Un milion de „decreței” din regimul Ceaușescu vor ieși la pensie în următorii 6-8 ani, ce se poate face: „Fără mai mulți contribuabili și fără creșterea numărului de contribuții, ajustările de deficit se vor face prin taxe mai mari, datorie publică mai mare sau prin presiune pe regulile de pensionare”, arată o analiză a fostului ministru al Muncii, Raluca Turcan.
Citește și: Ministrul Bogdan Ivan arată dezastrul de după mandatul lui Burduja: 27.000 lei/megawatt, risc de blackout, proiecte „pe hârtie”
Ea prezintă care sunt estimările privind numărul celor care se vor pensiona, la cât va ajunge pensia medie și ce ar trebui să facă atât viitorii pensionarti, cât și statul.
Un milion de „decreței” din regimul Ceaușescu vor ieși la pensie în următorii ani
„În următorii 6–8 ani, aproape un milion de noi pensionări vor schimba aritmetica sistemului de pensii în România.
De ce sistemul de pensii e mai important ca niciodată — și de ce merită să citești până la capăt?
Pe scurt: intrăm într-un deceniu în care deficitul sistemului public va crește, iar un val demografic masiv (generațiile ’67–’69) intră la pensie. Asta înseamnă presiune pe buget, pe piața muncii și pe echilibrul dintre contribuabili și beneficiari. Dacă ești aproape de pensionare sau ai părinți în această situație, informațiile de mai jos îți pot pune ordine în decizii și așteptări
1) Unde suntem azi?
• Deficitul bugetului de pensii: ~5,4 mld. lei. Deficitul structural arată că ceea ce colectăm din contribuții nu mai acoperă ce plătim în pensii.
• Pensia medie: ~2.814 lei; în 10 ani poate urca spre ~4.200 lei. Această creștere nominală va depinde de salariul mediu, inflație și regulile de indexare.
• Raport activi/pensionari: aproximativ 1,3 la 1. Tendința este de scădere pe măsură ce generațiile numeroase ies din activitate.
Consecința imediată: fără mai mulți contribuabili și fără creșterea numărului de contribuții, ajustările de deficit se vor face prin taxe mai mari, datorie publică mai mare sau prin presiune pe regulile de pensionare.
2) Valul demografic care vine (și de ce contează)
• Cum am ajuns aici: în 1968 s-au născut ~512.500 copii, iar în 1969 peste 460.000 — dublu față de 1966–1967. Aproximativ 430.000 au fost fete.
• Regulile pentru femei: vârsta standard urcă etapizat până la 65 de ani în 2035; pot beneficia de pensie anticipată cu până la 5 ani înainte, dacă există minimum 40 de ani de stagiu (35 contributivi + până la 5 ani perioade asimilate).
• Calendarul ieșirilor:
• grupul născută în 1967 (≈212.000 femei) poate accesa pensia anticipată încă din 2025 (dacă îndeplinește stagiul).
• restul valului (≈800.000) intră la limită de vârstă între 2030–2033, iar o parte poate opta pentru pensie anticipată începând cu 2025.
• Impactul macro: în 6–8 ani avem ≈1 milion de pensionari în plus. Asta înseamnă:
1. presiune pe bugetul asigurărilor sociale,
2. deficit de personal în sectoare mari (sănătate, educație, administrație, industrie),
3. cerere mai mare de servicii sociale (sănătate, îngrijire de lungă durată),
4. nevoia de recalibrare a Pilonului I (public) împreună cu Pilonul II (privat obligatoriu) și Pilonul III (voluntar).
3) Ce înseamnă „miza” acestei etape?
a) Echitate în Pilonul I (public)
Recalcularea pensiilor pe principiul „la muncă egală, pensie egală” corectează discrepanțele istorice dintre cariere similare. Beneficiul social: legitimitate și încredere mai mare în sistem. Costul: efort administrativ și bugetar pe termen scurt.
b) Corectarea pensiilor de serviciu („speciale”)
Reducerea inechităților și a derapajelor de vârstă/stagiu este crucială, mai ales cu pensionări masive după 2031. Altfel, deficitul Pilonului I riscă să fie „dublu penalizat”: de demografie și de ieșiri preferențiale.
c) Mai mulți contributori, mai multă muncă efectivă
Raportul 1,3 activi / 1 pensionar nu e sustenabil pe termen lung.
Avem nevoie de:
• Rată mai mare de ocupare;
• Migrație de revenire / imigrație selectivă în domeniile cu deficit cronic;
• Prelungirea voluntară a vieții active (muncă part-time după vârsta standard, cumul pensie-salariu, în privat, în zonele deficitare).
d) Pilonul II: randamente și contribuții
„Dinamizarea randamentelor” înseamnă reglementare și guvernanță care să permită diversificare prudentă, costuri mai mici și disciplină de investiții pe termen lung. La fel de important: creșterea contribuției virate și extinderea numărului de participanți.
4) De ce ar trebui să te intereseze acum, dacă ești aproape de pensionare?
1. Calendarul inseamna bani. Diferența dintre anticipată și limită de vârstă poate însemna mii de lei pierduți sau câștigați pe termen de viață — în funcție de stagiu, speranță de viață și indexări.
2. Toate veniturile contributive ajustează pozitiv pensia. Cariera, sporurile, perioadele asimilate și modul în care au fost raportate pot să-ți modifice substanțial punctajul.
3. Ferestre de oportunitate. 2025–2033 reprezinta perioada în care deciziile despre a mai rămâne în muncă încă 1–3 ani, a completa stagiul, pot produce diferențe reale în venitul de la bătrânețe.
4. Inflația, șocurile pe piața muncii, evoluția regulilor fiscale și de indexare pot să producă mutații negative asupra veniturilor din pensie.
• Verifică-ți stagiul (Pilon I): cere adeverințe pentru perioade contributive și corectează erorile din Revisal/carnet.
• Calculează scenarii:
• Anticipată vs. limită de vârstă: diferență de punctaj/penalizare, speranță de viață, indexări.
• Rămân încă 12–24 luni în muncă?
• Optimizează Pilonul II: verifică istoricul contribuțiilor, nivelul comisioanelor, randamentele pe 5–10 ani; nu te uita doar la ultimul an.
• Activează Pilonul III (voluntar): chiar și contribuții mici, constante, pot suplimenta Pilonul I/II.
• Plan de tranziție la pensie: dacă sectorul tău riscă depopulare, negociază part-time/mentorat după vârsta de pensionare. Astfel, îți păstrezi venitul, acumulezi stagiu și ajuți la transferul de competențe.
• Păstrează flexibilitatea: evită deciziile ireversibile până clarifici recalcularea și impactul asupra punctajului personal.
6) Ce trebuie să facă statul(pe scurt)?
1. Să finalizeze echitabil recalcularea și să digitalizeze integral istoricul de carieră.
2. Să corecteze pensiile de serviciu astfel încât Pilonul I să nu fie dezechilibrat de excepții.
3. Să crească baza de contribuabili: măsuri pentru ocupare, combaterea muncii nedeclarate, programe pentru 55–64 ani, atragerea diasporei.
4. Să consolideze Pilonul II: guvernanță, transparență, diversificare și contribuții coerente.
5. Să pregătească serviciile sociale (sănătate și îngrijire pe termen lung) pentru un număr mai mare de vârstnici.
Nu e doar o discuție tehnică de buget: e viața ta la pensie. În următorii 6–8 ani, aproape un milion de noi pensionări vor schimba aritmetica sistemului. Dacă ești la câțiva ani de pragul de pensionare, informația și planificarea sunt cel mai bun „randament” pe care îl poți obține: verifică stagiul, analizează scenarii, clarifică opțiunile de Pilon II/III și decide când și cum ieși la pensie pe baza datelor tale, nu la întâmplare”, a scris Turcan pe Facebook.