a achitărilor Foto: Puterea
Justiție

Șefa procurorilor anticorupție se pensionează, rată 100% achitărilor

Șefa procurorilor anticorupție din Galați, Mihaela Leu, cu un salariu imens, se pensionează, după ce, în 2022, acest parchet a avut o rată de 100% a achitărilor. Ea a lucrat în magistratură fix 25 de ani și două luni, adică din 1 ianuarie 1999, ca procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Brăila. Citește și: O altă afacere de tip Roșia Montană intermediată de Victor Ponta. Cum face Ponta sute de mii de euro din afaceri cu resurse din subsolul României Ulterior, între anii 2004 și 2011, a fost prim-procuror adjunct al instituției. Din 2011 și până în octombrie 2015, șefa DNA Galați a fost procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Brăila. Mihaela Leu CSM va analiza la 19 februarie cererea ei de pensionare. Șefa procurorilor anticorupție se pensionează, după ce a avut o rată de 100% a achitărilor Presa a scris că DNA Galați a reușit în 2022 recordul național la achitări: 100%! Pentru comparație, DNA Iași și DNA Constanța au înregistrat 2,63% achitări, în ambele cazuri fiind trimiși în judecată 38 de inculpați, dintre care numai unul a fost achitat. La DNA Craiova a fost înregistrat un procent de „0%” achitări, cu 38 de inculpați trimiși în judecată, nefiind achitat niciunul. Recordul achitărilor a fost înregistrat la DNA Galați, cu procentul de 100%, în condițiile în care au fost trimiși în judecată 21 de inculpați (11 cu rechizitoriu și 11 cu acord de recunoaștere a vinovăției) și au fost tot achitați 21 de inculpați, chiar dacă unii dintre aceștia din urmă au fost trimiși în instanță în anii precedenți. Lumea Justiției scrie că în 2021 rata achitărilor a fost de 125%, iar în 2020 de 50%. În anul fiscal 2022, când structura pe care o conducea înregistra acest memorabil eșec, Mihalea Leu avea un salariu anual de 262.785 de lei, adică puțin sub 22.000 lei/lună, în medie. Probabil că pensia ei specială va fi la acest nivel. Un CV oficial al viitoarei pensionare speciale nu poate fi găsit, dar presa scria că a absolvit Dreptul la Universitatea Ovidius din Constanța în 1997, decis se poate estima că s-a născut în jurul anului 1976, având acum circa 47 de ani.

România, cele mai mici pensii (UE) (sursa: Inquam Photos/Ilona Andrei)
Economie

România, cele mai mici pensii (UE)

România, cele mai mici pensii (UE). În Uniunea Europeană nu există un sistem uniform de calculare a pensiilor. Pensiile variază foarte mult de la o țară la alta. La fel, cheltuielile legate de costul vieții și nivelul de trai al pensionarilor. România, cele mai mici pensii (UE) În unele țări, precum Austria, nici nu există concepul de pensie minimă. În altele, precum Bulgaria, 45% din populație primește o pensie minimă. În unele țări se acordă a 13-a și chiar a 14-a pensie. Citește și: Averea uriașă a familiei de bugetari Piedone Popescu, care acum vrea să ocupe și primăria Capitalei, și pe cea a Sectorului 5. Soția juniorului, economistă la „Kebap Shop” În 2024, pensia minimă în România este de aproape 260 de euro iar cea medie, sub 430 de euro. Pensia minimă este pe penultimul loc în UE. Cea medie, pe ultimul loc. Luxemburg, cei mai bogați pensionari Cei mai bogați pensionari din Uniunea Europeană se află în Luxemburg. Pensia legală netă este echivalentă cu 86,7% din salariu pentru persoanele care se pensionează la 62 de ani. Pensia medie este între 3.000 și 4.000 de euro pe lună. Pensia maximă nu poate depăși 10.000 de euro, iar cea minimă, pentru cineva care a muncit 40 de ani și a plătit toate contribuțiile, este de 2.165 de euro. Pensia minimă pentru cineva care a contribuit timp de 26 de ani este de 1.407 de euro. Minimul olandez: 1.244 de euro În Olanda, o persoană primește, în medie, 89,2% din salariul brut când ajunge la pensie. Sistemul de pensii se bazează pe doi piloni. Pentru o persoană de 67 de ani există un venit de bază (AOW) de 1.244 de euro net pe lună, plătit de stat, indiferent de vechimea în muncă. Singura condiție: persoana trebuie să fi plătit cotizațiile de securitate socială. La această sumă se adaugă veniturile suplimentare: cota din salariu și vechimea în muncă. Cele mai mici pensii în Olanda sunt de 2.665 de euro și revin persoanelor care au lucrat în industria Horeca. Cei care au lucrat în industria comerțului primesc, în medie, o pensie de 3.170 de euro. În domeniul educației, pensiile încep de la aproximativ 3.800 de euro. Pensiile peste 4.000 de euro se înregistrează în domeniile informatică, servicii specializate, precum medicină, energie, finanțe sau minerit. Suedia, pensie cu coroane Pensionarii suedezi sunt și ei printre cei mai înstăriți din UE. În 2022, doar 1% dintre cei cu vârsta de 65 de ani sau peste trăiau în sărăcie. În timp ce pensia minimă este de aproximativ 1.000 de euro (11.849 de coroane suedeze), pensia medie este de aproximativ 2.100 de euro (24.200 de coroane). În 2024, plafonul anual pentru cea mai mare pensie este de 54.479 de euro (614.500 de coroane). Finlanda, diferențe pe regiuni În 2021, pensiile medii ale finlandezilor erau de aproximativ 1.784 de euro pe lună. În 2022, acestea au crescut, ajungând la 1.845 de euro pe lună. 10% dintre pensionarii finlandezi primesc mai mult de 3.000 de euro pe lună. Pensiile în Finlanda diferă în funcție de regiune. Cele mai mari s-au înregistrat în Kauniainen - 3.311 de euro, Espoo - 2.466 euro și Helsinki - 2.288 euro. Cele mai mici pensii din Finlanda le primesc rezidenții din Soini: 1.366 de euro. Austria vs Germania În Austria nu există conceptul de pensie minimă. Dacă o pensie este mai mică de 1.217 euro lunar, este considerată caz social. Se alocă, așadar, indemnizații compensatorii, astfel încât pensia să ajungă la cel puțin 1.325 de euro pe lună. În Austria se plătesc anual 14 pensii. Pensia medie, în Austria, este de aproximativ 2.000 de euro pe lună. Spre deosebire de Germania, unde pensia medie este de 1.543 de euro pe lună. Diferențele între cele două țări continuă să se adâncească și provoacă dezbateri în Germania. Unul dintre motivele diferențelor: salariile sunt semnificativ mai mari în Austria decât în Germania. Pensionarii primesc, în Austria, o pensie medie egală cu cel puțin 80% din salariul de bază. În Germania, pensia depășește cu puțin 50% din acesta. Apoi, în Austria, toți angajații sunt, în general, incluși în sistemul de pensie obligatorie pentru limită de vârstă și plătesc asigurări de pensie obligatorii, inclusiv cele de stat. Astfel, o vânzătoare în Austria ajunge să aibă o pensie lunară netă de 2.745 de euro. În Germania, cu excepția majorității persoanelor care desfășoară activități independente, toți angajații sunt, în general, incluși în sisteme de securitate obligatorii specifice angajatorului. Acestea sunt concepute foarte diferit în ceea ce privește contribuția/condiții de beneficii. În 2024, pensiile austriece vor crește cu 9,7%, dar cele din Germania vor crește doar cu 3,5%. Belgia premiază pensionarii Până în 2022, pensia medie a 70% dintre pensionarii belgieni era între 1.200 și 1.500 de euro pe lună. În prezent, cifrele guvernamentale arată că pensia medie, pentru o "carieră completă", adică 45 de ani de muncă și cotizații sociale, ajunge la 2.172 de euro pe lună. Începând cu 1 iulie 2024, va fi introdus și un bonus de pensie. Acesta va fi acordat celor care aleg să se pensioneze mai târziu. Se va ajunge, de la 3.775 de euro pentru primul an suplimentar lucrat după data pensionării anticipate, la 7.550 de euro pentru al doilea an suplimentar și la 11.325 de euro pentru al treilea. Suma totală a bonusului pentru cei care aleg să muncească trei ani după vârsta de pensionare: 22.650 de euro. În Franța, pensii bune pentru profesori În Franța, o persoană primește în medie 60% din salariul brut când ajunge la pensie. Potrivit celor mai recente date, pensia medie este de aproximativ 1.500 de euro pe lună. Pensiile celor care au lucrat în sectorul public de stat ajung la 1.924 de euro pe lună. Funcționarii publici teritoriali au, în general, o pensie de 1.182 de euro, funcționarii din spitale, 1.373 de euro. În medie, pensia lunară a unui chirurg este de 3.035 de euro. Profesorii din învățământul primar public au o pensie care pornește de la 2.542 de euro. Danemarca, 830 de euro minimum În Danemarca, pensia de stat cuprinde o sumă de bază și o sumă suplimentară. Suma de bază, medie, este de aproximativ 830 de euro (6.237 de coroane) pe lună. Suma suplimentară medie începe de la 900 de euro (6.728 de coroane). Pensia medie depășește, astfel, 1.700 de euro. Cea mai mică pensie din Danemarca este echivalentă cu suma de bază. Minerii spanioli, pensii mari În Spania, pensia medie națională este de 1.375 de euro. Sunt însă diferențe în funcție de regiuni. Nordul țării se află în fruntea listei comunităților cu cea mai mare pensie medie. Comunitatea autonomă cu cea mai mare pensie este Țara Bascilor, cu o medie de aproximativ 1.685 de euro. Urmează Asturias și Madrid, cu 1.640 și, respectiv, 1.590 de euro. Pe locul patru, Navarra, cu o medie de 1.548 de euro. Cele mai mici pensii s-au înregistrat în Extremadura, comunitate autonomă din Spania: 1.166 de euro. Cele mai mari pensii se înregistrează în industria mineritului (2.600 de euro pe lună), în domenii care implică risc crescut de toxicitate (1.800 de euro), marină (1.500 de euro) și în meserii cu risc de periculozitate (1.400 de euro). Cei care au avut meserii independente au pensii mult mai mici: 900 de euro pe lună. Fermierii italieni, sub 900 de euro În Italia, în medie, cuantumul lunar al pensiei pentru limită de vârstă este de 1.359 euro. Cele mai ridicate pensii se înregistrează în nord: 1.456 de euro. Cele mai mici pensii, în Tirolul de Sud: în medie 1.100 de euro pe lună. În Italia, în medie, un profesor în ciclul primar primește o pensie în jur de 1.600 de euro. Un fermier italian are o pensie de 890 de euro pe lună. Pensii mari în Malta, dar și viață scumpă În Malta, pensia medie este de aproximativ 1.200 de euro pe lună. Cu toate acestea, din cauza costului ridicat al vieții, una din trei persoane de peste 65 de ani este expusă riscului de sărăcie sau excluziune socială. Aproape 11% nu pot participa în mod regulat la o activitate de agrement, 7,6% nu își pot menține casa suficient de cald iarna și 6,6% nu își pot permite două perechi de pantofi. 33% nu își pot permite o vacanță anuală de o săptămână departe de casă și 15,4% nu își pot permite cheltuieli financiare neașteptate care ar putea apărea. O treime din pensionarii irlandezi trebuie ajutați În Irlanda, pensia plătită de stat trece puțin peste nivelul de o mie de euro. Trei din zece persoane de peste 66 de ani depind de ajutorul de protecție socială. Mulți nu pot acoperi noile costuri de vieții, în ceea ce privește sănătatea, transportul și locuință. 20% dintre cuplurile mai în vârstă și 40% dintre persoanele în vârstă care trăiesc singure nu ar face față unor cheltuieli lunare care să depășească 1.200 de euro pe lună. Pensia minimă în Cipru, cât cea medie în România Pensia minimă în Cipru este de 362 de euro, iar cea medie, de aproximativ 805 euro. La acestea se adaugă indemnizații pentru vechimea în muncă și vârsta de pensionare. Valoarea maximă a unei pensii de stat este de aproximativ 2.660 de euro. Există diferențe majore între pensionarii din sectorul public și cei din sectorul privat. Pe când un angajat la stat primește în medie o pensie de 1.000 de euro, cei din sectorul privat au o pensie de doar 685 de euro. La sfârșitul anului trecut, Ministerul Muncii și Asigurărilor Sociale a anunțat că pensia de bază va crește, astfel încât pensia minimă garantată de stat să ajungă la 411 euro. Cehia, pensie medie dublă față de România Majoritatea pensionarilor cehi primesc în prezent o pensie cuprinsă între 700 și o mie de euro (18 - 26 de mii de coroane), ceea ce corespunde cu aproximativ 70% din venitul lor anterior din muncă. Potrivit datelor Administrației Cehe a Securității Sociale, în 2023, valoarea medie a pensiilor a ajuns la aproximativ 800 de euro (20.216 de coroane). Din ianuarie 2024, pensia medie va crește cu 19 euro (20.693 de coroane). În Grecia, pensia minimă - triplă față de România În Grecia, pensia medie garantată de stat, în octombrie 2023, era de 792 de euro. În total, venitul mediu cumulat din pensii principale, auxiliare și bonusuri, se ridică la 950 de euro. Această pensie este primită de 52,16% dintre pensionari. O categorie de pensionari considerați în risc de sărăcie, 33,54%, primesc o pensie minimă de până în 700 de euro și sunt potențiali beneficiari ai prestației speciale de urgență de până la 150 de euro. Estonia a crescut pensia medie Pensiile în Estonia au crescut în 2023, ducând pensia medie la 700 de euro. Pensia minimă națională este de 336 de euro. În 2024, pensia medie a crescut la 776 de euro pe lună. Letonia, pensie minimă sub România Potrivit datelor Agenției de Stat de Asigurări Sociale, anul trecut, pensia medie pentru limită de vârstă în Letonia a fost de 530 de euro. Aproape 43% dintre pensionari primesc această pensie. Doar 6.000 de pensionari au o pensie de 1.500 de euro pe lună. Pensia minimă, în 2023, era de 136 de euro. Două treimi din populația letonă are pensii inadecvate. Lituania, nivel de pensii peste România În 2023, pensia medie în Lituania era de aproximativ 43% din salariul mediu național. În 2024, pensia medie pentru cei pensionați înainte de vreme va ajunge la 605 euro, adică 45,9% din salariul mediu. Pentru pensionarii cu vechimea necesară, aceasta va ajunge la 644 de euro, 48,8% din salariul mediu. Polonia plătește 13 pensii Din 2016 până în 2023, pensiile au fost majorate de mai multe ori și au fost plătite contribuții suplimentare, precum și a 13-a pensie. Partidul Lege și Justiție a promis, la sfârșitul anului trecut, că, dacă va fi reales, pensionarii vor beneficia în 2024 și de a 14-a pensie. În prezent, pensia medie în Polonia este de aproximativ 770 de euro (3.364 zloți). Cea mai mică pensie din 2024 (de la 1 martie 2023 până la sfârșitul lunii februarie 2024) este de 366 de euro (1.588 de zolți). Pensia minimă în Portugalia, dublă față de România La sfârșitul anului trecut, în Portugalia s-au anunțat majorările pensiilor. 6% pentru pensiile medii, de până la 1.018 euro, 5,65% pentru pensiile între 1.018 și 3.055 de euro și 5% pentru pensiile între 3.055 și 6.111 de euro. Pensiile minime, care acoperă în jur de două milioane de portughezi, vor crește și ele, între 5% și 6%, ajungând de la 480, la 509 euro. A existat și o controversă: liderul PSD, Luís Montenegro, a promis că va ridica venitul minim la 820 de euro, până în 2028. Declarația a generat așteptarea unei creșteri mai substanțiale a pensiilor minime. Însă Montenegro a rectificat, declarând că propunerea era destinată doar beneficiarilor Suplimentului de Solidaritate pentru Persoane Vârstnice (CSI). Aceștia sunt mai puțin de 200 de mii. Și Slovenia dă o pensie minimă mai mare decât România Pensia minimă în Slovenia este de 310 euro, cea mai mare este de aproape 4 mii de euro. Peste 40% dintre pensionarii din Slovenia primesc mai puțin de 700 de euro. În Slovenia, mai puțin de 50.000 de pensionari au o pensie între 800 și 900 de euro. O pensie de 900 de euro o primește, de exemplu, un lector la universitate. Majoritatea pensionarilor, peste 88.000, primesc între 600 și 700 de euro. Pentru aproape 80.000 de persoane, ale căror venituri sunt mult mai mici, statul trebuie să plătească diferența de până la 687,75 de euro, care este cuantumul pensiei garantate pentru viața profesională deplină și vârsta prescrisă. Bulgarii ne bat cu câteva zeci de euro Potrivit datelor guvernamentale, pensia medie în Bulgaria va crește în 2024, atingând suma 450 de euro (883 leva). De la 1 iulie, toate pensiile acordate până la sfârșitul anului 2023 vor fi mărite cu 11%. Pensia minimă va crește și ea, ajungând la aproximativ 296 de euro (580 leva). În Bulgaria, 45% din populație primește pensia minimă. Plafonul pentru pensia maximă este de 3.400 de leva (aproximativ 1.700 de euro), însă doar 2.211 de pensionari bulgari primesc o asemenea pensie. Croația, un pic sub Bulgaria, dar peste România Pensia medie în Croația este de 491 de euro. Cea mai mică pensie, pentru croații care au lucrat mai puțin de 19 ani, e de 266 euro. Cei care au o vechime între 20 și 24 de ani primesc în medie o pensie de 333 euro. Pensia medie pentru cei care au lucrat între 25 și 29 de ani este de 430 de euro. Persoanele cu 30 de ani de vechime au o pensie medie de 535 de euro. Peste 46 de ani de vechime în muncă, pensia medie este de 913 euro. În prezent, 13.622 de persoane primesc această pensie. Pensiile de invaliditate sunt de 374 euro, iar cele de urmaș, 431 euro. Slovacia, bonus de Crăciun În Slovacia, din 2020, pensionarii primesc un bonus de Crăciun, denumit și a 13-a pensie. Bonusul nu este o pensie întreagă, ci este calculat în funcție de cuantumul pensiei primite. Cu cât aceasta este mai mare, cu atât bonusul scade. Inițial, acest bonus a pornit de la 50 de euro (pentru cei cu pensii de peste 900 de euro), cel mai mare fiind de 300 de euro. În prezent, s-a luat în calcul o sumă fixă pentru a 13-a pensie: 606 euro, cuantumul unei pensii medii. Ungaria, a 13-a pensie: 530 de euro Potrivit Legii pensiilor, pensiile trebuie majorate în luna ianuarie a fiecărui an cu o sumă egală cu inflația estimată pentru anul dat. În Ungaria, pensia medie, la finalul anului trecut, era de aproximativ 530 de euro (218.000 forinți). Pentru cei care au împlinit 65 de ani și au muncit cel puțin 20 de ani, pensia este de aproape 600 de euro (230.700 de forinți). Vechimea în muncă poate aduce o pensie de aproape 870 de euro (338.900 forinți) Pensiile pentru persoanele cu handicap sunt de 319 euro (123.700 forinți), iar pensiile de urmași în jur de 280 de euro (108.200 forinți). Și în Ungaria se plătește a 13-a pensie. Plata se face în luna februarie. A 13-a pensie va fi echivalentă, de anul acesta, cu pensia medie, majorată: 560 de euro (între 220-230 de mii de forinți).

Cum îți afli singur pensia recalculată (sursa: Facebook/Ministerul Muncii și Solidarității Sociale)
Economie

Cum îți afli singur pensia recalculată

Cum îți afli singur pensia recalculată. Recalcularea pensiilor de anul acesta le dă speranțe multora dintre pensionari, care speră la creșteri. Există o formulă prin care orice pensionar își poate calcula singur pensia pe care o va încasa după recalculare. Creștere aproximativă de 40% Pentru ca formula să fie ușor de înțeles, luăm drept exemplu un pensionar care a avut o perioadă de cotizare între 25 și 45 de ani și a avut un salariu mediu lunar de 2.000 de lei. Din peste cinci milioane de pensionari, cât are România în prezent, trei milioane vor avea pensiile majorate după recalcularea programată pentru 1 septembrie 2024. Creșterea medie a pensiilor va fi în jur de 40%. Citește și: Un român obişnuit, pe salariul mediu, după 35 de ani de muncă, ar putea avea pensie de 7.000 lei/lună, dacă nu ar depinde de politic. Acum, are 1.785 lei/lună Dar nu toate pensiile vor crește uniform. Motivul: punctele de stabilitate din noua metodă de calcul al pensiilor. Astfel, cuantumul pensiilor va depinde în mare măsură de numărul anilor lucrați. De exemplu, persoanele care au lucrat mai mult de 25 de ani vor avea o pensie evident mai mare, aproape dublă. Cum îți afli singur pensia recalculată Pentru a înțelege diferența de bani la recalculare în funcție de perioada de cotizare, alegem trei exemple. Să spunem că este vorba de trei pensionari care au avut același salariu net mediu, și anume 2.000 de lei lunar. Dar unul a muncit 25 de ani, al doilea - 35 de ani, al treilea - 45 de ani. Conform legii, "punctajul lunar se calculează prin raportarea venitului brut lunar realizat sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției de asigurări sociale, la câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat din anul respectiv". Venitul brut lunar care se ia în calcul este de 6.789 de lei. Așadar, punctajul lunar se obține împărțind salariul lunar brut obținut la 6.789. La acesta se adaugă punctele aferente fiecăreia din cele 12 luni și se va împarți la 12. Cea mai mică creștere, sub 25 de ani de cotizare Potrivit exemplelor alese mai sus, este vorba de trei pensionari care au avut un salariu de 2.000 de lei net lunar. Un salariu net de 2.000 de lei se obține dacă salariul brut a fost 3.550 de lei. Prin împărțirea salariului brut de 3.550 de lei la 6.789, se obține punctajul de 0,52. În prezent, valoarea punctului de pensie este de 81 de lei. Așadar, în cazul pensionarului care a muncit 25 de ani cu un salariu net de 2.000 de lei, pensia se calculează astfel: 25 de ani X 0,52 X 81 lei. Rezultatul: o pensie de 1.053 de lei pe lună. 500 de lei în plus pentru zece ani În cazul pensionarului care a muncit 35 de ani pe un salariu net de 2.000 de lei, calculul punctelor este următorul: 35 de ani x 0,52 = 18,2 puncte. Însă, conform noii legi, la aceasta se adaugă așa numitele "puncte de stabilitate" (vezi la finalul articolului cum se acordă punctelde stabilitate): 5×0,5 + 5×0,75 = 6,25. Punctele de stabilitate se adaugă la cele 18,2 puncte rezultate după calculul celor 35 de ani de muncă și astfel, se obține un punctaj de 24,45. Înmulțit cu 81 de lei (valoarea unui punct), se ajunge la o pensie de 1.980,45 de lei. Stagiu dublu de cotizare, pensie triplă Pensionarului de 45 de ani cu un salariu net de 2.000 de lei i se calculează punctajul astfel: 45 ani X 0,52 = 23,4. La acest punctaj se adaugă puncte de stabilitate: 5X0,5 + 5X0,75 + 5X1 = 11,25. În total, deci, punctajul ajunge 34,65. Care se înmulțesc cu 81 lei, valoarea punctului de pensie, și rezultă o pensie de 2.806,65 de lei. Număr total de puncte al pensionarului = punctele de contributivitate + puncte stabilitate + puncte perioade asimilate și necontributive. Cum se calculează punctele de stabilitate Punctele de stabilitate se acordă celor care au muncit mai mult de o perioadă de 25 de ani. Astfel, se acordă 0,50 puncte pentru fiecare an pentru intervalul 26 – 30 de rămânere în muncă, inclusiv; 0,75 puncte/an, pentru fiecare an din intervalul 31 – 35, inclusiv; 1 punct/an, pentru fiecare an din intervalul 36 – 40 ş.a.m.d. La acestea se adaugă și: 0,25 de puncte pentru fiecare an la grupa a a II-a de muncă (20 lei în plus pe an) și 0,5 puncte pentru fiecare an la grupa I de muncă (40 lei în plus la pensie), arată tvrinfo.ro.

Ex-procurorul Muscalu: pensie specială, dividende, Romarm (sursa: Inquam Photos/Ovidiu Micsik)
Investigații

Ex-procurorul Muscalu: pensie specială, dividende, Romarm

Ex-procurorul Muscalu: pensie specială, dividende, Romarm. Gheorghe Muscalu, fostul procuror acuzat de mușamalizarea dosarului "Cocaină pentru VIP-uri", încasează de la stat o pensie specială de 390.000 lei anual, echivalentul a 78.000 de euro, după ce s-a pensionat la vârsta de 52 de ani, la finalul anului 2016. Din iulie 2022, Muscalu cumulează pensia specială cu indemnizația anuală de peste 9.000 de euro de la stat, bani pe care îi primește în calitate de membru în Consiliul de Administrație al Romarm, companie deținută de Ministerul Economiei. Citește și: Noul negociator al Republicii Moldova cu UE are doctorat la universitatea Rutgers din SUA, unde a fost și lector. În România, ministrul Câciu are studii la o universitate privată În paralel, procurorul pensionar a mai avut cinci locuri de muncă, plus propria firmă de consultanță, de unde a încasat dividende de aproape 282.000 lei. "Cocaina pentru VIP-uri" ca Țiriac junior a dispărut Gheorghe Muscalu și-a început cariera de procuror în septembrie 1989 la Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpina. În perioada 2002 – 2004, a fost procuror șef al Secției de Combatere a Criminalității și Antidrog, apoi a preluat funcția de procuror șef al DIICOT. În februarie 2005, ministrul Justiției de atunci, Monica Macovei, a cerut ca procurorul Muscalu să fie cecrcetat de Parchetul General pentru acuzațiile de favorizare a infractorului și mușamalizare a dosarului "Cocaină pentru VIP-uri", în care era cercetat fiul magnatului Ion Țiriac. Dosarul procurorului Gheorge Muscalu a fost închis rapid, după ce s-a decis neînceperea urmăririi penale. Ulterior, procurorul Gheorghe Muscalu a fost mutat pe funcția de șef al Serviciului de Prevenire și Combatere a Infracțiunilor de Terorism și a celor contra siguranței naționale. Apoi, Muscalu a ajuns vicepreședinte al Consiliului Superior al Magistraturii. Procurorul s-a pensionat după aproape 27 de ani de muncă, în anul 2016, la vârsta de 52 de ani. Angajat la Justiție de Ana Birchall În aprilie 2019, Gheorghe Muscalu a fost angajat pe funcția de consilier al ministrului Justiției Ana Birchall. Conform declarației de avere depusă în anul 2019 pentru anul 2018, Gheorghe Muscalu încasa o pensie specială de 423.348 lei anual. Adică 35.279 lei lunar, echivalentul a peste 7.000 de euro. Soția sa, fosta judecătoare Mădălina Muscalu, avea o pensie specială de "doar" 205.044. Pe lângă pensie, Gheorghe Muscalu mai era angajat ca director juridic la patru societăți comerciale, de unde încasa anual peste 156.000 lei. Totodată, în anul 2018 a mai primit peste 10.000 lei de la Institutul Național al Magistraturii (INM) și peste 37.000 lei de la Universitatea "Titu Mariorescu". De la cei șase angajatori, Muscalu a încasat în total puțin peste 203.000 lei, adică jumătate din pensia specială pe care o încasa de la stat. Ex-procurorul Muscalu: pensie specială, dividende, Romarm De la ministrul Ana Birchall, procurorul pensionar a fost preluat de ministrul liberal Cătălin Predoiu, cel care l-a ținut consilier până în martie 2020. În august 2021, îl regăsim pe Gheorghe Muscalu în funcția de membru în Consiliul de Administrație al Romarm, compania de import-export muniție și armament a Ministerului Economiei. Numirea a fost făcută de ministrul Economiei Virgil Popescu. Atunci, Muscalu a depus o nouă declarație de avere. În aceasta, a menționat același cuantum al pensiei, două venituri a câte 1.750 lei fiecare, pentru funcție de director general la AIR SA, respectiv la Galeriile Victoria. În plus, a mai declarat veniturile încasate pentru postul de cadru didactic de la Universitatea "Titu Maiorescu", de aproape 37.000 lei, plus 2.800 lei de la INM și 43.104 lei de la Ministerul Justiției. Totodată, Gheorghe Muscalu și-a deschis propria firmă, Anasis Lex Consulting SRL, de unde a încasat dividende nete de 160.522 lei. Pensionar, consultant, director de firme, profesor, formator Declarația de avere din iulie 2022 arată că, în anul 2021, ex-procurorul a deținut trei funcții de director general la trei firme private, preda la Universitatea "Titu Mariorescu", era formator la INM, dar oferea consultanță și pe propria firmă. Datele de la Ministerul de Finanțe arată că firma de consultanță a fostului procuror nu avea nici un angajat, dar a încasat dividende nete de aproape 263.000 lei. Cuantumul pensiei sale speciale a rămas neschimbat, în timp ce pensia soției sale a crescut puțin, la 211.000 lei. În ultima declarație de avere, depusă în iunie 2023, fostul procuror Gheorghe Muscalu a menționat că pensia specială i-a scăzut la 390.000 lei. Adică primește "doar" 32.500 lei pe lună față de 35.279 lei, cât primea inițial. Totodată, a scăzut și pensia soției sale, la 198.000 lei. Dar, tot în anul 2022, Muscalu a obținut diferențe salariale de la CSM prin hotărâri judecătorești în valoare de 67.152 lei. De pe urma celor trei funcții de director general la firmele Aurelius Împăratul Romanilor SA, respectiv Galeriile Victoria și Cetatea Apuseni SA, procurorul pensionar a primit un salariu cumulat de peste 8.000 de lei anual. Aproximativ 55.000 de lei au venit de la Universitatea "Titu Maiorescu" și dividende au fost de peste 281.000 lei. Pentru funcția de membru în CA al Romarm, Muscalu a primit alți 45.300 lei în 2022, adică 3.775 lei pe lună.

Cu ce pensie se retrage judecătorul Cristi Danileț Foto: Facebook Cristi Danileț
Eveniment

Cu ce pensie se retrage judecătorul Cristi Danileț

Cu ce pensie se retrage judecătorul Cristi Danileț, pensionat la 48 de ani, potrivit propriilor declarații: el va primi „undeva la 25.000” de lei pe lună, impozabili. Informația apare într-un discurs ținut de acesta în fața propriilor colegi de la Tribunalul Cluj, în ultima zi de activitate ca judecător. Transcrierea discursului a fost făcută de site-ul CluJust.ro. Citește și: Salariile uriașe de la Inspecția Judiciară au explodat: majorări de 20% din martie în septembrie, plus nenumărate diurne și alocații Cu ce pensie se retrage judecătorul Cristi Danileț „Pensia pe care am văzut-o la televizor nici vorbă. În decizia de pensionare e undeva la 25.000, care urmează a fi impozabilă. Cu impozitul nou aplicat la 1 ianuarie, este practic echivalentul ultimului salariu. E foarte bine așa. Banii ăștia sunt munciți și la fiecare dintre voi vă spun cu mâna pe inimă că banii aștia sunt munciți și meritați la centimă”, a spus fostul magistrat. Potrivit ultimei declarații de avere, din iunie 2023, în anul fiscal 2022 el a încasat doar 92.190 de lei, plus 23.969 de lei „diferențe salariale și dobânzi”. Însă, în declarația din 2022, care acoperă anul fiscal 2021, Danileț declară un salariu anual, încasat la Tribunalul Cluj Napoca, de 194.585 de lei, plus „diferențe salariale” de 46.530 de lei. În acest ultim discurs, Danileț a explicat să s-a retras datorită presiunilor la care a fost supus. „Uitați-vă la noi! Facem proteste, salariile se reduc, ăștia ne înjură la televizor, eu citesc tot felul de porcării despre mine. Nu mai pot rezista. Eu credeam că o să mă pensionez la 60 de ani din profesia asta (...) Umilința pe care am îndurat-o cu acțiunile disciplinare, pentru mine a pus capac. N-am crezut vreodată că se poate face confuzie între viața privată și viața profesională. M-a durut cel mai mult nedreptatea. Pentru că sunt alți colegi care înjură, beau, se bat prin birouri, care consumă droguri, trăiesc cu interlopi, care dau informații din dosare, care înjură președintele Statului, iau peste picior autoritățile și vezi că nu li se întâmplă nimic”, a afirmat proaspătul pensionar special. Citește și: Scandal fără precedent între judecătorii de la Înalta Curte și cei din CSM, în legătură cu împărțirea banilor de salarii. ICCJ respinge mesajele „insidioase” și „ofensatoare” ale CSM

Polițiștii se pensionează special în masă (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Polițiștii se pensionează special în masă

Polițiștii se pensionează special în masă. Şoc în rândul instituţiilor de forţă din Iaşi: zeci de poliţişti cu experienţă au ieşit la pensie în urmă cu o săptămână, la sfârşit de an. Polițiștii se pensionează special în masă Aceştia s-au grăbit să iasă din structuri deoarece se aştepta o nouă lege, de la 1 ianuarie, care să ridice vârsta de pensionare. Citește și: Colonel (r) SPP, jefuit de jumătate de milion de lei de prietenul interlop cu care s-a distrat ziua la grătar și noaptea la club S-au pensionat oameni “importanţi” din poliţia ieşeană: printre ei, şeful serviciului secret al Poliţiei, celebra structură "Doi şi un sfert" - UM 0215, dar şi de la Direcţia Generală Anticorupţie (DGA). Un număr de 35 de poliţişti, în total, au ieşit la pensie în urmă cu o săptămână. Instituţia avea oricum un deficit de personal de peste 400 de oameni. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Creștere a pensiilor pentru cei care au muncit pe salariul minim Foto: PSD
Economie

Creștere a pensiilor pentru cei care au muncit pe salariul minim

Creștere substanțială a pensiilor, în 2024, pentru cei care au muncit pe salariul minim, dar au cotizat 36 de ani: de la 1.125 de lei, acum, va ajunge, după recalcularea din septembrie, la 2.340 de lei. Citește și: Ferma Dacilor a primit o subvenție consistentă de la stat în pandemie. Unitatea turistică avea o stea, nu avea autorizație de incendiu și nici de construire Cum va evolua pensia celor care au muncit pe salariu minim a explicat președintele Casei Naționale de Pensii Publice, Daniel Baciu. Creștere a pensiilor pentru cei care au muncit pe salariul minim Astfel, un bărbat care în noiembrie 2023 avea o pensie de 1.125 de lei, şi un stagiu de cotizare de 36 de ani, va primi după majorarea din ianuarie 2024, suma de 1.281 de lei lunar, respectiv o majorare de 13,8%. Însă, după recalcularea din septembrie 2024, românul va avea o pensie de 2.340 de lei pe lună, ceea ce înseamnă o majorare de circa 1.200 de lei faţă de pensia iniţială de acum. Foto: Captură video Antena 3 Majoritatea celor plătiți cu salariul minim peeconomie au lucrat în comerţ și în industria alimentară. „Aici vor fi creşteri destul de substanţiale, pentru că oamenii aceia au contribuit o perioadă lungă de timp, dar au avut salariul minim pe economie. Mă refer la cei care au lucrat în comerţ, în industria alimentară, unde salariile erau foarte mici", a precizat preşedintele Casei Naţionale de Pensii, Daniel Baciu, la Antena 3.

Pensiile parlamentare speciale, recâștigate în instanță (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Pensiile parlamentare speciale, recâștigate în instanță

Pensiile parlamentare speciale, recâștigate în instanță. Foştii parlamentari şi-au recâştigat în instanţă pensiile speciale. Pensiile parlamentare speciale, recâștigate în instanță Curtea de Apel Iași a pronunţat decizia definitivă în procesul în care 15 foşti deputaţi şi senatori au atacat ordinele prin care înceta plata aşa-numitor „indemnizaţii pentru limită de vârstă”. Citește și: Disperare: Vodafone crește unilateral prețurile abonamentelor și introduce o clauză în contract potrivit căreia poate indexa anual, tot unilateral, prețul În ultima fază a procesului, în joc au intrat şi șapte moştenitori ai foştilor parlamentari PSD Anghel Stanciu şi Vasile Mocanu, decedaţi în timpul dezbaterilor. Pe lista câştigătorilor se află foşti parlamentari din întreg spectrul politic, de la foşti reprezentanţi ai PSD, PD, PNL sau PRM, până la un reprezentant al Uniunii Elene şi un fost deputat independent. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Un român obișnuit ar putea avea pensie de 7.000 lei/lună Foto: Facebook
Eveniment

Un român obișnuit ar putea avea pensie de 7.000 lei/lună

Un român obişnuit, care lucrează pe salariul mediu, după 35 de ani de muncă, ar putea avea pensie de 7.000 lei/lună, dacă nu ar depinde de politic, a spus deputatul USR Claudiu Năsui. El a arătat că, acum, acesta ar primi o pensie de 1.785 lei/lună. Citește și: DOCUMENT EXCLUSIV Facturile lui Umbrărescu pentru Autostrada Moldovei, neplătite: nu mai sunt bani la buget. Șeful CNAIR: Nu am avut toată suma Un român obișnuit ar putea avea pensie de 7.000 lei/lună „Putem avea un sistem de pensii care să nu depindă de politic, dar primul care nu e interesat să se întâmple acest sistem este exact politicul, pentru că dependenţa faţă de factorii politici este un lucru care sporeşte puterea politicienilor şi, în general, politicienii vor mai multă putere. De sistemul Pilon II cu siguranţă a auzit toată lumea, este un sistem care funcţionează, merge, acum el a fost mult dat înapoi faţă de ce trebuia să fie. El avea un calendar de trecere a cotizaţiei de la Pilonul I la Pilonul II, graduală (...) De ce deranjează Pilonul II atât de mult, motivul e simplu, deoarece conferă această independenţă (...) Un sistem e posibil, totul e să îl şi vrei. Politicienii nu îşi doresc ca oamenii să fie independenţi pentru că asta îi face mai irelevanţi şi mai puţin puternici”, a declarat, sâmbătă Claudiu Năsui, la emisiunea Insider Politic de la Prima TV, citat de news.ro. Întrebat cât ar câştiga un român în plus, dacă ar avea toţi banii la Pilonul II de pensii, Năsui a explicat că ar fi vorba de 7.000 de lei lunar, la un salariu mediu şi o cotizare de 35 de ani. Citește și: Mircea Beuran, controversatul chirurg care în 2006 l-ar fi operat pe Omar Hayssam de cancer, ales președinte al Academiei de Științe Medicale – instituția care oferă 20.000 lei/ an membrilor ei Pensiile de stat, de patru ori mai mici ”Dacă un român obişnuit, pe salariul mediu, care e 7.000 şi ceva de lei acum brutul, dacă toţi banii care se duc acum la Pilonul I şi Pilonul II s-ar pune deoparte, ar avea, practic, o cotizaţie pe durata de 35 de ani, care e stagiul minim de cotizaţie, ar pune 650.000 de lei. La un randament de 5% care e ultimul randament publicat, românul ar avea 1.700.000 de lei la vârsta de 65 de ani, bani din care ar putea avea un venit de peste 80.000 de lei, cam 7.000 de lei pe lună. Contrastăm asta cu un punct de pensie, cât primeşte pe un salariu mediu, că un salariu mediu înseamnă un punct de pensie în sistemul de Pilon I, care înseamnă 1.785 de lei. Adică de patru ori mai puţin. Şi ne întrebăm unde se duce diferenţa şi ne întrebăm de ce această proastă gestiune. Păi diferenţa se duce exact acolo, în această plată intergeneraţională”, a precizat Năsui.

Dacă depuneam la CEC, aveam pensie 10.000 de lei Foto: Facebook Mihai Gâdea
Politică

Dacă depuneam la CEC, aveam pensie 10.000 de lei

O economistă, Janetta Toancă, îi scrie lui Mihai Gâdea, pe Facebook, după o emisiune în care acesta a lăudat majorările de pensii care vor fi efectaute de PSD: „Dacă eu depuneam la CEC, aveam lejer (pensie de) 10.000 de lei și nu aveam nevoie de pomana nimănui”. Gâdea nu a răspuns mesajului ei. Citește și: Date șocante despre pensiile ne-speciale: după 35 de ani de muncă, un pensionar obișnuit are o pensie de circa 45% din salariu. Unii pensionari speciali au pensie peste ultimul salariu Potrivit informațiilor de pe Facebook, Toancă (foto) este din Constanța și locuiește acum la Los Angeles. Dacă depuneam la CEC, aveam pensie 10.000 de lei Ea spune că sumele virate de ea la fondul de pensii i-ar fi adus o pensie de 10.000 de lei, dacă banii erau depuși la CEC, pur și simplu. Acum câteva zile, deputatul USR Claudiu Năsui a scris că un contribuabil de 65 de ani de la care s-au colectat 650.000 lei pentru fondul de pensii ar trebui să primească o pensie de de 7.000 lei/ lună, dacă banii ar fi investiți cu un randament de 5% pe an. Însă, statul oferă acestui contribuabil o pensie de doar 1.785 de lei pe lună, susține deputatul. Toancă are un calcul mai optimist sau a depus mai mult de 650.000 de lei. „M-am tot abținut să comentez problema pensiei pe care unii o percep ca pe o pomană pentru pensionari. Eu, care sunt economist de meserie, mi-am făcut calculul la sumele pe care le-am virat din veniturile mele salariale la fondul de pensii, dacă le depuneam la CEC, unde ne depuneam noi economiile înainte de 1989, acum aveam venit lunar lejer 10.000 de lei și nu aveam nevoie de pomana nimănui”, a scris economista. Citește și: Ce pensie ar trebui să primească un contribuabil de 65 de ani de la care s-au colectat 650.000 lei, dacă banii ar fi investiți. Diferența imensă față de pensia oferită de stat Către Gâdea: „Probabil știți, dar nu vreți să vorbiți despre ele” „A treia și cea mai importantă problema este că noi ne-am plătit în perioada când am fost salariați aceste pensii, nu am primit dobânda la banii virați, deci indexarile sunt obligatorii. Știți bine că în 1990 fondul de pensii era pe excedent, avea buget separat și ceea ce este cel mai important din muncă noastră am construit tot ce mai există activitate economică de stat și parțial privată (...) Bani nu sunt pentru că la toate achizițiile și investițiile care se fac de către instituțiile finanțate de la bugetul statului prețurile sunt cel puțin de trei ori mai mari decât prețurile reale. Sunt multe de spus pe care probabil le știți dar nu vreți să vorbiți despre ele”, a mai arătat Toancă.

Ce pensie ar trebui să primească un contribuabil de 65 de ani Foto: Inquam/ George Calin
Eveniment

Ce pensie trebui primească contribuabil de 65 de ani

Ce pensie ar trebui să primească un contribuabil de 65 de ani de la care s-au colectat 650.000 lei, dacă banii ar fi investiți: rezultă o diferență imensă față de pensia oferită de stat, arată un calcul făcut de deputatul USR Claudiu Năsui. Citește și: Date șocante despre pensiile ne-speciale: după 35 de ani de muncă, un pensionar obișnuit are o pensie de circa 45% din salariu. Unii pensionari speciali au pensie peste ultimul salariu Potrivit calculelor făcute de acesta, un contribuabil care a cotizat, până la vârsta de 65 de ani, suma de 650.000 de lei la sistemul de pensii ar trebui să primească o pensie de 7.000 lei/ lună, dacă banii ar fi investiți cu un randament de 5% pe an. Însă, statul oferă acestui contribuabil o pensie de doar 1.785 de lei pe lună, susține deputatul, într-o postare pe Twitter. Ce pensie ar trebui să primească un contribuabil de 65 de ani Diferența este de 5.235 de lei pe lună. „Până ajungeți la 65 de ani, veți fi plătit 650.000 de lei în sistemul de pensii de stat, adică în pilonul 1. Dacă acești bani ar fi fost investiți cu un randament de 5% la vârsta de pensionare ați avea în cont peste 1.7 milioane de lei. Asta v-ar garanta un venit de 85.000 lei/an, iar asta fără să vă atingeți de banii acumulați. Adică 7.000 lei/lună. Statul, în schimb, vă promite 1.785 lei/lună, adică puțin peste 21.000 lei/an. Tipic pentru sistemul de stat. Cotizații mari, pensii mici”, a scris Năsui. Până ajungeți la 65 de ani, veți fi plătit 650.000 de lei în sistemul de pensii de stat, adică în pilonul 1.Dacă acești bani ar fi fost investiți cu un randament de 5% la vârsta de pensionare ați avea în cont peste 1.7 milioane de lei.Asta v-ar garanta un venit de 85.000…— Claudiu Nasui, CFA (@ClaudiuNasui) November 12, 2023 În martie 2023, Asociația Analiștilor Financiari Bancari prezenta calcule asemănătoare. Citește și: Sinecuristul ministrului Grindeanu: absolvent de geografie, de neînlocuit la Transporturi – șef peste aeroporturi, căi ferate și porturile Dunării. Plus încă vreo două sinecuri „La un calcul simplu, fără a ține cont și de valoarea în timp a banilor, o persoană activă este taxată cu 21,25% din salariu pentru sistemul public de pensii, pentru o perioadă de 35 de ani, iar apoi primește ca pensie aproape 45% din salariu. În aceste condiții, primește în jur de 55%-60% din suma contribuită pe parcursul vieții active. Daca este luată în considerare și valoarea în timp a banilor, suma primită (ca procent din contribuții) este și mai mică”, se arată în studiu.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră