joi 29 ianuarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: pensie

110 articole
Eveniment

A lucrat uraniu radioactiv, Guvernul spune pensia sa ar trebui tăiată

Un pensionar a lucrat zeci de ani cu uraniu radioactiv, iar acum Guvernul îi spune că pensia sa ar trebui tăiată cu 36%. Totuși, pensia nu va fi tăiată, ci înghețată. Citește și: Un deputat PNL, apropiat de Bolojan, atac extrem de dur la conducerea partidului: „Coaliția cu PSD a adus stabilitatea băltirii” În situații asemănătaore sunt circa 6.500 de foști angajați ai companiei uraniului. A lucrat cu uraniu radioactiv, Guvernul spune că pensia sa ar trebui tăiată Gabriel Farnas, președinte al Sindicatului Exploatare - Preparare Uraniu,a prezentat pentru DeFapt.ro o decizie de recalculare a pensiei. Farnas a contribuit la pensie peste 34 de ani. Alți peste nouă ani au fost adăugați fiindcă a lucrat în condiții grele. Până la recalculare, pensia lui Farnas era de 6.956 de lei. Acum, recalcularea arată că el ar merita doar 4.370 de lei. Totuși pensia sa nu va fi redusă, ci înghețată până va fi egală cu cei care au un număr identic de puncte. DeFapt.ro a scris la 12 august despre uriașa pensie specială a unui fost „tablagiu”, pensionat la 42 de ani și pe care PSD l-a pus secretar de stat la Interne.

A lucrat cu uraniu radioactiv, Guvernul spune că pensia sa ar trebui tăiată Foto: Pro TV
Nu toți pensionarii au pensii recalculate (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Nu toți pensionarii au pensii recalculate

Nu toți pensionarii au pensii recalculate. Recalcularea pensiilor este în plină desfășurare, cu deciziile primei etape fiind distribuite de poștași până pe 30 august. Nu toți pensionarii au pensii recalculate Maria Andronache, directoarea Casei Județene de Pensii Iași, spune că pensiile nu scad în urma recalculării în prima etapă, chiar dacă rezultă o valoare mai mică. Citește și: Cum este influențată pensia recalculată de anii de armată și de cei de facultate. La ce trebuie să fie atenți pensionarii Sunt aproximativ 160.000 de pensionari în județul Iași, dintre care aproape 151.000 beneficiază de recalcularea drepturilor de pensie. Majoritatea pensionarilor care nu beneficiază de recalculare provin din fostul sistem de pensii al agricultorilor. Explicația: legea prevede că pensiile stabilite în fostul sistem de pensii pentru agricultori și alte drepturi de asigurări sociale acordate agricultorilor înainte de 1 aprilie 2001 sunt exceptate de la recalculare. A doua etapă a recalculării va începe pe 1 septembrie 2024 și se va încheia pe 1 februarie 2025. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Armata și facultatea cresc pensia recalculată (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Armata și facultatea cresc pensia recalculată

Armata și facultatea cresc pensia recalculată. Anii de facultate și serviciul militar influențează pensia, potrivit oficialilor Casei de Pensii. Armata și facultatea cresc pensia recalculată Pentru pensionarii care beneficiază de recalcularea pensiei, anii de facultate și perioada de serviciu militar sunt incluse în calculul pensiei. Citește și: Statul păgubește peste un milion de pensionari: aceștia nu pot obține adeverințe de vechime de la Arhivele Naționale, documentele sunt prea scumpe În schimb, masteratul nu este luat în considerare deoarece nu reprezintă stagiu de cotizare, iar doctoratul este inclus doar în anumite condiții. Facultatea urmată în străinătate nu este recunoscută pentru calculul punctajului de pensie în România. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Recalcularea pensiilor va genera multe nemulțumiri (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Recalcularea pensiilor va genera multe nemulțumiri

Recalcularea pensiilor va genera multe nemulțumiri. Pensionarii nemulțumiți de pensia recalculată se pot adresa iniţial Casei de Pensii pentru a primi explicaţii cu privire la decizia de recalculare. Recalcularea pensiilor va genera multe nemulțumiri Sau pot face contestaţie în termen de 45 de zile de la comunicare la instanţa judecătorească competentă. Citește și: I se spune „Mistrețul”: fără nici un venit declarat, dar milionar în euro, posesor de mașini de lux, latifundiar, primar PSD timp de 16 ani, arestat pentru că sechestra oameni la una din fermele lui Șeful Casei Naționale de Pensii Publice, Daniel Baciu, crede că pensiile au fost recalculate corect. Totuși, el recunoaște că există posibilitatea de contestare a acestor decizii, dar că asta ar trebui să fie o ultimă opțiune. Pentru a vedea cum și unde se poate contesta decizia de recalculare a pensiei, beneficiarii trebuie să se uite la mențiunile din subsolul deciziei, care ar trebui să conțină informații despre termenul și modalitatea de contestare. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Pensionat "special" la 40 de ani (sursa: Facebook/Alina Gorghiu)
Investigații

Pensionat "special" la 40 de ani

Liberala Alina Gorghiu, ministra Justiției, este consiliată în cele mai fierbinți probleme juridice de unul dintre cei mai tineri pensionari speciali din țară: Florin Bălăceanu. Citește și: EXCLUSIV Cariera fantastică a „tablagiului” cu Academia de Poliție, pensionar special la 42 de ani: ajutor de șef de post de comună, Pașapoarte, spion, membru PSD, secretar de stat la Interne Fost comisar șef de poliție, Bălăceanu s-a pensionat "special" la 40 de ani, iar statul îi plătește acum o pensie anuală de 150.000 lei, echivalentul a peste 30.000 de euro. Adică de două ori mai mult decât salariul anual pe care îl primea înainte de pensionare. Acum, fostul comisar cumulează pensia specială cu salariul primit de la Ministerul Justiției. Înainte de a ajunge în slujba Alinei Gorghiu, Florin Bălăceanu l-a consiliat pe procurorul Nicolae Andrei Solomon în activitatea acestuia de la Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Magistrații de la CSM îl suspectau neoficial că îi filează, dar Florin Bălăceanu a precizat pentru DeFapt.ro că nu avea nici o legătură cu astfel de practici. Pensionat "special" la 40 de ani Florin Bălăceanu este un personaj discret în lumea justiției. În 2017, era încadrat ca ofițer de poliție judiciară la Direcția de Investigații Criminale a Poliției Române, dar era detașat la Direcția Națională Anticorupție – Structura de Combatere a Corupției. Atunci avea 39 de ani, era comisar șef și primea un salariu anual de 72.000 lei. În vara anului 2018, la vârsta de 40 de ani, și-a depus actele de pensionare. Nici nu s-a uscat bine cerneala pe cererea de pensionare specială că Bălăceanu a și fost angajat pe funcția de consilier la Consiliul Superior al Magistraturii. Pensia specială anuală: 150.000 de lei Conform unei declarații de avere depuse în septembrie 2019, Florin Bălăceanu a menționat că pentru perioada ianuarie – mai 2018, timp în care a fost detașat la DNA, primise un salariu de 57.000 lei. De la Direcția de Investigații Criminale, primise 6.300 lei pentru perioada mai – iunie. În total, în primele șase luni ale anului 2018, a primit un salariu de 63.300 lei. Iar pentru perioada iulie – decembrie 2018 a primit o pensie specială de 65.400 lei. Pensia aferentă anului 2019 a fost de 132.000 lei. Apoi, în 2020, i-a crescut pensia la 136.800 lei, în timp ce încasa de la CSM 71.000 lei. Pensia specială i-a crescut la 142.992 lei în anul 2022, iar în 2023, la 150.000 lei. Dublu față de salariul menționat în declarația de avere din 2017. "Era un pic imoral ținând cont de vârsta mea fragedă" La solicitarea DeFapt.ro, Florin Bălăceanu a explicat că s-a pensionat la vârsta de 40 de ani cu gradul de comisar șef. "Nu pot să afirm decât un singur lucru. Părăsirea mea a sistemului a fost un act unilateral, chiar dacă pare că a fost un pic imoral, dar a fost perfect legal. A fost un anumit context, mai mulți factori care țin strict de persoana mea și de relațiile mele. Nu aș dori să dezvolt acest subiect. Ține de latura personală și profesională. Era un pic imoral ținând cont de vârsta mea fragedă, de experiența care putea să fie în continuare în beneficiul poliției. Îmi place să cred că de experiența mea s-a beneficiat și se beneficiază în sistemul de justiție. De fapt și Poliția este o rotiță în angrenajul urmăririi penale. Dar am ales să nu mă mai valorific în Poliție", a explicat Florin Bălăceanu. Consilier al vicelui CSM La Consiliul Suprem al Magistraturii, Bălăceanu l-a consiliat pe procurorul Nicolae Andrei Solomon. Acesta din urmă a fost vicepreședintele Consiliului Suprem al Magistraturii până în ianuarie 2023. Apoi, fostul comisar a fost luat sub aripa protectoare a liberalei Alina Gorghiu, ministra Justiției, care l-a angajat pe funcția de consilier personal. Pentru munca prestată în slujba Alinei Gorghiu, Florin Bălăceanu a primit în anul 2023 nu mai puțin de 85.994 lei, bani pe care îi cumulează cu pensia specială. Întrebat ce atribuții i-a dat Gorghiu, consilierul Florin Bălăceanu a spus că ministra "încearcă să valorifice experiența mea profesională pe linia de urmărire penală, pe partea de relație cu sistemul judiciar. Pe partea pe care mi-am desfășurat activitatea, pe partea de legislație". Neagă că ar fi fost informator în CSM Surse din cadrul CSM susțin, sub protecția anonimatului, că mai mulți magistrați îl bănuiau pe Florin Bălăceanu că a fost angajat special pentru a obține informații compromițătoare despre ei. Dar fără a avea vreo dovadă în sensul acesta. Întrebat despre acest aspect, Florin Bălăceanu a negat orice implicație. "Dacă ar fi fost vreo anchetă penală pe la CSM, aș fi putut eu să spun? Eu aveam biroul pe același etaj cu domnul Mateescu (Bogdan Mateescu, președintele CSM - n.r.). Dânsul, ca să plece din clădire, trebuia să treacă prin fața biroului meu", a precizat Florin Bălăceanu.

Deputat un mandat, vrea pensie specială (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Politică

Deputat un mandat, vrea pensie specială

Deputat un mandat, vrea pensie specială. Foștii parlamentari beneficiază, după împlinirea vârstei standard de pensionare, de o indemnizație care poate ajunge și la 80% din indemnizația primită în mandat. Deputat un mandat, vrea pensie specială Este vorba de 40%, 60% sau 80% din indemnizația medie din ultimul an de activitate, în funcție de numărul de mandate. Citește și: Eternul bugetar Rafila, avere impresionantă: deține în conturile bancare, în investiții și sub formă de împrumuturi peste șapte milioane de lei La ora actuală, bonusul la pensie este cuprins între 2.000 și 11.000 de lei net. Unul dintre cei mai vehemenți critici ai privilegiilor acordate aleșilor s-a alăturat și el, într-un final, celor care vor să profite de drepturile considerate de mulți prea generoase acordate de stat foștilor parlamentari. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Averea fabuloasă acumulată de procurorul folosit ca să o hăituiască pe Kovesi Foto: presshub
Eveniment

Averea fabuloasă procurorul folosit ca să o hăituiască pe Kovesi

Averea fabuloasă acumulată de procurorul din Darabani folosit de regimul Dragnea ca să o hăituiască pe Laura Codruța Kovesi, după ce a fost pensionat la Curtea Constituțională (unde cumulează pensia cu salariul): Gheorghe Stan și-a cumpărat, în 2024, un apartament de aproape 140 mp într-o frumoasă stațiune de pe coasta Mediteranei, în Spania. Citește și: De ce Sorin Grindeanu este direct responsabil de dezastrul din Transporturi: de la haosul de pe Otopeni și de la Tarom, la CFR-ul falit și închiderea haotică a Văii Oltului În 2019, când PSD l-a transferat de la secția specială de anchetare a magistraților - unde i-a făcut lui Kovesi mai multe dosare - Stan nu avea nici o locuință, nici un ban în conturile bancare, ci doar datorii de circa 17.000 de euro. Averea fabuloasă acumulată de procurorul folosit ca să o hăituiască pe Kovesi Gheorghe Stan s-a pensionat la 49 de ani. Însă în același an, 2023, el s-a căsătorit, iar darul de nunță a fost de 90.000 de euro - potrivit declarației de avere. La nunta sa au fost invitați, printre alții, Lia Savonea și Daniel Grădinaru (ambii, judecători la ICCJ, la secția penală), Mihai Chirica - primarul Iașiului sau Alex Florența, procurorul general al României, relata ReporterIS.ro În declarația de avere din 2024, Stan - care s-a pensionat și cumulează pensia specială cu salariul - arată că și-a cumpărat un apartament de 137,5 mp în Calahonda, în sudul Spaniei, la litoralul mediteranean. El nu are nici o locuință în România. Fostul procuror are două mașini Audi și a beneficiat, în anul fiscal 2023, , de la stat de multiple venituri: pensie și “diferențe restante de pensie“ de circa 354.000 de lei drepturi salariale de peste 473.000 de lei, de la CCR “compensare“ concediu de odihnă neefectuat în 2022 de 59.283 de lei În total, Stan a primit, în anul fiscal 2023, circa 880.000 de lei, o medie de 73.500 de lei pe lună. Actualul judecător la CCR are și încasări de aproape 200.000 de lei din pensia privată. Gheorghe Stan, născut în 1974, a făcut o facultate de drept privată, a fost consilier juridic la S.C. Agro Transport S.A. Bacău, între 1998 și 1999, iar apoi a fost procuror la Darabani, în Botoșani. El a fost numit șef al Secției speciale de investigare a magistraților după o controversă în CSM. Primele sale gesturi în fruntea acestei secții au fost două dosare împotriva Laurei Codruța Kovesi.

Judecătoarea Stoicescu își apără pensia specială (sursa: Facebook/Adriana Stoicescu)
Justiție

Judecătoarea Stoicescu își apără pensia specială

Judecătoarea Stoicescu își apără pensia specială. Aroganța unor magistrați a atins cote maxime: pentru judecătoarea Adriana Stoicescu, cei care vor abrogarea pensiilor speciale sunt într-o categorie aparte. Judecătoarea Stoicescu își apără pensia specială Într-o postare pe Facebook, Stoicescu îi pune în aceeași oală pe cei care cer abrogarea pensiilor speciale cu cei care vor lucruri ușoare și stupide. Citește și: Un judecător din CSM își compară salariul cu cel al unui taximetrist sau frizer. El avea circa 15.000 lei/lună și dăduse statul în judecată pentru salarii mai mari Ba chiar lucruri nemeritate. "Dacă Isus ar veni mâine, ar fi întâmpinat de o mulţime indignată. Doar asta mai ştim să facem, să ne indignăm. I-am cere abrogarea pensiilor speciale, câte un BMW, ca să ajungă la toţi, examene luate de toate loazele şi să se vindece mătuşa de bătături. Isus nu e de gaşcă şi nu mai e interesant decât dacă se transformă în tonomat de dorinţe împlinite.", a scris judecătoarea pe Facebook. Panseul de Facebook al judecătoarei Adriana Stoicescu (sursa: Facebook/Adriana Stoicescu) Mesaje de propagandă rusească Potrivit unei reacții a jurnalistei Sidonia Bogdan la unele postări ale judecătoarei, "Adriana Stoicescu nu este o simpla judecatoare, a detinut functia de presedinta a Tribunalului Timis timp de cinci ani, iar in prezent este vicepresedinta Tribunalului Timis. Aceasta doamna nu numai ca are mesaje politice explicite, in general anti-occidentale, daca urmariti temele de propaganda ale Kremlinului, toate apar inserate discret in discursul judecatoarei. Doamna are insa si ceva probleme psihologice, postarile sale au frecvente trimiteri cu conotatie sexuala. Minoritatile sexuale sunt formate din “imberbi” care au pus mana de planeta, femeile tinere cu operatii estetice sunt prostituate in slujba armatei NATO din Romania etc etc Frustrarile acestei doamne care atunci cand nu o deranjeaza femeile tinere, o da in sfinti (da, da, doamna e si cu sexualitatea si cu sfintii, in acelasi timp) au aparut dupa ce a fost implicata tot intr-un scandal cu conotatii sexuale. Doamna a picat pe niste interceptari pentru ca intretinea relatii cu un politist infractor care isi crease o adevarata retea in politie si sistemul de justitie pentru a salva diversi infractori. Negasindu-se probe ca inclusiv ea ar fi comis infractiuni, evident ca ei nu i s-a fac dosar penal. Dar controversele de natura morala raman. Si de aici marile ei suparari.". Fana lui Alin Ene, judecătorul care crede că e plătit prost Judecătoarea Adriana Stoicescu este pe aceeași lungime de undă cu judecătorul Alin Ene, membru CSM, cel care a scris recent că judecătorii sunt plătiți ca taximetriștii și frizerii. Într-o altă postare pe Facebook, Stoicescu a spus despre Ene că este "Vocea cu care rezonez intru totul!". Stoicescu și Ene, pe aceeași lungime de undă (sursa: Facebook/Adriana Stoicescu)

Cu cât a crescut salariul pensionarului Pandele, soțul Gabrielei Firea Foto: Instagram
Eveniment

Cu cât a crescut salariul pensionarului Pandele, soțul Firea

Cu cât a crescut, într-un an, salariul pensionarului Pandele, soțul Gabrielei Firea și primar de Voluntari: în anul fiscal 2022, acesta a câștigat, net, 120.457 de lei, iar în 2023 a fost răsplătit cu 162.506 lei, net, anual. Citește și: EXCLUSIV Jandarmeria cumpără veste, căști și scuturi antiglonț de la o firmă deținută de un fost polițist și de o chinezoaică cu conexiuni în Dragonul Roșu Cu cât a crescut salariul pensionarului Pandele, soțul Gabrielei Firea Cu o creștere de 42.000 de lei a salariului net anual, primarul Pandele și-a majorat acest tip de venit cu circa 34%. În plus, din august 2022, soțul Gabrielei Firea este pensionar. În anul fiscal 2023, pensia sa a fost de 58.497 de lei, net. Născut în aprilie 1961, el s-a pensionat la doar 61 de ani. Familia are o avere uriașă, doar bijuteriile și tablourile valorând peste 220.000 euro. Însă, la finalul anului 2023, familia a vândut prin licitație bijuterii de aproape 10.000 de euro. Dar această sumăp nu se regăsește în conturile familiei, unde cuplul Pandele-Firea deține, în total, sub 19.000 de lei. Senatoarea Gabriela Firea a câștigat în anul 2023, când a fost și ministru, foarte puțin sub 160.000 de lei. Familia deține doar o casă, în Petrăchioaia, de 240 mp, plus 2240 mp de teren în intravilanul aceleiași localități.

Un fost deputat PSD se judecă din pușcărie cu statul pentru a-și păstra pensia specială Foto: Facebook
Eveniment

Fost deputat se judecă din pușcărie pentru pensia specială

Un fost deputat PSD se judecă din pușcărie cu statul pentru a-și păstra pensia specială: este vorba de Dumitru Buzatu, fost președinte al Consiliului Județean Vaslui, aflat în arest pentru că ar fi luat șpagă. Citește și: Ce sumă uriașă pierde Tudorel Toader, după ce a fost concediat din funcția de rector. El rămâne cu una din cele mai mari pensii speciale din România Buzatu este doar unul dintre numeroșii foști parlamentari care au se bat în instanță ca să-și păstreze pensia specială și are toate șansele să câștige. Foștii premieri Adrian Năstase și Călin Popescu Tăriceanu, precum și penalul Sorin Oprescu, condamnat la peste zece ani de închisoare și refugiat în Grecia, au dat și ei statul în judecată și au câștigat deja. Fost deputat se judecă din pușcărie pentru pensia specială În anul fiscal 2022, Buzatu a luat, net, o pensie specială de 73.372 de lei. El mai avea, în 2022, o pensie bazată pe contributivitate, de 95.820 de lei și un salariu de 164.268 de lei, ca președinte de Consiliu Județean. După intrarea în vigoare a pensiilor pentru aleșii locali el ar putea beneficia și de acest drept. Pensia specială de parlamentar se pierde doar dacă beneficiarul este condamnat pentru fapte comise în timpul mandatului. Potrivit Vremea Nouă, Buzatu a dat statul în judecată anul trecut, însă judecătorii din Vaslui au spus că acest caz este de competența Tribunalului București. Fostul președinte al Consiliului Județean Vaslui deține o avere uriașă: circa zece hectare de teren agricol, aproape patru hectare de pădure, imobile în suprafață de 1.250 mp, o șalupă, o rulotă și circa 2.000 mp în intravilanul municipiului Vaslui. În 2022 și 2023, Dumitru Buzatu a donat către fiul său, Tudor Buzatu, o casă și un teren în intravilan. Însă, în declarația de avere a fiului său, secretar de stat la SGG, acesta arată că a primit, anul trecut, prin donație, nu mai puțin de 11 terenuri în localitățile Negrești, Zăpodeni, Ștefan cel Mare, dar și în intravilanul municipiului Vaslui. Citește și: Boloș anunță ce va urma după alegeri, ca să poată fi plătite pensiile și salariile majorate ale bugetarilor: abandonarea cotei unice și majorarea TVA În total, Tudor Buzatu a primit circa 22 de hectare de teren agricol, plus o casă de vacanță în județul Suceava.

Ce pensionari pot cumula alte venituri (sursa: Facebook/Ministerul Muncii și Solidarității Sociale)
Economie

Ce pensionari pot cumula alte venituri

Ce pensionari pot cumula alte venituri. România are în vigoare reglementări stricte referitoare la cumulul pensiilor și al altor venituri pentru diverse categorii de beneficiari. Non-cumul pentru anumite categorii de pensii Legislația clarifică situațiile în care non-cumulul se aplică. Printre categoriile de pensii care nu pot fi cumulate cu alte venituri se numără: Citește și: Cine sunt principalii vinovați pentru că România va plăti miliarde de dolari în dosarul Roșia Montana: a început cu Tăriceanu și s-a încheiat cu Ponta Pensia anticipată parțială și pensia anticipată, care nu pot fi cumulate cu venituri din contracte individuale de muncă sau activități în funcții elective. Pensia de invaliditate și pensia de urmaș de invaliditate, care nu pot fi cumulate cu venituri din contracte individuale de muncă sau activități în funcții elective. Restricții în cazul unor grade specifice de invaliditate De asemenea, legislația stabilește restricții pentru cumulul pensiilor în funcție de gradul de invaliditate: Persoanele cu pensie de invaliditate gradul I sau II și pensionarii de urmaș în aceleași condiții nu pot cumula pensiile cu venituri din contracte individuale de muncă sau activități în funcții elective. Situația se repetă și în cazul pensionarilor cu invaliditate gradul III și pensionarilor de urmaș în aceeași categorie. Ce pensionari pot cumula alte venituri Cu toate aceste restricții, există categorii de pensionari care beneficiază de dreptul de a cumula pensiile cu alte venituri: Pensionarii sistemului public de pensii, indiferent de categoria de pensie, pot cumula pensiile cu venituri din activități independente și din drepturi de proprietate intelectuală. Pensionarii pentru limită de vârstă și copiii, pensionari de urmaș, au permisiunea de a cumula pensiile cu venituri obținute din activități dependente și independente. Informații complete despre cumulul posibil al pensiilor cu alte venituri, aici.

Profesorii pensionari pot preda în preuniversitar (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Profesorii pensionari pot preda în preuniversitar

Profesorii pensionari pot preda în preuniversitar. În judeţul Iaşi, 97 de profesori care au depăşit vârsta pensionării îşi vor continua activitatea didactică în anul şcolar următor, întrucât legea le permite acest lucru. Profesorii pensionari pot preda în preuniversitar Aceştia au depus cereri la Inspectoratul Şcolar Judeţean (ISJ) Iaşi şi au primit aprobare pentru a rămâne la catedră încă un an. Citește și: Probabil cea mai scumpă șosea din România: centura Gura Humorului, care are doar zece kilometri, va costa aproape cât toată autostrada de centură din nordul Bucureștiului Mai mult decât atât, cadrele didactice titulare din învăţământul preuniversitar cărora nu li s-a emis decizia de pensionare au posibilitatea ca, din toamnă, să rămână titulare. Asta, până la vârsta de 70 de ani, începând cu anul şcolar 2024-2025. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Șefa procurorilor anticorupție se pensionează, după ce a avut o rată de 100% a achitărilor Foto: Puterea
Justiție

Șefa procurorilor anticorupție se pensionează, rată 100% achitărilor

Șefa procurorilor anticorupție din Galați, Mihaela Leu, cu un salariu imens, se pensionează, după ce, în 2022, acest parchet a avut o rată de 100% a achitărilor. Ea a lucrat în magistratură fix 25 de ani și două luni, adică din 1 ianuarie 1999, ca procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Brăila. Citește și: O altă afacere de tip Roșia Montană intermediată de Victor Ponta. Cum face Ponta sute de mii de euro din afaceri cu resurse din subsolul României Ulterior, între anii 2004 și 2011, a fost prim-procuror adjunct al instituției. Din 2011 și până în octombrie 2015, șefa DNA Galați a fost procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Brăila. Mihaela Leu CSM va analiza la 19 februarie cererea ei de pensionare. Șefa procurorilor anticorupție se pensionează, după ce a avut o rată de 100% a achitărilor Presa a scris că DNA Galați a reușit în 2022 recordul național la achitări: 100%! Pentru comparație, DNA Iași și DNA Constanța au înregistrat 2,63% achitări, în ambele cazuri fiind trimiși în judecată 38 de inculpați, dintre care numai unul a fost achitat. La DNA Craiova a fost înregistrat un procent de „0%” achitări, cu 38 de inculpați trimiși în judecată, nefiind achitat niciunul. Recordul achitărilor a fost înregistrat la DNA Galați, cu procentul de 100%, în condițiile în care au fost trimiși în judecată 21 de inculpați (11 cu rechizitoriu și 11 cu acord de recunoaștere a vinovăției) și au fost tot achitați 21 de inculpați, chiar dacă unii dintre aceștia din urmă au fost trimiși în instanță în anii precedenți. Lumea Justiției scrie că în 2021 rata achitărilor a fost de 125%, iar în 2020 de 50%. În anul fiscal 2022, când structura pe care o conducea înregistra acest memorabil eșec, Mihalea Leu avea un salariu anual de 262.785 de lei, adică puțin sub 22.000 lei/lună, în medie. Probabil că pensia ei specială va fi la acest nivel. Un CV oficial al viitoarei pensionare speciale nu poate fi găsit, dar presa scria că a absolvit Dreptul la Universitatea Ovidius din Constanța în 1997, decis se poate estima că s-a născut în jurul anului 1976, având acum circa 47 de ani.

România, cele mai mici pensii (UE) (sursa: Inquam Photos/Ilona Andrei)
Economie

România, cele mai mici pensii (UE)

România, cele mai mici pensii (UE). În Uniunea Europeană nu există un sistem uniform de calculare a pensiilor. Pensiile variază foarte mult de la o țară la alta. La fel, cheltuielile legate de costul vieții și nivelul de trai al pensionarilor. România, cele mai mici pensii (UE) În unele țări, precum Austria, nici nu există concepul de pensie minimă. În altele, precum Bulgaria, 45% din populație primește o pensie minimă. În unele țări se acordă a 13-a și chiar a 14-a pensie. Citește și: Averea uriașă a familiei de bugetari Piedone Popescu, care acum vrea să ocupe și primăria Capitalei, și pe cea a Sectorului 5. Soția juniorului, economistă la „Kebap Shop” În 2024, pensia minimă în România este de aproape 260 de euro iar cea medie, sub 430 de euro. Pensia minimă este pe penultimul loc în UE. Cea medie, pe ultimul loc. Luxemburg, cei mai bogați pensionari Cei mai bogați pensionari din Uniunea Europeană se află în Luxemburg. Pensia legală netă este echivalentă cu 86,7% din salariu pentru persoanele care se pensionează la 62 de ani. Pensia medie este între 3.000 și 4.000 de euro pe lună. Pensia maximă nu poate depăși 10.000 de euro, iar cea minimă, pentru cineva care a muncit 40 de ani și a plătit toate contribuțiile, este de 2.165 de euro. Pensia minimă pentru cineva care a contribuit timp de 26 de ani este de 1.407 de euro. Minimul olandez: 1.244 de euro În Olanda, o persoană primește, în medie, 89,2% din salariul brut când ajunge la pensie. Sistemul de pensii se bazează pe doi piloni. Pentru o persoană de 67 de ani există un venit de bază (AOW) de 1.244 de euro net pe lună, plătit de stat, indiferent de vechimea în muncă. Singura condiție: persoana trebuie să fi plătit cotizațiile de securitate socială. La această sumă se adaugă veniturile suplimentare: cota din salariu și vechimea în muncă. Cele mai mici pensii în Olanda sunt de 2.665 de euro și revin persoanelor care au lucrat în industria Horeca. Cei care au lucrat în industria comerțului primesc, în medie, o pensie de 3.170 de euro. În domeniul educației, pensiile încep de la aproximativ 3.800 de euro. Pensiile peste 4.000 de euro se înregistrează în domeniile informatică, servicii specializate, precum medicină, energie, finanțe sau minerit. Suedia, pensie cu coroane Pensionarii suedezi sunt și ei printre cei mai înstăriți din UE. În 2022, doar 1% dintre cei cu vârsta de 65 de ani sau peste trăiau în sărăcie. În timp ce pensia minimă este de aproximativ 1.000 de euro (11.849 de coroane suedeze), pensia medie este de aproximativ 2.100 de euro (24.200 de coroane). În 2024, plafonul anual pentru cea mai mare pensie este de 54.479 de euro (614.500 de coroane). Finlanda, diferențe pe regiuni În 2021, pensiile medii ale finlandezilor erau de aproximativ 1.784 de euro pe lună. În 2022, acestea au crescut, ajungând la 1.845 de euro pe lună. 10% dintre pensionarii finlandezi primesc mai mult de 3.000 de euro pe lună. Pensiile în Finlanda diferă în funcție de regiune. Cele mai mari s-au înregistrat în Kauniainen - 3.311 de euro, Espoo - 2.466 euro și Helsinki - 2.288 euro. Cele mai mici pensii din Finlanda le primesc rezidenții din Soini: 1.366 de euro. Austria vs Germania În Austria nu există conceptul de pensie minimă. Dacă o pensie este mai mică de 1.217 euro lunar, este considerată caz social. Se alocă, așadar, indemnizații compensatorii, astfel încât pensia să ajungă la cel puțin 1.325 de euro pe lună. În Austria se plătesc anual 14 pensii. Pensia medie, în Austria, este de aproximativ 2.000 de euro pe lună. Spre deosebire de Germania, unde pensia medie este de 1.543 de euro pe lună. Diferențele între cele două țări continuă să se adâncească și provoacă dezbateri în Germania. Unul dintre motivele diferențelor: salariile sunt semnificativ mai mari în Austria decât în Germania. Pensionarii primesc, în Austria, o pensie medie egală cu cel puțin 80% din salariul de bază. În Germania, pensia depășește cu puțin 50% din acesta. Apoi, în Austria, toți angajații sunt, în general, incluși în sistemul de pensie obligatorie pentru limită de vârstă și plătesc asigurări de pensie obligatorii, inclusiv cele de stat. Astfel, o vânzătoare în Austria ajunge să aibă o pensie lunară netă de 2.745 de euro. În Germania, cu excepția majorității persoanelor care desfășoară activități independente, toți angajații sunt, în general, incluși în sisteme de securitate obligatorii specifice angajatorului. Acestea sunt concepute foarte diferit în ceea ce privește contribuția/condiții de beneficii. În 2024, pensiile austriece vor crește cu 9,7%, dar cele din Germania vor crește doar cu 3,5%. Belgia premiază pensionarii Până în 2022, pensia medie a 70% dintre pensionarii belgieni era între 1.200 și 1.500 de euro pe lună. În prezent, cifrele guvernamentale arată că pensia medie, pentru o "carieră completă", adică 45 de ani de muncă și cotizații sociale, ajunge la 2.172 de euro pe lună. Începând cu 1 iulie 2024, va fi introdus și un bonus de pensie. Acesta va fi acordat celor care aleg să se pensioneze mai târziu. Se va ajunge, de la 3.775 de euro pentru primul an suplimentar lucrat după data pensionării anticipate, la 7.550 de euro pentru al doilea an suplimentar și la 11.325 de euro pentru al treilea. Suma totală a bonusului pentru cei care aleg să muncească trei ani după vârsta de pensionare: 22.650 de euro. În Franța, pensii bune pentru profesori În Franța, o persoană primește în medie 60% din salariul brut când ajunge la pensie. Potrivit celor mai recente date, pensia medie este de aproximativ 1.500 de euro pe lună. Pensiile celor care au lucrat în sectorul public de stat ajung la 1.924 de euro pe lună. Funcționarii publici teritoriali au, în general, o pensie de 1.182 de euro, funcționarii din spitale, 1.373 de euro. În medie, pensia lunară a unui chirurg este de 3.035 de euro. Profesorii din învățământul primar public au o pensie care pornește de la 2.542 de euro. Danemarca, 830 de euro minimum În Danemarca, pensia de stat cuprinde o sumă de bază și o sumă suplimentară. Suma de bază, medie, este de aproximativ 830 de euro (6.237 de coroane) pe lună. Suma suplimentară medie începe de la 900 de euro (6.728 de coroane). Pensia medie depășește, astfel, 1.700 de euro. Cea mai mică pensie din Danemarca este echivalentă cu suma de bază. Minerii spanioli, pensii mari În Spania, pensia medie națională este de 1.375 de euro. Sunt însă diferențe în funcție de regiuni. Nordul țării se află în fruntea listei comunităților cu cea mai mare pensie medie. Comunitatea autonomă cu cea mai mare pensie este Țara Bascilor, cu o medie de aproximativ 1.685 de euro. Urmează Asturias și Madrid, cu 1.640 și, respectiv, 1.590 de euro. Pe locul patru, Navarra, cu o medie de 1.548 de euro. Cele mai mici pensii s-au înregistrat în Extremadura, comunitate autonomă din Spania: 1.166 de euro. Cele mai mari pensii se înregistrează în industria mineritului (2.600 de euro pe lună), în domenii care implică risc crescut de toxicitate (1.800 de euro), marină (1.500 de euro) și în meserii cu risc de periculozitate (1.400 de euro). Cei care au avut meserii independente au pensii mult mai mici: 900 de euro pe lună. Fermierii italieni, sub 900 de euro În Italia, în medie, cuantumul lunar al pensiei pentru limită de vârstă este de 1.359 euro. Cele mai ridicate pensii se înregistrează în nord: 1.456 de euro. Cele mai mici pensii, în Tirolul de Sud: în medie 1.100 de euro pe lună. În Italia, în medie, un profesor în ciclul primar primește o pensie în jur de 1.600 de euro. Un fermier italian are o pensie de 890 de euro pe lună. Pensii mari în Malta, dar și viață scumpă În Malta, pensia medie este de aproximativ 1.200 de euro pe lună. Cu toate acestea, din cauza costului ridicat al vieții, una din trei persoane de peste 65 de ani este expusă riscului de sărăcie sau excluziune socială. Aproape 11% nu pot participa în mod regulat la o activitate de agrement, 7,6% nu își pot menține casa suficient de cald iarna și 6,6% nu își pot permite două perechi de pantofi. 33% nu își pot permite o vacanță anuală de o săptămână departe de casă și 15,4% nu își pot permite cheltuieli financiare neașteptate care ar putea apărea. O treime din pensionarii irlandezi trebuie ajutați În Irlanda, pensia plătită de stat trece puțin peste nivelul de o mie de euro. Trei din zece persoane de peste 66 de ani depind de ajutorul de protecție socială. Mulți nu pot acoperi noile costuri de vieții, în ceea ce privește sănătatea, transportul și locuință. 20% dintre cuplurile mai în vârstă și 40% dintre persoanele în vârstă care trăiesc singure nu ar face față unor cheltuieli lunare care să depășească 1.200 de euro pe lună. Pensia minimă în Cipru, cât cea medie în România Pensia minimă în Cipru este de 362 de euro, iar cea medie, de aproximativ 805 euro. La acestea se adaugă indemnizații pentru vechimea în muncă și vârsta de pensionare. Valoarea maximă a unei pensii de stat este de aproximativ 2.660 de euro. Există diferențe majore între pensionarii din sectorul public și cei din sectorul privat. Pe când un angajat la stat primește în medie o pensie de 1.000 de euro, cei din sectorul privat au o pensie de doar 685 de euro. La sfârșitul anului trecut, Ministerul Muncii și Asigurărilor Sociale a anunțat că pensia de bază va crește, astfel încât pensia minimă garantată de stat să ajungă la 411 euro. Cehia, pensie medie dublă față de România Majoritatea pensionarilor cehi primesc în prezent o pensie cuprinsă între 700 și o mie de euro (18 - 26 de mii de coroane), ceea ce corespunde cu aproximativ 70% din venitul lor anterior din muncă. Potrivit datelor Administrației Cehe a Securității Sociale, în 2023, valoarea medie a pensiilor a ajuns la aproximativ 800 de euro (20.216 de coroane). Din ianuarie 2024, pensia medie va crește cu 19 euro (20.693 de coroane). În Grecia, pensia minimă - triplă față de România În Grecia, pensia medie garantată de stat, în octombrie 2023, era de 792 de euro. În total, venitul mediu cumulat din pensii principale, auxiliare și bonusuri, se ridică la 950 de euro. Această pensie este primită de 52,16% dintre pensionari. O categorie de pensionari considerați în risc de sărăcie, 33,54%, primesc o pensie minimă de până în 700 de euro și sunt potențiali beneficiari ai prestației speciale de urgență de până la 150 de euro. Estonia a crescut pensia medie Pensiile în Estonia au crescut în 2023, ducând pensia medie la 700 de euro. Pensia minimă națională este de 336 de euro. În 2024, pensia medie a crescut la 776 de euro pe lună. Letonia, pensie minimă sub România Potrivit datelor Agenției de Stat de Asigurări Sociale, anul trecut, pensia medie pentru limită de vârstă în Letonia a fost de 530 de euro. Aproape 43% dintre pensionari primesc această pensie. Doar 6.000 de pensionari au o pensie de 1.500 de euro pe lună. Pensia minimă, în 2023, era de 136 de euro. Două treimi din populația letonă are pensii inadecvate. Lituania, nivel de pensii peste România În 2023, pensia medie în Lituania era de aproximativ 43% din salariul mediu național. În 2024, pensia medie pentru cei pensionați înainte de vreme va ajunge la 605 euro, adică 45,9% din salariul mediu. Pentru pensionarii cu vechimea necesară, aceasta va ajunge la 644 de euro, 48,8% din salariul mediu. Polonia plătește 13 pensii Din 2016 până în 2023, pensiile au fost majorate de mai multe ori și au fost plătite contribuții suplimentare, precum și a 13-a pensie. Partidul Lege și Justiție a promis, la sfârșitul anului trecut, că, dacă va fi reales, pensionarii vor beneficia în 2024 și de a 14-a pensie. În prezent, pensia medie în Polonia este de aproximativ 770 de euro (3.364 zloți). Cea mai mică pensie din 2024 (de la 1 martie 2023 până la sfârșitul lunii februarie 2024) este de 366 de euro (1.588 de zolți). Pensia minimă în Portugalia, dublă față de România La sfârșitul anului trecut, în Portugalia s-au anunțat majorările pensiilor. 6% pentru pensiile medii, de până la 1.018 euro, 5,65% pentru pensiile între 1.018 și 3.055 de euro și 5% pentru pensiile între 3.055 și 6.111 de euro. Pensiile minime, care acoperă în jur de două milioane de portughezi, vor crește și ele, între 5% și 6%, ajungând de la 480, la 509 euro. A existat și o controversă: liderul PSD, Luís Montenegro, a promis că va ridica venitul minim la 820 de euro, până în 2028. Declarația a generat așteptarea unei creșteri mai substanțiale a pensiilor minime. Însă Montenegro a rectificat, declarând că propunerea era destinată doar beneficiarilor Suplimentului de Solidaritate pentru Persoane Vârstnice (CSI). Aceștia sunt mai puțin de 200 de mii. Și Slovenia dă o pensie minimă mai mare decât România Pensia minimă în Slovenia este de 310 euro, cea mai mare este de aproape 4 mii de euro. Peste 40% dintre pensionarii din Slovenia primesc mai puțin de 700 de euro. În Slovenia, mai puțin de 50.000 de pensionari au o pensie între 800 și 900 de euro. O pensie de 900 de euro o primește, de exemplu, un lector la universitate. Majoritatea pensionarilor, peste 88.000, primesc între 600 și 700 de euro. Pentru aproape 80.000 de persoane, ale căror venituri sunt mult mai mici, statul trebuie să plătească diferența de până la 687,75 de euro, care este cuantumul pensiei garantate pentru viața profesională deplină și vârsta prescrisă. Bulgarii ne bat cu câteva zeci de euro Potrivit datelor guvernamentale, pensia medie în Bulgaria va crește în 2024, atingând suma 450 de euro (883 leva). De la 1 iulie, toate pensiile acordate până la sfârșitul anului 2023 vor fi mărite cu 11%. Pensia minimă va crește și ea, ajungând la aproximativ 296 de euro (580 leva). În Bulgaria, 45% din populație primește pensia minimă. Plafonul pentru pensia maximă este de 3.400 de leva (aproximativ 1.700 de euro), însă doar 2.211 de pensionari bulgari primesc o asemenea pensie. Croația, un pic sub Bulgaria, dar peste România Pensia medie în Croația este de 491 de euro. Cea mai mică pensie, pentru croații care au lucrat mai puțin de 19 ani, e de 266 euro. Cei care au o vechime între 20 și 24 de ani primesc în medie o pensie de 333 euro. Pensia medie pentru cei care au lucrat între 25 și 29 de ani este de 430 de euro. Persoanele cu 30 de ani de vechime au o pensie medie de 535 de euro. Peste 46 de ani de vechime în muncă, pensia medie este de 913 euro. În prezent, 13.622 de persoane primesc această pensie. Pensiile de invaliditate sunt de 374 euro, iar cele de urmaș, 431 euro. Slovacia, bonus de Crăciun În Slovacia, din 2020, pensionarii primesc un bonus de Crăciun, denumit și a 13-a pensie. Bonusul nu este o pensie întreagă, ci este calculat în funcție de cuantumul pensiei primite. Cu cât aceasta este mai mare, cu atât bonusul scade. Inițial, acest bonus a pornit de la 50 de euro (pentru cei cu pensii de peste 900 de euro), cel mai mare fiind de 300 de euro. În prezent, s-a luat în calcul o sumă fixă pentru a 13-a pensie: 606 euro, cuantumul unei pensii medii. Ungaria, a 13-a pensie: 530 de euro Potrivit Legii pensiilor, pensiile trebuie majorate în luna ianuarie a fiecărui an cu o sumă egală cu inflația estimată pentru anul dat. În Ungaria, pensia medie, la finalul anului trecut, era de aproximativ 530 de euro (218.000 forinți). Pentru cei care au împlinit 65 de ani și au muncit cel puțin 20 de ani, pensia este de aproape 600 de euro (230.700 de forinți). Vechimea în muncă poate aduce o pensie de aproape 870 de euro (338.900 forinți) Pensiile pentru persoanele cu handicap sunt de 319 euro (123.700 forinți), iar pensiile de urmași în jur de 280 de euro (108.200 forinți). Și în Ungaria se plătește a 13-a pensie. Plata se face în luna februarie. A 13-a pensie va fi echivalentă, de anul acesta, cu pensia medie, majorată: 560 de euro (între 220-230 de mii de forinți).

Cum îți afli singur pensia recalculată (sursa: Facebook/Ministerul Muncii și Solidarității Sociale)
Economie

Cum îți afli singur pensia recalculată

Cum îți afli singur pensia recalculată. Recalcularea pensiilor de anul acesta le dă speranțe multora dintre pensionari, care speră la creșteri. Există o formulă prin care orice pensionar își poate calcula singur pensia pe care o va încasa după recalculare. Creștere aproximativă de 40% Pentru ca formula să fie ușor de înțeles, luăm drept exemplu un pensionar care a avut o perioadă de cotizare între 25 și 45 de ani și a avut un salariu mediu lunar de 2.000 de lei. Din peste cinci milioane de pensionari, cât are România în prezent, trei milioane vor avea pensiile majorate după recalcularea programată pentru 1 septembrie 2024. Creșterea medie a pensiilor va fi în jur de 40%. Citește și: Un român obişnuit, pe salariul mediu, după 35 de ani de muncă, ar putea avea pensie de 7.000 lei/lună, dacă nu ar depinde de politic. Acum, are 1.785 lei/lună Dar nu toate pensiile vor crește uniform. Motivul: punctele de stabilitate din noua metodă de calcul al pensiilor. Astfel, cuantumul pensiilor va depinde în mare măsură de numărul anilor lucrați. De exemplu, persoanele care au lucrat mai mult de 25 de ani vor avea o pensie evident mai mare, aproape dublă. Cum îți afli singur pensia recalculată Pentru a înțelege diferența de bani la recalculare în funcție de perioada de cotizare, alegem trei exemple. Să spunem că este vorba de trei pensionari care au avut același salariu net mediu, și anume 2.000 de lei lunar. Dar unul a muncit 25 de ani, al doilea - 35 de ani, al treilea - 45 de ani. Conform legii, "punctajul lunar se calculează prin raportarea venitului brut lunar realizat sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției de asigurări sociale, la câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat din anul respectiv". Venitul brut lunar care se ia în calcul este de 6.789 de lei. Așadar, punctajul lunar se obține împărțind salariul lunar brut obținut la 6.789. La acesta se adaugă punctele aferente fiecăreia din cele 12 luni și se va împarți la 12. Cea mai mică creștere, sub 25 de ani de cotizare Potrivit exemplelor alese mai sus, este vorba de trei pensionari care au avut un salariu de 2.000 de lei net lunar. Un salariu net de 2.000 de lei se obține dacă salariul brut a fost 3.550 de lei. Prin împărțirea salariului brut de 3.550 de lei la 6.789, se obține punctajul de 0,52. În prezent, valoarea punctului de pensie este de 81 de lei. Așadar, în cazul pensionarului care a muncit 25 de ani cu un salariu net de 2.000 de lei, pensia se calculează astfel: 25 de ani X 0,52 X 81 lei. Rezultatul: o pensie de 1.053 de lei pe lună. 500 de lei în plus pentru zece ani În cazul pensionarului care a muncit 35 de ani pe un salariu net de 2.000 de lei, calculul punctelor este următorul: 35 de ani x 0,52 = 18,2 puncte. Însă, conform noii legi, la aceasta se adaugă așa numitele "puncte de stabilitate" (vezi la finalul articolului cum se acordă punctelde stabilitate): 5×0,5 + 5×0,75 = 6,25. Punctele de stabilitate se adaugă la cele 18,2 puncte rezultate după calculul celor 35 de ani de muncă și astfel, se obține un punctaj de 24,45. Înmulțit cu 81 de lei (valoarea unui punct), se ajunge la o pensie de 1.980,45 de lei. Stagiu dublu de cotizare, pensie triplă Pensionarului de 45 de ani cu un salariu net de 2.000 de lei i se calculează punctajul astfel: 45 ani X 0,52 = 23,4. La acest punctaj se adaugă puncte de stabilitate: 5X0,5 + 5X0,75 + 5X1 = 11,25. În total, deci, punctajul ajunge 34,65. Care se înmulțesc cu 81 lei, valoarea punctului de pensie, și rezultă o pensie de 2.806,65 de lei. Număr total de puncte al pensionarului = punctele de contributivitate + puncte stabilitate + puncte perioade asimilate și necontributive. Cum se calculează punctele de stabilitate Punctele de stabilitate se acordă celor care au muncit mai mult de o perioadă de 25 de ani. Astfel, se acordă 0,50 puncte pentru fiecare an pentru intervalul 26 – 30 de rămânere în muncă, inclusiv; 0,75 puncte/an, pentru fiecare an din intervalul 31 – 35, inclusiv; 1 punct/an, pentru fiecare an din intervalul 36 – 40 ş.a.m.d. La acestea se adaugă și: 0,25 de puncte pentru fiecare an la grupa a a II-a de muncă (20 lei în plus pe an) și 0,5 puncte pentru fiecare an la grupa I de muncă (40 lei în plus la pensie), arată tvrinfo.ro.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră