miercuri 29 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

pensie

130 articole
Eveniment

Transferul pensiei în străinătate în 2026: ce acte sunt necesare și ce se schimbă pentru românii din SUA

Pensionarii care se mută din România nu pierd pensia și nici nu sunt obligați să se întoarcă în țară pentru a o încasa. Drepturile pot fi virate într-un cont bancar deschis în statul de domiciliu sau de reședință, iar documentele necesare pot fi transmise casei teritoriale de pensii inclusiv prin poștă sau e-mail. În 2026 apare și o schimbare importantă pentru românii care au muncit în Statele Unite. Pensia românească, într-un cont din străinătate Un pensionar stabilit în altă țară poate solicita ca pensia acordată de statul român să fie virată direct într-un cont bancar deschis acolo. Citește și: Taxarea pensiilor în 2026: ce impozite plătesc pensionarii și ce reguli se aplică persoanelor cu handicap Potrivit CNPP, primul pas este deschiderea unui cont la o bancă aleasă de beneficiar în statul în care locuiește. Ulterior, datele bancare trebuie comunicate casei teritoriale de pensii care gestionează dosarul. În general, sunt necesare denumirea și adresa băncii, datele titularului, numărul contului și codul SWIFT/BIC, acolo unde este cazul. CNPP arată că nu este obligatoriu ca beneficiarul să folosească o anumită bancă. Ce documente trebuie trimise casei de pensii Pensionarul trebuie să completeze Declarația de transfer în străinătate a drepturilor cuvenite beneficiarilor sistemului public de pensii. La aceasta se atașează, în principal: - un document emis de bancă prin care sunt confirmate datele contului; - copia actului de identitate care atestă domiciliul sau locul de ședere; - după caz, documentele depuse printr-un mandatar desemnat prin procură specială. Dosarul poate fi depus direct la casa teritorială de pensii, trimis prin poștă sau transmis scanat prin e-mail la adresa oficială a instituției. Prin urmare, pensionarul stabilit în străinătate nu trebuie, în mod obișnuit, să vină în România doar pentru a cere schimbarea modalității de plată. În ce monedă poate fi plătită pensia CNPP prevede plata pensiilor exportate prin transfer bancar în euro, lire sterline sau dolari americani, în funcție de situație și de opțiunea beneficiarului. Pentru statele UE și SEE, plata este în mod obișnuit în euro, pentru Regatul Unit în lire sterline, iar în spațiul extracomunitar poate fi utilizat dolarul american. Beneficiarul trebuie să țină cont și de eventualele comisioane bancare aferente transferului internațional. Noutatea din 2026: acordul România-SUA Schimbarea majoră din acest an îi privește pe cei care au lucrat atât în România, cât și în Statele Unite. Acordul bilateral de securitate socială, semnat în 2023 și ratificat ulterior, intră în vigoare la 1 septembrie 2026, după finalizarea procedurilor necesare. Principiul esențial este totalizarea perioadelor de asigurare. Dacă o persoană nu are suficienți ani de contribuții într-unul dintre cele două sisteme pentru a îndeplini singură condiția minimă de pensionare, perioadele realizate în România și SUA pot fi luate împreună în calcul pentru stabilirea dreptului. Nu înseamnă însă că România plătește pentru anii lucrați în SUA. Totalizarea vechimii nu trebuie confundată cu plata unei singure pensii pentru toți anii lucrați. Fiecare stat calculează și achită partea de pensie care îi revine pentru perioadele de asigurare realizate în propriul sistem. România va plăti drepturile aferente perioadelor lucrate și asigurate aici, iar Statele Unite partea stabilită potrivit sistemului american Social Security. De exemplu, dacă o persoană a lucrat o perioadă în România și apoi mai mulți ani în SUA, cele două perioade pot conta împreună la verificarea condițiilor de eligibilitate, însă calculul efectiv al prestațiilor rămâne separat. Acordul elimină și problema dublei contribuții Noul acord nu se limitează la pensii. El stabilește și reguli pentru situațiile în care o persoană lucrează temporar într-unul dintre cele două state. Scopul este evitarea situațiilor în care pentru aceeași activitate trebuie achitate simultan contribuții sociale atât în România, cât și în SUA. Acest lucru poate conta în special pentru angajații detașați, companiile care își trimit temporar personalul peste Atlantic și profesioniștii care lucrează în ambele piețe. Certificatul de viață poate condiționa continuarea plății Pentru pensionarii aflați în străinătate, un document important rămâne certificatul de viață. Certificatul de viață este modul prin care statul român verifică periodic că pensia virată în străinătate ajunge în continuare titularului ei. Pensionarii stabiliți în străinătate trebuie să dovedească periodic autorităților române că sunt în viață, pentru ca plata pensiei să poată continua. În acest scop este folosit certificatul de viață, un formular care funcționează ca instrument de verificare administrativă. Beneficiarul nerezident aflat în plată trebuie să transmită certificatul de două ori pe an: prima dată până la 31 martie, iar a doua până la 30 septembrie. Formularul trebuie semnat în fața unei autorități competente din țara în care locuiește, care confirmă identitatea pensionarului și faptul că acesta este în viață. Confirmarea poate fi făcută, între altele, de instituții de pensii sau securitate socială, autorități locale, consulate, notari, avocați ori chiar medici de familie, în condițiile indicate de CNPP. Documentul poate fi trimis apoi casei teritoriale de pensii prin poștă, fax sau e-mail. Dacă certificatul nu e transmis la termen, plata pensiei poate fi suspendată până când pensionarul își îndeplinește obligația. Cu ce state are România acorduri de securitate socială Pe lângă regulile europene aplicabile în UE, SEE și Elveția, România are acorduri bilaterale de securitate socială cu mai multe state din afara acestui spațiu. Potrivit CNPP, acorduri construite pe principii similare regulamentelor europene sunt în vigoare cu Albania, Canada, Chile, Coreea de Sud, Israel, Macedonia de Nord, Republica Moldova, Muntenegru, Quebec, Serbia, Turcia și Uruguay. În relația cu Regatul Unit, după Brexit, se aplică Acordul Comercial și de Cooperare dintre Uniunea Europeană și Regatul Unit. Din 1 septembrie 2026, pe această listă devin relevante și Statele Unite ale Americii, odată cu intrarea în vigoare a noului acord bilateral, care permite totalizarea perioadelor de asigurare realizate în România și SUA și plata proporțională a drepturilor de către fiecare stat. Există și convenții mai vechi, aplicabile în anumite condiții. CNPP menționează Marocul, precum și Armenia, Belarus, Ucraina și Federația Rusă, pentru acestea din urmă fiind relevantă convenția încheiată în 1960 între România și fosta URSS. Aceste instrumente vechi nu trebuie însă tratate automat ca fiind identice cu acordurile moderne de coordonare, deoarece mecanismele de stabilire și plată a pensiei pot fi diferite UE, SEE și statele cu acorduri: regulile diferă în funcție de țară Pentru persoanele care au lucrat în mai multe state UE, SEE sau Elveția funcționează regulile europene de coordonare a sistemelor de securitate socială. România are, în plus, acorduri bilaterale cu mai multe state din afara acestui spațiu. Tocmai de aceea, înainte de depunerea dosarului, este util ca pensionarul să verifice la CNPP ce instrument juridic se aplică statului în care locuiește și dacă există particularități privind documentele, calculul drepturilor sau instituția prin care se poate depune cererea.

Transferul pensiei în străinătate în 2026: ce acte sunt necesare și ce se schimbă pentru românii din SUA
Taxarea pensiilor în 2026: ce impozite plătesc pensionarii și ce reguli se aplică persoanelor cu handicap
Eveniment

Taxarea pensiilor în 2026: ce impozite plătesc pensionarii și ce reguli se aplică persoanelor cu handicap

Pensionarii care încasează în 2026 cel mult 3.000 de lei pe lună nu plătesc nici contribuția la sănătate, nici impozit pe venit. Pentru pensiile care depășesc acest prag, însă, intră în joc două rețineri: CASS de 10% și impozitul pe venit de 10%. Important este că procentele nu se aplică asupra întregii pensii. Cei 3.000 de lei rămân protejați, iar taxele sunt calculate doar pornind de la suma care depășește acest plafon. Regula privind CASS pentru pensii se aplică în perioada 1 august 2025 – 31 decembrie 2027. Pensia de până la 3.000 de lei nu este taxată Pentru un pensionar care primește 3.000 de lei sau mai puțin, calculul este simplu: nu există CASS și nici impozit pe venit. Citește și: Grindeanu cere AUR „să-și clarifice niște lucruri” pentru a putea guverna cu PSD Astfel, dacă pensia brută aflată în plată este, de exemplu, de 2.800 de lei, pensionarul va primi cei 2.800 de lei, fără aceste două rețineri. Situația se schimbă imediat ce pensia depășește pragul de 3.000 de lei. Primul pas: cât depășește pensia plafonul de 3.000 de lei Pentru pensiile mai mari de 3.000 de lei se stabilește mai întâi diferența față de plafon: Suma care depășește plafonul = pensia brută – 3.000 de lei De exemplu, la o pensie de 4.000 de lei: 4.000 – 3.000 = 1.000 de lei Acești 1.000 de lei sunt punctul de plecare pentru calcularea taxelor. Nu întreaga pensie de 4.000 de lei este supusă CASS. Pasul doi: CASS de 10% Contribuția la sănătate este de 10% și se aplică sumei care depășește plafonul de 3.000 de lei. Pentru pensia de 4.000 de lei: 1.000 lei × 10% = 100 de lei CASS După calcularea CASS urmează însă impozitul, iar aici apare o diferență importantă: impozitul de 10% nu se aplică direct aceleiași sume de 1.000 de lei. Pasul trei: cum se calculează impozitul Înainte de aplicarea impozitului se scade contribuția la sănătate. Formula este: Venit impozabil = pensia brută – 3.000 lei – CASS În exemplul unei pensii de 4.000 de lei: 4.000 – 3.000 – 100 = 900 de lei Impozitul este de 10% din această sumă: 900 × 10% = 90 de lei Prin urmare, pensionarul va suporta în total rețineri de 190 de lei: 100 de lei CASS; 90 de lei impozit. Pensia netă va fi: 4.000 – 100 – 90 = 3.810 lei Exemplul CNPP: pensie de 4.467 de lei Casa Națională de Pensii Publice a prezentat și un exemplu concret pentru o pensie brută de 4.467 de lei. Mai întâi se determină suma care depășește plafonul: 4.467 – 3.000 = 1.467 lei CASS reprezintă 10% din această diferență: 1.467 × 10% = 146,7 lei, sumă rotunjită la 147 de lei. Pentru impozit, din diferența de 1.467 de lei se scade CASS: 1.467 – 147 = 1.320 de lei Impozitul este: 1.320 × 10% = 132 de lei În final: 4.467 – 147 – 132 = 4.188 de lei Așadar, dintr-o pensie brută de 4.467 de lei sunt reținuți 279 de lei, iar pensionarul primește 4.188 de lei.  Cât se reține la diferite pensii Pentru o pensie de 3.500 de lei, diferența față de plafon este de 500 de lei. CASS este de 50 de lei, iar impozitul se aplică celor 450 de lei rămași, rezultând 45 de lei. Pensia netă este astfel de 3.405 lei. La o pensie de 5.000 de lei, diferența este de 2.000 de lei. CASS ajunge la 200 de lei, iar baza pentru impozit rămâne 1.800 de lei. Impozitul este de 180 de lei, astfel încât pensia netă va fi de 4.620 de lei. Pentru o pensie de 7.000 de lei, CASS este de 400 de lei, iar impozitul de 360 de lei. Pensionarul va încasa astfel 6.240 de lei. Cu alte cuvinte, peste pragul de 3.000 de lei, efectul combinat al celor două rețineri este de aproximativ 19% din diferența care depășește plafonul, nu de 20%. Explicația este că impozitul se calculează după deducerea CASS. Pensionarii nu trebuie să facă singuri calculul Pentru pensiile plătite prin sistemul public, pensionarul nu trebuie să depună lunar declarații și nici să vireze separat banii către stat. CASS și impozitul sunt calculate și reținute la sursă înainte de plata pensiei. Pensionarul primește direct suma netă rezultată după aplicarea reținerilor. Prin urmare, diferența dintre pensia brută și suma efectiv primită poate fi verificată urmând aceeași succesiune: se scad cei 3.000 de lei protejați, se calculează CASS de 10%, apoi se scade CASS din baza impozabilă și se aplică impozitul de 10%. Persoanele cu handicap, CASS pentru pensia peste 3.000 de lei O atenție specială trebuie acordată pensionarilor care beneficiază și de indemnizație de handicap. Potrivit precizărilor CNPP, persoanele cu handicap sunt exceptate de la CASS pentru veniturile obținute în baza Legii nr. 448/2006, respectiv pentru indemnizația de handicap. Scutirea nu se extinde însă automat asupra pensiei. Dacă pensia unei persoane cu handicap depășește 3.000 de lei, diferența peste acest plafon este supusă CASS de 10%, după aceleași reguli aplicabile celorlalți pensionari. Regula CASS este temporară Contribuția de sănătate pentru pensiile care depășesc 3.000 de lei a fost introdusă de la 1 august 2025. Potrivit Legii nr. 141/2025, prevederea se aplică veniturilor din pensii aferente perioadei 1 august 2025 – 31 decembrie 2027. Pensionarii vor fi din nou exceptați de la CASS pentru veniturile din pensii realizate începând cu 1 ianuarie 2028. Pentru 2026 însă, regula este clară: primii 3.000 de lei din pensie rămân în afara calculului, iar pentru ceea ce depășește plafonul se reține mai întâi CASS de 10%, apoi impozitul de 10% aplicat sumei rămase după deducerea contribuției la sănătate.

Reducerea vârstei de pensionare pentru mame în 2026: cine are dreptul și ce condiții trebuie îndeplinite
Eveniment

Reducerea vârstei de pensionare pentru mame în 2026: cine are dreptul și ce condiții trebuie îndeplinite

Femeile care au născut și crescut copii pot ieși mai devreme la pensie, potrivit noii Legi a pensiilor. Reducerea pornește de la șase luni pentru un copil și poate ajunge la trei ani și jumătate pentru șapte sau mai mulți copii. Facilitatea nu se acordă însă automat: condiția esențială este ca mama să fi realizat stagiul complet de cotizare contributiv prevăzut de lege. Regulile sunt prevăzute de Legea nr. 360/2023, aflată integral în vigoare din septembrie 2024, iar în 2026 devin cu atât mai importante cu cât atât vârsta standard de pensionare a femeilor, cât și stagiul complet de cotizare continuă să crească treptat, conform calendarului din lege. Nu orice mamă poate ieși mai devreme la pensie Faptul că o femeie a născut unul sau mai mulți copii nu este suficient pentru a beneficia automat de reducerea vârstei de pensionare. Citește și: Bilete de tratament balnear pentru pensionari 2026: cine le poate primi, cum se acordă și când sunt programate seriile Articolul 51 din Legea nr. 360/2023 stabilește două condiții care trebuie îndeplinite cumulativ. Femeia trebuie, în primul rând, să fi realizat stagiul complet de cotizare contributiv prevăzut pentru generația sa. În al doilea rând, trebuie să fi născut și crescut copiii până la vârsta de 16 ani sau, în cazul adopției, să îi fi crescut timp de cel puțin 13 ani. Reducerea se aplică la pensia pentru limită de vârstă. Stagiul complet de cotizare contributiv va ajunge, potrivit legii, la 35 de ani atât pentru femei, cât și pentru bărbați, însă pentru femei atingerea acestui prag se face treptat, conform anexei nr. 5. Așadar, în 2026 nu există o singură valoare a stagiului complet valabilă pentru toate femeile: aceasta trebuie verificată în funcție de anul și luna nașterii. Regula care poate face diferența: stagiul complet Este probabil cea mai importantă condiție pentru o femeie care vrea să afle dacă poate ieși mai devreme la pensie datorită copiilor. Dacă stagiul complet de cotizare contributiv aferent datei sale de naștere nu este realizat, simplul fapt că a crescut unul sau mai mulți copii nu îi permite să folosească reducerea prevăzută la art. 51. Trebuie făcută însă diferența între stagiul de cotizare, în sens larg, și stagiul contributiv. Anii de facultate la zi, de exemplu, sunt perioade asimilate și nu devin pur și simplu ani contributivi pentru îndeplinirea acestei condiții. Există însă o excepție importantă pentru mame. CNPP precizează că perioada în care o persoană a beneficiat de concediu pentru creșterea copilului după 1 ianuarie 2006, deși este perioadă asimilată, se ia în calcul, prin excepție, la stabilirea stagiului minim și a stagiului complet contributiv necesar pentru deschiderea dreptului la pensie. Cu alte cuvinte, o mamă nu trebuie să considere automat că anii de concediu pentru creșterea copilului de după 2006 îi lipsesc din stagiul necesar pentru această facilitate. Cu cât se reduce vârsta de pensionare Reducerea este stabilită clar de lege și crește cu șase luni pentru fiecare copil, până la maximum trei ani și șase luni. Grila este următoarea: pentru un copil – 6 luni; pentru doi copii – 1 an; pentru trei copii – 1 an și 6 luni; pentru patru copii – 2 ani; pentru cinci copii – 2 ani și 6 luni; pentru șase copii – 3 ani; pentru șapte sau mai mulți copii – 3 ani și 6 luni. Reducerea se aplică vârstei standard de pensionare corespunzătoare fiecărei femei, stabilită după luna și anul nașterii. Prin urmare, calculul nu începe de la aceeași vârstă pentru toate femeile aflate aproape de pensionare în 2026. Mai întâi se stabilește, din anexa nr. 5 la lege, vârsta standard care îi revine persoanei respective, iar din aceasta se scade reducerea acordată pentru copii. Un exemplu simplu: doi copii înseamnă un an mai devreme Dacă o femeie are, potrivit eșalonării prevăzute de lege, o vârstă standard de pensionare de 62 de ani și câteva luni și îndeplinește stagiul complet contributiv cerut, existența a doi copii crescuți până la 16 ani îi reduce vârsta standard cu un an. În cazul a trei copii, reducerea ar fi de un an și șase luni, iar pentru cinci copii, de doi ani și șase luni. Important este că vorbim despre reducerea vârstei pentru pensia pentru limită de vârstă, nu despre o pensie anticipată cu penalizare. Copiii adoptați sunt luați în calcul Legea nu rezervă această facilitate exclusiv mamelor biologice. Reducerea se aplică și femeilor care au adoptat copii, cu condiția ca aceștia să fi fost crescuți de femeia respectivă pentru cel puțin 13 ani. De asemenea, numărul total de copii pentru care se acordă reducerea poate include atât copii biologici, cât și copii adoptați. În cazul copiilor biologici, condiția este ca mama să îi fi născut și crescut până la vârsta de 16 ani. Reducerea pentru copii poate fi cumulată cu cea pentru grupele de muncă O femeie care a lucrat în condiții deosebite sau speciale nu pierde reducerea acordată pentru copii. Legea permite cumularea reducerii prevăzute pentru mame cu reducerile acordate pentru activitatea desfășurată în condiții deosebite sau speciale de muncă, precum și cu alte reduceri prevăzute prin acte normative speciale. Există însă două limite importante. Reducerea totală a vârstei standard de pensionare nu poate depăși 11 ani. În plus, după aplicarea cumulată a reducerilor, vârsta de pensionare nu poate coborî sub 52 de ani. Astfel, o femeie care beneficiază atât de reducerea pentru copii, cât și de o reducere pentru condițiile în care a lucrat trebuie să verifice ambele plafoane înainte de a calcula data la care poate cere pensia. Ce acte trebuie pentru reducerea acordată mamelor CNPP precizează că, pe lângă documentele obișnuite necesare pentru pensionarea la limită de vârstă, femeia trebuie să dovedească îndeplinirea condițiilor referitoare la copii. Pentru copiii biologici sunt necesare certificatele de naștere ale copiilor, în copie, precum și declarația pe propria răspundere privind creșterea acestora până la vârsta de 16 ani. În cazul copiilor adoptați trebuie prezentat certificatul de naștere și/sau hotărârea judecătorească definitivă prin care a fost încuviințată adopția, precum și declarația pe propria răspundere că aceștia au fost crescuți timp de cel puțin 13 ani. CNPP arată că declarația este cuprinsă în modelul cererii prevăzut de normele de aplicare. La acestea se adaugă documentele obișnuite pentru stabilirea pensiei: acte de identitate și stare civilă, carnetul de muncă și, după caz, adeverințe privind vechimea, veniturile sau condițiile de muncă. Atenție la data depunerii documentelor Un detaliu important îi privește pe cei care se află deja în plată cu pensie anticipată sau pensie de invaliditate și ajung să îndeplinească între timp condițiile pentru pensia pentru limită de vârstă cu reducerea acordată mamelor. CNPP precizează că trecerea se face din oficiu, dar momentul de la care operează poate depinde de data la care au fost depuse actele referitoare la copii. Dacă documentele au fost depuse înainte de îndeplinirea cumulativă a condițiilor, trecerea se face de la data la care acestea sunt îndeplinite. Dacă actele sunt aduse ulterior, trecerea se realizează de la data depunerii lor. Prin urmare, pentru persoanele aflate deja într-o altă categorie de pensie, depunerea din timp a documentelor poate conta. Cum aflați concret când puteți ieși la pensie Pentru calcul sunt necesare trei informații. Mai întâi, femeia trebuie să verifice vârsta standard de pensionare corespunzătoare lunii și anului nașterii, potrivit anexei nr. 5 la Legea nr. 360/2023. Apoi trebuie verificat stagiul complet de cotizare contributiv aferent aceleiași date de naștere și dacă acesta este efectiv realizat. Abia după îndeplinirea acestei condiții se scade din vârsta standard reducerea pentru copii: șase luni pentru unul, un an pentru doi, un an și jumătate pentru trei și așa mai departe. Regula poate fi rezumată simplu: copiii reduc vârsta de pensionare, dar nu înlocuiesc stagiul complet de cotizare cerut de lege.

Bilete de tratament balnear pentru pensionari 2026: cine le poate primi, cum se acordă și când sunt programate seriile
Eveniment

Bilete de tratament balnear pentru pensionari 2026: cine le poate primi, cum se acordă și când sunt programate seriile

Peste 114.000 de bilete de tratament balnear sunt prevăzute pentru 2026. Obținerea unui loc depinde de punctaj, venit, tipul pensiei și istoricul biletelor primite în ultimii doi ani. CNPP a stabilit criteriile de repartizare, actele necesare, cazurile de gratuitate și calendarul seriilor care se desfășoară până în decembrie. Peste 114.000 de bilete de tratament în 2026 Pentru anul 2026 este prevăzută acordarea a peste 114.000 de bilete de tratament balnear, potrivit proiectului privind programul din acest an, avizat de Ministerul Finanțelor. Dintre acestea, peste 50.000 de bilete sunt destinate unităților de tratament aflate în administrarea Casei Naționale de Pensii Publice. Locurile sunt distribuite pe parcursul anului, în maximum 16 serii. Numărul total al biletelor poate fi suplimentat, în funcție de fondurile disponibile, prin contractarea de locuri și în alte unități de profil. Criteriile după care locurile ajung efectiv la beneficiari au fost stabilite prin Ordinul nr. 75 din 20 aprilie 2026 al președintelui CNPP. Cine poate primi bilet de tratament Programul nu este destinat exclusiv pensionarilor. Citește și: Dana Gârbovan, pe care PSD o dorea ministru al Justiției, vrea la ÎCCJ, în subordinea lui Savonea. Și controversata Liana Arsene concurează Pot beneficia de tratament balnear pensionarii sistemului public de pensii, persoanele asigurate în sistemul public, beneficiarii unor legi speciale, persoanele asigurate pentru accidente de muncă și boli profesionale și, în anumite condiții, soțul sau soția pensionarului ori asiguratului. Pentru unele categorii biletele sunt acordate cu plata unei contribuții individuale, iar pentru altele tratamentul este gratuit. În toate cazurile trebuie îndeplinite condițiile medicale și administrative prevăzute pentru categoria din care face parte solicitantul. Cine are cele mai mari șanse să primească bilet În cazul pensionarilor, repartizarea pornește de la un sistem de punctaj. Sunt analizate trei elemente principale: dacă pensionarul a mai primit bilete în ultimii doi ani, tipul pensiei și cuantumul brut al pensiei. În general, sunt avantajați cei care nu au beneficiat recent de tratament, pensionarii aflați în anumite situații de vulnerabilitate și cei cu venituri mai mici. Dacă nu ai primit bilet în ultimii doi ani, primești 10 puncte Cel mai mare avantaj îl au pensionarii care nu au beneficiat deloc de bilet de tratament în ultimii doi ani. Aceștia primesc 10 puncte pentru acest criteriu. Dacă pensionarul a avut un singur bilet în ultimii doi ani, punctajul depinde și de perioada în care l-a folosit: un bilet în extrasezon – 5 puncte; un bilet în sezon – 3 puncte. Dacă au fost obținute două bilete, punctajul scade și mai mult: două puncte dacă ambele au fost în extrasezon, un punct dacă unul a fost în sezon și celălalt în extrasezon și zero puncte dacă ambele au fost acordate în sezon. CNPP definește drept sezon perioada 15 mai – 31 august, restul anului fiind considerat extrasezon. Pensia de invaliditate aduce cel mai mare punctaj Categoria de pensie este al doilea criteriu important. Un pensionar de invaliditate primește 10 puncte, în timp ce un pensionar pentru limită de vârstă primește 6 puncte. Pentru pensia de urmaș se acordă 4 puncte, iar pentru pensia anticipată – 2 puncte. Punctajul final este stabilit însă prin aplicarea tuturor criteriilor prevăzute pentru categoria respectivă. Cu cât pensia este mai mică, cu atât punctajul este mai mare Venitul este cel de-al treilea criteriu principal pentru pensionari. Pentru o pensie brută sub 1.281 de lei se acordă 6 puncte, iar pentru pensiile între 1.282 și 2.830 de lei – 5 puncte. Pentru veniturile mai mari, punctajul scade treptat: 2.831–4.430 lei – 4 puncte; 4.431–6.030 lei – 3 puncte; 6.031–7.630 lei – 2 puncte; 7.631–9.192 lei – un punct; peste 9.192 lei – zero puncte. Pragul de 9.192 de lei este raportat la câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2026. Cum se face clasamentul Cererile sunt procesate prin aplicația informatică a CNPP și ordonate descrescător în funcție de punctaj. Dacă mai multe persoane obțin același punctaj, este analizat mai întâi numărul de bilete primite în ultimii doi ani. Dacă egalitatea persistă, se ia în calcul venitul, iar în ultima etapă are prioritate cererea cu numărul de înregistrare mai mic. Prin urmare, data depunerii contează, dar după aplicarea criteriilor de punctaj. Un singur bilet pe an pentru fiecare beneficiar În cursul unui an calendaristic, unei persoane îi poate fi eliberat un singur bilet de tratament balnear. Dacă beneficiarul nu ridică biletul care i-a fost repartizat, poate primi un loc rămas nevalorificat sau poate solicita repartizarea pentru o serie ulterioară. Sejurul durează 16 zile Un bilet CNPP acoperă 16 zile de sejur, iar tratamentul balnear propriu-zis se desfășoară timp de 12 zile. Locurile sunt distribuite atât în unitățile proprii ale CNPP, cât și în unități de profil cu care instituția încheie contracte. Programul vizează stațiuni și baze de tratament pentru afecțiuni ale sistemului nervos, reumatismale, digestive, cardiovasculare, ginecologice și ale căilor respiratorii. Seriile de tratament în 2026 Calendarul pentru 2026 începe la sfârșitul lunii aprilie și continuă până în decembrie. Seria 1: 27 aprilie – 13 mai Seria 2: 13 mai – 29 mai Seria 3: 29 mai – 14 iunie Seria 4: 14 iunie – 30 iunie Seria 5: 30 iunie – 16 iulie Seria 6: 16 iulie – 1 august Seria 7: 1 august – 17 august Seria 8: 17 august – 2 septembrie Seria 9: 2 septembrie – 18 septembrie Seria 10: 18 septembrie – 4 octombrie Seria 11: 4 octombrie – 20 octombrie Seria 12: 20 octombrie – 5 noiembrie Seria 13: 5 noiembrie – 21 noiembrie Seria 14: 21 noiembrie – 7 decembrie Seria 15: 5 decembrie – 21 decembrie. Cererea trebuie depusă din timp Cererile trebuie depuse cu cel puțin 30 de zile înainte de prima lună din perioada pentru care este solicitat biletul. Solicitantul poate indica în cerere cel mult trei stațiuni. Documentele pot fi trimise prin poștă, prin poștă electronică, prin serviciile electronice oferite de portalul CNPP sau pot fi depuse direct la casa teritorială de pensii competentă. Cum aflați dacă ați primit loc Casele teritoriale de pensii afișează atât la sediu, cât și pe propriile pagini de internet listele cererilor aprobate. După repartizare, beneficiarii trebuie informați în maximum cinci zile lucrătoare despre biletul care le-a fost acordat și despre data la care trebuie să se prezinte pentru ridicarea acestuia. Locurile nefolosite pot fi redistribuite, astfel că și persoanele care nu intră în repartizarea inițială pot primi ulterior un bilet. Ce acte îi trebuie unui pensionar Pentru pensionarul sistemului public care solicită un bilet cu plata contribuției individuale sunt necesare, în principal, cererea-tip și biletul de trimitere pentru tratament balnear. Trimiterea trebuie eliberată de medicul de familie sau de medicul specialist aflat în relație contractuală cu casa de asigurări de sănătate. În situațiile în care pensionarul primește drepturi și din alte sisteme de pensii pot fi cerute documente privind valoarea acestor venituri și declarații referitoare la celelalte pensii încasate. Cine poate merge gratuit la tratament Pentru anumite categorii, biletul este acordat fără contribuție individuală. Printre acestea se numără, în condițiile prevăzute de lege, pensionarii de invaliditate incluși într-un program de recuperare stabilit de medicul expert, veteranii de război, persoanele persecutate din motive politice sau etnice, anumite persoane cu handicap și beneficiarii altor legi speciale. De gratuitate pot beneficia și unele persoane care au suferit accidente de muncă sau boli profesionale, precum și salariații care lucrează în anumite condiții de expunere la radiații. Pentru beneficiarii unor legi cu caracter reparatoriu, numărul biletelor gratuite poate reprezenta maximum 15% din totalul biletelor contractate la nivel național. CNPP păstrează locuri și pentru urgențe Nu toate biletele sunt introduse în repartizarea obișnuită. Casele teritoriale de pensii constituie o rezervă de 3% din biletele repartizate, destinată cazurilor medicale grave, cazurilor sociale deosebite și altor situații care necesită tratament în regim de urgență. La nivel central, CNPP poate păstra până la 7% din numărul total al biletelor contractate la începutul anului pentru soluționarea unor cazuri medicale grave, situații sociale deosebite și alte solicitări prevăzute de criterii. Venitul mic și lipsa biletelor anterioare cresc șansele Pentru pensionari, mecanismul de repartizare favorizează persoanele care nu au primit bilete în ultimii doi ani și pe cele cu venituri mai reduse. Categoria de pensie influențează, la rândul ei, punctajul. Depunerea mai devreme a cererii nu garantează obținerea biletului, dar poate deveni decisivă dacă mai mulți solicitanți ajung la același punctaj. Biletele rămase nevalorificate pot oferi o nouă șansă celor care nu au prins loc la repartizarea inițială.

Judecătoarea Adam s-a pensionat înainte să împlinească 49 de ani. Va avea o pensie de peste 25.000 de lei net lunar
Justiție

Judecătoarea Adam s-a pensionat înainte să împlinească 49 de ani. Va avea o pensie de peste 25.000 de lei net lunar

Judecătoarea Oana Cristina Adam, fostă Vieriu, de la Curtea de Apel Iași, a fost pensionată prin decret semnat pe 15 iulie de președintele Nicușor Dan, înainte de împlinirea vârstei de 49 de ani. Vechime de 25 de ani ca magistrat Potrivit Consiliului Superior al Magistraturii, magistrata avea 48 de ani, nouă luni și o zi când i-a fost aprobată cererea de retragere, pe baza unei vechimi de 25 de ani ca procuror și judecător. Citește și: Gheorghiță, directorul spitalului SRI: „Sistemul medical din România trebuie regândit. Salariile mai bune nu vor soluționa toate neajunsurile” Adam este al doilea magistrat ieșean pensionat înainte de 49 de ani după noiembrie 2025. Ea a activat recent la Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a Curții de Apel Iași. Pensie de 25.000 de lei net lunar Decizia de pensie de serviciu fusese emisă de Casa Județeană de Pensii Iași pe 9 decembrie 2025, înainte de intrarea în vigoare a noii legi privind pensiile magistraților. Astfel, pensia sa a fost calculată după vechea formulă, de 80% din baza de calcul și plafonată la venitul net din ultima lună de activitate, nu după noua regulă de 55%, plafonată la 70%. Calculele Ziarului de Iași indică o pensie de cel puțin 25.000 de lei net lunar, la Iași. În 2023, declarația de avere indica salarii de 202.931 lei și 568.712 lei obținuți prin hotărâri judecătorești; ulterior, încă 62.296 lei suplimentar.

Mica recalculare a pensiilor, pas cu pas. Ce faceți dacă adeverința este respinsă, arhiva nu mai există sau dosarul întârzie
Eveniment

Mica recalculare a pensiilor, pas cu pas. Ce faceți dacă adeverința este respinsă, arhiva nu mai există sau dosarul întârzie

Mica recalculare poate aduce bani în plus pensionarilor care, înainte de aprilie 2001, au primit prime, sporuri, al treisprezecelea salariu, bani pentru ore suplimentare sau alte venituri care nu au fost incluse în calculul inițial al pensiei. Drumul până la majorare nu este însă simplu. Unele adeverințe sunt incomplete, arhivele fostelor întreprinderi sunt greu de găsit, firmele care le păstrează cer sume mari, iar soluționarea dosarelor poate dura luni întregi. Ce venituri pot fi adăugate la calculul pensiei Mica recalculare vizează veniturile realizate înainte de 1 aprilie 2001, plătite din fondul de salarii și pentru care s-a datorat contribuția de asigurări sociale, dar care nu au fost valorificate la stabilirea pensiei. Citește și: Cine este Petrișor Peiu, auristul care spera ca PSD să-l propulseze președinte interimar al României: l-a slujit pe Adrian Năstase, penalul PSD Neacșu l-a propus la Transgaz Pot intra în această categorie: - primele și premiile; - al treisprezecelea salariu; - plata orelor suplimentare; - sporurile fără caracter permanent; - veniturile obținute în acord; - alte sume plătite din fondul de salarii. Pentru perioadele de după 1 aprilie 2001, datele privind veniturile și contribuțiile ar trebui să se afle deja în evidențele electronice ale sistemului public de pensii. Problemele apar în special pentru anii anteriori, când veniturile erau consemnate în statele de plată și în arhivele angajatorilor. Recalcularea se face automat sau trebuie depusă o cerere? Răspunsul depinde de momentul în care adeverința a ajuns la Casa de Pensii. Dacă documentul se afla deja în dosarul de pensie înainte de 1 septembrie 2024, veniturile trebuiau valorificate din oficiu. Eventualele diferențe se acordă începând cu 1 septembrie 2024. Dacă adeverința a fost depusă după această dată, pensionarul trebuie să solicite recalcularea. Majorarea se acordă din prima zi a lunii următoare celei în care cererea a fost înregistrată. Pensionarii pot depune adeverințe și în prezent. Nu există un termen-limită general după care documentele nu mai sunt primite. Momentul depunerii contează însă pentru data de la care vor fi plătite eventualele diferențe. Cu cât cererea este înregistrată mai târziu, cu atât mai târziu începe plata majorării. Verificați adeverința înainte de depunere Una dintre cele mai frecvente cauze ale întârzierilor este o adeverință incompletă. Nu este suficient ca documentul să arate că pensionarul a primit prime sau sporuri. Casa de Pensii trebuie să poată stabili venitul realizat în fiecare lună și punctajul corespunzător. Adeverința trebuie să cuprindă, în principal: - datele fostului angajator și ale pensionarului; - perioada exactă lucrată; - veniturile înscrise pentru fiecare lună; - sporurile, primele și celelalte sume primite; - documentele din arhivă pe baza cărora a fost emisă; - mențiunea că pentru veniturile respective s-a datorat contribuția de asigurări sociale; - numărul și data înregistrării; - semnăturile persoanelor responsabile. Ștampila poate fi folosită acolo unde regimul juridic al emitentului o impune, dar lipsa acesteia nu reprezintă automat un motiv de respingere în toate situațiile. Ce model trebuie să respecte documentul Contează data la care adeverința a fost eliberată. Documentele emise înainte de 1 septembrie 2024 pot respecta modelul prevăzut de reglementările aplicabile la acel moment. Adeverințele eliberate după intrarea în vigoare a noii legi trebuie întocmite conform modelului din Anexa nr. 6 la Legea nr. 360/2023. Un document mai vechi nu ar trebui respins numai pentru că nu arată identic cu modelul actual. Important este să fi fost emis legal și să conțină toate informațiile necesare calculării pensiei. Ce faceți dacă adeverința este respinsă Nu vă limitați la explicațiile primite verbal la ghișeu. Solicitați motivul respingerii în scris sau citiți cu atenție explicațiile din decizia de recalculare. Dacă lipsesc anumite informații, cereți emitentului să rectifice adeverința. În solicitare trebuie precizat clar ce urmează să fie completat: venitul lunar, valoarea sporului, perioada în care a fost acordat, documentele pe baza cărora a fost înscris sau mențiunea referitoare la contribuțiile sociale. Este util să atașați și răspunsul Casei de Pensii, astfel încât fostul angajator sau deținătorul arhivei să știe exact ce trebuie corectat. Depuneți cererea în scris și păstrați numărul de înregistrare. O discuție telefonică sau o promisiune verbală sunt greu de dovedit ulterior. Fostul angajator a dispărut. Unde găsiți arhiva Pentru mulți pensionari, aceasta este cea mai dificilă etapă. Fabricile și societățile la care au lucrat au fost desființate, privatizate sau lichidate, iar arhivele lor pot fi păstrate în locuri diferite. Documentele se pot afla la: - societatea care a preluat fostul angajator; - lichidatorul judiciar; - o firmă autorizată să presteze servicii arhivistice; - o instituție publică; - o structură județeană a Arhivelor Naționale. Adunați cât mai multe informații despre fostul loc de muncă: denumirea completă a întreprinderii, denumirile anterioare, localitatea, secția, perioada lucrată și numărul matricol, dacă îl cunoașteți. Cu aceste date puteți solicita sprijinul serviciului județean al Arhivelor Naționale din zona în care a funcționat întreprinderea. Arhivele Naționale țin evidența operatorilor autorizați și a documentelor preluate de la societățile desființate. Informații pot fi cerute și de la lichidator sau de la Registrul Comerțului, pentru a afla cine a preluat firma. Ce faceți dacă documentele nu mai există Uneori, arhiva este incompletă, statele de plată s-au degradat sau nu au fost predate. Solicitați un răspuns oficial de la instituția ori operatorul contactat. Documentul trebuie să arate dacă arhiva nu a fost preluată, dacă perioada căutată lipsește sau dacă statele de plată nu conțin informațiile solicitate. Răspunsul poate deveni important dacă sesizați Arhivele Naționale sau dacă ajungeți în instanță. Declarațiile foștilor colegi nu pot înlocui, de regulă, statele de plată. Casa de Pensii are nevoie de înscrisuri verificabile pentru a introduce veniturile în calcul. Firma de arhivare cere mii de lei. Este legal? Operatorii privați pot percepe tarife pentru căutarea documentelor, verificarea statelor de plată, prelucrarea arhivistică și eliberarea adeverințelor. Tarifele nu sunt însă nelimitate. Pentru aceste servicii există limite maxime stabilite potrivit legislației arhivistice. Costul poate varia în funcție de numărul anilor verificați, volumul și starea documentelor și complexitatea căutării. O sumă mare nu este automat ilegală, dar trebuie explicată. Înainte de a plăti, cereți: - un deviz detaliat; - tariful fiecărei operațiuni; - numărul de ani sau de documente verificate; - temeiul tarifelor; - factura ori chitanța. Dacă suspectați că limitele legale au fost depășite, puteți sesiza Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor. Merită să plătiți o adeverință scumpă? Nu orice document va aduce o creștere importantă a pensiei. Efectul depinde de valoarea veniturilor omise, de numărul lunilor în care au fost încasate și de salariul mediu folosit la calcularea punctajului. O primă mică, acordată o singură dată, poate produce doar o diferență modestă. Sporurile consistente sau veniturile suplimentare primite pe perioade lungi pot avea însă un efect mai mare. Înainte de a plăti mii de lei, întrebați operatorul dacă arhiva conține efectiv statele de plată pentru perioada solicitată și cereți o estimare a costului. Firma de arhivare nu poate garanta cu cât va crește pensia. Calculul aparține exclusiv Casei de Pensii. Dosarul întârzie. Cum cereți explicații Cererile de recalculare trebuie soluționate în termen de 45 de zile de la înregistrare. Termenul poate fi prelungit cu încă 30 de zile dacă sunt necesare documente suplimentare sau verificări mai complexe. Dacă termenul a trecut și nu ați primit un răspuns, depuneți o solicitare scrisă privind stadiul dosarului. Menționați numărul dosarului de pensie, numărul și data cererii de recalculare și actele depuse. Cererea poate fi înregistrată la casa teritorială, trimisă prin poștă cu confirmare de primire sau transmisă prin mijloacele electronice ale instituției. Pentru petițiile administrative, termenul general de răspuns este de 30 de zile și poate fi prelungit cu cel mult 15 zile dacă sunt necesare verificări suplimentare. Păstrați întotdeauna dovada depunerii. Se plătesc retroactiv diferențele? Întârzierea Casei de Pensii nu ar trebui să vă facă să pierdeți lunile pentru care dreptul a fost deja deschis. Dacă adeverința se afla în dosar înainte de 1 septembrie 2024, diferențele rezultate din recalcularea din oficiu se acordă de la această dată. Dacă actele au fost depuse ulterior, eventualele drepturi se acordă din prima zi a lunii următoare înregistrării cererii. Nu orice pensionar care depune acum o adeverință va primi automat diferențe începând cu septembrie 2024. Cum contestați decizia Dacă adeverința a fost respinsă sau recalcularea nu a inclus toate veniturile, citiți atent motivarea deciziei. Decizia poate fi contestată în termen de 45 de zile de la comunicare, la tribunalul competent în funcție de domiciliul pensionarului. Termenul este esențial. Discuțiile la ghișeu sau așteptarea unei adeverințe corectate nu îl suspendă automat. Păstrați decizia, plicul în care a fost trimisă și dovada datei primirii. Dacă termenul se apropie, poate fi necesar ajutorul unui avocat sau al unui specialist în dreptul pensiilor. Poate recalcularea să scadă pensia? Scopul procedurii este includerea unor venituri suplimentare, astfel că, în mod normal, pensia ar trebui să crească sau să rămână neschimbată. Dacă documentele nu aduc puncte suplimentare, cuantumul poate rămâne la același nivel. Situația este diferită dacă, în timpul verificărilor, Casa de Pensii descoperă erori mai vechi, stagii calculate greșit sau venituri valorificate fără temei legal. Dacă primiți o decizie de diminuare ori vi se cere restituirea unor sume, solicitați imediat explicații și nu lăsați să expire termenul de contestare. Cele cinci reguli care vă pot salva dosarul 1. Verificați adeverința înainte de depunere: trebuie să arate veniturile lunare, nu doar denumirea sporurilor. 2. Depuneți cererea cât mai repede: pentru documentele noi, drepturile se acordă din luna următoare înregistrării. 3. Cereți deviz înainte de a plăti firma de arhivare și păstrați factura. 4. Solicitați număr de înregistrare pentru fiecare cerere și păstrați copii ale tuturor actelor. 5. Nu ratați termenul de contestare: aveți 45 de zile de la comunicarea deciziei. Mica recalculare poate aduce o pensie mai mare, dar rezultatul depinde de calitatea documentelor și de rapiditatea cu care pensionarul își urmărește dosarul. În multe cazuri, diferența dintre o cerere soluționată și una blocată nu este existența dreptului, ci modul în care acesta poate fi dovedit.

Pensia de invaliditate în 2026: cine o poate primi, cum se calculează și când se acordă indemnizația pentru însoțitor
Eveniment

Pensia de invaliditate în 2026: cine o poate primi, cum se calculează și când se acordă indemnizația pentru însoțitor

Pensia de invaliditate, cunoscută în limbajul obișnuit drept „pensie pe caz de boală”, poate fi acordată persoanelor care nu au împlinit vârsta standard de pensionare, dar nu mai pot lucra în aceleași condiții din cauza unei boli sau a unui accident. În 2026, regulile sunt stabilite de Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, care a înlocuit vechea Lege nr. 263/2010. Pensia nu are aceeași valoare pentru toți beneficiarii și nu se acordă automat în momentul apariției unui diagnostic. Contează perioada pentru care persoana a contribuit la sistem, veniturile asupra cărora au fost plătite contribuțiile, vârsta și gradul de diminuare a capacității de muncă. Pentru persoanele încadrate în gradul I se adaugă și indemnizația pentru însoțitor, calculată separat față de pensie. Cine poate primi pensie de invaliditate Pensia de invaliditate se acordă, în principal, persoanelor care au realizat stagii contributive în sistemul public de pensii, nu au ajuns la vârsta standard de pensionare și au capacitatea de muncă diminuată. Citește și: Pensia anticipată în 2026: cine se poate pensiona mai devreme, cum se calculează suma și ce acte sunt necesare Cauza poate fi un accident de muncă, o boală profesională, o afecțiune obișnuită sau un accident fără legătură cu activitatea profesională. Nu este obligatoriu, așadar, ca problema medicală să fi fost provocată la serviciu. Condiția esențială este ca diminuarea capacității de muncă să fie constatată printr-o decizie medicală emisă de medicul expert al asigurărilor sociale. Un certificat de concediu medical, o scrisoare medicală sau simpla confirmare a unui diagnostic nu sunt suficiente pentru deschiderea dreptului la pensie. Există și o excepție importantă de la regula contribuțiilor. Elevii, ucenicii și studenții își pot deschide dreptul la pensie de invaliditate chiar dacă nu au realizat stagii contributive, în cazul în care capacitatea lor de muncă a fost diminuată în urma unui accident de muncă sau a unei boli profesionale produse în timpul și din cauza practicii profesionale. De asemenea, sunt prevăzute reguli pentru angajații români trimiși să lucreze în străinătate de un angajator din România, dacă sunt asigurați în sistemul românesc și pot dovedi acest lucru prin documentele europene sau internaționale aplicabile. Diagnosticul nu aduce automat pensia Una dintre confuziile frecvente privește așa-numita „listă a bolilor pentru pensionare”. În realitate, simpla existență a unei afecțiuni nu garantează acordarea pensiei de invaliditate. Două persoane cu același diagnostic pot primi decizii diferite dacă boala le afectează în mod diferit capacitatea de muncă, autonomia și posibilitatea de a desfășura activități profesionale. Pot conduce la diminuarea capacității de muncă afecțiuni oncologice, neurologice, cardiovasculare, psihice, respiratorii, digestive, locomotorii, senzoriale sau boli rare. Evaluarea nu se oprește însă la denumirea bolii. Medicul expert analizează gravitatea, evoluția, răspunsul la tratament, limitările funcționale și posibilitatea persoanei de a continua să lucreze. Pensia de invaliditate nu este, prin urmare, o compensație acordată pentru diagnostic, ci un drept legat de pierderea sau diminuarea capacității de muncă. Cele trei grade de invaliditate Legea păstrează trei grade de invaliditate, stabilite în funcție de severitatea deficienței funcționale și de capacitatea de autoîngrijire. Gradul I corespunde unei deficiențe funcționale grave, însoțită de pierderea capacității de muncă și a capacității de autoîngrijire. Persoana are nevoie de sprijinul unei alte persoane pentru activitățile esențiale ale vieții cotidiene. Din acest motiv, beneficiarul primește, pe lângă pensie, o indemnizație pentru însoțitor. Gradul II presupune o deficiență funcțională accentuată și o diminuare severă a capacității de muncă. Persoana își păstrează însă capacitatea de autoîngrijire, astfel încât nu primește indemnizație pentru însoțitor. Gradul III este asociat unei deficiențe funcționale medii și unei diminuări a capacității de muncă. În toate cazurile, încadrarea concretă este făcută prin expertiză medicală, nu prin alegerea solicitantului și nici exclusiv pe baza recomandării medicului curant. Cum se calculează pensia de invaliditate în 2026 Pensia de invaliditate nu are un cuantum prestabilit. Calculul pornește de la aceeași formulă generală aplicată pensiilor din sistemul public: Numărul total de puncte × valoarea punctului de referință = cuantumul pensiei Valoarea punctului de referință este de 81 de lei în 2026. Numărul total de puncte nu depinde doar de anii lucrați. Sunt luate în calcul punctajele obținute pentru veniturile asupra cărora s-a plătit contribuția de asigurări sociale, eventualele puncte de stabilitate și punctele acordate pentru stagiul potențial. Pentru fiecare lună lucrată, punctajul se determină, în esență, prin raportarea venitului brut care a constituit baza contribuției sociale la câștigul salarial mediu brut folosit la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale din anul respectiv. La final, punctajele lunare sunt transformate în punctaje anuale, iar acestea sunt însumate. Din acest motiv, două persoane cu același număr de ani lucrați pot avea pensii foarte diferite dacă au avut salarii și contribuții diferite. Ce este stagiul potențial Persoana care devine invalidă înainte de vârsta pensionării nu mai poate acumula contribuții în același ritm până la finalul vieții profesionale. Pentru a compensa o parte din această perioadă, legea acordă un stagiu potențial. Acesta reprezintă diferența dintre stagiul complet de cotizare contributiv prevăzut pentru persoana respectivă și stagiul realizat până la acordarea pensiei de invaliditate. Stagiul potențial nu poate fi însă mai mare decât perioada pe care persoana ar mai fi putut să o lucreze până la împlinirea vârstei standard de pensionare. Cu alte cuvinte, sistemul nu poate credita mai mulți ani decât cei rămași, în mod real, până la pensionare. Pentru stagiul potențial se acordă următoarele punctaje lunare: 0,25 puncte pentru gradul I de invaliditate; 0,20 puncte pentru gradul II; 0,10 puncte pentru gradul III. Aceste valori sunt punctaje lunare folosite în mecanismul de calcul, nu sume care se înmulțesc direct cu numărul lunilor și apoi cu 81 de lei. Punctajele lunare dintr-un an se adună, iar rezultatul se împarte la 12 pentru obținerea punctajului anual. Astfel, un an întreg de stagiu potențial aduce 0,25 puncte la gradul I, 0,20 puncte la gradul II și 0,10 puncte la gradul III. De exemplu, zece ani de stagiu potențial ar însemna 2,5 puncte la gradul I, două puncte la gradul II și un punct la gradul III. La o valoare a punctului de referință de 81 de lei, contribuția acestor zece ani la cuantumul pensiei ar fi, orientativ, de 202,50 lei la gradul I, 162 de lei la gradul II și 81 de lei la gradul III. Aceste sume se adaugă pensiei rezultate din punctele acumulate efectiv de persoană. Se acordă și puncte de stabilitate Persoanele care au depășit 25 de ani de stagiu contributiv pot primi și puncte de stabilitate. Pentru fiecare an contributiv realizat peste 25 de ani și până la 30 de ani inclusiv se acordă 0,50 puncte. Pentru anii de peste 30 și până la 35 de ani se acordă câte 0,75 puncte, iar pentru fiecare an contributiv care depășește 35 de ani se acordă câte un punct. Punctele de stabilitate se acordă proporțional și pentru fracțiunile de an. Ele nu trebuie confundate cu stagiul potențial: primele recompensează anii contributivi efectiv realizați peste pragul de 25 de ani, în timp ce stagiul potențial compensează parțial perioada pe care persoana nu o mai poate lucra din cauza invalidității. Cine primește indemnizația pentru însoțitor Indemnizația pentru însoțitor este acordată exclusiv pensionarilor de invaliditate încadrați în gradul I. Valoarea acesteia reprezintă 50% din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată din luna pentru care se face plata. Indemnizația este suportată din bugetul de stat și se achită separat de pensia calculată pe baza punctelor. Cum salariul minim brut este de 4.050 de lei în prima jumătate a anului 2026, indemnizația este de 2.025 de lei lunar. De la 1 iulie 2026, salariul minim crește la 4.325 de lei, astfel încât indemnizația ajunge la 2.162,50 lei, sumă exprimată în plată potrivit regulilor de rotunjire aplicabile. Indemnizația nu se acordă persoanelor încadrate în gradele II sau III, chiar dacă acestea au nevoie, în anumite momente, de ajutor din partea familiei. Criteriul legal este încadrarea oficială în gradul I și pierderea capacității de autoîngrijire. La transformarea pensiei de invaliditate în pensie pentru limită de vârstă, indemnizația pentru însoțitor se menține pentru persoana care îndeplinește în continuare condițiile prevăzute de lege. Pensionarul de invaliditate poate lucra În vechiul sistem, pensionarii de gradul I și II aveau restricții drastice și nu aveau dreptul să lucreze, în timp ce persoanele cu invaliditate de gradul III aveau voie să muncească doar cu program redus (jumătate de normă). Moua lege a pensiilor (Legea nr. 360/2023) a schimbat această regulă. În prezent, pensia de invaliditate poate fi cumulată cu venituri obținute dintr-o activitate pentru care se datorează contribuții de asigurări sociale, indiferent de gradul de invaliditate. Singura condiție este ca activitatea să fie una pentru care se datorează contribuții de asigurări sociale, conform Codului fiscal. De asemenea, cumulul este permis și pentru persoanele care lucrează ca prestatori Posibilitatea legală de a cumula pensia cu salariul nu înseamnă însă că activitatea poate fi desfășurată fără nicio limitare medicală. Munca trebuie să fie compatibilă cu starea de sănătate, cu capacitatea funcțională rămasă și cu recomandările stabilite în urma expertizei. Dacă activitatea desfășurată indică o schimbare importantă a capacității de muncă, situația poate fi analizată la revizuirea medicală. Cum se depune dosarul Procedura începe cu evaluarea capacității de muncă. Solicitantul trebuie să prezinte documentele medicale care arată diagnosticul, investigațiile efectuate, tratamentele urmate și evoluția bolii. Medicul expert analizează atât afecțiunea, cât și efectele acesteia asupra posibilității de a munci și de a se îngriji. Dacă sunt necesare investigații suplimentare, solicitantul poate fi trimis pentru examinări de specialitate. După emiterea deciziei medicale asupra capacității de muncă, cererea de pensionare și documentele necesare sunt depuse la casa teritorială de pensii competentă în funcție de domiciliu. Dosarul poate cuprinde, după caz, actul de identitate, documentele de stare civilă, carnetul de muncă, adeverințele privind vechimea, veniturile, sporurile și condițiile de muncă, decizia medicală, documentul privind încetarea indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă și actele referitoare la un eventual accident de muncă sau la o boală profesională. Nu toate documentele din lista generală sunt necesare fiecărui solicitant. Dosarul se formează în funcție de istoricul profesional, perioadele lucrate și cauza invalidității. Pensia poate fi revizuită Încadrarea într-un grad de invaliditate nu este obligatoriu definitivă. Beneficiarul poate fi chemat periodic la revizuire medicală, iar medicul expert poate menține gradul, îl poate modifica sau poate constata redobândirea capacității de muncă. Există și situații în care revizuirea periodică nu mai este necesară, inclusiv atunci când invaliditatea afectează ireversibil capacitatea de muncă și nu mai există posibilitatea recuperării, în condițiile stabilite de lege. Neprezentarea nejustificată la revizuirea medicală sau refuzul de a furniza documentele solicitate poate conduce la suspendarea plății pensiei. Dacă starea de sănătate se agravează sau se îmbunătățește înaintea termenului stabilit, pensionarul poate solicita o nouă evaluare. Trecerea într-un alt grad determină recalcularea drepturilor și, în cazul încadrării în gradul I, poate aduce și indemnizația pentru însoțitor. Ce se întâmplă la vârsta standard de pensionare La împlinirea vârstei standard, pensia de invaliditate se transformă din oficiu în pensie pentru limită de vârstă. Casa de pensii compară drepturile, iar persoanei îi este acordat cuantumul cel mai avantajos. Perioadele contributive realizate între timp și elementele care pot influența calculul sunt valorificate potrivit legii. Prin urmare, trecerea la pensia pentru limită de vârstă nu ar trebui să conducă automat la încasarea unei sume mai mici. Transformarea se face din oficiu, fără ca pensionarul să fie obligat să deschidă de la zero o nouă procedură. De ce diferă atât de mult pensiile de invaliditate Două persoane încadrate în același grad pot primi sume foarte diferite. Diferența vine din istoricul contribuțiilor, salariile realizate, durata stagiului contributiv, vârsta la care a apărut invaliditatea, stagiul potențial și eventualele puncte de stabilitate. Gradul de invaliditate nu stabilește singur valoarea pensiei. El influențează punctajul acordat pentru stagiul potențial și dreptul la indemnizația pentru însoțitor, dar partea principală a calculului rămâne legată de contribuțiile efectiv plătite. Din acest motiv, o estimare exactă nu poate fi făcută doar pornind de la diagnostic, numărul anilor lucrați sau ultimul salariu. Cuantumul final este stabilit de casa teritorială de pensii pe baza întregului istoric contributiv și a deciziei medicale asupra capacității de muncă.

Munca în străinătate și pensia din România. Reguli, acte necesare și modul de calcul al drepturilor
Eveniment

Munca în străinătate și pensia din România. Reguli, acte necesare și modul de calcul al drepturilor

Românii care au lucrat o parte din viață în țară, iar o altă perioadă în străinătate nu pierd, de regulă, anii pentru care au fost asigurați în sistemul de pensii al altui stat. La pensionare, perioadele de cotizare pot fi reunite pentru verificarea îndeplinirii condițiilor legale, însă acest lucru nu înseamnă că vechimea din străinătate este „mutată” în sistemul românesc sau că întreaga pensie va fi plătită de România. Procedura poartă denumirea de totalizare a perioadelor de asigurare. Fiecare stat verifică anii în care ați fost asigurat, stabilește dacă aveți dreptul la pensie potrivit propriei legislații și plătește partea care îi revine. În cazul statelor europene, drepturile sunt calculate, de regulă, proporțional cu perioadele de asigurare realizate în fiecare țară. Vârsta legală de pensionare Vârsta legală de pensionare nu este aceeași în toate țările Uniunii Europene. Citește și: Primul lider PSD care îi contrazice pe Grindeanu și Olguța Vasilescu și respinge guvernarea cu AUR Prin urmare, faptul că îndepliniți condițiile pentru a primi pensia din România nu înseamnă automat că veți putea încasa, în același moment, și pensia aferentă perioadelor lucrate într-un alt stat. Fiecare țară începe să plătească partea de pensie care îi revine numai după ce ați împlinit vârsta legală de pensionare prevăzută de legislația sa. Astfel, puteți primi pensia dintr-un stat mai devreme, iar drepturile dintr-o altă țară să fie acordate abia câțiva ani mai târziu. Dacă ați acumulat perioade de asigurare în mai multe state, este important să verificați din timp vârsta de pensionare și condițiile aplicabile în fiecare dintre acestea. Momentul ales pentru depunerea cererilor poate influența cuantumul drepturilor, iar pensionarea la date diferite în statele implicate poate modifica suma totală pe care o încasați. Anii lucrați în străinătate și pensia românească Una dintre cele mai frecvente confuzii este aceea că anii lucrați în străinătate ar fi înscriși în dosarul românesc și plătiți ulterior de Casa Națională de Pensii Publice. În realitate, perioadele sunt totalizate în primul rând pentru a se stabili dacă îndepliniți condițiile necesare deschiderii dreptului la pensie. În România, de exemplu, stagiul minim contributiv necesar pentru pensia pentru limită de vârstă este de 15 ani. Dacă ați lucrat zece ani în România și încă zece ani într-un stat pentru care se aplică regulile europene sau un acord bilateral, cele două perioade pot fi luate împreună în considerare pentru verificarea stagiului minim. România nu vă va plăti însă pensie pentru toți cei 20 de ani, ci numai pentru perioada recunoscută în sistemul românesc. Celălalt stat va calcula și va plăti separat partea aferentă perioadei în care ați fost asigurat acolo. Ce se întâmplă dacă ați lucrat în Uniunea Europeană Regulile europene se aplică persoanelor care au lucrat în România și în alte state ale Uniunii Europene, precum și în Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția. Perioadele de asigurare realizate în aceste state sunt păstrate și pot fi totalizate atunci când solicitați pensia. Instituțiile implicate își transmit informațiile necesare, iar fiecare stat emite propria decizie. În general, țara în care ați fost asigurat cel puțin un an va putea plăti o pensie atunci când ajungeți la vârsta de pensionare prevăzută de legislația sa. Pentru perioadele mai scurte de un an există reguli speciale, astfel încât lunile de asigurare să nu fie pierdute. Este important de știut că vârstele de pensionare diferă de la un stat la altul. Este posibil să primiți partea românească a pensiei la data la care îndepliniți condițiile din România, iar pensia dintr-un alt stat să înceapă să fie plătită mai târziu, după atingerea vârstei stabilite de legislația țării respective. Cum este calculată pensia comunitară În cadrul Uniunii Europene, instituția de pensii poate realiza două calcule. Mai întâi, dacă îndepliniți condițiile exclusiv pe baza perioadelor din statul respectiv, se calculează pensia națională. Separat, se poate calcula pensia comunitară „pro rata”, luând în considerare toate perioadele realizate în statele implicate și stabilind ulterior partea corespunzătoare anilor lucrați în țara respectivă. Dacă sunt posibile ambele calcule, instituția compară rezultatele și acordă cuantumul mai avantajos potrivit regulilor aplicabile. La finalul procedurii europene, solicitantul primește și un document de sinteză P1, care prezintă deciziile luate de instituțiile implicate. Ce reguli se aplică după Brexit Perioadele lucrate în Regatul Unit nu au devenit automat inutilizabile după ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană. În funcție de situația concretă și de momentul în care ați lucrat sau ați fost asigurat în Regatul Unit, pot fi aplicabile Acordul de retragere sau Acordul comercial și de cooperare dintre Uniunea Europeană și Regatul Unit. Aceste instrumente conțin reguli privind coordonarea sistemelor de securitate socială și instrumentarea cererilor de pensie. Prin urmare, anii lucrați legal în Regatul Unit trebuie menționați în cererea de pensionare, pentru ca instituțiile competente să stabilească regimul aplicabil. Dar dacă ați lucrat într-un stat din afara spațiului european Perioadele lucrate într-o țară din afara UE, SEE și Elveției pot fi luate în calcul numai dacă România aplică un acord sau o convenție de securitate socială cu statul respectiv. Potrivit informațiilor publicate de CNPP, România are acorduri bazate pe principii de coordonare cu state precum Albania, Canada, Chile, Coreea de Sud, Israel, Macedonia de Nord, Republica Moldova, Muntenegru, Serbia, Turcia și Uruguay, precum și o înțelegere separată cu provincia Quebec. Lista trebuie verificată la data depunerii dosarului, deoarece acordurile pot intra în vigoare sau pot fi modificate. Și în aceste cazuri, regula de bază rămâne aceeași: perioadele pot fi totalizate pentru stabilirea dreptului, dar fiecare stat plătește partea de pensie aferentă perioadelor realizate în propriul sistem. Unde depuneți cererea de pensionare Dacă locuiți în România, cererea se depune la casa teritorială de pensii competentă în funcție de domiciliu. În dosar trebuie să declarați toate statele în care ați lucrat și perioadele aproximative de activitate. Casa de pensii din România va solicita instituțiilor străine confirmarea oficială a perioadelor de asigurare. Nu este suficientă simpla existență a unui contract de muncă: relevant este dacă activitatea a generat perioade de asigurare recunoscute în sistemul de securitate socială al statului respectiv. Dacă locuiți într-un alt stat membru UE și ați lucrat și acolo, depuneți, în mod normal, cererea la instituția de pensii din țara de reședință. Aceasta va deveni punctul de contact și va solicita informațiile necesare din România și din celelalte state. Dacă nu ați lucrat niciodată în țara în care locuiți în prezent, cererea se depune, de regulă, la instituția din ultimul stat în care ați lucrat. CNPP precizează că persoanele stabilite într-un alt stat membru nu trebuie să se deplaseze în România pentru deschiderea dosarului: cererea și documentele sunt transmise prin intermediul instituțiilor competente. Ce documente trebuie să pregătiți Lista exactă a actelor poate varia în funcție de stat și de tipul pensiei solicitate. În mod obișnuit, vă vor fi necesare: - actul de identitate și documentele de stare civilă; - carnetul de muncă și adeverințele pentru activitatea desfășurată în România înainte de 1 aprilie 2001; - documente privind perioadele lucrate în străinătate; - numărul personal de asigurare socială atribuit în statul respectiv; - datele angajatorilor străini și perioadele în care ați lucrat; - decizii, extrase de contribuții sau alte documente emise de instituția străină; - datele contului bancar, dacă sunt solicitate. Contractele de muncă, fluturașii de salariu și adeverințele pot ajuta instituțiile să identifice activitatea, dar confirmarea oficială a perioadelor de asigurare este transmisă de instituția competentă din celălalt stat. Pentru perioadele realizate în România înainte de 1 aprilie 2001, CNPP solicită carnetul de muncă sau adeverințe emise, în condițiile legii, de foștii angajatori ori de deținătorii legali ai arhivelor. După această dată, informațiile privind asigurarea sunt gestionate în evidențele electronice ale caselor de pensii. Perioadele lucrate simultan nu se dublează Totalizarea nu permite folosirea de două ori a aceleiași perioade calendaristice. Dacă într-un anumit interval ați fost asigurat simultan în România și într-un alt stat, perioada nu va fi transformată într-o vechime dublă. Instituțiile verifică intervalele confirmate și aplică regulile europene sau prevederile acordului bilateral relevant. Veniturile și contribuțiile din fiecare sistem vor fi tratate potrivit legislației statului în care au fost datorate. Ce se întâmplă dacă România nu are acord cu țara respectivă Dacă ați lucrat într-un stat cu care România nu aplică reguli europene și nu are un acord de securitate socială, perioadele respective nu pot fi totalizate pentru stabilirea pensiei românești. Pensia din România va fi acordată numai pe baza perioadelor recunoscute de sistemul public românesc. Acest lucru nu înseamnă neapărat că pierdeți orice drept în țara străină. Este posibil să puteți solicita o prestație direct din sistemul statului respectiv, dacă îndepliniți condițiile sale interne, însă instituțiile române nu vor putea folosi acea perioadă pentru completarea stagiului necesar în România. Contractul de asigurare socială retroactivă poate acoperi, în anumite condiții, cel mult șase ani calendaristici anteriori lunii încheierii contractului. Acesta nu „cumpără” sau transformă însă anii lucrați în străinătate, ci poate acoperi numai perioade eligibile în care persoana nu a avut stagiu de cotizare ori obligația asigurării, potrivit condițiilor prevăzute de Legea nr. 360/2023. Dosarul ar trebui pregătit din timp Procedura unei pensii internaționale poate dura mai mult decât soluționarea unui dosar care cuprinde numai perioade lucrate în România. Instituțiile trebuie să identifice solicitantul, să verifice contribuțiile și să își transmită informațiile între ele. Comisia Europeană recomandă persoanelor care au lucrat în mai multe state să solicite informații cu cel puțin șase luni înainte de pensionare. De aceea, este util să verificați din timp dacă perioadele lucrate în străinătate apar în evidențele instituției competente, să păstrați numărul de asigurare socială și documentele primite de la angajatori și să informați casa de pensii despre toate țările în care ați fost asigurat. Principiul esențial este simplu: anii lucrați legal într-un stat acoperit de regulile europene sau de un acord internațional nu se pierd. Ei pot contribui la îndeplinirea condițiilor de pensionare, dar fiecare țară va calcula și va plăti separat drepturile corespunzătoare perioadelor realizate în propriul sistem.

Proiectul noii legi a salarizării și viitoarele pensii: cum poate scădea baza contribuției pentru unii bugetari
Economie

Proiectul noii legi a salarizării și viitoarele pensii: cum poate scădea baza contribuției pentru unii bugetari

Proiectul noii legi a salarizării a alimentat temerea că baza de calcul a contribuției la pensie ar putea scădea, iar viitoarele pensii ale unor bugetari ar putea fi mai mici. Documentul nu modifică însă direct regulile CAS și nici nu prevede că această contribuție va fi calculată exclusiv asupra salariului de bază. Riscul apare doar în cazul angajaților care, după aplicarea noilor grile, vor încasa sporuri mai mici sau vor pierde o parte dintre veniturile variabile. Pentru aceștia, venitul brut contributiv și punctajul lunar de pensie se pot diminua, ceea ce înseamnă că proiectul nu taie direct pensiile, dar poate încetini acumularea punctelor de pensie. Legea salarizării nu schimbă formula CAS Baza contribuției de asigurări sociale este stabilită prin Codul fiscal, nu prin legea salarizării personalului bugetar. Citește și: Baza de date a Cadastrului a fost spartă, informațiile au fost scoase la vânzare de hackeri Pentru salariați, contribuția se calculează, în principiu, asupra câștigului brut realizat din salarii și venituri asimilate salariilor. În această sumă pot intra salariul de bază, sporurile, plata orelor suplimentare și alte drepturi pentru care se datorează CAS. Proiectul noii legi nu prevede că bugetarii vor plăti contribuția numai pentru salariul de bază și nici nu scoate automat sporurile din baza CAS. Prin urmare, dacă venitul brut contributiv al unui angajat rămâne neschimbat, baza contribuției nu va scădea. Dacă venitul crește, va crește și suma pentru care se plătește contribuția. Problema apare numai atunci când angajatul ajunge să câștige efectiv mai puțin. Diferența tranzitorie nu protejează toate veniturile Pentru a evita scăderea bruscă a salariilor după trecerea la noile grile, proiectul introduce o „diferență salarială tranzitorie”. Aceasta ar urma să fie acordată atunci când salariul rezultat din noua grilă este mai mic decât venitul salarial de referință din noiembrie 2026. Angajatul va primi o sumă suplimentară pentru ca venitul protejat să fie menținut temporar. Diferența tranzitorie face parte din salariul brut și nu beneficiază de o scutire specială. În principiu, ea va fi supusă contribuțiilor sociale. Simplul fapt că o parte din salariu este plătită sub această formă nu reduce, prin urmare, baza CAS. Problema apare la stabilirea venitului care va fi protejat. Proiectul prevede că, la calcularea diferenței tranzitorii, nu sunt incluse mai multe categorii de venituri, precum sumele pentru activitatea în proiecte europene, unele stimulente pentru gestionarea fondurilor, munca de noapte și orele suplimentare. Excluderea nu înseamnă că aceste venituri dispar sau că pentru ele nu se mai plătește CAS. Ele pot fi acordate în continuare, dacă angajatul desfășoară activitățile respective. Statul nu garantează însă menținerea lor prin diferența tranzitorie. Cum poate scădea baza contribuției Să presupunem că un angajat din sectorul public încasa în noiembrie 2026 un venit brut de 10.000 de lei. Din această sumă, 8.500 de lei reprezentau salariul și drepturile luate în calcul pentru protecția tranzitorie, iar 1.500 de lei proveneau din ore suplimentare, ture de noapte sau activitatea într-un proiect. După aplicarea noii grile, venitul stabil ajunge la 8.000 de lei. Pentru a fi menținut nivelul protejat de 8.500 de lei, angajatul primește o diferență tranzitorie de 500 de lei. Dacă veniturile variabile de 1.500 de lei continuă să fie plătite, salariul total poate rămâne la 10.000 de lei. Dacă însă angajatul nu mai efectuează ore suplimentare sau nu mai lucrează în proiect, venitul brut scade la 8.500 de lei. În această situație, baza contribuției la pensie se reduce cu 1.500 de lei. Nu pentru că proiectul schimbă definiția fiscală a CAS, ci pentru că angajatul câștigă efectiv mai puțin. Plafonarea sporurilor poate produce efecte indirecte Proiectul stabilește că suma anumitor sporuri, indemnizații, prime și premii nu poate depăși, cu unele excepții, 20% din fondul salariilor de bază și al celorlalte drepturi principale. Plafonul nu se aplică individual fiecărui angajat, ci se calculează la nivelul ordonatorului principal de credite și separat pentru fiecare sursă de finanțare. Instituțiile vor trebui să organizeze acordarea drepturilor astfel încât limita să fie respectată. Pentru sporurile acordate într-un interval procentual sau în funcție de fondurile disponibile, aceasta poate însemna procente mai mici sau o distribuire mai restrictivă. Nu toate drepturile intră însă în plafon. Munca de noapte și plata orelor suplimentare se numără printre excepțiile prevăzute de proiect. Un venit mai mic înseamnă mai puține puncte de pensie Potrivit Legii nr. 360/2023, punctajul lunar pentru pensie se stabilește prin raportarea venitului brut care a constituit baza CAS la câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale. Cu cât venitul contributiv este mai mare, cu atât punctajul acumulat în luna respectivă este mai ridicat. Dacă venitul scade, scade și punctajul lunar. O diminuare temporară a unor sporuri nu va provoca, de regulă, o reducere importantă a pensiei, deoarece aceasta se calculează pe baza punctelor acumulate pe întreaga perioadă de activitate. Efectul poate deveni însă relevant dacă venitul contributiv rămâne mai mic timp de mai mulți ani. Medicii și asistenții medicali Dacă numărul gărzilor, al turelor de noapte sau al orelor lucrate în weekend scade, iar veniturile pierdute nu sunt compensate prin alte drepturi salariale, venitul brut lunar al angajatului se poate diminua. Contribuția CAS va fi calculată asupra unui venit mai mic, ceea ce va conduce și la un punctaj lunar de pensie mai redus. Proiectul nu exclude aceste venituri din baza CAS atunci când sunt plătite, dar nu garantează menținerea lor prin diferența salarială tranzitorie. Angajații implicați în proiecte și în gestionarea fondurilor europene Majorările salariale de până la 40% acordate pentru activitatea în proiecte sau pentru gestionarea fondurilor europene intră în venitul brut și contribuie la formarea punctajului lunar cât timp sunt efectiv încasate și supuse CAS. Dacă angajatul nu mai lucrează în proiect, dacă proiectul se încheie ori dacă procentul majorării este redus, venitul contributiv poate scădea. Baza CAS nu va fi însă formată obligatoriu numai din salariul de bază, ci din totalul drepturilor salariale brute pentru care se datorează contribuția. Militarii, polițiștii, funcționarii publici Militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special nu acumulează pensia după formula sistemului public. Pentru ei se aplică regulile pensiilor militare de stat, bazate pe media unor solde sau salarii brute realizate într-o perioadă de referință. Reducerea unui spor poate influența pensia numai dacă acel drept este inclus legal în baza de calcul. Personalul civil și contractual din instituțiile de apărare rămâne, de regulă, în sistemul public și poate fi afectat prin reducerea punctajului contributiv.

Cum vă recuperați vechimea pentru pensie în cinci pași în cazul unei firme radiate
Eveniment

Cum vă recuperați vechimea pentru pensie în cinci pași în cazul unei firme radiate

Persoanele care se apropie de pensionare pot descoperi că o parte dintre anii lucrați nu apar în evidențele disponibile, iar fostul angajator nu mai există. Fabrica a fost închisă, societatea a intrat în faliment, firma a fost radiată, iar documentele au ajuns la un lichidator sau la o companie privată de arhivare. Situația poate întârzia calcularea corectă a pensiei, dar nu înseamnă automat că anii lucrați sunt pierduți. Vechimea poate fi dovedită prin carnetul de muncă, adeverințe, documente aflate în arhive sau, în cazuri dificile, printr-o hotărâre judecătorească. Pasul 1: Verifică ce perioade de muncă poți dovedi deja Înainte de a începe căutarea arhivei, adunați toate documentele pe care le mai dețineți: Citește și: Baza de date a Cadastrului a fost spartă, informațiile au fost scoase la vânzare de hackeri - carnetul de muncă în original; - contracte individuale de muncă; - decizii de angajare sau de încetare; - adeverințe mai vechi; - fluturași de salariu; - fișe de lichidare; - legitimații de serviciu; - documente privind sporurile sau grupa de muncă. Pentru perioadele lucrate până la 31 decembrie 2010, carnetul de muncă rămâne documentul principal prin care se dovedește vechimea. Dacă înscrierile din carnet sunt complete și corecte, anii respectivi pot fi luați în calcul la pensionare. Problemele apar atunci când anumite perioade lipsesc, înscrierile sunt incomplete sau trebuie dovedite separat salariile, sporurile ori încadrarea în condiții speciale de muncă. Pentru perioadele înregistrate electronic, salariații își pot verifica datele în Reges-Online și pot obține extrase privind contractele de muncă. Pasul 2: Aflați cine a preluat arhiva firmei Dacă fostul angajator a fost radiat, trebuie identificată instituția sau firma care păstrează documentele sale. Primul drum poate fi făcut la Oficiul Național al Registrului Comerțului. Solicitarea unui document istoric privind societatea poate arăta: - data dizolvării și a radierii; - numele lichidatorului; - administratorul judiciar; - eventualul succesor al firmei; - informații despre procedura prin care societatea a fost închisă. Puteți solicita informații și de la Inspectoratul Teritorial de Muncă din județul unde firma și-a avut sediul. ITM poate deține date privind angajatorul, lichidatorul sau traseul unor documente de personal. Un alt punct de verificare îl reprezintă Arhivele Naționale și serviciile județene ale instituției. Acestea publică liste ale operatorilor autorizați să păstreze și să prelucreze arhive. Unele case teritoriale de pensii publică, la rândul lor, liste cu deținătorii arhivelor provenite de la foste fabrici, întreprinderi de stat sau societăți desființate. Pasul 3: Cereți adeverința de la deținătorul arhivei După ce ați identificat cine păstrează documentele, trebuie să formulați o cerere cât mai precisă. Nu este suficient să solicitați generic o „adeverință pentru pensie”. Trebuie să precizați ce informații căutați: - perioada lucrată; - funcția ocupată; - salariul; - veniturile lunare; - sporurile permanente; - condițiile de muncă; - grupa I sau grupa a II-a de muncă; - vechimea în specialitate. Este util să menționați în cerere denumirea exactă a fostului angajator, sediul, perioada aproximativă în care ai lucrat și eventualele schimbări de nume ale societății. Cu cât informațiile sunt mai exacte, cu atât cresc șansele ca documentele să fie găsite mai repede în arhivă. Pasul 4: Firme private de arhivare Dacă arhiva este deținută de o companie privată, eliberarea adeverințelor poate fi contra cost. Firmele de arhivare pot solicita bani pentru: - căutarea documentelor; - verificarea statelor de plată; - cercetarea mai multor ani; - copierea actelor; - redactarea și eliberarea adeverinței. Înainte de a accepta serviciul, cereți o estimare scrisă a costului total. Verificați dacă suma include toate operațiunile necesare și dacă vor exista taxe suplimentare pentru fiecare an cercetat sau pentru fiecare tip de informație. Trebuie verificat și conținutul adeverinței. Documentul ar trebui să cuprindă, după caz: - datele corecte de identificare ale salariatului; - perioada exactă lucrată; - funcția sau meseria; - salariul și sporurile; - temeiul legal al sporurilor; - sursa documentară folosită; - datele de identificare ale deținătorului arhivei; - semnătura și celelalte elemente cerute de lege. O adeverință incompletă poate fi respinsă sau poate să nu fie valorificată integral de Casa de Pensii. Pasul 5: Depune dosarul de pensionare chiar dacă lipsește o adeverință Una dintre cele mai frecvente greșeli este amânarea dosarului până la recuperarea tuturor documentelor. Dacă ați îndeplinit condițiile legale pentru pensionare, puteți depune cererea cu actele pe care le aveți deja. Casa Teritorială de Pensii va calcula drepturile pe baza perioadelor și veniturilor dovedite la acel moment. Ulterior, dacă obțineți adeverințele lipsă, le puteți depune împreună cu o cerere de recalculare sau de revizuire, în funcție de situație. Este important să nu amânați nejustificat cererea, deoarece data acordării pensiei este legată de momentul în care sunt îndeplinite condițiile și de data depunerii dosarului, potrivit termenelor prevăzute de lege. Dacă arhiva nu poate fi găsită Există și situații în care societatea a fost radiată, lichidatorul nu mai poate fi identificat, iar documentele nu apar nici în evidențele ITM, nici în listele Arhivelor Naționale. În acest caz, solicitați răspunsuri scrise de la instituțiile la care ați făcut verificări. Păstrați: - răspunsurile primite de la ITM; - documentele eliberate de Registrul Comerțului; - răspunsurile Arhivelor Naționale; - corespondența cu lichidatorii; - refuzurile sau confirmările că fondul arhivistic nu mai există. Aceste documente pot demonstra că ai încercat să găsești arhiva și că adeverința nu poate fi obținută pe cale administrativă. Instanța, soluția de ultimă instanță Dacă documentele nu mai există sau nu pot fi recuperate, persoana interesată se poate adresa tribunalului, la secția de litigii de muncă și asigurări sociale. În fața instanței pot fi prezentate și alte probe: - contracte de muncă; - decizii de încadrare; - fluturași de salariu; - legitimații; - fișe de lichidare; - decizii de premiere; - înscrisuri sindicale; - documente medicale sau profesionale care indică locul de muncă; - declarații ale unor foști colegi. Martorii nu garantează însă automat recunoașterea vechimii. Judecătorul va analiza toate probele și va decide dacă perioada lucrată sau anumite drepturi pot fi recunoscute. O hotărâre judecătorească definitivă poate fi depusă ulterior la Casa de Pensii și valorificată la stabilirea sau recalcularea pensiei.

Cumpărarea vechimii pentru pensie în 2026: cine poate încheia contractul, cât costă și ce acte sunt necesare
Eveniment

Cumpărarea vechimii pentru pensie în 2026: cine poate încheia contractul, cât costă și ce acte sunt necesare

Majorarea salariului minim brut de la 1 iulie 2026 produce efecte și asupra persoanelor care vor să își cumpere vechime pentru pensie. Pentru cei interesați, este important de știut cine poate beneficia de această facilitate, ce acte sunt necesare și cât costă completarea stagiului de cotizare. De ce crește costul cumpărării vechimii Contractul de asigurare socială le permite persoanelor care nu au cotizat în anumite perioade să își completeze stagiul necesar pentru pensia pentru limită de vârstă. Citește și: Peste 15% din angajații Metrorex ajung să câștige mai mult de 4.000 de euro pe lună, net Contribuția datorată este de 25% din venitul asigurat, iar legea stabilește că acest venit nu poate fi mai mic decât salariul minim brut pe economie. Până la 30 iunie 2026, venitul minim asigurat este de 4.050 de lei, astfel că persoana care încheie un contract de asigurare socială plătește o contribuție minimă de 1.012,50 lei pe lună (aproximativ 1.013 lei). Începând cu 1 iulie 2026, odată cu majorarea salariului minim brut la 4.325 de lei, crește automat și baza minimă de calcul. Contribuția minimă ajunge astfel la 1.081,25 lei pe lună. Diferența este de 68,75 de lei lunar. Cu cât se scumpește un an de vechime Creșterea pare modestă de la o lună la alta, însă devine semnificativă atunci când este raportată la un an întreg de stagiu de cotizare. Până la sfârșitul lunii iunie, costul minim pentru cumpărarea unui an de vechime este de aproximativ 12.150 de lei. După 1 iulie, aceeași perioadă de un an va costa 12.975 de lei, ceea ce înseamnă o diferență de 825 de lei. Persoanele care intenționează să încheie un contract în perioada următoare trebuie să țină cont de această majorare atunci când își planifică bugetul. Cine poate cumpăra vechime pentru pensie Legea permite cumpărarea vechimii oricărei persoane care nu a împlinit încă vârsta standard de pensionare și nu este pensionar. Mecanismul este destinat celor care au avut perioade în care nu au fost asigurați în sistemul public de pensii din România sau într-un alt stat membru al Uniunii Europene și doresc să completeze stagiul necesar pentru obținerea pensiei pentru limită de vârstă. Nu este vorba despre „cumpărarea anilor de muncă”, ci despre plata contribuțiilor pentru perioade în care acestea nu au fost achitate. Ce condiții trebuie îndeplinite Pentru încheierea unui contract de asigurare socială cu plată retroactivă trebuie respectate mai multe condiții. Solicitantul nu trebuie să fie pensionar la data semnării contractului. Se pot cumpăra maximum șase ani, adică cel mult 72 de luni de stagiu de cotizare. Perioadele pentru care se plătește contribuția trebuie să fie cuprinse între împlinirea vârstei de 18 ani și atingerea vârstei standard de pensionare. De asemenea, lunile respective nu trebuie să se suprapună peste perioade deja asigurate, cum ar fi cele în care persoana a avut contract de muncă, a beneficiat de indemnizație de șomaj sau de pensie de invaliditate. Acest mecanism poate fi folosit exclusiv pentru obținerea pensiei pentru limită de vârstă. Ce acte sunt necesare Procedura este una relativ simplă și presupune prezentarea la casa teritorială de pensii de care aparține solicitantul. În dosar sunt necesare: - actul de identitate, în original și copie; - o declarație pe proprie răspundere, completată pe formularul pus la dispoziție de Casa de Pensii, prin care solicitantul declară că nu a fost asigurat în perioadele pentru care solicită cumpărarea vechimii și că nu este pensionar; - o procură specială, dacă documentele sunt depuse printr-un mandatar. Cum se desfășoară procedura Înainte de semnarea contractului este recomandată solicitarea unui extras al stagiului de cotizare, pentru a identifica exact perioadele neacoperite. Ulterior, solicitantul se prezintă la Casa Județeană de Pensii sau la Casa de Pensii a Municipiului București, unde este întocmit contractul de asigurare socială. În document sunt menționate lunile pentru care se cumpără vechime și suma totală datorată. Contribuția poate fi achitată integral sau în mai multe tranșe, potrivit condițiilor prevăzute în contract. Ce se întâmplă dacă ratele nu sunt plătite Persoanele care aleg plata eșalonată trebuie să respecte termenele stabilite în contract. În cazul în care ratele nu sunt achitate integral, contractul nu produce efecte pentru perioada rămasă neachitată. Astfel, dacă o persoană a încheiat un contract pentru doi ani de stagiu, dar a plătit contribuțiile doar pentru șase luni, numai aceste șase luni vor fi recunoscute ca stagiu de cotizare. Pentru perioada rămasă neachitată va fi necesară încheierea unui nou contract, iar contribuția va fi calculată la salariul minim aflat în vigoare la acel moment, care ar putea fi mai mare. Legea nu prevede penalități sau dobânzi pentru întârzieri, însă stabilește că toate sumele trebuie achitate în termenul prevăzut de contract și până la expirarea valabilității actului normativ care permite cumpărarea retroactivă a vechimii.

Tot mai mulți români își cumpără vechime pentru pensie. Cât costă un an de stagiu de cotizare
Eveniment

Tot mai mulți români își cumpără vechime pentru pensie. Cât costă un an de stagiu de cotizare

Tot mai mulți români aleg să își cumpere vechime în muncă pentru a completa stagiul de cotizare necesar obținerii pensiei pentru limită de vârstă. Un an de vechime, 12.975 de lei În județul Iași, Casa Județeană de Pensii a încheiat aproape 300 de contracte de asigurare socială în primele șase luni din 2026, cele mai multe pentru achiziționarea retroactivă a vechimii. Citește și: Pîslaru o desființează pe sinecurista Zară: „A pus în pericol viața oamenilor de la Dumbrava” O lună de stagiu de cotizare costă în prezent minimum 1.081,25 lei, iar un an de vechime poate fi cumpărat cu 12.975 de lei. Valoarea contribuției este calculată prin aplicarea cotei de 25% la salariul minim brut de 4.325 de lei, în vigoare de la 1 iulie 2026. Continuarea, în Ziarul de Iași

Pensionarii care vor avea venituri mai mari din iulie: statul majorează indemnizația de însoțitor
Eveniment

Pensionarii care vor avea venituri mai mari din iulie: statul majorează indemnizația de însoțitor

Începând cu 1 iulie 2026, pensionarii încadrați în gradul I de invaliditate vor primi o indemnizație de însoțitor mai mare, ca urmare a creșterii salariului minim brut pe economie la 4.325 de lei. Indemnizații majorate pentru pensionari Indemnizația reprezintă 50% din salariul minim și va ajunge la 2.162,5 lei lunar, cu aproximativ 137 de lei mai mult decât în prezent, sumă acordată separat de pensia de invaliditate. Citește și: Bolojan povestește că a aflat adevărata dimensiune a deficitului abia după două săptămâni la Guvern De acest sprijin financiar beneficiază persoanele care și-au pierdut complet capacitatea de muncă și au nevoie permanentă de ajutor pentru activitățile zilnice. Dreptul la indemnizație este stabilit în baza unei decizii medicale emise de medicul expert al asigurărilor sociale, iar beneficiarii trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute de sistemul public de pensii. Continuarea, în Ziarul de Iași

Pensiile din iunie 2026: mii de pensionari încă așteaptă majorările promise după recalculare
Eveniment

Pensiile din iunie 2026: mii de pensionari încă așteaptă majorările promise după recalculare

Pensiile pe card vor fi virate în luna iunie vineri, 12 iunie, în timp ce pensionarii care primesc banii prin Poșta Română au început deja să încaseze sumele la domiciliu. Mii de recalculări blochează sistemul pensiilor La nivelul județului Iași, peste 157.000 de pensionari sunt în plată, iar mai mult de jumătate dintre aceștia au optat pentru viramentul bancar. Citește și: O eternă bugetară cu venituri uriașe, apropiata Elenei Udrea, viitor ministru la Proiecte Europene. Soțul ei a candidat pentru PNL în 2020 și 2024 În paralel, Casa Județeană de Pensii Iași se confruntă cu un volum ridicat de muncă, având încă 15.466 de dosare de recalculare nesoluționate. Unele dintre aceste recalculări ar putea aduce majorări de pensii pentru mii de ieșeni, în contextul presiunii continue asupra sistemului. Continuarea, în Ziarul de Iași

Pensii mai mici în Iași, în ciuda dezvoltării economice: cât de mare e diferența față de București
Eveniment

Pensii mai mici în Iași, în ciuda dezvoltării economice: cât de mare e diferența față de București

Peste 151.000 de pensionari din județul Iași au primit în luna mai 2026 o pensie medie de 2.680 de lei, cu 141 de lei mai puțin decât media națională de 2.821 de lei, potrivit datelor Casei Naționale de Pensii Publice. Pensiile din Iași rămân sub media țării Diferența se traduce printr-o pierdere de peste 1.690 de lei anual pentru fiecare pensionar ieșean comparativ cu media din România. Citește și: ANALIZĂ Sistemul național de securitate, condus de inepți, penali, prietenii penalilor sau decapitat Deși Iașiul se situează peste alte județe din Moldova, precum Botoșani, Vaslui sau Suceava, rămâne mult în urma județelor industrializate, unde pensiile depășesc frecvent pragul de 3.000 de lei. Cele mai mari decalaje se înregistrează față de București, unde pensia medie din Sectorul 1 ajunge la 4.131 de lei, cu 1.451 de lei peste nivelul din Iași. Continuarea, în Ziarul de Iași

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră