duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: pensie

72 articole
Justiție

Magistrații, primă de pensionare - șapte salarii

Magistrații, primă de pensionare - șapte salarii. Foştii magistraţi cer colegilor lor aflaţi încă „în pâine” să le facă dreptate. Magistrații, primă de pensionare - șapte salarii Pe rolul instanţelor ieşene s-au aglomerat cererile depuse de judecători pensionari, care cer şi indemnizaţia de pensionare, la care legea le-ar da dreptul. Citește și: Minciună patriotic-șoșocistă a unei primărițe din Ardeal: „Contract datat 1267, scris în limba română”! În realitate, documentul este în latină și, probabil, un fals Judecătorii Curţii Constituţionale beneficiază de acest drept, dar nu şi cei ai instanţelor obişnuite. „Prima de pensionare” a unui judecător mediu, de nivelul Tribunalului, echivalează cu pensia unui ieşean mediu pe cinci ani. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Magistrații, primă de pensionare - șapte salarii (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Șmecherie - pensie judecătorească crescută în penitenciar (sursa: info-sud-est.ro)
Justiție

Șmecherie - pensie judecătorească crescută în pârnaie

Șmecherie - pensie judecătorească crescută în penitenciar. Judecătorul Marius Cristian Epure, fost președinte al Curții de Apel Constanța, va încasa o pensie de 32.000 de lei net pe lună. Ca să-și crească pensia, Epure s-a transferat o lună ca judecător de supraveghere la penitenciarul Poarta Albă, suficient să ajungă la o pensie mai mare cu 5.000 de lei, potrivit PressHub. Șmecherie - pensie judecătorească crescută în penitenciar În 2022, Epure (50 de ani) a avut un venit de 25.000 de lei lunar. Pentru a ajunge la o pensie de 32.000 de lei, Epure a recurs la un artificiu. Citește și: Pensia astronomică de care beneficiază cel mai bine răsplătit pensionar special din România: de aproape patru ori salariul net al șefului statului. Este un fost magistrat Astfel, în august 2023 el a fost delegat la penitenciarul Poarta Albă din Constanța. "În luna august 2023, Judecător de supraveghere a privării de libertate a fost domnul Marius Cristian Epure", potrivit unui răspuns al Penitenciarului Poarta Albă pentru PressHub. Citește și: Disperare în rândul judecătorilor: pensia șefului CSM ar putea să scadă de la 45.700 lei net la doar 39.188 de lei, dacă se aplică noua legislație – calcule neoficiale Același document arată că Epure a fost judecător de supraveghere în penitenciar numai o lună, un alt judecător fiind transferat pentru această activitate în alte luni. Înger păzitor pentru Mazăre În luna în care fostul președinte al CA Constanța a fost judecător de supraveghere a privării de libertate, veniturile sale au crescut în baza unor legi speciale, care adaugă la venituri diverse sporuri pentru condițiile de muncă în penitenciare. Apoi, Epure ar fi cerut pensionarea la Casa de Pensii și i s-a emis decizia pe suma cea mai mare încasată, cea din luna august, mai arată sursa citată. Judecătorul are și o decizie de achitare a lui Radu Mazăre la activ - este vorba de dosarul terenurilor vândute la prețuri de nimic în Mamaia de către Primăria Constanța. Potrivit Info Sud Est, Epure este un apropiat al Liei Savonea.

pensia șefului CSM ar putea să scadă de la 45.700 lei net la doar 39.188 de lei Foto: Ziarul Unirea
Justiție

Pensia șefului CSM ar putea să scadă

Disperare în rândul judecătorilor: pensia șefului CSM ar putea să scadă de la 45.700 lei net la doar 39.188 de lei, dacă se aplică noua legislație, arată calcule neoficiale mediatizate de site-ul Lumea Justiției. Acest site prezintă un tabel, neasumat, dar care ar circula în rândul magistraților, în care se arată care ar fi impactul noii variante a legii pensiilor speciale. Citește și: Avere uriașă a obscurului judecător Grădinaru, șeful CSM, tovarăș cu Savonea. Co-autor la sentințe halucinante, precum condamnarea cu suspendare a unui prădător sexual În prezent, șeful CSM, judecătorul Daniel Grădinaru deține un adevărat palat în Chiajna, de 537 de metri pătrați, pe un teren de 700 metri pătrați. El are și un apartament de 73 mp în București. Familia Grădinaru – soția sa este și ea judecătoare la Înalta Curte de Casație și Justiție – are trei mașini, inclusiv un BMW. Pensia șefului CSM ar putea să scadă de la 45.700 lei Potrivit acestor date, pensiile judecătorilor vor fi între 18.414 lei și 39.188 lei, față de 20.086 și 45.700, cât sunt acum. Șefii CSM ar suferi cele mai mari pierderi, de circa 6.511 lei pe lună. Ar urma judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție, cu vechime între 12 și 36 luni la această instanță, a căror pensii s-ar diminua de la circa 35.000 de lei la 28.888 de lei, pierzând astfel ușor peste 5.000 de lei. Un simplu membru al CSM ar coborî de la o pensie de peste 42.000 lei pe lună la 38.500 lei pe lună. Citește și: Judecătorii din CSM, conduși de amicul Liei Savonea, apără vehement halucinanta sentință în care securiștii care ar fi coordonat asasinarea disidentului Gheorghe Ursu au fost achitați „Calculele sunt făcute prin aplicarea noilor impozite de 15% și 20% pe părțile necontributive din pensie (în funcție de depășirea salariului mediu net și a salariului mediu brut) și ținând cont de noua metodă de calcul, adică 80% din media indemnizațiilor și sporurilor din ultimele 48 de luni (patru ani) de activitate”, scrie LuJu.ro. Privilegii menținute, pensionare anticipată Guvernul s-a predat în fața magistraților: se pot pensiona la 60 de ani, nu la „vârsta standard”, adică 65 de ani, arată lista amendamentelor depuse de ministerul Muncii la Parlament la legea pensiilor speciale. Executivul vine cu aceste noi propuneri după ce proiectul a căzut la CCR, urmare a sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție. Un alt amendament favorabil viitorilor pensionari speciali din magistratură este cel potrivit căruia pensia nu va putea depăși veniturile nete din ultima lună de activitate. Aceasta va permite viitorilor pensionari speciali să acumuleze, în ultima lună de serviciu, cât mai multe sporuri și majorări salariale pentru a-și salva pensia specială – o practică deja cunoscută. În plus, acum, pensia specială va fi de 80% din media indemnizațiilor brute și sporurile din ultimele 48 de luni. Anterior, Guvernul instituia o schemă mai complicată de calculare a pensiei.

Familia specială Melintescu, reangajați la stat. Aici, Octavian Melintescu, când conducea DGA (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Investigații

Familia specială Melintescu: reangajați la stat

Familia specială Melintescu: reangajați la stat. Octavian Melintescu, consilier personal al ministrului Sănătății, Alexandru Rafila, cumulează salariul de la stat cu o pensie specială de aproape 3.000 de euro pe lună. Fost adjunct al Direcției Generale Anticorupție, Octavian Melintescu a dat concurs pentru funcția de director al Corpului de Control al ministrului Sănătății, dar a picat cu brio după ce a obținut nota de 2,65. Citește și: DOCUMENT Lista uriașă a privilegiilor unui magistrat: pensii speciale, sporuri nenumărate, chirii subvenționate, călătorii în vacanță și asistență medicală extinsă Drept răsplată, ministrul Alexandru Rafila vrea să înființeze pentru consilierul său de încredere o nouă autoritate care să verifice cum sunt tratați pacienții. Bonus: soția lui Octavian Melintescu, Maria Melintescu, fosta adjunctă a Inspectoratului General pentru Imigrări, a fost angajată ca șef de cabinet al ministrului liberal Daniel Cadariu, în timp ce încasa o pensie specială de peste 2.000 euro. Așadar, pensionarii speciali Melintescu încasează împreună o pensie de 5.000 de euro lunar. Familia specială Melintescu: reangajați la stat Familia Melintescu a lucrat până la finalul anului 2020 în Ministerul Afacerilor Interne. El, Octavian Melintescu, a fost adjunct al Direcției Generale Anticorupție (DGA), din mai 2014 până când s-a pensionat. Conform unei declarații de avere din vara anului 2020, Octavian Melintescu încasa un salariu anual de 165.027 lei. Acum are o pensie specială de 172.200 lei anual, adică mai mare decât salariul pe care îl avea ca adjunct al DGA. La scurt timp după ce a devenit unul dintre pensionarii de lux ai României, Octavian Melintescu și-a găsit un nou loc de muncă, tot la stat. Mai exact, la Primăria Sectorului 2, acolo unde a fost angajat de primarul Radu Mihaiu, de la USR. „Vreau să îi mulțumesc domnului Melintescu Octavian care s-a alăturat echipei noastre. Cu o experiență de peste 20 de ani în domeniul anti-corupției este fix omul de care aveam nevoie pentru a lămuri multe aspecte încurcate din Primăria Sectorului 2. (...) Timpul petrecut de Octavian ca director general adjunct al Direcției Generale Anticorupție ne va ajuta acum să scoatem la lumină toate greșelile trecutului. Și să facem în sfârșit ordine”, preciza într-o postare primarul Radu Mihaiu, în decembrie 2020. Nota lui Melintescu: 2,65 Chiar dacă primarul Radu Mihaiu și-a pus mari speranțe în Octavian Melintescu, acesta a renunțat la tabăra USR pentru a trece în cea a PSD. Se întâmpla în primăvara anului 2022, atunci când i s-a găsit rapid un loc călduț pe funcția de consilier personal al ministrului Sănătății, Alexandru Rafila, unul dintre politicienii care aspiră să preia conducerea organizației PSD București. De atunci Octavian Melintescu a devenit umbra ministrului Alexandru Rafila. La scurt timp, în septembrie 2022, Octavian Melintescu a dat concurs pentru funcția de director al Corpului de Control al ministrului Sănătății, una dintre cele mai importante funcții din minister. Surpriză: a obținut în urma concursului nota de 2,65. Nu a fost cea mai mică notă pentru că un alt candidat a obținut nota 2 "curat". În urma acestui rezultat catastrofal, ministrul Alexandru Rafila a ordonat ca toate rapoartele de control să treacă, totuși, pe la consilierul său personal, pe care le marchează cu „văzut”. Atribuțiile fostului polițist, secrete La solicitarea DeFapt.ro, Ministerul Sănătății a transmis că Octavian Melintescu este angajat cu normă întreagă de opt ore. Conform ultimei declarații de avere, salariul anual al lui Octavian Melintescu este 55.580 lei, echivalentul a aproape 1.000 de euro pe lună. Pe lângă, acesta încasează și pensia specială, care este de aproape trei ori mai mare decât salariul primit acum de la stat. Însă Ministerul Sănătății nu a vrut să transmită care sunt atribuțiile consilierului personal Octavian Melintescu. „Atribuțiile persoanelor numite în funcția de director de cabinet, consilier personal la cabinetul ministrului Sănătății, respectiv, cabinetul secretarilor de stat, sunt stabilite prin fișa postului, anexă la contractual individual de muncă”, potrivit ministerului Sănătății. "Nu mă consider un pensionar special" Contactat de către Defapt.ro, Octavian Melintescu a spus că atribuțiile sale sunt prevăzute de Codul Administrativ. „Codul Administrativ spune că eu îl spijin pe dumnealui, adică chestiuni legate de modul de desfășurare a activităților administrative. Dânsul îmi trasează sarcini legate de activitatea mea, conform fișei postului”, a declarat Octavian Melintescu. Întrebat la ce vârstă a ieșit la pensie și dacă se consideră un pensionar special, Octavian Melintescu a declarat că s-a pensionat la vârsta legală. „Nu mă consider un pensionar special, mă consider un om care am muncit conform atribuțiilor pe care le-am avut în fișa postului și când am putut să ies la pensie, am ieșit conform prevederilor legale”, a mai spus consilierul lui Rafila. Comisăreasa șefă contabilă la Imigrări Octavian Melintescu are o declarație de avere incompletă. De exemplu, nu a menționat terenurile și casa primite ca donație de către soția sa, Maria Melintescu. Bunuri pe care soția sa le-a menționat în ultima declarație de avere depusă în calitate de șefă de cabinet al ministrului liberal Daniel Cadariu. Din documentul citat rezultă că și Maria Melintescu a fost până în iunie 2023 unul dintre pensionarii care cumulează pensia specială cu salariul de la stat. Pensionara Maria Melintescu, cu gradul de comisar șef, a fost contabila șefă la Oficiul Român pentru Imigrări (ORI), instituție care a fost transformată în Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI). De pe funcția de contabil șef a fost promovată direct pe funcția de inspector general adjunct la IGI. Consilieră la Turism Funcție din care s-a și pensionat în anul 2020. Pensia anuală este de 120.000 lei, echivalentul a peste 2.000 de euro pe lună. Dar Maria Melintescu nu a stat mult timp fără loc de muncă pentru că liberalul Traian Berbeceanu, după ce a fost numit prefect al Bucureștiului, a angajat-o pe funcția de consilier. Adică tot la stat. De la Prefectura Municipiului București, Maria Melintescu a fost angajată inițial, la începutul anului 2022, pe funcția de consilier al ministrului Antreprenoriatului și Turismului, liberalul Daniel Cadariu. Ulterior a fost numită director de cabinet al ministrului liberal. Pentru munca prestată în anul 2022, a fost plătită de către statul român cu suma de 60.242 lei. Între timp pensia i-a crescut la 121.320 lei.

Polițist pensionar, numit șef la Mediu (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Polițist pensionar, numit șef la Mediu

Polițist pensionar, numit șef la Mediu. Gheorghe Bacuşcă conduce Comisariatul Judeţean al Gărzii de Mediu Iași din anul 2014, luna septembrie. Polițist pensionar, numit șef la Mediu Potrivit ultimei sale declaraţii de avere, are o pensie de aproape 7.000 de lei, în timp ce salariul depăşeşte acest prag cu câteva sute de lei bune, ajungând la 7.750 de lei. Citește și: Șoferul drogat care a ucis la 2 Mai a fost eliberat de polițiști în noaptea tragediei pentru că petrecea cu odrasle de oameni importanți din Constanța, susține șeful sindicatului polițiștilor Europol Ieşit la pensie din cadrul Ministerului de Interne, fostul adjunct al Secţiei I de poliţie din Iași stă în rândul pensionarilor fericiţi. Are și de ce: îi intră 14.750 de lei în cont lună de lună din cele două surse. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Numărul magistraților pensionați, creștere explozivă (sursa: ziaruldebacau.ro)
Politică

Numărul magistraților pensionați, creștere explozivă. Pensia lor medie a ajuns la 21.583 lei, în majorare cu 250 de lei față de decembrie 2022. Numărul pensionarilor obișnuiți scade

Numărul magistraților pensionați a înregistrat o creștere explozivă în acest an: în iulie 2023, numărul lor ajunsese la 5.309, față de 4.862 în decembrie 2022. Creșterea este de circa 9% în doar șapte luni. În schimb, Institutul Național de Statistică arată că numărul pensionarilor obișnuiți a scăzut cu circa 9.000 în trimestrul I din 2023 față de trimestrul IV din 2022. Citește și: EXCLUSIV Austeritate PSD: Ciolacu și Simonis, cu pantofi italienești identici, de 1.500 USD, la ziua patriarhului Daniel Pensia medie a magistraților a ajuns, în iulie, la 21.583 lei, față de 21.333 lei, în decembrie 2022. În aprilie, INS arăta că numărul mediu de pensionari a fost de 5,004 milioane de persoane în 2022, în scădere cu 75.000 de persoane faţă de anul precedent, în timp ce pensia medie lunară a crescut cu 11,3% până la valoarea de 1.855 lei. Numărul magistraților pensionați, creștere explozivă Numărul total beneficiarilor de pensii de serviciu a fost, în iulie 2023, de 10.310, cu 29 în plus față de luna precedentă, dintre care 6.657 cu contributivitate la bugetul asigurărilor sociale de stat, în creștere față de cei 6.580 din iunie, conform datelor centralizate de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP). Cei 10.310 de pensionari din toate cele șase categorii de beneficiari ai legilor speciale au avut o pensie medie de 9.600 de lei, cu 3 lei mai mult ca în luna anterioară. Categoria de beneficiari care a crescut cel mai mult este și cea care are cea mai mare pensie medie de serviciu și cel mai mare număr de beneficiari de sume de la bugetul de stat. Este vorba de beneficiarii Legii 303/2004 privind statutul procurorilor şi judecătorilor, care cuprinde 5.309 beneficiari, cu 38 mai mulți față de luna anterioară). Aceștia încasează cea mai mare pensie medie de serviciu, de 21.583 lei, din care 19.662 lei cota suportată din bugetul de stat, iar 5.354 de lei din bugetul asigurărilor sociale de stat. În luna iunie, pensia medie era ușor mai mică, respectiv 21.572 de lei.

Tudorel Toader a încasat aproape un milion de lei de la statul român Foto: Inquam/ Octav Ganea
Eveniment

Tudorel Toader a încasat un milion de la statul român

În 2022, fostul ministru al lui Dragnea Tudorel Toader a încasat aproape un milion de lei de la statul român, arată ultima declarație de avere depusă de acesta, în iunie 2023. Cel mai consistent venit salarial: pensia specială, de fost judecător CCR. Tudorel Toader a încasat aproape un milion de lei de la statul român În plus, tot în 2022, el a câștigat peste un milion de lei din activitatea de avocat. Toader a fost unul dintre avocații Elenei Udrea, dar nu pare să fi reușit să o salveze pe aceasta. În declarația de avere din 2022, care cuprinde veniturile din anul fiscal 2021, Tudorel Toader consemna venituri salariale de la stat de doar 750.000 de lei. În 2022. Tudorel Toader a încasat de la stat: 267254 lei - salariu de la universitatea Cuza din Iași. Este o creștere de 3.000 de lei față de anul anterior. Pensie: 312.345 lei. Fără explicații, aceasta a scăzut, era 493.124 lei cu un an înainte „Diferente compensatorii, inclusiv din recalculare VRS”: 397.142 lei În total, el a obținut, de la statul român, 976.741 lei. În mandatul său de ministru al Justiției, el a reușit să o revoce pe Laura Codruța Kovesi de la conducerea DNA. A încercat să-l revoce și pe Augustin Lazăr de la conducerea Parchetului General. Citește și: Judecătorii cer să fie lăsați să muncească până la 70 de ani! Se întâmpla însă în 1932 Tudorel Toader a devenit judecător la Curtea Constituțională în 2006 în timpul guvernării Tăriceanu, fiind propus pentru această funcție de grupul PNL. În 2009, judecătorul a fost fotografiat când a venit la o petrecere organizată de deputatul PNL Relu Fenechiu.

Regii bugetarilor - 14.000 de euro lunar (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Regii bugetarilor - 14.000 de euro lunar

Regii bugetarilor - 14.000 de euro lunar. Cei doi ieşeni din cadrul Curţii Constituţionale se pot considera regii bugetarilor din România. Regii bugetarilor - 14.000 de euro lunar Preşedintele CCR, Marian Enache, şi judecătorul Iulia Scântei ridică 20-30.000 de lei lunar numai din salariu. Leafa de judecător constituţional nu este, însă, singura sursă de venituri şi nici măcar cea mai importantă. Citește și: Judecătorii cer să fie lăsați să muncească până la 70 de ani! Se întâmpla însă în 1932 Indemnizaţia de judecător a lui Enache este depăşită de veniturile din pensii, care au totalizat anul trecut 438.965 lei. Citește și: EXCLUSIV Statul a cumpărat un parc eolian cu 15 milioane de euro, dar nu are drept de proprietate pentru că acesta e ipotecat în favoarea vânzătorului. Tranzacția, la notariatul judecătoarei CCR Scântei Continuarea, în Ziarul de Iași.

Sindicaliștii din poliție cer sporuri mai mari Foto: Digi 24
Eveniment

Sindicaliștii din poliție cer sporuri mai mari

Sindicaliștii din poliție cer sporuri mai mari, nu vor să li se taie pensia specială și nici să muncească mai mult. Ei solicită actualizarea, în cel mai scurt timp posibil sau, cel târziu, la prima rectificare bugetară, a sporurilor, indemnizaţiilor şi a compensaţiei pentru chirie, precum şi prezentarea proiectului noii Legi a salarizării unitare pentru a formula puncte de vedere pertinente pe marginea actului normativ, potrivit unui comunicat al organizaţiei sindicale. Sindicaliștii din poliție cer sporuri mai mari Conform sindicatelor, compensaţia pentru chirie este raportată la o valoare de referinţă din 2009, iar sindicaliştii solicită să fie actualizată în funcţie de cuantumul actual al salariilor în Sistemul de Apărare, Ordine Publică şi Securitate Naţională (SAOPSN). De asemenea, pe lista de revendicări se mai află majorarea normei de hrană şi a normei de echipare, prin raportare la valoarea actuală a indicilor preţurilor/utilităţilor şi la datele statistice furnizate oficial de către INS, privind costul "coşului zilnic". Sindicaliştii au făcut referire şi la majorarea, la procentul maxim prevăzut în Legea-cadru 153/2017, a sporului de suprasolicitare neuropsihică acordat în prezent beneficiarilor din MAI, prin raportare la volumul, complexitatea şi riscurile profesionale ale muncii de poliţie şi la incompatibilităţile sau la interdicţiile poliţiştilor judiciarişti, care sunt asimilaţi din acest punct de vedere cu magistraţii. Pe lista de revendicări se mai află un nou Statut al poliţistului, dată fiind perimarea actualei legi, în vigoare - în cea mai mare parte - de peste 20 de ani, răstimp în care am devenit stat membru UE şi NATO. Polițiștii vor pensii ca-n NATO Totodată, s-a solicitat reglementarea Ghidului carierei poliţistului, pentru a asigura predictibilitate în profesie, accederea corectă în funcţii, stabilitate pe post, obţinerea gradelor profesionale la termene rezonabile şi în condiţii obiective etc. Pe de altă parte, sindicaliştii au solicitat scoaterea pensiilor militare din PNRR, "unde au fost asimilate, fără temei, de către guvernarea din 2020-2021, cu cele 6 sisteme de pensii de serviciu gestionate de Casa Naţională de Pensii Publice". Citește și: La un spital aflat în prag de faliment, directorul financiar are 28.000 lei pe lună. Rafila, acum 15 zile: „Un director financiar într-un mare spital are în jur de 3.000 de lei salariu” „Sperăm că Guvernul actual nu va ignora o realitate evidentă: pensiile militarilor şi poliţiştilor din statele NATO/UE datează de foarte mulţi ani şi sunt fundamentate pe riscurile profesionale, complexitatea şi importanţa socială a misiunilor derulate în interes naţional, european şi internaţional, pe speranţa de viaţă mai redusă faţă de alte domenii de activitate, pe incompatibilităţile si interdicţiile impuse prin lege etc", se precizează în comunicatul Federaţiei Sindicatelor Naţionale ale Poliţiştilor şi Personalului Contractual (FSNPPC).

O pensie "normală" de 21.000 lei (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

O pensie "normală" de 21.000 lei

O pensie "normală" de 21.000 lei. În "Top 10 al celor mai mari pensii din judeţul Iaşi plătite din bugetul asigurărilor sociale (pensii contributive)", primul încasează lunar aproape 26.000 de lei (cca 5.300 euro). O pensie "normală" de 21.000 lei Iar ceilalţi nouă, peste 14.000 de lei (cca 2.850 euro) pe lună, cifre brute, conform datelor centralizate de Casa Judeţeană de Pensii (CJP) Iaşi. Mai exact, un cetăţean are asigurată o bătrâneţe fără griji după ce a muncit o viaţă întreagă pe o leafă mai mare de zeci de ori faţă de media pe ţară, încasând în prezent o pensie de 25.796 de lei (locul 1, după reţinerea impozitului şi CASS: 21.454 lei net) Citește și: Judecătorul Danileț, atacat dur online pentru că a expus veniturile imense ale sindicaliștilor din învățământ: între 21.000 și 44.000 de lei lunar Un altul are o pensie de 17.441 de lei (locul 2). A treia cea mai mare pensie pe bază de contributivitate din judeţul Iaşi se ridică la 17.392 de lei. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Sora procurorului Horodniceanu, pensie 25.000 lei (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Sora procurorului Horodniceanu, pensie 25.000 lei

Sora procurorului Horodniceanu, pensie 25.000 lei. Ruda vicepreședintelui CSM îşi cere înapoi banii reţinuţi din pensia sa specială. Sora procurorului Horodniceanu, pensie 25.000 lei Fost procuror ea însăşi, Diana Horodniceanu a chemat în judecată Guvernul, reclamând impunerea, printr-o ordonanţă de urgenţă, a contribuţiilor de asigurări de sănătate şi a impozitului pe venit asupra pensiei. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Procesul va începe pe 21 iunie, dar Guvernul pare să se fi predat deja. Cele trei pagini ale întâmpinării depuse la dosar nu combat practic în niciun fel argumentele petentei. Citește și: EXCLUSIV Primarul Minea de la Chiajna a ascuns 14 case și terenuri: a declarat doar opt, dar DNA i-a pus sechestru pe 22. Edilul a finanțat ilegal clubul de fotbal Concordia cu 45 de milioane de lei de la buget Mai mult, o notă a Secretariatului General al Guvernului anticipează o avalanşă de soluţii favorabile foştilor magistraţi. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Pensii de boală doar contra șpagă (sursa: monitorulbt.ro)
Justiție

Pensii de boală doar contra șpagă

Pensii de boală doar contra șpagă. Procurorii au menţionat în rechizitoriu că femeia lua drept şpagă, pe lângă bani, orice îi putea aduce petentul: caş, băutură, cafea, un miel, o găină, ba până şi un pat tip recamier. Pensii de boală doar contra șpagă În momentul descinderii la locuinţa doctoriţei, anchetatorii au găsit teancuri de bani peste tot în casă. În timp, doctoriţa a devenit expertă în tergiversarea procedurilor de judecată. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Pe parcursul procesului, unul dintre avocaţii care au reprezentat-o, dar şi șapte dintre oamenii de la care luase mită au decedat. Citește și: EXCLUSIV Loteria Română scoate la vânzare 6.260 de „păcănele” achiziționate în 2013 și niciodată folosite. Acestea ar fi putut aduce venituri de un miliard de euro Până la urmă, femeia s-a ales cu o condamnare, dar a scăpat de al doilea proces, desfăşurat la Iaşi, iar sumele recuperate au fost infime. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Pensiile speciale, răspândite în toată Europa (sursa: Facebook/European Commission)
Economie

Pensiile speciale, răspândite în toată Europa

Pensiile speciale, răspândite în toată Europa. Majoritatea țărilor din Uniunea Europeană au scheme de beneficii, destinate unor anumite categorii profesionale, care prevăd un prag mai mic de vârstă pentru pensionare și avantaje financiare. Pensiile speciale, răspândite în toată Europa Extra-beneficiile sunt acordate fie sub forma unor pensii mai mari decât cele obișnuite, fie prin adaosuri, prin subvenții lunare, acordate pe viață. În unele cazuri, aceste pensii speciale pot fi și moștenite. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Potrivit celor mai recente date europene, Portugalia și România sunt pe primele locuri în Uniunea Europeană, având cele mai multe categorii profesionale care beneficiază de aceste scheme. La polul opus se situează Suedia, țară care nu oferă nici o formă de pensie "de lux", bazată pe statutul profesional. Cum majoritatea acestor tratamente preferențiale au fost introduse cu mult timp în urmă, din motive care azi sunt din ce în ce mai greu de justificat, tendința reformelor naționale din țările Uniunii Europene este de le a elimina. Pensie specială acordată doar 20 de ani Recent, presa din Portugalia a dezvăluit că în propunerea pentru bugetul statului din 2023 sunt incluse, pe lângă pensiile speciale, și subvențiile pe viață acordate foștilor politicieni și magistrați, care vor costa statul portughez 8,63 milioane de euro. Ce sunt aceste subvenții? Între 1985 și 2005, funcționarii guvernamentali și deputații (precum și judecătorii Curții Constituționale) aveau dreptul la o subvenție pe viață din momentul în care împlineau opt sau 12 ani în funcție (consecutivi sau interpolați), indiferent de vârstă. Subvenția lunară pe viață se calculează în cotă de 4% din salariul de bază, pe an de serviciu, corespunzătoare datei încetării funcției, în limita a 80% și poate fi acumulată cu alte pensii și venituri. Se plătește prin CGA (Caixa Geral de Aposentação, Fondul de pensii al funcționarului public) și, de la vârsta de 60 de ani a beneficiarului, suma se dublează. În 2005, la inițiativa Guvernului condus de José Sócrates, dreptul la subvenția pe viață a fost revocat, însă fără efecte retroactive. Prin urmare cei care o primeau deja o primesc în continuare. Și oricine avea la acel moment dreptul la subvenția pe viață (adică împlinise deja opt sau 12 ani în funcție) mai avea dreptul să o solicite – fapt ce a provocat în 2005 o goană după aceste subvenții, numărul beneficiarilor crescând substanțial. 35 de grupuri profesionale cu extra-pensii Potrivit unor date ale CGA din 2022, în Portugalia există 35 de grupuri de regimuri speciale de pensionare, printre care judecătorii, militarii sau instituțiile publice – precum Banco de Portugal. Însă nu toate detaliile privind meseriile incluse în aceste regimuri sunt cunoscute publicului, CGA invocând "confidențialitatea datelor". O pensie specială poate reflecta, în mare măsură, un salariu foarte mare, însă regulile diferă, fie în numărarea anilor de vechime în muncă (care în cazul magistraților se dublează), fie în formula de calcul. Astfel, beneficiarii unor pensii speciale nu sunt doar cei care și plătesc taxe mari. "Un militar poate poate intra în rezervă la vârsta de 50 de ani, poate primi și pensie, dar și salariul pentru cei cinci ani anteriori pensionării, iar asta reprezenta un avantaj de multe mii de euro, chiar dacă pensia în sine nu e mare", comentează Jorge Bravo, specialist în asigurări sociale și profesor la Nova IMS. În Portugalia, judecătorii și procurorii sunt categoriile profesionale care beneficiază de cele mai mari pensii – peste 6.290 de euro. Cei care optează pentru pensionare, cale preferată de mulți, pot avea o pensie echivalentă cu ultimul lor salariu, pensia actualizându-se pe măsură ce crește numărul personalului activ. Pensie mai mare decât salariul, în Portugalia Până în 2020, existau și mai multe avantaje, pentru judecătorii care se pensionau și care aveau de câștigat la pensie mai mult decât dacă ar fi lucrat, deoarece calculul pensiei excludea taxele (azi 11%), pensia devenind astfel mai mare decât salariul. Azi, regulile pentru o pensie specială sunt apropiate de cele ale regimului general în ceea ce privește vechimea în muncă, însă nu și a beneficiilor financiare. Iar pentru unele funcții, cum ar fi Președintele Curții Supreme Administrative, fiecare an de vechime se dublează. "Judecătorii Curții Constituționale beneficiază de cea mai favorabilă schemă de pensii aplicabilă funcționarilor publici", se arată în legea organică a TC (Tribunal de Contas, Biroul de audit), căci oferă avantaje atât în accesarea pensiei, cât și în calculul acesteia. Legea stabilește că, în cele șase luni de la încetarea funcției, judecătorii "pot solicita pensionarea voluntară din acea funcție". Iar condițiile pentru a putea face acest lucru, unice printre regimurile pensiilor speciale în vigoare, prevăd că judecătorii au nevoie doar de zece ani de serviciu, consecutivi sau interpolați, și să îndeplinească mandatele până la final. Militari și polițiști Pensia este egală cu remunerația unui judecător consilier în serviciu activ, dedusă din contribuția la CGA. Regulile mai prevăd că pensia crește în aceeași proporție cu salariul judecătorilor în funcție. Astfel, cu doar un deceniu de muncă, aceștia pot primi o pensie egală cu ultimul salariu, care va urmări evoluția salariului actual. În prezent, în Portugalia, printre beneficiarii regimurile care generează pensii avantajoase (peste 5.000 de euro) se mai numără militarii sau polițiștii, dar și directorii de școli private care, în anii 1980 și 1990, au încheiat contracte cu statul și și-au văzut pensiile echivalate, printr-o lege din 1987, cu cele ale funcției publice de atunci (pensia lor fiind egală cu ultimul salariu). Trei sisteme de pensii, plus cele speciale, în Franța În prezent, în Franța, statul cheltuiește aproape șase miliarde de euro pe an pentru schemele de pensii speciale acordate angajaților EDF (Électricité de France), Engie, SNCF (La Société nationale des chemins de fer français) și RATP (Régie autonome des transports parisiens) În Franța, există trei sisteme majore de securitate socială. În primul rând, schema generală, care privește aproximativ 80% dintre lucrători, în principal salariați din sectorul privat. Apoi, sistemul agricol de care depind angajații agricoli și fermierii. Și, în sfârșit, schema pentru lucrători independenți și neagricoli. Însă, pe lângă aceste trei scheme principale de asigurări sociale, există și un alt pilon major - cel al schemelor speciale. Acestea datează din 1946 și vizează profesii sau companii foarte specifice, funcționând în baza unor reguli diferite de cele ale celorlalte sisteme majore de securitate socială. De la lucrători în gaze până la Operă În Franța schemele pentru pensiile speciale pot fi clasificate în trei categorii principale: serviciul public, companii și organisme publice și categorii diverse (precum angajații Operei Naționale din Paris). În detaliu acestea sunt destinate funcționarilor publici, Banque de France, RATP, SNCF, minelor, personalului Operei Naționale din Paris și al Comédie Française, angajaților porturilor din Paris și Bordeaux, marinarilor din Instituția Națională a Invalizilor Navali, Cultelor, Grefierilor și Notarilor, Senatului parlamentar, angajaților Adunării Naționale, EDF și GDF (pentru Industriile Electrice și Gaze), lucrătorilor din unitățile industriale de stat și agenților autorităților locale. Angajații din aceste domenii au posibilitatea de a se pensiona înainte de vârsta legală de 62 de ani. Astfel, în timp ce în 2017, vârsta medie de pensionare era de 63 de ani în regimul general, aceasta a fost de 57,7 ani pentru angajații din domeniul industriilor Electrice și Gaze, 56,9 ani pentru cei din SNCF și 55,7 ani pentru angajații RATP. Pentru profesiile care implică un grad ridicat de risc, vârsta de pensionare scade și mai mult - polițiștii, controlorii de trafic aerian, gardienii, șoferii RATP sau SNCF, lucrătorii de la canalizare pot pleca de la vârsta de 52 de ani. Gunoierii, asistenții medicali sau chiar vameșii au posibilitatea de a ieși la pensie la vârsta de 57 de ani. Și financiar, schemele speciale prevăd condiții mai avantajoase, deoarece calculul pensiei nu se realizează în funcție de cele mai bune 25 de salarii, precum prevede schema generală, ci în mod diferit, în funcție de profesie. De exemplu, pentru grefieri sau notari, se iau în calcul cele mai bune salarii din zece ani de muncă, pentru marinari, ultimii trei ani, iar pentru funcționarii publici sau feroviari, ultimele șase luni. În plus, pensiile speciale pot fi moștenite - moștenitorii beneficiarului unei pensii speciale având dreptul să primească, pe toată perioada vieții, jumătate din valoarea acesteia. Macron a reformat doar 7% din pensiile speciale În 2022, președintele Macron susținea eliminarea pensiilor speciale invocând faptul că acestea țin de trecut, iar motivele care au stat la baza înființării acestora "nu se mai potrivesc realității țării". Anul acesta, în plin tumult al reformei pensiilor, Senatul a votat eliminarea mai multor scheme speciale. În fapt, s-a decis doar eliminarea beneficiilor angajaților din domeniul electricității și gazelor, ai RATP-ului și câteva micro-scheme, precum cea aplicată angajaților Banque de France sau a Consiliul Economic, Social și de Mediu (Cese) – care reprezintă doar 7% din membrii tuturor schemelor speciale. În vizor nu au intrat marile schemele speciale destinate funcționarii publici, care prind cea mai mare parte a pensiilor speciale. În plus, reforma nu se va aplica actualilor beneficiari ai acestor scheme, protejați de celebra "clauză a bunicului" (expresie folosită pentru a descrie implementarea în viitor a unei reforme, fără ca aceasta să aibă impact în prezent), ceea ce înseamnă că primele "roade" se vor vedea după aproximativ patruzeci de ani și chiar mai mult, luând în calcul și moștenitorii acestor pensii speciale. În Germania, funcționarii publici sunt regi Nici în Germania nu există un sistem unificat de pensii, funcționarii publici federali beneficiind de o schemă de pensii diferită de sistemul general. Chiar dacă, din 2005, toate beneficiile legate de vârsta de pensionare au dispărut, spre deosebire de alți angajați care trebuie să plătească contribuții de asigurări sociale de aproximativ 20%, funcționarii publici sunt scutiți de orice contribuție. În plus, pensia funcționarilor publici reprezintă aproximativ 72% din salariul lor brut de muncă, ceea ce este peste media din sectorul privat, iar dacă un funcționar public activează în serviciu doar cinci ani, acesta are dreptul la o pensie minimă, în valoare de 1.897 de euro. Potrivit noilor cifre guvernamentale, în Germania pensiile generoase ale funcționarilor publici sunt aproape imposibil de obținut pentru angajații obișnuiți, care cotizează toată viața la fondul de pensii, pensia unui funcționar public putând ajunge la 5.018 euro. Belgia vrea eliminarea pensiilor speciale Chiar dacă până azi pensiile speciale au fost subiect tabu în Belgia (după cum le numește premierul Alexander De Croo), acestea trebuie luate în discuție în cadrul reformei pensiilor, pe care guvernul belgian își propune să o definitiveze până în vară. Potrivit lui De Croo, vârsta pivot de pensie a militarilor sau a angajaților SNCB (Société Nationale des Chemins de fer Belges), de 55 sau 58 de ani, "nu are sens și trebuie să trecem la un sistem corect". Citește și: Averea totală a oligarhilor ruși a crescut în 2022 cu 152 de miliarde de dolari (Forbes) Însă, în Belgia, nu doar militarii sau șoferii SNCB beneficiază de pensii speciale, ci și funcționarii publici, minerii, personalul de zbor din aviația militară, angajați ai RATP sau chiar jurnaliștii, și nu este vorba doar despre vârsta de pensionare, ci și de beneficii financiare. În cazul angajaților funcționarilor publici și ai angajaților RATP, cuantumul pensiei se calculează luând în considerare ultimele șase luni de salariu, față de cei mai buni 25 de ani din sectorul privat. CRP, fondul de pensii pentru agenții RATP, este în mare parte deficitar. În 2023, statul îi va plăti o subvenție de 810 milioane euro pentru a-l menține în echilibru, după ce în 2022 l-a subvenționat cu 753 milioane euro. Modelul suedez are regrete Deși Suedia, o țară care nu oferă pensii de lux bazate pe statutul profesional este dată de multe ori ca exemplu în ceea ce privește reforma sistemului de pensii, Karl Gustaf-Scherman, inițiatorul acestei reforme a declarat recent că "modelul suedez nu trebuie copiat", căci va sărăci populația în vârstă. Realizată în urmă cu 20 de ani, reforma a împins vârsta pivot de pensionare la 65 de ani, însă potrivit lui Scherman, suedezii nu pot munci până la acea vârstă, pentru a primi o pensie completă. Drept urmare se pensionează anticipat, primind o pensie redusă, confruntându-se în prezent cu pericolul sărăciei. Potrivit unui studiu din 2019 al fondului suedez de pensii, 72% dintre bărbații pensionari și 92% dintre femeile pensionare se confruntă cu lipsuri, din cauza unei pensii reduse, puterea de cumpărare, după reforma sistemului, fiind în plină cădere.

Date șocante despre pensiile ne-speciale Foto: Facebook Marius Budăi
Eveniment

Date șocante despre pensiile ne-speciale

După 35 de ani de muncă, un pensionar obișnuit are o pensie de circa 45% din salariu, arată un studiu al Asociației Analiștilor Financiar-Bancari. Pe de altă parte, în sistemul pensiilor speciale, după circa 25 de ani de muncă unii beneficiari primesc sume mai mult decât ultimul salariu. Date șocante despre pensiile ne-speciale „La un calcul simplu, fără a ține cont și de valoarea în timp a banilor, o persoană activă este taxată cu 21,25% din salariu pentru sistemul public de pensii, pentru o perioadă de 35 de ani, iar apoi primește ca pensie aproape 45% din salariu. În aceste condiții, primește în jur de 55%-60% din suma contribuită pe parcursul vieții active. Daca este luată în considerare și valoarea în timp a banilor, suma primită (ca procent din contribuții) este și mai mică”, se arată în studiu. Citește și: Pensiile speciale reprezintă 10% din cheltuielile cu asistența socială din bugetul asigurărilor sociale de stat. În total, anul acesta, acestea vor consuma 12,4 miliarde de lei Studiul arată că, în caz de deces al contributorului, banii cotizați la Pilonul I rămân (sunt) proprietatea statului, acesta neavând nicio obligație față de moștenitori. Pentru a recupera contribuțiile la Pilonul I, de-a lungul celor 35 ani de contribuție e nevoie de o speranță de viață de 88 ani, ce depășește cu 14 ani durata medie de viață în România. Astfel, contribuțiile de asigurări sociale sunt de fapt o taxa pe muncă, nu un beneficiu pentru contributor. Studiul recomandă viitorilor pensionari să economisească, pentru a evita impactul pensiilor mici, mai ales în anii care vor veni. Citește și: Fost președinte al Consiliului Fiscal: Avem o problemă serioasă în piaţa muncii, abuz de pensii speciale la vârste foarte mici, oameni pentru care statul a cheltuit resurse însemnate „Iar o abordare prudentă este ca de la generația X în jos (persoanele născute în intervalul 1961 – 1980), în planificarea comportamentului de economisire și de investiții, să considere că pensia publică va fi foarte mică în raport cu nevoile financiare la pensionare și va asigura doar un nivel minim de subzistență”, scriu autorii studiului.

Pensia şi salariul minim, insuficiente pentru un kilogram de vită Foto: Twitter Nicolas Maduro
Internațional

Pensia şi salariul minim, insuficiente kilogram de vită

Pensia şi salariul minim din Venezuela sunt insuficiente pentru a cumpăra un kilogram de carne de vită, relatează EFE. Un kilogram de carne de vită se vinde, la Caracas, cu 8-10 dolari pentru un kilogram, în timp ce salariul minim pe economie şi pensiile din Venezuela sunt echivalentul a 7,59 dolari pe lună. Pensia şi salariul minim, insuficiente pentru un kilogram de vită Acest venit - perceput de peste 5 milioane de oameni - a scăzut miercuri la 7,59 de dolari la cursul oficial, după ce a fost echivalentul a 29,68 de dolari în martie, când guvernul a aprobat majorarea salariului şi a pensiei, ultima decretată până în prezent. Salariul nu a fost îndeajuns în această miercuri nici pentru a cumpăra un kilogram de brânză de bivoliţă, care se vindea cu 8,43 de dolari, dar a fost suficient pentru a cumpăra o cutie de 30 de ouă, echivalentul a 5,75 de dolari. În prezent, o familie de 5 persoane are nevoie de echivalentul a peste 470 de dolari pe lună pentru a-şi permite coşul alimentar de bază, potrivit estimărilor Centrului de Documentare şi Analiză Socială al Federaţiei Profesorilor din Venezuela (Cendas-FVM). Aprecierea dolarului, care a fost de 52% în decembrie, îi afectează în principal pe venezuelenii care continuă să câştige în moneda locală - bolivarul -, care în această lună s-a devalorizat cu 34% faţă de moneda americană. Citește și: CCR-2022, unde toți judecătorii au dreptul la pensie specială și o pot cumula cu salariul, trece peste decizia CCR din 2010 și decide că pensiile „de serviciu” nu pot fi diminuate sub nici o formă Nemulţumirea clasei muncitoare, nu doar din cauza salariilor mici, ci şi din cauza scăderii condiţiilor de muncă, s-a reflectat în protestele pe care organizaţiile sindicale le-au declanşat în acest an. Potrivit ONG-ului Observatorul Venezuelean privind Conflictele Sociale (OVCS), în noiembrie au avut loc 499 de manifestaţii, multe dintre ele cu participarea lucrătorilor publici şi a pensionarilor, care au denunţat "puterea scăzută de cumpărare" a salariilor şi pensiilor "pe fondul fluctuaţiilor zilnice ale dolarului''. ?? | Venezuela after 23 years of socialism:- 82% generalized poverty- 7 million Venezuelans expelled- More than 350,000 violent deaths- Loss of more than 80% of GDP since 2012- There are no electionsA model that they want to be replicated on the continent. @EmmaRincon pic.twitter.com/9GhTrAyJkf— Michael Welling (@WellingMichael) December 29, 2022 Venezuela are cele mai mari rezerve de petrol din lume, estimate la circa 300 miliarde de barili. România are rezerve de 0,6 miliarde de barili de petrol.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră